Sistem Integrat DE Valorificare A Merelor

SISTEM INTEGRAT

DE VALORIFICARE A MERELOR

CUPRINS

INTRODUCERE

CULTURA ȘI ÎNTRETINEREA MERILOR

2.1 Alegerea soiului optim

2.2 SUPRAFAȚA CULTIVATĂ CU MĂR ȘI PRODUCȚIA AFERENTĂ ACESTEIA ÎN ROMÂNIA

2.3. Recoltarea merelor

III. TEHNOLOGII DE PROCESARE A MERELOR

3.1. Sortarea merelor

3.2. Procesarea merelor pentru obtinerea preparatelor pe baza de mere

3.2.1 Compoturi

3.2.2 Dulceata de mere

IV. CONCEPTIA SI PROIECTAREA SUBSISTEMULUI TEHNIC SI ADMINISTRATIV IN CONCEPTIE INTEGRATA

4.1. Cladiri amplasamente:

4.2. Linii tehnologice

V. ASPECTE ECONOMICO – FINANCIARE

5.1. Planul de afaceri

5.2. Resurse financiare

5.3. Resurse Umane

VI. MANAGEMENTUL SISTEMULUI INTEGRAT PROIECTAT

6.1. Istoric al activității

6.2 Principii și modalități practice

VII. ASPECTE DE MARKETING

7.1. Cercetare de marketing

7.2. Interpretarea rezultatelor

VIII. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE ALE SISTEMULUI INTEGRAT

8.1. Perspective de dezvoltare a materiei prime

8.2. Perspective de dezvoltare a subsistemului tehnic

8.3. Diversificarea activității sistemului integrat

IX. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

În momentul de față, în lume, există peste 10.000 de soiuri de măr și numărul lor continuă să crească, în principal, datorită schimbărilor ce au loc în preferințele consumatorilor. Este datoria specialiștilor în pomicultură să elaboreze cele mai adecvate tehnologii de cultură pentru aceste noi soiuri, să stabilească măsura în care soiurile noi sunt adaptate unor condiții naturale și de tehnologie specifice anumitor zone de pe Terra.

În acest context larg, se înscriu și cercetările care au stat la baza prezentei teze lucrari. Dintre elementele tehnologiei de cultură a mărului, ne-am oprit la sistemele de întreținere a solului în livadă, practicate în livezile intensive Banat.

Prezenta cercetare s-a realizat din dorința de sprijinire a dezvoltarii rurală, din județul Timiș. S-a ales acest subiect pentru studiu deoarece merele sunt fructele foarte cautate pe piata, fiind folosite atat pentru consumarea proaspata, fructe stafidite, cat si pentru dulceata, compot, suc, lichioruri, tuica de mere, de asemenea si pentru samburii de mere care au utilitatea lor.

S-au plantat intr-o livada de 2 ha, in jur de 442 meri la distanta de 6 m, in zona de campie, unde temperatura ajunge vara pana la 40 de grade Celsius si iarna pana la minus 15 grade Celsius, mi exact in loc. Periam , jud. Timis , nr. 125 pe proprietatea privata.

Desi concurenta exista in valorificarea merelor, totusi este o afacere de familie destul de profitabila, deoarece merele romanesti au un gust foarte aromat, si dulceata de mere este foarte cautata atat pentru prajituri si clatite cat si pentru alte intrebuintari fiind una dintre cele mai gustoase.

Fructele proaspete sunt de asemenea foarte placute la gust, ele se pot si usca valorificandu-se si ca fructe stafidite impachetate in pungulite la 200 grame.

Obiectivul principal al cercetării este transformarea gospodăriei familiale proprii prin intermediul managerial specific unui sistem integrat de producție și valorificare agroalimentară, într-o afacere profitabilă.

CULTURA ȘI ÎNTRETINEREA MERILOR

Atat lucrarea de cercetare cat si lucrarea de disertatie au fost facute in urma unui sondaj de opinite din partea 180 de subiecti care au fost chestionati printr-un chestionar si s-a ajuns la urmatoarea concluzie rezultand din graficul de mai jos:

2.1 Alegerea soiului optim

Pe plan mondial sortimentul la mar este foarte bogat fiind apreciat la 10 – 12.000 de soiuri. Paradoxal, din aceste numar mare, productia utilizeaza cateva soiuri foarte valoroase si de larga circulatie internationala. Cele mai raspandite soiuri sunt: Golden Delicious si mutantele sale, Red Delicious si mutantele sale, Frumusetea Romei, Cox Orange Pepin, Belle de Boskoop, Jonathan, Mc Intosh, Granny Smith, Reinette de Canada, Gravenstein, Spartan, Morgenduft, etc

Începand indeosebi din anii 90 se promoveaza soiurile bicolore sau rosii intens dintre care mai importante sunt: Elstar, Idared, Royal Gala, Braeburn, Gloster 69, Mutsu, Fuji, Pink Lady, etc.

Important este faptul ca, la majoritatea soiurilor au fost identificate clone foarte valoroase care se deosebesc radical de soiul mama prin culoare, aroma, gust, precocitate, astfel încat unele dintre acestea pot fi considerate soiuri noi, ca de exemplu Ionagored, Ionica care provin din soiul Ionagold.

O noutate importanta a sortimentului o constituie obtinerea soiurilor rezistente la boli (rapan, fainare, arsura bacteriana).

La specia măr portaltoiul M9 este de departe singurul recomandat, acesta fiind înlocuit mai nou doar de clona M9 T337, realizată în Olanda, și care s-a extins în toată Europa.

De aceea nu trebuie să acceptați un material altoit pe alt port pentru că numai așa puteți obține încă din al doilea an peste 20 tone de fructe extra la hectar. 

La specia măr, cele mai căutate soiuri sunt cele din grupa Gala de la care recoltăm în luna august 45 -55 t/ha, soiurile Pinova, Golden Delicios Reiders, de la care recoltăm în partea a doua a

lunii octombrie numai fructe de consum, mari, de 270-250 grame, și obținem o producție de 50-80 t/ha; la soiurile Fuji și Idared recoltăm în luna noiembrie 70-100 t/ha.

Desigur, mai sunt și alte soiuri valoroase precum Ionagored, Elshof, Braeburn, Elstar foarte apreciate calitativ, dar cu probleme în ceea ce privește tratamentele și periodicitatea.

Sortimentul de perspectiva trebuie sa corespunda la cateva puncte:

– extinderea soiurilor rezistente la rapan, care satisfac pe fermierii decapitalizati si cu posibilitati financiare reduse. Dintre acestea mai valoroase s-au dovedit: Generos, Florina, Pionier, Voinea, Romus 2, Romus 3, Prima, Liberty, etc. Fructele acestor soiuri pot fi vandute ca fructe ecologice datorita numarului mic de tratamente efectuate;

– alinierea la sortimentul mondial si mai ales la cel european, pentru a deveni competitivi în conjunctura integrarii europene spre a putea participa la export în conditii egale cu partenerii externi.

Acest lucru necesita înmultirea soiurilor: Elstar, Idared, Ionagold, Ionagored, Braeburn, Gala, clone de Golden Delicious, Fuji, Mutsu, etc.

Portaltoii marului

Marul se altoieste numai pe mar, care poate fi provenit din seminte (portaltoi generativ) sau înmultit prin marcotaj, eventual butasi (portaltoi vegetativ). În ultimii 15-20 de ani în practica se utilizeaza aproape exclusiv numai portaltoii vegetativi.

Portaltoii generativi se obtin din semintele anumitor soiuri locale care au o buna adaptabilitate ecologica, si care se numesc portaltoii franc: P.F. Patul, P.F. Viesti, P.F.Cretesc, P.F.

Trotuse P.F. Bistrita 50, etc. Portaltoii franc imprima pomilor o vigoare foarte mare (8-10m înaltime si diametrul coroanei), intrare tarzie pe rod, neuniformitate genetica între indivizi, longevitate prea mare. Unele avantaje ca: rezistenta la ger, seceta, vant etc, nu conpenseaza dezavantajele, de aceea acesti portaltoi sunt aproape ignorati.

Portaltoii vegetativi s-au obtinut din specia Malus pumilla varietatile praecox (dusenul) si paradisiaca (paradisul).

Primele cercetari au fost facute în Anglia la Stati jnea East Mailing, unde s-au obtinut primii 16 portaltoi vegetativi botazati seria E.M. l-XVI, cu diferite trepte de vigoare si de precocitate. Cercetarile au continuat la Institutul John Innes din Marton pentru a obtine portaltoi rezistenti Ia paduchele lanos. Acesti portaltoi au fost botezasi M.M. (Marton Mailing) si diferite numere arabe: 104, 106, 109/111.

Ulterior denumirea s-a redus la un singur M., urmat de cifra romana sau araba care îl caracterizeaza. Cercetarile au continuat în Franta, Suedia , inclusiv în Romania la Statiunile: Geoagiu, Voinesti, Bistrita, I.C.P. Pitesti – Maracineni.

In functie de vigoarea, precocitatea, productivitatea si alte caracteristici biologice pe cure le imprima soiurilor altoite, portaltoii vegetativi se clasifica în 6 grupe, de la vigoare foarte mare, compatibila cu francul, pana la o vigoare foarte mica (2,0-2,5m). Aceasta clasificare are o importanta mai mult istorica (teoretica), întrucat în ultimii 10-15 ani se utilizeaza numai portaltoi de vigoare mica, foarte mica, eventual submijlocie.

Portaltoii cu vigoare foarte mare: sunt reprezentati de portaltoii franc (Cretesc, Calugaresc, Viesti, Trotuse, Patul) precum si de portaltoii vegetativi M 16, M 25 si A2.

Soiurile altoite pe acesti portaltoi realizeaza înaltimi de 8-9 m, diametrul coroanei de 6-8 m, intra pe rod dupa 5-8 ani în functie de soi, dau productii maxime dupa 10-12 ani, sunt rezistenti, traiesc 40-60 ani, înradacineaza abundent si profund, rezista la ger, la seceta si dezradacinare. Din aceasta grupa în zonele montane ale tarii noastre se mai justifica mentinerea francului si a portaltoiului vegetativ A2.

Portaltoi cu vigoare mare sunt: M11, M 109

Acesti portaltoi au înradacinare buna M 11 sau satisfacatoare MM 109, pomii înregistreaza 5-6 m înaltime si diametru; intra pe rod dupa 5-6 ani si dau productia maxima dupa 8-10 ani. Din aceasta grupa se utilizeaza putin MM 109.

