Sistеm Еlесtrοniс Nɑtiοnɑl Sеν

Cuprins :

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1

1.1. Introducerea sistemului electronic național

1.1.1.Generalități

1.1.2.Evitarea fraudelor

1.2. Funcționarii publici

1.2.1. Funcția publică

1.2.2. Funcționarul public.

1.3. Achiziții publice

1.3.1.Generalități

1.3.2. Legislația actuală.

CAPITOLUL 2

2.1. Prezentarea sistemului electronic național SEN

2.2.Istoric

2.3.Modele de utilizare

2.3.1. Sistemul electronic e-Government

2.3.2. Sistemul electronic e-România

2.3.2. Alte portale ale sistemului electronic național

2.4.Sisteme de achiziție publică prin mijloace electronice

2.4.1.Achiziții publice.

2.4.2.Licitația electronică

2.4.3. Comunitatea virtuală

2.5. Exemplu practic – compania Optimus

CAPITOLUL 3

3.1. Sisteme electronice publice din Europa.

3.1.1. Portalul HELP din Austria.

3.1.2. Portalul DanmarksDebatten din Danemarca.

3.1.3. Portalul Reach din Irlanda

3.1.4. Sisteme electronice de achiziții publice din Europa

3.1.5. Sisteme electronice de achiziții publice internaționale

3.2. Concluzii

BIBLIOGRAFIE

b#%l!^+a?

INTRODUCERE

Societatea în care trăim, se află într-o continuă schimbare, care prin provocările continue și evoluția tehnologiei influențează competențele oamenilor în diferite domenii de activitate. Evoluția rapidă a tehnicii, aplicarea tehnologiilor moderne care sunt în continuă transformare în toate domeniile vieții sociale au condus în ultimele decenii la modificări esențiale în caracterul și conținutul muncii.

În momentul de față sistemul administrației publice din România se află într-o perioadă de schimbare, de modernizare și de pregătire continuă pentru ceea ce presupune o administrație modernă prin specializarea oamenilor, a procedurilor de lucru, astfel încât sistemul administrativ să devină mai performant și mai rapid .

Aplicarea științei și a tehnicii de vârf în ziua de astăzi este strâns legată de îmbunătățirea utilizării resurselor de muncă de care dispune fiecare organizație, de nivelul de calificare al oamenilor, precum și de perfecționarea continuă a pregătirii profesionale.

O caracteristică importantă a epocii contemporane o reprezintă dezvoltarea în ritm alert, accelerat a tehnicii de calcul și a tehnologiei comunicațiilor. Această evoluție a condus la introducerea tehnicii de calcul în tot mai multe domenii de activitate, în domeniul activităților economice, activităților administrative.

Apariția și dezvoltarea internet-ului și a aplicațiilor acestuia, au influențat modificarea b#%l!^+a?relațiilor economice, administrative prin creșterea vitezei de circulație a informațiilor dar și prin apariția unor instrumente și modalități noi de desfășurare a serviciilor oferite. Realizarea acestor servicii de tip on-line impune existența unui suport puternic software, adică un sistem electronic bine pus la punct, un sistem informatic performant.

Fiecare categorie profesională consideră că serviciile pe care le oferă, sunt cele mai importante în societate. Unele persoane desconsideră munca prestată de alte categorii profesionale datorită faptului că nu cunosc detaliile acestora.

Alegerea acestei teme a avut un motiv întemeiat. Fiecare persoană se intersectează de-a lungul existenței cu funcționarul public, cu sistemul administrativ. În România a fost și încă este criticată birocrația.

În trecut totul se realiza pe cale manuală fără sprijinul sistemului informatic. Acum evoluția tehnologică a pătruns și în acest sector dar rezultatele nu par semnificative la prima vedere.

Pentru puțin timp vom încerca să aflăm rolul funcționarului public, a problemelor profesionale ale acestuia, evoluția serviciilor din domeniul administrativ în general, comparativ chiar cu cel din alte țări.

Pentru aceasta vom face o scurtă incursiune , o trecere în revistă a sistemului electronic național, cu implicațiile acestuia, avantajele și dezavantajele lui prin prisma funcționarului public. Din acest motiv, trebuie să aflăm ce este funcția publică, precum și motorul acesteia, reprezentată prin funcționarul public. Vom prezenta legislația actuală în domeniul achizițiilor publice, parte a procesului de lucru a funcționarului public. Toate acestea vor fi prezentate în primul capitol.

În capitolul doi se va prezenta sistemul electronic national, modele de utilizare pe diferite exemple.

Capitolul trei va urmări evoluția și dezvoltarea acestui sistem, comparativ cu alte sisteme electronice informaționale ale altor sisteme publice din Europa, pentru a reuși să ajungem la unele concluzii.

La sfîrșitul lucrării vom analiza cele prezentate, urmând a sublinia concluziile care se b#%l!^+a?desprind din studiu.

Trebuie să conștientizăm că funcționarul public, are rolul său bine determinat în buna funcționare a sistemului administrativ.

Nu poate exista o țară care să nu fie patronată de legi, care să aibă ca rezultat acte normative, acte juridice care sunt realizate cu ajutorul angajaților în sistemul public.

Sistemul informațional a cunoscut o mare dezvolatare în ultimii ani, iar tehnologia utilizată este în continuă schimbare, atât pentru a îmbunătăți ceea ce există cât și pentru a avea acces în alte zone ale ei, care nu au fost încă exploatate.

Omul a inventat calculatorul și tehnologia acestuia tot pentru om, pentru a-i ușura munca și a duce spre realizarea performanțelor în timp mai scurt.

b#%l!^+a?

CAPITOLUL 1

1.1. Introducerea sistemului electronic național

1.1.1.Generalități

Într-un ritm alert, revoluția informațională și introducerea tehnologiilor IT în fiecare dimensiune a societății, a schimbat semnificativ lumea. Aplicațiile calculatorului în ziua de azi este diversă.

În toate domeniile de activitate calculatorul este util, chiar absolut necesar.

Printre domeniile unde calculatorul este utilizat pe scară largă putem remarca: organisme guvernamentale, comunicații, industrie, educație, medicină, armată, comerț, administrație, jurnalistică, sistemul bancar, televiziune.

Tehnologiile IT permit utilizatorilor (organizații, persoane) să facă mult mai multe lucruri cu informația decât puteau înainte de existența acestora. Se pot stoca cantități imense de informații, se pot procesa, se pot transmite instantaneu. Răspândirea largă a calculatoarelor nu este chestiune de moft, este un proces ireversibil, cu implicații semnificative asupra vieții b#%l!^+a?și activității umane .

Tehnologia IT, încet dar sigur a pătruns și în domeniul administrației publice. Cu ajutorul acestuia, sistemul administrativ s-a dezvoltat atât prin tehnologia folosită cât și prin personalul instruit.

În anul 2003 a apărut Legea nr. 161 din 19.04.2003 “privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice” pentru mediul de afaceri, prevederea fraudelor și sancționarea corupției. Această versiune inițială a fost actualizată în 22.04.2011.

Sistemul Electronic Național este ansamblul unitar care este alcătuit din "Sistemul e-guvernare" și "Sistemul e-administrație", care sunt accesibile prin internet. Despre cele două sisteme electronice naționale vom discuta pe larg în capitolul următor.

Produsul informatic are ca obiectiv general evidența si centralizarea automată a datelor. Acest produs informatic, după achiziționare poate fi actualizat și îmbunătățit în funcție de facilitățile pe care le poate oferi și prin extinderea ariei pe care o acoperă în urma utilizării.

1.1.2.Evitarea fraudelor

Ca orice sistem, nici cel electronic național nu este unul perfect. Oricât de mult este up-datat, mereu vor apărea diverși factori, umani, tehnici care vor interveni asupra acestui sistem, încercând diferite manevre care să fie în beneficiul acestora.

Frauda și evaziunea fiscală sunt principalele probleme care apar în sistemul electronic național, atât pe plan național cât și internațional. Mai multe state s-au aliat pentru a putea depista aceste fraude, să monitorizeze buna deșăpsurare a activității sistemul electronic. Astfel primul pas a fost o îmbunătățire a cooperării administrative între administrațiile statelor, membre ale unei Comisii din Uniunea Europeană.

Această comisie internațională se ocupă de implementarea unei platforme pentru a realiza o bună guvernare fiscală. De această platformă se ocupă experți din statele membre b#%l!^+a?ale Uniunii Europene precum și alți reprezentanți interesați să acorde asistență pentru elaborarea acesteia.

În acest caz, în sistemul electronic din domeniul fiscal, al impozitărilor a fost introdusă o platformă internațională care a îmbunătățit cooperarea administrațiilor din domeniul impozitării directe, aplicația “NIF pe EUROPA”.

Această aplicație furnizează eșantioane de documente de identitate fiscală oficială. Denumirea de NIF vine de la : numere de identificare fiscală.

Fraudele comise prin sistemele informatice sunt pedepsite conform articolului 249 din Noul Cod Penal: “Introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice, restricționarea accesului la aceste date ori împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a cauzat o pagubă unei persoane, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

Vom aborda și acest subiect în capitolul următor unde se va detalia sistemul electronic național.

1.2. Funcționarii publici

1.2.1. Funcția publică

Funcția publică a fost definită de mai multe persoane, de-a lungul timpului, conform conceptelor proprii:

– ,,Complexul de puteri competente, organizat de lege pentru satisfacerea unui interes general, pentru un timp temporar, de un titular (sau mai mulți), persoană fizică care executând puterile în limitele competenței, urmărește realizarea scopului pentru care a fost creată funcțiunea” este definiția funcție publice prezentată de P. Negulescu .

– “Situația juridică a persoanei fizice investită legal cu atribuții în realizarea competenței unei autorități publice ce constă în ansamblul drepturilor și obligațiilor care formează conținutul juridic complex dintre persoana fizică respectivă și organul care la investit” este după părerea prof. A. Iorgovan .

– Ion Popescu Slăniceanu în “Teoria funcției publice”, publicat în 1989, la Brăila consideră că funcția publică este un complex de atribuții specifice, prestabilite legal, cu care sunt dotate serviciile publice, atribuțiile exercitate în mod continuu de către persoane fizice legal investite în vederea satisfacerii intereselor generale ale membrilor societății.

– Profesorul Alex. Negoiță consideră la rândul său că funcția publică este ”Ansamblu de b#%l!^+a?atribuții stabilite prin lege sau prin acte juridice, emise pe baza și în executarea legii, atribuții pe care le îndeplinește o persoană fizică angajată într-un organ al administrației publice”

Funcția publică are trei scopuri principale:

efectuarea de acte juridice;

pregătirea emiterii actelor juridice;

executarea actelor juridice, a deciziilor administrative ori judecătorești.

Trăsăturile funcției publice sunt :

caracterul său este continuu,

este titulară de putere, de atribuțiile oferite de legiuitor;

a fost creată pentru a da satisfacție intereselor generale obștești, de grupuri, nu pentru interese individuale;

are o specializare, o competență determinată;

are o sferă de competență pentru atribuții și puteri date de lege.

În literatura de specialitate, funcția publică se definește ca un ansamblu de atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, cu scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrație, atât administrația publică centrală cât și cea locală.

Pentru realizarea sarcinilor care le revin, serviciile publice adoptă, emit acte juridice și fapte materiale (denumite și administrative) ce produc efecte juridice, care au ca scop producerea, modificarea sau atingerea unor raporturi juridice.

Serviciile publice prin care se realizează sarcinile puterii executive sunt:

organele administrației publice,

instituțiile publice,

regiile autonome de interes public.

1.2.2.funcției publice sunt :

caracterul său este continuu,

este titulară de putere, de atribuțiile oferite de legiuitor;

a fost creată pentru a da satisfacție intereselor generale obștești, de grupuri, nu pentru interese individuale;

are o specializare, o competență determinată;

are o sferă de competență pentru atribuții și puteri date de lege.

În literatura de specialitate, funcția publică se definește ca un ansamblu de atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, cu scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrație, atât administrația publică centrală cât și cea locală.

Pentru realizarea sarcinilor care le revin, serviciile publice adoptă, emit acte juridice și fapte materiale (denumite și administrative) ce produc efecte juridice, care au ca scop producerea, modificarea sau atingerea unor raporturi juridice.

Serviciile publice prin care se realizează sarcinile puterii executive sunt:

organele administrației publice,

instituțiile publice,

regiile autonome de interes public.

1.2.2. Funcționarul public.

b#%l!^+a?

Funcționarul public este o persoană fizică investită, prin numire sau alegere, într-o funcție publică din cadrul unei autorități publice. Această autoritate publică este organizată la nivel central sau local, printr-un serviciu public organizat ca/ sau instituție publică, ori în structuri asimilate acestora: agenții naționale, autorități naționale ( M. Preda, 2000).

