Afganistan

Afganistan

Afganistanul situat in Asia Centrală înecinându-se la vest cu Iranul, la sud și est cu Pakistanul, la nord u Turkmenistanul, Uzbekistanul și Tadjikistanul iar în estul extrem cu China. Munții Hindukush aflându-se în cea mai mare parte pe teritoriul acestei țări, 75% din acesta fiind ocupat de către respectivii munți. De altfel, Afganistanul, este și una dintre cele mai sărace țări ale lumii.[]

De-a lungul istoriei acest teritoriu a fost stăpanit succesiv de către perși, greci, sasanizi, arabi, mongoli și alte popoare. În cele din urmă în anul 1747 Ahmad Șah Durrani a constituit un stat afgan care până în cele din urmă a fost supus de către Marea Britanie în urma a doua războiae (1839-1842 respectiv 1878-1880). Până la urmă Marea Britanie a recunoscut independența Afganistanului dar a mai fosr necesar un al treilea război anglo-afgan (mai-iunie 1919), astfel independența Afganistanului proclamata la data de 28 februarie 1919 a fost recunoscută de către Marea Britanie.

„În perioada 1919-1929 au fost înfăptuite o serie de reforme din inițiativa emirului Amanullah. În timpul celui de-al doilea război mondial, Afganistan își menține neutralitatea declarată în 1939. La 17 iulie 1973 regele Muhammad Zahir Șah (1933-1973) este înlăturat, monarhia este abolită, iar Afganistanul se proclamă republică. La 27 aprilie 1978, în urma unei lovituri de stat, puterea este preluată de Partidul Democratic al Poporului (comuniștii), divizat în două facțiuni aflate în conflict. În ultimele zile ale anului 1979, U.R.S.S. invadează Afganistanul; președintele Hafiz Ullah Amin este ucis, iar puterea este încredințată lui Babrak Karmal. Invazia declanșează un lung și sângeros război civil (1979-1990), în cursul căruia aproape șase milioane de afgani s-au refugiat în Pakistan și Iran. La 4 mai 1986, Babrak Karmal este înlăturat, puterea fiind preluată de Mohammad Najibullah; guvernul sovietic, apreciind ca o greșeală invazia, semnează cu S.U.A. la 14 aprilie 1988 un acord, mediat de O.N.U., privind retragerea trupelor sovietice din Afganistan, operațiune încheiată la 15 februarie 1989. Forțele mujahedinilor alcătuiesc un guvern în exil (23 februarie 1989), care continuă lupta. Najibullah încearcă o serie de tratative cu rebelii, dar ele eșuează, ceea ce duce la continuarea războiului civil. În urma presiunilor interne și externe președintele Mohammad Najibullah a demisionat (16 aprilie 1992), punându-se astfel capăt regimului comunist din Afganistan. Cele mai mari grupări rivale ale rezistenței (Hezb-i-Islami condusă de Gulbuddin Hekmatyar și Jamiat-i-Islami condusă de Ahmed Shah Massud) au hotărât (24 aprilie 1992) crearea unui consiliu interimar pentru guvernarea țării până la alegerile legislative. Neînțelegerile dintre cele două grupări s-au amplificat, însă, provocând numeroase victime și distrugeri materiale.”[] astfel până în 1996 când talibanii au pus mâna pe putere o serie de războaie civile au continuat să aibe loc. În urma atacurilor terorirste din 11 septembrie 2001, Statele Unite al Americii împreună cu aliații și NATO acționând în baza Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU nr 1386 din 20 decembrie 2001, au răsturnat regimul taliban afgan deoarece l-au adăpostit pe Osama Bin-Laden.

ONU a stabilit la Conferința de la Bonn din 2001 un proces politic de reconstrucție care includea adoptarea unei noi Constitușii, alegeri prezidențiale în anul 2004 și alegeri pentru Adunarea Națională în anul 2005. Astfel în decembrie 2004, Hamid Karzai a devenit primul președinte ales în mod democratic din istoria Afganistanului, iar în decembrie 2005 au fost inaugurate lucrările Adunării Naționale. Hamid Karzai a fost reales pentru un nou mandat în august 2009. În ciuda câștigurilor însemnate în sensul construcșiei unui guvern central stabil, resurgența talibană continuă să mențină instabilitatea în anumite provincii în special în sud și est.[]