Portaltoii cu vigoare supramijlocie M 2 si MM 111. Portaltoii din aceasta grupa au înradacinare corespunzatoare, se înmultesc prin marcotaj vertical. Soiurile altoite pe acesti portaltoi realizeaza înaltimi de 5-6 m, intra pe rod dupa 3-5 ani de la plantare. Se utilizeaza putin în practica.

Portaltoii cu vigoare mijlocie M 4, MM 104, imprima pomilor vigoare mijlocie 4-5 m în înaltime si diametru, înradacinare mijlocie 0,5-0,8 m, intrare pe rod dupa 3-4 ani, iar longevitatea în jur de 30 ani.

Acesti portaltoi au fost majoritari în anii 1970-1980 pentru plantatiile dirijate sub forma de palmeta etajata, cu distantele de plantare de 4 x 3-4 m.

Portaltoii de vigoare submijlocie M 7, MM 106 au înradacinare buna (mai ales MM 106) pomii intra pe rod la 3-4 ani dupa plantare, traiesc 25-30 ani. Aceasta grupa este mult utilizata în Romania (îndeosebi MM 106) pentru livezi intensive, cu densitate mare 4 x 2 m sau superintensive 3,5-4,00 x 1,5 m.

Portaltoii de vigoare mica si foarte mica: M 26, M 9, M 9 A, Cepilland 1 si 2; M 27. Acesti portaltoi imprima o vigoare mica, (M 26) si foarte mica îndeosebi M 27. Au înradacinare slaba, trasanta (ceva mai buna M 26 si Cepilland), radacinile sunt casante, sensibile la ger si seceta. Pomii ating înaltimi de 2,0-2,5 m, intra pe rod la 1-2 ani de la plantare si traiesc 15-20 ani. Livezile înfiintate pe acesti portaltoi trebuiesc prevazute cu sistem de irigare si de sustinere, deci investitii mari, motiv pentru care în tara noastra nu sunt înca extinsi.

Cei mai utilizati portaltoi vegetativi în Romania sunt MM 106, M 4, M 7 si M 26, ultimul pentru livezile superintensive. Pe langa acesti portaltoi, în Romania, au fost omologati portaltoii G 21 si Voinesti 2, cu vigoare similara sau ceva mai mica decat M 9.

Față de umiditate, marul nu este deosebit de pretențios mai ales atunci când este altoit pe zarzăr și migdal, reușind chiar și la 500-550 mm precipitații anuale, uniform repartizate din care cel puțin 250-300 mm în perioada de vegetație. În condiții de secetă dă producții mici, fructele sunt slab suculente, sensibile la pieirea prematură. De aceea, reacționează bine la irigare.

Este pretențios la lumină. În condiții de lumină slabă, lăstarii nu se maturază bine, degeră ușor iarna, iar fructele sunt slab aromate.

Cere soluri ușoare (25 – 30 % argilă), permeabile, calde, cu apa freatică la 2.5-3 m. Iată de ce trebuie să plantăm merii în cel mai favorabil loc din grădină, feriți de curenți, vânturi reci, brume. Sudul țării și parțial partea de vest sunt zone favorabile pentru mar.

2.2 Suprafata cultivata cu mar si

productia aferenta acesteia in Romania

În România mărul este cultivat, în principal, pe dealurile subcarpatice din zona pădurilor de stejar și fag. (MITRE V. 2001). Suprafața ocupată cu măr a manifestat o ascensiune accentuată începând cu anii 1955-1960, a M 9.

Față de umiditate, marul nu este deosebit de pretențios mai ales atunci când este altoit pe zarzăr și migdal, reușind chiar și la 500-550 mm precipitații anuale, uniform repartizate din care cel puțin 250-300 mm în perioada de vegetație. În condiții de secetă dă producții mici, fructele sunt slab suculente, sensibile la pieirea prematură. De aceea, reacționează bine la irigare.

Este pretențios la lumină. În condiții de lumină slabă, lăstarii nu se maturază bine, degeră ușor iarna, iar fructele sunt slab aromate.

Cere soluri ușoare (25 – 30 % argilă), permeabile, calde, cu apa freatică la 2.5-3 m. Iată de ce trebuie să plantăm merii în cel mai favorabil loc din grădină, feriți de curenți, vânturi reci, brume. Sudul țării și parțial partea de vest sunt zone favorabile pentru mar.

2.2 Suprafata cultivata cu mar si

productia aferenta acesteia in Romania

În România mărul este cultivat, în principal, pe dealurile subcarpatice din zona pădurilor de stejar și fag. (MITRE V. 2001). Suprafața ocupată cu măr a manifestat o ascensiune accentuată începând cu anii 1955-1960, ajungându-se în 1999 la 79 000 ha din care în sistem intensiv 49 278 ha (BRANIȘTE și DRĂGOI, 1999).

Producția medie în anii 1985-1989 a fost 718 900 tone (JURCĂ SIMONA 2006), la nivelul anului 1998, România producând doar 365 mii tone de mere față de 1000 mii tone în anul 1989 (MITRE V., 2001) Suprafața cultivată cu măr, în anul 2004, era de 71 000 ha (FAO 2004), urmată fiind de cea ocupată cu prun, specie pomicolă situată pe locul I privind suprafața, în ierarhia culturilor pomicole din România.

Evoluția raportului dintre specii situează în schimb pe poziție favorabilă mărul, având în vedere că în anul 1938 acesta ocupa doar 16% în rândul speciilor pomicole, iar prunul 62,7% (GLĂMAN 1966 ).

Pregătirea terenului se face după tehnologia obișnuită. Plantarea pomilor se face toamna, eventual primăvara foarte devreme,. Distanțele de plantare sunt de 5-6 m între rânduri și 4-5 m pe rând.

Dacă plantarea se face toamna se face un mușuroi mare de pământ peste rădăcini pentru a le feri de ger. Scurtarea verigii altoi se face numai primăvara la 60-70 cm, iar rana se unge cu vopsea de ulei, în mod obligatoriu.

Ca sisteme de coroană se recomandă: vasul ameliorat, vasul întârziat aplatizat, palmeta liberă. Formarea coroanei se realizează prin tăieri în uscat și operațiuni în verde. Întrucât la mar lăstarii ating frecvent lungimi de 60-100 cm, ei trebuie scurtați, atât viitoarele elemente de schelet, cât și cele de garnisire, în caz

contrar, coroanele rămân rare, degarnisite.

BOLI SI DAUNATORI

Rapan (Venturia inaegualis)

Este poate, boala cea rnai raspandita a marului, cauzata de agentul venturiainaegualis. Ciuperca ataca rarnurile tinere, fructele, frunzele si florile.

Pe frunzele atacate apar pete circulate cenusii. Cu timpul, aceste pete capata culoarea brun-rnaslinie. Asernenea pete apar pe flori.

Atacul asupra fructelor se rnanifesta prin aparitiade pete brun-rnaslinii circulare si cu un contur imprecis. In faza initiala, petele suntcatifelate, dar ulterior devin crustoase in centru, cenusii invaluite de un halou lnchis laculoare

Aceste pete se unesc cu timpul, iar tesuturile acaparate crapa. Boala Iasa pete pe frunze si pe ramuri. Sub aceste pete tesutul se usuca, se desprinde si cade.Fructele pot fi atacate incepand de la formare si pana la coacere.

Cand fructele sunt atacate timpuriu ele se dezvolta insuficient, se deforrneaza, iar tesuturile patate crapaoferind portite de intrare altor boli si daunatori.

Fainarea marului (Podosphaera leucotricha)

 Atacul se inregistreaza preponderent, primavara. Florile, frunzele, lastarii si fructele tinere, atacate, sunt invelite de o pasta albicioasa si apoi galbuie. Frunzele tinere sunt ingrosate, ele se rup la atingere si se rasucesc in forma de lingura. Aceste frunze se usuca de timpuriu si cad. Unii din lastarii atacati iau o forma particulara de carlig si se usuca. Florile atacate nu mai pot produce fructe. Ele se brunifica si se usuca. Uneori boala se rnanifesta si pe fructele tinere pe care apare o pasta fina,albicioasa, sub care tesuturile se brunifica.

Monilioza semintoaselor (Monilinia fructigena)

Este o ciuperca care ataca ramurile cu frunze, florile si fructele in diferite faze decoacere.In tirnpul Infloritului, primavara, unele rarnuri tinere incep sa se vestejeasca, iar frunzele si florile devin brune si se usuca .

Pe scoarta ramurilor atacate si pe flori apar mici pernite de mucegai cenusiu-galbui. Totusi, mai gasjm si flori sanatoase neatacate,situate priritre florile distruse, brune. Fructele foarte tinere se brunifica si putrezesc.inintregime, acoperindu-se cu pernite de mucegai.

Vara, pe fructele aproape coapte, apar pete brune ce se adancesc si cuprind pulpa in profunzime.

Fructul putrezit aproape detot cade usor.

Caldura si umezeala determina aparitia in dreptul zonei putrezite a unor pernite de putregai brun. Frigul si umezeala determina putrezirea, brunificarea si apoiinnegrirea fructelor.

Seceta determina-mumificarea fructelor. Aparitia unei pete brune lalocul de prindere a coditei, sau in partea diametral opusa, este semnul unui putregai al,,inimii".

Focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora)

Este o boala cu aparitie relativ recenta in tara noastra. Gutuiul, parul si doar unele soiuri de mar sunt afectate. Atacul se rnanifesta pe toate organele verzi ale plantei sub forma de brunificari. In verile ploioase, pe ramuri si trunchi apar scurgeri cucontinut bacterian.Iarna prezenta bolii este semnalata de aparitia crapaturilor in scoarta.Cel mai pagubitor efect al bolii se produce asupra lastarilor tineri. Acestia se brunificase indoaie de varf si se usuca. Pomii puternic afectati arata ca si cum ar fi fost arsi.

Paduchele din San Jose (Guatraspidiotus pemiciosus)

Este o specie de daunator polifag: ataca peste 200 specii de plante (arbori,arbusti, plante ierboase). Enurnerarn printre acestea marul parul, ciresul, visinul, vita devie, capsunii, fragii, etc. Sunt atacate tulpinile, ramurile, frunzele si fructele. In jurul locurilor de fixare (de unde sug seva) se forrneaza pete rosii, caracteristice. Pomii atacati sufera in dezvoltare si, cu timpul, se usuca la vart. Fructele atacate sunt patate si deformate.

