Sistemul Informational Si Sistemul Informatic al Organizatiei

Informatica

Sistemul Informational Si Sistemul Informatic al Organizatiei

Byadmin ianuarie 1, 2024

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Sistemul informațional și sistemul informatic al organizației

Cuprins

Introducere

Capitolul I. Sistemul informațional și sistemul informatic al organizației

I.1. Noțiuni fundamentale

I.2 . Componentele sistemului informatic

I.3. Clasificarea sistemelor informatice

I.4. Obiectivele sistemelor informatice

Capitolul II. CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI SISTEM INFORMATIC

II.1. Etape de realizare a sistemelor informatice

II.2. Elaborarea temei de realizare

II.3. Proiectarea ansamblului și în detaliu, elaborarea de programe

II.4. Implementare, testare, punere în funcțiune, experimentare și acceptare sistem

II.5. Exploatarea și întreținerea sistemului

Capitolul III. Sintact Lex Force. Scurt istoric al firmei Wolters Kluwer România

III. 1. Sintact Lex Force. Istoricul firmei Wolters Kluwer România

III.2. Sintact Lex Force – prezentare generală

III.3. Scurt istoric al programului informatic Sintact Lex Force

III.4. Structura soluției informatice Sintact Lex Force

III.5. Beneficii și funcționalități

III.6. Securitatea sistemului informatic Sintact Lex Force

Capitolul IV. Concluzii

Bibliografie și Webgrafie

Introducere

Lucrarea de față prezintă pe parcursul a 4 capitole impactul major pe care îl au sistemele informatice asupra societății în ansamblu, cât și la nivel individual, pe sectoare de activitate sau pe subcomponente ale ansamblului.

Pe măsura evoluției, presiunea exercitată de volumul mare de informații și incapacitatea unei gestionări corespunzătoare a acestora a încurajat preocupările specialiștilor pentru identificarea unor soluții care să faciliteze atât accesul cât și lucrul efectiv cu acestea.

Sistemele informatice au căpătat în timp o importanță vitală pentru existența și dezvoltarea activă a entităților fie ele de natură economică, socială, culturală, depășind stadiul unor utopii sau a unor bunuri de lux, așa cum au fost privite inițial.

Plecând de la premisa că este dificilă conducerea unei organizații moderne fără un minim de cunoștințe din domeniul sistemelor informatice, în primul capitol, Sistemul informațional și sistemul informatic al organizației, sunt sintetizate cunoștințele elementare referitoare la sistemele informatice pentru management.

O percepție clară a sistemelor informatice este esențială pentru managerii de azi, deoarece majoritatea organizațiilor au nevoie de sisteme informatice performante pentru a supraviețui și a prospera.

În plus, gestiunea informațiilor a devenit o responsabilitate foarte mare pentru manageri. Aceștia sunt interesați în a construi sisteme informatice pentru colectarea informațiilor, înregistrarea, stocarea și procesarea lor, cu scopul de a-i ajuta la realizarea obiectivelor organizaționale.

Al doilea capitol, Ciclul de viață al unui sistem informatic, tratează aspectele de realizare și proiectare a sistemului informatic, conceperea sistemului, a elementelor componente ale acestuia, structura lor și modul de implementare, de testare, de punere în funcțiune, de experimentare și acceptarea sistemului.

Al treilea capitol, Sintact Lex Force. Scurt istoric al firmei Wolters Kluwer România, constă în prezentarea unui program informatic modern și inovator pentru managementul eficient al proceselor administrative, destinat îmbunătățirii, fluidizării și simplificării activității cabinetelor de avocatură, dar și a departamentelor juridice din companii.

Capitolul patru prezintă concluziile lucrării.

În ceea ce privește semnificația și valoarea aplicativă a lucrării trebuie specificat faptul că o societate modernă nu poate fi concepută fără existența unor posibilități extinse de comunicare în vederea unui schimb de informații primare sau a unor informații complexe obținute ca urmare a prelucrării unor date pe calculatoarele electronice.

Complexitatea mereu ascendentă a vieții moderne determină ca în majoritatea ramurilor de activitate economică și socială să fie tot mai pregnantă necesitatea introducerii unor mijloace economice rapide, moderne, eficiente și fiabile care să clasifice, să stocheze, să prelucreze date și să informeze prompt pe utilizatori.

Capitolul I. Sistemul informațional și sistemul informatic al organizației

I.1. Noțiuni fundamentale

În contextul unui mediu de afaceri în continuă schimbare tehnologiile conectate la Internet, incluzând aici și sistemele informaționale, joacă un rol esențial în expansiunea tuturor tipurilor de organizații.

Aceste tehnologii ajută organizația să-și sporească eficiența și eficacitatea proceselor financiare, să crească performanțele în procesul decizional, precum și capacitatea de a interacționa în cadrul grupurilor de lucru și îi asigură o poziție competitivă pe o piață caracterizată prin tendința de globalizare, de transformare economică și instabilitate.

O abordare actuală a organizațiilor începe de la teoria sistemelor în care organizația este considerată un sistem complex format din mai multe subsisteme.

În conformitate cu teoria sistemelor orice organism economic este considerat un sistem, prin urmare putem considera organizația un sistem.

Un sistem reprezintă un ansamblu de componente interdependente, aflate în interacțiune dinamică, pe baza unor reguli, pentru atingerea unui anumit obiectiv.

Obiectivul oricărei organizații constă în buna funcționare a sistemelor care o compun:

sistemul de conducere sau sistemul decizional;

sistemul informațional;

sistemul operațional.

Sistemul informațional reprezintă conform DEX-ului un ansamblu tehnico-organizatoric de proceduri de constatare, consemnare, culegere, verificare, transmitere, stocare și prelucrare a datelor, în scopul satisfacerii cerințelor informaționale necesare conducerii procesului fundamentării și elaborării deciziilor.

Din cadrul sistemului informațional fac parte: informația transmisă, acte purtătoare de informații, resursele umane, procedeele de comunicare, sistemele de prelucrare a informației etc.

Principalele activități desfășurate în cadrul acestui sistem sunt: colectarea de informații din sistemul de bază, completarea documentelor și transferul acestora între diferite compartimente, centralizarea datelor etc.

În linii mari, un sistem informațional se referă la numeroasele interconexiuni dintre oameni, procese, date și tehnologii; astfel, termenul nu se rezumă doar la aspectele legate de tehnologia informațiilor și a comunicațiilor pe care o organizație le utilizează, cât și la modul în care oamenii interacționează cu tehnologia în scopul de a oferi suport pentru procesele de afaceri. Sistemul informațional este alcătuit din totalitatea de fluxuri și circuite informaționale organizate într-o concepție unitară.

