Sistem Informatic de Prelucrare a Datelor Meteorologice

TEZA DE LICENȚĂ

SISTEM INFORMATIC DE PRELUCRARE A DATELOR METEOROLOGICE

CUPRINS

SARCINA

ADNOTARE ( în limba romînă, rusă, engleză )

ABREVIERI

INTRODUCERE

1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND EVOLUȚIA TUNURILOR ANTIGRINDINĂ

Particularitățile apariției și evoluției tunurilor antigrindină

Analiza ipotezelor privind eficiența utilizării tunurilor antigrindină

Concepții moderne asupra procesului de combatere a grindinii

Particularitățile tunurile antigrindină moderne

Radarul meteorologic Doppler, utilizări actuale

Concluzii la capitolul 1

2. LOCUL ȘI ROLUL METODELOR ACTIVE DE INFLUENȚĂ ASUPRA PROCESELOR METEOROLOGICE

2.1. Generalități privind fenomenul de grindină

2.2. Necesitatea studierii și combaterii grindinei

2.3. Metodele de influență asupra proceselor meteorologice cunoscute la moment

2.4. Concluzii la capitolul 2

3. PARTICULARITĂȚILE RADARULUI ASU – MRL 5

3.1. Perfectarea radarului

3.2. Componența software-ul AMRK ASU-MRL

3.2.1. Programa pentru conducerea MRL Radar.exe

3.2.2. Programa de prelucrare secundară ASU-MRL.exe

3.2.3. Fereastra principală de prelucrare a informație

3.2.4. Panoul parametrilor norilor în puncul cursorului

3.2.5. Fișierele de observație

3.3. Meniul principal de prelucrare dublă (secundară)

3.4. Analiza FTP server și FTP client

3.5. Particularitățile ghidului programatorului

3.6. Concluzii la capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

AHHOTAЦИЯ

    на диплoмнoй pабoты " Cиcтeм для oбpабoтки мeтeopoлoгичecкиx данныx " cтyдeнт Дмитpий Pycнак , гpyппы IA 33 cпeциальнocти Пpикладная инфopматика .

   Диплoмная pабoта cocтoит из ввeдeния, тpex глав, заключeния, библиoгpафии 30 иcтoчникoв .

   Пepвая глава пpeдcтавляeт coбoй иccлeдoваниe мeтeopoлoгичecкoгo явлeния называeтcя гpад и изyчeниe вoзникнoвeния и эвoлюции гpада . B этoй главe иccлeдyютcя и анализиpyютcя вce экcпepимeнты , чтoбы ocтанoвить пpoцecc фopмиpoвания гpада пo выявлeнию пyтeй , пpактичecкиe и эффeктивныe инcтpyмeнты для бopьбы c гpадoм .

   Bтopая глава pаcкpываeт пoнятиe гpада и нeoбxoдимocти изyчeния этoгo явлeния чpeзвычайнo oпаcныx и pазpyшитeльныx пoгoдныx ycлoвий. Кpoмe тoгo, oпpeдeлeны мeтoды oбyчeния и бopьбы c таким явлeниeм гpадoм. Oн oпиcываeт кpаткo ocoбeннocти этoгo явлeния в Moлдoвe .

   Tpeтья глава oпиcываeт ocoбeннocти пpoгpаммы MRL 5, выдeлив элeмeнты этoгo softwer. Кpoмe тoгo, oпpeдeлeнo, чтo каpты идeнтифициpyютcя на вcex этапаx oбpабoтки инфopмации на фopмиpoваниe мeтeopoлoгичecкиx явлeний, а такжe oпpeдeлить пyти peшeния явлeниe гpада.

   Диccepтация cocтoит из 54 cтpаниц фopмата A4 , 27 pиcyнкoв, 2 pиcyнки, пять фopмyл и двe таблицы.

   Ключeвыe cлoва: cиcтeмы, мeтeopoлoгичecкoe явлeниe, пиcтoлeт гpад, гpад, pадиoлoкатop пoгoды, пpoгpамма-cepвep MRL и т.д. .

ANNOTATION

    at the bachelor thesis " Systems for meteorological processing " student, Group IA 33, specialty Applied Informatics .

   Graduation thesis consists of introduction, three chapters, conclusion ,bibliography of 30 sources.

   The first chapter is a study of meteorological phenomenon called hail, and the study of the emergence and evolution of hail cannons. In this chapter are researched and analyzed all experiments to stop hail formation process by identifying ways, practical and effective tools to combat hail .

   The second chapter reveals the notion of hail and need for studies of this phenomenon extremely dangerous and destructive weather. Also, identified training methods and combat the phenomenon of hail. It describes briefly the peculiarities of this phenomenon in Moldova.

   The third chapter describes the particularities of the program MRL 5 by highlighting the elements of this softwer. Also, it is determined the maps are identified at all stages of information processing on the formation of meteorological phenomenon, and identify ways of solving the phenomenon of hail .

   Thesis comprises 54 A4 pages, 27 figures, 2 drawings, five formulas and two tables.

   Keywords: systems, meteorological phenomenon, gun hail, hail, weather radar, server program MRL 5, etc.

ABREVIERI

AMRK ASU-MRL – Sistem meteorologic automat al radarului

ASU – Sistemă automatizată de conducere

MRL – Radar meteorologic

PO – Pragaramă de securitate

PTC – Set de programe tehnice

APRS – Sistemă de operare

PC – Calculator personal

BUC – Bloc de control al radarului

BUP – Bloc de prelucrare al radarului

TSP/IP – Adresa calculatorului

FTP – Protocol de transmitere a informației

VSAT – Sisteme satelitare de conectare

INTRODUCERE

Actualitatea temei de cercetare. Sistemele informatice din totdeauna au avut o aplicabilitate de amploare. Astfel, caracteristica de bază, fiind constituită de utilitate sa deosebită în rezolvarea diverselor probleme din cadrul societății în ansamblu.

Datorită evoluției de perspectivă a tehnologiilor informaționale și a capacităților acestora, sistemele informaționale au capatat o importanță vitală în domeniul studierii, cercetării fenomenelor meteorologice de tot genul. Astfel, apare legătura dintre sistemele informatice și fenomenul meteorologic – grindină. Grindina la rîndul său este un fenomen însoțit de consecințe extreme de periculoase și nefaste pentru activitatea omului de zi cu zi. Respectiv, pentru a preveni efectele distrugătoare ale calamității naturale, omenirea a efectuat diverse încercări de stopare asupra procesului de formare a grindinei, pînă cînd nu s-a determinat modalitate de influență asupra procesul devastator prin implicația tehnologiilor informatice.

Potrivit faptului că Republica Moldova este considerată una din cele mai expuse pericolului căderilor de grindină regiuni ale continentului european. Acest fapt a condiționat formarea organizației “Serviciul Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice”. Această organizație are misiunea de a executa lucrări de combatere a căderilor de grindină și a altor lucrări vizînd influențele active asupra proceselor meteorologice și altor procese geofizice, de a elaborarea documentație tehnologică și metodică, de a monitoriza influențele active asupra proceselor meteorologice, de a efectua controlul departamental asupra respectării cerințelor standardelor, regulamentelor și normelor referitoare la influențele active asupra norilor.

Scopul tezei îl constituie examinarea tuturor laturilor sistemelor informatice privind aplicabilitatea acestor în procesul de combatere cu consecințele nefaste ale grindinei. Pentru realizarea acestui scop au fost stabilite următoarele sarcini:

Identificarea importanței efectuării studiilor asupra procesele meteorologice;

Analiza consecințelor nefaste ale fenomenelor meteorologice;

Identificarea măsurilor și instrumentelor de combatere cu fenomene meteorologice devastatoare;

Studierea metodelor de determinare a proceselor atmosferice;

Cercetarea evoluției fenomenului de antigrindină în Republica Moldova;

Identificarea programelor de detectare a grindinii;

Evaluarea eficienței utilizării programelor de analiză a norilor;

Studierea metodologiei de funcționare a programei ASU-MRL 5;

Constatarea punctelor forte ale utilizării programelor de identificare a grindinii.

Obiectul de studiu îl constituie analiza sistemelelor informatice în cadrul procesului de combatere cu consecințele nefaste ale fenomenelor meteorologice, precum și identificarea celor mai eficiente modalități de stopare a acestor procese păgubașe.

Metodologia de cercetare. În procesul efectuării tezei au fost utilizate o gamă variată de metode și tehnici de studio a temei în cauză, prin care se identifică metoda observării, cercetării, analizei etc.

Structura tezei constă din introducere, trei capitole, concluzie generală și bibliografie.

Primul capitol reprezintă un studiu asupra fenomenului meteorologic numit grindină, precum și studiul cu privire la apariția și evoluția tunurilor antigrindină. În cadrul acestui capitol sunt cercetate și analizate toate experimentele de stopare a procesului de formare a grindinii, prin identificarea unor modalități, instrumente practice și eficiente de combatere a fenomenului de grindină.

Al doilea capitol relevă noțiunea de grindină și necesitatea efectuării studiilor asupra acestui fenomen meteorologic extrem de periculos și distrugător. Deasemeni, sunt identificate metodele de formare, precum și cele de combatere a fenomenului de grindină. Sunt descrise succint particularitățile acestui fenomen în Republica Moldova.

Al treilea capitol descrie particularitățile programei ASU-MRL 5, prin evidențierea elementelor componente ale acestui softwer. Deasemeni, este determinat procesul de lucru cu hărțile, sunt identificate toate etapele de prelucrare a informației cu privire la formarea fenomenelor meteorologice, dar și identificarea modalităților de soluționare a fenomenului de grindină.

1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND EVOLUȚIA TUNURILOR ANTIGRIMDINĂ

1.1. Particularitățile apariției și evoluției tunurilor antigrindină

Studiul asupra fenomenului de grindină a prezentat, dar și prezintă un interes deosebit prin faptul că acest fenomen este însoțit de consecințe extreme de periculoase și nefaste pentru activitatea omului de zi cu zi. Respectiv, pentru a preveni efectele distrugătoare ale calamității naturale, omenirea a efectuat diverse încercări de stopare asupra procesului de formare a grindinei.

Astfel, primele tentințe de influență asupra procesului de formare a grindinei, au fost înregistrate în evul mediu. Pe atunci, omenirea considera că efect pozitiv asupra acestui fenomen meteorologic îl aveau undele provocatoare de zgomote puternice. Respectiv, factorul uman de fiecare dată cînd se apropia cite un nor de furtună, efectua operațiuni de influnță, precum: trageri de artilerie, rugăciuni, bătăi de clopot și utilizări de tunuri antigrindină bazate pe explozii cu efecte sonice. Însă evoluția utilizării tunurilor antigrindină, nu s-a desfășurat fără intervenții.

Conform datelor istorice în 1750 în Austria a fost interzisă utilizarea tunurilor antigrindină cauza accidente și efecte de reducere a ploii, dar și efecte de creștere a grindinei în zonele învecinate. Astfel, de efecte au fost înregistrate și în anii 1970, fapt ce a determinat stoparea unor experiențe de combatere a grindinei, de acest gen șă în alte țări.

Însă , interdicția de a trage cu tunul sonic sau de a bate clopotele pentru a împrăștia norii de furtună provocători de grindină a fost anulată la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în Austria. Fapt ce a condus la efectuarea unor experimente în domeniul abordat.

În consecință, în 1896 Albert Stiger a analizat teoria unui profesor italian de mineralogie, care afirmase în 1880 că piedică procesului de formare a particulelor de grindină poate servi operațiunea de injectare a unor particule de fum cu ajutorul tunurilor. Această opțiune a fost experimentată în decursul a cîțiva ani de către Albert Stiger în curtea din spatele casei sale. În urma studiului experimental sa constatat că mortarul ce țintea vertical în sus, când era pus în acțiune activă, producea un cerc de fum care se ridica în sus până la o înălțime de 300 m. Iar, dispozitivul tunului era un tub tronconic, cu un diametru de 69 cm la partea superioară și 20 cm la bază, executat din tablă de 2 mm grosime. Tubul era montat pe un piedestal de lemn [26].

La etapa propriu-zisă de experiențe practice, Albert Stiger a pus în funcțiune 6 tunuri în timpul sezonului în care cădea grindina. În rezultat, anume în acel an, adică în 1896 nu s-a înregistrat nicio precipitație sub formă de grindină. Fapt apreciat pozitiv și util, care s-a soldat cu faptul că în anul următor, au fost instalate deja 30 de tunuri. Rezultatul a fost unul de succes, căci grindină nu a căzut, dar și în împrejurimi n-au fost înregistrate pagube importante. Astfel, experiențele în cauză au generat un mare interes pentru Austria, Franța și Italia, deoarece se înregistrau pagube esențiale din cauza grindinei.

Întradevăr, succesul lui Stiger era atît de răspîndit pentru utilitatea sa, încît experimental devenise nu numai o modalitate de combatere a fenomenului de grindină, precum și un gen de activitate pentru firme producătoare de tunuri.

Succesul acestor operații a fost atât de mare încât în 1899, numai în Italia, se instalaseră 2000 de astfel de tunuri. Sistemele anti-grindină constau, de obicei, din rețele de tunuri antigrindină, operate de voluntari. Operațiile erau susținute de guvernele din Austria, Franța, Italia și Elveția care încurajau înființarea de organizații regionale pentru combaterea grindinii. Chiar și firme din Statele Unite luau în considerare importarea unor asemenea instalații [29].

1.2. Analiza ipotezelor privind eficiența utilizării tunurilor antigrindină

Pe parcursul realizării experimentelor în domeniul combaterii problemelor cu fenomenele meteorologice devastatoare precum grindina, s-au constatat o serie de afirmații. Aceste afirmații mai apoi au fost expuse în conținutul unor ipoteze.

Ipotezele perioadei 1895-1905 asupra efectului tunurilor asupra grindinei:

O primă ipoteză propusă de Stiler susținea că tragerile cu tunul modificau mișcările atmosferice și turburau calmul intens atmosferic care precede căderea grindinii.

O a doua ipoteză, emisă tot de Stiller după studiul vârtejurilor formate prin tragerile cu tunul, era că ele formau un turbion foarte puternic, care ajungea până la 600 m deasupra solului, și care altera dinamica formării grindinei în norul care se apropia.

O a treia teorie a fost propusă de C. Abbé și este mult mai apropiată de concepțiile moderne. El susținea că vârtejurile provocate de tunuri erau mult prea slabe pentru a produce o acțiune mecanică în atmosferă. Dar vârtejurile conțin particule fine care facilitează formarea de noi picături de apă și împiedică atingerea gradului de suprasaturație care determină formarea particulelor de grindină (sau picăturilor mari sau fulgilor mari de zăpadă) [30].

