Sistem Informatic Pentru Gestionarea Activitatii

Informatica

Sistem Informatic Pentru Gestionarea Activitatii

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

Introducere

Limbajul de programare folosit

CAP. I Proiectarea și realizarea sistemului informatic

1.1. Considerații generale

1.2. Proiectarea de ansamblu

1.3. Proiectarea detaliată

1.4. Proiectarea logică

1.5. Proiectarea bazei de date

1.5.1. Tabele și atribute

1.5.2. Cheie candidat și cheie primară

1.5.3. Relațiile dintre tabele

CAP. II Proiectarea logică a sistemului informatic

2.1. Proiectarea formularelor și a rapoartelor

2.1.1. Proiectarea intrărilor sistemului

informatic

2.1.2. Proiectarea rapoartelor sistemului

informatic

CAP. III Proiectarea fizică a sistemului informatic

privind gestiunea activității unei biblioteci

3.1. Considerente generale

3.2. Ecrane pentru introducerea datelor de

intrare în cadrul sistemului informatic

3.3. Rapoarte obținute cu ajutorul sistemului

informatic

Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

Sistemul informatic este o parte a sistemului informațional în care procesul de culegere, transmitere, stocare și prelucrare a datelor se realizează utilizând mijloace de calcul și de comunicare moderne, produse software specializate, proceduri și tehnici specifice la care se adaugă personalul specializat.

Pentru realizarea unui sistem informatic eficient, trebuie avute în vedere următoarele reguli de bază: abordarea modulară, criteriul eficienței economice, orientarea spre utilizatori, asigurarea unicității introducerii datelor, posibilitatea de dezvoltare ulterioară.

Realizarea unui sistem informatic pentru gestionarea activității unei biblioteci pornește de la stabilirea datelor primare necesare informațiilor de ieșire ale sistemului. Un pas foarte important îl constituie etapa de codificare a elementelor, adică de generare a unor grupuri de simboluri aferente înregistrărilor.

Etapa de proiectare constă în stabilirea componentelor principale ale sistemului informatic și anume baza de date, meniuri, rapoarte. Nucleul oricărui sistem informatic îl constituie baza de date, în jurul căruia gravitează celelalte componente.

Pentru realizarea acestui sistem informatic am folosit limbajul de programare Delphi XE4, deoarece am considerat că este cea mai eficientă metodă pentru a crea aplicații pentru Windows. Mediul IDE permite organizarea ferestrelor pe ecran, ancorând mai multe ferestre într-o singură fereastră sub formă de panouri.

Multitudinea de informații existente într-o bibliotecă necesită existența unui sistem informatic cu ajutorul căruia utilizatorul să poată sa selecteze și să acceseze cu rapiditate și precizie informația dorită. Informatizarea bibliotecii transformă modul de acces la informații, presupunând existența unor instrumente pentru stocarea, regăsirea și difuzarea informației.

Prin interogarea bazelor de date, întegistrările pot fi accesate ușor, filtrate, sortate după diferite criterii și valorificate prin intocmirea anumitor rapoarte. De asemenea, se realizează o gestiune clară și completă a fondului existent, permițând întocmirea unor statistici necesare în luarea anumitor decizii.

Utilizarea tehnicii de calcul, mărește considerabil eficiența economică.

LIMBAJUL DE PROGRAMARE FOLOSIT

Limbajul de programare pentru realizarea sistemului informatic pentru gestionarea activității unei biblioteci este Pascal in cadrul programului Delphi XE4. Motivul pentru care am ales acest limbaj de programare este: productivitatea.

Calitățile care îl fac atât de productiv sunt:

– calitatea mediului vizual de dezvoltare

– viteza de compilare versus eficiența codului compilat

– puterea limbajului de programare versus complexitatea sa

– flexibilitatea și scalabilitatea versus complexitatea sa

– șabloanele de proiectare și utilizare permise de către cadrul de lucru.

O altă caracteristică a acestui limbaj este aceea de generare a codului sursă pe măsură ce se plasează componentele in formulare. Tehnologiile CodeInsight contribuie la reducerea timpului necesar introducerii de la tastatură. Delphi XE4 este construit pe baza unui sistem de cadre de lucru orientat spre obiecte, lucru ce îl face deosebit de alte limbaje.