Populația Afganistanul este una foarte eterogenă, aici trăind 12 etnii ce pot fi împărțite în trei grupuri (Anexa 1):

Grupul persan, format din paștuni (42%), tadjici (27%), hazari (9%), beluci (2%), nuristani și aimaci (4%);

Grupul turci: format din uzbeci (9%), kîrghizi și turkemni (3%);

și alte etnii: sindi (țigani) și penjabi.[]

Principala etnie afgană o reprezintă paștunii cu 42% din populație. Aceștia sunt musulmani suniți. Talibanii provin ăn special din rândul acestora. Tadjicii (27%) sunt musulmani suniti. Hazarii (9%) sunt șiiți. Uzbecii (9%) sunt suniți iar belucii (2%) ca religie sunt suniți.[][] Din această cauză nu se poate vorbi cu adevărat despre un popor Afgan în sensul clasic al cuvântului. Nici despre stat național nu se poate vorbi, probabil că cel mai nimerit termen ar fi Confederație etnică bazată pe o comuniune tribală (Tribal Commonwealth).[]

Terorismul

2.1. Definiții date terorismului

În cadrul Conferinței de la Copenhaga din anul 1935 se ajunge la definirea juridică a terorismului ca „act voluntar comis împotriva vieții, integrității fizice, sănătății sau libertății oficialităților; orice act care primejduiește o comunitate, creează o stare de teroare în vederea schimbării autorități publice sau împiedicarea acțiunilor acesteia, sau care urmărește deranjarea relațiilor internaționale”. Ulterior la prima „Conferință a Ligii Națiunilor pentru prevenirea și pedepsirea terorismului” ce a avut loc între anii 1935-1936, în cadrul căreia s-au definit actele teroriste ca „acte criminale îndreptate împotriva unui stat, astfel gândite și concepute să creeze teroare în mințile persoanelor particulare, a grupurilor sociale sau a opiniei publice”.

La 9 decembrie 1985, ONU a adoptat pentru prima dată o rezoluție de condamnare a actelor teroriste, definindu-le ca „acte criminale”. []

Multitudinea definițiilor date terorismului se pot reduce la trei elemente: utilizarea violenței, obiectivele violenței și intenția de a intimida psihologic grupul țintă. []

Terorismul mai poate fi definit și ca “o armă sau o metodă utilizată de-a lungul istoriei atât de state, cât și de scopuri politice.” Având cinci caracteristici speciale: este premeditat și urmărește să creeze un climat de teamă și teroare; este direcționat către un grup țintă; este violent; este antisocial; este influențabil pentru a-și atinge scopul. []

O definiție mai complexă poate fi aceasta: “Terorismul se prezintă ca un fenomen social extrem de complex, constând in manifestarea spectaculoasă a violenței, cu scopul de a atrage atenția, a înspăimânta, a chinui și a impune un anumit tip de comportament, uneori, pur și simplu pentru a teroriza, printr-o gamă foarte diversificată de acțiuni limită, în care omul este deopotrivă armă și victimă, călău și condamnat.” []

2.2. Tipuri de terorism

Terorismul se poate împărți în câteva mari categorii, spre exemplu: terorismul politic și/sau susținut de stat, terorismul informațional, mediatic, cyberterorismul; terorismul economic, financiar, tehnologic; terorismul cultural, etnic sau religios; terorismul infracțional și terorismul NBC []. În cele din urmă voi enumera câteva tipuri de terorism, care consider ca au legătura cu starea de fapt care a fost în Afganistan înainte de intervenția NATO.

2.2.1. Tipuri de terorism specifice Afganistanului

În acest subcapitol voi enumera tipurile de terorism care pot fi identificate cu Afganistanul înainte de intervenția trupelor ISAF, iar acestea sunt după cum urmeaza:

Terorismul religios

Terorismul religios se manifestează prin aderarea la filozofia unei religii prin intermediul căreia membrii acesteia se manifestează violent pentru îndeplinirea scopurilor considerate de către aceștia sfinte.