1.3. Concepții moderne asupra procesului de combatere a grindinii

În baza tuturor analizelor, studiilor și experimentelor practice preocupările în domeniul combaterii grindinei au fost în mare parte întrerupte. Ele au fost reluate abea după cel de al doilea război mondial. Ca și în etapa anterioară primului război mondial cercetările au fost efectuate cu precădere de firme particulare, care răspundeau unei cereri a fermierilor, în special a viticultorilor și a legumicultorilor, de a se găsi o soluție împotriva grindinei.

Pauza dintre cele două etape s-a soldat cu decizii și opțiuni progresive în domeniul meteorologiei, ajungându-se la o analiză mai bună, chiar dacă incompletă, a procesului de formare a grindinei. Cu prioritate însă, atât în domeniul aviației cât și în cel al rachetelor se făcuseră progrese astfel încât, spre deosebire de etapa precedentă, existau la îndemâna cercetătorilor și alte mijloace decât tunurile antigrindină, iar cercetările se bazau pe toate aceste mijloace.

Teoretic, în 1960 s-a emis ipoteza că exploziile ar avea ca efect spargerea stratului de gheață care acoperă aerul din interiorul particulelor de grindină care astfel ar fi distruse. Această ipoteză a fost însă infirmată. Cercetările efectuate au arătat că este nevoie de un șoc cu o presiune de 300 hPa pentru a sparge o particulă de grindină având golur de aer față de unda de șoc a unui tun sonic care realizează o presiune de 1,3 hPa la 100 m de gura tunului.

În urma cercetărilor din domeniul meteorologic nu s-a putut expune nicio altă teorie, care să fundamenteze mecanismul prin care tunurile antigrindină ar influența formarea grindinei. Cu toate acestea, este interesantă comparația părerilor experților din 1902 și 1975 cu privire la eficiența tunurilor sonice.

Se constată că în 1975, 58% din experți nu erau în stare să exprime o părere nici în favoarea nici împotriva tunurilor antigrindină. Deși întrebările sondajului nu erau absolut aceleași, se poate constata că în ambele sondaje, aproximativ 40% din experți considerau că tunurile antigrindină pot reduce căderile de grindină.

În aceste condiții, producătorii de tunuri au reintrat pe piață. Una din primele țări care a lansat pe piață tunuri a fost Franța. Odată cu intrarea lor în producție și cu dezvoltarea unei piețe pentru tunurile antigrindină, cercetările cu privire la aceste dispozitive au fost reluate cu mai multă intensitate în anii de după 1990, deși continuau să fie privite cu neîncredere de către meteorologi.

1.4. Particularitățile tunurile antigrindină moderne

Actualmente, cu mici diferențe toate aceste tunuri au caracteristici similare. Un tun antigrindină modern este un generator de unde de șoc care sunt trimise spre norii în care se formează grindina. Un amestec exploziv de acetilenă și aer este împins în camera inferioară a mașinii. Unele sisteme utilizează și oxigen sub presiune pentru a mări efectul exploziv. Prin trecerea bruscă a acestui amestec prin partea strangulată a mașinii până în con, se produce o undă de șoc, care poate fi percepută ca un șuierat puternic. Unda se propagă cu viteza sunetului până la înălțimi de 15.000 m, în norii de deasupra, determinând o disrupere a fazei de creștere a particulelor de grindină [28].

Modele moderne de tunuri antigrindină, care sunt caracteristice perioadei actuale sunt următoarele:

sistemul antigrindină Eggers, (desenul 1.1)

Desen 1.1. Tun antigrindină produs de firma Eggers din Noua Zeelandă

Sistemul este activat la intervale scurte de ordinul a 4-7 secunde pe toată perioada din momentul în care furtune se apropie de amplasamentul tunului până în momentul în care a trecut de zona protejată. Drept rezultat, precipitațiile care ar fi căzut sub formă de grindină cad sub formă de ploaie sau lapoviță. Este esențial ca mașina să fie activată în perioada de apropiere a furtunii, deoarece undele de șoc pot împiedica formarea grindinii dar nu pot altera forma unor particule de grindină care sunt formate.

sistemul antigrindină Infopower, (figura 1.1)

Fig. 1.1. Construcția tunului antigrindină Infopower

Sistemele Infopower lucrează cu panouri solare de 12 V, fabricanții susținând că aceasta permite o protecție mai bună ținând seama de descărcările electrice din atmosferă care adeseori însoțesc furtunile care produc grindina.

Suprafața protejată de o mașină izolată este un cerc cu o rază de aproximativ 500 m, eficiența protecției scăzând pe pe măsură ce crește depărtarea de amplasamentul instalației.

Pentru a proteja zonele învecinate împotriva zgomotului, instalațiile sunt înconjurate cu baloturi de paie. Zgomotul funcționării tunurilor nu derajează clădirile cele mai apropiate, care se află la o distanță de 400 m.

Zgomotul produs de instalațiile moderne este de ordinul a 130 dB în imediata proximitate a tunului și scade la 60 dB la distanță de [30].

Tabelul 1.2. Scăderea intensității zgomotului produs de un tun sonic cu distanța[30].

1.5. Radarul meteorologic Dopler, utilizări actuale

În rapoartele de știri poate fi deseori văzut radarul meteorologic, care prezintă hărți ce indică starea vremii, zonele în care există ploaie sau furtună. Aceste hărți sunt create cu ajutorul radarelor meteo – dispozitive mai superioare și cu o îmbunătățire mult mai rapidă decît radarele convenționale. Radare convenționale emit unde electromagnetice, care sunt reflectate de particulele în suspensie din atmosferă, cum ar fi picăturile de apă și cristale de gheață, în schimb ne permit să determinăm dimensiunea picăturilor de ploaie și distanța lor de la locul de acumulare. Radarele meteorologice, de asemenea, oferă posibilitatea de a determina viteza și direcția acestor acumulări, oferind o imagine a vîntului la diferite altitudini.

Rețeaua locală Nexrad (SUA) dispune de 158 de radare Doppler, constituită în 1990, care oferă informații gratuite Serviciului Național Meteorologic cu o precizie de până acum necunoscută privitor prognozei asupta fenomenelor atmosferice, și reproduce mișcarea de uragane și tornade aproape în timp real. Deasemeni, radarele meteorologice Doppler au unele limitări. Deoarece raza radarului este întotdeauna îndreptată în mare parte pentru a observa starea de troposferă, atmosfera nu este monitorizată direct asupra suprafeței Pământului. Apoi, se determină numai dimensiunile orizontale ale particulelor pe care este îndreptată raza radarului.

În prezent, se dezvoltă versiunea radarelor care emit lumină polarizată vertical, astfel încât , în viitorul apropiat, în 5-10 ani, combinația ambele opțiuni, se va putea obține informații complete cu privire la mărimea, densitatea și forma de particule în suspensie în atmosferă și chiar prezicerea ploii și zăpezii.

Caracteristicile radarului meteorologic WRM200:

Transmițătorul magnetronic cu o putere de 250 kW, cu întreținere ușoară.

Suport – V de categorie ușoară de producție Vaisala.

Polarizare transversală de mai mult de 35 dB.

Aliniere precisă a fasciculului orizontal și vertical.

Un sistem modular de design o carcasă care conține un transmițător, un receptor, un controler, o unitate de procesor și un ghid de undă de polarizare.

Receptor digital cu două canale IF.

Sistem automat de calibrare cu două canale.

Sistem integrat BITE.

Sistem pentru servicii locale.

Control de la distanță și monitorizare.

Pachete software HydroClass ™ pentru a identifica obiecte în timp real ( grindină , pelete zăpadă, ploaie, ninsoare, lapoviță, facilități non- meteorologice ).

Estimarea probabilității de precipitații pe baza KDP.

Accesorii : antenă cu pierderi reduse.

Radarul WRM200 este noul magnetron meteorologic Doppler, produs de firma Vaisala. Un brand cu dublă polarizare, care funcționează în ambele regimuri: STAR ( simultan emit și recepționează polarizarea orizontală (H) și cea vertical (V)) și LDR ( depolarizarea liniară a H sau V).

WRM200 oferă următoarele beneficii:

• Identificarea Hidrometeorologică.

• Corecția de atenuare.

• Îmbunătățirea calității datelor.

• Estimarea îmbunătățită a probabilității de precipitații.

În prezent, la nivel mondial instrumentele meteorologice de măsurare a detecției atmosferei sunt radare meteorologice.

Radarele meteorologice permit efectuarea diferitor observații:

– Determinarea vitezei și direcției formațiunile meteorologice;

– Detectarea de fronturi atmosferice și limitele de nori și precipitații;

– Detectarea formațiuni atmosferice turbulente și de convecție;

– Determinarea compoziției fazei de formațiuni meteorologice.

În același timp, atât în piața internă, cît și pe cea externă radarul DMRL este utilizat pentru identificarea semnalelor simple de sondare cu putere mare ( câteva sute de kW ), și de a rezolva conflictele dintre domeniul de măsurare a distanței și a vitezei.

Dezavantajele acestor principii sunt:

scăderea de performanță ca urmare a introducerii DMRL în cele două moduri de funcționare: " reflexie " ( perioada de rotație în azimut 10 secunde ) și modul de " viteză " ( perioada – 20 secunde );

gamă diferită de DMRL în funcție de modul ( " reflexia " – 250 km , " viteza " – 125 km );

dispozitiv de mare putere a impulsului de transmisie care reduce siguranța, ușurința de utilizare și caracteristici EMC DMR;

un număr mare de pachete de impulsuri necesare pentru măsurarea precisă a vitezei de formațiuni meteorologice.

Spre deosebire de radarul clasic, detecția ținte are dimensiuni mai mici decât elementul de rezoluție pentru a detecta obiective extinse, iar locația are cerințe speciale pentru parametrii semnalului de sondare pentru procesarea corelație și stabilității caracteristicilor de primire și canalelor de transmitere .

Principiul de funcționare a acestui radar se bazează pe efectul Doppler, în conformitate cu care frecvența semnalului primit reflectă țintele ce pot fi diferite de frecvența semnalului emis și această diferență depinde de raportul dintre vitezele de obiecte în raport cu altele.

Prin natura radiațiilor ( undele radio, lumină , sunet ), Doppler sunt, respectiv, trei tipuri:

radiolocație , altfel radiowave ( radar Doppler );

laser, altfel optic ( Doppler LIDAR );

difuzoare (inclusiv sonar ), altfel, cu ultrasunete ( Doppler sonar ).

Doppler – denumirea generală de mijloace de măsurare a vitezei liniare cu ajutorul efectului Doppler. Aplicarea efectului Doppler se utilizează nu numai pentru a masura viteza sub formă solidă, ci și sub formă gazoasă, lichidă, granulară. Unele tipuri de Doppler, de asemenea, sunt folosite pentru a determina lungimea obiectelor în mișcare [30].

1.6. Concluzii la capitolul 1

În urma efectuării studiului asupra acestui compartiment am analizat evoluția procesului de combatere cu fenomenele antigrindină, care sunt extrem de periculoase și distrugătoare. Deasemeni am evidențiat rolul tunurilor antigrindină în procesul de stopare a a fenomenelor de formare a grindinei, prin analiza tuturor experiențelor realizate în acest domeniu. Respectiv, am reușit să identific caracteristicile și mecanismul de acțiune a tunurilor antigrindină, precum și am evidențiat eficiența utilizărilor radarelor meteorologice Doppler.

2. LOCUL ȘI ROLUL METODELOR ACTIVE DE INFLUENȚĂ ASUPRA PROCESELOR METEOROLOGICE

2.1. Generalități privind fenomenul de grindină

Grindina este un fenomen meteorologic periculos provocat de circulația atmosferei și a particularităților locale ale atmosferei sau reliefului. Acest fenomen este cunoscut și studiat în toate vremurile. Grindina reprezintă o formă de precipitații solide alcătuite din granule transparente sau opace de gheață, de diferite forme, sferice sau colțuroase, mărimi cu diametre variabile între 0.5 și 50 mm și greutate de la cîteva grame, la peste 300 grame, care cade în timpul averselor de ploaie, însoțite de fenomene orajoase tunete și fulgere, și vânt puternic, luînd aspect de furtună. Datorită faptului ca ea este însoțită în majoritatea cazurilor de vînt puternic ea provoacă pagube materiale însemnate, deaceea din cele mai vechi timpuri oamenii au încercat să descrie și să studieze mai amănunțit acest fenomen pentru a putea găsi un mod de-a putea fi influențată. Astfel primele încercări au fost făcute în secolul XVII și cu timpul acest fenomen a fost studiat cu ajutorul diferitor metode și deaceea aceste metode odată cu decurgerea anilor au fost perfecționate [3].

Anual se înregistreză cîteva cazuri de cădere a grindinei. Aceste cazuri au loc pe întreg teritoriul republicii în diferite perioade ale timpului iar în unele localități concomitent. Căderea grindinei duce la distrugerea a mii de hectare de culturi agricole, a viilor și livezilor. Cantitatea mare de apă care rămîne după dezghețarea gheții și viteza cu care cade poate fi un factor ce duce la provocarea alunecărilor de teren și la spălarea stratului fertil a solului.

Căderea grindinei aduce mari pagube și gospodăriilor omenesti distrugînd bunurile lor. Datorită faptului că grindina este însoțită de vînturi puternice ea duce la distrugerea bunurilor imobiliare ce le deține pupulația. În urma unei furtuni cu grindină rămîn gospodării într-o stare deplorabilă, case cu acoperișuri distruse, se înregistrează moartea animalelor, distrugerea liniilor de curent electric, a liniilor de telefonice. Satele rămîn isolate de lumea înconjurătoare pe o perioada de timp.

Au fost înrgistrate cazuri cînd furtunile cu grindină au provocat decesul oamenilor.

Pagubele provocate de grindină se estimează la sute de milioane de lei în unele cazuri cifrele sunt și mai mari. Repararea daunelor provocate de grindină este un lucru anevoios și foarte costisitor și nu întotdeauna de mare folos deaceea fenomenul de apariție a grindinei este studiat minuțios.

Procesul de studiere a grindinei a început din timpurile cele mai vechi. Pentru început toate observațiile erau bazate pe date subiective, cum ar fi intuiția, forma norilor, schimbarea unor caracteristici. Acum spcialiștii se bazează pe datele obținute de la aparate performante care ne redau starea vremii în momentul real și deasemenea iau în considerație parametrii termodinamici care sunt folosiți pentru calcularea probabilității apariției grindinei și pentru calcularea mărimii grindinei, aceștia ocupînd un loc important la prognozarea vremii și a fenomenelor meteorologice.

După cum am spus în trecut populația neavînd alte metode de prognozare a vremii se baza doar pe simțul și cunoștințele proprii, însă odată cu decurgerea anilor sau folosit și alte metode mai performante. Așa cu încetul populația a început să influențeze procesul de formarea și căderea grindinei. Pentru început se foloseau clopotele, iar acum în prezent ne folosim de utilaj mult mai performant cum ar fi radarele și rachetele antigrindină.

