Sistem Informatic Privind Evidenta Produselor Alimentare Comercializate

”Sistem informatic privind evidența produselor alimentare comercializate”

Cuprins

Introducere

1. Analiza sistemului informațional existent

1.1. Caracteristica unității social economice

1.2. Esența economico-organizatorică și conținutul problemei privind evidența produselor alimentare comercializate

1.3. Analiza resurselor informaționale

1.4. Tehnologia prelucrării informației

1.5. Justificarea necesității realizării noului SI.

2. Proiect de ansamblu al sistemului informatic preconizat

2.1. Noțiuni generale privind proiectarea de ansamblu al SI.

2.2. Obiectivele subsistemului informatic preconizat

2.3. Definirea ieșirilor

2.4. Determinarea intrărilor

2.5. Determinarea bazei informaționale

2.6. Sistemul de codificare utilizat

2.7. Estimarea necesarului de resurse hard și soft

3. Proiect de detaliu al sistemului informatic preconizat

3.1. Definirea structurii funcționale ale sistemului informatic

3.2. Proiectarea ieșirilor

3.3. Proiectarea intrărilor

3.4. Proiectarea bazei Informaționale

3.5. Specificații-proceduri automate

3.6. Realizarea programelor

3.7. Procesul tehnologic de prelucrare a datelor.

4. Eficacitatea sistemului informatic proiectat

4.1. Aprecierea eficacității sistemului

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere

Timpul a demonstrat că pentru a spori eficiența oricărui sistem, trebuie pus accentul pe modalitatea de gestiune a informației ce ține atît de activitatea internă cît și cea externă.

Într-o abordare sistematică a societății, sistemul informațional realizează legătura dintre sistemul de conducere și celelalte subsisteme la nivel microeconomic. Prin componențele sale, sistemul informațional asigură atât transmiterea informațiilor necesare diverselor niveluri de decizie, cât și conținutului deciziilor către nivelurile operaționale.

Anume pentru aceasta, orice sistem de gestiune a componentelor unui mediu trebuie bine definit și analizat. Sistemul trebuie să cunoască clar componentele sale, iar pentru elaborarea lui este necesar de a lua în considerație un șir de factori care ar putea influența direct sau indirect asupra structurii componentelor.

Folosirea atât a tehnicii de calcul cât și a unui sistem informatic specializat oferă posibilitatea de înregistrare și evidență a tuturor operațiilor efectuate în cadrul magazinului, ceea ce presupune înregistrarea intrărilor tuturor mărfurilor precum și a vânzărilor efectuate în perioada de gestiune pentru fiecare produs.

Scopul lucrării este proiectarea unui subsistem informatic care pe baza datelor referitoare la intrările în magazin și realizările produselor să efectueze un proces de analiză a traficului de produse alimentare în cadrul SRL „FoodShop”. Subsistemul proiectat trebuie să prelucreze aceste date în scopul obținerii unui set de ieșiri destinate personalului de conducere pentru luarea deciziilor adecvate. Crearea diferitor rapoarte va clarifica esențial viziunea persoanelor responsabile referitoare la traficul de produse în cadrul magazinului.

Elaborarea acestui subsistem presupune analiza sistemului informațional al unității social economice în scopul determinării informației specifice (documente) ce va circula în cadrul întreprinderii, precum și determinarea persoanelor care vor folosi subsistemul proiectat și a destinației ieșirilor efectuate de el.

Proiectarea generală va asigura modelarea conceptuală a noului sistem și va avea ca obiectiv strategic elaborarea concepției generale definită din punct de vedere structural și funcțional, prin stabilirea componentelor de sistem, a legăturilor dintre acestea și a funcționalității structurii sale. Aici va avea loc determinarea ieșirilor și a intrărilor viitorului sistem, care ulterior vor fi proiectate în detaliu.

Pe parcursul lucrării va fi descris tot procesul de proiectare a sistemului informatic privind gestiunea produselor alimentare comercializate, începând cu determinarea intrărilor și a ieșirilor, elaborarea bazei de date până la elaborarea aplicației.

1. Analiza sistemului informațional existent

1.1. Caracteristica unității social economice

Societatea cu răspundere limitată „FoodShop”, sau prescurtat SRL „FoodShop” a fost fondată la 15.08.2010, înregistrata la Camera Înregistrării de stat sub № 145001015. Adresa sediului cebtral este : MD-2024, Republica Moldova, or. Chișinău str. Uzinelor 124. Pentru desfășurarea activității i s-a eliberat codul fiscal 1005600012581.

Scopul creării Societății îl constituie activitatea de comercializare a producției alimentare și obținerea venitului în baza acestei activități.

Organele de conducere ale SRL “FoodShop” sunt:

Adunarea generală a asociaților;

Organul executiv – în frunte cu Directorul general;

Organul de control – comisia de cenzori.

Organul suprem de conducere este Adunarea generală a asociaților, care e în drept să hotărască orice întrebări în limitele stabilite de legislație și Statut. Adunarea generală se ține cel puțin o dată pe an. Hotărîrile Adunării generale ce țin de competența ei sunt obligatorii pentru persoanele cu funcții de răspundere și asociații societății.

Directorul general este organul executiv care înfăptuiește din numele Societății anumite reguli privind chestiunile curente ale activității ei, cu excepția chestiunilor ce țin de competența Adunării generale a asociaților.

Organul executiv, în persoana Directorului general îndeplinește la întreprindere funcțiile de conducere și organizare.

Activitatea de bază a societății se desfășoară în magazinul alimentar aflat pe str. Uzinelor 124.

Personalul magazinului este format din : Manager, Contabil și doi vînzători. Calitatea de manager o deține Directorul general a SRL”FoodShop”.

1.2. Esența economico-organizatorică și conținutul problemei privind evidența produselor alimentare comercializate

Esența economico-organizatorică a problemei abordate exprimă aspectul economic, principiile și metodele de organizare sau ansamblul de măsuri privind asigurarea rezolvării acesteia.

Evidența reprezintă activitate care asigură informarea permanentă și precisă despre situația dintr-un anumit domeniu prin înregistrarea și controlul proceselor, fenomenelor, lucrurilor, bunurilor, persoanelor etc. din punct de vedere cantitativ și calitativ.

Conducerea unei unități economice ca SRL ”FoodShop” presupune ca persoana responsabilă de activitatea sa, să aibă imaginea exactă a activității desfășurate în magazin, și este foarte important să cunoască în timp real informațiile de care are nevoie. Deoarece întreprinderea comercializează o gamă largă de produse este foarte important de dus o evidență strictă a tuturor intrărilor și ieșirilor de mărfuri, care participă la activitatea comercială a întreprinderii.

Pînă în prezent, la SRL ”FoodShop” informația era prelucrată în mod manual, toate înregistrările făcînduse într-un caiet, iar pentru obținerea situației curente era nevoie de efectuat multe operații printre care chiar și inventarierea. Verificare era posibila la sfîrșitul lunii cînd se comparau datele din contabilitate cu cele din magazin.

Scopul proiectării viitorului SI (sistem informatic) constă în automatizarea funcțiilor înregistrare a produselor care sunt livrate de furnizori magazinului și de formare a rapoartelor referitoare la livrările de produse alimentare, informație care se prezintă lunar în contabilitate pentru estimarea veniturilor unității economice.

În condițiile economiei de piață o importanță deosebită o are modul efectiv de gestionare a informației, timpul și mai ales operativitatea de care se dă dovadă în prelucrarea informației.

