Sistem Centralizat de Gestiune a Referintelor Bibliografice

Cuprins

Cuprins 3

Introducere 5

Despre referințele bibliografice 5

Starea actuală 5

Justificarea temei 6

Capitolul 1 – Cerințe Specificatii

1.1 Scopul proiectului 7

1.2 Interfața cu utilizatorul 7

Capitolul 2 – Analiza problemei

2.1 Tipuri de utilizator 8

2.2 Cazuri de utilizare 8

2.3 Proiectarea bazei de date 9

2.3.1 Notiuni generale 9

2.3.2 Sistemul de gestiune a bazelor de date 10

2.3.2.1 Entitati, legaturi intre entitati 11

2.3.2.2 Relatii intre entitati 12

Capitolul 3 – Proiectarea interfetei

3.1 Noțiuni generale 13

3.2 Componente 14

3.3 Wireframes 15

Capitolul 4 – Tehnologii

4.1 Tehnologii utilizate 18

4.1.1 HTML 18

4.1.2 PHP 19

4.1.3 phpMyAdmin 19

4.1.4 Javascript 20

4.1.5 CSS 23

4.1.6 SQL și MySQL 25

4.1.7 Apache 27

Capitolul 5 – Implementarea aplicatiei

5.2.1 Structura paginilor Web 31

Capitolul 6 – Testarea aplicației și securizarea informației

6.1 Testarea aplicației 34

6.1.1 Noțiuni generale 36

6.1.2 Dificultăți întâmpinate 36

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere

Referința bibliografică este prezentată ca fiind atributul esențial și obligatoriu al lucrărilor științifice de orice fel, demonstrând cunoașterea publicațiilor la tema de cercetare de către autor și capacitatea acestuia de a integra ideile altor autori in propriul studiu. De asemenea bibliografia semnifică „cheia către toate cunoștințele”, drept urmare și emblema expresivă a acesteia „cheița de aur”.

Starea actuala

În momentul de față exista o gamă restrânsă de aplicații privind referințele bibliografice, devzoltate pe diverse platforme și limbaje de programare. Un exemplu este Mendeley, o aplicatie ce permite inserarea și căutarea referințelor bibliografice atât prin introducerea datelor de la tastatură cât și a fișierelor, dar și încărcarea aplicației propriu-zise cu o mulțime de alte funcționalități adiționale (share, adaugare la favorite, rating, etc). Prima impresie denotă o aplicație ce satisface succint cerințele oricărui tip de utilizator, din păcate totul rămâne la nivelul de impresie, ca și restul aplicațiilor de acest gen, care diferă doar prin mulțimea de ‚,facilități’’ sau o interfață mai complexă, bogat încărcată ce ridică gradul de dificultate pentru utilizatori. Punând accent pe funcționalitațile mai puțin importante sau pe interfață se pierde din vedere scopul principal al aplicației, acela de a oferi scurt și la obiect referințele bibliografice conform cerintelor în timp util, indiferent de gradul de cunoaștere al utilizatorilor, dar și multe lipsuri care devin o adevarată problemă atunci când ai cea mai mare nevoie de ele. Printre aceste lipsuri se numară: lipsa unei formatări custom specificate de utilizator ( B, U ,I ), salvarea referințelor doar prin descărcarea lor intr-un fișier .pdf , parsarea unui document cu referințe…

Principalele funcții ale aplicațiilor existente sunt:

Înregistrarea datelor introduse de la tastatură.

Înregistrarea documentelor cu referințe bibliografice.

Accesarea și căutarea acestora in baza de date.

Împartirea pe categorii.

Descărcarea acestora intr-un fisier format specific.