Exemplu “fundamentalismul Islamic” ale cărui caracteristici principale sunt: “radicalismul puterii; tendințe de izolare economică și politică; suport și export de ideologie revoluționară; tendința de a forma o rețea internațională; respingerea democrației de tip occidental și a influenței acesteia; există diferite ramuri ale islamismului (șiite, în Iran, sunite, în Afganistan, frați musulmani, în Egipt, Libia și Sudan, FIS în Algeria), care creează anumite diferențe, exercitând influențe asupra guvernelor și parlamentelor; tradiționalismul exacerbat, exclusivist și agresiv; și violența. []

Terorismul etnic

Terorismul etnic este caracterizat de luptele duse de anumite grupuri din cadrul unui teritoriu cu scopul de a se desprinde de autoritatea centrală, astfel au pus talibanii stăpânire pe putere în Afganistan.

Terorismul informațional

Principalele caracteristici ale societății omenești moderne sunt cele referitoare la puternica ei informatizare, conceptualizată în globalizarea informației, a actului comunicării și, pe această bază, la creșterea interdependenței, în special. Cu alte cuvinte, societatea omenească tinde spre un sistem integral global, dar deschis și instabil, a cărui temelie se construiește și se consolidează pe informație și pe sistemele ei de valori. [] Astfel terorismul informațional cu cel mediatic sunt complici datorită faptului că prin prisma primului se trasează obiectivele iar prin cel de al doilea se urmărește îndeplinirea scopurilor astfel încât să provoace societății un sentimente de frică și insecuritate cât mai puternic.

Prezența trupelor române

În urma atacurilor teroriste din 11 sepetembrie 2001, Statele Unite ale Americii au lansat operațiunea Enduring Freedom, iar Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a lansat misiunea ISAF. Astfel având în vedere faptul că România conștientizează rolul factorului de instabilitate din Afganistan, care poate aduce atingeri securității naționale a României, teritoriul respectiv fiind situat într-o zonă cu caracter geopolitic important iar escaladarea situației din această regiune poate crea probleme de securitate grave atât în regiune și în imediata apropiere cât și la nivel mondial. În această bază, prin Hotărârea nr 38 din 21 decembrie 2001, Parlamentul României a hotărât participarea României la misiunea din Afganistan, astfel la data de 28 ianuarie 2002 primii militari români au plecat înspre teatrul de operații, fiind mandatați să execute misiuni în cadrul Brigăzii Multinaționale Kabul.

Din anul 2006 trupele române și-au asumat la Kalat monitorizarea traficului pe Autostrada A1, prin patrulare și posturi de observare, interzicerea influenței insurgenților în aria de responsabilitate și transformarea mediului de securitate. Din anul 2010 numărul militarilor români per rotație a ajuns să însumeze 1800, fiind cea mai mare dislocare de trupe ale armatei după cel De-al Doilea Război Mondial. De menționat este faptul că aproximativ 15% din totalul militarilor români prezenți în Afganistan au rol de instruire și monitorizare al forțelor de securitate afgane. Drept dovadă al capacităților de care au dat dovadă, militari ai forțelor aeriene române au preluat în două rânduri conducerea Aeroportului Internațional Kabul. []

Pe timpul prezenței trupelor române în Afganistan, acestea și-au clădit o imagine respectiv credibiliate foarte bine văzute și apreciate de către aliații din cadrul NATO. Cu toate că la începutul misiunilor, au fost nevoiți să-și aranjeze singuri spațiile de locuit, au patrulat cu autovehicule ARO care nu erau blindate până când le-au fost încredințate, de către americani, vehicule de luptă și transport corespunzătoare situației de fapt de la fața locului astfel încât militarilor să le fie asigurat securitatea minimă în cazul unor evenimente deosebite.

De altfel pericolul cel mai mare în cadrul misiunilor din Afganistan îl reprezintă atacurile insurgenților și existența unui număr foarte mare de „Dispozitive Explozive Impreovizate” (DEI).4. Bibliografie

Din cărți:

Delcea , Cristian, Bădulescu, Aurelian, “TERORISMUL, Studii și cercetări asupra fenomenului terorist”, Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2008.

Wright-Neville, D, Dicționar de terorism, Cluj-Napoca, CA Publishing, 2010.

Lucrări de specialitate

Văduva, Gheorghe, “Terorismul – Dimensiunea geopolitică și strategică. Războiul terorist. Războiul împotriva terorismului”, București, 2002.

Surse electronice

http://www.businessinsider.com/most-miserable-countries-in-the-world-2013-2?op=1 ,

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/af.html#top

http://politeia.org.ro/international/geopolitica-afganistan-un-rezumat/7076/

http://www.travelers-way.com/Asia/afganistan.html

Anexa 1