Pentru fiecare procedură efectivă este necesar un algoritm. Prin algoritm se înțelege un set de instrucțiuni cu ajutorul cărora se ajunge la rezultatul dorit.

Compilararea rapidă permite dezvoltarea eficientă a sistemului informatic și lucrul în mod incremental. Atunci când viteza de compilare este crescută execuția este mai rapidă, iar codurile executabile au dimensiuni mai mici. Cea mai cunoscută caracteristică a compilatorului de Pascal pe care se bazează Delphi XE4 este viteza lui.

O altă caracteristică foarte importantă este aceea a abilității de manipulare a componentelor în timpul proiectării, cu alte cuvinte posibilitatea de a proiecta componente și de a moșteni comportamentul altor componente folosind tehnici orientate spre obiect.

CAP. I. PROIECTAREA SI REALIZAREA SISTEMULUI INFORMATIC

1.1. Considerații generale

La proiectarea unui sistem informatic trebuie avută în vedere legătura lui cu lumea exterioară, posibilitatea de comunicare cu alte sisteme similare, de includere a acestuia într-un sistem mai complex, sau de includere a altor sisteme in acesta.

Principalul criteriu care stă la baza realizării sistemului informatic este cel economic. Acesta trebuie să fie rentabil.

Orientarea sistemului informatic este spre utilizator. Trebuie să răspundă cerințelor și preferințelor utilizatorilor.

În faza de proiectare trebuie să se urmareasca faptul ca datele să fie introduse o singură dată, iar sistemul să distribuie datele acolo unde este nevoie de ele. De asemenea, trebuie avută în vedere posibilitatea dezvoltării ulterioare, în funcție de cerințele viitoare ale utilizatorului.

În cadrul elaborării sistemului informatic se conturează urmatoarele etape:

– proiectarea de ansamblu în cadrul căreia se stabilesc intrările și ieșirile sistemului

– proiectarea de detaliu în cadrul căreia fiecare element de mai sus se descrie în detaliu

– elaborarea programului în cadrul căreia se scriu programele într-un anumit limbaj de programare (în cazul de față Delphi XE4)

– implementarea sistemului în cadrul căreia se va implementa sistemul realizat

– exploatarea și întreținerea sistemului în cadrul căreia se va exploata efectiv sistemul, concomitent cu efectuarea unor operațiuni de întreținere.

1.2. Proiectarea de ansamblu

Pentru crearea sistemului informatic pentru gestionarea activității unei biblioteci se pornește cu o analiză a domeniului și a particularităților acestuia. Se stabilesc datele de intrare si ceea ce trebuie obținut în final din prelucrarea datelor.

Se pornește cu stabilirea tabelelor din cadrul bazei de date aferente sistemului informatic:

Autori – permite introducerea datele referitoare la autorii cărților din bibliotecă

Cărți – permite intoducerea datelor referitoare la carțile existente în bibliotecă

Colecții – permite introducerea colecțiilor aferente cărților existente în bibliotecă

Edituri – permite introducerea datelor referitoare la edituri

Categorii de cărți – permite introducerea datelor despre categoriile de cărți existente în bibliotecă

Utilizatori – permite introducerea datelor referitoare la utilizatorii bibliotecii

Împrumut – permite introducerea datelor aferente împrumutului

Rezervare – permite introducerea datelor aferente rezervărilor efectuate

Se continuă apoi cu proiectarea tabelelor pentru introducerea datelor inițiale și se proiectează interfața cu utilizatorul, care trebuie să fie prietenoasă.

Astfel, tabelele vor avea urmatoarea structură:

Autori: – Cod autor (ID)

Nume

Prenume

Cărți: – Cod carte (ID)

Titlu

An apariție

Format

Preț

Stoc

Limba

Note

ISBN

Cota carte

Număr inventar

Observație

Colecții: – Cod colecție

– Denumire colecție

Edituri: – Cod editura (ID)

Denumire editura

Oraș

Categorii: – Cod categorie

– Denumire categorie

Utilizatori: – Cod utilizator(ID)

– Nume

– Prenume

– Telefon

– Email

– Carte de identitate

– Număr permis

Împrumut: – Cod împrumut(ID)

– Număr document

– Data împrumut

– Data restituire

– Data limită

– Penalizare

– Număr Bucați

– Stare

Rezervare: – Cod rezervare(ID)

– Data rezervare

– Data limită

– Număr Bucăți

Pe baza acestor structuri se execută machetele de introducere a datelor, de vizualizare si modificare a acestora, iar la final, procedura de listare.