Radiolocatorul și rachetele antigrindină sunt folosite pe larg în prezent, inclusiv și de serviciul de Influențe Active asupra proceselor hidrometeorologice. Aceste utilaje fiind testate au fost aprobate în practică, ele fiind folosite în lucrul practice și de alte țări.

Metodele contemporane de studiere a grindinei sunt foarte costisitoare. Anual din bugetul statului pentru protecția teritoriului de pagubele grindinei se alocă sume enorme de bani. Însă datorită influenței la timp asupra procesului de formare a grindinei aceste cheltuieli se răscumpără pe deplin. În prezent mai mult de jumătate din teritoriul țări se află sub protecția serviciului pentru influențe active asupra fenomenelor hidrometeorologice.

Serviciul pentru influențe active asupra proceselor hidrometeorologice funcționează și în present datorită funcționării lui aproximativ 910 ha din totalul suprafeței teritoriului este ocrotită de pagubele provocate de grindină. Una din cauze care împiedică ocrotirea întregului teritoriu este faptul că utilajul care este folosit este foarte costisitor și o altă cauză ar fi restricțiile care sunt puse de stat. Pentru ocrotirea populației de un oarecare pericol și pentru a îndeplini normele tehnice în apropierea localităților este interzisă lansarea rachetelor.

Astfel prevenirea grindinei aduce în bugetul statului un venit considerabil care întrece pierderile efectuate.

Metodele folosite în prezent nu provoacă un dezechilibru major în bilanțul atmosferic. Ele nu pot fi cauzele apariției unor catastrofe meteorologice.

Deci cunoașterea evoluției grindinei și “însămînțarea” norului la timp cu reagent ne oferă posibilitatea de a preveni pierderile suportate, de a ne feri de pericolul ce ne asteaptă, de a ne proteja viața și bunurile materiale.

Reagentul în cadrul norului servește drept un plus de nuclee de condensare ceea ce nu permite grindinei să crească pînă la mărimi catastrofale.

Protejarea teritoriului de căderea grindinei are un efect benefic nu doar pentru agricultură, pentru ramura socială sau ramura energetică dar și pentru industrie în general. Drept un exemplu poate fi Italia. În trecut Italia ca și alte state suporta mari pierderi de la căderea grindinei. În deosebi sufereau lanurile cu culturi de viță de vie ce erau sădite pentru fabricarea vinurilor de export. Deasemenea sufereu și alte culturi agricole. Pentru protejarea lor italienii foloseau tunurile antigrindină astfel cîțivai ani mai tîrziu, cînd a fost demonstrată eficacitatea acestei metode Italia a deschis o uzină pentru construirea acestor tunuri. Ea devenind unul din cei mai mari exportatori de acest tip de utilaj

Cunoașterea metodelor de determinare a grindinei, perioadei ei de evoluție este încă un pas pentru umplerea golurilor în meteorologie și încă o metodă pentru noi de a cunoaște natura. Ea este știința care ne permite să ne ocrotim atît pe noi cît și lucrurile necesare pentru viața de zi cu zi. Fiind și un plus pentru economia unei țări. . [1].

2.2. Necesitatea studierii și combaterii grindinei

Grindina este o calamitate naturală care se înregistrează an de an. Ea într-un timp foarte scurt poate provoca pagube de milioane și calamități naturale, în funcție de traiectoria norului Cumulonimbus care a generat-o.

Din cercetările de teren și din literatura de specialitate rezultă că aproape în toate cazurile de cădere a grindinei au provocat pierderi importante în toate domeniile, primul loc dintre toate ocupînd agricultura. Fiind un fenomen a cărui frecvență maximă se realizează în perioada caldă a anului, grindina surprinde culturile agricole în diferite stadii de dezvoltare, afectând buna desfășurare a ciclului biologic. Este suficient un singur caz de grindină într-o fază critică de dezvoltare a plantei pentru ca întreaga recoltă să fie compromisă.

Grindina poate avea și efecte minime, în condițiile în care dimensiunile ei și densitatea boabelor căzute sunt mai mici, durata mai redusă și faza de vegetație mai înaintată.

Grindina poate provoca mari pagube în următoarele condiții:

când se produce în plin sezon de vegetație, surprinzînd pomii fructiferi în faza de înflorire, vița de vie în faza de formare a boabelor , culturile cerealiere în faza de formare a spicului etc.;

când este însoțită de vânturi puternice;

când dimensiunile boabelor de grindină depășesc 10 mm în diametru;

când durata fenomenului este mare;

când densitatea boabelor de grindină pe 1 m2 este foarte mare;

când se formează stratul de gheață de durată (de la câteva ore la câteva zile), fapt ce determină înghețarea sucului celular, oprirea circulației sevei, distrugerea sistemului foliar și compromiterea recoltei;

când se produce după perioade lungi de secetă cu solul uscat, lipsit de coeziune, favorizând procese intense de eroziune;

când afectează terenuri în pantă cu sol uscat;

când dimensiunile sunt mici (< 10 mm), dar durata este mai mare (10 -15 min.) etc.

În Republica Moldova grindina în general se semnalează în perioada caldă a anului (aprilie – octombrie) și de obicei însoțește aversele, furtunile cu oraje, ceea ce intensifică și mai mult dauna produsă de ea. Grindina cade sub formă de fâșii sau insule cu diferită configurație a arealului. Traiectoria căderii grindinii se începe, ca regulă, din partea supusă vântului pe cumpănă sau a unor înălțimi, după întindere poate oscila între 5 și 155 km.

Grindina la fel ca și celelalte fenomene meteorologice trebuie studiată aprofundat. Numai cunoscînd toate detaliile acestui fenomen putem face o concluzie mai aprofundată ceia ce ne va permite manipularea lui și așa vom putea să ne protejăm de consecințele lui periculoase [4].

2.3. Metodele de influență asupra proceselor meteorologice cunoscute la moment.

Metodele și aparatura ce este folosită în practică trebuie să corespundă anumitor factori impuse de process. Metoda de influență asupra grindinei se bazează pe introducerea reagentului cristalizat în norii unde are loc procesul de formare a grindeneisau mai bine zis în norii cumulus care tind să se trensforme în norii de tip cumulonimbus. Procesul de formare și de creștere a grindinei poate fi caracterizat prin două zone bine definite: zona unde grindina începe să se formeze sau “zona de naștere” și zona unde se crează condiții pentru formarea grindinei, sau “zona de formare”. Introducerea reagentului în zona de formare și cădere a grindinei nu este eficientă și duce la perderea reagentului în zadar.

Schema de împrăștiere a reagentului se determină datorită: stadiei de evoluție, de construire, dinamicii de formare, caracterului de repartizare a procesului de grindină (înterupt, întrerupt-continuă, continuă) și mărimile lui, direcția și viteza mișcării. Succesul influențelor în urma formării rapide a procesului de apariție și creștere a grindinei în norii cumulonimbus (aproximativ 6-10 minute) se depistează la formarea activă a norului cumulonimbus și deasemenea împrăștierea reagentului pe suprafața unde se formează grindina și dacă acest lucru va fi executat cît mai operativ. Procesul de combatere a grindinei va avea success dacă în perioada mică de formare a norului și grindinei specialiștii vor acționa rapid.

Astfel, putem face concluzia că pentru apariția grindinei sunt necesare anumite condiții și deci pentru depistarea acestor procese aparatul tehnic trebuie să corespundă anumitor criterii, cum ar fi:

selecționarea radioecoului reflectat de nori și precipitații pe fonul altor semnale reflectate de obstacole, cum ar fi pomi, antene, ș.a.

deosebirea norilor cu grindină și cele potențial cu grindină de norii cu precipitații.

primirea semnalului cu structura de o singura celulă a norilor cu grindină cu scopul de a determina tipul procesului meteorologic.

conturarea zonei de localizare a grindinei, a zonei de creștere, zonei de formare situate în interiorul norului de tip cumulonimbus.

determinarea localizării în spațiu a zonelor enumerate mai sus și coordonatele lor pentru introducerea reagentului.

controlul fizic operativ de eficacitate de influență dupa introducerea reagentului pentru hotarîrea de a continua sau de a stopa procesul.

măsurarea suprafeței unde va cădea grindina și deasemenea calcularea mărimii și intensității grindinei căzute.

În cazul cînd aceste criteria nu sunt respectate, aparatul și metodele nu vor fi reprezentative. Ele nu vor atinge scopul mult dorit. În acest caz observarea procesului și combaterea lui nu vor fi la nivelul așteptat [5].

Republica Moldova se afla într-o zonă de tranziție de la clima temperat continentală la temperat maritimă. Teritoriul nostru este străbătut de mase de aer atît continentale cît și cele maritime, caracterizate printr-o cantitate mare de vapori de apă. Acești factori și factorii locali cum ar fi codrii Orheiului, munții Carpați ce se află în vecinătate cu noi și deasemenea marea Neagră formează condiții favorabile pentru apariția și dezvoltarea mai multor fenomene meteorologice periculoase, cum ar fi grindina, furtunile, ploile torențiale. Ele sunt caracterizate printr-un grad mare de distrugere a culturilor agricole, vițelor de vie, livezilor, a gospodăriilor omenești și sunt un pericol pentru viețile oamenilor. Grindina este unul din cele mai periculoase fenomene. Ea poate duce la distrugerea loturilor de pămînt atît agricol cît și a pășunilor sau a pămîntului destinat pentru construcții, aduce un prejudiciu major agriculturii, culturilor agricole, viilor, livezilor, și în alte domenii ale economiei. Pierderile suportate de stat din cauza grindinei sunt colosale. Deasemenea influența negativă a ei se simte și mai tîrziu. Ca spre exemplu dacă grindina cade în momentul cînd pomii fructiferi sunt în floare, ea încetinește sau distruge complet procesul de polemizare a florii și deci spre final roada de fructe va fi mai mică. Dacă cantitatea de grindină căzută este mare atunci ea se va topi mai greu și se va menține mai mult timp pe suprafața pămîntului. Acesta are un negativ asupra anumitor plante cum ar fi vița de vie, fapt ce determină înghețarea sucului celular, oprirea circulației sevei, distrugerea sistemului foliar și compromiterea recoltei. O ploaie cu grindină de aproximativ 15 minute poate afecta mii de hectare de teren agricol și aduce pagube statului evaluate la cîteva milioane de lei. Astfel ploaia care a avut loc în data de 11.07.2012 a adus un prejudiciu statului de miloane de lei. Grindina a afectat puternic nordul Moldovei distrugînd aproximativ 3354.3 ha. Astfel în raionul Briceni comuna Colicăuți grindina a distrus peternic cîteva sute de hectare de livezi și alte cîteva sute de hectere de culturi agricole. Pagubele au fost estimate la 80 milioane de lei [6].

Un alt proces care a avut loc pe data de 16.07.2012 a provocat mari distrugeri în toate domeniile economiei Moldovei. Această grindină însoțită de furtună a distrus acoperișurile caselor și gospodăriilor oamenilor, a distrus grădinile populației. Ea a afectat în mare parte centrul și nordul tării. Conform datelor expuse de serviciul situații excepționale grindina a distrus culturile pe un teritoriu de 500 ha de teren agricol. Pierderile sunt estimate la aproximativ 900 milioane de lei. În raionul Dondușeni au fost distruse în totalitate 260 hectare de sfecla de zahar și 40 ha de zarzavaturi. Stihia a mai afectat 93 ha de livadă și 66 ha de alte culturi agricole din raioanele Florești, Sîngerei și Ungheni.

Grindina este un factor ce sporește riscul de alunecări de teren. În deosebi ea este periculoasă dupa o perioadă mare de secetă.

Au fost documentate cazuri cînd după o ploaie cu grindină au fost înregistrate pirderi de vieți omenești.

O ploaie cu grindina aduce daune de milioane de lei numai în domeniul agriculturii. Dacă să adăugăm la acestă sumă și cea a pagubelor care statul trebuie să le returneze populației în urma pierderilor apărute din cauza gridinei atunci suma se va mări considerabil. Acestea sunt cheltuielile de la doar un singur caz de cădere a grindinei, iar în Republica Moldova datorită așezării sale goegrafice și a trecerii maselor de aer de tip diferit peste teritoriul republicii numărul cazurilor cu grindină anual se înregistrează aproximativ 20-35 zile cu grindină. Însă există cazuri cînd numărul zilelor cu grindină este mai mare, de exemplu în anul 2008 sau înregistrat 39 zile cu grindină, iar în anul 2010, 50 zile cu grindină. Astfel putem face concluzia, cît de costisitoare nu ar fi metodele de combatere a grindinei la final pierderile lor se răscumpără.

Fig. 2.1 Ploaia cu grindină din 16.07.2012 în raionul Sîngerei.

Fenomenele periculoase precum grindina, ploile torențiale, vînturile puternice au fost problema tuturor timpurilor. Ele au influențat activitatea oamenilor și munca lor depusă, din aceste cauze se atrege o mare atenție asupra determinării acestui proces și se depun mari eforturi pentru a o combate, fără a provoca alte cataclizme naturale [6].

Din cauza faptului că grindina a fost studiată în decursul anilor de diferiți oameni și diferite instituții pînă în prezent nu sa ajuns la o idee comună care este modul de formare a grindinei. Diferiți oameni de știință au păreri diferite asupra temperaturilor la care are loc procesul de formare. Astfel savanții sovietici Glușcova N.I, Panteleeva P.G, institutul Visocogornîi au calculat trei temperaturi diferite la care după părerea lor poate avea loc procesul.

Conform acestor savanți apariția grindinei are loc datorită convecției, adică aerul cald care se află la sol datorită temperaturii diferite de încălzire a lui tinde să se urce în sus fiind substituit de aerul rece ce se află deasupra lui și tinde săi ocupe locul. Astfel se formează un flux de aer ascendent care și formează convecția. Vaporii de apă ce urcă în sus ajungînd la temperatura necesară se condensează și încep să înghețe. Datorită aceluiaș flux de aer ascendent ele sunt urcate mai departe în sus unde în acelaș moment are loc ciocnirea picăturilor. Acest lucru are loc din cauza că picăturile mai mici sunt mai ușoare decît cele mari și ajungîndule se ciocnesc. Acesta este un mod de creștere a grindinei deasemenea grindina crește și datorită contopirii picaturilor de apă, datorită sublimarii și evaporări [7].

Grindina crește în volum devenind mai grea, atunci cînd greutatea grindinei este mai mare dacît forța ce menține grindina în interiorul norului grindina începe să cadă, dînd naștere unui flux descendent.

Procesul de formare și creștere a grindinei are un timp foarte scurt. El este estimat la 10-15 minute, însă în unele cazuri el poate dura și 30-40 minute. Acest proces este influențat de elementele meteorologice cum ar fi temperatura, vîntul ș.a.