Astfel, în cadrul problemei studiate se va distinge următoarele compartimente care necesită o prelucrare computerizată în scopul economisirii criteriilor sus-menționate.

Vom considera astfel problema, din punct de vedere structural, ca parte a 3 componente de bază:

Înregistrarea informației referitoare la produsele destinate comercializării;

Înregistrarea informației referitoare la produsele comercializate.

Prelucrarea informației, verificarea informației rezultative și emiterea documentelor finale.

1.3. Analiza resurselor informaționale

Analiza resurselor informaționale evidențiază volumul de date supuse prelucrării, circuitele și fluxurile informaționale care reflectă relațiile informaționale legate de realizarea problemei, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Totodată, se evidențiază deficiențele manifestate în funcționarea SIF (sistem informațional) existent (ca de exemplu: nivel insuficient de saturație cu informații, lipsa informațiilor operative, caracter nestructural și nerațional al fluxurilor informaționale, grad necorespunzător de selectare și ierarhizare a informațiilor, inexistența unei abordări moderne în procesul de prelucrare a informațiilor, etc.).

Una dintre cerințele de bază a existenței unui sistem este prezența fluxului informațional care este asigurat de către resursele informaționale.

Resursele informaționale ale întreprinderii SRL “FoodShop” pot fi examinate sub trei aspecte:

Organizatoric;

Tipologic;

Obiectul de gestiune.

Sub aspect organizatoric, resursele informaționale includ un ansamblu de elemente, principalele fiind: baza informațională, resursele hard, resursele soft, telecomunicațiile, etc.

Baza informațională (BI) presupune totalitatea datelor, informațiilor, circuitelor și fluxurilor informaționale.

În cadrul SRL „FoodShop”, principala informație utilizată pentru actualizarea bazei de date constă în facturile fiscale, transmise de la agenții economici. Ele sunt transmise prin intermediul agentilor în vînzări la care conducerea magazinului efectueză comenzi.

Resursele hard corespunzătoare întreprinderii reprezintă un calculatoar de tip desktop și o imprimantă. Configurația acestuia este prezentată în tabelul de mai jos ( vezi tabelul 1.3.1. ).

Tabelul 1.3.1.

Configurația stației de lucru de tip desktop

Calculatorul nu este utilizat efectiv în cadrul SIF, la care se efectuează doar careva operații matematice la sfîrșitul lunii.

Resursele soft sunt destinate prelucrării de date pentru necesitățile concrete ale utilizatorilor și includ:

sisteme de gestiune a bazelor de date (Microsoft Access, SQL Server);

procesoare de tabele (Microsoft Excel);

editoare și procesoare de texte (Microsoft Word), etc.

Resursele umane includ specialiștii acesteia – viitorii utilizatori ai sistemului informatic solicitat. “SI de evidență a produselor comercializate” va fi utilizat de cei doi vînzători, contabilul și managerul întreprinderii.

Printre alte elemente organizatorice ale resurselor informaționale, pot fi numite: Resursele financiare, Tehnologii Informaționale și Telecomunicații, Baza Științifico-metodologică și Cadrul legislativ-normativ.

Tipologic, resursele informaționale includ toate tipurile de informații necesare dezvoltării activităților socio-economice ale SRL „FoodShop” și anume: informația economică, tehnico-științifică, tehnologică, comercială, etc.

Obiectului de gestiune, resursele informaționale reprezintă toate tipurile de informații produse în întreprindere pentru uz intern și extern, precum și informațiile produse în exterior, dar sunt utilizate pe plan intern.

1.4. Tehnologia prelucrării informației

Tehnologia existentă de prelucrare a informației, aplicată pentru soluționarea acestei probleme este bazată în marea parte pe prelucrarea manuală a informației, fiind un proces de rutină care poate fi automatizat. Tehnica de calcul este utilizată neeficient, astfel la crearea rapoartelor informația se preia din calculator și se alcătuiesc rapoartele care sunt scrise manual.

Reieșind din specificul operațiilor, ele pot fi unite în etape. Astfel, operațiile procesului tehnologic de prelucrare a informației în problema analizată, pot fi grupate în patru etape :

Primară – colectarea, înregistrarea, controlul și transmiterea datelor inițiale. Vînzătorii verifica cantitatea și calitatea produselor primite cu datele din facturi prezentaele informaționale includ toate tipurile de informații necesare dezvoltării activităților socio-economice ale SRL „FoodShop” și anume: informația economică, tehnico-științifică, tehnologică, comercială, etc.

Obiectului de gestiune, resursele informaționale reprezintă toate tipurile de informații produse în întreprindere pentru uz intern și extern, precum și informațiile produse în exterior, dar sunt utilizate pe plan intern.

1.4. Tehnologia prelucrării informației

Tehnologia existentă de prelucrare a informației, aplicată pentru soluționarea acestei probleme este bazată în marea parte pe prelucrarea manuală a informației, fiind un proces de rutină care poate fi automatizat. Tehnica de calcul este utilizată neeficient, astfel la crearea rapoartelor informația se preia din calculator și se alcătuiesc rapoartele care sunt scrise manual.

Reieșind din specificul operațiilor, ele pot fi unite în etape. Astfel, operațiile procesului tehnologic de prelucrare a informației în problema analizată, pot fi grupate în patru etape :

Primară – colectarea, înregistrarea, controlul și transmiterea datelor inițiale. Vînzătorii verifica cantitatea și calitatea produselor primite cu datele din facturi prezentate de agentii pe vînzări în momentul livrării mărfii. Ca sursă inițială de informație servește factura fiscală. Mai apoi, managerul magazinului transmite facturile în contabilitate.

Pregătitoare – include primirea, controlul și înregistrarea informației de intrare la centrul de calcul. Contabilul înregistrează factura în registru și introduce datele esențiale în calculator într-un document excel. Se efectuează un control programat în urma căruia daca există erori, ele sunt corectate, dacă nu, date se salvează în fișier.

De bază – prelucrarea datelor se efectuează după gruparea și sortarea acestora. Contabilul extrage manual datele necesare din fișier pentru evidența contabilă și pentru întocmirea rapoartelor. Aici documentele se prelucrează manual și acesta este cel mai mare neajuns, efectuînd un lucru dublu de introducere apoi de extragere a datelor din calculator. La această etapa se prelucrează un număr foarte mare de documente ceea ce necesită mult timp și cheltuieli în plus

Finală – formarea documentelor de ieșire și transmiterea lor către aprobare. Contabilul întocmește manual rapoartele care sunt prezentate la Biroul de Statistica cît și cele perezentate managerului pentru luarea deciziilor. Analizînd rapoartele managerul ia hotărîri în ceea ce privește viitoarea comandă.

Schema procesului tehnologic de prelucrare a datelor până la implementarea sistemului informatic este prezentată în Anexa 1.1.

1.5. Justificarea necesității realizării noului SI.

Analizând particularitățile organizării procesului existent de prelucrare a informației s-au evidențiat un șir de neajunsuri atât organizatorice cit și informaționale:

ponderea mare a lucrului de rutina privind înregistrarea facturilor in calculator in sarcina contabilului;

lipsa informațiilor operative;

caracter nestructural și nerațional al fluxurilor informaționale.