Această persoană este numită în funcție de către conducătorul instituției publice, printr-un act de putere publică.

Dar nu toți cei numiți sau aleși în funcții publice sunt considerați funcționari publici. La baza acestei idei stau două argumente:

unii aleși în funcții publice (deputați, senatori, președintele țării, consilieri, primari) sau numiți ( prefecți, miniștri ) desfășoară o activitate nepermanentă, limitată în timp, de regulă la patru-cinci ani, cât reprezintă mandatul;

sfera de competență aparține autorității publice din care face parte, nu fiecăruia dintre cei numiți sau aleși.

Argumentele de mai sus pot fi contrazise de faptul că deși mandatul celor aleși sau numiți este limitat în timp, funcția pe care o ocupă prin alegere-numire este nelimitată în timp; existând și anterior mandatului, precum și după expirarea lui, fiind stabilite de lege.

Competența aparține autorității publice din care fac parte cei aleși ( Parlament, Consiliul local, Consiliul Județean) aceasta însă nu este valabilă în cazul Președintelui României, al primarilor, viceprimarilor, care, prin statut reprezintă o autoritate publică având drepturi și obligații proprii, printre care și obligația de a emite acte de putere publică.

O parte a administrației publice, deține funcționari publici care în mare parte nu emit acte juridice, doar consemnând anumite documente care sunt necesare în birocrație.

Noțiunea de funcționar public există de o lungă perioadă de timp. Această noțiune fost definită pentru prima dată, în Legea pentru Statutul funcționarilor publici din iunie 1923, care este printre primele statute ale funcționarilor publici din această parte a Europei. În cadrul acestui statut, în art. 1 se prevedea: ,,Sunt funcționari publici cetățeni români, fără deosebire de sex, care îndeplinesc un serviciu public permanent (civil și ecleziastic) la stat- județ, comună sau la instituțiile al căror buget este supus aprobării Parlamentului, Guvernului sau consiliilor județene și comunale” b#%l!^+a?

De-a lungul timpului au fost vehiculate mai multe definiții și noțiuni ale funcționarului public:

,,Funcționarii publici sunt acei cetățeni care, fiind numiți de autoritatea competentă și investiți în mod legal cu atributele funcțiilor lor, prestează în mod permanent o anumită activitate, ce nu este exclusiv normată în scop de a face să funcționeze un serviciu public în schimbul unui salariu plătit periodic” .

,,Funcționarul public este persoana care în schimbul unei remunerații, îndeplinește sau colaborează în mod permanent la îndeplinirea unui serviciu public depinzând de autoritatea administrativă a statului, județelor sau comunelor” .

,,Persoana fizică care este investită în mod legal, prin actul de voință unilaterală a unui organ de stat cu sarcina îndeplinirii pe un timp limitat sau nedeterminat a unei funcții de stat, în vederea organizării competenței organului din structura căreia face parte funcția respectivă” .

Eficiența si eficacitatea funcționarilor publici din administrație depind de modul în care cei care lucrează în aceste instituții, în administrație, își cunosc și își îndeplinesc atribuțiile și sarcinile care le revin.

Calitatea de funcționar public este deținută de o persoană fizică, care trebuie să aibă cel puțin 18 ani împliniți, dacă nu se supune unei legi speciale, care necesită o altă vârstă.

Funcționarul public este o persoană fizică investită, prin numire sau alegere, într-o funcție publică din cadrul unei autorități publice. Această autoritate publică este organizată la nivel central sau local, printr-un serviciu public organizat ca / sau instituție publică, ori în structuri asimilate acestora: agenții naționale, autorități naționale ( M. Preda, 2000).

Această persoană este numită în funcție de către conducătorul instituției publice, printr-un act de putere publică.

Funcționarul are un rol bine determinat în fiecare societate, fără de care administrațiile nu pot identifica, furniza și realiza toate cele necesare bunului demers al unei societăți.

1.3. Achiziții publice

1.3.1.Generalități.

Achizițiile publice de bunuri, servicii au existat din cele mai vechi timpuri. Pentru orice b#%l!^+a?achiziție, în general, trebuie stabilite prioritar următoarele:

necesitatea achiziției;

utilizarea achiziției;

termenul de începere al utilizării acestei achiziții;

prețul achiziției;

garanții oferite pentru aceste achiziții.

Orice achiziției este preponderent necesară dar uneori trebuie evaluate atât beneficiile cât și dezavantajele care pot apărea în timp în urma acestei achiziții. Dezavantajele pot apărea atât în greutatea utilizării produselor achiziționate cât și prin pregătirea personalului necesar exploatării acestuia.

Unele achiziții se impun datorită avansării tehnologiei, lucru care influențează fiecare domeniu de activitate.

Toate achizițiile trebuie făcute după o minuțioasă cercetare a pieței care se ocupă de aceste produse. Trebuie verificat nu doar prețul, cât mai ales calitatea celor achiziționate. Din acest motiv, se stabilește în principiu, un caiet de sarcini în care se trec datele necesare, solicitările beneficiarului. Pe baza acestui caiet de sarcini se prezintă diferiți ofertanți care-și licitează produsele, serviciile.

În prezent, aceste licitații se realizează on-line. Fiecare participant își descarcă caietul de sarcini după ce s-a înscris pe site, pentru licitație.

Avantajul licitației online este evidentă: piața pe internet crește exponential de la un an la altul, permițând tot mai multor companii să participe la aceste operațiuni.

Un site bine structurat, organizat, cunoscut va avea mai mulți vizitatori și va avea mereu oportunități în desfășurarea activității.

Au apărut aplicațiile web, destinate exclusiv licitațiilor. Aplicatia a fost creată ca să satisfacă necesitățile solicitantului și se adresează tuturor utilizatorilor de internet care vor sa participe la aceste licitații online, indiferent dacă sunt firme sau persoane fizice, fiind ușor de utilizat de către orice persoană.

b#%l!^+a?

1.3.2. Legislația actuală.

Toate achizițiile publice sunt supuse și verificate conform legislațiilor în vigoare.

În perioada de după 1990, când putem spune că s-a reușit implementarea unui sistem independent de achiziții, în legislația existentă au apărut diferite modificări, conform cerințelor practice, naționale și internaționale.

Realizarea acestor achiziții publice prin licitații sunt protejate prin Noul Cod Penal, la capitolul III – “Infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii”, articolul 246 – “Deturnarea licitațiilor publice”, care prevede următoarele: “Fapta de a îndepărta, prin constrângere sau corupere, un participant de la o licitație publică ori înțelegerea între participanți pentru a denatura prețul de adjudecare se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”.

Legea nr. 111 din 27.04.2006 care s-a aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74-2005 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice a stat la baza statutului organizării licitațiilor pentru diferite achiziții.

În prealabil a existat o Ordonanță de Urgență a Guvernului: O.U.G. nr. 74 din 29.06.2005 care prevedea normativele pentru înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.

Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice este o instituție publică independentă, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administrației publice centrale, care se află în subordinea Guvernului, cu sediul în Municipiul București

Autoritatea Națională este organizată și funcționează sub coordonarea directă a primului-ministru, având ca rol fundamental formularea la nivel de concepție, promovare și implementare a politicii în domeniul achizițiilor publice.

Atribuțiile care îi revin Autorității Naționale de Reglementare și Monitorizare a b#%l!^+a?Achizițiilor Publice sunt:

asigurarea unui cadru legal coerent și bine realizat în domeniul achizițiilor publice;

asigurarea bunei funcționări, a colaborării fără probleme între organizațiile administrative din subordine;

îndeplinirea obligațiilor corelative derivate ca urmare a aplicării prevederilor directivelor Uniunii Europene pentru achiziții publice;

asigurarea unui canal de comunicare permanent cu structurile din cadrul Comisiei Europene, cu instituțiile publice corespondente ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene,

asigurarea unui canal de comunicare permanent cu structurile și cu organismele de interes public național;

dezvoltarea capacității de implementare, la nivelul autorităților contractante;

asigurarea cadrului de aplicare a legislației în domeniul achizițiilor publice conform cerințelor, normelor și legilor în vigoare.

În urma atribuțiilor prezentate mai sus, a structurii proprii a Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, se desprind următoarele funcții:

de reglementare a cadrului legal referitor la aplicarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziție publică;

de elaborare a strategiei în domeniul achizițiilor publice, în conformitate cu cerințele acquis-ului comunitar;

de monitorizare, evaluare și control al modului de atribuire a contractelor de achiziție publică;

de consiliere metodologică a autorităților contractante în procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică, cu rol de suport în aplicarea corectă a legislației în acest domeniu;

de reprezentare a României în cadrul comitetelor consultative, grupurilor de lucru și al rețelelor de comunicare, organizate de Comisia Europeană;

de inițiere/susținere a proiectelor sau acțiunilor de instruire a personalului implicat în activități specifice achizițiilor publice, cu rol de suport în dezvoltarea capacității de implementare a legislației la nivelul autorităților contractante.

Orice investiție care se realizează are la bază un contract, în care se prevăd termenii legali, tehnici și alte clauze necesare realizării produsului final, al investiției.

Aceste contracte trebuie să se supună legii. Legea nr. 228 din 04.07.2007 aprobată prin Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 30-2006 stă la baza realizării contractelor în urma normelor și principiilor legale. Aceasta privește funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică.

Din 2007 până în prezent, legea a suferit mici modificări, datorită tehnologiei apărute, noilor tehnici dezvoltate și pentru a aduce îmbunătățiri acestui sistem de legi.

O ultimă modificare adusă acestei legi legată de contractele pentru achiziții publice a fost b#%l!^+a?implementată prin Ordonanța de Urgență numărul 51-2014, privind modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului ( H.U.G ) numărul 34-2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune pentru lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Sistemul legislativ încearcă mereu, prin diverse modificări sau adăugiri, să prevină orice tip de fraudă, infracțiune în domeniul adminstrației, precum și a achizițiilor publice.

Niciodată nu se poate considera că o anumită lege este pe deplin realizată și nu va mai suferi modificări în timp. Scopul legilor este ca acestea să protejeze instituțiile statului și personalul care o deservește.

Pirateria de soft ne afectează pe toți, utilizatori, furnizori onești, industria software, industria locală și economia națională. Vulnerabilitatea oamenilor la piraterie este determinată și de răspândirea în masă a calculatoarelor, pentru ca programele de calculator și alte forme de proprietate intelectuală piratate pot fi distribuite mult mai ușor și pe zone geografice mult mai extinse. Un studiu făcut de agențiile internaționale de monitorizare a furtului de proprietate intelectuală arată că în medie în lume există pentru fiecare copie licențiată de soft în uz cel puțin o versiune neautorizată sau copie piratată. Unul dintre grupurile principale de victime ale pirateriei este cel al dezvoltatorilor de programe.

Cracker-i, cei care sparg programe, sunt deseori indivizi cu un nivel de pregătire cel puțin egal cu cel al programatorilor, reușind, prin metode caracteristice să „ocolească” protecția softului. Programele de calculator sunt protejate prin coduri seriale, însă un soft „spart” va accepta orice fel de cod dintr-o serie propusă de cracker ori chiar orice cod.

În aproape toate cazurile, programele „sparte” se pot copia împreună cu un patch ori crack, mici programe executabile care au un singur scop, acela de a „fenta” softul original cu numere serial false ori să-i distrugă protecția pentru a nu mai cere codurile pe care utilizatorul le-ar primi legal doar dacă ar cumpăra programul împreună cu licența de utilizare.

Într-o instituție publică, integrarea informațiilor este necesară și între compartimente, și între instituție și cetățeni – pentru informarea lor, transparentă și satisfacerea rapidă a cerințelor, dar și între instituție și celelalte organizații din administrația publică și centrală. b#%l!^+a?Toate aceste considerente justifică și impun implementarea unor proceduri informatice integrate, capabile să asigure informații în timp real despre modul de desfășurare al activităților.

CAPITOLUL 2

2.1. Prezentarea sistemului electronic național SEN b#%l!^+a?

Apariția calculatoarelor și mai ales al Internetului au dus la schimbări semnificative prin multitudinea de domenii și în sistemul administrativ, la felul în care cetățenii pot avea acces la serviciile publice.

Sistemul informatic este tot mai prezent în societate, în toate activitățile sectorului public prin diferite aplicații complexe de tip e-Government.

Guvernul României se folosește de aceste facilități pentru a promova diferite proiecte. Putem spune cu certitudine că serviciul electronic este un instrument al reformei în domeniul administrației publice. Această reformă se resimte în întregul sistem public, la fiecare reprezentant al administrației publice, la fiecare funcționar angajat.

