Tehnologiii Web Moderne In Realizarea Site Ului. Pensiunea Gabi

Cuprins

Cuprins

Introducere – Prezentare lucrare, capitol și motivație

I.HTML 4 vs HTML 5

I.1. Noutății HTML5.

I.2. Diferențe între HTML4 și HTML5.

I.3. Avantajele utilzării HTML 5.

II.Elemente ale limbajului HTML 5.

II.1.Noțiuni de bază

II.2.DOCTYPE HTML

III.Elemente ale limbajului JavaScript și jQuery

III.1 JavaScript

III.2.Diferentele dintre JavaScript si Java

III.3. Coduri folosite de JavaScript.

III.4.jQuery

III.4.1. Funcții jQuery

IV.Elemente PHP

IV.1.Elemente de bază ale scriptului PHP.

IV.2. Tipuri de șiruri și variabile în PHP

IV.3.Funcții în PHP.

V. Baze de date MySQL

V.1 Elemente MySQL

V.2.Crearea și utilizarea bazelor de date în MySQL

V.3 Funcții MySQL

VI.Prezentare Aplicație

VI.2. Diagrama UML

VI.3. Diagramă aplicație

VII.Ghidul Aplicației

Bibliografie

Introducere – Prezentare lucrare, capitol și motivație.

În primul rând încep să scriu la această licență cu emotie și speranță că în sfârșit sunt atat de aproape de a termina această călatorie, numită facultate, începută acum 7 ani. Da 7 ani pentru ca datorită altor studii a trebuit să îngheț 2 ani aceasta facultate. Dar m-am întors pentru ca sunt de principiu dacă începi un lucru trebuie să îl și duci până la capăt. Au fost și urcușuri și coborâșuri dar uite ca aproape am ajus la final.

Ca temă pentru această lucrare am ales creearea unui site web pentru pensiunea mamei mele și anume Pensiunea Gabi. M-am gândit ca așa reușii sa fac 2 lucrurii deodată și anume: pe deoparte să realizez lucrarea de licență și pe de altă parte aș reușii ca creez propiul site al pensiuni, lucru care vreau sa îl fac de foarte mult timp si acum s-a ivit ocazia perfecta. Lucrarea perezintă site-ul web al pensiuni, site pe care eventuali clienții îl vor accesa și de un de vor puta afla toate informațiile necesare despre pensiune.Clienții vor putea face o rezervare pentru o anumită perioadă iar odată cu această rezervare li se vor creea un cont automat. După activarea contului de către administrator acești clienții vor putea lăsa păreri despre pensiune și despre felul cum a decurs sejurul lor.

Lucrare este structurata pe 7 capitole și anume:

HTML 4 vs HTML 5 în care să prezint elementele principale ale fiecăruia dar și ce le deosebește pe cele 2.

Elementele limbajului HTML5 în care să prezint limbajul din punct de vedere ale elementelor de bază și a tuturor caracteristicilor acestului limbaj.

Elementele limbajelor JavaScript si jQuery să prezint limbajele din punct de vedere ale elementelor de bază și a tuturor caracteristicilor acestora.

Elemente ale limbajului PHP în care să prezint limbajul din punct de vedere ale elementelor de bază și a tuturor caracteristicilor acestui limbaj.

Baze de date MySQL în care voi vorbi despre elementele de bază MySQL

Prezentare aplicație – Pensiunea Gabi.

Ghidul aplicației, capitol în care voi arăta propriu zis cum se folosește aplicația.

Am ales ca obiect principal al acestui proiect designul WEB deoarece cred că este un domeniu care necesita foarte multă imaginative, spirit artistic, foarte multe cunoștințe de html, css, javascript, mysql și multe altele. Aceste elemente făcând din acest domeniu unu foarte atractiv pentru mine și dinamic.

I.HTML 4 vs HTML 5

I.1. Noutății HTML5.

HTML5 este ultima versiune a limbajului HTML.HTML5 aduce un număr mare de inovații motiv pentru care a primit deasemenea și un număr. Versiunea 5 este un upgrade care oferă o inter-activitate mai mare pentru fișierele de timp media (video, audio), introducând tag pentru video cât și pentru audio. HTML a apărut ca limbaj de marcare prima data în anul 1990, fiind standardizat în anul 1997 ca HTML 4. O noutate pe care o aduce HTML5 este aceea că face paginile mai ușor de înțeles de către browser-e.

I.2. Diferențe între HTML4 și HTML5.

1. HTML4 este un tot unitar pe când HTML5 este o colecție de aplicații care conține tag-uri și API-uri (Application Programming Interface)

2. În specificațiile HTML4 fișierele audio și video nu fac parte. În schimb, în specificațiile HTML5 sunt tag-uri speciale pentru tratarea elementelor multimedia: și .

3. În HTML4 geo-localizarea este aproape imposibilă, dar în HTML5 se poate afla ușor localizarea unui utilizator care accesează un site, cu ajutorul JS GeoLocation API.

4. În HTML 4 grafica vectorială se realizează cu ajutorul aplicațiilor precum Silverlight sau Flash pe când HTML5 conține suport integral pentru grafică vectorială, prin intermediul elementului canavas.

5. Deoarece este nou, HTML5 nu este suportat în momentul de față de toate browserele.

6. În HTML5 au fost introduse elementele [header] și [footer] pentru ca paginile să fie mai bine înțelese de către motoarele de căutare.

7. În HTML5 au fost introduse elementele [section] și [article] pentru o mai bună delimitare în porțiuni a textului.

Odată cu implementarea HTML5, rolul platformei Flash a scăzut foarte mult pentru că nu mai este necesar în redarea clipurilor video (aceasta fiind principala sa funcționalitate).

I.3. Avantajele utilzării HTML 5.

1. Se pot identifica mai ușor secțiunile de text datorită elementelor noi introduse și anume: [section], [article], [header], [footer], [nav], [aside].

2. Declarația [! Doctype] care elimină codurile lungi și posibilitatea interpretării greșite a acestora

3. Codul este simplu și și mai ușor de înțeles față de versiunile anterioare.

4.. Crearea unor site-uri mai dinamice cu animații mult mai bune datorită elementului canavas si API.

5. Dezvoltarea de jocuri cu funcționalități superioare Flash-ului tot datorită elementului canavas

6. Optimizarea site-urilor pentru telefoanele mobile, HTML5 fiind adoptat și pentru browser-ele telefoanelor mobile

II.Elemente ale limbajului HTML 5.

Utilizând un software de redare specializat, HTML este o formă de marcare axată pe prezentarea documentelor text pe o singură pagină. Oferă mijloacele prin care conținutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate și indicații de redare. Indicațiile de redare pot varia de la modificări minore ale textului, cum ar fi scrierea unui cuvânt cu Italic sau introducerea unei imagini, până la scripturi sofisticate, introducerea unui fișier video, audio sau introducerea unui formular. Meta datele pot include informații despre titlul și autorul documentului, informații despre cum este împățit documentul pe segmente, paragrafe, liste, titluri. De asemene metadatele conțin și informații care permit că documentului să poată fi legat de alte documente pentru a forma astfel hiper link-uri.

HTML este un format text creat pentru a putea fi citit și editat utilizând un editor de text simplu. Pentru crearea și modificarea acestor pagini sunt necesare foarte multe cunoștințe de HTML și necesită foarte mult timp. Folosind tehnologii de codare cum ar fi PHP, ASP sau JSP se poate genera HTML direct. Sunt mai multe aplicații precum sitemele de gestionare a conținutului care pot genera pagini HTML.

De asemenea aplicațiile de e-mail folosesc un editor HTML încorporat pentru compunerea e-mail-urilor și un motor de prezentare a e-mail-urilor de acest tip.