Realizarea unui nou SSI (subsistem informatic) privind evidența produselor alimentare comercializate va condiționa o serie de modificări favorabile în circuitul informațional, precum:

eliberarea personalului din contabilitate de la lucru de rutină;

reducerea timpului de efectuare a calcului prin distribuirea acestuia;

ridicarea nivelului de fiabilitate ,exactitate și actualitate a informației;

ridicarea calității lucrului efectuat.

Ca efecte ale implementării noului SI vom avea un circuit mai redus de documente pe suporți de hârtie, posibilități sporite de transferare a datelor. Păstrarea datelor și deci analiza acestora se va efectua pentru termene mai îndelungate de timp. Ca rezultat vom obține o reflectare mai adecvată a evidenței produselor comercializate și o precizie sporită a rezultatelor.

2. Proiect de ansamblu al sistemului informatic preconizat

2.1. Noțiuni generale privind proiectarea de ansamblu al SI.

Obiectivul fundamental al unui sistem informatic constă în furnizarea de informații corecte, relevante și la timp atît conducerii, cît și nivelelor operaționale specifice unei unități economice (compartimente sau servicii funcționale), în vederea îmbunătățirii activității și creșterii eficienței economice.

Structura generală de principiu a unui SI cuprinde un ansamblu de intrări, perlucrări și ieșiri, care sunt definite în funcție de obiectivele noului sistem, adică SI asigură prelucrarea mulțimii intrărilor sub diverse variante, în vederea obținerii mulțimii ieșirilor.

Schematic structura generală de principiu a unui SI este:

Intrările SI sunt reprezentate de tranzacțiile externe, care redau operațiile economice în dinamică, deci semnifică schimbări în colecțiile de date ce conduc la actualizarea acestora. În acest mod, se realizează o corelație între modificările SIF și conținutul colecțiilor de date.

Modificările apărute în interiorul unor anumite colecții de date implică, la rîndul lor, modificări în alte colecții de date prin intermediul tranzacțiilor interne.

Cu alte cuvinte, tranzacțiile externe provin din exteriorul sistemului electronic de calcul (SEC) și sunt furnizate prin intermediul intrărilor SI cu ajutorul procedurilor de creare inițială a colecțiilor de date.

Tranzacțiile interne sunt asigurate exclusiv în cadrul sistemului electronic de calcul (SEC) prin intermediul procedurilor de actualizare și exploatare a colecțiilor de date.

Prelucrările SI sunt asigurate de un ansamblu omogen de proceduri automate, care realizează actualizarea și exploatarea colecțiilor de date, ca urmare al tranzacțiilor interne sau externe în vederea obținerii ieșirilor solicitate de beneficiar.

Ieșirile SI constituie rezultatul prelucrării colecțiilor de date care se obțin prin transferarea sau calculul atributelor, ca urmare a folosirii procedurilor automate. Ieșirile pot fi de diferite tipuri.

Astfel, la etapa de proiectare generală sunt concretizate următoarele elemente:

obiectivele subsistemului

informatic preconizat;

definirea ieșirilor;

definirea intrărilor;

determinarea bazei informaționale;

elaborarea codurilor;

estimarea necesarului de resurse

hard și soft.

2.2. Obiectivele subsistemului informatic preconizat

Obiectivele subsistemului informatic preconizat presupun abordarea și rezolvarea informatică a unor probleme concrete, într-o manieră sistemică și pot fi de două categorii:

manageriale (de conducere);

funcționale.

Obiectivele de conducere urmăresc aspectele globale de conducere ale unității economice, de obicei aceste obiective se realizează în cadrul sistemului informatic de conducere.

Obiectivele funcționale a sistemului informatic au în vedere informarea activităților legate de realizarea anumitor funcții ale unității economice ce se desfășoară în subdiviziunile ei.

Pentru a spori capacitatea de prelucrare și pentru a obține o informare mai corectă și mai operativă asupra evidenței produselor alimentare comercializate devine foarte oportună realizarea unui Sistem Informatic în cadrul Sistemului Informațional existent. Datorită calităților acestuia se poate garanta o precizie sporită a prelucrărilor precum și un înalt grad de operativitate.

Obiectivele SI reprezintă scopuri imediate și de perspectivă ale funcționării activității economice și de conducere, în vederea ridicării nivelului de informare operativă a structurilor organizatorice și de conducere pentru asigurarea maximizării eficienței economice și a rentabilității activității unității beneficiare.

Noul sistem trebuie sa corespunda a unui numar destul de numeros de cerinte pe care trebuie sa le realizeze efectiv, operativ si rational solutionind concomitent atit dorintele operatorilor, cit si cele ale managerului și contabilului. Sistemul informatic de evidență a produselor alimentare comercializate va realiza intregul process incepind cu introducerea, verificarea, colectarea datelor si terminind cu prelucrarea lor si generarea de informatii necesare realizarii procesului de decizie. Acesta va include:

Inregistrarea furnizorilor in cadrul BI

Intregistrarea categoriilor de produse

Inregistrarea unitatilor de masura utilizate

Inregistrarea tipurilor de produse comercializate

Inregistrarea facturilor

Generarea cecurilor

Generarea Raportului Vinzari pe zi, saptamina, luna

Generarea Raportului pe perioada specificata

Generarea listei Furnizorilor

Generarea listei Produselor

2.3. Definirea ieșirilor

Realizarea obiectivelor sistemului informatic se caracterizează prin satisfacerea cerințelor informaționale ale conducerii și structurii organizatorice. Sistemul proiectat constituie un sistem de prelucrare, stocare și furnizare a informațiilor, fapt care cere determinarea strictă atât a intrărilor în sistem cât și a ieșirilor din el. Documentele rezultative prin structura și conținutul lor reflectă esența sarcinii, fără de care procesul de luare a deciziilor este imposibil. Structura documentelor rezultative prin simplitatea și claritatea sa trebuie să favorizeze înțelegerea rapidă și deplină a lor pentru a fi ulterior analizate.

Ieșirile pot fi abordate din mai multe puncte de vedere.

Din punct de vedere structural, ieșirile sistemului informatic reprezintă a treia componentă din schema ce caracterizează structura generală a oricărui tip de sistem

INTRĂRI-PRELUCRĂRI–IEȘIRI.

Din punct de vedere funcțional, ieșirile sistemului informatic concretizează obiectivele generale și specifice ale sistemului proiectat:

Obiectivele generale ale sistemului proiectat este procedeul precis de reușită a comercializării mărfii.

Obiectivele specifice ale sistemului concretizează exactitatea informației și ale gradului de corelație cu alte probe.

Din punct de vedere tipologic, ieșirile sistemului informatic abordat pot fi redate sub formă de documente rezultative:

Standarte;

Nestandarte.

Prin documentele standarte se subînțelege documentele cu forma generalizată. Referitor la documentele nestandarte se poate de menționat, că ele se formează pe baza celor generalizate și a unor filtre, care se aleg în dependență de forma de ieșire necesară.

Pentru materializarea integrală a obiectivelor SI privind evidența vînzărilor produselor informatice, se propun ieșiri informatice concretizate în liste/situații de ieșire și anume:

Lista furnizorilor înregistrați în sistem;

Lista produse;

Lista facturi;

Lista cecuri;

Lista Vinzari zi/ saptamina/ luna/ perioada specificata;

Lista Intrări zi/ saptamina/ luna/ perioada specificata;

2.4. Determinarea intrărilor

Faza de proiectare a bazei informaționale presupune determinarea completă și corectă a mulțimii atributelor de intrare, necesare și suficiente pentru obținerea ieșirilor sistemului informatic în urma prelucrărilor automate, care să satisfacă cerințele predefinite prin obiectivele acestui sistem.