Pentru început acest proces meteorologic a fost studiat cu ajutorl baloanelor pilot acum el este studiat și cu ajutorul aparatelor mai performante cum ar fi radarele.

Baloanele pilot reprezintă niște baloane aerostatice care sunt ambarcate cu dispozitive pentru calcularea diferitor parametri meteorologici care pe parcur sunt colectați și analizați ca mai tărziu pe baza lor se fac anumite calcule și concluzii.

Aparatele radar sunt dispozitive ce transmit și captează semnalele radio-ecoului, cu ajutorul programelor elaborate ele sunt prelucrate pentru a putea primi imaginea. Imaginea reprezintă o pată cu diferite culori în dependență de criteriul de reflexivitate ceia ce dovedește că norul conține precipitatii solide sau lichide.

Deasemenea pentru determinarea grindinei sunt folosite și ecuații fizico-matematice pentru determinarea unor paraetri termodinamici cum ar fi viteza fluxului ascendent, înălțimea norului ș.a în baza acestor parametri specialiștii determină probabilitatea apariției grindinei.

Pentru calcularea grindinei sunt elaborate diferite metode însă fiecare din ele au unle neajunsuri. Prognozarea grindinei cu ajutorul ecuațiilor termodinamice, conform datelor expuse de Glușcova sa adeverit în 84% din cazuri. Aparatele radar au o viziune de scanare mică, ele cuprind un spațiu mic și datele captate de ele sunt pentru momentul de față ele nu au capacitatea de a prognoza grindina din timp [10].

În meteorologie pentru studierea proceselor și fenomenelor din atmosferă se utilizează atît metode de calcul cît și metodele instrumentale. Principalele metode directe sunt observațiile asupra stării atmosferei efectuate la stațiile meteorologice și cu ajutorul sondării atmosferei. Observațiile include determinarea mărimilor numerice ale valorilor meteorologice: temperaturii, presiunii, densității și umezelei aerului; vitezei și direcției vîntului; cantitatea, înălțimea și grosimea norilor; intensitatea precipitațiilor; vizibilitatea meteorologică; conținutul de apă al norilor, precipitațiilor și ceții; fluxurile de radiație solară și calorică. La stațiile meteorologice de asemenea se fac observații și asupra fenomenelor atmosferice. Aceasta reprezintă un anumit proces fizic, însoțit de schimbarea bruscă a stării atmosferii. Principalele dintre ele sunt ceața, poleiul , grindina, furtuna cu praf, grenul, viscolul, chiciura, roua, bruma, precipitațiile, norii ș.a.

Metoda experimentală în meteorologie are utilizare limitată. De regulă ea se întrebuințeaza în scopuri practice, de exemplu, la stimularea artificială a precipitațiilor atmosferice și pentru dispersarea norilor și ceții [12].

Datele obținute în urma observațiilor meteorologice sunt prelucrate folosind metodele matematico-statistice. Aceste metode sunt deosebit de importante pentru climatologie. Cu ajutorul lor se determină valorile medii plurianuale, se stabilesc corelațiile în schimbările anumitor valori meteorologice în timp și tendința de modificare sau schimbare a normelor climatice etc. Volumul deosebit de mare de informație meteorologică a impus utilizarea calculatoarelor electronice de mare randament asigurate cu programe speciale. Începînd cu anii 70 ai secolului XX un rol important în studierea atmosferei aparține aparatelor cosmice.

Pentru determinarea tipului de nori se întrebuintează atît caracteristicile calitative obținute datorită semnalului radio atît pe verticală cît și pe orizontală, deasemenea și caracteristicile cantitative despre înălțime și reflexivitate.

În zona mai apropiată se determină structura verticală a norului și datele despre reflexivitate obținute la trei nivele:

la înălțimea de 100m deasupra suprafeței terestre.

la înălțimea izotermei de 00.

Depistarea fenomenelor meteorologice are loc după un criteriu ambigu și după criterii complexe, bazate pe dependențe fizico-statice. Criteriul principal este reflexivitatea impulsului la două nivele, a izotermei de 00 C și la 2.0-2.5 km mai sus de izoterma de 00. În calitate de criteriu complex se folosește formula:

Y =Hmax*lgZ3 ( 2.1)

unde: y – criteriul de reflexivitate

Hmax- înălțimea maximală a ecoului în celula cu aria de 30*30 km2;

lg Z3 – reflexivitatea la nivelul 3;

Pentru depistarea norilor cu grindină se folosește ca criteriu principal lgZ3≥4.5, deasemenea și un complex de criterii principalul fiind y. În cazul cînd y≥40 atunci 90% cazuri corespunde norilor cu grindină.

Procesele orajoase au următoarele criterii:

• dacă y ≥25 dBz, apariția proceselor orajoase are o probabilitate de 90%;

• dacă y se schimbă de la 20-25 dBz apariția proceselor orajoase va avea loc în

75-80%;

• în cazul cînd y se schimbă de la 10-20 dBz proceselor orajoase vor fi cu o probabilitate de 30-70%;

• iar dacă y<10dBz atunci procesele orajoase vor fi 5% din cazuri;

Criteriul y se schimbă în funcție de regiunea geografică.

Norii cu grindină și orajele deseori sunt însoțite de vijelie. Pe monitoarele radio-locatorului vijelia este reprezentată ca o linie subțire aprinsă, care se mișcă înaintea zonei de precipitații.

Turbulența în nori se calculează datorită semnalului maxim de reflexivitate (lgZmax) captat de radiolocator. Dacă lgZmax>3,9 atunci turbulența este puternică, 3,9≥lgZmax≥2,8 de la moderat pînă la puternic, 2,7≥lgZmax≥1,2 – moderat și lgZmaz≤1,1 – slabă.

În anii precedenți au fost scrise multe lucrări, dedicate cercetărilor slăbirii reflexivității în timpul căderii ploilor torențiale și în nori.

Pentru determinarea mărimii slăbirii de radiațiile radar la cercetarea norilor convectivi și ploi sistematic, se determină mărimea reflexivității impulsului de la punctele de reper situate în diferite direcții și la diferite distanțe de alte puncte de observație. În urma studiului sa depistat că deviația maximă a puterii calculate a semnalului reflectat de la punctele de reper la ore diferite pe timp senin nu depășea 2 dBz. Din aceste date sa calculat mărimea medie a mărimii reflectate pentru fiecare punct de reper și după asta de 3 ori pe zi, iar cîte odată și mai des se compară cu mărimea medie.

În anul 1959 de institutul geografic Visocogornîi a fost înaintată versiunea de formare a grindinei ca rezultatul cristalizării picăturilor mari în parte de sus a zonei de acumulare. Conform acestei teorii, procesul de formare și cădere a grindinei este legat de două etape de creștere a particulelor din nor. Picăturile de grindină din cadrul norului poate creste pînă la un diametru critic. Înghețarea picăturilor de apă de această mărime are loc la temperaturi de -18 -200 C. Grindina formată în acest mod crește datorită coagulării cu picaturile de apa suprarăcite. Detaliile acestei scheme de formare și crestere a grindinei au fost studiate în condiții de laborator.

Teoria dependenții temperaturii de îngheț a picăturilor de apă de diametru ei au fost dedicate o cantitate mare de lucrări atît experimentale cît și teoretice. Astfel a fost demonstrată că starea în care se află picătura de apă suprarăcită este metastabilă și că probabilitatea înghețării picăturii la temperatura dată este direct proporțională volumului ei. Diferite impurități influențează la temperatura de îngheț. Dar și datele despre temperatura de îngheț a picăturii de apă distilată oscilează în dependență de mărimea ei, în dependență de condițiile în care se gasește picătura în timpul înghețării [11].

Aparatele radar este una din sursa principală pentru informația meteorologică, pentru observațiile și măsurile meteorologice. În afară de acestea se mai folosesc și datele obținute de la radiolocatoarele instalate la avioane.

Cu ajutorul radiolocatorului se determină:

• Forma și dimensiunile norului și asezarea lui.

• Direcția și viteza zonei cu reflexivitate mare a norului si zonele cu precipitatii cu caracter continuu.

• Hotarul de sus a tuturor tipurilor de nori, deasemenea hotarul de jos a norilor de tip mijlociu și superiori și stratul dintre ele.

• Evoluția norilor cumulonimbus.

• Tendința de schimbare a caracteristicilor norului și sistemului de nori.

• Înălțimea izotermei de 00 dacă persistă norii de tipul nimbostratus.

• Informația unde sunt situate precipitațiile datorită semnalului captat de antena radiolocatorului.

Metoda radiolocației are și unele restricții, și anume:

1. O suprafață limitată pentru depistarea obiectelor meteorologice care coincide cu distanța liniară de vedere.

2. În zona mai apropiată (pînă la 40 km) se desting principalele 5 tipuri de nori pe diferite straturi, însă în zona mai îndepărtată (50-300 km) doar tipul cîmpului noros.

3. Precipitațiile (continui, torențiale) și orajele se depistează doar în raza de 150-200 km cu probabilitatea de 70-90%.

4. Nu depistează hotarul de jos al norului dacă este mai jos de 500m și dacă din nori cad precipitații.

Un plus major pentru instalațiile radar este faptul ca ne demonstrează starea reală a vremii fiind o sursă excelentă pentru influențarea unor fenomene atmosferice. [13]

Mai aprofundat metoda de prognozare a grindinei a fost elaborată de Glușcova N.I. care ea în considerare condițiile celor mai periculoase cazuri de creștere a grindinei în aerul umed, cînd o parte din apă nu reușește să se răcească complet. În aerul uscat se formează în deosebi zăpadă și măzărichea moale.

N. I. Glușcova a stabilit hotarul de formare a măzărichii și grindinei în funcție de viteza maximă a fluxului ascebdent de aer în interiorul norului și a temperaturii la acelaș nivel:

(2.2)

(2.3)

(2.4)

unde:Th1 – temperatura la nivelul de condensare;

Pcond – presiunea la nivelul de condensare;

Th2 – temperatura în stratul superior (la hotarul superior);

Pm – presiunea la hotarul superior;

A – echivalentul mecanic al căldurii;

η – coeficientul de trecere a căldurii în energia cinetică;

Cp–căldura specifică a aerului la mișcarea permanentă;

Calculele acestei formule se simplifică dacă luam în considerare că A*Cp≈1.

În urma studiului efectuat N. I. Glușcova a eleborat un șir de grafice ce iau în considerație anumiți parametric temodinamici ce au a legătură strînsă cu procesul de formare a grindinei. La baza acestor grafice este formula de mai sus, care ne sugerează idea că viteza fluxului ascendant care este un factor principal pentru formarea grindinei este direct proportional cu presiunea la nivelul de condensare, temperature la acelas nivel, temperature la hotarul superior al norului, caldura specifica a aerului la micarea permanenta. Pentru lucrul practic în dependență de formula 2.2 au fost calculate și construite grafice și tabele pentru calcularea și prognozarea grindinei.

Datorită tabelului dat calculăm teoretic valoarea vitezei fluxului ascendent, luînd în considerație presiunea la nivelul Wm (P1), unde Wm – viteza maximă a fluxului ascendent de aer, iar P2 fiind presiunea la nivelul de condensație.

Mai apoi datorită metodei elaborate de Glușcova determinăm viteza curentului ascendent unde are loc procesul de formare a precipitațiilor și deasemenea a gridinei. Viteza calculată a curentului ascendent se deosebeste esențial de viteza în zona unde are loc formarea precipitatiilor. Această viteză poate fi un factor pizitiv pentru creșterea și mărirea cantității de precipitații sau poate distruge și înceta formarea grindinei. În cazul cînd viteza în zona dată este mai mare de 40 m/s atunci fluxul de aer destramă acest ciclu.

Fig.2.3. Dependența căderilor de grindină de valoarea vitezei maximale a fluxului convectiv Wm și temperatura la nivelul vitezei maximale Twm

Graficul dat este bazat pe dependența vitezei maxime a fluxului ascendent de temperatura la nivelul unde voloarea vitezei este maximă. El ne demonstrează că formarea grindinei este un roces ce depinde direct de viteza fluxului ascendant și temperature la nivelul unde viteza curentului ascendant are valoarea mazximă. Căci grindina se formează doar atunci cănd temperature va fi mai joasă de -180, În cazul în care la calculare datelor suntem în zona cu grindină atunci folosim următorul grafic pentru determinrea marimii grindinei.

Fig.2.4.Graficul pentru calcularea mărimii grindinei fără a lua în considerare topirea ei

Conform acestui grafic se calculează mărimea grindinei care va cădea însă nu se ia în considerație gradul de topire a grindinei în momentul în care ea parcurge distanța pînă la pămînt. Datorită vitezei mari care o capătă grindina în momentul căderii Glușcova a considerat că grindina nu face schimb de căldură cu mediul înconjurător și de aceea ea nu reușește săși schimbe esențial forma sau mărimea ei.

Astfel prognozarea grindinei se efectuează în conformitate cu următorul plan:

Se analizează situația sinoptică.

Se calculează Wm după graficul construit pe baza datelor primite:

Cu ajutorul tabelului 1 se obtine;

Cu ajutorul fig.2 se calculează Wm;

Datorită figurei 2.3 se concretizează dacă va avea loc formarea grindinei.

Datorită figurei 2.4 se calculează marimea grindinei.

În practică această metodă a adeverit procesul de formare a grindinei în 84% de cazuri.

Minusurile acestei metode este faptul că se ia în considerație un număr mic de factori ce influentază formarea norilor cu grindină. Nu se ia în considerație, pe deplin, cîmpul umedității și nu se ia în considerație cîmpul vîntului.

Mai tirziu aceeași metodă a fost preluată de Panteleeva P. G. pentru a fi dezvoltată și pentru a fi corectată conform poziției noastre goegrafice.

Mulți oameni de știință ce studiază fenomenele convective presupun că energia cinetică a fluxurilor de aer de la înălțime est una din cauze ce susțin fluxurile descendente în norii cumulonimbus. După cum au arătat cercetările propuse de Veicmanom dependența vitezei fluxului ascendent în partea de sus a norului și a fluxului orizontal, viteza maximă a fluxului convectiv crește cu aproximativ ¼ din viteza fluxului orizontal.

Calculele impirice, pentru condițiile Republicii Moldova, au fost făcute de Panteleev V. G. care a introdus schimbările către viteza verticală cu 1/3 VK – viteza fluxului orizontal la nivelul de 3-5 km.rezultă că viteza maximă a curentului convectiv este compus din două component:

(2.5)

unde: Wm- se calculează după metoda lui Glușcova N. I.

A fost observată dependența vitezei maxime a fluxului ascendent Wm de doi parametri: Σ∆T’m – suma celor mai mari abateri a curbei de stratificare de la trei nivele și suma dificitului punctului de rouă.