Datorită celor prezentate mai sus, putem spune că în domeniul administrației publice există o guvernare electronică, de unde vine și denumirea de e- Government.

Această guvernare electronică are o continuă evoluție crescândă atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Această evoluție se poate remarca prin următoarele aspecte:

rolul central al Internetului ca o sursă importantă de informații publice;

numărul din ce în ce mai mare de cetățeni care participă la dezbateri on-line;

numărul mare de servicii guvernamentale oferite on-line;

rezolvarea multor documente prin intermediul platformei on-line;

apariția unor planuri continue de dezvoltare în domeniu.

Guvernarea electronică este interacțiunea Guvernului, a Parlamentului, a Instituțiilor Publice în general, cu cetățenii propriei țări și nu numai, prin intermediul mijloacelor electronice. În acest sens, prin sistemul electronic național, cetățeanul poate să-și exprime opiniile, să-și achite taxele, să completeze diferite documente ( petiții, cereri, solicitări ) ceea ce reprezintă mijloace eficiente pentru exercitarea drepturilor fundamentale ale cetățeanului, puse la dispoziție de către Stat. Este o guvernare de tipul stat-cetățean, adică de la nivelul superior la cel inferior, adică de sus în jos.

În acest sens, se poate spune că există și o democrației electronică, adică o comunicare între cetățeni în vederea rezolvării unor probleme publice de interes național. Gradul de dezvoltare al aplicațiilor este influențat în mod direct de accesibilitatea la Internet.

În funcție de gradul de dezvoltare al aplicațiilor utilizate, acestea pot influența cetățeanul care o folosește. Persoana ce utilizează aplicația depinde de educație, de mentalitate, de accesibilitatea schimbării. Acestea la rândul lor, impactul în societate, influențează acceptarea, implementarea, succesul aplicației.

Birocrația a fost din cele mai îndepărtate vremuri o problemă a cetățenilor români. Orice deplasare la o autoritate publică, însemna un șir îndelungat de probleme:

informarea legată de documente nefiind una facilă;

cozi interminabile;

timp de așteptare îndelungat; b#%l!^+a?

aroganța unor funcționari publici;

oboseala acumulată de funcționarii publici în timpul exercitării funcției, datorită agitației din jur:

proceduri laborioase;

timp lung de realizare pentru anumite servicii solicitate.

Cu ajutorul sistemului electronic național, cetățeanul poate avea ușor acces la documentele necesare pentru obținerea unui act solicitat de la administrația publică, precum și programul de funcționare al instituției. Atâta timp cât există oameni cu diferite nevoi, documente administrative, cozile nu se pot eradica dar se reduce timpul de rezolvare al problemelor. .

Acest sistem electronic- aplicația web- trebuie să fie accesibilă unui număr cât mai mare de cetățeni, pentru a găsi ușor ceea ce caută. Aceste informații trebuie să fie mereu actualizate, exprimate clar, iar prezentarea să aibă opțiuni de citire atât în limba națională cât și într-o limbă de circulație mondială, în speță, în engleză. Această aplicație trebuie să fie una comună, cu toate facilitățile necesare pentru a fi deschisă în orice tip de browser ( Internet Explorer, Mozila, Google Chrome, Opera, sau altele mai puțin utilizate).

Aceste servici oferite de sistemul electronic național trebuie să vină în special, în sprijinul persoanelor cu handicap, fapt recunoscut și recomandat de Societatea Informațională.

Ca în orice domeniu, în care se fac investiții și implementări de soluții, trebuie să existe o corelație între costuri și beneficii, luând în calcul chiar și unele riscuri, prevăzute sau neașteptate.

În cazul investițiilor în sistemul electronic național, se iau în calcul trei tipuri de cheltuieli, unele amortizându-se în timp mai scurt, altele într-un timp îndelungat.

investiții interne – sunt investițiile necesare pentru trecerea de la serviciul tradițional la cel electronic;

costuri de creare pentru portalul de guvernare electronică;

administrarea și mentenanța sistemului electronic. b#%l!^+a?

În continuare vom detalia cele trei tipuri de cheltuieli.

Investițiile interne pentru serviciile electronice sunt următoarele:

harware;

software;

transfer de date: din formatul existent în format electronic;

școlarizare angajați existenți;

modificare structură activități și procese.

Costurile aferente pentru crearea portalului sunt necesare pentru:

harware;

software;

design web;

programare web;

integrarea bazelor de date.

Orice sistem sau serviciu are nevoie de administrare și de mentenanță atât proactivă cât și predectivă pentru:

suportul tehnic necesar;

mentenanță conform necesităților;

actualizări de date;

modernizare;

eventuală tehnologizare în cazul unor upgrade-uri;

sprijin continuu la aplicații și acces Internet pentru grupul țintă de utilizatori;

alte necesități care se ivesc pe parcursul exercitării aplicației, informații utile.

Aceste costuri trebuie să fie sub beneficiile investiției pentru ca aceasta să fie rentabilă. Multe dintre aceste beneficii sunt greu de apreciat, putând fi doar apreciate, datorită utilității acestei implementări:

beneficii pentru instituție;

beneficii pentru beneficiari; b#%l!^+a?

beneficii generale.

Printre beneficiile pentru instituțiile administrative publice se pot menționa:

reduceri de costuri legate de furnizarea informațiilor;

reduceri de costuri legate de servicii;

creșterea eficienței muncii: timp mai scurt de procesare;

reducerea numărului de erori, sesizări, datorită unei activități mai liniștite, datorită lipsei de aglomerație, a cozilor imense;

colectarea mai rapidă a informațiilor de la cetățeni;

crearea de noi servicii pentru integrarea proceselor de automatizare;

noi surse de venituri din diverse solicitări;

câștiguri din publicitate on-line.

Cetățenii, principalii beneficiari ai acestui sistem electronic național au beneficii importante:

posibilitatea de a-și rezolva singuri problemele;

evitarea mai multor probleme birocratice;

acces non-stop la aceste programe;

informări prompte, mai bune, reale, serviciu integrat.

Beneficiile generale se referă la eliminarea birocrației, transparența acesteia și îmbunătățirea relației, atât de vitale, între administrație și cetățean.

Riscurile care pot apărea în cadrul implementării acestui sistem electronic național pot fi în mai multe planuri:

politic;

organizațional;

al neutilizării;

tehnologic;

al furnizorilor;

execuție.

Riscul politic poate apărea datorită lipsei sprijinului politic la nivel înalt, care poate anula viitoarele investiții în modernizare,

Riscul organizațional apare în momentul în care acest proiect este respins de interiorul organizației, care poate duce la o creștere a costurilor concomitent cu reducerea beneficiilor pentru instituție.

Riscul neutilizării nu este din cauza angajaților ci din cauza unor factori externi: conexiuni inadecvate la Internet, securitate, lipsa pregătirii personalului în operarea cu calculatorul și a cerințelor aplicației, Toate acestea reduc drastic beneficiile organizației, chiar dacă se fac unele investiții suplimentare pentru remedierea situației.

Riscul tehnologic se referă la modificări rapide ale tehnologiei, necesitând investiții suplimentare pentru upgrate-uri ale aplicației. . b#%l!^+a?

Datorită progresului, multe tehnologii se schimbă, furnizorii țin sau nu pasul cu aceștia, unii însă prezintă riscul falimentului, încetinind procesul ce se derulează din momentul implementării aplicației. Din acest motiv, pot crește costurile de mentenanță, de suport tehnic, timpul de implementare, reducerea calității serviciilor.

Riscul de execuție, se referă la imposibilitatea găsirii de personal potrivit, de lipsă de finanțare, derulare lentă sau depășire de buget, ce au ca rezultat nedorit, atât creșterea costurilor cât și a duratei de implementare.

Modelul ideal de sistem electronic național, SEN, este cel centrat pe cetățean, pe nevoile acestuia, conform figurii 2.1.

Figura 2.1 – Modelul de servicii orientate spre cetățean

b#%l!^+a?

2.2.Istoric

În continuare vom face un scurt istoric al sistemelor electronice naționale.

Conceptul de societate informațională a fost lansat în Japonia, dar reprezintă, de fapt, o extensie naturală a ideilor mai vechi cu privire la apariția societății postindustriale, în care economia bazată pe producție este treptat înlocuită de economia bazată pe servicii. În contrast cu societatea industrială, societatea postindustrială se bazează pe cunoaștere și nu pe muncă. Cunoașterea, îndeosebi cunoașterea științifică și practică, devine principalul mijloc de producție în societatea postindustrială, așa cum capitalul și munca au constituit resursele strategice și de dezvoltare ale societății industriale.

Schimbările majore din ultimii ani, creșterea exponențială a comunicațiilor mobile și a numărului utilizatorilor de Internet, contribuția sectorului IT la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă, restructurarea companiilor pentru a beneficia mai eficient de noile tehnologii, dezvoltarea accelerată a comerțului electronic, susțin tranziția de la era industrială la cea postindustrială.

Dinamismul și complexitatea noului tip de societate, care antrenează o creștere continuă a volumului și diversității informațiilor prelucrate și care utilizează pe scară largă tehnologiile informației și comunicațiilor, au condus la înlocuirea termenului de societate postindustrială cu un nou concept -societatea informațională.

Astfel societatea informațională reprezintă o nouă etapă a civilizației umane, un nou mod de viață calitativ superior care implică folosirea intensivă a informației în toate sferele activității și existenței umane, cu un impact economic și social major. Societatea b#%l!^+a?informațională permite accesul larg la informație membrilor săi, un nou mod de lucru și de cunoaștere, amplifică posibilitatea globalizării economice și a creșterii coeziunii sociale.

Aceste evoluții s-au datorat în mare măsură atât progreselor tehnologice cât și promovării unor politici noi privind privatizarea și promovarea competiției pe piața IT&C, noilor reglementări tehnice și juridice în domeniu, noilor strategii naționale și regionale de dezvoltare a societății informaționale. Toate țările dezvoltate și-au elaborat și implementat politici guvernamentale susținute privind cercetarea, dezvoltarea și adoptarea noilor tehnologii, consolidarea infrastructurilor informaționale naționale, formarea și atragerea de specialiști în domeniul IT&C (inclusiv din alte țări), educarea populației adulte, cooperarea cu sectorul privat și încurajarea investițiilor în această nouă ramură economică, promovarea de proiecte guvernamentale menite să demonstreze utilitatea serviciilor specifice societății informaționale.

Construirea noului model de societate ridică astfel probleme socio-politice majore – atât la scară națională, cât și internațională – de atenuare a fenomenului de excludere de la beneficiile noilor tehnologii a unor categorii sociale și a unor regiuni/zone geografice și de coeziune socială, de conservare și promovare a culturii specifice fiecărei națiuni și comunități locale, de protecție a cetățeanului și consumatorului. Soluționarea acestor probleme nu se poate realiza decât printr-un dialog larg între autoritățile guvernamentale, reprezentanții mediului de afaceri, ai mediului academic și societatea civilă, atât la nivel național, regional, cât și global. b#%l!^+a?

Guvernele și instituțiile acestora au rolul de a stimula, conduce, controla și participa activ la acest proces de tranziție către Societatea Informațională prin programe de acțiune concrete și prin inițierea unui nou cadru de reglementări specifice. Prin noile legi, norme, standarde și reglementări care vor fi elaborate, se va stimula, pe de o parte, dezvoltarea noilor servicii specifice Societății Informaționale (comerț și tranzacții electronice, informatizarea serviciilor publice, accesul cetățeanului și agenților economici la informația publică), iar pe de altă parte, se vor asigura regulile etice de a munci și trăi într-un nou tip de societate (protecția vieții private și a datelor personale, confidențialitatea tranzacțiilor, protecția consumatorului etc.).

La rândul său, comunitatea de afaceri din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor oferă produse și servicii de înalt nivel tehnologic, accesibile ca prețuri și tarife. Totodată se formează o nouă cultură a competitivității agenților economici din toate sectoarele în noul tip de economie, economia digitală. Prin complexitatea fenomenelor pe care le implică dezvoltarea societății informaționale, prin necesitatea formării unei noi culturi a cunoașterii și a învățării în condițiile utilizării noilor tehnologii, a cercetării – dezvoltării și inovării tehnologice, participarea activă a comunității academice (instituții de cercetare, de educație și de cultură) devine de asemenea esențială. .

Societatea civilă are atât un rol proactiv prin formularea de cerințe și priorități privind modul de utilizare al noilor tehnologii în folosul întregii societăți, cât și reactiv față de politicile și reglementările guvernamentale. Aceste roluri pot fi exercitate atât la nivel de grup (organizații non-guvernamentale, asociații profesionale etc.), cât și la nivel individual. Drepturile cetățeanului și ale consumatorului în societatea informațională au noi dimensiuni și se pot manifesta sub noi forme.