În funcție de modul în care este prelucrat fluxul informațional sistemele informaționale se pot clasifica în:

sistemele informaționale manuale;

sistemele informaționale mecanizate;

sistemele informaționale automatizate;

sistemele informaționale mixte.

Principalele atribute care trebuie să caracterizeze un sistem informațional sunt:

asigurarea informării la toate nivelele organizației;

operativitatea informării;

selectarea informațiilor;

adaptabilitatea la modificări;

precizia și exactitatea informațiilor.

Indiferent că vorbim despre un sector economic sau social, există un flux informațional pe baza căruia se desfășoară orice activitate. La nivelul oricărei organizații, sistemul informațional asigură legătura între conducere și blocul executiv, între componenta decizională și cea operațională. Această legătură se stabilește prin elaborarea următoarelor sarcini:

introducerea datelor cu privire la sistemul operațional;

prelucrarea datelor în scopul asigurării de informații utile în procesul de decizie;

obținerea informațiilor solicitate, ca apoi să se adopte decizii ce vor fi transmise sistemului operațional;

efectuarea controlului și urmăririi respectării deciziilor.

Sistemul informatic derivă din sistemul informațional și reprezintă partea automatizată a acestuia, alcătuită din membrii companiei care i-au parte la acest proces de automatizare și cadrul organizatoric aferent, la care se adaugă și alte elemente necesare pentru obținerea unor informații utile conducerii în procesul de management.

Spre deosebire de sistemul informațional, unde majoritatea activităților se pot desfășura cu ajutorul tehnicii de calcul, sistemul informatic este compus din: calculatoare, sisteme de transmisie a datelor, componente hardware și software, datele prelucrate, personalul ce exploatează tehnica de calcul, teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare etc.

Sistemul informatic folosește mijloace tehnice moderne pentru culegerea, prelucrarea, stocarea informațiilor și transmiterea acestora.

Pentru a deservi eficient procesului decizional și operațional informația trebuie să îndeplinească următoarele criterii de calitate:

să fie oportună;

să fie clară;

să fie completă;

să fie concisă;

să fie fidelă;

să aibă relevanță.

Raportând sistemul informatic la sistemul informațional putem conchide că acesta este o componentă esențială a celui din urmă întrucât se interpune între sistemul decizional și cel operațional.

I.2 . Componentele sistemului informatic

Sistemul informatic înglobează în structura lui componentele principale și activitatea sistemului informatic. Sistemul informatic depinde de resursele umane, de hardware și software pentru a realiza intrările în sistem, prelucrările, ieșirile din sistem, precum și activitățile de control care convertesc datele în produse informaționale.

Un sistem informatic cuprinde următoarele elemente:

cadrul organizatoric al societății și informațiile vehiculate în sistemul informațional conform activităților desfășurate;

resursele umane (utilizatorii sistemului și personalul de specialitate care îl proiectează sau care îl implementează);

metodele folosite și tehnicile de proiectare a sistemelor informatice;

echipamentele hardware pentru stocarea și prelucrarea datelor;

programe software folosite pentru realizarea obiectivelor sistemului informatic.

Sistemul informatic este structurat astfel încât să corespundă cerințelor diferitelor grupuri de utilizatori.

Amintim câteva dintre cele mai importante funcții ale unui sistem informațional:

colectarea informațiilor din sistemele operațional și decizional precum și informațiile ce provin din mediul extern;

memorarea acestor informații precum și informațiile rezultate prin prelucrare;

asigurarea accesului la memorie în vederea comunicării informațiilor stocate;

prelucrarea informațiilor la cererea sistemului operațional și a sistemului de conducere;

verificarea informațiilor (ele trebuie să îndeplinească criteriile de calitate de mai sus).

I.3. Clasificarea sistemelor informatice

În funcție de rolul lor în cadrul unei organizații, sistemele informatice se pot clasifica după o gamă largă de criterii:

1. Conform domeniului de utilizare, sistemele informatice se clasifică în sisteme pentru:

managementul activităților economico-sociale;

managementul proceselor tehnologice;

managementul proiectelor de cercetare științifică și proiectare tehnologică;

managementul activităților speciale.

2. În funcție de nivelul ierarhic ocupat de componenta economică în structura organizației, există sisteme informatice:

pentru conducerea activității la nivelul unităților economice;

pentru conducerea activității la nivelul organizațiilor economico-sociale cu structură de grup;

sisteme informatice teritoriale;

pentru conducerea ramurilor, subramurilor și activităților la nivelul economiei naționale;

sisteme informatice funcționale generale.

3. În funcție de aportul la actul de decizie avem:

sisteme suport pentru decizie;

sisteme expert.

4. În funcție de modul de organizare a datelor:

sisteme bazate pe fișiere;

sisteme ierarhice;

sisteme rețea;

sisteme relaționale;

sisteme orientate-obiect;

sisteme mixte.

5. În funcție de metoda folosită în analiza și proiectarea sistemelor:

sisteme dezvoltate după metoda sistîn sisteme pentru:

managementul activităților economico-sociale;

managementul proceselor tehnologice;

managementul proiectelor de cercetare științifică și proiectare tehnologică;

managementul activităților speciale.

2. În funcție de nivelul ierarhic ocupat de componenta economică în structura organizației, există sisteme informatice:

pentru conducerea activității la nivelul unităților economice;

pentru conducerea activității la nivelul organizațiilor economico-sociale cu structură de grup;

sisteme informatice teritoriale;

pentru conducerea ramurilor, subramurilor și activităților la nivelul economiei naționale;

sisteme informatice funcționale generale.

3. În funcție de aportul la actul de decizie avem:

sisteme suport pentru decizie;

sisteme expert.

4. În funcție de modul de organizare a datelor:

sisteme bazate pe fișiere;

sisteme ierarhice;

sisteme rețea;

sisteme relaționale;

sisteme orientate-obiect;

sisteme mixte.

5. În funcție de metoda folosită în analiza și proiectarea sistemelor:

sisteme dezvoltate după metoda sistemelor;

sisteme dezvoltate după metoda clasică a ciclului de viață;

sisteme dezvoltate după metoda structurată;

sisteme dezvoltate după metoda orientată-obiect;

sisteme dezvoltate după metoda rapidă(RAD);

sisteme dezvoltate după metoda echipelor mixte(JAD);

sisteme dezvoltate după metoda prototipurilor.

6. După gradul de centralizare:

sisteme centralizate;

sisteme descentralizate.

7. După gradul de dispersie a resurselor sistemului informatic:

sisteme informatice locale (bazate pe rețea locală, stații de lucru);

sisteme informatice distribuite (date distribuite).