1.3. Proiectarea detaliată

Proiectarea detaliată a intrărilor cuprinde ca etape proiectarea logică de detaliu și proiectarea fizică de detaliu.

Specificațiile de intrare trebuie sa cuprindă:

macheta documentului;

instrucțiunile de culegere, utilizare și transpunere pe suport tehnic;

regulile de control și validare.

În proiectarea fizică de detaliu este necesară realizarea a următoarelor activități:

Alegerea suportului tehnic pentru culegerea datelor;

Proiectarea machetelor documentelor de intrare – macheta documentului primar trebuie să conțină definite urmatoarele elemente de structură: antetul, denumirea documentului; coduri de identificare, data, rubrici.

Stabilirea instrucțiunilor de culegere și regulilor de control și validarea datelor trebuie să cuprindă reguli de validare manuală a volumului, a secvenței documentelor și a cifrelor de control pe pachetele de documente primare și reguli pentru controlul sintactic al datelor din documentele primare. Aceste reguli de control sunt o condiție necesară pentru scrierea programelor de verificare logică a datelor de intrare.

Proiectarea videoformatului de intrare se face în funcție de modul concret de desfășurare a dialogului operator-calculator în varianta afișării pe ecran a machetei de introducere a datelor de intrare.

Cu ajutorul sistemului informatic se vor obține următoarele rapoarte prezentate in figurile Fig.1.3.1. – Fig.1.3.8.:

1. Situația cărților existente în bibliotecă la data….

Fig.1.3.1 Situatia carților existente în bibliotecă la data…

2. Situația cărților existente în bibliotecă pe categorii la data…..

Fig.1.3.2.Situația cărților existente în bibliotecă pe categorii la data…

3. Situația cărților existente în bibliotecă pe limbi la data…..

Fig.1.3.3. Situația cărților existente în bibliotecă pe limbi la data…

4. Situația cărților existente în bibliotecă pe edituri la data……

Fig.1.3.4. Situația cărților existente în bibliotecă pe edituri la data…

5. Situația cărților imprumutate la data…

Fig.1.3.5. Situația cărților împrumutate la data…

6. Situația cărților rezervate la data…..

Fig.1.3.6. Situația cărților rezervate la data…

7. Situația utilizatorilor restanțieri la data……………

Fig.1.3.7. Situația utilizatorilor restanțieri la data…

8. Situația cărților împumutate pe categorii la data……………

Fig.1.3.8. Situația cărților împumutate pe categorii la data…

La nivelul fiecărui subsistem informatic este necesar ca intrările sistemului să fie condiționate de ieșirile acestuia.

1.4. PROIECTAREA LOGICĂ

În cadrul cadrul proiectării bazei de date sunt identificate trei activități de bază:

analiza cerințelor sistemului informatic și modelarea conceptuală a datelor;

proiectarea logică a bazei de date;

proiectarea fizică a bazei de date.

Prin modelarea conceptuală a datelor se urmărește construirea unui model al datelor care să asigure transpunerea exactă a realității din domeniul analizat, fără a lua în considerare cerințele specifice unui model de organizare a datelor, criteriile de calitate privind organizarea datelor, cerințele nefuncționale ale sistemului și criteriile de performanță privind stocarea și accesarea datelor. În acest sens, se construiește diagrama entitate-relație, care evidențiază entitățile de date din sistem, atributele acestora, precum și legăturile dintre entități.

Proiectarea logică presupune organizarea datelor în tabele și coloane, conform regulilor modelului relațional. Se urmărește obținerea unui model relațional neafectat de cerințele nefuncționale și de cele de performanță în accesarea datelor, nici de facilitățile limbajului de programare. Toate aceste aspecte sunt înglobate în etapa proiectării fizice a bazei de date.