II.1.Noțiuni de bază

HTML vine de la Hyper Text Mark-up Language și este codul care stă la baza paginilor web. Paginile HTML sunt formate din etichete sau tag-uri și au extensia „.html” sau „.htm”. Etichete sunt pereche, una de deschidere <eticheta> și alta de închidere </eticheta>, dar sunt și cazuri în care nu se închid, în aceste cazuri se folosește <eticheta/>. Navigatorul web interpretează aceste etichete afișând rezultatul pe ecran. Limbajul HTML-ul nu face deosebire între litere scrise cu majuscule și litere fără majuscule. Pagina principală este fișierul „index.html” respectiv „index.htm”. Această pagină este setată pentru a fi afișată automat la vizitarea unui site web.De exemplu la vizitarea siteului www.nume.ro este afișată pagina www.nume.ro/index.html.Unele etichete se utilizeazăcu atribute care pot avea anumite valori: <eticheta atribut="valoare">… </eticheta>

Structura unui document HTML este:

versiunea HTML a documentului

zona head  <head> </head>

zona body  <body> </body> sau <frameset> </frameset>

II.2.DOCTYPE HTML

Paginile HTML încep cu eticheta <html> și se termină cu eticheta </html>. În interiorul acestor etichete se află perechile <head>, </head> și <body>, </body>. Head conține titlul paginii iar între etichetele <title> și </title> se scriu stiluri pentru formatarea textului, script-uri și legături către fișiere externe

Etichetele de tip meta conțin cuvinte cheie, descrierea paginii, date , informații utile motoarelor de căutare. Aceste etichete au următoarea structură.

Legătura către un fișier extern CSS se face în felul următor:

Pentru a introduce un comentariu în HTML care nu va fi afișat de browser vom folosi <!– –> ca în exemplu următor.

Elementele de marcare

Marcare structurală. Descrie scopul unui text. De exemplu:

Îndrumă browserul pentru a afișa "Fotbal" ca fiind cel mai important titlu. Browsere web au standardizat modul în care marcarea structural este afișată, aceasta neavând un stil predefinit. De exemplu, titlurile importante (h1, h2, etc.) mai mari decât restul textului. Deoarece o pagină are un singur titlu "h1" se foloșește doar o singură.

Marcare pentru prezentare. Descrie cum apare un text, indiferent de funcțiile sale.De exemplu:

Acest exemplu va afișa textul "îngroșat" cu litere groase.

Tag-ul "b" nu dă sens paginii, doar încarcă o pagină cu informați pentru că este folosit de multe ori făcând astfel pagina mai greu de încărcat, iar apoi dacă se atașează un document CSS la pagină, o singură modificare în CSS (de ex: de la "font-weight:italic" la "font-weight:bold" va schimba tot textul selectat, plus că în CSS se poate preciza cât de mari sau mici să fie literele în pixeli «px», în puncte «pt», etc.) Dacă am avea de schimbat toate tag-urile de "i" de pe pagină în tag-uri de "b", ar fi o muncă enormă chiar și la un website mic.

Marcare pentru hiperlink. Această marcare leagă părți ale unui document cu alte documente. De exemplu:

Leagă documentul de pagina www.edu.md

Elemente special creează obiecte precum butoanele și listele.

Un buton de expediere al unui formular se introduce cu ajutorul etichetei<input>, în care atributul type este setat la valoarea "submit". Elementul poate primi un nume prin atributul name. Pe buton apare scris "Submit Query" sau valoarea atributului value ,daca aceasta valoare a fost stabilita

Tag-uri. Între tagurile <body></body> se scriu celelalte "instrucțiuni".Tagul <body> se folosește pentru stabilirea fundalului și a culorii hiperlinkurilor:

<body bgcolor="#ff0000"> – culoarea fundalului paginii devine rosie

<body background="fundal.jpg"> – pune o imagine în fundalul paginii

<body link="#ff0000" alink="#00ff00" vlink="#0000ff"> – stabilește culoarea linkurilor nevizitate și vizitate.

Taguri noi în HTML 5.

Tag-ul <figure> este folosit pentru a adăuga în pagina un grup de elemente care au un contint de sine stătător, cum ar fi diagrame, poze, cod, etc. Conținutul din elementul <figure> e atașat la derularea paginii, dar poziția lui este independentă. Dace e șters nu trebuie să afecteze cursul paginii.
Tag-ul <figure> poate să conțină elementul <figcaption> ca să adauge o scurtă descriere la ceea ce e adăugat în <figure>.
– Exemplu:

Tag-ul <audio> se folosește pentru. a adăuga sunet în pagină web.
Poate folosi aceste atribute:

autoplay (autoplay="autoplay") – Sunetul, muzică vă începe automat.

controls (controls="controls") – Controalele audio (play/pauză, etc.) vor fi afișate.

loop (loop="loop") – Muzică vă începe din nou după ce se termină.

preload (preload="auto|metadata|none") – Specifică dacă și cum va fi încărcat fișierul audio când pagina se încarcă. Atributul "preload" este ignorat dacă se adăugă "autoplay".("auto" – încarcă tot fișierul audio când pagina se încarcă; "metadata" – încarcă numai metadata când pagina seginii, dar poziția lui este independentă. Dace e șters nu trebuie să afecteze cursul paginii.
Tag-ul <figure> poate să conțină elementul <figcaption> ca să adauge o scurtă descriere la ceea ce e adăugat în <figure>.
– Exemplu:

Tag-ul <audio> se folosește pentru. a adăuga sunet în pagină web.
Poate folosi aceste atribute:

autoplay (autoplay="autoplay") – Sunetul, muzică vă începe automat.

controls (controls="controls") – Controalele audio (play/pauză, etc.) vor fi afișate.

loop (loop="loop") – Muzică vă începe din nou după ce se termină.

preload (preload="auto|metadata|none") – Specifică dacă și cum va fi încărcat fișierul audio când pagina se încarcă. Atributul "preload" este ignorat dacă se adăugă "autoplay".("auto" – încarcă tot fișierul audio când pagina se încarcă; "metadata" – încarcă numai metadata când pagina se încarcă; "none" – browser-ul nu ar trebui să încarce fișierul audio când se încarcă pagină).

src (src="url") – Adresa URL a fișierului audio.

Elementul <audio> folosește tag-ul <source> pentru a specifica sursa fișierului audio și fișiere alternative pentru diferențele dintre navigatoarele web, bazate pe tipul de codec recunoscut. IE9 și Safari folosesc fișiere MP3; Firefox, Chrome și Opera folosesc tipul OGG (sau OGV).
– Exemplu:

Tag-ul <video> se folosește pentru a adăuga în pagină video clipuri și alt conținut video.
Popate folosii următoarele atribute:

autoplay (autoplay="autoplay") – Filmul sau videoclip-ul va începe automat.

controls (controls="controls") – Butoanele de control (play/pauză, etc.) vor fi afișate.

height (height="pixeli") – Înălțimea player-ului, în pixeli.

width (width="pixeli") – Lungimea player-ului, în pixeli.

muted (muted="muted") – Sunetul din film va fi pe mut, nu e redat.

poster (poster="URL") – Specifică o imagine care să fie afișată în timp ce filmul se încarcă, sau până când e apăsat butonul play. Fără acest atribut va fi afișat primul cadru din film.

loop (loop="loop") – Filmul va porni de la început după ce se termină.

preload (preload="auto|metadata|none") – Specifică dacă și cum va fi încărcat filmul când pagina se încarcă. Dacă se adăugă "autoplay" atributul preload va fi ignorat.("auto" – încarcă tot fișierul video când pagina se încarcă; "metadata" – încarcă numai metadata când pagina se încarcă; "none" – browser-ul nu încarcă filmul când se încarcă pagină).

src (src="url") – Adresa URL a fișierului video.

Tagul <video> folosește  <source> ca să specifice sursa fișierului video și fișiere alternative pentru diferențele dintre navigatoarele web, bazate pe tipul de codec recunoscut. IE9 și Safari folosesc fișiere MP4; Firefox, Chrome și Opera folosesc tipul OGG (sau OGV)
– Exemplu:

Tag-ul <embed> este folosit pentru a adăuga în pagina aplicații cu conținut interactiv, cum sunt prezentările flash SWF, plug-inuri, sau fișiere cu imagini.
Folosește următoarele atribute:

height (height="pixeli") – Înălțimea cadrului în care e afișat conținutul, în pixeli.

width (width="pixeli") – Lungimea cadrului în care e afișat conținutul, în pixeli.

type (type="MIME_type") – Tipul MIME al conținutului.

src (src="url") – Adresa URL a fișierului.