Gargarita bobocilor de mar (Anthonomus pomorum)

Adultul ierneaza in crapaturile scoartei pomilor. Se hranesc suplimentar cu muguri pecare-i perforeaza. Femelele depun in luna aprilie, cate 2-5 oua in butonii florali si astupaacest loc cu o substanta cleioasa. Larva se dezvolta In interiorul bobocului, hranindu-secu pistilul, staminele si interiorul petalelor. Tot aici are loc si inpuparea. In luna iulie,adultul gaureste bobocul, care, intre tirnp, s-a brunificat si s-a uscat.

Dupa o scurta perioada de hranire cu frunze, adultii intra in diapauza de vara care se continua cu hibernarea.

Acarianul rosu al pomilor (Panonichus ulmi)

Nu ataca numai marul, ci si ceilalti pomi fructiferi. Acest daunator impiedica hranirea normala a fructelor cu substante nutritive, ceea ce va duce Ia scadereagreutatii fructelor. Larvele paianjenului rosu se hranesc cu seva mugurllor, a frunzelor,petalelor si sepalelor. Ouale de vara sunt depuse pe frunze, iar ouale de iarna pe partea inferioara a ramurilor, in jurul ramificatiilor, precum si in crapaturi. La atacuri puternicefrunzele se usuca si cad, producandu-se o defoliere prematura a pomilo ceea ceafecteaza si formarea mugurilor de rod pentru anul viitor.

Acarianul rosu al marului (Tetranichus viennensis)

Atacul se caracterizeaza prin faptul ca frunzele atacate prezinta pete mici pe suprafata. Aceste pete nu se unesc, iar culoarea lor este cenusie argintie, dand coroanei un coloritmetalic. Frunzele atacate se usuca si cad. lerneaza sub forma adulta, adapostit in solulde la baza pornilor.

Viermele merelor (Cydia pomonella)

 Ataca frunzele de mar si mai putin pe cele de par, gutui, cais, piersic si nuc.Fructele atacate prezinta gauri pline cu resturi de hrana si materii fecale aledaunatorului. Aceste fructe rarman pipernicite, sau se coc inainte de vreme si cad.Ouale sunt depuse in nurnar de pana la 150, pe frunze.lastari sau pe fructe. Larvelesapa o galerie in pulpa fructelor de-abia formate, spre miez. lerneaza la baza tulpinii, incrapaturile scoartei sau in depozitele de fructe.

Paduchele lanos (Eriosoma lanigerum)

Formeaza colonii masive atat pe partile aeriene ale pomilor (ramuri, lastari,frunze), cat si pe radacini. In urma intepaturilor si sugerii sevei se formeaza nodozitaticu aspect canceros, ceea ce duce la debilitarea pomilor sau Ia uscarea lor. Acestdaunator are 8-10 generatii pe an. Inmultirea are loc numai pe mar, desi paduchele maiataca si parul. Vara apar si forrnele aripate ale paduchelui lanos care raspandescinfestarea. Spre toarnna, unii daunatori coboara in pamant, dand nastere la formele radicicole. lerneaza ca larve la baza rnugurilor, in crapaturile scoartei si pe radacini.

Omizi defoliatoare

In acest grup de daunatori. se inscriu: omida paroasa a dudului, nalbarul(fluturele alb) si fluturele auriu.Omida paroasa a dudului: ataca pe langa mar, par, dud si alte specii cum suntciresul, visinul, prunul,nucul si vita de vie. Ouale depuse pe partea inferioara a frunzelor sunt acoperite cu perisori albi. Larvele se hranesc cu frunze si isi forrneaza cuiburi micidin 2-3 frunze, prinse intre ele cu fire de matase. Frunzele atacate se ingalbenesc,devin apoi brune si se usuca. In ultima faza omizile rod frunzele in intregime, lasand numai nervurile mai groase.

Frunzele atacate sunt infasurate laolalta, cu fire de rnatase,forrnandu-se cuiburi mari. Cand atacul acestui daunator este foarte puternic, toata coroana pomului isi pierde frunzele. Omizile pot roade chiar si coaja fructelor.Nalbarul, produce, de asemenea, pierderea frunzelor pomilor fructiferi. Larva acestui daunator ierneaza in cuiburi, formate din frunze legate cu fire de rnatase si agatate de ramurile pomilor. Primavara, rod mugurii si apoi frunzele pe fata inferioara afrunzelor. .Fluturele auriu are acelasi efect si anume caderea frunzelor. lerneaza in cuiburiformate din frunze impletite cu fire de rnatase, care se gasesc mai ales in varful ramurilor. Prirnavara rod mugurii si apoi frunzele. Ouale depuse pe partea inferioara afrunzelor, sunt acoperite cu pete aurii, dand aspectul de pasta. 

Viermele cojii fructelor (Adoxophyes orana)

 Ataca numeroase specii de pomi fructiferi (mar, par, piersic, cais, prun) la carerod frunzele si coaja fructelor. Rosaturile produse de larve deschid cai de patrundere pentru agentii patogeni si in special pentru putregaiul brun.

Paduchele verde al marului (Aphis pomi)

Ei ataca si parul. Acesti daunatori alcatuiesc colonii pe partea inferioara afrunzelor, care se rasucesc, se ingalbenesc si se usuca. Partile afectate de intepaturisunt acoperite de dejectiile dulci, la randul lor invadate de ciuperci ce provoaca innegriri(fumagina). In plantatiile tinere si pepiniere se lnregistreaza daune mari.

Viespea merelor (Hoplocamp testitudinea)

Depune oua in caliciul florii (cate unul intr-o floare). LarveIe rod galerii rotunde,largi, uneori inconjurate de un cerc negru, in pulpa fructului, iar apoi distrug semintele.Fructele atacate de viespe au cavitati rotunjite, iar in exterior par strangulate. Cadinainte de vreme, fiind atacate si de rnonilioza. Larvele parasesc merele si intra in sol,unde ierneaza in cocon de matase. Are o singura generatie pe an.

2.3. Recoltarea merelor

Recoltarea prea devreme, nu realizeaza ulterior o maturitate desavarsita sub toate aspectele, iar culoarea si gustul sunt deficitare. Ritmul de maturare este intarziat si apar sensibilizari la arsuri specifice sau tulburari fiziologice.

Daca recoltarea se executa prea tarziu (5-10 zile intarziere) merele nu pot fi depozitate fara riscuri asta insemnand livrarea  catre consum imediat. In intervalul reprezentat de aceasta intarziere se declanseaza maturarea accelerate a fructelor care devin sensibile la manipulare si la bolile de deposit. Daca se intarzie mai mult fructele isi pierd aciditatea, devin fainoase si se scutura din pom. 

Recoltarea se executa manual, cu peduncul, evitand smulgerea si ferind  fructele de lovituri sau leziuni. Pentru cules se recomanda folosirea sacilor sau galetilor cu fund mobil si evitarea recoltarii pe timp nefavorabil si ploios.

Soiurile de toamna – iarna se recolteaza selectiv, in doua etape. Prima etapa este reprezentata prin recoltarea fructelor de calitate extra si calitatea I destinate pastrarii si exportului. In etapa a II-a (dupa 5-6 zile) se recolteaza fructele ramase pe pomi cu destinatia consumului imediat sau industrializarii.

In perioada dintre etape sunt fructe ce realizeaza marimi corespunzatoare si pigmentare mai buna ce pot fi incadrate in calitatea I.

Productivitatea la cules este influentata de talia pomilor, densitatea si marimea fructelor.

Presortarea permite alegerea fructelor intregi, fara defecte de forma si de dezvoltarea, sanatoase, curate, fara umiditate exterioara anormala. Fructele cazute, deteriorate sau atacate se colecteaza separat. Din recipientele de recoltare merele se deverseaza fara a fi lovite sau ranite in lazi lasand un spatiu de 5 cm la partea superioara pentru a evita strivirea fructelor prin suprapunere. 

Ca faze intermediare, manipularea si transportul fructelor in livada se poate face cu carute sau cu remorci, fructele fiind depozitate in lazi.

Lotizarea ambalajelor cu fructe se face sub soproane, care asigura protectia contra soarelui, precipitatiilor, prafului si vantului. Expedierea catre beneficiar se va face in termen cat mai scurt, prin incarcarea in autocamioane sau in remorci.

III. TEHNOLOGII DE PROCESARE A MERELOR

Livada de meri are o vechime de 7 ani, merii au ajuns la maturitate obtinand o cantitate de 30 kg per mar, in functie temperatura de afara in perioda in care infloresc, daca temperatura scade la minus 1 grad sau 2 grade florile cad si nu mai rodesc. Merele se recolteaza manual, cele mari se folosesc ca fructe proapete si se valorifica fie in piata de fructe fie in magazinul proproiu de fructe.

Fructele care cad din pom, datorita vantului se culeg, care sunt foarte coapte fie se folosesc la dulceata, fie pentru tuica, sau se usuca la umbra si se impacheteaza valorificandu-se ca fructe stafidite. Dulceata se prepara in vase de inox de 100 kg iar pentru tuica se foloseste 2 cazane de tuica de 100 kg fiecare.

Datorita faptului ca pomii sunt destul de fragili se inlocuiesc in locurile unde pomii se usuca sau se rup datorita vanturilor putenice.Printre pomi se coseste iarba cu cositoare manuala iar in jurul pomilor se sapa o portiune de 50 cm patrati.

Terenul este propietate personala 2 ha teren, se foloseste o cladire ce a fost amenajata la sol pentru dezvoltarea afacerii, se mai folosesc utilajele ce au fost cumparate pentru intretinerea livezii de meri, adica un motocultor cu care se ara terenul dintre pomi primavara sau toamna, 2 stropitoare pentru deparazititarea pomilor,400 ladite pentru depozitarea merelor pana la vanzare, de asemenea magazia pentru depozitarea borcanelor ce au fost cumparate la conservarea dulcetii si compotului de mere, sticle pentru tuica la 500ml, pungulite pentru merele stafidite 300 gr,

3.1. Sortarea merelor

Sortarea fructelor se face intr-o camera special amenajata si aerisita pentru a rezista cat mai mult, fiindca ideal este sa valorificam fructele proaspete, care se pot ambala si trimite la export.