Principalele criterii de calitate utilizate în evaluarea modelului logic al datelor sunt:

– Completitudinea

Modelul logic trebuie să conțină toate datele necesare prelucrărilor și obținerii ieșirilor din sistem.

– Neredundanța

Redundanța datelor generează probleme privind integritatea datelor și solicită procese suplimentare pentru întreținerea datelor. Modelul logic trebuie să fie format dintr-un set de tabele normalizate.

– Reutilizabilitatea

Schema logică a bazei de date trebuie concepută astfel încât ea să satisfacă nu doar cerințele anticipate ale sistemului ci și pe cele ale altor utilizatori sau eventualele cerințe viitoare care apar inevitabil. Nu trebuie să se țină cont doar de cerințele actuale, deoarece reorganizarea datelor în cazul unor cerințe noi va fi foarte costisitoare.

– Stabilitatea și flexibilitatea

Aceste criterii vizează ușurința adaptării bazei de date la modificările ulterioare ale cerințelor sistemului. Un model al datelor este considerat stabil dacă eventualele modificări ale cerințelor funcționale nu determină modificarea sa. Schema bazei de date va fi considerată mai stabilă sau mai puțin stabilă în funcție de amploarea modificărilor generate de schimbarea cerințelor. Flexibilitatea unui model al datelor este dată de ușurința extinderii sale pentru înglobarea noilor cerințe cu impact minim asupra structurii existente.

– Simplitatea și eleganța

Modelul logic al datelor trebuie să ofere o clasificare naturală și elegantă a datelor.

Modelul fizic al datelor se obține în urma proiectării fizice și este invizibil utilizatorilor și programatorilor. Acesta specifică modul de stocare fizică și accesare a datelor, utilizând facilitățile oferite de un anumit limbaj de programare. De exemplu, date din tabele diferite pot fi stocate fizic împreună pentru a putea fi transferate în memoria calculatorului printr-o singură operațiune. Acest lucru ar putea duce la modificarea modelului logic, cu consecința neîndeplinirii criteriilor calitative. Trebuie să încercăm să obținem performanțe respectând criteriile calitative ale modelului logic.

În cadrul proiectării fizice se urmărește optimizarea performanțelor bazei de date în ceea ce privește stocarea fizică și accesul la date. Principalul aspect îl reprezintă realizarea unui raport optim între ușurința păstrării integrității datelor și performanțele bazei de date.

Procesul de interogare și actualizare a datelor trebuie selectat pe baza frecvenței, volumului de date și priorității acestora, evaluarea costurilor totale ale operațiunilor de actualizare, interogare și stocare a datelor, precum și evaluarea efectelor determinate de pierderea integrității datelor.

De asemenea, la proiectarea fizică vor fi luate în considerare și facilitățile oferite de limbajul de programare ales.

Așadar, schema logică a bazei de date poate diferi de schema fizică a bazei de date.

1.5. PROIECTAREA BAZEI DE DATE

1.5.1. Tabele și atribute

Se stabilesc tabelele ce compun baza de date, iar în cadrul fiecărui tabel atributele. Un tabel repreintă o clasă de obiecte cu o existență de sine stătătoare, identificat printr-un nume. Fiecare tabel are un set de atribute asociate lui. Un atribut este o proprietate a unui tabel.

Un exemplu de tabel al sistemului informatic este EDITURI si unele dintre atributele posibile:

EDITURI: CodEditura, DennumireEditura, Oraș

1.5.2. Cheie candidat și cheie primară

Fiecare tabel trebuie să aibă un atribut sau mai multe atribute cu ajutorul cărora sa se diferențieze.

Pentru fiecare tabel pot exista mai multe chei candidat. De aceea, una dintre aceste chei se va desemna drept cheie primară.

O cheie primară este o cheie candidat care a fost aleasă pentru a fi un identificator in cadrul unui tip de tabel. În reprezentare numele respective se subliniază cu linie continuă (vezi Fig.1).

Legătura dintre tabele se realizează prin intermediul cheilor secundare marcate cu linii punctate.

Mai jos se prezintă tabelele sistemului informatic cu marcarea cheilor primare și a cheilor secundare aferente fiecarui tabel (Fig.1.5.2.):

AUTORI CĂRȚI COLECȚII EDITURI

CATEGORII

UTILIZATORI

Figura 1.5.2. Reprezentare tabele cu chei primare, chei secundare și atribute

1.5.3. RELAȚIILE DINTRE TABELE

O relație este o asociere între tabelele existente în cadrul sistemului informatic.