Justificarea temei

Am hotărât să aleg ca temă un ,,Sistem centralizat de gestiune a referințelor bibliografice” cu scopul de a crea o aplicație online, benefică pentru orice tip de utilizator, fie el experimentat fie neexperimentat, student, cercetator, scriitor etc. ce va fi folosită în redactarea sau publicarea bibliografică a lucrărilor. Fiind instalat pe un server și rulând direct din browserul web fără să necesite instalare. Implementarea unui astfel de sistem online reprezintă un avantaj imens pentru utilizatori, spre deosebire de aplicațiile curente, care necesita descărcare, instalare, manual de utilizare etc. Pentru a nu pierde din vedere scopul principal și ideea proiectului am decis să aduc câteva îmbunătățiri majore pe partea de înregistrare a referințelor bibliografice dar cât și pe partea de formatare, întrucât aplicațiile curente au decis sa pună accent pe alte aspecte.

Am decis să aleg această temă deoarece consider referințele bibliografice un punct indispensabil oricărei lucrări știintifice, pentru a ușura munca studenților, cercetătorilor, profesorilor etc, prin afișarea unui rezultat concret, formatat la nivel standardizat gata de utilizare, cât și prin inserarea unui document cu referințe ce urmează să fie parsate și introduse in baza de date fără a mai pierde timp inserandu-le de la tastatură intr-un formular, pe fiecare in parte. Pentru că tot procedeul se realizează prin intermediul unui browser utilizatorii depun un efort minim iar timpul necesar este redus considerabil față de alte aplicații.

Aplicația este alcătuită din șase capitole, cuprinzând astfel toate etapele necesare creării unei aplicații web.

Structura:

Capitolul 1 – Cerințe și specificații

Capitolul 2 – Analiza problemei

Capitolul 3 – Proiectarea interfeței

Capitolul 4 – Tehnologii

Capitolul 5 – Implementarea aplicației

Capitolul 6 – Testarea aplicației

Capitolul 1 – Cerințe și specificații

Scopul proiectului

Scopul proiectului este de a realiza un sistem informatic care gestioneaza referințele bibliografice, mai concis o biblioteca cu informatiile autorilor si lucrarilor acestora, bazat pe tehnologii web ce vor permite înregistrarea referințelor intr-un format specific, într-o anumită categorie cât și formatarea acesteia la un nivel custom sau standardizat. Întreaga aplicație se desfașoara prin intermediul unei interfețe simple și ușor de utilizat, fiind compatibilă pe orice dispozitiv conectat la internet prin intermediul unui browser web.

Cerințele principale ale aplicației sunt:

Introducerea de articole ale unui cercetător.

Adăugarea acestuia într-o bază de date.

Extragerea referințelor în unul din formatele standardizate.

Extragerea referințelor intr-un format custom, specificat de user.

Salvarea referințelor într-un format .doc.

Introducerea unui fișier cu referințe, parsarea fișierului și introducerea datelor din el in baza de date.

Structurarea pe două tipuri de utilizatori

Interfața cu utilizatorul

Interfața utilizator (UI), reprezintă joncțiunea între user și aplicație, fiind un set de comenzi sau meniuri prin care se realizează comunicarea între cele două părți. De asemenea IU este una dintre cele mai importante părți ale oricărui program întrucat ea coordonează întregul proces al aplicației.

Interfața biobliotecii de referințe este relativ simplă fară artefacte ieșite din comun, nu conține o grafică bogată ce îngreunează încărcarea paginii web sau funcționalitatea acesteia, fiind una standard specifică aplicațiilor web și „prietenoasă” cu orice tip de utilizator indiferent de nivelul său de operare pc. De asemenea interfața păstrează aceeași forma indiferent de pagina accesată neexistând diferențe intre acestea, ca și in cazul userilor de orice tip.

Capitolul 2 – Analiza problemei

2.1 Tipuri de utilizatori

Aplicația prezintă o structură de acces pe baza a trei tipuri de utilizatori, în cazul bibliotecii de referințe și anume: utilizator , cercetător și admin.