Exemplu:

Elementul <canvas> este utilizat ca să adauge în pagina desene grafice folosind script-uri (de obicei JavaScript), sau compoziții foto și animații simple.
Folosește următoarele attribute:

height (height="pixeli") – Lungimea cadrului canvas, în pixeli.

width (width="pixeli") – Înălțimea cadrului canvas, în pixeli.

Acest exemplu creează un pătrat albastru.

Elementul <progress> este folosit pentru a adăuga în pagina o bară de progres.Este folosit împreună cu JavaScript.
Folosește următoarele atribute:

Max (max="nr") – Specifică totalul de unități din bară de progres.

Value (value="nr") – Specifică numărul de unități completate din bară de progres.

– Exemplu:

Tag-ul WBR

Elementul <wbr> (Word Break Opportunity) specifică unde în text se poate adăugat un rând cu mesajul: "Browser-ul poate adăuga aici un rând nou dacă e necesar". Dacă browser-ul nu considera că trebuie adăugat un nou rând, nu afectează cu nimic.

Se poate folosi <wbr> în cazul unui cuvânt prea lung, sau pentru evitarea adăugării de către browser a unui rând nou într-un loc nepotrivit.
Exemplu:

HTML5 hgroup tag

Tag-ul <hgroup> este folosit pentru a grupa mai multe tag-uri.
Exemplu:

III.Elemente ale limbajului JavaScript și jQuery

III.1 JavaScript

Unul dintre cele mai populare limbaje de programare din lume este JavaScript (JS).In momentul când prin intermediul unui simplu limbaj precum HTML nu se pot realiza sarcini dinamice complexe se foloseste JavaScript. Pentru a adauga într-un document HTML JavaScript trebuie introdusă a eticheta <script> și </script>. Aceasta eticheta folosește aributul "type" și atributul "language".Atributul "language" va specifica browser-ului limbajul folosit pentru interpretarea codului scris.În interiorul etichetei <script>… </script> se v-a scrie codul.

JavaScript nu are nevoie de programe sau software-uri speciale pentru a crea coduri. Este sufficient decât un editor simplu, precum Notepad, pentru a putea scrie coduri JavaScript.

JavaScript și HTML-ul pot fii create în același fișier dar se poate și creea un nou fișier individual pentru JavaScript utilizând o extensie de tip JavaScript. Acest fișier poate fi utilizat și pentru alte pagini. Datorită faptului că browser-urile includ suport pentru JavaScript, el va rula atunci când pagina sau paginile de pe website sunt accesate

III.2.Diferentele dintre JavaScript si Java

– Ambele sunt orientate pe obiecte dar Java este un limbaj de programare iar JavaScript este un limbaj de scripting;

– Java crează aplicații care se pot executa atât în browser dar și pe virtual machine în timp ce JavaScript se poate executa numai pe browsere web;

– Codul creat în Java trebuie să fie compilat iar codul JavaScript se prezintă în formă de text;

– Ambele au plug-in-uri diferite.

III.3. Coduri folosite de JavaScript.

Funcțiile sunt folosite la împărțirea sarcinilor pe care trebuie să execute un program. Funcțiile sunt alcătuite din mai multe instrucțiuni și comenzi care ulterior pot fi utilizate ușor și de mai multe ori prin apelarea funcției care le conține. Dacă un program are multe linii de cod, folosind funcțiile se pote împărți codul în părți mai mici, părți pe care le putem utiliza separat acolo unde este nevoie ori de câte ori avem nevoie.

Funcție cu un argument. Pentru a prezenta această funcție am dat următorul exemplu, care prezintă un JavaScript care deschide o fereastră "alert" la apăsarea unui buton în care se v-a afișă un text în funcție de argumentul transmis.
Sintaxa funcției "alert" din JavaScript este: alert ('Text'), aceasta deschide o fereastră de alertare în care este afișat mesajul dintre paranteze, respectiv "Text".

Prin intermediul valori argumentului funcției "exemplu2" este preluat textul "alert".

"onclick" reprezintă momentul când trebuie să fie executată funcția.

În momentul când se apasă cele două butoane v-a apărea fereastră 'Alert' cu două mesaje diferite.

Obiectele din JavaScript:

– pe partea de client
– pe partea de server
– esențiale

Avem mai multe tipuri de obiecte care pot fi folosite. Pentru o mai bună înțelegere a acestor obiecte trebuie mai întâi asimilate obiectele pe partea de client și cele esențiale, cum sunt: "string", "math" sau cele care vin de la etichetele HTML. Mai multe obiecte pot forma o "clasa", iar mai multe astfel de clase formate pentru o execuție comună formează un "set de clase" sau "biblioteca de clase". În limbajul JavaScript "biblioteca de obiecte JavaScript", poate fi refolosită. 

Obiecte principale JavaScript:

1 – String
2 – Math
3 – Date
4 – Array
5 – Global

Mai jos este prezentat un exemplu ce prezintă propietatea lenght.

Proprietatea "length" este folosită pentru a afla cate elemente are un șir. Iar metoda "indexOf" este folosită pentru a verifica daca un sir dat contine un anumit cuvant specificat. Primului caracter din șir are pozitia 0, al doilea caracter are poziția 1 și tot așa până la ultimulș element.Dacă este gasit cuvantul, se returnează pozitia primei litere din el, dacă nu se găsește apare mesajul "Cuvantul nu a fost gasit".

Evenimentele sunt acțiuni provocate de vizitatorul paginii. In momentul când un vizitator apăsă un buton din pagina are loc evenimentul "Click". Dar dacă mouse-ul este deasupra unui link, se produce un eveniment "MouseOver". Dacă se execută o acțiune la apăsarea unui click de mouse, folosim "onClick".

Exemplu "OnMouseOver – onMouseOut – onClick"

culoarea textului v-a deveni roșie când se poziționează mouse-ul pe legătura Apasa aici pentru a vizita MarPlo.net.

o fereastră Alert se v-a deschide după ce se mută mouse-ul de pe link, (prin evenimentul "onMouseOut").

textul din câmpul de text va fi selectat când se apasă butonul "Selectează".

III.4.jQuery

John Resig a creat o librărie de funcții JavaScript de unde a și rezultat jQuery. Este o platformă de dezvoltare JavaScript prin care se facilitează execuția și crearea anumitor procese ce pot implica traversarea arborelui DOM în HTML, managementul inter-browser al evenimentelor, animații de tip AJAX, etc. jQuery e axat pe lucrul și manipularea elementelor HTML și CSS în pagină web. Are de asemenea utilități Ajax folosite pentru transmitere de date la server, array, funcții pentru lucru cu obiecte și evenimente. Scripturile făcute cu jQuery funcționează la fel în principalele navigatoare web

Platformă jQuery este utilizată pentru a rezolva problemele ce țin de programarea web, cum ar fi anumite sarcini dinamice care nu pot fi realizate prin intermediul unui limbaj de marcare cum ar fi HTML. jQuery este disponibil și accesibil în fiecare web browser, fiind creat într-o maniera cât mai simplă.

Pentru a folosi jQuery trebuie să includem librăria de funcții jQuery în pagina HTML, că orice fișier cu cod JavaScript. Ultima versiune de Jquery se poate găsi și dowloada de la pagina Download jQuery. Se salvează librăria jQuery pe server, într-un fișier cu extensia ".js", apoi se include în documentul HTML în secțiunea HEAD, folosind următoarea sintaxă.