Având în vedere cadrul social-politic constituit la nivel european și mondial, care încurajează dezvoltarea societății informaționale, România se află în situația adoptării unor măsuri manageriale corecte și complete pentru acoperirea decalajului privind tehnologia informațională și pe cea de dezvoltare a competențelor de utilizare.

Contextul internațional este unul favorabil integrării României în societatea b#%l!^+a?informațională, datorită deschiderii manifestate de țările avansate către globalizarea tehnologiei, dar și ca urmare a progresului tehnologic care a dus la posibilitatea de a achiziționa tehnologie de vârf la costuri în general acceptabile.

Integrarea României în complexitatea mediului internațional implică schimbări culturale și atitudinale ale populației cu privire la tehnologie și comunicare. Beneficiile comunicării globale și ale accesului la informație depind de dezvoltarea competențelor de utilizare a tehnologiei informaționale la majoritatea populației. Programele educaționale sunt la rândul lor condiționate de disponibilitățile de infrastructură. România trebuie să-și dezvolte infrastructura informațională în vederea integrării sale în infrastructura informațională globală. Fiecare țară trebuie să-și contureze principiile și regulile de implementare a infrastructurii informaționale naționale (IN), iar prin cooperare, acestea să realizeze infrastructura informațională globală (IIG), care să asigure suportul implementării societății informaționale globale.

Guvernul și instituțiile sale au rolul de a stimula, conduce și controla acest proces de tranziție către societatea informațională prin programe de acțiuni concrete și prin inițierea unui nou cadru de reglementări specifice.

Prin legi, norme, standarde și reglementări elaborate cu susținerea și avizul mediului de afaceri și al societății civile, trebuie stimulată, pe de o parte dezvoltarea noilor servicii specifice societății informaționale (comerț și tranzacții electronice, informatizarea serviciilor publice, accesul cetățeanului și agenților economici la informația publică), iar pe de altă parte asigurate regulile etice de a munci și trăi într-un nou tip de societate (protecția vieții private și a datelor personale, confidențialitatea tranzacțiilor, protecția consumatorului).

Propunerile vizând o strategie de dezvoltare a României către societatea informațională au fost făcute pe baza unei analize care au avut la bază următoarele :

rolul crucial atribuit dezvoltării societății cultural-informaționale (Declarația partidelor politice din 16 martie 2000)

reorientarea strategică a Uniunii Europene către societatea bazată pe cunoaștere (Consiliul Europei, Lisabona, 23-24 martie 2000)

De aici rezultă importanța acordată resurselor umane, educației și științei, dezvoltării industriei competitive și a unei noi culturi de organizație, bazată pe transparență și comunicare.

S-a considerat că este necesar să existe un program național de conștientizare a factorilor de decizie din domeniul politic și economic, a specialiștilor din diverse domenii și a opiniei publice în legătură cu importanța evoluțiilor din domeniul societății informaționale (SI), b#%l!^+a?precum și un program de activități de promovare a SI și de inventariere a resurselor, proiectelor și activităților din acest domeniu.

Datele de mai sus trebuie să ofere o imagine mai clară a raporturilor dintre stat, cetățean și mediul de afaceri, principalii actori ai societății informaționale. De asemenea este necesară și realizarea unei noi culturi a comunicării și cooperării în noua societate bazată pe informație și cunoaștere.

Societatea informațională ar fi de neconceput fără infrastructura de comunicații. Comunicațiile evoluează spre integrare (înglobând transmisia tuturor tipurilor de semnale) iar liberalizarea reduce prin competiție costurile de utilizare. De asemenea, costurile neglijabile ale transmisiei pe Internet propulsează dezvoltarea societății informaționale.

O frână în dezvoltarea societății informaționale și a industriei IT&C o constituie lipsa legislației specifice și stimulative. Administrația centrală și locală ar trebui să asigure un acces ușor la informația publică. Aceasta din urmă trebuie clar definită și trebuie instituită obligația fiecărei organizații (și în special a instituțiilor publice) ca ea să fie pusă la dispoziția cetățeanului și a companiilor comerciale.

Administrațiile publice sunt de departe pe plan european și mondial cei mai importanți clienți și utilizatori ai tehnologiilor informației și comunicațiilor, autoritățile federale, naționale, regionale sau municipale având ca obiectiv creșterea performanțelor propriilor activități și îmbunătățirea relațiilor cu cetățenii.

România a acordat și ea, în ultimii ani, o mare atenție procesului de reformă a administrației publice, proces în care performanța poate fi obținută numai prin utilizarea tehnologiilor informatice. S-a dezvoltat astfel conceptul de informatizare a administrației publice ce vizează îmbunătățirea calității actului administrativ și modificarea profundă a raportului dintre administrația publică și cetățean.

Reglementarea este făcută în acest context prin Legea nr. 161/2003 definește, în art. 12 alin. 1 serviciile publice de bază ce vor fi furnizate prin intermediul mijloacelor electronice astfel:

declararea, notificarea și efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice privind taxele și impozitele datorate de către persoane fizice și juridice la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul fondului național unic pentru asigurări sociale de sănătate și la bugetele locale

servicii de căutare a unui loc de muncă prin intermediul agențiilor de ocupare a forței de muncă, precum: evidența locurilor de muncă, evidența șomerilor, completarea cererilor pentru găsirea unui loc de muncă, notificarea cu privire la locurile de muncă disponibile

servicii privind obținerea de autorizații sau certificate, precum: completarea cererilor pentru obținerea certificatelor de urbanism, obținerea autorizațiilor de construcție sau de desființare, completarea și transmiterea electronică a b#%l!^+a?documentelor necesare eliberării autorizațiilor și certificatelor, efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării autorizațiilor sau a certificatelor

servicii privind obținerea de licențe de funcționare, precum: completarea cererilor pentru obținerea de licențe, completarea și transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării licențelor, efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării licențelor

servicii privind obținerea de permise legate de mediu, precum: completarea cererilor pentru obținerea permiselor legate de mediu, efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice de plată

servicii privind achizițiile publice efectuate prin mijloace electronice, inclusiv efectuarea de plăți prin mijloace electronice de plată

servicii privind înregistrarea unui comerciant sau efectuarea de mențiuni în registrul comerțului, precum: transmiterea cererii de înregistrare în registrul comerțului, transmiterea electronică a statutului, a contractului de societate sau a altor documente, rezervarea denumirii, programarea în vederea eliberării autorizațiilor legale

servicii în legătură cu evidența informatizată a persoanei, precum: completarea cererilor de eliberare a pașapoartelor, cărților de identitate și a permiselor de conducere, notificarea schimbării domiciliului sau reședinței, transmiterea electronică a documentelor, efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării unor astfel de documente, declararea furtului sau pierderii unor astfel de documente, urmărirea soluționării reclamațiilor, publicarea listelor de documente pierdute

servicii în legătură cu înregistrarea vehiculelor auto, precum: notificarea cu privire la achiziționarea unui nou vehicul, rezervarea opțională a numărului de înmatriculare, completarea formularelor necesare în vederea înmatriculării, programarea în vederea înmatriculării și prezentării documentelor doveditoare

servicii de sănătate publică, precum: informații interactive cu privire la b#%l!^+a?disponibilitatea serviciilor din unități medicale, efectuarea de programări pentru servicii medicale, efectuarea de plăți pentru serviciile medicale prin intermediul mijloacelor electronice de plată

servicii privind accesul la biblioteci publice, precum: consultarea cataloagelor, întocmirea catalogului național virtual, consultarea de cărți sau publicații în format electronic

înscrierea în diferite forme de învățământ, în special învățământul liceal și superior: completarea și transmiterea electronică a cererilor de înscriere și a documentelor

servicii privind colectarea de date statistice de către Institutul Național de Statistică în special: notificări cu privire la demararea anchetelor statistice, completări de chestionare în format electronic, verificarea corelațiilor în timp real și notificarea în caz de erori, agregarea, procesarea și publicarea datelor

servicii privind înregistrarea unei asociații sau fundații, precum: cererea de rezervare a denumirii, consultarea Registrului național al persoanelor juridice fără scop patrimonial, efectuarea de plăți prin intermediul mijloacelor electronice de plată

servicii privind declarațiile vamale, precum: întocmirea și
transmiterea declarațiilor vamale, efectuarea de plăți pentru taxele și comisioanele în vamă prin mijloace electronice de plată

servicii privind consultarea și eliberarea propriului cazier fiscal

servicii de consultare a Monitorului Oficial al României

Softurile folosite de administrația publică sunt strâns legate de aceste utilizări reglementate de lege.

Principalele programe utilizate sunt: Microsoft Windows, Microsoft Office, Instrumente de editare a paginilor web (Corel Draw, Adobe Photoshop, Java, ), Instrumente de securitate – cea mai avansată tehnologie de criptare si cel mai ridicat nivel de securitate disponibil pentru comunicarea si tranzacțiile efectuate pe Internet.

Datorită acestui fapt toate informațiile care circulă între client și server sunt codificate, b#%l!^+a?nu pot fi accesate de nimeni altcineva, sunt trimise la destinația corectă și nu sunt alterate; Digipass; Trend Micro; Kaspersky, Symantec), Instrumente de back-up (Norton Ghost, Acronis True Image), Instrumente de contabilitate (NeoSys, Trendix, Contab SQL, EasyCont).

2.3.Modele de utilizare

2.3.1. Sistemul electronic e-Government

Trecerea la sistemul electronic e-Government („guvernarea electronica”) și obținerea unui rezultat ideal și dorit, dezideratul ”administrației fără hârtii” a reprezentat o prioritate a Guvernului pentru atingerea obiectivelor de modernizare a administrației publice. .

Principiile de bază pentru furnizarea de informații și servicii publice în format electronic sunt:

transparența, punerea la dispoziția tuturor celor interesați a informațiilor și a serviciilor publice

eficiența utilizării fondurilor publice

acces egal, nediscriminatoriu la informații și servicii publice, tuturor persoanelor, inclusiv și pentru persoanele cu handicap

eliminarea contactului direct între funcționarul de la ghișeu și solicitant: cetățean ( persoană fizică sau autorizată ), companie

confidențialitatea, garantarea protejării secretului de date, a datelor cu caracter personal

garantarea securității informațiilor

derularea mai rapidă a proceselor de servicii publice

Istoricul evoluției pentru e-Guvernare în România a necesitat mai multe acțiuni premergătoare procesului:

s-a înființat grupul de lucru : Grupul de Promovare a Tehnologiei Informației în Romania ( conform HG nr. 271 din 22 februarie 2001) care a avut ca obiectiv principal crearea premiselor durabile ale implementării societății informaționale în România

Grupul de Promovare a Tehnologiei Informației în Romania aprobă proiectele din domeniul guvernării electronice, propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele anuale ale autoritatilor administrației publice și supervizează implementarea serviciilor publice prin procedură electronică

s-a eleborat și aprobat Strategia Guvernului privind informatizarea administrației publice (conform HG nr. 1.007 din 4 octombrie 2001)

s-a dispus Aprobarea Strategiei Naționale pentru promovarea noii economii b#%l!^+a?și implementarea societății informaționale (conform HG nr. 1440 din 12 decembrie 2002), document în care se subliniază faptul că trecerea la Societatea Informaționala este unul din obiectivele strategice ale Guvernului României pentru perioada 2001 – 2004, care de fapt era și una dintre condițiile de aderare la Uniunea Europeană

s-a înființat Sistemul Electronic Național (SEN), în anul 2003, ca sistem informatic de utilitate publică, în scopul asigurării accesului la informații publice și furnizării de servicii publice către persoanele fizice și juridice. Toate acestea sunt prezentate în Titlul II din Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003, privind transparența în administrarea informațiilor și a serviciilor publice prin mijloace electronice.

În cadrul legii de mai sus, au fost stabiliți operatorii pentru e-guvernare și e-administrație:

Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia pentru e-guvernare

Ministerul Administratiei Publice pentru e-administrație

În decursul timpului, cadrul legislativ fost completat cu o serie de acte normative referitoare la mai multe aspecte:

semnătura electronică

achizițiile publice prin licitații electronice

încasarea prin mijloace electronice a impozitelor și taxelor locale

comerțul electronic

atribuirea și distribuirea autorizațiilor de transport rutier internațional de marfă

procedura de avizare a instrumentelor de plata cu acces la distanță (Internet-banking, home-banking, mobile-banking)

măsuri pentru realizarea schimbului de informații în domeniul standardelor și reglementarilor tehnice între România și alte state membre UE, Comisia Europeană

protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Utilizatorii sunt din toate categoriile sociale, toate vârstele, în funcție de priceperea personală și competențele proprii în domeniul tehnologiei informației.