Cardinalitatea relațiilor între două tabele este dată de un număr de cazuri ale unui tabel care ar putea să fie asociate cu fiecare caz al celuilalt tabel. Cardinalitatea este sugerată prin 0(zero), 1, M („multe“). Între tabele, luate două câte două, se pot identifica trei tipuri de relații: unu-la-unu, unu-la-multe, multe-la-multe. În diagrame, descrierea relațiilor se face de-a lungul liniilor care leagă cele două tabele. În cele ce urmează sunt prezentate tipurile de relații existente între tabelele sistemului informatic (Fig.1.5.3.1 – Fig.1.5.3.8.).

1. Relația dintre tabelul AUTORI si tabelul CĂRȚI

Fig. 1.5.3.1. Descrierea relației dintre tabelul Autori și tabelul Cărți

„Fiecare AUTOR poate avea una sau mai multe CARȚI“

„Fiecare CARTE poate aparține unuia sau mai multor AUTORI“

2. Relația dintre tabelul CĂRȚI si tabelul COLECȚII

Fig.1.5.3.2. Descrierea relației dintre tabelul Cărți și tabelul Colecții

„Fiecare CARTE aparține numai unei COLECȚII“

„Fiecare COLECȚIE poate conține una sau mai multe CĂRȚI“

3. Relația dintre tabelul CĂRȚI si tabelul EDITURI

Fig.1.5.3.3. Descrierea relației dintre tabelul Cărți și tabelul Edituri

„Fiecare CARTE aparține numai unei EDITURI“

„Fiecare EDITURA poate conține una sau mai multe CĂRȚI“

4 Relația dintre tabelul CĂRȚI si tabelul CATEGORIE

Fig.1.5.3.4. Descrierea relației dintre tabelul Cărți și tabelul Categorie

„Fiecare CARTE aparține uneia sau mai multor CATEGORII“

„Fiecare CATEGORIE poate conține una sau mai multe CĂRȚI“

5. Relația dintre tabelul CARȚI si tabelul UTILIZATORI

Fig.1.5.3.5. Descrierea relației dintre tabelul Cărți și tabelul Utilizatori

„Fiecare CARTE este împrumutată numai unui UTILIZATOR“

„Fiecare UTILIZATOR poate împrumuta una sau mai multe CĂRȚI“

6. Relația dintre tabelul UTILIZATORI si tabelul ÎMPRUMUT

Fig.1.5.3.6. Descrierea relației dintre tabelul Utilizatori și tabelul Împrumut

„Fiecare UTILIZATOR poate avea unul sau mai multe ÎMPRUMUTURI“

„Fiecare ÎMPRUMUT parține numai unui UTILIZATOR“

7. Relația dintre tabelul CARȚI si tabelul REZERVARI

Fig.1.5.3.7. Descrierea relației dintre tabelul Cărți și tabelul Rezervări

„Fiecărei CĂRȚI îi corespunde una sau mai multe REZERVĂRI“

„Fiecărei REZERVĂRI îi corespund una sau mai multe CĂRȚI“

8. Relația dintre tabelul CARȚI si tabelul REZERVARI

Fig.1.5.3.8. Descrierea relației dintre tabelul Rezervări și tabelul Împrumut

„Fiecărei REZERVĂRI îi corespunde unul sau mai multe ÎMPRUMUTURI“

„Fiecărei ÎMPRUMUT îi corespund una sau mai multe REZERVĂRI“

CAP II. PROIECTAREA LOGICĂ A SISTEMULUI INFORMATIC

În capitolul anterior au fost identificate si structurate cerințele sistemului. În cadrul acestui capitol se va prezenta ce înseamnă sistemul informatic de gestiune a activității unei biblioteci si cum va funcționa acesta.

Se vor prezenta toate intrările sistemului, ieșirile, precum și interfața și dialogurile.

2.1. Proiectarea formularelor și a rapoartelor

Fiecare formular de intrare va fi asociat unui flux de date de intrare, iar fiecare raport se va regasi într-un flux al datelor generate.