În acest sens baza informațională de intrare va cuprinde totalitatea atributelor care reflectă toate fenomenele și procesele, inclusiv gruparea acestora într-un ansamblu omogen de entități, în scopul optimizării prelucrărilor SI preconizat.

Conținutul bazei informaționale de intrare astfel va cuprinde totalitatea atributelor privite ca un nucleu informațional, necesar și suficient realizării obiectivelor noului sistem.

Reieșind din necesitățile de informații de intrare, pentru asigurarea funcționării sistemului informatic proiectat și formării corecte și depline a documentelor de ieșire, în calitate de intrări pentru acest sistem se va utiliza următoarele date:

Unități de măsură

Id unitate

Denumire unitate

Furnizori

Id furnizor

Denumire furnizor

Cod fiscal

Adresa

Telefon

Categorii

Id categorie

Denumire categorie

Produse

Bar code

Denumire produs

Id unitate

Id categorie

Id furnizor

Data fabicării

Data expirării

Facturi

Id factură

Seria

Numar

Id furnizor

Data

2.5. Determinarea bazei informaționale

Determinarea bazei informaționale presupune concretizarea tuturor atributelor conform indicatorilor structurali din cadrul ieșirilor și intrărilor aferente sistemului informatic proiectat. Aceste atribute trebuie să includă următoarele caracteristici:

denumirea atributului stabilit în raport de semantica acestuia;

natura atributului;

lungimea atributului (reprezentat de numărul de caractere ocupat de către acesta).

Deci, baza informațională va cuprinde totalitatea atributelor care reflectă toate fenomenele și procesele, inclusiv gruparea acestora într-un ansamblu omogen de entități, în scopul optimizării prelucrărilor subsistemului informatic proiectat. Baza informațională a sistemului de evidență a produselor alimentare comercializate este prezentată în tabelul de mai jos (vezi tabelul 2.5.1.).

Tabelul 2.5.1

Conținutul bazei informaționale

Indiferent de aria de cuprindere, dicționarul atributelor trebuie să conțină definiții unice și complete. Dicționarul trebuie să fie în permanență actualizat cu noi atribute astfel încât acesta să asigure cât mai exact conținutul și semantica bazei de date.

De asemenea, este necesar să se realizeze un control logic prin folosirea unor condiții de validare simple sau compuse, astfel încât, acestea să asigure concordanța dintre atributele declarate în dicționar și atributele declarate în relațiile bazei de date.

Sistemul informatic proiectat este realizat în SGBD (sistem de gestiune a bazelor de date) Microsoft SQL Server 2013 prin intermediul căruia are loc crearea, întreținerea, actualizarea și păstrarea informației în baza de date (BD).

Avantajele folosirii acestuia:

Contine toate mijloacele necesare stocarii informatiei de o natura foarte diversa (text, numere, expresii logice, imagini, data, etc.)

Contine toate instrumentele necesare prelucrarii informatiei (contine procesor de interogari, functii, proceduri)

Asigura un nivel destul de ridicat de securizare (permite crearea unei liste de utilizatori, fiecare cu parola sa, pentru fiecare BD in particular)

Recunoaste caracterele dintr-un spectru destul de mare de limbi (sustine codificarea UTF-8/UTF-16)

Structura generală a bazei de date are la bază un model unic de date în care se înscriu structurile specifice ale utilizatorului în vederea integrării într-o concepție unitară. Această structură va satisface independent și global cerințele specifice și comune ale tuturor utilizatorilor și va reprezenta schema bazei de date.

La etapa proiectării de detaliu a BI (paragraful 3.4.) se va explica detaliat împărțirea BI în entități precum și relațiile dintre acestea.

2.6. Sistemul de codificare utilizat

Necesitatea codificării atributelor este impusă de cerințele de grupare și ierarhizare a atributelor, care oferă multiple posibilități de prelucrare a colecțiilor de date, în care va fi transpusă baza informațională. Codificarea atributelor conduce și la utilizarea intensivă a suporturilor direct adresabile și a memoriei interne, ceea ce permite optimizarea accesului la diverse valori ale atributelor, concomitent cu minimalizarea timpului de prelucrare a viitoarelor colecții de date. De asemenea, codurile aferente atributelor bazei informaționale pot asigura confidențialitatea și integritatea valorii atributelor, ceea ce conferă colecțiilor de date o anumită protecție și securitate în timpul prelucrării.

Codificarea informației tehnico-economice e necesară pentru organizarea efectivă a păstrării, căutării și prelucrării informației.

Elaborarea codurilor include determinarea codurilor pentru:

atributele componente ale bazei informaționale de intrare (BII);

intrări, ieșiri și entitățile structurii bazei informaționale (abrevierea denumirii entităților);

componentele structurale ale sistemului informatic proiectat (subsisteme, aplicații unități funcționale, unități de prelucrare, module, etc.).

Codificarea atributelor BII constă în stabilirea codurilor corespunzătoare pentru fiecare atribut din nucleul informațional. Codificarea atributelor componente trebuie să fie realizată în corelație directă între semantica atributelor existente în baza informațională de intrare și mulțimea de simboluri acordate acestora, ținând cont de cerințele specifice codurilor (unicitate, comoditate, concizie, stabilitate, etc.).

Pentru înregistrarea produselor se va utiliza codul de bare deoarece el determină univoc fiecare produs. El deține următoare avantaje:

Codul de bare este modalitatea de reprezentare a literelor și cifrelor printr-o succesiune de bare și spatii;

Codificarea cu bare îi conferă utilizatorului posibilitatea de a prelua informațiile de pe un support fizic, cu ajutorul unui cititor optic de coduri de bare în scopul prelucrării și al gestionării informatizate;

Unicitatea codurilor de bare pe piața internă si internatională se asigură prin folosirea unor indicative gestionate de asociații profesionale de profil;

Pentru exemplificare voi prezenta structura numerică a unui cod de bare, atribuit de ARPC (Asociația Romană pentru Paletizare si Containerizare), pentru reprezentare în simbolistica EAN 13 (din engleză: European Article Number):

unde:

– 642XXXX = indicativul de utilizator, cu prefixul 642 care reprezinta codul international al Romaniei,( pentru Republica Moldova este 484) conform standardului SR EN ISO 3166-1:2007;

– 00000 = intervalul aflat la dispoziția utilizatorului, pentru a forma serii de coduri în functie de produs, gramaj, sortiment, calitate etc. (maximum 100 000 de coduri);

– Y = cifra de autocontrol, tiparita automat prin programul de generare.

Codificarea intrărilor, ieșirilor și entităților structurii bazei informaționale presupune realizarea codurilor care vor fi utilizate pentru identificarea acestora și pentru referință în toate etapele de realizare a sistemului informatic.

Codificarea intrărilor presupune atribuirea de coduri cu semnificație memonică pentru documentele de intrare ce vor fi utilizate în noul sistem, ca de exemplu: D1, D2, …, Dm. Codurile sunt prezentate în tabelul 2.6.1.

Tabelul.2.6.1.

Codificarea documentelor de intrare

Codificarea ieșirilor subînțelege atribuirea de coduri pentru indicatorii sintetici economico-financiari, liste/situații de ieșire, grafice, etc., urmărind scopul informatizării denumirii acestora, ca de exemplu pentru listele/situațiile de ieșire pot fi asociate următoarele coduri: S1, S2, …, Sn. Codurile sunt prezentate în tabelul 2.6.2.