Utilizatorul – are un acces restrâns, reprezentând nivelul cel mai mic de acces in aplicație, poate citi referințele existente și posibilitatea descarcării lor, de asemenea deține și avantajul salvării referințelor sau colecției de referințe într-un folder personal, care rămâne la latitudinea acestuia dacă va fi public sau privat dar și salvarea referințelor la un nivel custom specificat.

Cercetătorul – are un acces generos, reprezentând un nivel mai înalt decât cel al unui utilizator, pe langă setul de acțiuni pe care îl deține utilizatorul, cercetătorul are permisiunea de a insera și salva în baza de date a aplicației, referințe ale căror vizibilitate poate fi setată în mod public – oricine îi poate accesa bibliografia sau în mod privat – referințele devin confidențiale și pot fi vizibile doar de cel ce le inserează in baza de date.

Administratorul sau admin – deține accesul deplin în aplicație, reprezentând astfel nivelul cel mai înalt al unui utilizator, acesta are drepturi depline atât asupra bazei de date cât și asupra și userilor. Pe lânga faptul că poate îndeplini toate seturile de acțiuni pe care celelalte tipuri de useri le dețin, adminul poate șterge din baza de date atât articole cât și utilizatori, poate modifica articolele și userii.

Task-urile utilizatorilor sunt:

Inserararea și adaugarea referințelor in baza de date (cercetător)

Setări de confidențialitate a documentelor (cercetător, user)

Salvarea referințelor într-un format custom specificat (user, cercetător)

Adaugarea de referințe într-un folder personal (user,cercetator)

Confidențialitatea datelor (cercetător)

Editarea referințelor existente (admin)

Ștergerea referințelor (admin)

Ștergere useri (admin)

Adăugare useri (admin)

Formatarea la un nivel simplu ( B, U, I ) a referințelor (user, cercetător,)

Salvarea ca fișier .doc (user, cercetător, admin)

Căutare in baza de date (user, cercetător, admin)

Inserararea și adaugarea referințelor in baza de date această operație poate fi facută prin două moduri posibile, fapt ce ușurează munca utilizatorilor și scade timpul de lucru al acestora.

Primul, este cel de „modă veche” înregistrarea datelor de la tastatură printr-un formular ce conține tipul documentului și atributele sale (de exemplu: titlul, autor…etc) într-o anumită ordine specifica tipului de date.

Cel de-al doilea mod, este probabil, unul dintre cele mai ușuare și rapide modalități de inserare a datelor și anume: introducerea unui document cu referințe, specificandu-se tipul acesteia sistemul parsează fișierul și afișează rezultatul, dacă datele sunt corect parsate acestea să fie adăugate în baza de date alături de celelalte referințe bibliografice. Aceasta modalitate foarte utilă din punctul meu de vedere, este dedicată cercetătorilor care au de introdus o colecție de referințe, reducând astfel timpul de lucru considerabil, timp care este vital in orice lucrare, adaugându-le în baza de date fară a mai sta și completa de la tastatură fiecare referință în parte.

Adaugarea referințelor in baza de date este un procedeu ce se poate face doar la nivelul de cercetător și admin.

Setările de confidențialitate a documentelor sunt funcții necesare și indispensabile specifice aplicațiilor web în care utilizatorii își pot seta datele personale pe un anumit nivel de confidențialitate (ex: sa le fie afisată doar vârsta sau doar anul, emailul etc).

În biblioteca de referințe, utilizatorul beneficiază de această funcție, însă doar la nivelul folderului cu referințe, întrucât nu îi este afișat în aplicație nici o informație. Scopul funcției este de a ține colecțiile de referințe ale userilor pe două nivele de confidențialitate, private și public.

– Nivelul private, folderul și datele acestuia rămân private, iar accesul la acesta se poate face doar de userul ce deține respectivul folder.

– Nivelul public, folderul și datele din el rămân publice orice utilizator, cercetător le pot vedea, citi și salva.

Cercetătorul, la fel ca și utilizatorul simplu, pe langă faptul că beneficiază de acest avantaj al confidențialității folderului de referințe, i se atribuie și privilegiul de a avea drepturi depline asupra fișierelor sale, prin posibilitatea de a seta referința ca fiind confidențială sau nu în momentul adaugării lor în baza de date.