3.2. Procesarea merelor pentru obtinerea preparatelor pe baza de mere

Toate fructele ce nu corespund sub forma de fructe proaspete se valorifica sub forma de compot, dulceata, etc…

3.2.1 Compoturi

Fructele care nu se vand la piata sub forma de fructe proaspete se prepara sub forma de compot in borcane

3.2.2 Dulceata de mere

Merele foarte coapte se mai folosesc la obtinerea dulcetei de mere in brocane de 8L care se pun la soare cu o cantitate de 2 kg de zahar si dupa ce se macereaza 2-3 zile la soare se aduga 2 kg alcool, se strecoara si se pun in sticle inchise cu capace si se pastreaza, in camara de alimente racoroase.

Se mai obtine si tuica de mere care se fierbe in cazanul propriu si se valorifica in sticle de 500 ml si suc de mere care se obtine prin presare si centrifugare a fructului, si se pastreaza la rece in sticle inchise ermetic cu praf conservant.

IV. CONCEPTIA SI PROIECTAREA SUBSISTEMULUI TEHNIC SI ADMINISTRATIV IN CONCEPTIE INTEGRATA

4.1. Cladiri amplasamente:

Despre Periam

Periam (română Grădiște – 1924, germană Perjamosch, maghiară Perjámos) este o comună în județul Timiș, Banat, România. Comuna Periam este formată din localitățile Periam și Periam Port, care se află pe malul râului Mureș la 3 km de Periam. Localitatea Periam Port este locuită permanent de numai câteva familii dar acum câteva decenii era un sat în toată puterea cuvântului. Astăzi, doar câteva case amintesc de acea perioadă, înflorind turismul prin construirea de case de vacanțe.

În anul 1332 localitatea Priamus este amintită pentru prima dată într-un act oficial din Cenad. Proprietarul satului a fost Bechey Imre, adjunctul lui fiind Blasius de Priamus. În lucrarea Ghidul Banatului din 1936, Emil Grădinariu descria Periamul astfel:

Comună mare, cu aspect de orășel, peste 5.000 locuitori, majoritate germani, apoi români și puțini maghiari. Sediu de plasă. Viață economică foarte desvoltată, este și un însemnat centru industrial și comercial. Străzile largi, îngrijite, trotuare pavate, lumină electrică, câteva edificii publice impozante. Hotel și restaurant în piața centrală.

Zona de agrement Periam Port a fost un cătun care a devenit un sat de vacanță pe malul râului Mureș. Plaja care care iese în fiecare an atrage mulți turiști. Pescuitul sportiv este un alt punct de atracție al zonei de agrement. Primăria comunei Periam a implementat în parteneriat cu Primăria orașului Mako (Ungaria), un proiect de dezvoltare a turismului transfrontalier prin Programul Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 intitulat "Ecoturul Mureșului inferior între Periam Port și MAko" în cadrul căruia se organizează ture cu canoe pe Mureș, drumeții în Lunca Mureșului și ture cu bicicleta pe digul Mureșului.

Primăria comunei Periam a implementat în parteneriat cu Primăria orașului Mako (Ungaria), un proiect de educație ecologică prin Programul Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 intitulat "Punte ecologică între Mako și Periam" în cadrul căruia s-a consturit un info-centru ecologic și două punte de observație a faunei și florei în zona Periam Port. În fiecare an

comuna Periam participă la acțiunea de ecologizare "Let's do it Romania!". Zona de agrement Periam Port face parte din Parcul Natural Lunca Mureșului.

În mod concret, s-au plantat intr-o livada de 2 ha, in jur de 442 meri la distanta de 6 m, in zona de campie, unde temperatura ajunge vara pana la 40 de grade Celsius si iarna pana la minus 15 grade Celsius, mi exact in loc. Periam , jud. Timis , nr. 125.

Proiectarea amplasării utilajelor trebuie efectuată astfel, încât să se asigure un flux logic și progresiv al procesului de producție, de la intrarea preliminară a ingredientelor spre prelucrare și procesare, până la ambalarea finită și livrarea produselor finite. Prin tipologia proiectată, se va prevenii contaminarea dintr-o zonă în alta, reducerea timpilor auxiliari rezultând o creștere a productivității și eficienței muncii.

Proiectarea și amplasarea structurilor productive din industria alimentară sunt de mare importanță pentru standardele igienice impuse prin legislație.

Sunt obligatorii 4 zone de bază :

zona de depozitare și manipulare a materiilor prime ;

zona activă pentru prelucrare și procesare ;

zona pentru ambalare și depozitare produse finite ;va asigura vizibilitatea codurilor vizând data intrării în depozit.

Livada de meri 2 ha teren proprietate, utilaje, adica 2 scari din metal cu 2 brate, 14 cosuri din nuiele pentru cules merele, cladire la sol cu 2 camere pentru depozitare, camera pentru 2 cazane de tuica 100 kg, camera pentru preparat dulceata 4 vase din inox pentru prepararea dulcetii de mere de 50 kg vasul, 400 ladite pentru depozitare mere, 2 stropitoare pentru deparazitare, motocultor, 2 cositoare manuale, instalatie pentru irigat terenul constand in 2 pompe, 5 foarfeci pentru taiat lastarii.

4.2. Linii tehnologice

Amplasamentul utilajelor

zona pentru personalul lucrător.

Depozitele destinate materiilor prime se vor realiza astfel încât să nu poată conduce la deprecierea acestora. Sunt necesare depozite separate pentru materii prime, produse finite și alte materiale, pentru a se evita modificările organoleptice și fizice, prin influență.

Regula de bază a depozitărilor este a rotației stocurilor, astfel, ca primul depozitat

de același fel, va fi primul livrat.

V. ASPECTE ECONOMICO – FINANCIARE

5.1. Planul de afaceri

 A.     DATE DE IDENTIFICARE A AGENTULUI ECONOMIC

5.1.1 Denumirea solicitantului si date de identificare ale acestuia

Denumire solicitant: Chiu Simona, S.R.L.

Sediul social: Comuna Periam , judetul Timis

Cod unic de inregistrare: 13080320

5.1.2 Scurt istoric al solicitantului

S.R.L. Chiu Simona a fost infiintata in anul 2012.

5.1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului

S.R.L Chiu Simona are ca obiect principal de activitate conform actului constitutiv CAEN:

0125 – „Cultivarea fructelor arbustilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi”,domeniul de interes pentru propunerea de finantare.

5.2. Resurse financiare

Localitatea Periam, Judetul Timis

20.000 mp / arabil 40.000 lei

Proprietate Chiu Simina, conform Contractului de vanzare cumparare nr. 93 din 01.03.2007

Forma juridică de constituire( II ) :

Adresa : Periam, nr. 125, jud. Timis tel, 0727093930,

Sediul social : Periam, nr. 125, jud. Timis

Punct de lucru :Periam, nr. 125, jud. Timis

Birouri : 3 birouri, 1 birou manager, 1 birou sef productie, ing. Sef fabricatie

Secția de producție :Preparare compot mere, dulceata de mere, tuica de mere.

Tipul activității principale și codul CAEN 0125 – „Cultivarea fructelor arbustilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi”,

Natura capitalului

Natura capitalului propriu : 2ha teren, constand intr-o livada de meri

clădire; la sol formata din 3 birouri, garderoba, hol,2 grupuri sanitare, depozit de materii, depozit materiale, hala de lucru, birou desfacere aprovizionare

cunoștințe teoretice, baza experimentală, proceduri tehnologice.

Capital social

Capitalul social al firmei este : 10.000 lei

școlarizare ;

documentație tehnică ;

fiecare partener are 100% din valoarea totală a acțiunilor ;

pentru cheltuielile de înființare a firmei

5.3. Resurse Umane

Număr total de salariați: 16

– din care cu contract de muncă pe durată nedeterminată : 16

Structura numerică de personal :

conducerea societății : manager, director economic

personal direct productiv :

muncitori : 8

ingineri : 1

personal indirect productiv :

administrativ : 1

marketing : 1

desfacere : 1

alte departamente (vanzator) : 1

Organigrama

O mare problema la ora actuala este problema locurilor de munca, pe cei de la sat i-a interesat mai mult decat pe cei din mediul urban locurile de munca ce se creeaza odata cu dezvoltarea afecerii decat agroturismul in sine.Ar vrea un loc de munca permanent. Da este nevoie de persoane serioase pe care sa putem conta, care au mai lucrat si stiu sa lucreze in agricultura, pomicultura.

VI.   MANAGEMENTUL SISTEMULUI INTEGRAT PROIECTAT

6.1. Istoric al activității

Societatea s-a infiintat in urma cu 3 ani, functioneaza in conditii bune datorita modului de organizare intr-un sistem integrat.Fructele fiind de calitate, obtinandu-se de pe un teren destul de fertil si avantajand si zona unde pamanturile sunt nisipoase si fiind si o clima mediteraneeana, merele se coc destul de repede, putand sa se scoata pe piata.

Firma a fost înființată în in anul 2012, prin plantarea de puieti de meri, pe terenul propriu

Firma este o societate comerciala cu raspundere limitata

Capitalul inițial a societății este de 10.000 lei.și numărul inițial de angajați a fost de 5…. După câțiva ani (ax. 4) se dorește să se ajungă la 30 de angajați.

Firma nu are participări de capital în alte societăți comerciale.

Producătorul care dorește să se facă cunoscut pe piața locală pentru produsele care vor fi fabricate, și anume :

mere

dulceata de mere

compot de mere

tuica de mere

mere stafidite,

suc de mere

Concurenta pe piata romaneasca este data de importul de fructe din strainatate, tarile unde temperatura este mai calda, si se coc fructele mai devreme dar nu pot concura cu fructele romanesti, care au un gust mult mai aromat, si au dulcetat proprie.

Analiza SWOT se refera la punctele tari si slabe ale firmei, s-ar putea sa afecteze vanzarea produselor importul intensiv al fructelor, dar tinand cont ca alimentele si produsele alimentare se vand fiind si naturale si de calitate.

Principii și modalități practice

Principiile funcționării sistemului integrat se pot deduce și din figura 6.1.

Figura 6..1. – Schema de principiu a funcționalității sistemului integrat de producție

Datorita intrarii Romaniei in Uniunea Europeana, au intrat pe piata produse din diferite tari si s-a produs o concurenta tot mai mare, dar datorita seriozitatii, si promptitudii la desfacere si calitatii produselor, nu este asa o problema valorificarea produselor.