Tabelul 2.6.2.

Codificarea documentelor de ieșire

Codificarea entităților existente în structura BI presupune abrevierea denumirii acestora la maxim 8-9 caractere în funcție de posibilitatea de manipulare a viitoarelor colecții de date dependente de SGBD-ul folosit.

2.7. Estimarea necesarului de resurse hard și soft

Estimarea necesarului de resurse hard și soft presupune concretizarea condițiilor sau restricțiilor tehnice (după caz) necesare realizării și punerii în funcțiune a noului sistem, ca de exemplu:

tipuri de echipamente, caracteristici, configurații;

schema de amplasare;

mijloacele soft necesare, etc;

Automatizarea procesului de lucru pentru evidența produselor alimentare comercializate necesită folosirea unor programe aplicative care să susțină un sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD), deoarece anume SGBD-urile sunt orientate pentru rezolvarea problemelor de introducere, păstrare și prelucrare a colecțiilor de date. Analizând problema actuală, timpul când a fost introdusă pentru prima dată în exploatare, s-a ajuns la concluzia, că SGBD potrivit problemei puse este MS SQL Server 2013, ce funcționează în sistemul de operare Windows 7, sau și mai avansat, iar programul aplicativ realizat în Visual Studio 2013.

Pentru funcționarea programului aplicativ și a sistemului de operare Windows este necesară o configurare tehnică nu mai joasă decât următoarea:

procesor 1.6 GHz sau mai rapid;

5400 RMP hard disk drive

Spatiu disponibil pe hard disk 20 GB;

DirectX 9 – video card capabil să ruleaze la 1024 x 768 sau la rezolutie mai mare a ecranului;

cititor laser;

cec printer;

unități de memorie operativă cu capacități nu mai puțin de 1 GB;

placa de rețea, tastatură, mouse.

Pentru mărirea operativitatii sistemului si a centralizarii prelucrarii fluxurilor de date a fost folosita arhitectura Client-Server realizata pe baza tehnologia TCP-IP (protocol de control al transmisiei/protocol internet). Aceasta arhitectura permite o viteza destul de ridicata si stabila de prelucrare si transmitere a informatiei de la statiile Operator la statia Server. De asemenea s-a decis folosirea unei retele locale închise ( vezi figura 2.7.1.).

Figura 2.7.1. Structura retelei locale izolate centralizate

Aici vedem clar mecanismul realizarii transmiterii datelor de la statiile Operator la statia Server. Fiecare statie operator are la dispozitie cititorul laser a bar-codului, instrumental de validare a datelor pentru o eventuala transmitere a lor la statia Server. In acelasi timp statiile Operator poseda cite o imprimanta destinată tipăririi cecurilor. Toate procesarile ulterioare, inlusiv evidenta si actualizarea datelor se realizeaza la statia Server.

Luînd în considerație faptul că întreprinderea deja are un calculator, este necesar procurarea a încă doua cu caracteristici nu mai mici decăt cele indicate, cititoare laser și echipament pentru rețea : switch, cablu conectoare.

3. Proiect de detaliu al sistemului informatic preconizat

3.1. Definirea structurii funcționale ale sistemului informatic

Obiectivul general al proiectării de detaliu (PD) a sistemului informatic (SI) presupune transformarea modelului conceptual al noului sistem într-un model operațional (tehnic).

Alte obiective secundare sunt:

alegerea soluției optime de gestiune a datelor;

proiectarea structurilor de date, inclusiv prelucrările specifice la nivelul unităților funcționale (UF) și de prelucrare (UP);

realizarea efectivă a specificațiilor pentru procedurile care vor asigura parametrii optimi de funcționare ai noului sistem în etapele de implementare și exploatare.

În rezultatul PD sunt obținute:

un ansamblu de fișiere sau baze de date;

proceduri de introducere sau creare a datelor, proceduri de actualizare și obținere a rezultatelor;

reguli tehnice de utilizare și exploatare a întregului SI.

PD a SI este caracterizată printr-o serie de trăsături specifice, cum ar fi:

Alegerea sistemului optim de gestiunea datelor și a sistemului electronic de calcul. Trebuie să asigure realizarea funcționalității SSI definit în PG;

Transformarea entităților din baza informațională (BI) (definite în PG) în colecții de date ce urmează a fi organizate în fișiere sau baze de date (în concordanță cu sistemul de gestiune a datelor care a fost ales);

Proiectarea structurală și funcțională a datelor organizate în fișiere sau BD la nivelul unităților funcționale și de prelucrare;

Elaborarea strategiei de definire a procedurilor de creare/actualizare și exploatare/listare a fișierelor sau BD, precum și specificarea măsurilor de securitate și protecție.

Proiectarea de detaliu a subsistemului informatic preconizat include următoarele elemente:

definirea structurii funcționale a sistemului informatic;

proiectarea ieșirilor;

proiectarea intrărilor;

proiectarea bazei informaționale;

specificații proceduri automate;

specificații proceduri manuale;

realizarea programelor;

procesul tehnologic de prelucrare a datelor.

Reieșind din principiile și posibilitățile funcționale ale sistemului informatic, se definesc funcțiile subsistemului proiectat. Ierarhia funcțională se bazează pe principiile tehnologice de prelucrare a informației și procedurile de realizare a ei.

Structura funcțională cuprinde următoarele date, care sunt definite ca funcții:

evidența produselor alimentare comercializate;

evidența furnizorilor;

evidența facturilor;

evidența cecurilor;

După cum a fost menționat în punctele anterioare, reieșind din specificul activității sistemului informatic mai predomină unele proceduri manuale de prelucrare a informației. Procedurile manuale ale subsistemului proiectat se reduc la lucrul cu suporții de informație și procedurile de colectare și întroducere a informației la tastatură, în tendință pe viitor procedurile manuale menționate se vor exclude.

3.2. Proiectarea ieșirilor

Proiectarea ieșirilor subînțelege determinarea formatului și conținutului tuturor tipurilor de ieșiri pe care le va furniza viitorul sistem. Pentru a asigura concretizarea cât mai amplă a obiectivelor subsistemului proiectat, la proiectarea ieșirilor trebuie să se țină cont atât de principiile, cerințele legislative, informaționale și de proiectare, cât și de posibilitățile și restricțiile tehnice.

Lista/situație în care se afișează datele generalizate despre furnizori este intitulată „Lista Furnizori”. Datele acestui raport sunt sintetizate în următoarele grupe informative: numele, codul fiscal, adresa, telefon. Mai jos (vezi figura 3.2.1.) este prezentată proiectarea acestei liste iar un exemplu este redat în Anexa 3.1.

Lista Furnizori

Lista / situația privind evidența furnizorilor

Pentru luna__________anul________

Figura 3.2.1. Lista / situația de ieșire “Lista Furnizori”

Lista produselor pe care sistemul le gestionează include cîteva atribute: Denumirea, Bar code, Data fabricării, Data expirării. Toate aceste detalii favorizează o selectare și ordonare a componentelor cît se poate de operativă și rațională. Mai jos (vezi figura 3.2.2.) este prezentată proiectarea acestei liste iar un exemplu de videoformat este prezentat în Anexa 3.2.