Pentru a putea interacționa cu elementele HTML în pagina, instrucțiunile script-ului trebuie executate după încărcarea paginii, astfel tot codul jQuery se scrie în interiorul unei funcții speciale "document ready", aceasta executa codul din ea după încărcarea paginii.
  Sintaxa:

Toate comenzile și funcțiile jQuery se adăugă în acest "document-ready". În interiorul funcției "ready () " putem adăuga orice cod JavaScript, precum variabile noi, obiecte, instrucțiuni if (), for (), etc. Elementele (X) HTML se selectează cu jQuery prin adăugarea lor în $ ("") (sau jQuery (""), se pot folosi ghilimele duble sau simple). Dacă vrem să selectăm toate elementele <h3>, se folosește: $ ('h3') (sau jQuery ('h3')). Să selectăm tag-ul cu id="unid", se scrie $ ('#unid').

III.4.1. Funcții jQuery

Funcțiile care folosesc JQuery sunt foarte simplu de utilizat. Dar pentru a le utiliza în primul rând trebuie cunoscut efectul care trebuie aplicat. Pentru asta trebuie consultată și cunoscută librăria jQuery pentru alegerea funcțiilor corespunzătoare efectului doriti. Selectarea unei părți din document în jQuery, se folosește construcția $ () iar între paranteze se adăugă că parametru un șir care poate fi orice selector classă, CSS sau id.
Exemple

$ ("c") se referă la toate elementele de tip link (<c>) din document.

$ ("#top") – obține elementul cu id="top"

$ ("h1") – adaugă și aplică efectul tuturor elementelor <h1>

$ ("div#corp. Exemplu") – adaugă și aplică efectul tuturor elementelor ce au clasa class="exemplu" și sunt incluse în cadrul div-ului cu id="corp"

$ ("ul ti") – obține și aplică efectul tuturor elementelor <ti> din toate tag-urile <ul>

$ ("ul ti: first") – obține și aplică efectul numai primului element <ti> din fiecare tag <ul>

Concatenarea se realizează folosind caracterul punct. Coduri JavaScript se pot adăuga și în interiorul funcțiilor jQuery.

Exemple de funcții.

1.Slide panel

Un panou se va mișca sus/jos când se apasă pe un link, ascunzând sau dezvăluind conținutul acestuia. Panoul este creat cu div cu id="panou" și un link cu class="buton", în interiorul unui paragraf p.

În interiorul " $(document).ready(function()" se adaugă o funcție care conține elementul care va fi acționat și anume buton și click. Adaugăm din nou în interiorul acestei funcții iar "function()" care conține efectul JQuery (slideToggle("slow")) și elementul Ha conține aceste effect ($("#panou")).

2. Efectul de dispariție

Prin aceste efect din fereastră va dispărea elementul dorit la apăsarea pe un text "Close".

La aceste efect cel mai important este scrierea funcției JQuery astfel când se apasă pe Close să dispară tot conținutul din div-ul cadru.

– "this" – elementul curent  
– "parents" – elementul părinte. 
-"(this).parents(".cadru")" – elementul părinte cu class="cadru", al elementului curent

3. Galerie de imagini

Afișarea în același cadru din pagina mai multe imagini dintr-o galerie foto, fără a deschide altă pagină .

Funcția pentru JQuery este în interiorul evenimentului ready și o scriem astfel încât se apasă pe un link din interiorul paragrafului cu class="thumbs", adăugă valoarea atributului "href" într-o variabilă "urlimg" iar valoarea atributului "title" într-o variabilă "altimg".

Valoarea atributelor "src" și "alt" din <img id="imagine"> se înlocuiește cu valoarea variabilelor "urlimg" respectiv "altimg", iar pentru titlu, setează conținutul lui 'em' (din h2) cu valoarea lui "altimg".Codul funcției este:

Unul dintre avantajele acestei platforme platforme este vizibilitata să în cadrul motoarelor de căutare pentru că implica utilizarea unor coduri sub formă de text, aspectce o face foarte ușor de indexat, evidențiind cuvintele cheie care sunt esențiale.

Datorită popularități pentru jQuery există foarte multeplugin-uri și alte resurse disponibile pentru cei care doresc să implementeze soluții eficiente pentru rularea codurilor și transformarea lor în rezultate reale Informații despre jQuery se găsesc atât în cărți cât și pe website-uri. De asemenea această popularitate și răspândire a dus la dezvoltarea unor noi plugin-uri care pot efectua un număr impresionant de sarcini.

4. Efect acordeon

În interiorul cadrului DIV (cu class="acordeon") avem tag-uri "h3" și sub fiecare câte un paragraf "p". Când se dă click pe zona 'h3' se va dezvălui conținutul paragrafului corespunzător

Prima linie ascunde toate paragrafele cu excepția primului paragraf. Când este acționat click pe zona 'h3' va activa efectul "slideToggle" pentru următorul Codul funcției este :

5. Efect hover animat

Acest exemplu afiseaza un meniu orizontal la care este adaugat un efect ce afisează animat deasupra fiecarui link din meniu o zona in care apare textul din atributul "title" al link-ului respectiv..Codul HTML este:

Prima linie atașează o etichetă <em> goală la elementul <a> din meniu. Se adăuga o altă funcție care atunci când mouse-ul se afla pe suprafața link-ului (hover) să afișeze animat suprafața etichetei <em>. Se preia din link valoarea atributului "title" și se adăugă într-o variabilă "hoverText", iar valoarea acestei variabile este introdusă în cadrul <em>.

Ultima funcție ascunde celelalte suprafețe <em> ca să nu rămână vizibile când mouse-ul se mută pe alt link. Codul funcțiilor este:

IV.Elemente PHP

Limbajul PHP a fost creat în anul 1994 de către Rasmus Lerdorf, care încerca să-și personalizeze propria pagină Web; din acest motiv limbajul a fost numit inițial PHP adică: Personal Home Page (pagina de bază personală). Ulterior limbajul a fost perfecționat, utilitatea și caracteristicile sale s-au dezvoltat treptat, ajungând să aibă semnificația Hypertext Preprprocesor (PHP). Preprocesarea consta în aceea că datele sunt interpretate (preprocesate) de către serverul Web înainte ca acesta să genereze cod HTML. PHP este îmbina caracteristici dintre cele mai complexe cu simplitatea în utilizare. A devenit un instrument de frunte pentru dezvoltarea aplicațiilor Web. Spre deosebire de alte instrumente pentru aplicații Web, cum este Perl, PHP este un limbaj de programare ușor de înțeles, pentru începători, chiar și pentru cei care nu au mai desfășurat activități de programare.

IV.1.Elemente de bază ale scriptului PHP.

Programele PHP sunt alcătuite din trei elemente: text, cod HTML și script PHP. Pentru că paginile ce conțin script PHP să poată fi procesate de modulul PHP implementat în Apache sau alt server de pagini Web este necesar ca paginile să aibă acea extensia .php.

Salvăm acest fișier în directorul rădăcina al paginilor de web, sub numele de program1.php, directorul rădăcina al paginilor web fiind pentru htdocs, creându-se în cadrul acestuia un folder propriu în care se vor salva toate fișierele. Pentru a deschide o pagină de tip PHP vom scrie în browser-ul de Internet adresă: http://localhost/urmat de numele directorului în care este salvat fișierul. Codul cuprins între <? ? > este cod PHP. Delimitatorul uzual pentru PHP este <? Php, respectiv închiderea se face prin? >. Există varianta simplă <?, respectiv închidere prin? >. Între aceste taguri trebuie să existe NUMAI cod PHP.

Fișierul program1.php este trimis modulului de php încărcat în serverul de web. Modulul prelucrează numai ce se află între tagurile <? Php și? > restul fiind trimis către serverul web fără a fi prelucrat sau interpretat. Rezultatul prelucrării este și el trimis serverului de web care trimite mai departe către client (browser).

Comanda echo este folosită pentru trimiterea către serverul de web a textului înscris între cele două ghilimele sau două apostrofe. Fiecare linie de cod PHP (după terminare) trebuie închisă de semnul punct-și-virgulă (;).