In primii ani de activitate a firmei vanzarea fructelor si a produselor obtinute din prepararea fructelor a fost mai dificila pana cand a devenit mai cunoscuta clientilor, in urmatorii ani produsele fiind cunoscute de catre client datorita, gustului, si proprietatilor curative a fructelor datorita vitaminelor si influentei benefice asupra organismului, vanzarile au crescut

Clientii principali sunt batranii si copii care consuma mai multe fructe datorita vitaminelor, si dulcetii, aromelor fructelor cat si a compotului, o mare cautare o are si tuica de mere fiind considerata o delicatesa.

Vanzarea produselor se face in magazinul propriu care a devenit cunoscut, fiind un magazine specializat in produse natural, benefice sanatatii

Produsele / Serviciile(sortimente, calitate, cantitate, evoluție în timp etc.)

Piața aleasă de întreprindere este o piață în creștere, relativ nouă în țara noastră. Firma nu este unica firmă care produce asemenea produse în raza localitatii,.

Pentru început va exista un sortiment redus de produse finite destinate consumatorilor.

Produsele sunt de cea mai bună calitate și sunt naturale având în vedere procesul tehnologic aplicat pentru obținerea produsului finit.

In viitorul apropiat, dacă veniturile de la activitate vor spori, se așteaptă deschiderea noilor filiale în alte orașe ale județului și a țării, mărirea producției și diversificarea produselor fabricate.

Descrierea sumară a procesului tehnologic actual ( dacă este cazul se pot aduce detalii într-o anexă la acest Plan )

Date privind principalele mijloace fixe aflate în proprietatea societății

Care sunt ipotezele principale pe care le-ați folosit în elaborarea proiectului dv. de investiții?

Principalele ipoteze pentru elaborarea proiectului : produs nou; ascendent în interesul oamenilor pentru sănătate; prin tehnică nouă se reduc prețurile / kg

Care sunt riscurile majore pe care le anticipați în cadrul afacerii/investiției dv.?

Riscul cel mai mare este concurența dar nu este o problema, nu suntem la prima afecere in domeniu, am mai cultivat inainte de 89 legume, s-a vandut lapte, oua, flori (lalele, gladiole, narcise care le mai avem pe o parcela de 20 ari dalii, ochiu boului si altele, tuica de prune, vin si altele.

Nu ne sperie daca respectam toate normele si castigam increderea celor ce ne cauta.

Ce puteți face pentru a minimiza primele trei riscuri dintre cele mai serioase?

Pentru a minimiza riscurile se reglează capacitatea de producție la piața minimă fixă (clienți proprii, abonament).

Principali clienți

Principalii clienți vor fi, pentru început oamenii din localitatea noastra si cele invecinate, orasul Sanicolaul Mare, orasul Jimbolia si orasul Timisoara.

Sistemul de distribuție este realizat cu ajutorul mașinilor proprii firmei care asigură deplasarea materiilor prime de la depozit in hala de productie apoi la magazinul de comercizare a produselor.

Concurenții

Dat fiind faptul ca nu exista multe livezi de meri in regiunea noastra se vor comercializa produsele noastre

Definirea piețelor specifice si poziția produselor/serviciilor societății pe fiecare dintre aceste piețe. Evoluția și tendințele piețelor.

Piața specifică pentru produsele firmei este o piață nouă.

Pentru păstrarea și lărgirea poziției pe piață, firma va adopta o strategie îndreptată spre :

ridicarea calității produselor oferite de firmă ;

lărgirea sortimentului de produse ;

stabilirea unui preț convenabil pentru toate păturile sociale.

Pentru ai determina pe clienții să cumpere produsele fabricate de firmă, conducerea va pune accent, în primul rând, pe calitatea deosebită a produselor oferite, prețul convenabil, noutatea serviciului și produsului. La toate acestea se mai adaugă faptul că produsele vor fi fabricate din materii prime naturale.

VII. ASPECTE DE MARKETING

7.1. Cercetare de marketing

In urma unui studiu, (chestionar) prin care am chestionat in satul unde este livada si in orasul Timisoara, nevoile de mere si produselor pe baza de mere cu un esantion reprezentativ format din- 180 de persoane chestionate care au prezentat, adica (si-au dat interesul). 60 de persoane din sat si restul de 120 din mediul urban. Prima concluzie la care am ajuns inca de terminarea chestionarului este ca in sat fiind singura livada pe terenul propriu, unde am dezvoltat si o mica afacere pe intindere de 2ha, nevoia de mere proaspete este mare si bauturi le alcoolice tuica, lichior, ), compot, dulceata, prajituri, care au calitati deosebite pentru aroma din bautura si dulceata de mere precum si alte intrebuintari au trezit un interes deosebit .

Lucrarea de cercetare s-a efectuat in urma unui chestionar intreprins de mine prin care am reusit sa abordez in localitatea unde este livada si in orasul Timisoara nevoile de mere si produselor pe baza de mere cu un esantion reprezentativ format din- 180 de persoane chestionate care au prezentat, adica (si-au dat interesul) 60 de persoane din sat si restul de 120 din mediul urban.

Intrebarile la ce au raspuns au fost:

Chestionar

asupra oportunitatii valorificarii unei livezi de meri de 2 ha din satul Periam, jud Timis

1. Care sunt fructele preferate?

2. Ce loc ocupa merele in meniul zilnic?

3. Cum preferati fructele proaspete, sau sub forma de preparate?

4. Bauturile din mere ce loc ocupa, tuica, lichiorul?

5. Cum v-ati simti daca a-ti petrece o saptamana in livada noastra?

6. Ce pretentii aveto in ceea ce priveste cazarea in localitatea noastra?

7. Ce sugestii imi dati fata de cultivarea altor pomi fructiferi sau ce alte preferintea aveti?

8. Capsunile sunt preferate in locul merelor si dulceata de capsuni, fata de cea de mere?

9. Ce fructe sau legume ne sugestionati sa cultivam?

10.Cum recunoasteti produsele bio, merele romanesti?

7.2. Interpretarea rezultatelor

Este in curs de dezvoltare, mai mult in zonele de munte si deal agroturismul dar si la campie, oamenii sunt interesati tot mai mult de casele de vacanta, dar mai comod este sa vina la niste gospodari sa fie cazati fara grija si sa se simta bine cu produse din gospodaria gazdei pe care le poate si cumpara la preturi avantajoase si plus au ocazia de a se si delecta cu diferite activitati din cadrul agroturismului rural.

Multi dintre cei intervievati au fost curiosi asupra activitatilor din gospodaria unde se dezvolta si livada cu meri, de intretinerea ei, de randamentul si aveantajele, unii chiar si-ar dezvolta o afacere la sat si nu au experienta taranului, rabdarea, fiindca sunt ani buni cand nu produci decat cat sa te intretii .

De asemenea s-au mai discutat aspect legate de viata la tara cu satisfactiile si greutatile, munca intensa, mijloacele fiind tot mai grele, activitatile tot mai scumpe si ajutoarele pentru agricultura tot mai tarzii. In ciuda tuturor piedicilor, totusi taranii inca spera la ceva mai bun, adica agroturismul ce este in plina dezvoltare.

VIII. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE ALE SISTEMULUI INTEGRAT

Perspectivele de dezvoltare a sistemului integrat de cultivarea merelor, piersicilor, legumelor sunt de a găsi clienți permanenți (restaurante, cantine, magazine, etc.), mai îndepărtate sunt în a lărgii aria de activitate a firmei, de a deschide noi puncte de producere adica, vom face un nou imprumut.

O perspectiva mai indepartata este aceea de a dezvota afacerea noastra

Perspectiva dezvoltării de perspectivă a sistemului integrat depinde în mod decisive de accesarea unor fonduri structural. Se prezintă proiectul privind solicitarea unui ajutor financiar  nerambursabil

8.1. Perspective de dezvoltare a materiei prime

Tipul investiției

Investiție nouă :

Societatea este în faza de proiect pentru a obține finanțare pentru achiziționarea echipamentelor necesare începerii producției.

Mărirea capacității de producție și/sau a capacității de a oferi servicii ; Se va achizitiona inca 6 ha de teren pentru diversificarea produselor , plantarea a 2 ha de piersici si 2 ha pentru plantarea de legume de gradina (spanac, salata verde, mazare, cartofi,zarzavaturi) si se vor lua bani europeni pentru cultura de lavanda toate valorificandu-se in magazinul propriu sau peste hotare (lavanda).

Diversificarea producției din cele 2 ha de piersici de asemenea se va vinde sub forma de fructe proaspete o parte, apoi se va folosi o parte pentru compot ,dulceata, lichior de piersici. Lavanda de asemena se cultiva, apoi se recolteaza o parte se distribuie in farmacii, laboratoare pentru diferite creme, parfumuri, sapun sau peste hotare in forma semipreparata.

– Creșterea productivității

Cesterea productivitatii in urmatorii ani depinde in primul rand de solul si anotimpuri, adica daca ingheata, sau sunt calamitati naturale, apoi de modul in care intretinem culturile. In perspectiva, adica ma refer strict la cultura lavandei dureaza 3 ani pana la prima cultura.

Datorită tendinței societății de a prepara și consuma produse cât mai naturale atât a produsului cât și a gustului, meniuri cu timp scurt de preparare și a faptului că se încearcă obținerea unui raport preț / calitate cât mai convenabil pentru clienți, avem convingerea că afacerea va fi o afacere reușită.

Ca primă etapă de dezvoltare a produsului se are în vedere mărirea producției, iar într-un viitor cât mai apropiat se are în vedere diversificarea sortimentelor oferite de firmă.

Produsele bio se pot recunoaste de populatia de la sat mai usor, care au mai folosit sau in copilarie au trait in mediu rural, subiectii de la sat mai stiu gustul aroma fructelor, precum si gustul mancarii din tigaia bunicii ne face sa recunoastem, eu personal am crescut, trait la sat cu animale,

pasari de curte, parintii fiind si gradinari, mari cultivatori de flori si vanzatori in Piata Iosefin, ani 1985-95, nu pot sa nu recunosc dupa gust, miros tot ce este bun pentru sanatatea mea.

De aceea persoanele de la oras facand piata din supermarketuri incep sa confunde sau chiar sa uite cum arata, sau cum ar trebuii sa fie un produs bio.

Taranii nu sunt incurajati nici cu marfa in pietele taranesti de alta data dar mai in supermaket.

