Alcatuirea Anfiladelor Resedintelor Nobiliare Urbane DIN Sibiu Si Transilvania Specifice Perioadei Baroce

1. Preambul

Studiul de fata isi propune o analiza asupra spatiului interior al resedintei nobiliare urbane, di perioada baroca, din Transilvania, din punct de vedere al organizarii spatiale si planimetrice, cu accent asupra anfiladelor. Studiul se concentreaza pe cladirea din strada Avram Iancu nr. 8, din Sibiu, si anume „Casa Michael si Karl Brukenthal”

2. Date generale cu privire la apariția barocului în arhitectura Transilvaniei

Barocul se manifestă în Transilvania în special în secolul al XVIII-lea. Barocul își face simțită din ce în ce mai puternic prezența în Transilvania odată cu încorporarea principatului în Imperiul Habsburgic. Sursa identificată a barocului din Transilvania este cel austriac. Prima forma de manifestare a barocului se face în arhitectura rezidențială nobiliară intra și extra urbană, împreună cu arhitectura religioasă. Barocul ofera programelor de arhitectura de la aceea ora o noua functie si anume functia de reprezentare.

Activitatea constructivă de factură barocă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea din Transilvania se datorează unor meșteri străini, exemple fiind, biserica romano-catolică ridicată la Timișoara (atribuită arhitectului vienez Fischer von Erlach), palatul episcopal din Oradea, operă a arhitectului de asemenea vienez F.A. Hillebrandt, ș.a.m.d.

Pe langa programele de arhitectura militara, religioasa si cu caracter public, in arhitectura transilvaneana de tip baroc, un alt program de o inportanta majora este acela al resdintelor intra si extra-urbane.

3. Date generale cu privire la resedintele nobiliare urbane de tip baroc.

Programul arhitecturii cu character nobiliar urban este abordat mai ales în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, acest fapt datorându-se atât aristocrației tradiționale, dar și noilor familii de patricieni, învestite cu titluri de către împăratul austriac.

4. Alcatuirea reședințele nobiliare urbane de tip baroc.

Pe langa functia rezidentiala, principala functie a acestui program de arhitectura este aceea de reprezentare. Functia de reprezentare, devine rezultatul unui complex aparte, format din Durchgang, curtea interioară și scara principală care făcea legătura cu etajul I – piano nobile. In acest fel curtea interioara se transforma in curte de onoare.

În plan, organizarea construcției se făcea în jurul unei curți interioare, curtea principală care are ca funcție primară aceea de reprezentare. Construcțiile secundare care adăposteau anexele organizate erau plasate în aripile de clădire care delimitau o a doua curte, aflată în partea din spate a lotului. Corpul dinspre spațiul public este conformat simetric față de axul trasat de durchgang. Exista exceptii, in principal datorate dimensiunilor parcelei, unde durchgang-ul nu este plasat in ax.

Fațada principală cât și fațadele orientate spre curtea interioară devin diferențiate, prima fiind tratată mult mai bogat, atât din punct de vedere compozițional cât și lexical. Se renunță la exprimarea separării nete între spațiul public și cel privat. Zona intrării este marcată printr-un al doilea plan vertical, paralel cu cel al fațadei. Acest plan sugereaza avansarea spatiului privat in interiorul spatiului public. Aceasta tratare este materializata prin balcoane sustinute de sprijine punctuale (pilastrii, cariatide, coloane), sau prin multiplicarea elementelor portante punctuale, dupa o directiea care sugereaza deschiderea privatului catre public. Axul vertical al compozitiei este subliniat prin tratarea spaciala a zonei accesului.

5. Alcatuirea anfiladei-Casa „Michael si Karl Brukenthal”-Exemple similare

Prin definitie anfilada este o insiruire de camere care au functie de reprezentare in baza unui traseu gandit astfel incat sa puna in valoare, scopul sau functia pe care camerele sus amintite trebuie sa il/o deserveasca. Traseul este gandit scenografic pentru a se putea creea cadrul si efectele care sa puna in evidenta anumite functii/functiuni. In majoritatea cazurilor functiunea pe care o deservea anfilada, era aceea de sala pentru baluri, receptii sau intalniri, aceste functiuni fiind facilitate de dispunerea accesului in incaperi pe acelasi ax.

La baza organizarii anfiladei gasim trei elemente principale, si anume ierarhie, axialitate si simetrie. Datorita legaturii ei cu functia de reprezentare, anfilada se gaseste alcatuita in corpul de la strada, ea fiind marcata de catre simetria ferestrelor, sau/si a balconului, care se afla situate deasupra intrarii in durchgang-ul fatadei principale.

In cazul casei “Michael si Karl Brukenthal”(Fig. 1), insiruirea de camere prezinta o usoare abatere de la axul vertical al fatadei principale, datorata alcatuirii traveilor laterale care sunt inegale. Inegalitatea traveilor se datoreaza existentei fundatiilor care apartin cladirilor anterioare. Din planul etajului putem observa o ierarhizare a incaperilor care formeaza anfilada. In cazul de fata observam faptul ca nici una dintre camerele care formeaza anfilada nu prezinta elemente decorative de acoperire.

Fig. 1. Casa Michael si Karl Brukenthal – Avram Iancu nr. 8.

In cazul Palatului Samuel von Brukenthal din Piata Mare(Fig. 2), tractul din Piata mare al corpului principal se prezinta perfect simetric, si este compus la piano nobile dintr-o anfilada accentuata. Aici, simetria este urmarita si in aripile laterale ale curtii principale, prin dispunerea acceselor si a nodurilor de circulatie verticala.

La fel ca sin cazul Palatului Samuel von Brukenthal, si Palatul Episcopal de la Oradea (Fig. 3) prezinta o fatada perfect simetrica, tractul fiind compus la piano nobile dintr-o anfilada riguroasa.

Fig. 3. Palatul Episcopal de la Oradea-plan etaj 1