Lista Produse

Lista / situația privind evidența produselor

Pentru luna__________anul________

Figura 3.2.2. Lista / situația de ieșire “Lista Produse”

Lista în care se afișează datele referitor la facturile înregistrate este „Lista Facturi”. Datele acestui raport sunt sintetizate în următoarele grupe informative: Seria, Numar, Denumire Furnizor, Adresa, Data. Un exemplu este prezentat în Anexa 3.3. Lista în care se afișează datele referitor la cecurile emise este „Lista cecuri”. Datele acestui raport sunt sintetizate în următoarele grupe informative: Numar, Data. Un exemplu este prezentat în Anexa 3.4. Lista în care se afișează datele referitor la intrările de mărfuri este „Lista Intrări”. Datele acestui raport sunt sintetizate în următoarele grupe informative: Denumire, Bar Code, Cantitate, Pret, Factura, Data. Lista poate fi creată pentru perioada specificată.Un exemplu este prezentat în Anexa 3.5. Lista în care se afișează datele referitor la produsele vîndute este „Lista Vînzări”. Datele acestui raport sunt sintetizate în următoarele grupe informative: Denumire, Bar Code, Cantitate, Pret, Cec, Data. Lista poate fi creată pentru perioada specificată. Un exemplu este prezentat în Anexa 3.6.

3.3. Proiectarea intrărilor

Intrările sunt reprezentate de documente primare și videoformate de intrare. La proiectarea celor din urmă s-au luat în vedere o serie de aspecte:

afișarea la un moment dat a unui volum redus de informații;

afișarea la un moment dat a unei cereri de răspuns ce se refera la o singură informație;

scurtarea răspunsului operatorului prin folosirea codificărilor;

utilizarea unor formate clare și precise pentru afișare;

evitarea cuvintelor și caracterelor dificil de citit sau înțeles;

dialogul este rezolvat astfel încât permite corectarea imediata a erorilor.

Videoformatul „Intrări” este utilizat pentru a introduce datele referitor la facturile primite. Videoformatul este prezentat în figura de mai jos (vezi figura 3.3.1.).

Figura 3.3.1. Videoformatul de înregistrare a facturilor

Aici se introduce seria, numarul facturii, data , furnizorul, se selectează categoria, apoi produsul indicat pe factură, se introduce cantitatea și prețul și se adaogă în factura conceptuală. Dupa ce factura corespunde celei reale, se salvează. Facturile pot fi vizualizate în secțiunea rapoarte.

Videoformatul „Produse” este utilizat pentru a introduce, modifica și șterge datele referitor la produsele noi, unitățile de măsura, categoriile și furnizori. Videoformatul este prezentat mai jos (vezi figura 3.3.2.).

Figura 3.3.2. Videoformat de înregistrare a Produselor.

Aici se selectează pentru începutu tabul Produse, se introduce denumirea produsului, codul de bare, se selectează categoria, unitatea sa de măsură și furnizorul după care se setează data fabricării și data expirării produsului. Mai apoi se apasă butonul Salvează. Pentru a reseta valorile se tastează butonul Resetează.

Analogic produselor, se înregistrează și furnizorii, categoriile și unitățile de măsură. Alte videoromate sunt prezentate în Anexa 3.7. – 3.9..

3.4. Proiectarea bazei Informaționale

Proiectarea bazei informaționale face o determinarea completă și corectă a mulțimii atributelor, necesare și suficiente pentru obținerea ieșirilor sistemului informatic, în urma prelucrărilor automate care să satisfacă cerințele pentru sistemul informatic proiectat.

Proiectarea bazei informaționale presupune implicarea următoarelor aspecte:

structurarea bazei informaționale în entități care reprezintă gruparea atributelor și reflectarea corespondențelor dintre acestea;

determinarea algoritmilor utilizați;

determinarea categoriilor de atribute.

Baza informațională este compusă din 2 categorii de atribute:

atribute complexe, obținute ca rezultat al utilizării algoritmilor de calcul;

atribute preluate;

Definirea corectă a corespondențelor dintre entitățile bazei informaționale are un rol important în funcționarea sistemului informatic. Structurarea în entități corespunde cu tabelele din baza de date.

În continuare, totalitatea atributelor existente se structurează în grupuri omogene – entitățile BI. La nivel fizic, fiecare entitate reprezintă un tabel al bazei de date. Toate tabelele vor interacționa între ele prin intermediul cheilor.

Entitatea Produse grupează atributele care descriu grupa produse ce se vor înregistra în baza de date. Structural ea este formată din atributele descrise mai jos (vezi figura 3.4.1.)

Figura 3.4.1. Atributele tabelului “produse”

Entitatea Unit_masura conține date referitoare la unitățile de măsură. Structural ea este formată din atributele descrise mai jos (vezi figura 3.4.2.).

Figura 3.4.2. Atributele tabelului “unit_masura”

Entitatea Categorii grupează atributele care descriu grupa categorii ce se vor înregistra în baza de date. Structural ea este formată din atributele descrise mai jos (vezi figura 3.4.3.)

Fig 3.4.3. Atributele tabelului “categorii”

Entitatea Furnizori grupează atributele referitoare la descrierea furnizorilor. Structural ea este formată din atributele descrise mai jos (vezi figura 3.4.4.)

Figura 3.4.4. Atributele tabelului “furnizori”

Entitatea Facturi grupează atributele referitoare la descrierea facturilor. Structural ea este formată din atributele descrise mai jos (vezi figura 3.4.5.)

Figura 3.4.5. Atributele tabelului “facturi”

Entitatea Intrari grupează atributele referitoare la intrările în sistem. Structural ea este formată din atributele descrise mai jos (vezi figura 3.4.6.)

Figura 3.4.6. Atributele tabelului “intrari”

Entitatea Ieșiri grupează atributele referitoare la ieșirile din sistem prin intermediul cecurilor. Structural ea este formată din atributele descrise mai jos (vezi figura 3.4.7.)

Figura 3.4.7. Atributele tabelului “iesiri”

Entitatea Cecuri grupează atributele referitoare la cecurile tipărite. Structural ea este formată din atributele descrise mai jos (vezi figura 3.4.8.)

Figura 3.4.8. Atributele tabelului “cecuri”

Între entitățile BI reprezentată mai sus s-a format tipul de legătură: 1∞. Corespondențele dintre acestea sînt reflectate prin atributele de legătură care îndeplinesc funcția de cheie primară în cadrul fiecărei entități. Tipurile legăturilor dintre entități pot fi prezentate și schematic. Reprezentarea schematică a acelorași legături ale entităților bazei informaționale este prezentată mai jos (vezi figura 3.4.9.)

Figura 3.4.9. Reprezentarea schematică a relațiilor între tabelele

bazei de date

3.5. Specificații-proceduri automate

Pentru executarea mai rapidă a lucrărilor unele proceduri standard au fost automatizate (se execută automat, fără intervenția utilizatorului), declanșate la dorința utilizatorului prin apelarea lor. Apelarea poate fi făcută printr-un simplu clic pe butonul respectiv. Aceste proceduri sunt:

introducerea datelor în tabele;

modificarea datelor ulterior introduse;

generarea codurilor;

generarea automată a numărului cecurilor;

calcularea tuturor genurilor de subtotal și total;

crearea rapoartelor,

căutarea informației.

Toate operațiunile prezentate mai sus se efectuează pe baza procedurilor automate programate.

Procedura este compusă din funcții, care îndeplinesc anumite operațiuni ca funcții de introducere a datelor. Reieșind din specificul documentelor de intrare, funcția se adresează la tabelul respectiv de introducere a datelor. Datele introduse de la tastatură se memorizează în baza de date.