8. După gradul de automatizare a activităților de analiză și proiectare a sistemelor informatice:

sisteme informatice dezvoltate pe baza analizei și proiectării clasice;

sisteme informatice analizate cu instrumente automate și proiectate clasic;

sisteme informatice bazate pe instrumente diverse de automatizare a analizei și proiectării;

sisteme informatice dezvoltate cu instrumente de tip CASE.

9. În funcție de elementul supus analizei:

sisteme informatice orientate spre funcții;

sisteme informatice orientate spre proces;

sisteme informatice orientate spre date;

sisteme informatice orientate spre obiecte;

sisteme informatice orientate spre cunoștințe.

I.4. Obiectivele sistemelor informatice

Pornind de la premisa că sistemul informatic este subordonat procesului decizional, al cărui rol este de a asigura funcționarea normală și optimă a întregii activități și de a reduce la minimum pierderile în caz de funcționare anormală, rezultă că obiectivul oricărui sistem informatic trebuie să fie subordonat obiectivului propriu-zis al unității economico-sociale. În acest context, obiectivul principal urmărit prin introducerea unui sistem informatic îl constituie asigurarea conducerii cu informații reale și în timp util, necesare fundamentării și elaborării operative a deciziilor.

În cazul organizațiilor de complexitate mică, informatizarea este echivalată cu aplicațiile informatice denumite de asemenea sisteme informatice sau produse software.

Produsul informatic se constituie din programe care accesează baza de date și din documentația necesară pentru utilizarea și întreținerea programelor.

Acestea se realizează în conformitate cu anumite metodologii și impune respectarea unor pași începând cu specificarea cerințelor și terminând cu implementarea, exploatarea și mentenanța lor.

Întrucât sistemul informatic este subordonat sistemului decizional, rolul celui din urmă este de a asigura funcționarea normală și optimă a întregii activități și de a reduce la minimum pierderile în caz de funcționare anormală.

De aici, putem conchide că obiectivul oricărui sistem informatic trebuie să fie subordonat obiectivului propriu-zis al unității economico-sociale. Drept urmare, putem spune că obiectivul principal urmărit prin introducerea unui sistem informatic îl constituie asigurarea conducerii cu informații reale și în timp util, necesare fundamentării și elaborării operative a deciziilor.

Obiectivele sistemelor informatice, care derivă din obiectivul principal, pot fi grupate după mai multe criterii:

după importanța lor avem: obiective principale și obiective derivate;

după efectele pe care le produc: obiective care afectează activitățile de bază ale organizației și obiective care nu influențează activitățile organizației;

după posibilitatea cuantificării efectelor produse: obiective cuantificabile și obiective necuantificabile.

Capitolul II. CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI SISTEM INFORMATIC

II.1. Etape de realizare a sistemelor informatice

Sistemele informatice complexe se concretizează într-o sumedenie de aplicații ale tehnicii de calcul: birotică, proiectare asistată de calculator, robotică, supravegherea și conducerea proceselor tehnologice, prelucrarea informațiilor economice etc.

Conform specialiștilor, ciclul de viață al unui sistem informatic este constituit din următoarele etape:

elaborarea temei de realizare;

proiectarea ansamblului;

proiectarea în detaliu;

elaborarea de programe;

implementare și testare;

punere în funcțiune, experimentare și acceptare sistem;

exploatare și mentenanță.

II.2. Elaborarea temei de realizare

Obiectivele elaborării temei de realizare a sistemelor informatice sunt:

identificarea cerințelor și restricțiilor globale pentru realizarea sistemului;

delimitarea ariei de aplicabilitate;

justificarea necesității, oportunității și fezabilității modelului funcțional global al noului sistem adoptat în comparație cu alte soluții;

stabilirea cadrului tehnologic de realizare și de control al calității.

În vederea elaborării temei de realizare a sistemelor informatice complexe procesul de analiză se efectuează în două etape: o analiză preliminară, în cadrul căreia se identifică și se definește aria de întindere a sistemului informațional care urmează să fie cercetat și o analiză detaliată în cadrul căreia se realizează studierea detaliată a funcționării sistemului informațional și a caracteristicilor sale.

În cadrul analizei preliminarii se urmărește atingerea următoarelor obiective:

raționalizarea sistemului informațional, urmărindu-se preponderent îmbunătățirea componentelor sale;

creșterea calității informațiilor care circulă în sistem, a vârstei și acurateței acestora prin dezvoltarea în cadrul sistemului a unor subsisteme informatice.

În cadrul analizei detaliate se parcurg etapele:

analiza documentelor din sistem;

analiza fluxurilor informaționale;

evidențierea cerințelor decizionale;

evaluarea critică a sistemului informațional.

În cadrul procesului de analiză se divide sistemul informațional în componentele lui și se studiază fiecare element constitutiv.

În urma acestui proces de analiză se identifică „factorii primi și terți ai sistemului, precum și cauzele și condițiile care au acționat, le-au generat sau influențat, în sensul realizării întregului, indiferent de forma de manifestare a acestora”, după cum au conchis specialiștii în lucrarea „Proiectarea sistemelor informatice”.

La celălalt pol al drumului parcurs de analiză este drumul parcurs de fenomen: analiza pornește de la efect către elementele constitutive și factori. Aceasta poate fi completată printr-un proces de sinteză. Cu ajutorul ei sunt analizate în detaliu toate elementele constitutive și este evidențiată imaginea de ansamblu a fenomenului studiat. Prin complemetaritatea analizei cu sinteza și cu realizarea de raționamente, însoțită de apelarea la abstractizări se ajunge la procesul de diagnoză, după cum putem observa în figura 1:

Fig. 1: Procesul de analiză, diagnoză și evaluare

Diagnoza reprezintă capacitatea de discernamânt, de cunoaștere a tuturor formelor de manifestare a unui subiect sau fenomen în scopul influențării drumului pe care îl va parcurge acesta.

Cu ajutorul tehnicii SWOT (Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats) se poate realiza diagnosticarea sistemului informațional al unei organizații cu scopul de a identifica punctele sale forte și slabe. Pornind de la ipoteza tehnicii SWOT conform căreia modelul de funcționare a sistemului de management al organizației reprezintă rezultatul influenței unor factori interni ai organizației, de natură pozitivă sau negativă, rezultă că asupra elementelor sistemului de management acționează și o serie de factori externi, care pot accelera sau atenua efectele celor interni.