Posibilitatea de cădere a grindinei se determină după graficul 2 cu folosirea urmatoarelor parametrii Wm (m/s), TWm (0C), (suma umedității specifice). Diametrul grindinei se calculează cu ajutorul figurei 4.

Metoda de prognozare a grindinei elaborată de Panteleeva P. G. are o rată de adeverință de 84%, iar prevenirea grindinei în 65% din cazuri, însă aceste date sunt mai mici ca la Glușcova N. cauza acestei se ascunde în calcularea vitezei maxime a fluxului ascendent Wmax, ea a fost mărită. Deasemenea pentru calcule nu au fost folosite metodele matematice și statistice care ar găsi o legătură mai restrînsă cu parametrii esențiali.

Fig.2.5. Formarea norului convective în dependență de parametrii termodinamici

Figura dată reprezintă dependența unor elemente ai norului de parametrii termodinamici cum ar fi nivelul de condensare a vaporilor de apă coincide cu hotarul de jos al norului, nivelul de formarea particulelor de gheață coincide cu nivelul vitezei maxime a fluxului de aer ce se ridică ascendant iar nivelul de convective coincide cu hotarul de sus al norului. Cu ajutorul acestor parametric dar și cu ajutorul celorlalte putem determina apariția unor fenomene meteorologice și deasemenea putem calcula aproximativ cantitatea de precipitații are vor cădea din masa de aer data [25].

Metodele enumerate mai sus sunt puse în practică în prezent în Republica Moldova ele fiind cele de bază. Aceste metode sunt considerate teoretice deoarece ele se bazează pe teorii și legăturile stabilite între anumiți parametric termodinamici calculați teoretic însă sunt și metode practice cum ar fi baloanele pilot care sondează atmosfera și ne oferă o informație destul de amplă despre starea atmosferei în momentul real, sau sondarea cu ajutorul aparatelor laser care deasemenea ne oferă informația despre starea atmosferei la momentul sondării.

Principala sarcină a radiolocației este observarea și determinarea diferitelor obiecte meteorologice datorită sondării atmosferei prin intermediul undelor-radio.

Pentru depistarea obiectelor și măsurarea coordonatelor și a altor caracteristici se folosesc radio-impulsuri concentrate restrîns mici, formate și îndreptate spre punctul din spatele stației de radiolocație.

Locațiile radio de determinare a țintei și pentru primirea imaginii de distribuire în spațiu poate fi efectuată în orice ora a zilei și pe orice timp. Radiolocatorul poate funcționa pe un radius mare și ne dă posibilitatea de a studia spațiul într-un timp foarte scurt fără a provoca oarecare schimbări a structurii reale a elementelor meteorologice (umedității aerului, temperaturii, curenților de aer, distribuției hidrometeorilor).

Formarea undelor concentrate ne dă posibilitatea de a mări energia ce este îndreptată pentru iradierea țintei și pentru măsurarea direcției obiectului. Direcția țintei, azimutul si unghiul α (unghiul dintre pămînt și raza emisă), coordonatele unghiulare a țintei, se determină măsurînd unghiul dintre raza reflectată spre antenă.

Poziția antenei la care semnalul primit este maximal ne arată direcția țintei. În acelaș timp presupunem că influența atmosferei nu deformează esențial răspîndirea liniară a undei.

Principalele componente ale radiolocatorului sunt: Transmițătorul, Receptorul, Indicatorul, Sinhronizatorul, Canalul alimentator, Antena, Duplexor [22].

Transmițatorul R.L.S. generează devieri electromagnetice puternice de frecvență înaltă sub formă de impulsuri de scurtă durată, cu repetare periodică, care cu ajutorul sistemei duplexului se reflectă în spațiu sub formă de undă concentrată. În perioada de timp dintre două impulsuri de sondare reflectate de la țintă, impulsurile electromagnetice cu frecvență înaltă sunt primite de aceeaș antenă și prin canalul permiabil-alimentator nimeresc la intrarea în receptor unde ele se măresc, se transformă în impulsuri video și se transmit la indicatoare, pentru formarea imaginei primită cu ajutorul radiolocatorului și pe aparatul de măsurare pentru stabilirea și identificarea coordonatelor lor și a altor caracteristici cantitative.

Canalul alimentator servește pentru canalizarea impulsurilor electromagnetice înalte de la aparatul ce transmite impulsurile spre antenă și de la antenă spre aparatul ce primește semnalul.

Duplexorul asigură conectarea corectă a antenei la transmițător și de la antenă spre aparatul ce primește semnalul. Datorită acestui fapt ne permite să folosim o antenă pentru ambele cazuri, de a primi și de a transmite semnalul. Acest mecanism functionează în felul următor: cînd semnalul este transmis duplexorul blochează semnalul ce vine de la receptor astfel în cît semnalul ce vine de la receptor să poată fi emis în spațiu, iar în cazul cînd primim semnalul duplexorul blocheaza semnalele de la transmițător ca receptorul să poată primi datele.

La radiolocatorele meteorologice, pentru primirea informației depline despre situația sinoptică, se folosesc indicatoare de tip sferic, vertical și amplitudice.

Lungimea de undă cu care lucrează radarele este legată de frecvența generată de transmițător de la o frecvență înaltă a oscilațiilor. La momentul dat principiul radiolocației este realizat în diapazonul cu frecvența 30-40000 MHz. Alegerea frecvenței de lucru a radiolocatorului se ia în considerație obiectele meteo ce trebuiesc depistate și măsurarea complexului de caracteristici, ceia ce ne permite folosirea aparatelor la exploatarea eficientă. În meteorologie se folosesc radiolocatoarele ce functionează pe frecvența undei de 800-3600 MHz, cele mai frecvente se folosesc lungimile de undă 0.8, 2.0, 3.2, 5.6.10 și 17cm [20].

În diapazonul lungimii de undă 0.8-10 cm funcționează radarele ce sunt folosite pentru depistarea furtunei și măsurarea precipitațiilor. În diapazonul de la 3.2-10 cm – de prevenire a grindinei, iar lungimea de undă de 17 cm deobicei se folosește pentru sondarea atmosferei pentru determinarea caractereisticii parametrilor temperaturii și vîntului.

Radarele pot lucra în regim non stop sau la hotărîrea lucrătorului. Ele sunt o sursă principală de informație însă au și o parte negativă au un vizoriu limitat. Pentru eficacitatea lucrului este necesar sa functioneze mai multe radare situate la o anumită distanță unele de altele [18].

2.4. Concluzii la capitolul 2

În cadrul realizării respectivului compartiment am perceput noțiunea privind fenomenul de grindină, dar și am expus importanța efectuării studiului asupra proceselor meteorologice. Am reușit să identific și să evaluez metodele de influență activă asupra proceselor de formare a fenomenelor atmosferice. Astfel, în cadrul studiului asupra procesului de formare a grindinei au fot utilizate metodele de acțiune și ale radiolocației.

Deasemeni s-a accentuat procesul de analiză și combatere cu fenomenele meteorologice nefaste din Republica Moldova. În cadrul acestui procesul rolul decisiv îl are organizația “Serviciul Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice”, care execută lucrări de combatere a căderilor de grindină și a altor lucrări vizînd influențele active asupra proceselor meteorologice.

PARTICULARITĂȚILE RADARULUI ASU – MRL 5

3.1. Perfectarea radarelor

Primele radiolocatore care au fost atribuite meteorologilor pentru lucru, puteau depista doar norii de tipul Cb, cu fenomene periculoase. Zeci de ani au fost pierduți pentru modernizarea lor și pentru prelucrarea schemelor de măsurare, care puteau extrage informația nu doar despre înălțimea radioecoului, dar și din rezultatele semnalelor reflectate de nori. Posibilitatea de observare a apariției fenomenelor periculoase, calcularea vitezei lor și direcția de mișcare au permis radarelor să ocupe locurile de lider în determinarea fenomenelor periculoase [2].

Radarul meteorologic deja de 60 ani este aparatul de neînlocuit pentru determinarea fenomenelor, care merge pas cu pas cu norii convectivi – oraje, grindină, ploi torențiale, rafale.

Radarele meteorologice incorente determină fenomenele periculoase după date indirecte măsurarea înalțimii hotarului superior al ecoului și reflexivității norilor Cb și iau decizia cu ajutorul criteriilor de pericol al radarului. Periodicitatea de înoire a hărților primate a rețelei neautomatizate a radarelor odată în trei ore era convenabil pentru toți consumătorii. Lucrul pentru automatizare proceselor de observație a radarului pentru început o dată timp de o oră iar mai apoi la fiecare 30 minute și în sfîrșit pentru fiecare 15 minute au folosit realizarea în toate aproximativ 30 ani [8].

Complexul radiolocator meteorologic automat alertă de furtună, asigură aviația și serviciu de influențe active asupra proceselor de formare a grindinei ,,ASU-MRL” versia 6.4-2013 asigura:

conducerea MRL (pornirea,oprirea,programa de detectare a spațiului,lucrul in regimul de asteptare ș.a.).

primirea,prelucrarea,reflectarea si arhivarea informației meteorologice primite de radar despre nori și precipitații.

conducerea cu procesele de prelucrare a norilor cu scopul prevenirii grindinei și mărirea cantitații de precipitații artificiale (pe cale artificiala).

pregătirea, codarea în codul WMDFM-94 BUFR,FM-20 RADOB, BALTRAD și transmiterea pachetului de informație pentru e avertizare furtuna.

pregătirea si transmiterea informației despre fenomenele periculoase la masa de lucru automatizată (ARM) de aerian controlor

pregătirea,codarea în codul ,,Eurocontrol Aste RIX și transmiterea pachetului de informative pentru conducerea curenților de aer.

La baza AMRK ,,ASU MRL’’ se prevede formarea unui sistem automatizat de combatere a grindinei, de alertă a furtunilor și informația meteo pentru aviație. (desenul 3.1)

Desen 3.1. Sistemul automatizat de combatere a grindinei

Utilizarea ,,ASU-MRL’’ asigură automatizarea observaților radiolocatorului, mărirea informației și termenului de lucru a locatorului meteorologic, creșterea corectitudinii a informației, calitatea informației documentate și arhivate,optimizarea păstrarii și transmiterea consumatorilor și rezolvarea unui șir de exerciții, deasemenea și alertarea localitaților despre fenomele periculoase, meteorologică de asigurare a zborurilor aeriene, întemeierea unei sisteme meteorologice radiolocație și de alerta a furtunilor și mărirea calitații lucrului antigrindină din contul coperativitații și exaticitații de executare a operațiilor antigrindină [11].

Informația AMRK ,,ASU MRL’’ deasemenea poate fi folosită pentru diagnoza,prognozului de scurta durata.

Complexul meteorologic de radiolocație ASU-MRL este folosit pentru automatizarea primirii, prelucrării, pentru determinarea și arhivarea informației captate de radar despre nebulozitatea și precipitații cu scopul rezolvăarii urmatoarelor sarcini:

automatizarea lanțului tehnic dificil despre exercițiile de lichidare a grindinei, care sunt executate într-un termen scurt de timp;

pregătirea și transmiterea informației captate de radar despre fenomenele periculoase ale vremii (cum ar fi grindina, ploile torențiale, ceața ș.a.) pe MRL-ul dispecerului avia cu scopul protejării zborurilor aeriene;

pregătirea, codarea în codul FM-94 BUFR, FM-20 RADOB și BALTRAD pachetului de informației în reteaua radiolocatorului de alerta a furtunii;

calcularea cantitații de precipitații;

studierea automatizată a proceselor ce au loc în interiorul norului.

Tipurile de transmitere a informației care pot fi organizate cu ajutorul următoarelor tipuri de legătură examinate:

Prin cablu direct- prin modemul de tip Zy Xel Prestige 791REE- pînă la 3 km.

Prin linie telefonică – prin modemul Zy Xel U-336 E Plus la distanța de pînă la 30km.

Prin linii înguste a telefoniei mobile GPRS/ EDGE/4G fără limite la distanțe.

Prin linii largi ADSL interenet fără limită la distanță.

Prin sisteme de satelit VSAT fără limită la distanță.

Atunci cînd informația este raspîndită la mai mulți consumatori se utilizează comutatorul de tip DES-1005 D5 cu portul 10/100 sau analogul său.

Modemul Zy Xel Prestige 791REE G. SHDSL ( Hight Speed Digital Subscraiber Line)- întreține simetricitatea vitezei mari (2,3 Mbit/s) pentru transmiterea numerică a informației prin cablul UTP pina la 3 km (fărp regeneratoare) cu nivelul de erori nu mai mare de 10-7 și cu codare efectiva.

Modemul Zy Xel U-336E Plus- modemul are 2 canale 56k pentru liniile rezervate și camutate,care contribue la primirea fisierilor, postei electronice deasemenea și la ieșirea rapidă în rețeaua de internet in regim sinhron și asinhron, precum și protejarea informației de padrunderi ne sanctionate.

Comutatorul de tip DES-1005 D5 cu portul 10/100 este destinat pentru marimea efectiva a lucrului intrun grup mic de utilizatori, astfel permite utilizatorilor să conecteze în orece port aparatele ce lucreaza la vitezele 10-100 bit/s și permite lucrul cu mai multe servere.

În componența AMRK ASU-MRL, deasemenea pot fi introduse sisteme de reglare la distanță MRL, care sunt instalate în locuri dispuse dificil pentru reparație (pe terenul de zbor,in virful dealului) ce necesita efectuarea unora operațiuni la distanta precum: pornira și stoparea MRL, aplicarea regimului de lucru, primirea fișierilor voluminoare și transmiterea acestora catre utilizatori.

Pentru reglarea la distanță AMRK ASU-MRL fară restricți pot fi sistemile satelitare de conectare de tipul VSAT (tehnologiele Direct Way), ce mențin viteze mari de pina 2Mbati/s și asigura transmiterea la mai multe adrese sau la o singură adresă în regim duplex sau poloduplex, prin canalul TSR și nivelul IP protocol. Funcțea instalata permite conectare la telefon și radeo, stabilirea undelor de legatură, canexiunea la internet ș.a.

La o distanță de pină la 3km poate fi utilizat radeo modemul de wiles care asigura schimbul de informație la viteza pina la 54 mbit/s cu folosirea versiunilor moderne de tehnologi Wi-Fi, Wi-Max.

Pentru conducera AMRK ASU-AMR la distanța de pîna la 10-30km in condiții de vizibilitate rectelinie pot fi folosite radeomodeme cu viteze înalte de tipul Raitec Infor sau CANOPYTM cu deapazonul 5,9-6,4 Ghz, care deasemenea realiziaza și principiile Wi-Max și menține viteza schimbului de informație pîna la 54Mbit/s pe un modul BS [24].