Procedura de generare se face, în momentul introducerii unei noi înregistrări prin simpla incrementare a ultimului cod generat.

Metoda de generare localizaează codul maximal în baza de date, după aceasta codul maximal se incrementează cu o unitate.

Specificații proceduri manuale

Subsistemul prevede prezența unor proceduri manuale. Însemnătatea lor în procesul tehnologic este minimă, acestea constau în introducerea manuală a datelor, din documentele de intrare, de la tastatură. Executarea procedurilor manuale se efectuează de persoana împuternicită. Frecvența acestor proceduri sunt respective celor automate, care în majoritatea cazurilor depind de volumul informației introduse și actualitatea lor.

3.6. Realizarea programelor

Interfața aplicației este programată în C# ( utilizînd ca suport platforma .Net Framework) , iar baza de date a fost proiectată în MS SQL Server 2013, ambele fiind produse Microsoft și se integrează perfect. Noile posibilități ale platformei permit instalarea aplicației de către orice utilizator indiferent de nivelul de cunoștințe în acest domeniu. Un alt avantaj este că ea permite mari posibilități de elaborare a unor sisteme complexe în schimbul unui efort relativ mic.

Principalele argumente care au motivat alegerea acestei platforme sunt:

Automatizarea multor procese;

Spectru larg de posibilități;

Elaborarea, relativ simplă, a formelor;

Posibilitatea afișării rezultatelor în aspectul dorit;

Salvarea operativă a informațiilor;

Posibilitatea modelării designului.

Toate modulele programului sunt efectuate în limbajul de programare C#, deoarece el este unul din cele mai performante limbaje și poate realiza toate funcțiile necesare modulelor, adică interconexiunea cu baza de date, modificarea dinamică a tabelelor, efectuarea interogărilor bazei de date, efectuarea calculelor cu datele din tabele, construirea graficelor și formatarea corespunzătoare a listelor/situații de ieșire, precum și un nivel înalt de protecție a datelor de intrare și ieșire. Sistemul informatic privind evidența produselor alimentare comercializate va funcționa pe o bază de date locală, ce va fi instalată pe server.

Astfel, resursele program realizate, includ o serie de module prin care sunt executate toate procedurile automate, prevăzute de subsistemul informatic, precum și interacțiunea utilizator-calculator.

Aplicația respectivă poartă un caracter destul de intuitiv la folosire. Acest fapt e asigurat de o structurare bine definită a categoriilor de operații și un desing special pentru fiecare formă. Astfel în față obținem un sistem simplu de manipulat, dar care e bazat pe un sistem complex.

La lansarea aplicației se deschide implicit secțiunea Facturi, însă din bara de comenzi se paote selecta : Facturi, Cecuri, Produse, Rapoarte (vezi figurile 3.6.1. – 3.6.4.).

Figura 3.6.1. Videoformat de înregistrare a facturilor

Facturi – are scopul de a înregistra facturile primite de la agenții comerciali.

Figura 3.6.2. Videoformat de creare a cecurilor

Cecuri – videoformatul de creare a cecurilor pentru cumpărători. Acestea se salvează și în baza de date pentru formarea „istoriei” vînzărilor.

Figura 3.6.3. Videoformat de gestionare a produselor

Produse – videoformatul destinat introducerii, modificării, ștergerii și căutării produselor, furnizorilor, unităților de măsură și categoriilor produselor.

Figura 3.6.4. Videoformat de creare a rapoartelor

Rapoarte – secțiunea destinată creării rapoartelor operative pentru conducerea magazinului.

3.7. Procesul tehnologic de prelucrare a datelor.

SI descris automatizează procesul tehnologic ușurînd atît lucrul contabilului cît și operatorilor.

La începutul lucrului cu programul are loc completarea nomenclatoarelor precum : unitățile de măsura, furnizorii, categoriile de produse, tipurile de produse. Pe parcursul procesului de lucru conținutul clasificatoarelor poate fi corectat, modificat sau adăugate noi înregistrări atît de operatori cît și de contabil.

La a doua etapă de lucru, de la tastatură se vor introduce datele din facturile primite de la agenții economici. Acesta reprezintă fluxul de intrare în sistem. Procesul derulează destul de ușor deoarece se produce cu ajutorul cititoarelor cu laser.

Următoarea etapă constă în executarea vînzărilor și crearea cecurilor de către vînzări după un scenariu anterior prevăzut de program într-o schemă de dialog cu utilizatorul. Acesta reprezintă fluxul de ieșire a produselor înregistrare în sistem.

A patra etapă de lucru constă în obținerea documentelor rezultative. De obicei aceste documente se creează automat, îndată după selectarea criteriilor necesare la formarea interpelărilor. Cu toate acestea utilizatorul are posibilitatea de a sorta, alinia și verifica încă o dată, de la ecran, dacă informația rezultativă este cea dorită. În caz contrar se pot crea alte interpelări sau introduce modificările necesare. Ca variante de ieșire a informație rezultative pot fi următoarele:

la ecran;

pe suporturi tehnice (hîrtie).

4. Eficacitatea sistemului informatic proiectat

4.1. Aprecierea eficacității sistemului

Determinarea eficacității unui SI subînțelege selectarea unei metodologii de evaluare a eficacității economice, selectarea unor criterii de eficacitate și calcularea unor indicatori de eficiență economică.

Elaborarea și implementarea produselor informatice (produse program, baze de date, pagini Web, sisteme informatice, etc.) implică cheltuieli esențiale, uneori considerabile, de resurse: umane, materiale, financiare. Pentru beneficiar este importantă justificarea acestor cheltuieli.

Eficiența economică caracterizează pe cît de reușite, din punct de vedere economic, sunt soluțiile propuse.

Cheltuielile sunt constituite din investițiile pentru elaborarea și implementarea produselor informatice și cheltuielile de exploatare a acestora.

Contribuțiile produselor informatice se manifestă în îmbunătățirea funcționării sistemelor informatice și a obiectelor de aplicație respective.

Scopul final al implementării produselor informatice constă în îmbunătățirea activităților cu prelucrarea informației. Ca scopuri particulare ar putea servi: reducerea cheltuielilor cu prelucrarea informației; creșterea veridicității și exactității informației;creșterea operativității obținerii informației necesare; obținerea unor informații noi, imposibil de obținut fără folosirea mijloacelor informatice, etc.

Eficiența economică a sistemului informatic este redată de raportul dintre rezultatul util (efectul sistemului informatic în procesul de conducere) și cheltuielile avansate pentru realizarea efectului dorit.

Efectele economice sunt datorate unor factori, dintre care cei mai importanți sunt:

modernizarea procesului de conducere prin intermediul sistemului informatic;

alegerea unor soluții optime;

minimalizarea timpului de răspuns pentru sistemul proiectat;

mărirea gradului de informatizare a principalei activități.

La proiectarea sistemului informatic este necesar sa se fundamenteze un sistem de indicatori a eficientei economice care va permite compararea tuturor variantelor posibile de realizare în raport cu resursele informatice existente. Acești indicatori vor fi determinați pe bază de calcule estimative, iar în faza de exploatare curentă a sistemului prin observări și măsurări concrete.

În continuare va fi reprezentată calcularea eficienței pentru sistemul informațional existent și pentru sistemul informatic proiectat. Valorile sunt luate comparative.