Demersurile făcute pentru trecerea la guvernarea electronică s-au materializat în b#%l!^+a?rezultate semnificative în acest domeniu. În Romania sunt întârzieri mari în implementarea programelor în Sistemul Electronic National. Trecerea la interacțiunea electronică implică schimbari majore ale modului de lucru intern al administrației publice, necesită adaptare și noi modalitati de lucru inclusiv prin parteneriate adecvate și stabile cu sectorul privat și societatea civilă. Acestea au fost recunsocute și în cadrul conferinței de la Manchester din noiembrie 2005.

Tema conferinței asupra e- Guvernării, desfășurată la Manchester în perioada 24-25 noiembrie 2005, a fost: „Transformarea serviciilor publice”. Declarația ministerială aprobată în unanimitate are în vedere în special aducerea unor beneficii clare cetățenilor, companiilor și administrațiilor publice:

folosirea tehnologiei informației și comunicării (numită pe scurt TIC) trebuie să facă guvernarea cu adevărat eficientă și eficace

nici un cetățean nu trebuie lăsat în urmă

guvernarea electronică trebuie să stea la baza sistemului administrativ, funcționarii să fie ajutați în munca lor de facilitățile sistemului electronic național

serviciile publice prestate trebuie particularizate în conformitate cu cerințele clienților

trebuie asigurat un acces larg și sigur la serviciile publice în întreaga Uniune Europeană, printr-o identificare electronică recunoscută mutual

În figura 2.2 este prezentat sistemul electronic național e-Guvernare

Figura 2.2 – Sistemul electronic național e-Guvernare

b#%l!^+a?

Guvernarea digitală se referă la utilizarea infrastructurii web, ce are ca scop furnizarea de servicii online. Pentru realizarea acestei guvernări digitale, se iau în calcul cinci variabile importante:

securitatea și confidențialitatea

posibilitatea și gradul de utilizare

conținutul

tipul de servicii online oferite

asigurarea participării și răspunsul cetățenilor prin intermediul platformelor web

Prin sistemul e-Guvernare, cetățeanul ia contact cu problemele politice, sociale putând b#%l!^+a?evalua politica publică prin aceste instrumente interactive.

Cele mai importante modele de guvernare electronică pun accentul pe participarea utilizatorilor și a cetățenilor pe de o parte, dar și pe serviciile furnizate utilizatorilor din mediul urban pe de altă parte.

Se acordă anual, începând din anul 2000, premii pentru cel mai “inteligent” oraș din punct de vedere al serviciilor de guvernare electronică oferită. Analiza în vederea acordării premiului pentru cel mai inteligent oraș este realizată de Eckart&Partner Consulting din Munchen, în colaborare cu Institutul de Marketing.

Demersurile făcute în ultimii ani pentru trecerea la guvernarea electronică s-au materializat în rezultate semnificative în acest domeniu. În România au apărut mereu întârzieri în implementarea programelor în Sistemul Electronic Național. Trecerea la interacțiunea electronică implică schimbări majore ale modului de lucru intern al administrației publice, necesită adaptare și noi modalități de lucru, parteneriate adecvate și stabile cu societatea civilă și cu sectorul privat și public.

Sistemul Electronic Național – se găsește la adresa www.e-guvernare.ro, a fost instituit prin Legea 161-2003 și reprezintă unicul punct de acces la servicii și informații publice ale instituției administrației centrale, de interes pentru persoane fizice și juridice.

Sistemul Electronic Național a obținut premiul pentru “cel mai bun conținut digital” la secțiunea e-Government, în cadrul Summitului Mondial pentru Societatea Informațională, fiind selectat împreună cu alte 40 de proiecte din întreaga lume, din peste 800 dintre cele mai bune aplicații înscrise inițial în concurs. Acesta în stadiul actual are aproximativ 500 de instituții publice implicate, deține servicii publice electronice pentru companii precum și formulare disponibile pentru a fi descărcate.

Sistemul Electronic Național mai deține și alte puncte de acces, alte platforme la nivel județean, local, sau în diferite domenii de activitate.

2.3.2. Sistemul electronic e-România

b#%l!^+a?

Inițiativa i2010 „Societatea informațională europeană în 2010” urma să asigure o abordare integrată a societății informaționale și a politicilor audio-vizuale europene, acoperind reglementarea, cercetarea, aplicarea și promovarea diversității culturale.

Căutarea de rezultate este rapidă și încurajează creșterea rapidă centrată pe convergența la nivelul rețelelor, serviciilor și echipamentelor. Obiectivul acestei inițiative a fost să asigure cetățenii, companiile și guvernele europene că pot profita la maxim de TIC în scopul îmbunătățirii competitivității industriale, stimulării creșterii și creerii de locuri de muncî.

Acestea au alcătuit cele trei obiective principale ale i2010:

crearea unei piețe unice deschise pentru societatea informațională și serviciile media la nivel european

promovarea unei societăți informaționale europene care să integreze toți membii societății

creșterea investițiilor în cercetare în domeniul TIC cu aproximativ 80%

Conform acestor principii și inițiative i2010, s-a început implementarea unui program al Guvernului României : e-România.

Portalul Democrației Participative, e-România, este lansat online la adresa www.portaleromania.ro.

Accesul cetățenilor și al administrației publice – principalii utilizatori ai portalului – se face securizat, atât după înscrierea în portal cu user și parolă, cât și fără autentificare. Din momentul lansării, portalul e-România oferă 39 de funcționalități principale și 101 funcționalități derivate, care apoi au fost îmbunătățite. .

e-Romania este un program al Guvernului României care presupune informatizarea și interconectarea tuturor sistemelor de servicii publice existente în țară. Scopul acestui program a fost acela de a simplifica procedurile administrative și să ducă la scăderea birocrației, la reducerea costurilor administrației publice și mai ales, la eficientizarea actului de guvernare.

Proiectul prin care s-a realizat e-România a făcut parte din vasta Strategie Națională România Digitală, adică pentru sistemul e-Strategie . Programul conține proiectele e-Romania 1, care urmărește simplificarea interacțiunii mediului de afaceri și a cetățenilor cu instituțiile statului, și e-Romania 2, un portal cu informații despre localitățile țării.

Portalul eRomânia, a fost cel mai scump și mai controversat proiect IT finanțat de statul b#%l!^+a?român. Deși trebuia să fie funcțional în 2010, a fost în cele din urmă lansat cu o întârziere de doi ani. Portalul care conține informații despre toate localitățile din România a fost în faza de testare până la sfârșitul lunii martie 2014. Site-ul a costat statul român peste 52 de milioane de lei, fiind realizat de Omnilogic.

În prima zi de lansare, 23 decembrie 2013, doar 1.400 de utilizatori au intrat pe eRomânia.

În figura 2.3 este prezentat portalul e-România.

Figura 2.3 – Portalul e-România

Strategia referitoare la informatizarea serviciilor publice la nivel central și local urmăresc câteva direcții de acțiune:

asigurarea accesului liber la informațiile publice

transparența în exercitarea actului administrativ

orientarea serviciilor publice spre necesitățile cetățenilor, ale oamenilor de afaceri

creșterea eficienței aparatului administrativ prin folosirea noilor tehnologii electronice de comunicare

Modelul implementat este acela al unei administrații publice orientate spre deservirea cetățenilor și al unei administrații care să susțină un schimb intensiv de informații și date atât în interiorul sistemului între instituțiile publice, cât și în relația cu exteriorul, cu mediul de afaceri și organizațiile neguvernamentale.

Principalele avantaje care se găsesc în utilizarea sistemului electronic național sunt b#%l!^+a?printre altele:

îmbunătățirea calității serviciilor publice având ca beneficiari cetățenii și agenții economici

modernizarea administrației publice

dezvoltarea sectorului IT&C, prin lansarea de noi proiecte și implementarea de noi sisteme informatice integrate la nivelul instituțiilor publice

creșterea calității vieții cetățenilor prin utilizarea noilor tehnologii

consolidarea și dezvoltarea unei ramuri a economiei naționale bazate pe produse și servicii care valorifică TIC pe piața internă și externă

menținerea și dezvoltarea unei capacități de cercetare-dezvoltare-inovare susținută de un transfer tehnologic activ către producătorii de bunuri și servicii.

Principalii beneficiari ai programului e-Romania sunt cetățenii și agenții economici. Prin informatizare s-a construit o administrație de tip nou ce corespunde nevoilor și cerințelor cetățeanului, eliminând barierele de comunicare. Este astfel asigurat accesul cetățenilor la două tipuri de informații: publică (date generale despre materiale și acte normative de interes public, depre orar, funcționare, competențele comisiilor din structurile administrațiilor publice) și privată (aplicația oferă posibilitatea creării unei legături directe și securizate cu administrația publică, în care datele de acces personale folosite sau solicitate sunt protejate).

Astfel se evită problemele legate de :

birocrația excesivă

interacțiunea directă de la ghiseul clasic

lipsa unei informări complete cu privire la serviciile publice

organizarea ineficientă a activității de la ghiseu

mica corupție de ghiseu

Cetățenii și agenții economici pot obține informațiile necesare și pot efectua plata impozitelor, a taxelor fără a se mai deplasa la sediul instituțiilor publice, fără a consuma din timpul alocat altor activități. Completarea unor formulare, precum și depunerea acestora prin mediul electronic nu este restricționată din considerente de spațiu și timp, ce erau strâns legate de existența ghișeului clasic. b#%l!^+a?

Alți beneficiari ai acestui portal sunt funcționarii publici și personalul contractual din cadrul administrației publice centrale și locale. Avantajele pe care informatizarea serviciilor publice le aduce funcționarilor publici sunt multiple. Funcționarii acumulează noi cunostințe și se familiarizează cu modul de operare al diverselor aplicații specifice activității lor și vor exploata fluidizarea circulației informațiilor între instituțiile administrației publice locale.

Percepția în rândul funcționarilor publici a fost una sceptică. Toți funcționarii publici prin beneficiile activității practice, utilizează avantajele noului sistem, a noilor standarde de lucru dezvoltate după modelul european de e-Administrație. Prin centralizarea informațiilor în baze de date unice, cu acces direct prin intermediul tehnologiilor orientate Internet, s-a eliminat posibilitatea raportării de date eronate datorate unor erori umane, fiind posibilă doar eroarea utilizatorului, care nu a introdus datele corect. Accesul la aceste date și informații publice, se asigură unitar și centralizat. Informatiile de interes public pot fi accesate de oriunde utilizând tehnologii orientate Internet.

Accesul on-line datele personale și confidențiale se face securizat, pe baza diverselor protocoale de comunicație. Informația este disponibilă doar celui căruia îi este proprie sau destinată, fără riscul pierderii, alterării acesteia, sau riscul penetrării sistemelor de securitate.

Functionarul public este degrevat de o serie de activități care îl supraaglomerau fiind cauza pentru care apăreau situații conflictuale în cazul interacțiunii directe cu cetățeanul.

Prin implementarea portalului e-Romania la nivelul administrației publice s-au dezvoltat diverse tipuri de colaborări între instituțiile publice.

Serviciile oferite de acest portal sunt specifice mai multor domenii de interes, pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri. În funcție de domeniul dorit, se pot apela mai multe module: e-Mediu, e-Transport, e-Functionari Publici, e-Turism, e-Cultura, e-Justiție, e-Agricultura, e-Statistica, e-Educație, e-Sănătate, e-Cetățean, e-IMM-uri, e-Asociere. Unele dintre ele funcționează în condiții optime, altele se îmbunătățesc continuu, altele încă se construiesc. Arhitectura generală a sistemului constă în 14 subsisteme de tip Portal, astfel. :

– un subsistem de tip Portal cu rol de integrare, numit “e-Romania”, a cărui principală funcționalitate constă în faptul că este punctul de intrare către celelalte 13 subsisteme de tip b#%l!^+a?Portal;

– 13 subsisteme de tip Portal (e-Portal) orientate spre publicarea de conținut, câte unul pentru fiecare modul “e – “, și anume : “e-Justiție ”, “e-Agricultura ”, “e-Mediu ”, “e-Transport ”, “e-IMM-uri ”, “e-Funcționari Publici ”, “e-Turism ”, “e-Cultura ”, “e-Statistica ”, “e-Educație “, “e-Cetățean “, “e-Asociere “, “e-Sănătate “.