IV.2. Tipuri de șiruri și variabile în PHP

Programele PHP folosesc două categorii principale de date: numere și șiruri. Numerele sunt compuse mai ales din cifre, în timp ce un șir poate conține orice caracter, inclusiv cifre, litere și simboluri speciale. Aceste două mari categorii de date: numere și șiruri, formează opt tipuri principale de variabile:

Boolean

Integer

Float

String

Array

Object

Resource

Null

În mod normal tipul variabilelor nu este specificat explicit; acesta va fi evaluat de către interpretorul PHP la momentul run-time (în momentul executării scriptului)

Variabilele sunt diferențiate de celelalte elemente ale limbajului prin caracterul $. Astfel, o variabilă are forma $nume. Numele variabilei poate fi orice identificator valid (un text ce conține doar litere, cifre și underscore, fără spații sau alte caractere; un identificator nu poate începe cu o cifră).

Declararea variabilelor

În PHP declararea variabilelor se realizează în același timp cu inițializarea lor (cu atribuirea unei valori de început). Atribuirea unei valori se realizează cu ajutorul instrucțiunii de atribuire ce are forma <nume variabilă> = <valoare>;

Variabilă reprezintă un identificator la o locație de memorie și se folosește pentru stocarea, prelucrarea și ștergerea datelor. Variabilele în PHP sunt apelate folosind prefixul ‘$’.

Limitări și reguli ale variabilelor. În PHP, variabilele să începe cu o literă sau cu un underscore (după prefixul ‘$’). O altă regulă este că în corpul numelui variabilei sunt acceptate litere, numere și underscore, simboluri precum +, -, * și & nu sunt admise. Variabilele în PHP sunt case-sensitive, adică $student este diferit de $Student.

IV.3.Funcții în PHP.

Funcțiile sunt porțiuni de cod definite pentru a executa anumite sarcini. Ele pot fi chemate de mai multe ori pe parcursul execuției unui program, primind argumente (valori de intrare) cu ajutorul cărora executa câteva operații după care returnează o valoare. Funcțiile transferă orice valoare primită ca argument în variabile temporare numite parametrii ce pot fi folosiți numai pe parcursul execuției funcției. Pentru a folosi o funcție, se scrie numele funcției, urmat de o pereche de paranteze. De exemplu, funcția rând (), care generează un număr întreg aleator, poate fi apelată astfel: rand().

Pentru a specifica argumente, acestea se înserează între paranteze; dacă specificați mai mult de un argument, fiecare argument trebuie separat de vecinul său printr-o virgulă.
Argumentul unei funcții poate fi o valoare literală, o variabilă sau o expresie.
Unele funcții PHP au argumente opționale, care pot fi specificate sau omise, în conformitate cu intențiile dumneavoastră. De exemplu, funcția rând () are două argumente opționale. Primul argument al funcției indica valoarea întreaga aleatoare cea mai mică pe care o va returna funcția; al doilea argument indica valoarea cea mai mare. Dacă omiteți ambele argumente, funcția returnează o valoare cuprinsă între 0 și cel mai mare rezultat posibil.

În afară de a utiliza funcțiile din biblioteca de funcții a limbajului PHP, vă puteți defini și folosi propriile funcții.
Pentru a defini o funcție, în PHP funcțiile încep întotdeauna cu declarația: function, ca în exemplul următor:

function nume_funcție (nume_argument)

{
        Aici se înserează corpul funcției
}

Cuvântul cheie "function", "numele_funcției" și "nume_argument" alcătuiesc antetul funcției. Termenul de corp al funcției se referă la instrucțiunile incluse între acolade care urmează după antetul funcției. Instrucțiunile din corpul funcției sunt executate atunci când funcția este apelata.Numele funcțiilor nu prezintă sensibilitate la diferența între majuscule și minuscule; ca atare, "f () " și "F () " reprezintă referiri la aceeași funcție.
Ca exemplu, iată o funcție care calculează aria unui dreptunghi:

Lista cu argumente a funcției "arie()" include argumentele $lațime și $inaltime. Corpul funcției este alcatuit dintr-o singură instrucțiune; corpul unei funcții poate conține mai multe instrucțiuni. 

Adăugă caracterul\ (backslash) înaintea ghilimelelor simple și duble, a lui backslash și NULL (NULL byte). Că pretectie, de exemplu când șirul e adăugat într-o bază de date.

Verifică validitatea datei formate din argumenții din paranteză. O dată este considerată validă dacă fiecare parametru este definit corespunzător. "nr_luna" este numărul lunii, între 1 și 12 inclusiv, "nr_zi" este numărul zilei cuprinse în domeniul zilelor permise pentru luna respectivă. Anii bisecți sunt luați în considerare, "nr_an" este anul între 1 și 32767 inclusiv. Returnează TRUE sau FALSE.

Este posibil ca o funcție din PHP să se auto-apeleze iar aceasta se numește funcție recursivă.

Variabilă "$x" primește ca valoare funcția "recursor () " căreia îi transmite ca argument numărul 3. Funcția "recursor () " incrementează cu o unitate valoarea argumentului, prin "$nr++;" care devine 4, apoi condiția "if ($nr<8) " verifică dacă aceasta variabilă din funcție e mai mică decât 8, în caz afirmativ se execută comanda "return recursor ($nr);" care sistează execuția altui cod din funcție și auto-apeleaza iar funcția (cu nouă valoare a lui "$nr" ca argument) care iar incrementează valoarea lui "$nr" și verifică din nou condiția care iar autoapeleaza funcția,… și tot așa până când "$nr" va avea valoarea 8 și la verificare condiției "if" aceasta returnează FALSE și se trece mai departe la execuția comenzii "return $nr;" care va returna 8 ca valoare a variabilei "$x".Funcția "echo" va afișa valoarea lui "$x", adică 8.

PHP va permite să definim funcții cu argumente prestabilite. Dacă apelăm o funcție care are un argument prestabilit, dar nu furnizăm nici o valoare pentru argumentul respectiv, argumentul ia o valoare prestabilită specificata la început.

Funcția impozit_vânzări preia două argumente: un argument obligatoriu, denumit $cantitate, și un argument prestabilit, denumit $rata.Dacă apelăm funcția și furnizăm un singur argument, valoarea argumentului respectiv se consideră că fiind valoarea argumentului $cantitate, iar valoarea 0.0725 se folosește ca valoare a argumentului $rata. Astfel, la prima invocare a funcției, pentru "impozit1", $rata are valoarea 0.09, specificata drept al doilea argument al funcției. Cu toate acestea, la a doua invocare a funcției, pentru "impozit2", $rata are valoarea 0.0725 deoarece este specificata valoarea unui singur argument, și astfel "$rată" a preluat valoarea prestabilită inițial.

Creare scripturi avansate – Javascript și PHP

Codul PHP este executat pe server iar datele de ieșire sunt transmise la navigatorul web.Codul scriptului JavaScript este executat de browser pe calculatorul utilizatorului.

Combinând aceste două limbaje de programare web, se pot obține scripturi JavaScript dinamice, cu rezultate în funcție de datele primite și procesate de server. Astfel, aceeași pagină de site poate conține un cod JavaScript pentru un utilizator și alt cod JS în cazul altui utilizator.

Sunt 2 modalități de a combina JavaScript cu PHP ca să se obțină un rezultat dinamic sau personalizat:

1. Prin scrierea întregului script JS în codul PHP și adăugarea acestuia în pagină web cu funcția PHP "echo" (sau "print").

Trebuie să ținem cont de modul de lucru al ghilimelelor din cod, astfel încât ceea ce va fi returnat de "echo" să fie un script JS ca și cum a fost scris în codul HTML.

2. Prin adăugarea în scriptul JS din codul HTML doar a variabilelor PHP necesare scriptului JavaScript (returnând valoarea cu "echo").

Ambele variante de cod trebuie scrise in fisiere php ca sa poata fi procesate de modulul PHP.