3.2. Componența software-ul AMRK ASU-MRL

Software-ul AMRK ASU-MRL cuprinde:

Programele aparatului complex Radar.exe;

Programele de prelucrare dublă a informației ASU-MRL;

Programa Map Editor.exe- redactarea hărții numerice a locului;

Programa Rocket Editor.exe –redactarea rachetelor antigrindină;

Programa BUFERDecoder.exe destinată pentru descifrarea stocului de informație cu codul WMOBUFRFM-94;

Programa DataManager.exe destinată pentru transmiterea fișierelor și telegramei către clienți;

Programa Meteo Map.exe destinată pentru studierea hărților meteo la un alt calculator [19]. (figura 3.1)

Fig.3.1 Componența software-ul AMRK ASU-MRL

3.2.1. Programa pentru conducerea MRL Radar.exe

Programa pentru conducerea MRL Radar.exe este utilizată pentru identificarea MRL, dirijarea MRL, controlul tehnic al parametrilor MRL și AMRK, instalarea regimului de observație, gradația, configurarea regimului de autocalibrare AMRK, filtrarea radio-ecoului anormal ș.a. programa conține panoul Dirijarea MRL activ numai în momentul de lucru a radarului și este folosită pentru:

formarea unui volum mare de imagini din pachetul de informație, ce vin din BUC pe cele 360 sectoare ale azimutului, 18 (24) secții conice și 400 canale (unde) de lungime;

ignorarea imaginilor reflectate de la obiectele înconjurătoare, filtrarea obstacolelor nesinhronizate și radio-ecoului obiectelor locale, legate de starea anormală a suprarefracției undelor radio [17].

Software-ul MRL a aparatelor de conducere de prelucrare primară a semnalelor locatorului include în sine microprograma de control a blocurilor BUC, BUP, BDA, BDU și prelucrarea primară a informației.

Microprogramele de control a blocurilor BUC, BUP, BDA, BDU se formează în baza caracteristicilor MRL se instalează cu ajutorul programatorului AMRK ASU-MRL

Aceast software nu necesită servicii adăugătoare de exploatare și poate fi modificat doar de producătorul AMRK.

Programa de dirijare a MRL și de prelucrare primară a informației radar.exe se realizează cu ajutorul panoului de dirijare MRL care este activ doar la prelucrarea MRL.

Panoul de dirijare MRL conține butoanele: start, manual, de serviciu, stop, jurnal, opțiuni și panoul cu opțiuni ce se deschide. (figura 3.2)

Fig.3.2. Panoul de instrumente a radarului Radar.exe

Butonul Start a panoului de conducere MRL este folosit pentru pornirea radarului în două moduri de observație în spațiu și de prelucrare a informației radarului:

La comanda Start 1 se execută pornirea automată a MRL și lucrul în regimul de observație, prelucrarea informației pe un arhiv de 200km.

La comanda Start 2 se execută pornirea MRL și lucrul în regimul de observație, și prelucrarea informație pe o arie de 400km.

Pentru alegerea regimului Start 1 sau Start 2 este necesar de apăsat pe triunghiul negru și din meniul apărut alegem regimul. (figura 3.3)

Fig.3.3. Raza radarului

Butonul Manual servește pentru trecerea la regim manual de lucru cu MRL și însă conducerea antenei se execută de la BUP.

Butonul De serviciu servește pentru pornirea regimului automat de observații cu ciclicitatea de observație, date de operator, de exemplu:

Peste 3 ore dacă e vremea senină;

Peste 1 oră dacă cerul se așteaptă a fi noros conform prognozei;

Peste fiecare 10 minute dacă cerul e noros.

În acest regim se pornește automat MRL după timpul introdus, două cicluri de observație și pornirea MRL la o ciclicitate de mai mult de 10 minute sau oprirea anodurilor a transmițătorului la ciclicitatea de observație de 10 minute.

Butonul Stop servește pentru deconectarea totală a radarului și blocurilor AMRK ASU-MRL cu excepția blocului BUC, care se alimentează de la blocurile de serviciu 27 B. La primirea ordinului Stop se oprește înregistrarea informației și se efectuează stingerea pe etape anodurilor aparatelor de primire-transmitere, rotirea antenei, a sistemului de ventilare în timp de 1 minută se oprește alimentarea radarului.

Butonul Jurnal servește pentru examinarea catalogului de fenomene, în care se înscriu toate datele de pornire a radarului, regimul de lucru, operațiunile de antigrindină ș.a.

Butonul Setări servește pentru configurarea regimului MRL. La apăsarea butonului se deschide panoului de opțiuni a parametrilor MRL, instalarea sectoarelor de unghiuri de observație, instalarea canalelor spre arhiv și transmiterea datelor, instalarea coordonatelor punctelor de reper pentru autoblocarea și controlarea potențialilor MRL , opțiunilor regimului de lucru, introducerea datelor aerologice (înălțimea izotermei 0, direcția și viteza curentului conductor).

Modul de control distanțat asupra stării MRL servește pentru controlul stării MRL la momentul controlării distanțate ce conține:

Două mini-indicatoare IKO, la care se reflectă semnalele de la ambele unghiuri de undă MRL-5 și se controlează rotirea antenei pe azimut.

Între cele două mini-IKO deasupra se reflectă starea curentă a antenei pe azimut.

3. Mai jos de mini- IKO este prevazut Panoul de control al radarului care servește pentru controlul stării radarului, cu ajutorul indicatoarelor LED, care reflectă:

Funcționarea liniei de legătură a radarului;

Pornirea alimentării generale cu energie a MRL;

Pornirea ambelor aparate de primire-transmitere;

Pornirea alimentării conductelor;

Pornirea rotirii antenei;

Pornirea alimentării anodurilor la ambele aparate de primire-transmitere.

Iluminarea cu culoarea verde indică funcționarea normală, iar lipsa iluminării indică lipsa legăturii cu radarul sau lipsa alimentării [11].

Programa de prelucrare secundară ASU-MRL.exe

Programa de prelucrare secundară a informației ASU-MRL.exe servește pentru:

Calcularea reflexivității radiolocatorului la ambele lungimii de undă cu corecția la slăbirea gazelor atmosferice, norilor, precipitațiilor.

Descifrarea formelor de precipitații în fiecare element al celulei depărtat pe azimut

Calcularea caracteristicilor microfizice ale precipitațiilor (intensitatea și cantitatea de precipitații, mărimea și energia cinetică a grindinei ș.a.)

Formarea hărților cu fenomene, a hotarului de sus și de jos a nebulozității, intensitatea și cantitatea de precipitații, mărimea și energia cinetică a grindinei.

Măsurarea parametrilor unidimensionali, bidimensionali și tridimensionali ai norilor

Controlarea influenței la procesele antigrindină

Formarea și transmiterea pachetului de informație

Documentarea și arhivarea informației despre nori, precipitații și lucrului cu privire la antigrindină ș.a. [30].

Programa ASU-MRL.exe asigură măsurarea complexului de parametri unidimensionali, bidimensionali și tridimensionali ai norilor în punctul cursorului și volumul de nori selectat.

În punctul cursorului se execută măsurarea automată și reflectarea coordonatelor cursorului- azimutul Ași lungimea R km, Z10 și Z3,2 în dBZ, coordonatele geografice a punctului, volumul de apă din nori q (kg/), înălțimea [19].

3.2.3 Fereastra principală de prelucrare a informației

La pornirea programelor radarului pe monitor apare fereastra principală, o mare parte din care este folosită pentru reflectarea hărții meteorologice informaționale, ales de operator.

În unghiul din dreapta a ferestrei principale se află meniul principal, cu ajutorul căruia se execută reglarea lucrului programelor ASU, lansa aplicații setarea parametrilor, primirea diferitor hărți cu informații meteorologice de influențare a proceselor de grindină, documentarea, formarea, transmiterea informației și a altor consumatori. (figura 3.4)

Fig.3.4. Fereastra de prelucrare a informației (a hărților)

3.2.4 Panoul parametrilor norilor în puncul cursorului

În josul ferestrei principale sub fiecare hartă-meteo se reflectă rîndul de parametri a norilor în punctul cursorului după datele analizei punctului, pe care le cunoaștem poziția cursorului în sistemul polar de coordonate (distanța R în km, azimutul A în grindină) și parametrii norilor în punctul în care se află cursorul. (figura 3.5) [9].

Fig3.5. Panoul parametrilor norilor în puncul cursorului.

3. 2.5 Fișierele de observație

Mai jos de fereastra secțiunilor verticale este situată lista failurilor de observație cu al său meniu de alegere al failurilor, trecerea de la un fail spre altul (înainte și înapoi), privirea lor în ordine și evidențierea unui set de failuri pentru sumarea caracteristicilor precipitațiilor și creării animațiilor.

În partea de jos a listei fișierilor este amplasat panoul de control, pe care permanent se afișează rezultatele autoblocării MRL în fiecare ciclu de observație. (figura 3.6). [26].

Fig 3.6. Fișierile primite de la radar

3.3. Meniul principal de prelucrare dublă (secundară)

Meniul principal este folosit pentru reglarea lucrului ASU, setările parametrilor, alegerea informației reflectate,mărimile imaginii, setarea modului documentarea AB asupra proceselor de nor, construirea și privirea animațiilor de evoluție a norilor ce conține următoarele puncte [26]. Meniul principal conține butoanele de lucru a subprogramelor (programelor secundare): Documente, Însămînțare, Precipitații, Secțiune, Analiza, Furtună, Setări, Fereastră, Ieșire. (figura 3.7)

Fiecare din aceste programe are un panou al său vare deschide comenzi și opțiuni

Fig 3.7. Meniul principal de prelucrare dublă

Programa Documente conține comenzi de formare și scoatere pe ecran, și la tipar a următoarelor documente: (figura 3.8)

Jurnalul de lucru – ajută la documentarea pe ani, luni și zile a timpului de pornire / oprire ASU-MRL, conducerea prelucrărilor active a proceselor din nori ș.a.

Tabelul parametrilor măsurați- este folosit pentru formarea tabelului cu parametrii norilor și a focarelo convective unice în farmatul html în procesul măsurării pentru fiecare zi cu observați.

Tabelul cu împușcături- prevede formarea tabelului împușcăturilor cu indicarea vremii, numărul punctului cu rachete și coordonate, startări rachetelor antigrindină pentru fiecare zi cu influențe active.

Blancul raportului despre influențe- este folosit pentru formarea raportului despre influența proceselor de grindină și mărirea artificială a precipitațiilor pentru fiecare zi cu influență activă, care este completată de operator după ce au evoluat influențele active. [21].

Fig. 3.8. Componența programei Documente

Înainte de a instala radarul MRL se execută:

Repararea și setarea radarului cu scopul întreținerii uni funcționări stabile, ca sursă de informație.

Eliminarea difecțiunilor tehnice ale tehnicii de primire-transmitere

Regularea regimului de lucru pe azimutul și unghiul local în regim de lucru manual sau mecanic.

Regularea aparatului de primire a informației.

La instalarea AMRK ASU-MRL se efectuează modernizarea radarului, care întreține ieșirea din exploatare a mai multor unghiuri MRL-5, care și-au consumat resursele, inclusiv din indicatoare, telecomanda meteorolugului și alte funcții care la un nivel mai înalt sunt îndeplinite de aparatele AMRK ASU-MRL.

Toate schimbările în radar, legate de instalarea radarului se înscriu în albumurile schemelor electrice MRL.

Instruire personalului clientului se face în momentul procesului de instalare a radarului, deasemenea și la cursuri speciale după cererea consumatorilor [17].

3.4. Analiza FTP server și FTP client

FTP server și FTP client sunt cele mai de încredere transfer de fișiere în mod mari și mici, tehnologia de rețele de calculatoare este FTP ( File Transfer Protocol ). Pentru a face acest lucru, rețeaua trebuie să fie dotată cu cel puțin un server de calculator cu o adresă IP extern fix care se poate conecta calculatorul client [10].

Teoretic, numărul total de clienți este nelimitat, dar din punct de vedere fizic în stabilirea unei conexiuni cu mai multi clienți, calitatea de comunicare scade brusc . Prin urmare ca o regulă , numărul de clienți conectați simultan este limitat la setările de server. (figura 3.9 și figura 3.10)

Fișierele de pe partea de server

Fig. 3.9. Fișierele de pe server

Fig. 3.10 Fișierele de pe calculatorul clientului

Fig. 3.11 Pornirea serverului

Log Client:

Fig. 3.12 Pornirea la client

Log server:

Fig. 3.12 Efectuarea conexiunii între server și client

Log Client:

Fig 3.13 Preluarea fișierului de către client

Fișiere pe partea de server:

Log Server:

Fig 3.14 Primirea fișierului pe server

Recepționare fișier:

Fig. 3.15 Recepționarea fișierului

Log Client:

Fig 3.16 Înregistrarea utilizatorului

Log Server:

Fig 3.17 Logarea serverului

Fișiere client

Fig.3.18 fișierele primate de pe server de către client

3.5. Particularitățile ghidului programatorului

Ghidul prezintã toate tag-urile recunoscute de majoritatea browser-elor – versiunile curente. Am inclus toate tag-urile din specificația JAVA.

import java.net.*;

import java.io.*; I mportam bibliotecele

import java.util.*;

public class FTPS

{

public static void main(String args[]) throws Exception Publicam clasa

{

ServerSocket soc=new ServerSocket(5217);

System.out.println("FTP Server Started on Port Number 5217"); Descrierea numarul la port FTP Server

while(true)

{

System.out.println("Waiting for Connection …"); Asteptarea pentru conectare

transferfile t=new transferfile(soc.accept()); Transferul de fisiere

class transferfile extends Thread clasa transferului

{

din=new DataInputStream(ClientSoc.getInputStream()); fluxul de intrare de date

System.out.println("FTP Client Connected …"); conectarea la server de catre client

start();

void SendFile() throws Exception asteptare conectarii

{

String filename=din.readUTF(); sur de nemar de fisiere

File f=new File(filename);

dout.writeUTF("File Not Found");

FileInputStream fin=new FileInputStream(f); fluxul de intrare

int ch;

do

{

ch=fin.read();

dout.writeUTF(String.valueOf(ch)); fisierele primate cu succes

}

while(ch!=-1);

fin.close();

dout.writeUTF("File Receive Successfully");

void ReceiveFile() throws Exception

{

String filename=din.readUTF();

if(filename.compareTo("File not found")==0) fisierele care nu au fost gasite

{

return;

File f=new File(filename);

String option;

if(f.exists())

{

dout.writeUTF("File Already Exists"); fisierele care exista deja

option=din.readUTF();

}

3.6. Concluzii la capitolul 3

În cadrul acestui compartiment am realizat analiza asupra elementelor componente și particularitățile radarului ASU-MRL 5. Am identificat componența software-lui AMRK ASU-MRL 5. Rolul radarelor meteorologice constă în depistarea norilor. Oferă posibilitatea de observare a apariției fenomenelor periculoase, calcularea viteyei lor și direcția de mișcare a acestora.