Această arhitectură are acest format deoarece :

necesită centralizarea și administrarea accesului utilizatorilor, astfel că administrarea acestora se face în cadrul Portalului cu rol de integrare 

fiecare subsistem Portal trebuie să poată funcționa în regim autonom față de celelalte subsisteme Portal, atât din punct de vedere funcțional cât și din punct de vedere al infrastructurii hardware pe care este instalat, adică de server

Structura unui e-Portal este prezentată în figura 2.4.

Figura 2.4 – Structura unui e-Portal

Principale componente ale unui e-Portal sunt:

Interfața de lucru

Conținutul Portalului

Componenta de administrare

Categoriile principale de utilizatori sunt:

Utilizatorii obișnuiti (vizualizează conținutul portalului și extrag informațiile necesare)

Utilizatorii cheie (publică în cadrul sitemului informații sub formă de articole, b#%l!^+a?documente, știri și configurează restricțiile de acces dacă este cazul)

Administratorii de Portal (configurează aplicația, adaugă utilizatori și setează rolurile pentru utilizatori, consultă rapoartele de audit și alte statistici ce descriu funcționarea portalului, delegă administratorilor de departamente drepturile de a a-și configura secțiunile corespunzătoare)

Administratorii de departamente (configurează conținutul secțiunii lui, adaugă utilizatori și setează rolurile pentru utilizatori)

2.3.2. Alte portale ale sistemului electronic național

Sistemul electronic de atribuire a autorizațiilor și licențelor de transport este un portal important al sistemului electronic.

Acest sistem electronic se găsește la adresa www.autoriyatiiauto.ro și a fost lansat în 2003, în baza hotărârii 1173-02.10.2003. Acest sistem electronic de atribuire a autorizației auto este prezentat în figura de mai jos. .

Cu ajutorul acestui sistem electronic s-au obținut beneficii pentru transportatori și clienți:

se asigură transparența în alocarea autorizațiilor de către stat

simplifică și accelerează procesul de obținere al autorizațiilor

sistemul permite vizualizarea stocului disponibil de autorizații

se pot observa rezervările realizate de operatori

sistemul permite gestionarea unui profil individualizat de către fiecare operator înregistrat în sistem

b#%l!^+a?

De curând au fost introduse alte tipuri de guvernări digitale. Datorită performanțelor tehnologice, în curând se vor putea accesa aceste site-uri, de pe diferite platforme mobile ( telefoane mobile ) și chiar prin TV.

Alte sisteme electronice sunt:

pentru colectarea datelor statistice : e-Statistic

pentru raportarea fraudelor informaționale : www.efrauda.ro

centrul de expertiză și răspuns la incidente de securitate a sistemelor informatice și a rețelelor de comunicații ale acestora – www.ceris.ro

pentru sistemul de învățământ : e-Learning

pentru sistemul de sănătate: e-health

pentru afaceri: e-bussines

pentru bănci : e-banking

pentru comeț e-commence

2.4.Sisteme de achiziție publică prin mijloace electronice

2.4.1.Achiziții publice. b#%l!^+a?

Achizițiile publice se realizează prin licitații, cu ajutorul platformei e-Licitație, care are următoarea adresă: www.e-licitatie.ro, prezentată în figura 2.5

Sistemul electronic de achiziții publice se bazează pe ideea folosirii tehnologiei pentru

îmbunătățirea transparenței proceselor de achiziții guvernamentale. Acesta funcționează în baza Legii nr. 468/2002 care stabilește principiile, cadrul general precum și condițiile de utilizare a procedurii on-line pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, precum și regulile generale de asigurare prin mijloace electronice a transparenței în domeniul achizițiilor publice. Sistemul a fost lansat pe 4 martie 2002. .

Beneficiile utilizării sistemului electronic sunt multiple și în cazul achizițiilor publice prin licitații:

– asigură transparența procedurilor de achiziție

– asigură eficiența procedurii pentru achizițiile care implică fondurile publice

– simplifică procedura de participare la licitație a furnizorilor

– furnizează informații publice despre procesele de achiziții publice

– oferă modalități de lucru mai eficiente și standardizate pentru agențiile achizitoare

– creează mecanisme de auditare a procesului de achiziție publică

Figura 2.5 – Achiziții publice prin mijloace electronice

Cu ajutorul acestui sistem electronic s-au realizat economii de milioane de Euro, s-au încheiat multiple tranzacții având multiple înscrieri de companii și autorități contractante în sistem. În cadrul sistemului s-au tranzacționat multiple categorii de produse, s-au derulat programe de sănătate.

Multe licitații complexe au fost finalizate cu succes, printre acestea fiind și construcții de săli de sport, telegondole, hoteluri turistice. b#%l!^+a?

Sistemul electronic de achiziții publice e-Procurement este disponibil pe adresa www.e-licitație,ro fiind utilizat de instituțiile publice din România. Acest sistem electronic a primit eticheta de bună practică la nivel european în domeniul e-Government din cadrul Conferinței Europene în 2003.

La nivel central, acest program are multiple funcționalități care țin de consultarea și trimiterea documentelor de licitație în format electronic, există în lume peste 12 sisteme electronice destinate realizării de achiziții publice online. Sistemul românesc este unul complet în ceea ce privește criteriile luate în calcul pentru evaluare alături de cele din Italia, Norvegia, Finlanda și Germania. Sistemul norvegian este cel mai performant.

Prin acest sistem electronic se vor factura online, se vor semna electronic contractele de achiziții și se pot efectua plăți.

Sistemul electronic de plată al taxelor și impozitelor locale (e-Tax) permite cetățenilor să obțină informații despre debitele lor către administrația locală și să efectueze plata prin mijloace electronice : Internet banking, Home, Mobile, ATM, POS

Modificările care au apărut în fiecare moment în domeniul tehnologiilor electronice și complexitatea noului tip de societate care utilizează dispozitivele electronice de comunicație au determinat creșterea continuă a volumului, diversității activităților și a serviciilor desfășurate.

Societatea actuală este caracterizată de creșterea explozivă a folosirii mijloacelor electronice pentru comunicații în toate domeniile vieții și de transformări fundamentale în organizații și în întreaga societate.

În faza dezvoltării rețelelor de calculatoare la nivel mondial, prin apariția Internetului, comerțul în format electronic oferă o serie de servicii importante care au ca efect reducerea timpului și a costurilor financiare adiționale legate de transport. Unul dintre avantajele majore ale procesului de comerț electronic este dat de faptul că acesta se poate derula oricând și oriunde, trecând peste barierele date de localizarea geografică a utilizatorului și de momentul derulării activității.

Comerțul a fost unul dintre primele domenii care au suferit transformări datorită b#%l!^+a?utilizării noilor tehnologii prin achizițiile care se fac mult mai ușor folosind Internetul.

În prezent, cele mai multe operații comerciale se realizează folosind tehnologii moderne de plată. Comerțul electronic, ca și noile tehnologii în general, poate genera reduceri semnificative ale costurilor și poate facilita accesul la piețele interne și externe.

Soluțiile moderne de comerț electronic pun la dispoziția potențialilor clienți diverse modalități de analiză a caracteristicilor produsului/serviciului oferit.

Comerțul electronic a devenit din ce în ce mai utilizat în ultimii ani odată cu creșterea și diversificarea posibilităților de comunicație. Comerțul electronic depinde de infrastructura rețelelor de comunicații și s-a extins odată cu acestea conducând spre apariția afacerilor electronice (e-business).

Din punctul de vedere al cumpărătorilor, site-ul pentru comerț electronic

prezintă două mari avantaje, datorită numărului crescut de magazine pe care le

poate vizita: pe de o parte, se reduce timpul alocat achiziționării produselor, iar,

pe de altă parte, crește libertatea de alegere.

Din punctul de vedere al societăților care utilizează comerțul electronic se

disting patru mari avantaje:

– existența unei căi rapide și facile de publicitate

– reducerea costurilor

– creșterea semnificativă a vitezei de comunicare atât internă, cât și externă

– întărirea relațiilor cu cei ce sunt interesați de produsele oferite.

În general, procesul de vânzare-cumpărare on-line se desfășoară parcurgând

o serie de etape și ținând cont de reglementările juridice în vigoare. În figura 2.6 este prezentat modelul comerțului electronic

Figura 2.6 – Modelul comerțului electronic

b#%l!^+a?

Reglementările juridice ale comerțului electronic sunt justificate în condițiile în care dinamica sa accentuată conduce la formarea unei piețe de dimensiuni semnificative.

În domeniul e-Procurement, mai ales la achiziții publice, prin utilizarea susținută a Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), ponderea licitațiilor organizate în mod electronic a crescut foarte mult începând din anul 2009.

Progrese sunt resimțite și în sfera guvernării electronice, la Agenția pentru Serviciile Societății Informaționale (ASSI) s-au raportat multe firme înregistrate în Sistemul Electronic Național (SEN), care accesează online diverse servicii de interes public.

În același sens un progres semnificativ a fost înregistrat și pentru portalul e-Romania, care a deveni punct unic de contact către toate instituțiile Statului Român, la nivel național și local teritorial. b#%l!^+a?

Din punctul de vedere al infrastructurii de comunicații (broadband), România a

înregistrat progrese vizibile, însă lente, cu numai 11,7% grad de penetrare.

Strategia Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii Broadband prevede o creștere agresivă, țintind o rată de penetrare de 40% în rândul consumatorilor casnici din 2010 până la 80% la sfârșitul anului 2015. De remarcat, că peste 80% din consumatorii existenți au acces la rețele de bandă largă rapide (peste 2MB/s). .

Achiziția publică prin modelul B-2-B ( bussines to bussines ) este aplicabilă în cazul în care organisme guvernamentale sau mari organizații lansează apeluri pentru licitarea achiziționării de bunuri sau servicii. Sfera de cuprindere a licitațiilor tipice include de la serviciile din construcții și bunurile pentru investiții până la studii și diferite lucrări ample. Achizițiile publice prin Internet pot include de asemenea negocierea electronică, contractarea și licitarea în colaborare,

Pentru ca acest model să poată fi și la îndemâna întreprinderilor mici, s-au înființat platforme sau consorții în cadrul cărora vânzătorii acționează împreună pentru a obține oferte mai avantajoase de la producători, unindu-se în spiritul propriilor afaceri

2.4.2.Licitația electronică

Licitarea produselor și obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare succes. Produsele vândute prin licitația electronică pot fi produse de ultimă oră, de suprastoc sau cu stoc fluctuant sau obiecte de valoare pentru colecționari specializați și includ de la bunuri materiale, metale și materii prime agricole, la obiecte de arta unicat.

O licitație electronică include de obicei mai mulți vânzători. Operatorul licitației elaborează mecanismele pentru plasarea obiectului licitației, pentru licitare (de obicei b#%l!^+a?prin e-mail) și poate oferi în plus servicii de plăți, de livrare , de service sau altele.

2.4.3. Comunitatea virtuală

Pe Internet – exact ca și în realitate, oameni având interese comune se întrunesc în comunități pentru a discuta sau a asculta tematicile preferate.

Ei se adună în așa numitele forumuri – cum sunt forumul de discuții, grupul de discuții interactiv (chat) sau lista de corespondenți (mailing list) – ce sunt utile pentru comunicările de afaceri și sunt denumite "comunități virtuale".

Instrumentele menționate sunt adesea oferite ca servicii gratuite, în scopul sporirii traficului pe pagina de Internet și pentru stimularea atașamentului emoțional față de aceasta. Dar, comunicările de afaceri se pot face și prin intermediul unui serviciu contra cost. Canalul de comunicare directă sau video-conferințele sunt instrumente atractive care reduc costurile de călătorie și sunt utilizate de firmele mari atât pentru comunicări științifice cât și pentru cele comerciale.

Platformele de colaborare oferă un set de instrumente și un mediu de informare pentru colaborarea între întreprinderi, între acestea și colaboratorii externi și între experți, acționând ca o întreprindere virtuală față de lumea exterioară. În cazul în care platforma nu aparține unei anume întreprinderi, operatorul trebuie să acorde o atenție specială statutului de neutralitate, protecției datelor și siguranței comunicării, pentru a nu permite scurgeri de informații de interes pentru concurență. Viteza de transmisie are, de asemenea importanță majoră mai ales în domeniul tehnic. În aceeași măsură, semnătura digitală devine un instrument indispensabil pentru derularea activității în general sau pentru domeniul contractual în special.

Serviciile care susțin activitatea de comerț electronic nu sunt oferite exclusiv de către furnizorii de Internet, care se rezuma în general la găzduirea paginilor de web sau la asigurarea accesului pe Internet.

Există servicii electronice externe cum ar fi cele de management, de informații, de prelucrare a datelor, de consultanță, de integrare a serviciilor de livrare, care pot fi prestate în diferitele variante de comerț electronic. în mod evident, oricare dintre verigile acestui lanț valoric poate oferi servicii electronice și poate deveni placa turnanta pe piața specifică. Activitățile se pot concentra spre atragerea a cat mai mulți participanți în cadrul unei verigi a lanțului, astfel încât să se creeze o structură puternică (e-mall) sau o platformă.