1. Alert cu nume utilizator

De exemplu, într-o pagină web cu sistem de autentificare să fie afișată o fereastră Alert cu numele utilizatorului după ce s-a autentificat. În acest caz presupunem că numele de utilizator e stocat într-o variabilă de sesiune: $_SESSION ['nume'].
Folosind prima metodă, codul PHP ar fi următorul:

Sau a doua varianta:

O astfel de fereastra Alert poate fi utilă în cazul notificării utilizatorului despre date ce pot fi extrase de PHP dintr-o bază de date sau fișier, cum ar fi înștiințarea unui nou mesaj privat.

V. Baze de date MySQL

.

MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date. MySQL este o componentă integrată a platformelor LAMPsau WAMP (Linux/Windows-Apache-MySQL-PHP/Perl/Python). Popularitatea sa că aplicație web este strâns legată de cea a limbajului de programare PHP, care este adesea combinat cu MySQL. Bazele de date ajută la stocarea informațiilor într-o anumită ordine și la accesarea informațiilor foarte ușor. O bază de date conține mai multe tabele, tabele pe care noi le populăm cu informații.În tabele informațiile se adaugă pe tabele ca în exemplu următor.

Fiecare bază de date și fiecare tabelă este indentificata printr-un nume. Regulile de bază MySQL pentru nume de baze de date, tabele, și coloane sunt:

Numele poate avea maxim 64 de caractere.

Poate conține numai litere, numere, și sublinia (indicat fără spații).

Numele poate începe cu un număr, dar nu poate conține numai numere.

O tabelă nu poate avea două coloane cu același nume și o bază de date nu poate avea două tabele cu același nume.

Numele tabelelor și coloanelor sunt case-sensitive ("Php" e diferit de "php").

Caracteristici MySQL

Viteză. MySQL este rapid.

Ușurință în utilizare. MySQL este un sistem de baze de date cu performanțe ridicate, dar relativ simplu, a cărui configurare și administrare sunt mult mai simple decât în cazul sistemelormai mari. Cost. MySQL este gratuit pentru majoritatea utilizărilor interne.

Suport pentru limbaje de interogare. MySQL înțelege SQL (Structured Query Language limbaj de interogare structurat), limbajul preferat al tuturor sistemelor moderne de baze de date.

La server se pot conecta mai mulți clienți simultan. Clienții pot folosi mai multe baze de date simultan. Putem obține acces la MySQL în mod interactiv, folosind numeroase interfețe care ne permit să introducem interogări și să vizualizăm rezultate: clienți în linie decomandă, browsere Web sau clienți X Window System.MySQL Control Center sau MySQLCC este o platformă independentă de administrare GUI a clienților pentru servere de baze de date MySQL.

Conectivitate și securitate. MySQL poate fi folosit integral în rețele, iar bazele de date sunt accesibile de oriunde din Internet. Dar MySQL are controlul accesului, astfel încât persoanele care nu au dreptul să citească datele nu vor avea această posibilitate.

Portabilitate. MySQL rulează pe numeroase varietăți de UNIX, precum și pe alte sisteme nonUNIX, ca Windows și OS/2.

Distribuție liberă. MySQL nu este un proiect Open Source, deoarece este necesară o licență în anumite condiții.

V.1 Elemente MySQL

Cele mai uzuale operații cu bazele de date sunt:

În MySQL spațiul alocat pe discul serverului este funcție de tipul de date. Câteva din tipurile de date folosite în bazele de date MySQL sunt:

V.2.Crearea și utilizarea bazelor de date în MySQL

Crearea unei baze de date se face în mod vizual, prin accesarea în cadrul unui browser de internet a adresei: http://localhost/phpmyadmin. Conectarea la server-ul de date se face prin comanda: mysql_connect(“localhost”,”root”,””), unde localhost este calculatorul local pe care se afla baza de date, root este numele utilizatorului care se conectează la BD și acesta este pentru triada PHP-Apache-MySql. În cazul în care site-ul se postează pe un alt server, atunci utilizatorul va avea un nume și o parolă care va fi introdusă între ghilimele. Selectarea bazei de date se face prin comanda mysql_select_db(nume baza de date).

Mysql_connect () este funcția prin care ne conectăm la baza de date cu următorii paramatrii: numele serverului, nume utilizator și parola pentru conectarea la baza de date.

Variabilă $conexiune va avea o valoarea TRUE sau FALSE funcție de rezultatul conectării la serverul MySQL folosind funcția mysql_connect (), iar în cazul eșuării va afișa mesajul conținut de construcția die ().

Mysql_select_db este funcția care stabilește baza de date la care ne vom conecta, având că parametrii numele bazei de date și identificatorul de acces la conexiunea către serverul MySQL.În mod similar variabilă $bazadate folosind funcția mysql_select_db va afișa în cazul negăsirii bazei de date mesajul conținut de die.

$hostname=adresa serverului, de cele mai multe ori este localhost dar pentru siguranța întrebați administratorul serverului
$username=username-ul de conectare la baza de date
$password= parola de conectare la baza de date
$database=numele bazei de date

După ce operațiile dorite au fost executate cu baza de date va trebui să închidem conexiunea folosind funcția mysql_close () având ca argument datele de acces la serverul MySQL

Comanda CREATE DATABASE este folosită pentru a crea o bază de date în MySQL.
 

Pentru a face un script PHP să execute instrucțiunile SQL, mai întâi trebuie să creem o instanță de obiect mysqli, care va conține conexiunea la server, apoi folosim metoda query() din clasa MySQLi.

– MysqliObj – este instanță de obiect mysqli, creată cu new mysqli ()
– $sql_query – este un șir cu instrucțiuni SQL.
Această metodă trimite interogarea sau comanda la serverul MySQL, va returna obiectul rezultat, sau TRUE la succes, FALSE în caz de eroare.

Pentru a crea un tabel în MySQL, se folosește comanda CREATE TABLE, apoi se apelează metoda query().

Tip_date specifică tipul de date pe care o coloană le poate conține. După "tip_date", se pot specifica și alte atribute opționale pentru fiecare coloană:

NOT NULL – Fiecare rând trebuie să conțină o valoare în acea coloană, valorile null nu sunt permise.

DEFAULT value – Setează o valoare inițială care este adăugată când nici o altă valoare nu este transferată

UNSIGNED – Poate fi folosit pentru numere, setează să fie folosite doar numere pozitive și zero.

AUTO INCREMENT – MySQL va mări automat valoarea din rândul următor cu 1 de fiecare dată când o nouă înregistrare este adăugată.

PRIMARY KEY – Este folosit pentru a identifica unic rândurile dintr-un tabel. Coloană cu setarea PRIMARY KEY este de obicei un ID numeric, și în general folosită cu AUTO_INCREMENT

Fiecare tabel ar trebui să aibă o coloană primary key. Valoarea ei trebuie să fie unică pentru fiecare înregistrare din tabel.

După ce o bază de date și tabelele ei au fost create, puteți să adăugăm informații în ele.
Câteva reguli de sintaxa:

În PHP, interogarea SQL trebuie să fie scrisă între ghilimele.

Valorile de tip Strâng (sir), din interogarea SQL, trebuie să fie întotdeauna între ghilimele.

Valorile numerice și NULL nu trebuie adăugate între ghilimele.

Pentru a adăuga înregistrări noi într-un tabel MySQL, se folosește comanda INSERT INTO. Există două metode prin care o interogare INSERT poate fi scrisă:
1) Prima metodă nu specifică numele coloanelor unde datele for fi introduse, ci doar valorile lor.