CONCLUZIE GENERALĂ ȘI RECOMANDĂRI

În urma realizării tezei de licență am reușit să percep noțiunile de sisteme informatice și fenomene meteorologice, precum și strînsa legătura a acestor două elemente, care în esență tematica proiectului. Am constatat importanța efectuării studiului asupra fenomenelor meteorologice devastatoare prin intermediul utilizării diferitor instrumente, metode și programe informatice, care de fapt s-a dovedit a fi de o amploare vastă.

Respectiv, ca fenomen cu consecințe nefaste pentru orice societate s-a devedit a fi grindina. Grindina este anume acel fenomen meteorologic periculos și persistent pe terioriul Republicii Moldova. Din aceste considerente studierea fenomenului este cunoscută și extrem de răspîndită. În această direcție sunt identificate diverse metode și instrumente de combatere cu procesul de formare a grindinei. Metodele de determinare a grindinei avensează din ce în ce mai mult deoarece grindina impune pagube enorme. La momentul actual ele fiind o necesitate pentru populație, economie și pentru prosperara țării. În practică se folosesc atît metodele teoretice cît și cele practice ele fiind baza studierii fenomenului, ele ocupînd locul principal la prognozarea acestui fenomen periculos. Determinarea parametrilor termodinamici, elaborarea ecuațiilor fizico-matematice este un element temeinic care adeveresc procesul de formare a grindinei. Aparatele radar sunt tehnice ce joacă rolul principal în combaterea grindinei și care are au ca sarcină determinarea și observarea diferitor obiecte meteorologice care pot fi depistate în momentul sondării atmosferei. Grindina este un fenomen ce se repetă an de an și care provoacă pagube de milioane de lei. Ea lasă în urma sa distrugeri și pierderi, deci prevenirea grindinei ne va costa mai puțin decît pierderile lasate în urma ei.

În cadrul efectuării studiului asupra procesului de elaborare a acestei teze de licență am relevant informative despre rolul sistemelor informatice în cadrul activității de stopare a procesului de formare a grindidei, am identificat cele mai eficiente metode de combatere cu problemele meteorologice, am studiat modul de lucru al programei ASU-MRL, deasemeni am studiat chiar și cele mai vechi modalități de intervenție asupra ameliorării consecințelor păgubașe ale calamităților naturale.

În final, pot să afirm acest studiu asupra sistemelor informatice în lgătura cu depistarea și ameliorarea problemelor generate de fenomenele meteorologice este util pentru toți ce care intenționează să se inițieze și/sau să avanseze în domeniul tehnologiilor informaționale cu caracter practic în domeniul perceperii fenomenelor meteorologice.

BIBLIOGRAFIE

Aбшаeв M. T., Mалкаpoва A. M.. Oцeнка эффeктивнocти пpeдoтвpашeниe гpада. Cанк-Пeтepбypг: Гидpoмeтeoиздат, 2006. 96 c.

Aбшаeв M.T., и дp.. Pyкoвoдcтвo пo пpимeнeнию pадиoлoкатopoв MPЛ-4, MPЛ-5 и MPЛ-6 в cиcтeмe гpадoзащиты. Л.: Гидpoмeтиздат, 1980. 231 c.

Aбшаeв M.T.. Pадиoлoкациoннoe oбнаpyжeниe гpада. Извecтия AH CCCP. Физика атмocфepы и oкeана, 1982. 483.

Aбшаeв M.T., Mалкаpoва A.M.. Oцeнка эффeктивнocти пpeдoтвpащeния гpада. C-Пб.: Гидpoмeтиздат, 2006. 279 c.

Aбшаeв M.T., Mалкаpoва A.M.. Meтoды oцeнки эффeктивнocти вoздeйcтвия на гpадoвыe пpoцeccы и пopядoк oтчeтнocти o пpoвeдeнии пpoтивoгpадoвoй защиты. Hальчик: изд. «Эльбpyc», 2010. 48 c.

Aбшаeв M.T., Mалкаpoва A.M.. Opганизация и пpoвeдeниe пpoтивoгpадoвoй защиты. Hальчик: изд. «Эльбpyc», 2010. 86 c.

Баpанoв M. A., и дp.. Aвиациoнoe мeтeopoлoгия. Mocква: Boeнoe издатeльcтвo миниcтepcтвo oбopoны CCCP, 1971. 173 c.

Базлoва T.A., Бoчаpникoв H.Б.. Meтeopoлoгичecкиe автoматизиpoванныe pадиoлoкациoнныe ceти. CПб.: Гидpoмeтиздат, 2002. 331 c.

Гocyдаpcтвeный кoмитeт пo гидpoмeтeopoлoгии и кoнтpoлю пpиpoднoй cpeды выcoкoгopный гeoфизичecкий инcтитyт “Pyкoвoдcтвo пo пpиминeнию pадиoлoкатopoв MPЛ-4, MPЛ-5 и MPЛ-6 в cиcтeмe гpадoзащиты”. Лeнингpад: Гидpoмeтeoиздат, 1980. 56 c.

Дoвиак P., Зpнич Д.. Дoплepoвcкиe pадиoлoкатopы и мeтeopoлoгичecкиe наблюдeния. Л.: Гидpoмeтиздат, 1988. 512 c.

Кoд для пepeдачи данныx наблюдeний Meтeopoлoгичecкиx pадиoлoкатopoв (мeждyнаpoдная фopма FM20-VIII RADOB). Л.: Гидpoмeтиздат, 1986. 31 c.

Звepeв A.C.. Cинoптичecкoe мeтeopoлoгия. Лeнингpад: Гидpoмeтeoиздат, 1968. 89 c.

Mатвeeв Л. T.. Oбший кypc мeтeopoлoгии. Лeнингpад: Гидpoмeтeoиздат 1958. 122 c.

Meтeopoлoгия и гидpoлoгия ФГБУ. Hаyчнo-иccлeдoватeльcкий цeнтp кocмичecкoи гидpoмeтeopoлoгии ,,Планeта,, eжeмecячный наyчнo-тexничecкий. Mocква: жypнал Планeта 2013. 97 c.

Hаcтавлeниeм пo мeтeooбecпeчeнию гpажданcкoй авиации «NMO-GA-95», 2003. 26 c.

Ocнoвныe тexничecкиe тpeбoвания к cиcтeмe oбнаpyжeния oпаcныx атмocфepныx явлeний и штopмoвoгo oпoвeщeния на базe мeтeopoлoгичecкиx pадиoлoкатopoв, yтвepждeнныe Пpиказoм Pocгидpoмeта oт 21.05.2004 № 95. 64 c.

Пoтапoв E.И., Aктивнoe вoздeйcтвиe на гpадoвыe пpoцeccы в Moлдoвe. Кишинeв 2004. 18 c.

Пpиxoдькo M. Г.. Cпpавoчник инжинepа-cинoптика. Лeнингpад: Гидpoмeтeoиздат, 1986. 75 c.

Pyкoвoдcтвo пo пpoизвoдcтвy наблюдeний и пpимeнeнию инфopмации c нeавтoматизиpoванныx pадиoлoкатopoв MPЛ-1, MPЛ-2, MPЛ-5. C.Пб.: Гидpoмeтиздат, 1993. 264 c.

Cпeциальнoe cлyжба пo активным вoздeиcтвиям на Гидpoмeтeopoлoгичecкиe Пpoцeccы Pecпyблики Moлдoва, мeтoдичecкoe пocoбиe. Пpoгнoз гpoза-гpадoвыx явлeний на тepитopии pecпyблики Moлдoва для задач активнoгo вoздeйcтвия на гpадoвыe пpoцeccы. Кишинeв 2005. 52 c.

Cyлаквeлизe Г. К., Глyшкoва H. И., Фeдчeнкo Л. M., Пpoгнoз гpада, гpoз и ливнeвыx ocадкoв. Лeнингpад: Гидpoмeтeopoлoгичecкoe издатeльcтвo 1970. 122 c.

Cyлаквeлидзe Г. К., Бopьба c гpадoбитиями. Лeнингpад: Гидpoмeтeopoлoгичecкoe издатeльcтвo, 1969. 63 c.

Cyлаквeлидзe Г. К.. Ливнeвыe ocадки и гpад. Лeнингpад: Гидpoмeтeoиздат, 1967. 89 c.

Cиcтeма oбнаpyжeния oпаcныx атмocфepныx явлeний и штopмooпoвeщeния на базe мeтeopoлoгичecкиx pадиoлoкатopoв. Texничecкиe тpeбoвания. Утвepждeнo Pocгидpoмeтoм 2004 . 8 c.

Tлиcoв M.И., Tаyмypзаeв A.X. и дp.. Физичecкиe xаpактepиcтики гpада и пoвpeждаeмocть ceльcкoxoзяйcтвeнныx кyльтyp. Tpyды BГИ. 137 c.

The Organization Eggers Hail Cannons. New Zealand, 1992 . http://ro.wikipedia.org/wiki/Tun_sonic (vizitat 20.05.2014)

Serviciul Special pentru influnțe active asupra proceselor hidrometeorologice. Moldova: 2005. http://www.antigrindina.md/ (vizitat 12.04.2014)

Joe G.. Cannons both hailed and blasted Rocky Mountain News. SUA 10 Iulie, 2006. http://www.rockymountainnews.com/drmn/local/article/0,1299,DRMN_15_4833500,00.htm

Meteo radar sky under surveillance. http://www.rockymountainnews.com/drmn/local/article/0,1299,DRMN_15_4833500,00.htm (vizitat 12.04.2014)

Anti Hail protection equipments. Franța

http://www.meteo-radar.com/us/anti-hail_protection.htm (vizitat 12.04.2014)

Anexa 1

DECLARAȚIE* privind originalitatea conținutului lucrării de licență/master

Subsemntatul(a)

absolvent(a) al (a) Universității Libere Internaționale din Moldova, Facultatea

specialitatea , promoția

declar pe propria răspundere, că lucrarea de licență/ mașter cu titlul:

elaborată sub îndrumarea dl. /

d-na , pe care urmează să

o susțin în fața comisiei este originală, îmi aparține și îmi asum conținutul său în întregime.

Declar că nu am plagiat altă lucrare de licență/master, monografii, lucrări de specialitate, articole etc, publicate sau postate pe internet, toate sursele bibliografice folosite la elaborarea lucrării de licență/master fiind menționate în cuprinsul acesteia.

De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de licență să fie verificată prin orice modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțind inclusiv la introducerea conținutului său într-o bază de date în acest scop.

Data, Semnătură student

* Declarația se va completa de absolvent cu pix sau stilou cu cerneală albastră și se înserează în lucrarea de finalizare a studentului la sfârșitului acesteia ca parte integrantă

Anexa 3

Cod FTP Server

mport java.net.*;

import java.io.*;

import java.util.*;

class FTPC

{

public static void main(String args[]) throws Exception

{

Socket soc=new Socket("127.0.0.1",5217);

transferfileClient t=new transferfileClient(soc);

t.displayMenu();

}

}

class transferfileClient

{

Socket ClientSoc;

DataInputStream din;

DataOutputStream dout;

BufferedReader br;

transferfileClient(Socket soc)

{

try

{

ClientSoc=soc;

din=new DataInputStream(ClientSoc.getInputStream());

dout=new DataOutputStream(ClientSoc.getOutputStream());

br=new BufferedReader(new InputStreamReader(System.in));

}

catch(Exception ex)

{

}

}

void SendFile() throws Exception

{

String filename;

System.out.print("Enter File Name :");

filename=br.readLine();

File f=new File(filename);

if(!f.exists())

{

System.out.println("File not Exists…");

dout.writeUTF("File not found");

return;

}

dout.writeUTF(filename);

String msgFromServer=din.readUTF();

if(msgFromServer.compareTo("File Already Exists")==0)

{

String Option;

System.out.println("File Already Exists. Want to OverWrite (Y/N) ?");

Option=br.readLine();

if(Option=="Y")

{

dout.writeUTF("Y");

}

else

{

dout.writeUTF("N");

return;

}

}

System.out.println("Sending File …");

FileInputStream fin=new FileInputStream(f);

int ch;

do

{

ch=fin.read();

dout.writeUTF(String.valueOf(ch));

}

while(ch!=-1);

fin.close();

System.out.println(din.readUTF());

}

void ReceiveFile() throws Exception

{

String fileName;

System.out.print("Enter File Name :");

fileName=br.readLine();

dout.writeUTF(fileName);

String msgFromServer=din.readUTF();

if(msgFromServer.compareTo("File Not Found")==0)

{

System.out.println("File not found on Server …");

return;

}

else if(msgFromServer.compareTo("READY")==0)

{

System.out.println("Receiving File …");

File f=new File(fileName);

if(f.exists())

{

String Option;

System.out.println("File Already Exists. Want to OverWrite (Y/N) ?");

Option=br.readLine();

if(Option=="N")

{

dout.flush();

return;

}

}

FileOutputStream fout=new FileOutputStream(f);

int ch;

String temp;

do

{

temp=din.readUTF();

ch=Integer.parseInt(temp);

if(ch!=-1)

{

fout.write(ch);

}

}while(ch!=-1);

fout.close();

System.out.println(din.readUTF());

}

}

public void displayMenu() throws Exception

{

while(true)

{

System.out.println("[ MENU ]");

System.out.println("1. Send File");

System.out.println("2. Receive File");

System.out.println("3. Exit");

System.out.print("\nEnter Choice :");

int choice;

choice=Integer.parseInt(br.readLine());

if(choice==1)

{

dout.writeUTF("SEND");

SendFile();

}

else if(choice==2)

{

dout.writeUTF("GET");

ReceiveFile();

}

else

{

dout.writeUTF("DISCONNECT");

System.exit(1);

}

}

}

}

// FTP Server

Anexa 4

Cod FTP Client

import java.net.*;

import java.io.*;

import java.util.*;

public class FTPS

{

public static void main(String args[]) throws Exception

{

ServerSocket soc=new ServerSocket(5217);

System.out.println("FTP Server Started on Port Number 5217");

while(true)

{

System.out.println("Waiting for Connection …");

transferfile t=new transferfile(soc.accept());

}

}

}

class transferfile extends Thread

{

Socket ClientSoc;

DataInputStream din;

DataOutputStream dout;

transferfile(Socket soc)

{

try

{

ClientSoc=soc;

din=new DataInputStream(ClientSoc.getInputStream());

dout=new DataOutputStream(ClientSoc.getOutputStream());

System.out.println("FTP Client Connected …");

start();

}

catch(Exception ex)

{

}

}

void SendFile() throws Exception

{

String filename=din.readUTF();

File f=new File(filename);

if(!f.exists())

{

dout.writeUTF("File Not Found");

return;

}

else

{

dout.writeUTF("READY");

FileInputStream fin=new FileInputStream(f);

int ch;

do

{

ch=fin.read();

dout.writeUTF(String.valueOf(ch));

}

while(ch!=-1);

fin.close();

dout.writeUTF("File Receive Successfully");

}

}

void ReceiveFile() throws Exception

{

String filename=din.readUTF();

if(filename.compareTo("File not found")==0)

{

return;

}

File f=new File(filename);

String option;

if(f.exists())

{

dout.writeUTF("File Already Exists");

option=din.readUTF();

}

else

{

dout.writeUTF("SendFile");

option="Y";

}

if(option.compareTo("Y")==0)

{

FileOutputStream fout=new FileOutputStream(f);

int ch;

String temp;

do

{

temp=din.readUTF();

ch=Integer.parseInt(temp);

if(ch!=-1)

{

fout.write(ch);

}

}while(ch!=-1);

fout.close();

dout.writeUTF("File Send Successfully");

}

else

{

return;

}

}

public void run()

{

while(true)

{

try

{

System.out.println("Waiting for Command …");

String Command=din.readUTF();

if(Command.compareTo("GET")==0)

{

System.out.println("\tGET Command Received …");

SendFile();

continue;

}

else if(Command.compareTo("SEND")==0)

{

System.out.println("\tSEND Command Receiced …");

ReceiveFile();

continue;

}

else if(Command.compareTo("DISCONNECT")==0)

{

System.out.println("\tDisconnect Command Received …");

System.exit(1);

}

}

catch(Exception ex)

{

BIBLIOGRAFIE

Aбшаeв M. T., Mалкаpoва A. M.. Oцeнка эффeктивнocти пpeдoтвpашeниe гpада. Cанк-Пeтepбypг: Гидpoмeтeoиздат, 2006. 96 c.