Pentru calcularea economiei anuale (Ec) este necesar de calculat cheltuielile privind prelucrarea informației în varianta de bază (manual) (Cb), și calcularea cheltuielilor din varianta proiectată (Ca). Calculul se face după formula:

Ec=Cb-Ca

Inițial se analizează cheltuielile privind prelucrarea informației în varianta de bază, pentru aceasta este necesar de următoarele date:

– volumul informațional folosit la prelucrare: Vinf =15000 semne;

– periodicitatea de efectuare a calculelor: n =52 ori / an;

– normativ de prelucrare a informației: B =300 semne / ora;

– fond de timp anual al managerului : Tan =2200 ore;

– salariul mediu lunar al managerului: Smed =2000 lei;

– fondul de timp lunar al managerului: Tlun =180 ore;

– coeficientul privind salariul suplimentar: Ic =1,45;

Pentru calcularea acestor cheltuieli se parcurg următorii pași:

1. Se calculează cheltuielile de muncă pentru realizarea calculelor în varianta de bază (manuală):

Cmb =Vinf*n/B;

Cmb =15000*52/300 =2600 ore;

2.Prețul unitar pe oră privind prelucrarea informației:

Ut =Smed*Ic/Tlun

Ut =2000*1.45/180 =16.11 lei/ora;

3. Total cheltuieli privind prelucrarea informației în varianta de bază.

Cb =Tan*Ut

Cb =2200*16,11 =35442 lei.

Pentru calcularea cheltuielilor din varianta de proiectare este necesar de următoarele date:

volumul de date inițiale prelucrate la calculator: Vinf =100000;

timpul mediu necesar realizării operațiilor la calculator pentru un indicator a informației inițiale: Tmed =10 sec;

prețul unei ore mașina: Pm =1,5 lei;

coeficientul privind timpul de control, întocmire și emitere a datelor: C =0.2;

1.Se calculează numărul de ore-mașină necesare la prelucrarea informației.

Tm =Vinf*Tmed/3600;

Tm =100000*10 /3600 =277.7(7) ore / mașină;

2.Valoarea timpului-mașină necesar prelucrării informației.

Cm =Tm*Pm;

Cm =277.77*1,5=416,65lei;

3.Cheltuieli privind întocmirea controlului și formarea datelor.

Ccf =C*Cm;

Ccf =0.2*416,65=83,33;

4. Cheltuielile totale privind varianta de proiectare se calculează;

Ca =(Cm+Ccf)*n;

Ca=(416,65+83,33)*52=25998lei;

Calculăm economia anuală în cazul implementării sistemului proiectat:

Ec =35442-25998=9444 lei

Deci eficienta economica a sistemului proiectat va constituia o sumă de 9444 lei anual.

Concluzii

În timpul și condițiile actuale în care activează întreprinderile din Republica Moldova, concurența externă și internă se manifestă deja cu suficientă intensitate.

Deși deciziile ce țin de aprovizionare tehnico–materială pe care USE trebuie să le adopte în mod curent nu sunt de foarte mare diversitate, volumul informațiilor pe care îl presupun este imens. Fundamentarea lor presupune o foarte riguroasă sistematizare a acestora și o bună cunoaștere a metodelor și instrumentelor cu ajutorul cărora informațiile sunt culese, prelucrate și valorificate.

La proiectarea sistemului au fost aplicate cunoștințe primite în cadrul cursurilor de “Baze de date“, “Proiectarea sistemelor informatice economice”, “Tehnologia prelucrării automate a informației economice “, etc.

Ca metodă de studiu a sistemului informațional existent, al fluxurilor informaționale, a specificului prelucrării datelor în cadrul acestuia s-a ales interviul care s-a petrecut prin mai multe întîlniri dintre proiectant și personalul de conducere. De asemenea au fost studiate documentele de ieșire și intrare ale sistemului informațional, facturile.

Pentru proiectarea sistemului informatic privind gestiunea produselor informatice s-a ales metoda Ieșiri – Intrări deoarece această metodă permite, în primul rând, o soluționare mai bună față de cerințele utilizatorului final și, în al doilea rînd, din cauză că ieșirile acestuia au fost prestabilite de către organele de conducere și de luare a deciziilor.

La proiectarea SI au fost create un șir de facilități, datorită cărora subsistemul informatic poate satisface exigențele utilizatorului. Printre acestea pot fi menționate următoarele:

Operativitatea prelucrării informației;

Interfața comodă în utilizare a resurselor program;

Obținerea automată a rapoartelor (listelor/situațiilor de ieșire);

Stocarea și păstrarea informației pe suport unic;

Posibilitatea găsirii rapide a informației solicitate;

Securitatea păstrării datelor, etc.

Procesul tehnologic a variantei de bază a fost modificat în vederea minimizării optime a procedurilor manuale și prelucrarea la maxim a datelor de către calculator.

Estimarea eficienței subsistemului proiectat demonstrează superioritatea lui față de metoda existentă de prelucrare.

Bibliografie

Costaș I. „Tehnologia prelucrării automatizate a informației economice” – Chișinău:

Editura ASEM, 1993.

Roșca I., Macovei E., Davidescu N., Răileanu V., „Proiectarea sistemelorfinanciar-

contabile” – București: Editura didactică și pedagogică, 1993.– 323 p.

Bolun I., Covalenco I., „Bazele Informaticii Aplicate” – Chișinău: Editura ASEM,

2005.

Cotelea V., „Baze de date” – Chișinău: Editura ASEM, 1998.

Lâsâi Gh., Lungu I. ș.a. “Sisteme informatice și baze de date”, București, 1993.

Lungu I, Sabău Gh. ș.a. “Sisteme informatice pentru conducere”, București, 1994.

Bulgaru O. “Managementul sistemelor informaționale”, Chișinău, 1998.

Herbert Schildt, „C#”, București, 2002.

Nușa Dimitriu-Lupan, Rodica Pintea ș.a. ,”Introducere în .NET Framework”.

Anexe

Schema PTPAIE existent Anexa 1.1.

Anexa 3.1.

Anexa 3.2.

Anexa 3.3.

Anexa 3.4.

Anexa 3.5

Anexa 3.6

Anexa 3.7

Anexa 3.8

Anexa 3.9

Bibliografie

Costaș I. „Tehnologia prelucrării automatizate a informației economice” – Chișinău:

Editura ASEM, 1993.

Roșca I., Macovei E., Davidescu N., Răileanu V., „Proiectarea sistemelorfinanciar-

contabile” – București: Editura didactică și pedagogică, 1993.– 323 p.

Bolun I., Covalenco I., „Bazele Informaticii Aplicate” – Chișinău: Editura ASEM,

2005.

Cotelea V., „Baze de date” – Chișinău: Editura ASEM, 1998.

Lâsâi Gh., Lungu I. ș.a. “Sisteme informatice și baze de date”, București, 1993.

Lungu I, Sabău Gh. ș.a. “Sisteme informatice pentru conducere”, București, 1994.

Bulgaru O. “Managementul sistemelor informaționale”, Chișinău, 1998.

Herbert Schildt, „C#”, București, 2002.

Nușa Dimitriu-Lupan, Rodica Pintea ș.a. ,”Introducere în .NET Framework”.

Anexe

Schema PTPAIE existent Anexa 1.1.

Anexa 3.1.

Anexa 3.2.

Anexa 3.3.

Anexa 3.4.

Anexa 3.5

Anexa 3.6

Anexa 3.7

Anexa 3.8

Anexa 3.9