Un formular de intrare este o machetă de ecran care conține unele date predefinite și unele date completate în rubrici speciale

Un raport este un document în care sunt incluse doar date predefinite, folosit pentru a citi și vizualiza informația.

2.1.1. Proiectarea intrarilor în sistemul informatic

Pentru a putea fi folosite în cadrul sistemului informatic, datele de intrare parcurg mai multe etape:

– înregistrarea datelor în documentul de intrare

– transpunerea datelor pe suportul tehnic

– verificarea datelor de intrare

– corecția datelor eronate.

Proiectarea intrărilor presupune următoarele activități:

– proiectarea machetelor documentelor de intrare

– controlul și validarea datelor

– proiectarea formularelor de intrare.

Macheta documentelelor de intrare trebuie să conțină:

– denumirea documentului

– coduri de identificare

– rubrici pentru informațiile cantitativ-valorice

– rubrici pentru semnaturi și stampile

– indicații de completare

Mai jos sunt prezentate formularele de intrare folosite în cadrul sistemului informatic privind gestionarea activitații unei biblioteci (Fig.2.1.1.1. – Fig.2.1.1.8.).

1. Macheta Autori

Fig. 2.1.1.1. Formular intoducere date AUTOR

2. Macheta Cărți

Fig. 2.1.1.2. Formular intoducere date CĂRȚI

3. Macheta Utilizatori

Fig. 2.1.1.3. Formular intoducere date UTILIZATORI

4. Macheta Împrumuturi

Fig. 2.1.1.4. Formular intoducere date ÎMPRUMUTURI

5. Macheta Edituri

Fig. 2.1.1.5. Formular intoducere date EDITURI

6. Macheta Categorii

Fig. 2.1.1.6. Formular intoducere date CATEGORII

7. Macheta Colecții

Fig. 2.1.1.7. Formular intoducere date COLECȚII

8. Macheta Rezervări

Fig. 2.1.1.8. Formular intoducere date REZERVĂRI

2.1.2. Proiectarea rapoartelor sistemului informatic

Presupune determinarea conținutului tuturor rapoartelor imprimate și ale documentelor și ecranelor furnizate de sistemul informatic. În vederea stabilirii formatului rapoartelor sau ecranelor realizate pe calculator, se va întocmi macheta imprimantei.

Aceasta cuprinde:

– titlul

– datele de identificare

– capul de tabel

– datele elementare care se vor imprima pe fiecare rând

– totalurile.

Pe baza acestor specificații se trece la proiectarea fizică, în cadrul căreia se realizează forma finală și formatul de editare.

Mai jos sunt prezentate rapoartele rezultate cu ajutorul sistemului informatic privind gestionarea activitații unei biblioteci (Fig.2.1.2.1. – Fig.2.1.2.7.).

1. Situația cărților existente în bibliotecă la data….

Întocmit, Verificat,

Nume, prenume Nume, prenume

Semnătura Semnătura

Fig.2.1.2.1. Situația cărților existente în bibliotecă la data de …

Realizarea acestui raport este posibilă prin folosirea datelor din următoarele tabele: Cărți și Edituri.

2. Situația cărților existente în bibliotecă pe categorii la data…..

Fig.2.1.2.2. Situația cărților existente în bibliotecă pe categorii la data de …

Realizarea acestui raport este posibilă prin folosirea datelor din următoarele tabele: Cărți, Edituri și Categorii.

3. Situația carților existente în bibliotecă pe limbi la data…..

Întocmit, Verificat,

Nume, prenume Nume, prenume

Semnătură Semnătură

Fig.2.1.2.3. Situația cărților existente în bibliotecă pe limbi la data de …

Realizarea acestui raport este posibilă prin folosirea datelor din următoarele tabele: Cărți și Edituri.

4. Situația cărților existente în bibliotecă pe edituri la data……

Fig.2.1.2.4. Situația cărților existente în bibliotecă pe edituri la data de …

Realizarea acestui raport este posibilă prin folosirea datelor din următoarele tabele: Cărți și Edituri.