Conform tehnicii SWOT pentru a se realiza diagnosticarea sistemelor informaționale se caută răspunsul la întrebările:

care sunt avantajele sistemului informațional existent, abordat prin prisma interacțiunilor sale cu sistemele decizional și organizatoric?

ce caracteristici favorabile prezintă sistemul informațional, în ceea ce privește modul de structurare a datelor, informațiilor și cunoștințelor, precum și în organizarea fluxurilor și circuitelor informaționale?

care este gradul de manifestare a deficiențelor generale și specifice ale sistemului informațional?

care sunt avantajele și dezavantajele care rezultă dintr-o analiză comparativă cu organizațiile concurente?

care sunt schimbările externe care au un efect benefic asupra sistemului de management al organizației și care nu au efect benefic?

care este gradul de satisfacere a cerințelor formulate de factorii de decizie din organizație?

Răspunsurile la aceste întrebări se concretizează sub forma temei de realizare a sistemului informatic și va cuprinde baze de elaborare a temei de proiectare, cerințele și restricțiile globale pentru realizarea sistemului informatic, precum și o justificare a necesităților și oportunităților realizării acestui sistem.

II.3. Proiectarea ansamblului și în detaliu, elaborarea de programe

Principalul scop al proiectării îl constituie definirea conceptului general și specific al noului sistem și a elementelor sale informatice.

Obiectivele principale ale proiectării de ansamblu sunt:

specificarea cerințelor și restricțiilor pentru proiectarea noului sistem;

elaborarea modelului de ansamblu a noului sistem informatic;

stabilirea grafului de ordonare a exploatării componentelor funcționale și a cerințelor privind asigurarea informațională;

estimarea necesarului de testare pentru realizarea și punerea în funcțiune a noului sistem și a eficienței economice;

planificarea realizării și punerii în funcțiune a noului sistem;

planificarea testării.

Conceperea unui proiect de ansamblu presupune existența unor date de intrare, care reies din tema de elaborare, ca și opțiunea pentru aplicarea unor metode și tehnici de realizare specifice.

Pentru a realiza un proiect de detaliu trebuie să se aibă în vedere următoarele obiective:

analiza și specificarea cerințelor de detaliu;

elaborarea modelului de detaliu (integral sau pe părti componente) – proiectarea arhitecturii componentei funcționale;

stabilirea soluțiilor tehnice de realizare;

planificarea realizării și punerii în funcțiune a componentelor funcționale;

planificarea testării.

Proiectarea de detaliu se finalizează prin:

proiectul de detaliu al componentei funcționale;

specificația de testare;

raportul de evaluare al etapei;

planul de punere în funcțiune.

Realizarea proiectării presupune parcurgerea mai multor etape:

prima etapă constă în prezentarea soluțiilor de perfecționare a sistemului informațional;

În această primă fază se identifică soluții care urmăresc perfecționarea elementelor informaționale (circuitele, fluxurile și procedurile informaționale) și care anticipă trecerea la prelucrarea automată pentru anumite activități din cadrul noului sistem informatic.

a doua etapă constă în identificarea subsistemelor informatice definite în faza anterioară, cărora le corespund costuri antecalculate supradimensionate;

în a treia etapă are loc prezentarea logică a sistemului informatic;

În această fază a proiectului sunt prezentate situațiile informaționale furnizate de noul sistem și destinațiile acestora. De asemenea, acum se definește conceptul și structura generală a bazei de date asociate sistemului. Tot în această etapă se elaborează și schema logică de sistem pentru redarea sub formă grafică a succesiunilor procedurilor automate, a tipurilor de erori semnalate de noul sistem și modul de eliminare a acestora, precum și evidențierea interfețelor dintre sistemul informațional și subsistemele sale informatice.

în a patra etapă are loc proiectarea detaliată a sistemelor informatice;

Proiectarea detaliată a sistemelor informatice se face respectând următori pași:

prezentarea analitică a conținutului rapoartelor finale, prin precizarea algoritmilor;

descrierea modului de lucru al fiecărei proceduri automate din schema de sistem cu precizarea intrărilor, a ieșirilor și cu descrierea algoritmilor folosiți în aceste proceduri;

evidențierea schemelor logice de program din care să rezulte variabilele de stare corespunzătoare fiecărui program;

redarea modelelor economico-matematice folosite în procedurile automate într-o manieră clară care să permită înțelegerea metodelor de rezolvare folosite;

cuantificarea impactului implementării noului sistem asupra componentelor sistemului de management și a factorului uman din cadrul său;

validarea modului de lucru al procedurilor automate prin testarea funcționării acestora cu date care au caracteristici asemănătoare cu cele reale;

etapa cinci constă în elaborarea unui program de măsuri privind implementarea sistemului.

În cadrul programelor de măsuri se includ responsabilitățile ce revin factorilor de decizie și personalului de execuție în procesul de implementare, cu precizarea termenelor de finalizare a fiecărei acțiuni și a persoanelor care răspund de realizarea ei.

Principalele obiective în cadrul elaborării de programe sunt:

proiectarea, realizarea și testarea programelor;

elaborarea documentației de întreținere (programe și date);

pregătirea testării.

În urma etapei de elaborare a programelor, rezultatele sunt materializate în:

specificația de realizare a programelor;

specificația de testare;

raport de testare și listinguri martor;

documentația de întreținere;

raportul de evaluare a etapei.

II.4. Implementare, testare, punere în funcțiune, experimentare și acceptare sistem

Conform DEX-ului, prin procesul de implementare se înțelege, de obicei, ansamblul activităților desfășurate și a măsurilor organizatorice luate care asigură substituirea vechiului sistem cu cel nou proiectat. În perioada de implementare este absolut obligatoriu să se organizeze traininguri pentru pregătirea personalului utilizator. Foarte multe companii au tendința să achiziționeze echipamente costisitoare și performante, dar nu investesc în instruirea personalului. Practica demonstrează că neglijarea aspectului pregătirii utilizatorilor duce întotdeauna la o eficiență scazută a noului sistem, dacă nu chiar la compromiterea întregii lucrări.

Evaluarea infrastructurii hard și soft se face conform unei perioade de testare pilot, care se stabilește de comun acord între compania IT și beneficiar.

Testarea, aplicarea și integrarea sistemului constă, în principal, în următoarele activități:

acțiuni pregătitoare punerii în funcțiune; acestea constau în instruirea personalului și în adoptarea unor măsuri organizatorice și a unor măsuri tehnice;

punerea în funcțiune propriu zisă la unitatea beneficiară;

test de acceptanță/recepție, recepție sistem;

actualizarea documentației/componentelor funcționale.

În urma acestei perioade de testare pilot se vor elabora următoarele documente:

documentele de utilizare – exploatare;

documentația de întreținere;

biblioteci sau fișiere cu componente software.

II.5. Exploatarea și întreținerea sistemului

Exploatarea și întreținerea corectă a sistemului informatic are în vedere:

funcționarea de durată a sistemului fără incidente, cu disponibilitate maximă;

respectarea parametrilor proiectați;

întreținerea sistemului;

control, probe și verificări;

actualizarea documentației.