Salvarea referințelor într-un format custom specificat – constă în salvarea într-o anumită ordine precizată de către utilizator a datelor din componența referinței. De exemplu: „Maskin, Eric S., The theory of implementation in Nash equilibrium: a survey, Social Goals and Social Organization, , Cambridge University Press, 1985” , această referință este compusă din mai multe elemente, precum: autor, titlul lucrarii, titlul cărții, editură și an. Să spunem ca un utilizator nu este de acord cu formatul acesta și dorește ca titlul cărții să fie primul element din referință, autorul al doilea, anul al treilea, editura a-patra și titlul lucrării la sfârșit, rezultatul va fi următorul: „The theory of implementation in Nash equilibrium: a survey, Maskin, Eric S., 1985, Cambridge University Press, Social Goals and Social Organization”.

Totul este eficient, rapid și nu necesită un nivel avansat de cunoaștere, întrucât toată această rearanjare se face prin introducerea într-un textbox alăturat elementului a unei cifre ce indică poziția elementului în referință.

Adaugarea de referințe într-un folder personal – presupune selectarea unor anumite referințe de către utilizator și afișarea acestora separat de restul datelor, servind de multe ori pentru colecții.

Confidențialitate datelor – constă în alegerea personală a utilizatorului dacă referințele adăugate de el vor fi vizibile sau nu pentru restul utilizatorilor, colecția sau folderul personal de asemenea.

Editarea referințelor existente – operație ce presupune modificarea referințelor din baza de date prin intermediul unui formular. Scopul acestei operații este de corectare sau actualizare al informațiilor existente. Această acțiune poate fi facută doar de admin.

Formatarea la un nivel simplu ( B, U , I ) a referințelor – reprezintă posibilitatea ca utilizatorii să-și formateze dupa bunul plac referințele bibliografice, prin simpla apăsare a unor checkboxuri existente in dreapta formularului la editare și poate fi facută de orice tip de user.

Salvarea ca fișier .doc – facilitate ce poate fi operată de orice tip de utilizator prin apăsarea unui buton, permite salvarea referințelor intr-un document cu extensia .doc – Microsoft Word.

Căutarea in baza de date – toți utilizatorii indiferent de nivelul lor de acces, pot căuta în baza de date referințe bibliografice.

2.3 Proiectarea bazei de date

2.3.1 Noțiuni de bază

Baza de date reprezintă un ansamblu structurat de fișiere care grupează datele prelucrate în aplicații informatice ale unei persoane, instituții etc. fiind definită ca o colecție de date aflate în interdependență, împreună cu descrierea datelor și a relațiilor dintre ele.

Proprietățile implicite ale bazei de date sunt următoarele:

Este o colecție logică coerentă de date cu cel puțin un înteles

Destinată, construită și populată de date despre un domeniu bine precizat, având un grup de utilizatori și adresându-se unui anumit grup de aplicații.

Reprezintă câteva aspecte ale lumii reale creând orizontul propriu, schimbările acestuia fiind reflectate în baza de date.

Avantajele bazelor de date sunt:

Controlul centralizat al datelor,

Viteză mare de regăsire și actualizare a informațiilor

Menținerea integrității datelor prin drepturi de acces diferențiate în funcție de rolul userilor

Flexibilitate – posibilitatea modificării structurei fără modificarea programelor de aplicație

Independența datelor față de suportul hardware utilizat.