5. Situația carților rezervate la data…..

Biblioteca

Situația cărților rezervate

la data

Întocmit, Verificat,

Nume, prenume Nume, prenume

Semnătură Semnătură

Fig.2.1.2.5. Situația cărților rezervate la data de …

Realizarea acestui raport este posibilă prin folosirea datelor din următoarele tabele: Cărți, Edituri, Rezervare.

6. Situația utilizatorilor restanțieri la data……………

Fig.2.1.2.6. Situația utilizatorilor restanțieri la data de …

Realizarea acestui raport este posibilă prin folosirea datelor din următoarele tabele: Cărți, Edituri, Utilizatori, Împrumut.

7. Situația cărților împumutate pe categorii la data……………

Fig.2.1.2.7. Situația cărților împumutate pe categorii la data de …

Realizarea acestui raport este posibilă prin folosirea datelor din următoarele tabele: Cărți, Edituri, Împrumut.

CAP. III PROIECTAREA FIZICĂ A SISTEMULUI INFORMATIC PRIVIND GESTIUNEA ACTIVITĂȚII UNEI BIBLIOTECI

3.1. Considerente generale

Proiectarea fizică mai este cunoscută și sub numele de proiectarea de detaliu și urmează proiectării logice întâlnită și sub numele de proiectare de ansamblu.

În această etapă se descriu programele sau modulele acestora care trebuie sa fie în strânsă concordanță cu diagramele fluxurilor de date stabilite anterior.

La nivel fizic, o bază de date este un ansamblu de fișiere intercorelate, care conține nucleul de date necesare sistemului informatic.

3.2. Ecrane pentru introducerea datelor de intrare în cadrul sistemului informatic

Pentru introducerea datelor în sistemul informatic, s-au realizat urmatoarele module (Fig.3.2.1. – Fig.3.2.7.):

– Modulul principal

Fig.3.2.1. Modulul principal al Sistemului Informatic

Acest modul gestionează întreaga activitate a sistemului informatic. Au fost configurate următoarele submodule:

► Biblioteca

► Nomenclatoare

► Despre aplicație

► Ieșire

De asemenea, pentru ușurarea muncii operatorului, s-au configurat trei meniuri cu acces direct:

● Configurare bibliotecă:

● Împrumut:

● Utilizatori:

► Submodulul Biblioteca

Acest submodul include următoarele meniuri:

□ Împrumut

□ Rezervari

□ Meniul Împrumut

Fig.3.2.2. Meniul Împumut al Sistemului Informatic

Cu ajutorul acestui meniu se introduc și se gestionează împumuturile catre utilizatori.

□ Meniul Rezervări

Fig.3.2.3. Meniul Rezervari al Sistemului Informatic

Cu ajutorul acestui meniu se introduc și se gestionează rezervările efectuate de catre utilizatori.

► Submodulul Nomenclatoare

Include următoarele meniuri:

□ Cărți

□ Utilizatori

□ Edituri

□ Autori

□ Colecții/Categorii

□ Meniul Cărți

Fig.3.2.4. Meniul Cărți al Sistemului Informatic

Cu ajutorul acestui meniu se introduc și se gestionează carțile existente în bibliotecă, permițand ordonarea acestora dupa autor sau editura.

□ Meniul Utilizatori

Fig. 3.2.5. Meniul Utilizatori al Sistemului Informatic

Permite introducerea și gestionarea datelor privind utilizatorii.

□ Meniul Edituri

Fig.3.2.7. Meniul Edituri al Sistemului Informatic

Permite introducere și gestionarea datelor despre edituri, avand posibilitatea ordonării alfabetice.

□ Meniul Colecții/Categorii

Fig.3.2.8. Meniurile Categorii și Colecții ale Sistemlui Informatic

Permite introducerea și gestionarea datelor despre categoriile și colecțiile cărților existente în bibliotecă.

► Submodulul Despre aplicație – include date despre aplicație, versiune și asistența tehnică.

► Submodulul Ieșire – permite ieșirea din aplicație.

3.3. Rapoarte obținute cu ajutorul sistemului informatic

Cu ajutorul sistemului informatic privind gestiunea activității unei biblioteci s-au obținut urmatoarele rapoarte (Tab.3.3.1 – Tab.3.3.7.):

Tab.3.3.1. Situația cărților existente în bibliotecă la data de …

Intocmit, Verificat,