În această metodă, trebuie să specificăm o valoare pentru fiecare coloană, chiar dacă este NULL. Dacă sunt cinci coloane în tabel, trebuie să adăugăm cinci valori, separate prin virgulă.
2) Pentru a doua metodă se specifică atât numele coloanei/coloanelor cât și valorile care vor fi intoduse:

Aceasta este în general metoda preferată, deoarece se adăuga doar coloanele care vor primi valori. Orice coloană căruia nu îi este atribuită o valoare va fi tratată ca NULL (sau îi va fi dată valoarea default, dacă aceasta este definită).Dacă o coloană nu poate avea valoarea NULL (a fost definită ca NOT NULL) și nu are o valoare default, nespecificand o valoare va genera eroare.
Dacă o coloană este AUTO_INCREMENT sau TIMESTAMP, nu este nevoie să fie specificată în interogarea SQL, serverul MySQL va seta și adăugă valoarea automat.Pentru că PHP să execute comenzile SQL, trebuie să folosit metoda mysqli query ().Următorul exemplu adăugă o nouă înregistrare în tabelul "users". Câmpul "id" este AUTO_INCREMENT, deci nu trebuie specificat în interogarea SQL, serverul MySQL va adăugă automat valoare pentru el. La fel și pentru "reg_date", care este setat TIMESTAMP.

Mai întâi se crează instanță de obiect mysql cu identificatorul de variabilă $conn. Apoi, se definește șirul cu instrucțiunea SQL, salvat într-o variabilă numită $sql. Apoi se apelează metoda query (), și în același timp se verifică valoarea returnată pentru a determina dacă datele au fost adăugate.Exemplul de mai sus adăugă un rând în tabelul "users", cu valoarea "Marius" în coloană "name", valoarea "faith" în câmpul "pass", și "[anonimizat]" pentru "email". Valorile pentru celelalte coloane ("id" și "reg_date") sunt adăugate automat de serverul MySQL.

Când baza de date are câteva înregistrări în ea, puteți prelua informația stocată, folosind comanda SELECT.O interogare SELECT returnează rânduri selectate de la unul sau mai multe tabele.

  – Sintaxa:

– "nume_coloana/e" – este numele coloanei sau coloanelor care vor fi selectate.
Pentru a selecta mai multe coloane, adaugatile separate prin virgulă:
                SELECT coloana1, coloana2, coloana3 FROM nume_tabel
Pentru a selecta toate coloanele, punți un asterisc (*):
                SELECT * FROM nume_tabel

Ca să fie trimisă comanda SQL la baza de date MySQL și pentru a prelua datele selectate, se folosește metoda query () a obiectului mysqli.Când este folosită cu interogări SELECT, această metodă returnează un obiect care conține rândurile de date, sau False în caz de eroare.
Pentru a parcurge datele returnate se foloșește metoda fetch_assoc. Metoda fetch_assoc () returnează un array asociativ ce conține rândurile preluate, cheile din array reprezintă numele coloanelor. Cu o buclă while () se preia informațiile din fiecare rând stocat în acel array.Pentru a afla numărul de rânduri returnat de o interogare SELECT, se folosește proprietatea num_rows, aplicată la obiectul rezultat.Următorul exemplu selecteza și afișează datele stocate în coloanele "id", "name" și"pass" din tabelul "users".

Acest exemplu stochează datele (obiectul rezultat) returnate de metoda query () în variabilă $result, folosește proprietatea "num_rows" să verifice dacă $result conține cel puțin un rând. Apoi, cu bucla while () trece prin toate inregistrarie din obiecul rezultat, folosind metoda "fetch_assoc () " pentru a reține datele din fiecare rând într-un Array în variabilă $row.
Fiecare apelare a fetch_assoc () returnează următorul rând în setul de rezultate, până când nu mai sunt, și returnează False. Pentru a accesa valorile din fiecare rând, se folosește variabilă PHP $row și cheia cu numele coloanei ($row ['id'],…).

Cu opțiunea LIMIT se determină numărul de înregistrări pe care MySQL le va returna: 

"skip_nr" este opțional, îi spune bazei de date câte rânduri să sară din rezultate.

"ret_nr" setează numărul maxim de înregistrări ce vor fi returnate.

ORDER BY specifică ordinea de sortare a rezultatelor.

"nume_col" poate fi o singură coloană, o listă de coloane separate prin virgulă, sau o expresie ca RÂND (), pentru a obține o ordine aleatorie.Când se ordonează după mai mult de o coloană, a doua coloană e folosită în sortare doar dacă valorile din prima coloană sunt egale.
Ordinea de sortare standard este ascendentă (ASC) (a–z, 0–9), iar opțiunea ASC poate fi omisă. DESC (descrescător) inversează ordinea

Pentru ignorara rândurile duplicate (care au aceleași valori), se folosește opțiunea DISTINCT:

Pentru a căuta valori specifice, pentru a extrage doar acele înregistrări care respectă anumite criterii, se adăuga o clauză WHERE în interogarea SELECT.Clauza WHERE este folosită pentru a filtra înregistrările. Se adăugă după numele tabelului.

"condiție" – poate fi una sau mai multe expresii condiționale care specifică criteriul de selectare. Aceste expresii condiționale pot folosi operatori de comparație, aritmetici și logici.

 Aceasta interogare va returna toate rândurile ale căror valoare "name" nu începe cu Mar.

Instrucțiunea UPDATE este folosită pentru a modifica sau actualiza informațiile existente într-un tabel.

Clauza WHERE este importanta intr-o interogare UPDATE , specifica serverului MySQL care inregistrare sau inregistrari trebuie actualizate. Daca se omite clauza WHERE, vor fi afectate toate randurile! Comanda UPDATE este trimisa la serverul MySQL cu metoda query() a obiectului mysqli.

Comanda DELETE este folosită pentru a șterge rânduri din tabel.

Clauza WHERE condiție este foarte importantă, ea specifică exact care rând sau rânduri trebuie șterse. Este important să o folosiți, deoarece rândurile șterse nu mai pot fi recuperate, decât dacă aveți undeva salvată baza de date. Dacă nu adăugați WHERE, serverul MySQL va șterge toate înregistrările din tabel, lăsându-l gol. Instrucțiunea DELETE este trimisă la serverul MySQL cu metoda query () a obiectului mysqli.

Acest cod va șterge toate rândurile din tabelul "users" care au name='MarPlo', astfel, dacă în acest tabel sunt mai mulți ușeri (înregistrări) cu numele "MarPlo", MySQL le șterge pe toate.

Un alias este creat folosing termenul AS urmat de un nume case-sensitive. Se folosește în interogări SELECT pentru a da unei coloane un nume diferit în rezultatele returnate

.

V.3 Funcții MySQL

Interogarea SELECT este folosită în cele mai multe dintre funcțiile MySql. Dar funcțiile MySql se pot folosi și cu alte tipuri de interogări. O instrucțiune SELECT este folosită într-o funcție, la valoarea unei coloane astfel:

Între numele funcției și parateza ei nu trebue lăsat spatiu.Lasarea unui spațiu sau intruducerea altui caracter duce la nefuncționarea funcției.

Când se lucrează cu șiruri sunt folosite funcțiile pentru text.

Funcții MySQL pentru lucru cu text .

În lucrul cu numere sunt folosite funcțiile pentru numere. Cu ajutorul acestor funcții se pot efectua operații matematice.

Funcțiile numerice MySQL

Funcții pentru Dată și Ora sunt folosite pentru calcule bazate pe dată.

VI.Prezentare Aplicație

VI.1.Structura bazei de date.

PhpMyAdmin este un instrument gratuit și open source scris în PHP destinat să se ocupe de administrarea MySQL cu utilizarea unui browser web. Se pot efectua diferite sarcini, cum ar fi crearea, modificarea sau ștergerea baze de date, tabele, câmpuri sau rânduri ; executare instrucțiuni SQL ; sau gestionarea utilizatorilor și permisiuni.

Pentru realizarea aplicației am creat o baza de date numită atestat.Am polulat această bază de date cu 4 tabele și anume: pass_reset, reviews, rezervări și users

Tabelul pass_reset este folosit pentru a reseta parolele utilizatorilor. În acest tabel avem 2 câmpuri : id care este de tip integer și email de tip varchar. Cheie primară este câmpul id

Structura acestui tabel este

Interogarile care au loc în acest tabel sunt: . Interogare prin care se selectează toate datele din tabelul pass_reset.Cheie primară este câmpul id.

Tabel este reviews este cel care are rolul de a stoca comentariile lăsate de către clienții care au cont activ și care au lăsat un comentariu. Tabelul are 3 câmpuri: id , userid și text. Cheie primară este câmpul id.