Realizarea unei baze de date presupune parcurgerea în detaliu a mai multor etape:

Analiza sistemului

Proiectarea structurii

Încărcarea datelor în baza de date

Exploatarea și întretinerea bazei de date

2.3.2 Sistemul de gestiune a bazelor de date

Abreviat S.G.B.D reprezintă un sistem complex de programe care asigura interferența între o bază de date și utilizatorii acesteia, este software-ul bazei de date care asigură:

Definirea structurii

Încărcarea datelor în baza de date

Accesul la date (interogare, actualizare)

Întreținerea bazei de date

Reorganizarea bazei de date

Securitatea datelor

2.3.2.1 Entitati, legaturi intre entitati

Prin entitate se ințelege un obiect concret sau abstract reprezentat prin proprietățile sale. De asemenea entitatea este una din conceptele de bază în organizarea bazei de date, împreună cu atributul și valoarea. Modelul conceptual al datelor cuprinde descrierea tuturor entităților împreună cu toate legăturile existente între ele.

2.3.2.2 Relații intre entitati

Relațiile sau asocierile pot fi de mai multe tipuri, iar odata cu aceasta, se impune și stabilirea clarificării acesteia, asocierea între entități făcandu-se în funcție de:

Cardinalitatea asocierii

Numarul de entități distincte care participă la asociere

În funcție de maxima cardinalității, există trei tipuri de asocieri, care la rândul lor sunt de doua feluri, în funcție de minima cardinalității:

Asocieri de tip ,,unu la unu”

Asocieri parțiale de tip ,,unu la unu”

Asocieri totale de tip ,,unu la unu”

Asocieri de tip ,,unu la mai mulți”

Asocieri parțiale de tip ,,unu la mai mulți”

Asocieri totale de tip ,,unu la mai mulți”

Asocieri de tip ,,mulți la mulți”

Asocieri parțiale de tip ,,mulți la mulți”

Asocieri totale de tip ,,mulți la mulți”

După numărul de entități distincte care participă la asociere:

Asocieri binare – între două entități distincte

Asocieri recursive – ale entităților cu ele însele

Asocieri complexe – între mai mult de doua entități distincte

Capitolul 3 – Proiectarea interfeței

3.1 Noțiuni generale

Capitolul 4 – Tehnologii

4.1 Tehnologii utilizate

Aplicația ,,Biblioteca de referințe” propusă ca proiect de licență, fiind un sistem centralizat de gestiune cuprinde următoarele tehnologii:

HTML – Hyper text Markup Language

PHP – Hyper text Preprocesor

phpmuAdmin

JavaScript

CSS – Cascade Style Sheet

Apache

MySQL

Aspectul cel mai important din documentația unei aplicații o reprezintă argumentarea utilizarii acestor tehnologiilor, din punctul meu de vedere. Fapt pentru care am sa înșiruiesc toate motivele utilizarii acestor tehnologii în aplicția ,,Biblioteca de referințe”.

4.1.1 HTML

HTML este prescurtarea de la HyperText Markup Language, utilizat în crearea paginilor web. Reprezintă unul din primele elemente fundamentale ale World Wide Web, care descrie formatul primar în care documentele sunt distribuite și văzute pe web.

Cateva din trăsăturile lui, sunt următoarele:

Independența de platformă

Structurarea formatării și legăturile hypertext

Structura unui document HTML începe cu tagul < html > și se închide cu < /html >

HTML este o formă de marcare orientată către prezentarea documentelor text pe o singură pagină, utilizând un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web. Acesta poate fi generat direct utilizând tehnologii de codare din partea serverului cum ar fi PHP, JSP sau ASP.

Fiecare document HTML este structurat în două părti: antetul – „head” și conținutul – „body”. Structura unui document HTML arată astfel:

<html>

<head> <title> Titlul Documentului</title> </head>

<body> Conținutul documentului </body>

</html>

O caracteristică majoră a HTML-ului o reprezintă abilitatea lui de legare a unei porțiuni de text de alte documente, de a purta cu el referințe. Acest lucru este realizat cu hyperlink-uri. Fiecare referință (hyperlink) într-un document HTML este definită de două componente:

elementul de activare, de tip text sau de tip grafic, prin intermediul căruia se activează legătura

elementul URL care descrie adresa documentului adresat și eventual a punctului de intrare în document, după ce hyperlink-ul este activat.