Capitolul III. Sintact Lex Force. Scurt istoric al firmei Wolters Kluwer România

III. 1. Sintact Lex Force. Istoricul firmei Wolters Kluwer România

Wolters Kluwer România este parte a grupului multinațional Wolters Kluwer, cunoscut pe piața internațională ca unul dintre cei mai mari furnizori de informație specializată, de produse și servicii dedicate profesioniștilor.

Compania oferă profesioniștilor din domeniu juridic și economic din România atât produse tipărite și digitale, cât și servicii și soluții software.

Wolters Kluwer România pune la dispoziția profesioniștilor din domeniile juridic, financiar-fiscal și sănătate produse software și servicii de calitate, care oferă perspectivă, unelte inteligente și îndrumare, pentru a deveni mai eficienți și mai operativi.

Prezenți pe piața românească din anul 2005 cu gama de soluții de informare legislativă Sintact, cu o bogată ofertă de cărti și reviste de specialitate, misiunea companiei este de a oferi și de a dezvolta în permanență acele soluții care vin în întâmpinarea specialiștilor români.

III.2. Sintact Lex Force – prezentare generală

Pentru că timpul este mai prețios decât orice altceva și prea scurt pentru cei care sunt activi, soluția software Lex Force integrează o serie de funcționalități cheie indispensabile în buna organizare a activității profesioniștilor din domeniul juridic, în scopul simplificării activității de zi cu zi, eficientizării fluxului de documente și informații, facilitând în același timp interacțiunea cu clienții.

Fiind o soluție informatică modernă și inovatoare pentru managementul eficient al proceselor administrative, destinată îmbunătățirii, fluidizării și simplificării activității cabinetelor de avocatură, dar și a departamentelor juridice din companii, Sintact Lex Force concentrează toate sarcinile administrative: gestionarea fișierelor și a dosarelor, clienți, contracte, termene de instanță, agende, calendar, documente, facturi, termene de plată, încasări etc. Pe scurt, programul informatic oferă mobilitate și independență față de birou.

Sintact Lex Force este o soluție software de nouă generație, complexă și bogată în funcționalități practice pentru organizarea eficientă a oricărui avocat sau organizație.

Programul oferă un mediu de lucru comun și benefic tuturor angajaților unei firme de avocatură sau departamentului juridic din cadrul unei companii întrucât simplifică semnificativ comunicarea în cadrul echipei, iar acest lucru are un impact direct asupra creșterii productivității și o execuție rapidă și eficientă a sarcinilor.

Sintact Lex Force pune împreună informațiile, oamenii și tehnologia cu un singur scop: gestionarea simplă a activităților sau a dosarelor în timp real. Pentru aceasta programul are șase arii cheie, capabile să îi ghideze pe utilizatori în activitatea lor zilnică și să îi ajute în atingerea obiectivelor stabilite:

Clienți;

Contracte;

Dosare;

Operațiuni;

Facturi;

Documente.

III.3. Scurt istoric al programului informatic Sintact Lex Force

În contextul unui mediu de afaceri în continuă transformare, Wolters Kluwer România oferă profesioniștilor din domeniul juridic soluția software destinată îmbunătățirii, fluidizării și simplificării activității de avocatură: Sintact Lex Force.

O caracteristică definitorie a produselor și a serviciilor Wolters Kluwer este calitatea.

Conform standardelor ISO 9000, “calitatea reprezintă ansamblul de proprietăți și caracteristici ale unui produs sau serviciu care îi conferă acestuia aptitudinea de a satisface necesitățile exprimate sau implicite ale clientului”.

De-a lungul timpului programul informatic Sintact Lex Force a cunoscut grație transformărilor successive o evoluție progresivă.

Fiecare versiune, aduce o funcționalitate sau o serie de funcționalități care îmbunătățesc calitatea produsului și a serviciilor oferite.

III.4. Structura soluției informatice Sintact Lex Force

Accesul la aplicație se face pe bază de utilizator și parolă, ambele putând fi gestionate direct de utilizator. Browser-ului nu îi este permis să salveze datele de logare, ceea ce elimină riscul accesului la aplicație de pe un calculator furat. Dacă aplicația rămâne deschisă pentru o perioadă mai lungă de timp, fără a se lucra în program, utilizatorul este automat deconectat.

Programul are o interfață interactivă, intuitivă, care înglobează cinci secțiuni de interes pentru activitatea cotidiană a unui avocat sau a unei organizații. Acestea sunt:

Activitate;

Rapoarte;

Financiar;

Documente;

Setări aplicație.

La rândul ei, pentru a asigura un management eficient, fiecare secțiune este divizată în subcategorii specifice fiecărui tip de activitate juridică.

Secțiunea Activitate conține următoarele subdiviziuni:

Calendar;

Clienți;

Contracte;

Dosare;

Termene;

Operații.

Secțiunea Activitate sintetizează toate informațiile esențiale pentru avocați pornind de la planificarea calendaristică.

Planificarea calendaristică permite vizualizarea diferitelor sarcini și activități, în funcție de momentul desfășurării acțiunii: zi, săptămână, lună, an și de indici temporari.

Secțiunea Rapoarte este alcătuită din sub-secțiunile:

Monitorizare insolvențe;

Dosare interne.

Această secțiune se sincronizează automat cu portalul http://portal.onrc.ro și astfel se face verificarea insolvenței.

Secțiunea următoare, Financiar, cuprinde:

Facturi;

Chitanțe;

Încasări programate;

Cheltuieli;

Raport financiar.

În cadrul acestui modul destinat ramurii financiare, avocații sau reprezentanții departamentului juridic al unei organizații pot avea o viziune de ansamblu asupra activității economice. Mai mult, ei pot emite facturi fiscale și facturi proforme, pot elibera chitanțe, pot urmări situația încasărilor programate sau bilanțul cheltuielilor.

Modulul Documente este compus din:

Fișiere;

Împuterniciri;

Delegații.

Sub-secțiunea Fișiere dispune de un motor de căutare, cu ajutorul căruia utilizatorul programului poate căuta mai ușor dosarul pe care vrea să îl atribuie unui alt utilizator. De asemenea el poate delega sau poate autoriza un alt coleg să se ocupe de acel dosar, fără să fie nevoie să se întâlnească personal.

Ultima secțiune, Setări aplicație, este alcătuită din:

Monitorizare activitate;

Utilizatori;

Sistem;

Delogare.

Secțiunea permite monitorizarea activității tuturor utilizatorilor, precum și extinderea numărului de useri și atribuirea unor referințe pentru fiecare în parte, după cum putem observa în figura 2:

Fig. 2: Subsecțiunea Sistem

Subsecțiunea Sistem permite personalizarea programului informatic Sintact Lex Force în funcție de preferințele fiecăruia și în conformitate cu domeniul de activitate.