Dar cei ce traiesc la oras in aglomeratia si stresul cotidian au dorit mai mult sa viziteze gospodaria noastra in curs de dezvoltare decat consateni mei ce traiesc amintirea gospodariei noastre cu mii de gladiole, lalele, dalii,o alta freerie, motiv pentru care am luat un imprumut sa dezvoltam in acelasi loc o frumoasa plantatie de lavanda de care ma voi ocupa impreuna cu familia odata cu livada de meri.

Produsele bio fac ca intreprinderile farmaceutice sa dea faliment, pentru ca tot ce este bio inseamna sanatate.Psihicul omului este in joc, mananca cu placere, lucreaza cu placere cand are satisfactii atat materiale cat si sufletesti.

8.2. Perspective de dezvoltare a subsistemului tehnic

În ceea ce privește tehnologia, se are în vedere achiziționarea de noi utilaje cu capacitate mai mare de producție, a unor mașini pentru transportul materiei prime și a produselor finite, iar pe viitor achiziționarea utilajelor cât mai performante pentru o diversitate mai mare de produse.

Achiziție de mașini / utilaje / echipamente / instalații

Descriere :Se vor achizitiona un motocultor si o casa de marcat, 4 sape, 4 greble, 10 plantatoare

Țara de origine a bunurilor achiziționate : puieti de piersici, puieti lavanda seminte pentru legume din Romania, Ungaria, Italia, Franta

Valoare estimată :100.000 EURO

Alte activități de investiții necesare (construcție de clădiri, alte echipamente, licențe etc. – descriere)

Având în vedere că spațiul existent, necesar pentru începerea activității de instalare a instalației și de fabricare a fost utilizat ca și spațiu de locuit este necesară o amenajare corespunzătoare activității care va fi prestată .Este necesar inca o incapere de sortare a legumelor, fructelor precum si pentru pregatirea piersicilor pentru compot si dulceata si gem.

Este nevoie de compartimentarea necesară fiecărui proces de fabricație în parte, a accesului mașinilor care aprovizionează cu materie primă și distribuie produsul finit, a sistemului de ventilație neexistent, de refacerea instalației electrice și a rețelei de apă care nu corespund standardelor în vigoare.

Datorita schmibarii climaterice din ultimii 10 ani se stie ca temperature pamantului, anotimpurile deviaza ca perioada, apar calamitati inundatii, datorita poluarii excesive a atmosferei cad pe frunze anumite mane care distrug puietii

Valoarea estimată pentru aceste lucrări este de 100.000 EURO, la cursul BNR din luna ianuarie

Care sunt obiectivele pe care doriți să le atingeți prin această achiziție?

Prin această achiziție se dorește începerea unei afaceri prospere care să fie rentabilă, să aducă beneficii, o diversitate cât mai mare a produselor, calitate superioară și un preț cât mai accesibil.

Produsele/serviciile care se vor realiza cu mașinile / utilajele / echipamentele / instalațiile (cu excepția autovehiculelor) achiziționate prin acest Program

Produsele care se vor realiza prin achiziționarea utilajelor necesare începerii producției și a serviciilor sunt cele specificate la punctul C. 1.

Principalii furnizori de pe piață pentru fiecare dintre mașinile, utilajele, instalațiile sau echipamentele pentru care se solicită finanțare prin Program. (Puietii de meri au fost cumparati de Statiunea de crecetare Sanicolaul Mare, piersicii la fel, legumele si fructele atat din resurse proprii cat si de la diferiti producatori autorizati, puietii de lavanda s-au achizitionat de la o firma ce i-a importat din Franta si ii distribuie in Romania)

Principalii furnizori pentru liofilizator sunt

Graficul de realizare a întregii investiții

Graficul de realizare a investiției este realizat pe o durată de 5 ani care sunt împărțiți pe semestre și se realizează pe 4 cicluri. Primul ciclu 1-8, ciclul al 2-lea 9, ciclul al 3-lea 10 și ciclul al 4-lea 11.

După achiziționarea utilajelor și punerea în funcțiune se va mai angaja un șef secție fabricație și încă un muncitor în secția de fabricație. Când se mărește capacitatea de producție se va mai angaja un muncitor în secția de pregătirea fabricației si încă doi în secția de fabricație. Pe parcursul dezvoltării firmei se vor mai angaja un administrator, un responsabil marketing, un muncitor în secția de pregătire a fabricației, doi muncitori în secția de fabricație, un magazioner în depozitul ,de materii prime, un magaziner la depozitul de materiale finite, un șofer și un manipulant

Modificările necesare la echipamente, clădirile existente.

Se vor face modificări la clădirile existente pentru a crea toate facilitățile necesare unei bune desfășurări a procesului tehnologic, dar se vor construi și alte anexe care lipsesc plus se doreste si procesarea lavandei pentru a fi mai usor de valorificat catre clientii atat din tara cat si din strainatate. Vrem sa iesim cu marfa si pe piata externa.

Modificările necesare în structura și numărul personalului angajat, inclusiv estimarea numărului de noi angajați care vor proveni din forța de muncă neocupată din zonă.

La înființare, firma va dispune de 12 angajați și anume : director, director economic, inginer șef producție, contabil, inginer pregătirea fabricației și un muncitor în secția de pregătirea fabricației, 3 muncitori la livada, 1 mecanizator, o vanzatoare in magazin, 1 magazioner, un sofer manipulant.

Volumul de vânzări estimat pentru următori 5 ani

Volumul de vânzări este calculat pe semestre pentru următorii 5 ani.

Pentru început, având în vedere că producția este mică iar procesul tehnologic de obținere a produselor finite este foarte costisitor se estimează prețul produsului finit la 1000 lei / kg.

Principalii clienți potențiali

Definirea piețelor specifice și poziția produsului / produselor societății pe fiecare dintre aceste piețe. Evoluția și tendințele piețelor.

Poziție de lider

Date privind concurenții

Având în vedere că nu există producători de produse uscate prin congelare în țară, practic nu există concurență pentru aceste produse, dar ținând cont de faptul că există producători de produse similare care nu au o calitate așa de bună a produselor și utilizează o altă tehnologie de obținere a produselor finite, pe piață trebuie să se țină cont și de aceștia pentru că sunt potențiali concurenți.

Cum se va organiza desfacerea produselor

Desfacerea produselor se va face în magazinul propriu, în centre comerciale mari cum sunt BILA, PROFI, magazine alimentare care se află în zona centrală a orașului și în magazinele cu vad comercial mare specializate pe produse alimentare.

Acțiuni de promovare a vânzărilor

Promovarea produselor se va face prin intermediul mass-media, fluturașilor existenți în magazinele mari și pe autoturismele firmei care achiziționează materiile prime și livrează produsele către magazinele cu care s-a încheiat contract de comercializare a produselor,reclame la radio, televiziunea locala.

8.3. Diversificarea activității sistemului integrat

Abordarea culturilor de prune

In Romania productiile obtinute in anii de inceput ai secolului nostru au fost insemnate si anume: 468 mii tone in anul 1925; 554 mii tone in 1927; 289 mii tone in 1930. Dupa suprafata ocupata cu prun si dupa productia realizata, tara noastra s-a situat mult timp pe locul II in Europa dupa ex Iugoslavia. Cum se stie, al doilea razboi mondial a lasat rani adanci si in cultura prunului, mai ales ca el reprezenta specia dominanta.

Astfel, in anii 1940-1945 s-au pierdut circa 22 milioane de pruni. 

Productiile au scazut astfel: in anul 1946 s-au produs 244 mii tone; in 1948 s-au produs 158 mii tone prune; in 1951 s-au produs 130 mii tone. 

Productiile de fructe au crescut inregistrandu-se 9620 mii tone in anul 1969; 835 mii tone in anul 1984; 873 mii tone in 1985; 765 mii tone in 1989; dupa care productia a scazut in anul 1991 la 419 mii tone; in 1992 la 347 mii tone; 252 mii tone in anul 1996. 

Desi unele dintre soiurile introduse si-au gasit la noi o a doua lor patrie, cum e cazul soiurilor Anna Spath, Agen, Vinete de Italia, iar mai recent Stanley, modernizarea sortimentului de prun a inregistrat cele mai spectaculoase rezultate in ultimii 40 de ani, ca urmare a activitatii desfasurate in cadrul unui program romanesc de ameliorare genetica avand ca suport biologic, diversitatea resurselor de germoplasma autohtona.

Este meritul profesorului Nicolae Constantinescu de a fi elaborat primul programul de ameliorare a prunului, folosind ca genitori de baza soiurile autohtone. De asemenea, meritul cel mai important il are dr. doc. V.Cociu, care l-a continuat si valorificat. 

Daca ne referim la productia de prune obtinuta pe judete, in Romania, judetul Arges ocupa primul loc, urmat apoi de judetele: Valcea, Buzau si Iasi (vezi tabelul 5.3.) 

In prezent, sortimentul de baza din principalele centre pomicole este alcatuit din soiurile: Tuleu gras, Tuleu timpuriu, Vinete Romanesti, Centenar, Valor, Pescarus, Silvia, Blue Free.

Pentru dealurile inalte si mijlocii sunt recomandate soiurile: Gras romanesc, Gras ameliorat, Pitestean, Albatros, Stanley, Vinete de Italia, iar pe coline si la campie se recomanda soiurile Anna Spath, Renclod Althan, Silvia, Carpatin, Centenar si Stanley. 

In partea de sud si de vest a tarii rezultate bune dau soiurile: Rivers timpuriu, Ialomita,Pescarus, Diana si D'Agen. 

Soiurile Anna Spath, D'Agen, Tuleu gras si Rivers timpuriu, dau rezultate slabe in zonele mai inalte, iar soiul Vinete de Italia nu se adapteaza la conditiile de campie. 

Cultivat de sute de ani pe teritoriul tarii noastre, prunul a fost si va ramane una dintre cele mai populare si mai indragite specii pomicole.

Faptul ca se intalneste pretutindeni, la deal si la campie, in gradini familiale sau in masive naturale (inmultit prin samburi sau drajoni), este o dovada in plus ca prunul s-a adaptat relativ usor la cele mai variate conditii de clima si sol din tara noastra. 

Soiuri de prun inmultite la pepiniera Sarca si polenizatorii recomandati 

Pepiniera Sarca, apartinand Statiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultura Iasi, a produs si valorificat intre anii 1989-1998 circa 1058000 pruni din urmatoarele soiuri: Rivers timpuriu, Tuleu timpuriu, Tuleu gras, Stanley, Centenar, Gras ameliorat, Vinete romanesti, Vinete de Italia, Valor, Centenar, Dambovita, Ialomita, Pescarus, Record, D'Agen 707, Anna Spath, Diana, Carpatin, Silvia, Minerva. In Romania, incepand cu anul 1977, si pana in anul 1989, se produceau anual circa 2,5 milioane pruni atat pentru consum, in stare proaspata cat si pentru industrializare (G. Corneanu – Teza de doctorat 1999).