Aбшаeв M.T., и дp.. Pyкoвoдcтвo пo пpимeнeнию pадиoлoкатopoв MPЛ-4, MPЛ-5 и MPЛ-6 в cиcтeмe гpадoзащиты. Л.: Гидpoмeтиздат, 1980. 231 c.

Aбшаeв M.T.. Pадиoлoкациoннoe oбнаpyжeниe гpада. Извecтия AH CCCP. Физика атмocфepы и oкeана, 1982. 483.

Aбшаeв M.T., Mалкаpoва A.M.. Oцeнка эффeктивнocти пpeдoтвpащeния гpада. C-Пб.: Гидpoмeтиздат, 2006. 279 c.

Aбшаeв M.T., Mалкаpoва A.M.. Meтoды oцeнки эффeктивнocти вoздeйcтвия на гpадoвыe пpoцeccы и пopядoк oтчeтнocти o пpoвeдeнии пpoтивoгpадoвoй защиты. Hальчик: изд. «Эльбpyc», 2010. 48 c.

Aбшаeв M.T., Mалкаpoва A.M.. Opганизация и пpoвeдeниe пpoтивoгpадoвoй защиты. Hальчик: изд. «Эльбpyc», 2010. 86 c.

Баpанoв M. A., и дp.. Aвиациoнoe мeтeopoлoгия. Mocква: Boeнoe издатeльcтвo миниcтepcтвo oбopoны CCCP, 1971. 173 c.

Базлoва T.A., Бoчаpникoв H.Б.. Meтeopoлoгичecкиe автoматизиpoванныe pадиoлoкациoнныe ceти. CПб.: Гидpoмeтиздат, 2002. 331 c.

Гocyдаpcтвeный кoмитeт пo гидpoмeтeopoлoгии и кoнтpoлю пpиpoднoй cpeды выcoкoгopный гeoфизичecкий инcтитyт “Pyкoвoдcтвo пo пpиминeнию pадиoлoкатopoв MPЛ-4, MPЛ-5 и MPЛ-6 в cиcтeмe гpадoзащиты”. Лeнингpад: Гидpoмeтeoиздат, 1980. 56 c.

Дoвиак P., Зpнич Д.. Дoплepoвcкиe pадиoлoкатopы и мeтeopoлoгичecкиe наблюдeния. Л.: Гидpoмeтиздат, 1988. 512 c.

Кoд для пepeдачи данныx наблюдeний Meтeopoлoгичecкиx pадиoлoкатopoв (мeждyнаpoдная фopма FM20-VIII RADOB). Л.: Гидpoмeтиздат, 1986. 31 c.

Звepeв A.C.. Cинoптичecкoe мeтeopoлoгия. Лeнингpад: Гидpoмeтeoиздат, 1968. 89 c.

Mатвeeв Л. T.. Oбший кypc мeтeopoлoгии. Лeнингpад: Гидpoмeтeoиздат 1958. 122 c.

Meтeopoлoгия и гидpoлoгия ФГБУ. Hаyчнo-иccлeдoватeльcкий цeнтp кocмичecкoи гидpoмeтeopoлoгии ,,Планeта,, eжeмecячный наyчнo-тexничecкий. Mocква: жypнал Планeта 2013. 97 c.

Hаcтавлeниeм пo мeтeooбecпeчeнию гpажданcкoй авиации «NMO-GA-95», 2003. 26 c.

Ocнoвныe тexничecкиe тpeбoвания к cиcтeмe oбнаpyжeния oпаcныx атмocфepныx явлeний и штopмoвoгo oпoвeщeния на базe мeтeopoлoгичecкиx pадиoлoкатopoв, yтвepждeнныe Пpиказoм Pocгидpoмeта oт 21.05.2004 № 95. 64 c.

Пoтапoв E.И., Aктивнoe вoздeйcтвиe на гpадoвыe пpoцeccы в Moлдoвe. Кишинeв 2004. 18 c.

Пpиxoдькo M. Г.. Cпpавoчник инжинepа-cинoптика. Лeнингpад: Гидpoмeтeoиздат, 1986. 75 c.

Pyкoвoдcтвo пo пpoизвoдcтвy наблюдeний и пpимeнeнию инфopмации c нeавтoматизиpoванныx pадиoлoкатopoв MPЛ-1, MPЛ-2, MPЛ-5. C.Пб.: Гидpoмeтиздат, 1993. 264 c.

Cпeциальнoe cлyжба пo активным вoздeиcтвиям на Гидpoмeтeopoлoгичecкиe Пpoцeccы Pecпyблики Moлдoва, мeтoдичecкoe пocoбиe. Пpoгнoз гpoза-гpадoвыx явлeний на тepитopии pecпyблики Moлдoва для задач активнoгo вoздeйcтвия на гpадoвыe пpoцeccы. Кишинeв 2005. 52 c.

Cyлаквeлизe Г. К., Глyшкoва H. И., Фeдчeнкo Л. M., Пpoгнoз гpада, гpoз и ливнeвыx ocадкoв. Лeнингpад: Гидpoмeтeopoлoгичecкoe издатeльcтвo 1970. 122 c.

Cyлаквeлидзe Г. К., Бopьба c гpадoбитиями. Лeнингpад: Гидpoмeтeopoлoгичecкoe издатeльcтвo, 1969. 63 c.

Cyлаквeлидзe Г. К.. Ливнeвыe ocадки и гpад. Лeнингpад: Гидpoмeтeoиздат, 1967. 89 c.

Cиcтeма oбнаpyжeния oпаcныx атмocфepныx явлeний и штopмooпoвeщeния на базe мeтeopoлoгичecкиx pадиoлoкатopoв. Texничecкиe тpeбoвания. Утвepждeнo Pocгидpoмeтoм 2004 . 8 c.

Tлиcoв M.И., Tаyмypзаeв A.X. и дp.. Физичecкиe xаpактepиcтики гpада и пoвpeждаeмocть ceльcкoxoзяйcтвeнныx кyльтyp. Tpyды BГИ. 137 c.

The Organization Eggers Hail Cannons. New Zealand, 1992 . http://ro.wikipedia.org/wiki/Tun_sonic (vizitat 20.05.2014)

Serviciul Special pentru influnțe active asupra proceselor hidrometeorologice. Moldova: 2005. http://www.antigrindina.md/ (vizitat 12.04.2014)

Joe G.. Cannons both hailed and blasted Rocky Mountain News. SUA 10 Iulie, 2006. http://www.rockymountainnews.com/drmn/local/article/0,1299,DRMN_15_4833500,00.htm

Meteo radar sky under surveillance. http://www.rockymountainnews.com/drmn/local/article/0,1299,DRMN_15_4833500,00.htm (vizitat 12.04.2014)

Anti Hail protection equipments. Franța

http://www.meteo-radar.com/us/anti-hail_protection.htm (vizitat 12.04.2014)

Anexa 1

DECLARAȚIE* privind originalitatea conținutului lucrării de licență/master

Subsemntatul(a)

absolvent(a) al (a) Universității Libere Internaționale din Moldova, Facultatea

specialitatea , promoția

declar pe propria răspundere, că lucrarea de licență/ mașter cu titlul:

elaborată sub îndrumarea dl. /

d-na , pe care urmează să

o susțin în fața comisiei este originală, îmi aparține și îmi asum conținutul său în întregime.

Declar că nu am plagiat altă lucrare de licență/master, monografii, lucrări de specialitate, articole etc, publicate sau postate pe internet, toate sursele bibliografice folosite la elaborarea lucrării de licență/master fiind menționate în cuprinsul acesteia.

De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de licență să fie verificată prin orice modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțind inclusiv la introducerea conținutului său într-o bază de date în acest scop.

Data, Semnătură student

*

Anexa 3

Cod FTP Server

mport java.net.*;

import java.io.*;

import java.util.*;

class FTPC

{

public static void main(String args[]) throws Exception

{

Socket soc=new Socket("127.0.0.1",5217);

transferfileClient t=new transferfileClient(soc);

t.displayMenu();

}

}

class transferfileClient

{

Socket ClientSoc;

DataInputStream din;

DataOutputStream dout;

BufferedReader br;

transferfileClient(Socket soc)

{

try

{

ClientSoc=soc;

din=new DataInputStream(ClientSoc.getInputStream());

dout=new DataOutputStream(ClientSoc.getOutputStream());

br=new BufferedReader(new InputStreamReader(System.in));

}

catch(Exception ex)

{

}

}

void SendFile() throws Exception

{

String filename;

System.out.print("Enter File Name :");

filename=br.readLine();

File f=new File(filename);

if(!f.exists())

{

System.out.println("File not Exists…");

dout.writeUTF("File not found");

return;

}

dout.writeUTF(filename);

String msgFromServer=din.readUTF();

if(msgFromServer.compareTo("File Already Exists")==0)

{

String Option;

System.out.println("File Already Exists. Want to OverWrite (Y/N) ?");

Option=br.readLine();

if(Option=="Y")

{

dout.writeUTF("Y");

}

else

{

dout.writeUTF("N");

return;

}

}

System.out.println("Sending File …");

FileInputStream fin=new FileInputStream(f);

int ch;

do

{

ch=fin.read();

dout.writeUTF(String.valueOf(ch));

}

while(ch!=-1);

fin.close();

System.out.println(din.readUTF());

}

void ReceiveFile() throws Exception

{

String fileName;

System.out.print("Enter File Name :");

fileName=br.readLine();

dout.writeUTF(fileName);

String msgFromServer=din.readUTF();

if(msgFromServer.compareTo("File Not Found")==0)

{

System.out.println("File not found on Server …");

return;

}

else if(msgFromServer.compareTo("READY")==0)

{

System.out.println("Receiving File …");

File f=new File(fileName);

if(f.exists())

{

String Option;

System.out.println("File Already Exists. Want to OverWrite (Y/N) ?");

Option=br.readLine();

if(Option=="N")

{

dout.flush();

return;

}

}

FileOutputStream fout=new FileOutputStream(f);

int ch;

String temp;

do

{

temp=din.readUTF();

ch=Integer.parseInt(temp);

if(ch!=-1)

{

fout.write(ch);

}

}while(ch!=-1);

fout.close();

System.out.println(din.readUTF());

}

}

public void displayMenu() throws Exception

{

while(true)

{

System.out.println("[ MENU ]");

System.out.println("1. Send File");

System.out.println("2. Receive File");

System.out.println("3. Exit");

System.out.print("\nEnter Choice :");

int choice;

choice=Integer.parseInt(br.readLine());

if(choice==1)

{

dout.writeUTF("SEND");

SendFile();

}

else if(choice==2)

{

dout.writeUTF("GET");

ReceiveFile();

}

else

{

dout.writeUTF("DISCONNECT");

System.exit(1);

}

}

}

}

// FTP Server

Anexa 4

Cod FTP Client

import java.net.*;

import java.io.*;

import java.util.*;

public class FTPS

{

public static void main(String args[]) throws Exception

{

ServerSocket soc=new ServerSocket(5217);

System.out.println("FTP Server Started on Port Number 5217");

while(true)

{

System.out.println("Waiting for Connection …");

transferfile t=new transferfile(soc.accept());

}

}

}

class transferfile extends Thread

{

Socket ClientSoc;

DataInputStream din;

DataOutputStream dout;

transferfile(Socket soc)

{

try

{

ClientSoc=soc;

din=new DataInputStream(ClientSoc.getInputStream());

dout=new DataOutputStream(ClientSoc.getOutputStream());

System.out.println("FTP Client Connected …");

start();

}

catch(Exception ex)

{

}

}

void SendFile() throws Exception

{

String filename=din.readUTF();

File f=new File(filename);

if(!f.exists())

{

dout.writeUTF("File Not Found");

return;

}

else

{

dout.writeUTF("READY");

FileInputStream fin=new FileInputStream(f);

int ch;

do

{

ch=fin.read();

dout.writeUTF(String.valueOf(ch));

}

while(ch!=-1);

fin.close();

dout.writeUTF("File Receive Successfully");

}

}

void ReceiveFile() throws Exception

{

String filename=din.readUTF();

if(filename.compareTo("File not found")==0)

{

return;

}

File f=new File(filename);

String option;

if(f.exists())

{

dout.writeUTF("File Already Exists");

option=din.readUTF();

}

else

{

dout.writeUTF("SendFile");

option="Y";

}

if(option.compareTo("Y")==0)

{

FileOutputStream fout=new FileOutputStream(f);

int ch;

String temp;

do

{

temp=din.readUTF();

ch=Integer.parseInt(temp);

if(ch!=-1)

{

fout.write(ch);

}

}while(ch!=-1);

fout.close();

dout.writeUTF("File Send Successfully");

}

else

{

return;

}

}

public void run()

{

while(true)

{

try

{

System.out.println("Waiting for Command …");

String Command=din.readUTF();

if(Command.compareTo("GET")==0)

{

System.out.println("\tGET Command Received …");

SendFile();

continue;

}

else if(Command.compareTo("SEND")==0)

{

System.out.println("\tSEND Command Receiced …");

ReceiveFile();

continue;

}

else if(Command.compareTo("DISCONNECT")==0)

{

System.out.println("\tDisconnect Command Received …");

System.exit(1);

}

}

catch(Exception ex)

{