Structura acestui table este:

Interogarea din interiorul acestui table este . Interogare prin care se selectează toatedatele din tabelul reviews. Tabelul este populat cu următoarele date:

Tabelul rezervari este cel care are rolul de a stoca toate rezervările făcute de către useri. Acest table conține câmpurile: id de tip integer, userid de tip integer, checkin de tip data, checkout de tip data, cameră de tip integer, phone de tip varchar și name de tip varchar.Interogarea din acest tabel este. . Acestă interogare returnează toate datele din tabela rezervări.

Structura acestui tabel este:

Acest tabel este populat cu următoarele date:

Tabelul users are rolul de a stoca toți utilizatori.Tabelul conține următoarele câmpuri: id de tip integer, username de tip varchar, password de tip varchar, phone de varchar, activated de tip smallint și nume de tip varchar. Cheie primară este câmpul id.

Interogarea din interiorul acestui tabel este: . Această interogare returnează toate datele din tabela users.

Structura acetui tabel este:

Tabelul este populat cu următoarle date:

Diagrama acestei baze de date este:

VI.2. Diagrama UML

“UML este un limbaj pentru specificarea, vizualizarea, construirea și documentarea componentelor(artifacts) unui sistem soft sau, la fel de bine, pentru modelarea organizațională și a altor sisteme, nu neapărat din lumea IS.” Operează cu aceleași concepte și notații în diferite etape ale procesului de abstractizare a soluției. Prin urmare, nu este necesar un efort de translatare semantică și sintactică a soluției, de la un nivel de abstractizare la altul. Această situație este absolut convenabilă din perspectiva modelului iterativ și incremental de dezvoltare, cu care UML se potrivește cel mai bine.

Înainte de orice, UML a fost gândit să fie utilizat în dezvoltarea de sisteme soft în domenii precum:

– Sistemele informaționale ale întreprinderilor;

– Servicii financiare și bancare;

– Telecomunicații;

– Transporturi;

– Electronica medicală;

– Servicii distribuite bazate pe WEB, etc.

Să mai adăugăm faptul că UML este suficient de expresiv pentru a permite și modelarea sistemelor de altă natură decât soft (fluxuri de lucru în sistemul justiției și sănătate, etc.).

În UML, diagramele sunt reprezentări grafice ale unor colecții de elemente (entități și relații). Diagramele UML sunt grafuri ale căror noduri sunt entități și ale căror arce sunt relații. Permițând asamblarea diferitelor tipuri de entități și relații pentru a obține descrieri ale sistemelor modelate din diferite perspective, diagramele UML sunt elemente suport puternice pentru abstractizarea și vizualizarea soluției unui sistem soft.

Case Diagram

Prin diagram de mai sus arat acțiunile ce le poate face fiecare actor. Clientul poate sa faca rezervare, să lase o parere, să schimbe o parola si în cazul în care uită parola să solicite adminului resetarea parolei. Ca să lase o părere clientul trebuie să aibă un cont active.Activarea contului se face de către admin.

Diagrame ale claselor

O diagramă a claselor expune un ansamblu de clase, interfețe și colaborări, împreună cu relațiile dintre ele. Diagramele claselor reprezintă tipul de diagramă cel mai des întâlnit în modelarea sistemelor obiect orientate. Folosim diagramele claselor pentru a evidenția perspectiva design (structurală) a sistemului. De asemenea, putem observa faptul că diagramele claselor care includ clase active sunt utile pentru a evidenția aspectele statice ale perspectivei proces a unui sistem.Diagrama de clase prezintă o colecție de clase, interfețe, asociații, colaborări și constrângeri. De asemenea, este cunoscută ca odiagrama structurală.

Scop:

Scopul diagramei de clase este de a modela opinia statică a unei aplicații. Diagramele de clasa sunt singurele diagrame care poate fi mapate direct cu limbaje orientate pe obiect și, astfel, utilizate pe scară largă în momentul de construcție.

VI.3. Diagramă aplicație

Această diagramă prezintă modul cum este apelată baza de date MySql prin require_once("mysql.php");

de pagina acasă.De pagina acasă sunt legate paginile Facilități, Atracții, Păreri, Detalii&Prețuri, Rezervări și Contact. CSS este apelat prin

<link href="css/bootstrap.css" rel='stylesheet' type='text/css'/>

<link href="css/style.css" rel="stylesheet" type="text/css" media="all"/>

VII.Ghidul Aplicației

La deschiderea aplicatiei partea de sus a primei prima pagina este:

Aici potențialul client este întâmpinat cu mesajul ‘Salut, bun venit’ gasește informații despre pensiune dar are posibilitatea de a face o rezevare. În continuarea pagini clientul mai găsește poze cu pensiunea și cu camerele:

Aici poate vedea ultimele pareri lăsate de alți clienții. Aici mai este un formular de login dar pentru ca clientul să se logheze el trebuie mai întai să faca o rezervare. Dând clic pe butonul rezervă sau pe butonul mai mult el va fi redirecționat către pagina rezervări.

După ce completează toate câmpurile și apasă butonul trimite.

Clientul v-a primi mesajul că i s-a creat cont automat, cont cu ajutorul căruia după ce v-a vizita pensiunea v-a putea lăsa o parere la pagina parerii.Dar înaite ca clientul să poate lăsa o părere contul acestuia trebuie activat de către administrator.

Administratorul se v-a loga de unde se loghează și clienții dar cu numele de utilizator [anonimizat] și cu parola admin.

Aici administratorul are obțiunea de a a schimba parola.

De altfel mai are ramura Panou Admin. De aici el poate activa utilizatori.

Administratorul poate vedea și rezervarile făcute de către utilizatori precum și eventualșele cereri facute de catre utilizatori pentru resetarea parolei uitate.

După activarea contului utilizatorul se poate loga pe baza adresei de email completată în formularul rezervări si a parolei introduse si poate lăsa un comentariu.

În cazul în care un client a mai fost la pensiunea și a mai avut cont se poate loga pe baza contului deja existent si îi v-a apărea mesajul Comanda dumneavoastră a fost creată, vă vom suna cât mai repede posibil pentru confirmare

Un client care are deja cont poate să își schimbe parola în cazul în care dorește asta

Dar în cazul în care un client își uită parola poate cere administratorului resetarea parolei.

În site mai avem pagina facilității unde clientul poate vedea ce facilitații are pensiunea și camerele.

Clientul mai poate găsi o pagină atracții turistice din vecinătatea pensiuni și un link de facebook al comunei Dâmbovicioara, locul unde se află pensiunea

La formularul contact, clientul gasește adresa exactă a pensiuni, numărul de telefon al administratorului și persoana de contact. Aici mai găsește și un link de facebook al pensiuni și o adresă de mail.

Pe fiecare formular în partea de jos v-a apărea formularul de login, ultimele păreri adăugate.

Bibliografie

W3.org.

W3schools.com.

Marplo.net.

WikiPedia.

Mysqltutorial.org.

JavaScript The Definitive Guide autor David Flanagan.

Beginning CSS: Cascading Style Sheets for Web Design autor Richard York.

Programming PHP autori Rasmus Lerdorf, Kevin Tratoe și Peter MacIntyre.

Fundamente dezvoltarii aplicațiilor WEB cu PHP autor Silviu Răzvan Dumitrescu

Ingineria Softului autor Prof. Dr. Dorin Bocu

Bibliografie

W3.org.

W3schools.com.

Marplo.net.

WikiPedia.

Mysqltutorial.org.

JavaScript The Definitive Guide autor David Flanagan.

Beginning CSS: Cascading Style Sheets for Web Design autor Richard York.

Programming PHP autori Rasmus Lerdorf, Kevin Tratoe și Peter MacIntyre.

Fundamente dezvoltarii aplicațiilor WEB cu PHP autor Silviu Răzvan Dumitrescu

Ingineria Softului autor Prof. Dr. Dorin Bocu