Prunul este specia pomicola care este atacata de numeroase boli si daunatori care produc pagube insemnate, indeosebi fructelor. Intre acestea, cele mai mari daune sunt produse de boli virotice ca plumpox (varsatul prunului sau sharka), piticirea prunului (prundwarf), patarea inelara necrotica (prunus ring spot), declinul prunului (plum decline), mozaicul liniar (plum pseudopox) etc. 

Dintre bolile criptogamice, patarea rosie a funzelor de prun, (Polystigma rubrum), monilioza (Monilinia laxa), nurlupii (Taphina pruni), ciuruirea micotica a frunzelor (Coryneum beijerinckii) sunt cele mai pagubitoare cand nu sunt tratate fitosanitar in mod corespunzator. 

Ca daunatori periculosi ai prunului sunt recunoscuti viespea semintelor de prun (Eurotoma schreineri), viespea neagra a prunelor (Hoplocampa minuta), viermele prunelor (Laspeyresia funebrana), paduchele din San Josè (Quadraspidiotus perniciosus), si acarianul rosu al pomilor (Panonychus ulmi). 

Ca mijloace de combatere partiala, a bolilor si daunatorilor, deoarece soiuri imune la boli nu se cunosc, se recomanda: infiintarea plantatiilor cu soiuri tolerante si pomi devirozati procurati din pepiniere specializate cu certificat biologic de garantie, inlaturarea pomilor bolnavi din livezile existente, combaterea prin tratamente impotriva vectorilor (afidelor) si a gazdelor acestora (buruienile), aplicarea la timp a tuturor lucrarilor si in special a taierilor si prin aplicarea tratamentelor chimice.

IX. CONCLUZII

Odata cu chestionarea celor intervievati am reusit in timp sa aducem turistii care vin din ce in ce mai multi sa intretina pomi primavara cand infloresc,la stropit, curatat pomi de crengi, sapat printre randuri , recoltarea manuala a merelor si cumpararea merelor de catre turistii care au inceput sa vina si pentru alte activitati in localitatea unde este livada, adica pentru pescuit, apicultura si plaja de la Periam Port.

O prima concluzie la care am ajuns inca de terminarea chestionarului este ca in sat fiind singura livada de meri pe terenul propriu, unde am dezvoltat si o mica afacere pe intindere de 2ha, nevoia de mere proaspete este destul de mare si bauturi le alcoolice( tuica, lichior), compot, dulceata, prajituri, care au calitati deosebite pentru aroma din bautura si dulceata de mere precum si alte intrebuintari au trezit un interes deoebit . Fiind totodata si produse bio ceea ce este cea mai cautata hrana in momentul actual, studiindu-se in amanunt provenienta produselor.

Traditia taraneasca se pastreaza cu strictete.Cu acest studiu s-a ajuns in final la concluzia ca merele cat si produsele pe baza de mere au o mare cautare, la nivel mare, motiv pentru care in lucrarea de disertatie , am dezvoltat in amanunt un studiu integrat asupra tuturor oportunitatilor in ceea ce privesc merele, o mare curiozitate a mea a fost sa studiez in amanunt si speciile de meri ce se cultiva in zona noastra (Banatul de campie) pentru a fi eficienti la nivel maxim , solul fertil pentru aceasta cultura foarte sensibila la inghetul de primavara si umiditate mare, vanturi foarte puernice ce distrug livezile de meri, nu prea prielnice noi in tara decat in cateva zone, motiv pentru care merele in comparatie cu altii pomi fructiferi (meri, peri, ciresi, piersici) sunt pe un loc de mijloc .

Diversificand productia de fructe, legume si dezvltand agroturismul s-au mai imbunatatit lucrurile, avand marfa mai diversificata, se pot valorifica mai usor.

De aceea cei pe care i-am chestionat i-am intrebat ce fructe , legume ar vrea sa se cultive in mod frecvent. In urma raspunsurilor s-a ajuns la concluzia ca: livada ar trebuii protejata de inghet in perioada de inflorire, de asemena stropita cu diferite substante, foarte multe mere cad datorita vantului, ploilor dese si diferitelor boli.

Totusi merele sunt din fructele preferate pentru consumat proaspete, dulceata de mere ocupa locul 3 sau 4 dupa dulceata de capsuni, in functie de preferintele fiecaruia.

Pentru o buna desfacere a produselor o importanta major o are ambalarea produselor si etichetarea produselor cu eticehete care sa contina toate datele despre produse, valabilitatea , continutul de vitamine, influenta produselor asupra sanatatii consumatorilor.

Sistemul integrat de producție agroalimentar conceput, bazat pe cultura merilor și valorificarea superioară a produselor, va putea deveni în scurt timp o afacere profitabilă, atât pentru întreprinzători, cât și pentru angajați, dar chiar și pentru întrega comunitate din Periam.

Metodologia aplicată poate genera și inițierea și altor activități agroalimentare care să contribuie la dezvolarea rurală într-o bună cooperare cu piața urbană.

Spre exemplu extinderea către cultura prunului precum și a unor grupe de legume.

BIBLIOGRAFIE

Dumitru Tucu – Sisteme integrate pentru morarit si panificatie, Editura Orizonturi Universitare

Mihaela Botis Nistoran, Biotehnologii in industria alimentara Ed. Vest 2009

Mihaela Botis Nistoran, Liliana Tulcan, Dinu Gubencu, Remus Bobescu – Bazele Proceselor Agroalimentare Editura de Vest

Dumitru Tucu, Vasile Rotarescu – Economia interprinderii

Banu C. Și colab., 1998, Manualul inginerului de industrie alimentară, vol.I, Editura Tehnică, București;

Banu C. Și colab., 1999, Manualul inginerului de industrie alimentară, vol.II, Editura Tehnică, București;

D.Țucu  D.Mnerie, Sisteme integrate pentru producție agroalimentară EOU-Mirton, 1997

Mnerie, D., Lădar, L., – Marketing – intern și internațional, Editura Fundației pentru cultură și învățământ IOAN SLAVICI, Timișoara, 2010

D.Țucu, D. Mnerie , Integrated Systems for Agri-food Production. Agri-food production for XXI century – 2009

Mnerie, D., Lădar, L., Mnerie, Gabriela-Victoria, Marketing general, Editura Fundației pentru cultură și învățământ IOAN SLAVICI, Editura Eurostampa, Timișoara, 2012

Mnerie, D., Mnerie, Gabriela-Victoria, Marketing specializat, Editura Fundației pentru cultură și învățământ IOAN SLAVICI, Editura Eurostampa, Timișoara, 2012

Mnerie, D., Lădar, L., Marketing – intern și internațional, Editura Fundației pentru cultură și învățământ IOAN SLAVICI, Timișoara, 2010

http://www.fonduri-structurale-europene.ro/pndr/produse-agricole-forestiere.html

www.consultantaagricola.ro/arhiva.php?m=3&y=2010

www.Infoaliment.ro

https://ro.scribd.com/doc/38761704/Boli-Si-Daunatori-Mar

http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/infiintarea-unei-plantatii-de-mar-in-sistem-intensiv-10767.html

Universitatea POLITEHNICA Timisoara

Facultatea de Mecanică

MASTER

LUCRARE DE DISERȚATIE:

SISTEM INTEGRAT DE VALORIFICARE A MERELOR

Nume masterand

REZUMAT

Obiectivul principal al cercetării este transformarea gospodăriei familiale proprii prin intermediul managerial specific unui sistem integrat de producție și valorificare agroalimentară, într-o afacere profitabilă.

S-a realizat un studiu de piață prin care s-a făcut o invitatie pentru a convinge, că mijloace sunt pentru a prepara in mod natural toate produsele. Focul iarna se face la gura sobei, prajiturile cu gem de mere si mancarurile cu gustul focului de lemn, cartofi se coc in doba sobei de lemne; caldura copilariei noastre. Deci la noi agroturismul este la el acasa (toate traditiile se tin de sarbatori), turistii sunt serviti cu produse proaspete, carne de vitel, miel, porc, branza de vaci, oi din gospodaria proprie, paine de casa, lapte,dulceata de mere, capsuni, oua de asemena de casa, apa rece.Traditia taraneasca se pastreaza cu strictete. Cu acest studiu s-a ajuns in final la concluzia ca merele cat si produsele pe baza de mere au o mare cautare, la nivel mare, motiv pentru care in lucrarea de disertatie s-a dezvoltat in amanunt un studiu integrat asupra tuturor oportunitatilor in ceea ce privesc merele, o mare curiozitate a mea a fost sa studiez in amanunt si speciile de meri ce se cultiva in zona noastra (Banatul de campie) pentru a fi eficienti la nivel maxim, solul fertil pentru aceasta cultura foarte sensibila la inghetul de primavara si umiditate mare, vanturi foarte puernice ce distrug livezile de meri, nu prea prielnice noi in tara decat in cateva zone, motiv pentru care merele in comparatie cu altii pomi fructiferi (,peri, ciresi, piersici) sunt pe un loc de mijloc .

Sistemul integrat de producție agroalimentar conceput, bazat pe cultura merilor și valorificarea superioară a produselor, va putea deveni în scurt timp o afacere profitabilă, atât pentru întreprinzători, cât și pentru angajați, dar chiar și pentru întrega comunitate din Periam.

POLITEHNICA University Timișoara

Mechanical Engineering Faculty

MASTER

DISSERTATION: SISTEM INTEGRAT DE VALORIFICARE A MERELOR

Nume masterand

SUMMARY

The main research objective is the transformation of family households own specific management through an integrated agri-food production and exploitation in a profitable business.

It was made a study of the market by which it made an invitation for to convince that means is to prepare naturally all products. Fire is winter fireside, cookies with apple jam and wood fire taste foods, potatoes bake in oven with the wood stoves; heat our childhood. So in our agritourism is at home (all traditions are held on holidays), tourists are served with fresh, veal, lamb, pork, cheese, sheep from the household, homemade bread, milk, apple jam , strawberries, eggs also house rustic rece.Traditia water keeps the strictete.Cu this study eventually came to the conclusion that apples and apple based products have a great demand at high levels, so that in The thesis developed in detail an integrated study of all the opportunities in what look apples, a curiosity of mine was to study in detail and apple species that grow in our area (Banat plain) to be effective at maximum, fertile soil for this crop very sensitive to spring frost and high humidity, winds very stronger person destroying apple orchards, not too favorable in our country than in some areas, which is why apples compared to other fruit trees (apple , pear, cherry, peach) are a middle.