Subsecțiunea Delogare permite logarea în program și recuperarea parolei, dacă din varii motive sunt întâmpinate probleme la autentificare.

III.5. Beneficii și funcționalități

Funcționalitățile integrate în softul Lex Force sunt:

Integrarea automată a dosarelor cu Portalul instanțelor de judecată (portal.just.ro);

Această funcționalitate le permite avocaților, în cazul cabinetelor de avocatură, sau departamentului juridic, în cadrul firmelor/organizațiilor, să urmărească dosarele și termenele de instanță comod și rapid prin integrarea și sincronizarea automată cu portalul instanțelor de judecată portal.just.ro.

De asemenea, îi ajută să administreze ușor termenele, părțile și cheltuielile de judecată; Sintact Lex Force importă automat toate termenele de instanță publicate în portal pentru dosarele de interes, asigurând informații la zi privind data, locația, stadiul sau rezoluția acestora.

Calendar și notificări;

Calendarul permite avocaților vizualizarea, într-o singură fereastră, a tuturor activităților planificate pe zi, săptămână, lună sau an în curs, după cum este exemplificat în figura 3:

Fig. 3: Planificare calendaristică

Acest lucru se traduce prin acces imediat la termenele de instanță, task-urile, termenele limită pentru proiectele în derulare, chiar și la alertele pentru facturi restante sau contracte care expiră.

În carul acestei secțiuni termenele sunt afișate automat în Calendar și modificările apărute ulterior introducerii dosarelor, sunt vizbile automat, ca în figura 4:

Fig. 4: Afișarea automată a termenelor

Calendarul Sintact Lex Force este disponibil pe PC, tablete, telefoane, notebook-uri etc.

Dosare și documente;

Noțiunile de dosar sau termen sunt integrate la toate nivelurile. Astfel, avocatul își poate administra cu ușurință dosarele, termenele, precum și părțile de judecată și cheltuielile de judecată. În aceeași măsură, are posibilitatea să stocheze fișiere pentru dosare și termene.

Cu alte cuvinte, odată ce a fost definit un dosar pentru un client, se poate ponta direct pe acesta și se pot înregistra toate termenele la care trebuie să participe avocatul. Figurile 5, 6 și 7 sunt relevante pentru reprezentarea acestei funcționalități.

Fig. 5: Planificarea dosarelor și a documentelor

Fig. 6: Selectarea unui dosar

Fig. 7: Adăugarea termenelor în dosar

Fiecare termen este însoțit de informații complete pentru avocați. Mai mult, soft-ul Lex Force îl notifică pe avocat automat la scadența unui termen.

Prin calendar ești notificat permanent cu privire la noile termene apărute (pe device-uri sau outlook).

La un dosar se pot încărca fișiere, facilitându-se astfel accesul ulterior la toate informațiile legate de dosar.

Există posibilitatea de a vizualiza aceste fișiere de către toți membrii echipei.

Gestionarea activității tuturor avocaților societății;

Cu ajutorul acestei funcționalități se poate gestiona tot ce se întamplă în cadrul unei societăți.

Ea îți asigură o raportare avansată asupra activităților efectuate de către toți membri din cadrul organizației și îți permite să obții ușor si rapid informații legate de timpul petrecut (facturat) de un avocat într-o anumită perioadă de timp, după cum putem observa în figurile 8 si 9.

Fig. 8: Organizarea calendaristică a termenelor

Fig. 9: Sarcinile aferente datei calendaristice

Soluția sintetizează toate informațiile esențiale pentru avocați într-o singură pagină de rapoarte.

Management de activități și sarcini pentru toți avocații societății;

Toți membrii echipei pot colabora într-un mod facil și intuitiv prin intermediul taskurilor și al agendei, care apar în program precum în figura 10.

Modul de lucru în cadrul echipei devine mult mai ușor, reducând astfel timpul de execuție.

Fig. 10: Managementul activităților și al sarcinilor pentru toți avocații societății

Urmărirea încasărilor realizate de fiecare avocat, generarea rapoartelor financiare pentru parteneri și avocații colaboratori;

Sunt puse la dispoziție rapoarte financiare complexe dar în același timp ușor de urmărit și interpretat.

Generarea facturilor și chitanțelor pe baza unor șabloane particularizate;

Oferă posibilitatea de a folosi mai multe monede de facturare, raportare și tarifare, după cum observăm în figurile 11 și 12.

Fig. 11: Sumar financiar

Fig.12: Registru jurnal de încasări și plăți

Soluția software Lex Force calculează automat suma de facturat și prezintă o situație de ansamblu a facturilor emise, plătite sau neîncasate. Dintr-o singură privire se poate afla cât are un avocat de facturat în luna curentă și cum se situează față de luna anterioară. Află exact ce sumă are de încasat, cât a încasat și la cât se ridică restanțele. Mai mult, el poate calcula numărul mediu de zile de întârziere pentru încasarea sumelor facturate.

Stabilirea setului de permisiuni pentru fiecare avocat în funcție de nivelul de securitate dorit;

Pentru fiecare membru al echipei se pot defini permisiuni avansate care limitează sau conferă drepturile la nivel de dosar/contract/client. Acestea sunt exemplificate în figurile 13, 14 si 15.

Fig. 13: Lista de clienți ai unui avocat sau ai unei organizații/societăți

Fig. 14: Lista de contracte ale unui avocat sau ale unei organizații/societăți

Fig. 15: Dosarele unui avocat sau ale unei organizații/societăți

Înregistrarea unei activități se poate face la nivelul clientului, contractului, dosarului sau a unei activități explicite, soluția venind în întâmpinarea avocaților cu o serie de formulare standard care să faciliteze această cutumă juridică. În figurile 16 – 21 sunt exemplificate formularele tip:

Fig.16: Formular Adaugă client nou (Persoană fizică)

Fig. 17: Formular Adaugă client nou (Persoană juridică)

Fig. 18: Formular de adăugare a unui contract la un client selectat

Fig. 19: Formular de adăugare dosar la un contract sau la un client

Fig. 20: Formular de adăugare dosar la un client

Fig. 21: Formular de adăugare dosar pentru contractul unui client

Evidența operațiilor efectuate la un dosar și a timpului necesar efectuării acestora;

Această funcționalitate pune la dispoziție statistici ale activităților pe client, dosar și de asemenea statistici performante pentru orice membru al echipei sau chiar pe echipă, după cum se poate observa în figurile 22 și 23.

Fig. 22: Statistici operații

Fig. 23: Statistici performanțe echipe

Flexibilitate în stabilirea tarifelor orare, ele putându-se configura pe societate, contract sau avocat;

Soluția software Sintact Lex Force oferă avocatului posibilitatea de a folosi diferite monede de tarifare pentru contractul negociat cu clientul.