În primul rând comerțul electronic are și avantaje față de comerțul clasic. Un magazin electronic este în multe privințe superior față de unul obișnuit.

Fiind o pagină de internet înseamnă că este accesibilă 24 de ore din 24 și poate fi accesată de oricine cu acces la internet.

2.5. Exemplu practic – compania Optimus

Compania Optimus, cu sediul în Timișoara, datorită componentelor electronice pe care le realizează, pentru diferite companii importante, s-a dezvoltat continuu în ultimii cinci ani, iar tehnologia începe să-și facă simțită nevoie, de update-uri.

Din acest motiv, managerul companiei, pentru a ușura munca angajaților, s-a gândit să facă o investiție în tehnologia IT.

Server-ul devenise prea „mic” pentru nevoile angajaților iar programele utilizate erau deja depășite.

Managerul companiei, a apelat la specialiștii IT din cadrul firmei pentru elaborarea unui caiet de sarcini în care să includă :

achiziționarea unor computere performante

achiziționarea unor soft-uri noi, programe comune pentru toate departamentele care să fie conectate mereu la modificările care erau efectuate de angajați

extinderea server-elor pentru lucrul în rețea și activități necesare pentru Internet

sisteme de securitate și protecție (atât pentru cei din exterior cât și pentru angajații interni)

școlarizarea angajaților

După elaborarea caietului de sarcini al angajaților IT, managerul, pentru a nu avea influențe din partea firmelor care puteau oferi aceste servici, a apelat la sistemul electronic de achiziții e-Licitație.

Primul pas, a fost înregistrarea în Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP). Pentru aceasta s-au efectuat mai mulți pași.

Pentru început s-a efectuat o înregistrare online, prin completarea unui formular disponibil în SEAP, din pagina „inregistrare”, ca în figura 2.7.

Figura 2.7 –Meniul de înregistrare pe e-Licitații

După accesarea paginii “Inregistrare”, s-a ales opțiunea “Autoritate Contractantă”. După selectarea acestei opțiuni, apare pagina ce cuprinde termenii și condițiile ce trebuie respectate de fiecare utilizator al sistemului informatic. Pentru ca înregistrarea sa fie posibilă este necesară acceptarea acestor condiții prezentate prin alegerea opțiunii "accepta". Prin alegerea acestei opțiuni, autoritatea contractantă se obligă sa respecte termenii și condițiile impuse fiecărui utilizator și își asumă angajamentul de confidențialitate și de protecție a informațiilor existente în cadrul SEAP inclusiv a informațiilor care asigură accesul în acest sistem informatic, ca în figura 2.8.

Figura 2.8 – Pagina cu termenii și condițiile utilizatorului SEAP

După acceptarea acestor condiții, apare pagina pentru formularul de înregistrare organizat pe patru secțiuni, care se completează fiecare, pe rând, știind că informațiile introduse nu se pierd în momentul în care utilizatorul trece de la o secțiune la alta ( figura 2.9 ) :

General: este zona în care s-au introdus informațiile generale despre autoritatea contractantă care este fie inregistrată: denumirea autorității contractante, codul de identificare fiscală, numele și prenumele reprezentantului legal, trezoreria, cont bancar și eventuale comentarii (care sunt opționale, legate de companie )

Cont utilizator: în aceasta zonă s-au introdus informațiile necesare definirii contului de administrare al autorității contractante: nume, prenume, e-mail-ul persoanei din cadrul autoritătii contractante desemnată pentru utilizarea contului (administrator de cont – s-a trecut managerul, acesta fiind persoana responsabilă ), telefonul, și s-au definit contul și parola de utilizator

Adrese: este zona în care s-a introdus adresa locației unde compania Optimus își deșfăsoară activitatea. Având sediul social, identic cu sediul unde-și deșfăsoară activitatea, managerul a trecut doar o adresă.

Documente: este secțiunea care a rămas liberă, fiind disponibilă la o dată ulterioară

Figura 2.9 – Formularul de înregistrare OPTIMUS

Datele de la înregistrarea online sunt cele utilizate la descărcarea certificatului digital. Aceste date se referă la contul utilizatorului, parola precum și codul PIN ce este afișat în pagina de sistem la salvarea înregistrării online. Certificatul digital este valabil doi ani.

După completarea acestor date, se apasă pe butonul “Salveaza” , conform figurii 2.10, ajungându-se la pagina centralizator a datelor introduse. Managerul a constatat o greșeală și revine cu butonul”Inapoi” și modifică eroarea. Apoi prin același buton de “Salveaza” verifică datele, care sunt conforme cu realitatea.

Figura 2.10 – Pagina de închidere a înregistrării în sistemul electronic e-Licitație

S-a introdus codul de protecție apelându-se apoi la butonul “Accepta” după care se afișează mesajele: “Ați fost înregistrat în sistem” , “PIN-ul dumneavoastră de acces pentru descărcarea certificatului digital este: 1234. Vă rugăm să îl memorați și să nu îl încredințați unei alte persoane neautorizate”.

După derularea etapelor de mai sus s-a transmis din partea operatorului SEAP către autoritatea contractantă un e-mail de confirmare a inregistrării on-line (la adresa de e-mail introdusă ca adresă de contact a managerului de la Optimus).

După înregistrare, managerul revine în meniul principal, pentru a trimite documentul necesar: cererea de înregistrare adresată operatorului SEAP , figura 2.11, semnată de acesta. Fiind singurul care se va ocupa de problemă, neavând imputerniciți, acest document este suficient.

Figura 2.11 – Cererea de înregistrare

În urma verificării informațiilor cuprinse în “formularul de înregistrare on-line” și a celor din cererea de înregistrare operatorul SEAP emite prin poșta electronică un mesaj de validare a datelor din documentele prezentate. Operatorul SEAP emite în două zile certificatul digital. La accesarea link-ului, în browserul companiei Optimus este vizibilă o fereastră unde prin introducerea contului de utilizator : username și parolă se descarcă certificatul digital.

Prin apăsarea butonului "Login" se intră în cont, figura 2.12, unde se va amplasa caietul de sarcini și perioada licitației.

Figura 2.12 – Logare în sistem pentru amplasare comanda de licitație

În urma acestor demersuri, mai multe firme prestatoare de servicii IT, au depus oferte. Managerul a ales oferta concludentă, care să fie ideală, nu doar ca preț ci și pentru calitatea serviciilor oferite.

În urma obținerii execuției lucrării, firma prestatoare, a încheiat un contract de servici, de execuție lucrări cu compania OPTIMUS, în cadrul căruia, s-au prevăzut termenii și modalitățile de execuție, precum și modalitățile de plată, garanții, service, garanție și post-garanție de rezolvare a eventualelor litigii ce apar între client și executant.

Compania OPTIMUS, a folosit garanția de bună execuție, în urma căreia, a achitat tranșa finală a lucrării, de cinci la sută, după o perioadă de garanție și funcționare de un an.

Prin utilizarea acestei proceduri managerul companiei a știut că achiziția s-a desfășurat în conformitate cu reglementările în viguare.

Compania este în continuu progres, iar în timp de doi ani, poate organiza noi licitații.

CAPITOLUL 3

3.1. Sisteme electronice publice din Europa.

În continuare vom analiza diferite sisteme electronice publice din Europa.

3.1.1. Portalul HELP din Austria.

Cancelaria Federală din Austria a primit în 2003 premiul eEuroăa pentru eGovernment, la secțiunea “O viață mai bună pentru cetățeni” .. În cadru acestui portal, cetățenii primesc informații despre procedurile administrative, termene de îndeplinire și taxele aferente, punând la dispoziție și formularele respective, pentru completare Aceste servicii și informații disponibile acoperă peste 150 de situații obișnuite.Acest portal, prezentat în figura 3.1, se găsește la adresa: https://www.help.gv.at/Portal.Node/hlpd/public

Figura 3.1 – Portalul HELP – Austria

Grupurile țintă care beneficiază de aceste servicii speciale sunt:

antreprenorii – beneficiază de suport, informații pentru înființarea unei firme, pentru înregistrarea personalului

persoanele cu handicap, categorie veșnic defavorizată, site-ul oferă informații și date conform recomandărilor internaționale WAI ( Web Accessibility Initiative )

cetățeni străini – oferă informații în engleză și alte limbi, despre cele mai importante proceduri administrative

3.1.2. Portalul DanmarksDebatten din Danemarca.

Acest portal care se găsește la adresa web : www.danmarksdebatten.dk și este prezentat în figura 3.2 este motorul de dezvoltare al unui plan, orientat către cetățeanul danez de către guvernul său. .

Figura 3.2 – Portalul DanmarksDebatten din Danemarca

Aceasta este o platformă comună pentru toate dezbaterile ce au loc în sectorul public, indiferent de nivelul lor ( public, regional, sau național) la care să poată participa cetățenii, administrația publică și politicienii. Modulul utilizat , pentru dezbateri, poate fi integrat oricărui site ce dorește să ofere utilizatorilor un forum sau un sondaj de opinie. Există și un serviciu de alertare prin e-mail asupra subiectelor viitoare. Sistemul suportă dezbateri moderate, statistici și efectuează analize asupra opiniilor exprimate, atât la nivel național cât la nivel local.

3.1.3. Portalul Reach din Irlanda

Tot în această direcție, în mai 2002, Consiliul Municipal din Sheffied a desfășurat un proiect inovativ de vot electronic, pentru a crește participarea cetățenilor la vot și pentru a impulsiona inițiativele de e-Democrație, cum sunt: consultările on-line și introducerea de smartcard-uri pentru accesarea diferitelor servicii publice. Astfel electoratul a putut alege o arie diversă de tehnologii pentru a-și exercita un drept fundamental, cel de a vota:

– Internet, telefon, sms – s-a putut vota de acasă sau din orice altă locație

– datorită sistemului informatizat de gestionare a listelor, cetățenii au putut vota din orice secție

– chioșcurile publice speciale au fost amplasate în locații convenabile pentru a ajuta să voteze într-o formp accesibilă și pentru persoanele vârstnice sau pe cele mai puțin familiarizate cu noile tehnologii

Reach este agenția înființată de guvernul irlandez pentru dezvoltarea infrastructurii pentru integrarea și îmbunătățirea serviciilor publice, astfel încât să existe doar un singur mecnism de acces către acestea.

Agenția Reach a implementat serviciul IAMS ( Inter Agency Messaging Sevice ) ce permite schimbul electronic de date între agenții guvernamentale. Primul asemenea serviciu a vizat schimbul de date privind înregistrarea nașterilor între Biroul General de Înregistrări GRO, Departamentul pentru Probleme Sociale și de Familie, precum și Biroul Central de Statistică.

3.1.4. Sisteme electronice de achiziții publice din Europa.

Sistemul achizițiilor publice din Croația, Procurement din Croația, a trecut prin schimbări semnificative în ultimii zece ani, de la prima lege care a intrat în vigoare în 1998 și până la cel mai recent text legislativ, OG 90/1114, Legea privind achizițiile publice, care a intrat în vigoare în 1 ianuarie 2012. De-a lungul anilor, legislația a fost modificată constant și adaptată cerințelor UE. În 2005, directivele CE privind achizițiile publice nr. 17/2004 și 18/2004 au adus modificări importante legii, printre care transferul dreptului de a utiliza procedura cu negociere fără publicarea unui anunț către autoritățile contractante, fără aprobarea prealabilă a Oficiului pentru Achiziții Publice, eliminarea dreptului Guvernului croat de a determina anumite interese în achizițiile publice și adaptarea terminologiei din domeniul achizițiilor publice la cea a CE.

Noul val de reglementări a fost semnificativ determinat de aderarea Republicii Croate la Uniunea Europeană, care a implicat și alinierea la acquis-ul UE. Prin urmare, autoritățile croate au fost nevoite să inițieze un proces de reformă care a transformat legea într-un exemplu de bune practici, implementând o serie de mecanisme datorită cărora sistemul a devenit mai transparent și a fost consolidat. Au fost incluse noi caracteristici care permit atât ofertanților cât și funcționarilor publici să își îndeplinească sarcinile în baza unor direcții mai clar definite.

În figura 3.3 este prezentat sistemul de achiziții publice al Croației. .

În martie 2013, un ONG local a lansat un portal web și o bază de date electronică pentru achiziții, în cadrul unui proiect finanțat cu fonduri UE. Baza de date consolidează informațiile referitoare la implementarea procedurilor de achiziții publice și la companiile implicate în astfel de proceduri și este disponibilă gratuit publicului larg. Baza de date electronică include și informații referitoare la averea și interesele funcționarilor publici, conform regulilor referitoare la declarațiile de avere. Aceste date consolidate permit efectuarea de verificări încrucișate.