Integrated food production designed based on apple culture and better use of the products, will soon become a lucrative business for both entrepreneurs and employees, but also of the entire community in Periam.

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A

LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Subsemnatul _________________________________________________________

____________________________________________________________________ ,

legitimat cu ________________seria ________nr. ___________________________,

CNP ________________________________________________________________

autorul lucrării ________________________________________________________

_____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor de MASTER, specializarea SISTEME INTEGRATE DE FABRICAȚIE AGROALIMENTARĂ

organizat de către Facultatea de Mecanică din cadrul Universității Politehnica Timișoara, sesiunea IUNIE 2015 a anului universitar 2013/2015, luând în considerare conținutul art. 39 din RODPI – UPT, declar pe proprie răspundere că această lucrare este rezultatul propriei activități intelectuale, nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice au fost folosite cu respectarea legislației române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.

Timișoara,

Data, Semnătura,

_________________ ___________________________

 Declarația se completează „de mână” și se inserează în lucrarea de finalizare a studiilor, la sfârșitul acesteia, ca parte integrantă.

STUDIU SOCIO PSIHOLOGIC ASUPRA OPORTUNITATII VALORIFICARII UNEI LIVEZI DE MERI DE 2 HECTARE

Nume masterand

Universitatea „Politehnica” din Timișoara, Facultatea de Mecanică,

Specializarea : SISTEME INTEGRATE DE FABRICAȚIE AGROALIMENTARĂ

e-mail

rezumat

Introducere

O importanta problema vizavi de studiul socio-psihologic intreprins de mine la locuitori chestionati este si interesul pentru locuri de munca in mediul agroturistic rural in care imi dezvolt activitatea, o perspectiva pentru mine si familia mea este aceea de a dezvolta o alta afacere ( pe teren care consta in inca 4 ha), ce ar trezi inca odata interesul celor chestionati si avand posibilitatea si de cazare a celor ce au unde se relaxa (lavanda in perioada de inflorire miroase foarte frumos), o freerie este pentru mine care traiesc in jurul meu cu pasarele de tot felul, si invatarea muncilor agricole de catre cei interesati, are un character educativ, pentru turistii ce vin la livada de meri este ca se simt bine, a decurs in timp, chestionarul fiind foarte diversificat cu multe intrebari cu caracter orientativ spre cei interesati si m-am bucurat de un real interes;

Le-am facut o mica invitatie pentru ai convinge, ce mijloace sunt pentru a prepara in mod natural toate produsele. Focul iarna se face la gura sobei, prajiturile cu gem de mere si mancarurile cu gustul focului de lemn, cartofi se coc in doba sobei de lemne; caldura copilariei noastre.

In urma chestionarii celor 180 de subiecti am putut sa imi dezvolt lucrarea de disertatie care este un sistem integrat in ceea ce priveste cultura unei livezi de meri din gospodaria familiei mele, cu celelalte activitati ce formeaza un sistem integrat in care toate activitatile de la cultivarea merelor,recoltarea fructelor proaspete, producerea compoturilor, valorificarea produselor si reinvestirea altor fonduri si imprumuturi duc la o afacere mult mai diversificata, agroturismul formeaza un adevarat sistem integrat care aduce beneficii ce se reinvestesc si se diversifica pana cand ciclic formeaza o afacere in plina dezvoltare. De asemena un studiu pentru mine a fost si alegerea soiurilor de meri experimentati in livada care nu rezista la campie mai ales in Banatul de campie, plus modificarile atmosferice duc din an in an la experimentarea soiurilor cat mai rezistente la ingheturile din perioada de inflorire al caisului, de semenea vanturile si terenurile mlastinoase nu sunt prielnice merilor din aceasta zona.

Continutul cercetării

In urma unui studiu, (chestionar) prin care am chestionat in satul unde este livada si in orasul Timisoara, nevoile de mere si produselor pe baza de mere cu un esantion reprezentativ format din- 180 de persoane chestionate care au prezentat, adica (si-au dat interesul). 60 de persoane din

sat si restul de 120 din mediul urban. Prima concluzie la care am ajuns inca de terminarea chestionarului este ca in sat fiind singura livada pe terenul propriu, unde am dezvoltat si o mica afacere pe intindere de 2ha, nevoia de mere proaspete este mare si bauturi le alcoolice tuica, lichior), compot, dulceata, , care au calitati deosebite pentru aroma din bautura si dulceata de mere precum si alte intrebuintari au trezit un interes deosebit .

De asemenea si agroturismul rural care incepe sa fie o afacere din ce in ce mai prospera in Romania au prezentat interes cei chestionati; turistii vin de iarna pentru depunerea gunoiullui de grajd si pe perioada de inflorire, intretinere, recoltare a merelor sa ajute la muncile agricole, precum si valorificarea merelor din gradina proprie, fara a fi nevoie sa ne deplasam la piata (turistul pleaca cu toate produsele bio) si cu sufleutul plin de caldura satului. Turistii vin sa intretina pomi, de primavara cand infloresc, stropit, curatat, sapat printre randuri si recoltarea manuala si cumpararea merelor de catre, turistii care vin de asemena si pentru alte activitati in localitatea unde locuiesc, adica pentru pescuit si apicultura ,o problema este relaxarea turistului care aduce si bani pentru taran si totodata turistul se delecteaza si are satisfactia muncii depuse . O importanta problema vizavi de studiul socio-psihologic intreprins de mine la locuitori chestionati este si interesul pentru locuri de munca in mediul agroturistic rural in care imi dezvolt activitatea, o perspectiva pentru mine si familia mea este aceea de a dezvolta o alta afacere ( pe terenul care consta in inca 4 ha), ce ar trezi inca odata interesul celor chestionati pentru agroturism

Este in curs de dezvoltare, mai mult in zonele de munte si deal agroturismul dar si la campie, oamenii sunt interesati tot mai mult de casele de vacanta, dar mai comod este sa vina la niste gospodari sa fie cazati fara grija si sa se simta bine cu produse din gospodaria gazdei pe care le poate si cumpara la preturi avantajoase si plus au ocazia de a se si delecta cu diferite activitati din cadrul agroturismului rural. Multi dintre cei intervievati au fost curiosi asupra activitatilor din gospodaria unde se dezvolta si livada cu meri, de intretinerea ei, de randamentul si aveantajele, unii chiar si-ar dezvolta o afacere la sat si nu au experienta taranului, rabdarea, fiindca sunt ani buni cand nu produci decat cat sa te intretii si afacerea, trebuie sa se schimbe ca domeniu din cauza concurentei, produsele trebuiesc valorificate la timp altfel se degradeaza foarte repede.Agroturismul a luat un mare avant in ultimii ani si datorita traditiilor ce sunt pastrate. Chiar in familie cand sunt sarbatori mari sateni vin de Craciun, de Sfintele Pasti si se simt ca si in vremurile dinaintea perioadei comuniste.

Lucrarea de cercetare s-a efectuat in urma unui chestionar intreprins de mine prin care am reusit sa abordez in localitatea unde este livada si in orasul Timisoara nevoile de mere si produselor pe baza de mere cu un esantion reprezentativ format din- 180 de persoane chestionate care au prezentat, adica (si-au dat interesul) 60 de persoane din sat si restul de 179 din mediul urban.

O prima concluzie la care am ajuns inca de terminarea chestionarului este ca in sat fiind singura livada de meri pe terenul propriu, unde am dezvoltat si o mica afacere pe intindere de 2ha, nevoia de mere proaspete este destul de mare si bauturi le alcoolice( tuica, lichior), compot, dulceata, prajituri, care au calitati deosebite pentru aroma din bautura si dulceata de mere precum si alte intrebuintari au trezit un interes deoebit . Fiind totodata si produse bio ceea ce este cea mai cautata hrana in momentul actual, studiindu-se in amanunt provenienta produselor.

Interpretarea rezultatelor

Concluzii

Odata cu chestionarea celor intervievati am reusit in timp sa aducem turistii care vin din ce in ce mai multi sa intretina pomi primavara cand infloresc ,la stropit, curatat pomi de crengi, sapat printre randuri , recoltarea manuala a merelor si cumpararea merelor de catre turistii care au inceput sa vina si pentru alte activitati in localitatea unde este livada, adica pentru pescuit, apicultura si plaja fiind in Periam Port. la o distanta foarte mica fata de livada de meri, , o problema este relaxarea turistului care aduce si bani pentru taran si totodata turistul se delecteaza si are satisfactia muncii depuse

Traditia taraneasca se pastreaza cu strictete.Cu acest studiu s-a ajuns in final la concluzia ca merele cat si produsele pe baza de mere au o mare cautare, la nivel mare, motiv pentru care in lucrarea de disertatie , am dezvoltat in amanunt un studiu integrat asupra tuturor oportunitatilor in ceea ce privesc merele, o mare curiozitate a mea a fost sa studiez in amanunt si speciile de meri ce se cultiva in zona noastra (Banatul de campie) pentru a fi eficienti la nivel maxim , solul fertil pentru aceasta cultura foarte sensibila la inghetul de primavara si umiditate mare, vanturi foarte puernice ce distrug livezile de meri, nu prea prielnice noi in tara decat in cateva zone, motiv pentru care merele in comparatie cu altii pomi fructiferi ( peri, ciresi, piersici) sunt pe un loc de mijloc .

Diversificand productia de fructe, legume si dezvltand agroturismul s-au mai imbunatatit lucrurile, avand marfa mai diversificata, se pot valorifica mai usor.

De aceea cei pe care i-am chestionat i-am intrebat ce fructe , legume ar vrea sa se cultive in mod frecvent. In urma raspunsurilor s-a ajuns la concluzia ca: livada ar trebuii protejata de inghet in perioada de inflorire, de asemena stropita cu diferite substante, foarte multe mere cad datorita vantului, ploilor dese si diferitelor boli.

Totusi merele sunt din fructele preferate pentru consumat proaspete, dulceata de mere ocupa locul 3 sau 4 dupa dulceata de capsuni, in functie de preferintele fiecaruia.