De asemenea, avocatul are posibilitatea de a stabili tarife pe utilizator/categorie utilizator/tarif general negociat sau în funcție de stadiul procesual ori alte criterii.

Generarea de rapoarte (decont client) pentru operațiile efectuate într-un interval de timp;

Un alt avantaj al programului informatic îl reprezintă posibilitatea de a customiza rapoartele pentru a se putea integra în linia de design din cadrul organizației.

Avocatul poate avea o situație clară a contractelor, facturilor și cheltuielilor înregistrate pe fiecare linie de business.

Integrare cu modulul financiar;

Datorită integrării cu modulul financiar se poate factura un raport trimis clientului și se poate urmări ce se întamplă cu acea factură până ajunge în stadiul final.

Monitorizare insolvență;

Funcționalitatea aceasta îi permite unui avocat să verifice dacă o persoană juridică are convocări sau alte evenimente consemnate în Buletinul Procedurilor de Insolvență și îl notifică automat cu privire la o listă de persoane juridice.

De asemenea, avocatului îi este permis să adauge într-o listă persoane juridice pentru verificarea insolvenței, prin completarea unui formular standard în care acesta trebuie să completeze criteriile după care vrea să fie monitorizat clientul adăugat.

Figurile 23-25 sunt reprezentative pentru a arăta modul de utilizare a acestei funcționalități.

Fig. 23: Formular de adăugare a unei persoane juridice pentu verificare insolvență

Fig. 24: Criterii de monitorizare pentru verificarea insolvenței unei persoane juridice

Fig. 25: Lista de persoane juridice pentru care se va verifica situația de insolvență

Documente și informații;

Întrucât Sintact Lex Force este conceput ca fiind o soluție software completă pentru organizarea activității unui avocat sau al unui departament juridic din cadrul unei organizații, pune la dispoziție o serie de instrumente utile în managementul documentelor și al informațiilor.

Aceste instrumente practice oferă un mod de lucru centralizat prin:

Stocarea de fișiere pentru clienți și contracte;

Generarea automată a contractelor de asistență pe baza unor șabloane Microsoft Word;

Modul financiar complet;

Generarea facturilor și chitanțelor pe baza unor șabloane particularizate;

Evidențierea încasărilor, datoriilor și cheltuielilor, eșalonarea onorariilor;

Generarea rapoartelor financiare pe client, contract sau cabinet/societate;

Evidențierea automată a scadențelor de plată în calendar (agenda avocatului);

Posibilitatea de a contracta, tarifa și factura în mai multe monede (RON, EURO, USD);

Managementul centralizat de fișiere, contracte și documente vine în sprijinul oamenilor și al organizațiilor pentru a putea accesa, procesa și utiliza informația, în mod eficient și îi ajută să opereze într-o manieră competitivă, strategică și în timp util.

III.6. Securitatea sistemului informatic Sintact Lex Force

Pentru a gestiona corect documentele în format electronic și pentru a avea garanția protecției informațiilor împotriva pierderii, distrugerii sau divulgării neautorizate, serverul pe care rulează Sintact Lex Force este unul avansat din punct de vedere tehnologic, ce promite un mediu de lucru caracterizat prin stabilitate, performanță și rapiditate.

Accesul la serverul Sintact Lex Force se face printr-o conexiune securizată, atât în cadrul locației unde este instalat serverul precum și din alte locații, prin intermediul tehnologiei VPN.

Serverul Sintact Lex Force oferă posibilitatea efectuării unui backup automat pentru fiecare calculator (inclusiv calculatoarele Apple) din cadrul organizației. În acest mod, în caz de incidente nedorite (furtul laptop-ului, defecțiuni mecanice etc.), se poate restaura acel backup oricând pe un calculator nou.

Softul Sintact Lex Force este unul mobil, întrucât permite accesul din orice locație și la orice oră, mai mult de pe orice dispozitiv mobil (laptop, tabletă, smartphone). Accesul se realizează securizat prin intermediul tehnologiei VPN.

Stocarea inteligentă a fișierelor este un alt punct forte al serverului Sintact Lex Force. Cu o capacitate suficientă de stocare, toți membrii organizației pot să stocheze fișierele într-un mod centralizat. Stocarea se face în mod inteligent și automat (similar Dropbox), îmbunătățind astfel colaborarea în cadrul echipei. Mai mult se pot seta permisiuni de vizualizare personalizate pe utilizator pentru toate folderele de pe server.

Printre facilitățile puse la dispoziție, pentru a spori măsurile de securitate, Sintact Lex Force dispune de un modul de conectare a camerelor video la server.

Conectarea uneia sau mai multor camere video se face într-un mod simplu de utilizat. Accesul la camerele video conectate la serverul Sintact Lex Force este disponibil din orice locație și la orice oră.

Prin toate aceste măsuri de securitate serverul Sintact Lex Force garantează integritatea și protecția datelor .

Capitolul IV. Concluzii

În prezent toate domeniile de activitate se bazează pe utilizarea, într-o măsură mai mare sau mai mică, a tehnologiilor informatice și a calculatorului. Utilizarea mijloacelor TIC (Tehnologia Informației și Comunicațiilor) a devenit obligatorie în desfășurarea diverselor activități și în luarea deciziilor care au la bază informații ce sunt obținute din prelucrarea unor date culese cu privire la obiectul activității respective.

Pe fondul unui mediu de afaceri în continuă schimbare, tehnologiile conectate la Internet, din care fac parte și sistemele informaționale, joacă un rol esențial în cadrul tuturor tipurilor de organizații.

Aceste tehnologii ajută compania să-și crească eficiența și eficacitatea proceselor financiare, să crească performanțele în procesul decizional, precum și capacitatea de a interacționa în cadrul grupurilor de lucru și îi asigură o poziție competitivă pe o piață caracterizată prin tendința de globalizare, de transformare economică și instabilitate.

O abordare curentă a organizațiilor începe de la teoria sistemelor în care organizația este considerată un sistem complex format din mai multe subsisteme.

Conform definiției din DEX, sistemul informațional reprezintă un ansamblu tehnico-organizatoric de proceduri de constatare, consemnare, culegere, verificare, transmitere, stocare și prelucrare a datelor, în scopul satisfacerii cerințelor informaționale necesare conducerii procesului fundamentării și elaborării deciziilor.

Sistemul informațional este compus din: informația transmisă, acte purtătoare de informații, resursele umane, procedeele de comunicare, sistemele de prelucrare a informației etc.