În figura 3.3.și 3.4. este prezentat sistemul de achiziții publice utilizat în Croația, precum și baza de date pentru crearea acesteia.

Figura 3.3 – Sistemul electronic a achizițiilor publice

Cu toate acestea, chiar dacă legislația anunța noile Directive Europene care au intrat în vigoare în 2014, aspectele practice, instruirea personalului și acomodarea publicului cu procedurile s-a dovedit a fi o misiune dificilă. Prin urmare, asemeni oricărui nou sistem implementat, instruirea personalului, monitorizarea implementării procedurilor și trecerea prin abordarea formală a autorităților contractante sunt în continuare obiective de îndeplinit pe termen lung.

În toate țările europene, au apărut aceleași probleme legate de sistemul de achiziții publice, pentru licitații, care au fost remediate în timp.

Aceste aspecte identificate de către autoritățile de stat sunt:

lipsa standardizării

ritmul lent de implementare a altor Strategii

lipsa cataloagelor de furnituri

fluctuațiile angajaților

necesitatea profesionalizării funcționarilor în domeniul achizițiilor

lipsa unei infrastructuri IT moderne pentru sistemul central de achiziții

justificarea anumitor categorii de achiziții

incapacitatea de a finaliza procedurile la timp (în termen de 50 de zile de la

demararea procedurii) din cauza apelurilor repetate

implementarea achizițiilor publice verzi

situația juridică și finanțarea CPO

revalența criteriului celui mai mic preț în acordarea contractelor

corupția, clientelismul, mita

În figura 3.4 este prezentat baza de date al sistemelui public de achiziții.

Figura 3.4. – Baza de date a sistemului public de achiziții

3.1.5. Sisteme electronice de achiziții publice internaționale

În orice țară, sistemmulr electronic este vel care guvernează administrația. Fiecare șară are specificul ei, legat de licitații, sisteme de valori dar pe tot ansamblu, fiecare sistem electronic este unul complex, care este un sprijin pentru funcționarul public, în buna desfășurare a meseriei acestuia.

Sistemele de achiziții de pe alte continente sunt prezentate în figurile 3.5 , 3.7 și 3.8. .

Sunt prezentate sistemele de achiziții din SUA, China și Japonia, inovatoarele sistemului electronic. O bază de date, în programare SQL, este prezentată în figura 3.6.

Figura 3.5 – sistemul electronic DOL pentru laboratoarele SUA

Figura 3.6 – Baza de date electronică SQL pentru sistemul de achiziții american

Figura 3.7 – Sistem de achiziții publice în China

Figura 3.8 – Sistem de achiziții publice din Japonia

3.2. Concluzii

Administrarea și promovarea informatiilor în cadrul serviciilor publice prin intermediul mijloacelor electronice a condus la o puternica “debirocratizare” a procesului administrativ, la o reducere a costurilor administratiei și eficientizarea utilizării fondurilor publice, la scăderea importantă a actelor de corupție, la transformarea modului de operare al instituțiilor publice prin utilizarea tehnologiei informației.

Corupția a scăzut prin eliminarea condițiilor care facilitau apariția acestora, datorită necesității rezolvării problemelor birocratice cu ajutorul resurselor umane.

Creșterea gradului de transparenta al administratiei publice prin punerea la dispoziția tuturor celor interesati a informațiilor și serviciilor publice, asigurarea securității informațiilor au fost principii de bază care care au influențat pozitiv, utilizarea sistemului electronic național.

Serviciile de e-Guvernare reprezintă unul dintre mijloacele cele mai eficiente de luptă împotriva corupției, fiind un factor cheie al transparenței instituționale și a reglementării credibile a mediului de afaceri în România. De asemenea, pe lângă efectul semnificativ asupra transparenței instituțiilor statului, a credibilitătii mediului de afaceri, implementarea solutiilor e-Guvernare are în prezent ca rezultat:

imbunătățirea calitații informației

reducerea timpului de diseminare a acesteia

reducerea semnificativă a costurilor administrative pentru stat, cât și a celor generate de reglementari pentru cetățeni și firme.

Transparența instituțională, credibilitatea reglementării și reducerea costurilor reglementării și administrării reprezintă un determinant fundamental al competitivității unei economii reale și prospere.

Romania a inregistrat progrese semnificative în domeniul e-Guvernare, sistemul național fiind considerat ca un exemplu de bună practică la nivel european. Cu toate acestea, nivelul de interacțiune dintre cetățeni ăi guvern se menține redus, atât cantitativ (număr de utilizatori), cât și calitativ (ponderea scăzuta a interacțiunii bidirecționale).

De asemenea, asigurarea disponibilității serviciilor și a resurselor educaționale pe Internet, creșterea gradului de utilizare a internetului și a dotării cu computere in institutiile de învățământ, generează în timp o forță de muncă mai bine pregătită, mai flexibilă, mai maleabilă, și mai adaptată la cerințele pieței cu efecte pozitive asupra productivității muncii, a salariilor și a ocupării forței de muncă. Acest sistem de educație poate fi util și pentru susținerea pregătirii permanente, aflate la un nivel extrem de redus în România.

Folosirea TIC în cadrul administrației publice în scopul îmbunătățirii proceselor de afaceri prezintă un potențial important pentru ameliorarea semnificativă a eficienței și eficacității sectorului public, atât în serviciile orientate spre client, cât și în cadrul proceselor interne.

Folosirea TIC în domeniul achizițiilor publice reprezintă un factor ce ar putea avea un impact semnificativ asupra eficienței. Conform ultimelor estimări, achizițiile publice reprezintă 15-20% din PIB-ul european, iar electronizarea acesteia, reduce costurile acestora cu până la 5%.

SEN trebuie să aibă influență pozitivă și asupra libertăților de mișcare ale pietei interne: persoane, bunuri, capitalurișsi servicii, precum și asupra diversității culturale europene. Cooperarea electronică între administrații și serviciile publice electronizate pot aduce beneficii semnificative pieței unice a muncii și economiei.

Abordarea electronizării centrate pe nevoile clientului, contribuie și la reducerea presiunii administrative asupra companiilor (in special a IMM-urilor) și cetățenilor, îmbunătățirea calității vieții și creșterea încrederii în stat și democrație.

E-România este un portal care nu a corespuns cerințelor inițiale. Datorită întârzierilor de execuție și lansare, ca majoritatea programelor e-Guvenament, tehnologia aleasă inițial, în timpul lansării a ajuns să fie una depășită, datorită noile avansări în domeniul tehnologieie informaționale.

Accesul la informația de interes public nu este restricționat de spațiu și timp. Completarea unui formular on-line, solicitarea unei informații nu mai depinde de programul de lucru al funcționarilor publici, de aglomerația de la ghisee, sunt confidențiale ( nu ascultă nimeni aflat la rând în spate ).

Electronizarea instituțiilor publice a dus administrația publică românească la standardele europene. La nivelul instituțiilor publice, s-a format ANIAP (Asociația Natională a Informaticienilor din Administrația Publică), asociație ce are ca scop impunea standardelor profesioniste funcționarilor publici; o utilizarea tot mai intensă a mijloacelor electronice de comunicare de către funcționarii publici ;o implementarea a unor proiecte pilot la nivel national în cadrul : e-Guvernare, e-Licitatii.

Pentru punerea în aplicare a strategiei guvernamentale pentru reformarea administrației prin informatizare, este necesară derularea de proiecte specifice tehnologiilor informației și comunicațiilor. Pentru implementarea acestor proiecte, sectorul privat va fi stimulat să proiecteze și să realizeze sisteme competitive, integrate. Succesul acestor proiecte vor aduce companiilor private IT&C recunoaștere și performanțe financiare importante, consolidându-le poziția în piața în contextul concurenței tot mai acerbe în urma aderarii României la Uniunea Europeana, din anul 2007.

Prin promovarea la nivelul administrației publice a tehnologiilor informatice competitive, orientate spre Internet, se asigură o creștere a satisfacției cetățenilor în ceea ce privește relația cu instituțiile statului.

Prin aceste tehnologii se rezolvă diverse probleme,pornind de la simpla completare a unor formulare până la cele legate de plata taxelor și impozitelor, fara interacțiunea cetățeanului cu funcționarul public. Toate aceste acțiuni se derulează în spațiul virtual pe care îl oferă Internetul, in conditii de maximă siguranță și confidențialitate, fără limitări temporale, exceptandu-le pe cele legale.

Informatizarea administrației publice crează un segment de piață puternic pentru companiile din sectorul IT&C. Piața de desfacere pentru produsele și serviciile informatice este una stabilă și în continuă expansiune, contribuind astfel la creșterea activității companiilor ce le furnizează.

Datorită dinamicii instituționale, de libera concurență din spațiul european precum și de principiile ce guvernează conducerea instituțiilor publice, furnizorii de soluții informatice în domeniul serviciilor publice, trebuie să mențină un ritm alert de cercetare și dezvoltare pentru a putea veni în întâmpinarea solicitărilor pieței cu produse și servicii competitive, care mențin și cresc calitatea serviciilor publice. Furnizarea de servicii complete între unități ale administrației publice centrale și locale, diferite, implică îndeplinirea interoperabilității totale a sistemelor informaționale centrale cu cele ale administrațiilor publice locale, care sunt desemnate să asigure coordonarea directă a serviciilor furnizate către cetățeni sau agenți economici, devenind astfel interfața administrației publice centrale.

BIBLIOGRAFIE

B. Ghilic-Micu – „Afacerile în Economia Digitală”, Informatica Economică, nr. 3(23), 2003, pp. 30-36

I. Santai, – „Drept Administrativ și știința administrației”, Ed. Sabena, București, 1996

M.Preda – „Drept Administrativ”, Ed. Lumina LEX, București,2000

I. Iovanas – „Drept administrativ”, Ed. Didactică și Pedagogică, București,1996

I. Stelian, T. Pavelescu – „Drept Administrativ Roman” Ed.V.I.S. Print , București,2002

E.S. Ticames – „Drept Administrativ și elemente de știință administrativă”, Ed. ERA, București, 2000

M.Oroveanu-„Elemente ale științei administrative de stat”, Ed. Cerna, București, 1992

C. Boja, L. Bătăgan, – „Software Characteristics of M-Learning Applications”, Proceedings of 10th WSEAS International Conference on Mathematics and Computers in Business and Economics (MCBE'09), Prague, Czech Republic, 2009, pp. 88-93

I.P. Slăniceanu-„Teoria Funcției Publice”, Ed. ERA, Brăila , 1989

P. Negulescu – „Tratat de drept administrativ”, Ed. Univers, București,1995

M. Darrell West – “Urban E-Government”, Center for Public Policy, Brown University,2004.

www.autoriyatiiauto.ro

www.danmarksdebatten.dk

www.e-guvernare.ro

www.portaleromania.ro

https://www.help.gv.at/Portal.Node/hlpd/public

http://www.mn.undp.org/content/croatie/en/home

BIBLIOGRAFIE

B. Ghilic-Micu – „Afacerile în Economia Digitală”, Informatica Economică, nr. 3(23), 2003, pp. 30-36

I. Santai, – „Drept Administrativ și știința administrației”, Ed. Sabena, București, 1996

M.Preda – „Drept Administrativ”, Ed. Lumina LEX, București,2000

I. Iovanas – „Drept administrativ”, Ed. Didactică și Pedagogică, București,1996

I. Stelian, T. Pavelescu – „Drept Administrativ Roman” Ed.V.I.S. Print , București,2002

E.S. Ticames – „Drept Administrativ și elemente de știință administrativă”, Ed. ERA, București, 2000

M.Oroveanu-„Elemente ale științei administrative de stat”, Ed. Cerna, București, 1992

C. Boja, L. Bătăgan, – „Software Characteristics of M-Learning Applications”, Proceedings of 10th WSEAS International Conference on Mathematics and Computers in Business and Economics (MCBE'09), Prague, Czech Republic, 2009, pp. 88-93

I.P. Slăniceanu-„Teoria Funcției Publice”, Ed. ERA, Brăila , 1989

P. Negulescu – „Tratat de drept administrativ”, Ed. Univers, București,1995

M. Darrell West – “Urban E-Government”, Center for Public Policy, Brown University,2004.

www.autoriyatiiauto.ro

www.danmarksdebatten.dk

www.e-guvernare.ro

www.portaleromania.ro

https://www.help.gv.at/Portal.Node/hlpd/public

http://www.mn.undp.org/content/croatie/en/home