Formularele permit construirea de ecrane de comunicare de date către un script prin intermediul unui server Web.Formularele au următoarele atribute:

ACTION: desemneaza script-ul care va fi declanșat după validarea cererii;

METHOD: indică maniera în care datele vor fi transmise script-ului destinatar.

4.1.2 PHP

Interpretorul PHP este cel mai cunoscut limbaj de scripring folosit în acest moment pentru crearea site-urilor Web interactive. Denumirea este un „acronim recursiv” pentru Hypertext PreProcesor.

Am utilizat această tehnologie în aplicația mea pentru că este un interpretor server-side (operațiile sunt executate de către server și nu pe calculatorul utilizatorului) , permite folosirea unor elemente specifice limbajelor de programare, pe lângă conținutul paginilor web PHP poate trimite headere HTTP pentru autentificare, seta cokie-uri sau redirecționa utilizatorii. Mai mult cu ajutorul bibliotecilor externe de funcții poate parsa fișiere XML, crea și manipula imagini, animații, PDF-uri sau se poate conecta la un server de mail. Este rapid fiind încorporat în HTML, timpul de procesare ți încărcare este scurt. Versatil, PHP rulează pe o varietate de sisteme de operare – ex: Windows, Linux, Mac Os.

Codul PHP este marcat de câteva taguri speciale și anume :

<?php codphp ?>

Variabilele în PHP se reprezintă prin intermediul unui identificator prefixat de character ,, $ ” numele acsteia este case-sensitive ( de exemplu $PHP este diferit de $php). Există un tip de variabile globale care stochează diverse categorii de variabile externe ($_GET, $_POST, $_COOKIES etc…)

Instrucțiunile limbajului PHP sunt uzuale din alte limbaje de programare, avînd disponibile instrucțiuni de atribuire, instrucțiuni de test – if , switch, instrucțiuni repetitive – while, do , for , foreach și instrucțiuni de control – break, continue , return.

4.1.3 phpMyAdmin

phpMyAdmin este un manager online pentru bazele de date MySQL, oferind uneltele necesare pentru administrarea completă a structurii datelor. Prin phpMyAdmin se pot face diverse operații cum ar fi crearea, modificarea sau ștergerea bazelor de date, tabelelor, câmpurilor sau a rândurilor și executarea de comenzi (interogări)SQL.

Am folosit această tehnologie din mai multe motive, și acelea că oferă o gamă largă de avantaje esențiale unei astfel de aplicații web, câteva din ele sunt :

Căutare și ștergere db, tabele, coloane, rânduri și indexuri

Afișează rezultate multiple prin proceduri sau interogări stocate

Creează, copiaza , redenumește și modifică baza de date

Server de întreținere, baze de date cu propuneri privind configurarea serverului

Execută, editează și marchează orice declarație SQL

Export de date în diferite formate

Încarcă fișiere text în tabele, crează și citește multiple tabele

4.1.4 Javascript

Javascript, este unul dintre cele mai populare limbaje de programare din lume, este utilizat pentru realizarea task-urilor dinamice, ce nu pot fi obținute prin intermediul unui simplu limbaj de marcare, de exemplu HTML. De asemenea este cunoscut și ca limbaj de scriptare bazat pe obiect folosit în dezvoltarea aplicațiilor internet-client-server.

Este un limbaj flexibil în ce privește tipul de date, fiind diferit de limbajele stricte în ceea ce privește tipurile de date unde trebuie declarate toate variabilele de un anumit tip înainte de utilizare.

Câteva dintre caracteristicile unui script:

Transmite informații confidențiale prin rețea

Citirea și scrierea într-un fișier sau în memoria sistemului

Poate bloca browserul web

Javascript a fost dezvoltat de Netscape pentru a permite autorilor web proiectarea site-urilor interactive, permițând condimentarea website-urilor cu un conținut dinamic. Este inerpretat de browser înainte de a fi executat, deține avantajul de a modifica codul sursă mai ușor dar și dezavanatajul că execuția aplicației are o durată de timp mai mare.