Per ansamblu, un sistem informațional se referă la numeroasele interconexiuni dintre oameni, procese, date și tehnologii; astfel, termenul nu se rezumă doar la aspectele legate de tehnologia informațiilor și a comunicațiilor pe care o organizație le utilizează, cât și la modul în care oamenii interacționează cu tehnologia în scopul de a oferi suport pentru procesele de afacere. Sistemul informațional este alcătuit din totalitatea de fluxuri și circuite informaționale organizate într-o concepție unitară.

Comparativ cu sistemul informațional, unde majoritatea activităților se pot desfășura cu ajutorul tehnicii de calcul, sistemul informatic este alcătuit din: calculatoare, sisteme de transmisie a datelor, componente hardware și software, datele prelucrate, personalul ce exploatează tehnica de calcul, teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare etc.

Sistemul informatic folosește mijloace tehnice inovatoare pentru culegerea, prelucrarea, stocarea informațiilor și transmiterea acestora.

Sistemul informatic se află în strânsă legătura cu resursele umane, depinde de hardware și software pentru a realiza intrările în sistem, prelucrările, ieșirile din sistem, precum și activitățile de control care convertesc datele în produse informaționale.

În funcție de rolul lor în cadrul unei organizații, sistemele informatice se pot clasifica după o gamă largă de criterii.

Pornind de la ideea conform căreia sistemul informatic este subordonat procesului decizional, al cărui rol este de a asigura funcționarea normală și optimă a întregii activități și de a reduce la minimum pierderile în caz de funcționare anormală, ajungem la concluzia că obiectivul oricărui sistem informatic trebuie să fie subordonat obiectivului propriu-zis al unității economico-sociale.

Sistemele informatice complexe se materializează într-o sumedenie de aplicații ale tehnicii de calcul: birotică, proiectare asistată de calculator, robotică, supravegherea și conducerea proceselor tehnologice, prelucrarea informațiilor economice etc.

Fiind o soluție informatică modernă și inovatoare pentru managementul eficient al proceselor administrative, destinată îmbunătățirii, fluidizării și simplificării activității cabinetelor de avocatură, dar și a departamentelor juridice din companii, soluția software Lex Force integrează o serie de funcționalități cheie indispensabile în buna organizare a activității profesioniștilor din domeniul juridic, în scopul simplificării activității de zi cu zi, eficientizării fluxului de documente și informații, facilitând în același timp interacțiunea cu clienții.

Sintact Lex Force concentrează toate sarcinile administrative: gestionarea fișierelor și a dosarelor, clienți, contracte, termene de instanță, agende, calendar, documente, facturi, termene de plată, încasări etc. Pe scurt, programul informatic oferă mobilitate și independență față de birou.

Programul oferă un mediu de lucru comun și benefic tuturor angajaților unei firme de avocatură sau departamentului juridic din cadrul unei companii întrucât simplifică semnificativ comunicarea în cadrul echipei, iar acest lucru are un impact direct asupra creșterii productivității și o execuție rapidă și eficientă a sarcinilor.

De-a lungul timpului programul informatic Sintact Lex Force a cunoscut grație transformărilor successive o evoluție progresivă. Fiecare versiune, aduce o funcționalitate sau o serie de funcționalități care îmbunătățesc calitatea produsului și a serviciilor oferite.

Sintact Lex Force pune împreună informațiile, oamenii și tehnologia cu un singur scop: gestionarea simplă a activităților sau a dosarelor în timp real.

Bibliografie și Webgrafie

I. Lucrări generale, speciale, studii și articole

Brânzei R, Sisteme informatice, Editura Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 1995

Buse, R, Proiectarea sistemelor informatice, Note de curs, cap.2

Chindea, M. E, Proiectarea sistemelor informatice economice, București, 1999

Dumitru Oprea, Gabriela Mesnita, Sisteme informationale pentru manageri, Editura Polirom, Iași, 2002

Grama, Lucian; Bucur, Mihaela, Marketing general și industrial. Elemente de bază și aplicații, Universitatea „Petru Maior”,Târgu-Mureș, 2005

Iacob, Mirela, Suport de curs – Modelarea Sistemelor Informatice, Bucuresti, Proiect cofinanțat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013

Mesnita, G., Dumitriu, F, Impactul noilor tehnologii informaționale asupra societăților comerciale, Analele Universității de Vest, Timișoara, 1998

Mesniță, G., Abordarea orientată-obiect în analiza și proiectarea sistemelor informatice, Analele Științifice ale Universității " Alexandru Ioan Cuza " Iași, 1999

Micea, Mihai V., Proiectarea sistemelor timp-real pentru aplicații critice, Timișoara, Orizonturi universitare, 2005

Morariu N., Lupu V., Hurjui O., Baze de date, Editura Universității “Ștefan cel Mare” Suceava, 2003;

Oprea, D., Analiza și proiectarea sistemelor informaționale economice, Editura Polirom, Iași, 1999

Oprea, D., Dumitriu, F., Meșniță, G, Proiectarea sistemelor informaționale, Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, 2006

Oprea, D., Meșniță, G, Sisteme informaționale pentru manageri, Editura Polirom, 2000

Oprea, D., Meșniță, G., Dumitriu, F., Analiza sistemelor informaționale, Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, 2005

Popescu, Gheorghe, Inițiere în sisteme informatice, Constanța, Ovidius University Press, 2005

Popescu, Gheorghe; Popescu, Elena, Sisteme informatice. Proiectare și programare în Acces, Constanța, Ovidius University Press, 2003

Pruteanu,O, ș.a., Managementul Calității Totale, Junimea, Iași, 1998

II. Surse on-line

http://www.anssi.ro/

http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/economie/sisteme-informatice-economice-calculatoare-172549.html

http://blog.wolterskluwer.ro/2013/12/sintact-lex-force-solutia-completa-pentru-un-business-de-avocatura/

http://cndiptfsetic.tvet.ro/materiale/Materiale_de_invatare/MC/MI_Modulul%20X%20-%20Mirela%20Iacob.doc

http://dexonline.ro/

http://drl.ro/webtt/discipline/sig/lectii/cursuri/SIG302%20%20Sistemele%20informationale%20in%20organizatii.pdf

http://e-teacher-analist-programator.blogspot.ro

http://oeconomica.upm.ro/OVI_/39-53Ramin.pdf

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-02-27/sistemele-informatice-si-influentele-asupra-societatii.html

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=225&idb

http://www.feaa.uvt.ro/attachments/article/243/Sisteme-informatice-pentru-administratia-publica.pdf

http://www.fim.usv.ro/cer-stud08/PDFS/TM- MACIUCA.Evolutia%20conceptului%20de%20calitate%20si%20a%20standardelor%20privind%20calitatea.pdf

http://www.zota.ase.ro/simp/Sistem%20informational.pdf