Deși Javascript este un limbaj bazat pe obiect, nu și orientat întrucât îi lipsesc însușirile cele mai importante specifice acestui tip de programare precum : moștenirea, încapsularea și abstractizarea, Javascript are și el obiectele sale : anchor, button, checkbox, date, document, frame, location. Fiecărui eveniment corespunzându-i un handler de eveniment care corespunde automat în momentul în care se petrece evenimentul.

Evenimentele din javascript sunt următoarele:

OnAbort

OnBlur

OnClick

OnSelect

4.1.5 CSS

CSS este prescurtarea de la Cascading Style Sheets folosit pentru personalizarea tagurilor HTML. Cu ajutorul acestei tehnologii putem crea pagini web simple dar și complexe folosind diverse efecte. CSS-ul stabilește culoarea , mărimea și fontul textului, de asemenea putem crea un layout – un support pentru elementele HTML personalizat adăugand margine culoare sau imagine de fond și multe altele.

Prin sintaxa lui CSS-ul ofera o serie de beneficii cum ar fi:

Editarea rapidă a etichetelor

Micșorarea codului în pagină prin introducerea într-un singur loc a etichetelor

Formatarea existent într-un singur loc pentru tot documentul

Sintaxa Cascading Style Sheets este alcatuită pe trei nivele :

Informația introdusă in blocul HEAD

Comenzile aflate in fisiere separate

Proprietățile etichetelor din documentul HTML

Inserarea codului CSS se poate face prin două modalități și anume prin introducerea codului în fișierul html prin tagurile <style> cod CSS </style>, o modalitate nu tocmai indicată cât și prin legătura cu fișierele externe CSS, care se face prin introducerea următoarei linii :

<link rel=”stylesheet” type=”text/css” href=”fișier_css.css”>

Atributele folosite în linia de mai sus indică următoarele:

rel – fișierul este de tip stylesheet

type – tipul text ce conține comenzi css

href – adresa/calea fișierului

Fișierele de tip css au extensia .css, de ex: nume_fișier.css

Am folosit această tehnologie cu scopul de a-mi stiliza aspectul aplicației web intr-un mod cat mai eficient ți plăcut.

4.1.6 SQL și MySQL

MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date, rapid și robust. Serverul MySQL controlează accesul la date pentru a garanta că mai mulți utilizatori pot lucra simultan cu acestea, fiind un server multi-user și multi-thread (mai multe fire de execuție).

Realizează cu ușurință importarea și exportarea bazelor de date sub forma unor fișiere sql. Tranzacțiile nefăcând parte a tabelelor implicite sunt incluse în doua tipuri de tabele BDB si InnoDB.

Utilizează SQL ( Structured Query Language ) , limbajul standard de interogare a bazelor de date din întreaga lume reprezentând motorul care activeaza MySQL furnizând astfel acces la baza de date, dar și o varietate de limbaje de programare de ex: PHP.

Însușirile principale MySQL-ului :

independent de sistemul de operare

este o platformă foarte de stabilă

este gratuit în anumite condiții

4.1.7 Apache

Apache este un server HTTP, o soluție open-source, un webserver pentru sisteme precum Unix, Windows și alte sisteme de operare, fiind remarcat pentru jucarea unui rol cheie în creșterea inițiala a internetului.

Suportă o varietate mare de module care îi extind funcționalitatea, acestea variază de la server-side-programming pana la scheme și autentificare. Printre limbajele suportate se află și PHP. O caracteristică semnficativă este dată de “Virtual Hosting” – posibilitatea de a găzdui mai multe site-uri simultan pe același server.

Apache este folosit de unul din cele mai mari site-uri din lume, Google, mototrul de căutare care rulează o versiune modificată numită GWS (Google Web Server).

Capitolul 5 – Implementarea aplicatiei