Sdcss 1.0 – Aplicatie Web de Inscriere la Sesiunea de Comunicari Stintiifice a Studentilor

Introducere

Cuprins

Motivatie

Tehnologii folosite

HTML LIMBAJ DE PROGRAMARE

REGULI CSS

ELEMETELE LIMBAJULUI PHP

ELEMETELE LIMBAJULUI JAVA SCRIPT

Photoshop – DESIGN

Arhitectura

UML

BAZA DE DATE – MySQL

DOCUMENTATIE

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

O aplicație nu poate înlocui propria motivație, însă ea poate reprezenta idei și dorințe, care odată implementate pot ușura și eficientiza anumite procese. Prin urmare, am urmărit să dezvolt o aplicație modernă, care să fie accesibilă pe mai multe platforme, atât pe Smartphone, cât și pe Pc. Aplicație care să se bazeze pe o necesitate a facultăți și apersonalului acesteia.

Aplicația cu tema: „SDCSS 1.0 – Aplicație Web de înscriere la sesiunea de comunicări stințiifice a studenților“, urmărește simplificarea și buna desfășurare a înscrieri studenților la sesiunea de comunicări din cadrul facultăți de Științe economice și administrarea afacerilor.

Lucrarea face referință la dezvoltatrea unui nou WebSite de înscriere la Sesiunea de comunicari stiințifice a studenților, cu un design modern, care să ofere profesorilor o vizibilitate clară a fluxului informational.

Conceprea aplicației presupune folosirea urmatoarelor functii Web: HTML5, CSS3, JavaScript, PHP, Photoshop, iar ca bază de date MySQL. In scopul de a dezvolta un site de înaltă calitate sunt necesare anumite criterii care definesc calitatea acestuia: crearea pasiilor de constructie, definirea unei structuri a aplicatiei, definirea funcționalităților acesteia, vizibilitate si acceptarea de către browser.

…………………………..

MOTIVATIE

Creearea aplicației SDCSS a plecat de la o necesitate clară cu privire la înscrierea studenților la ”Sesiunea de comunicări științifice” din cadrul facultății de Științe Economice și Administrarea Afaceriilor. Dorința de a inova, de a sistematiza și de a ușura munca depusă atât de către personalul universității cât și de către studenți, a condus la asamablarea unei aplicații ce urmărește și rezolvă o multitudine de aspecte. După o strictă observație a fluxului informațional și a felului în care se desfășoară înscrierea, s-au descoperit o serie de probleme, respectiv necesități. Se numără astfel trei feluri de necități. Și anume, necesități ale studențiilor, necesități ale profesorilor și necesități ale personalului de la secretariat. Astfel aplicația și funcționalitățile acesteia au urmărit să acopere necesitățiile respective lipsurile descoperite.

În trecut, studentul era nevoit să se înscrie completând un simplu formular ce era pe o platformă de Google Drive. Datele fiind stocate într-un excel, neputând să fie asociate informațiilor studentului din baza de date a facultății. O problemă asemănătoare, o reprezenta și documentația proiectului, deoarece aceasta era trimisă prin email profesorului. Profesorul era nevoit să o stocheze aceste documente la nivel local. Rata ridicată, ca aceste documente să se piardă era foarte mare. Prin urmare, aplicația SDCSS 1.0 vine cu o îmbunătățire considerabilă și rezolvă problemele menționate anterior, prin stocarea centralizată a datelor, respective documentelor. Prin urmare, studentul se înscrie cu tema propusă de el și își încarcă documentația proiectului în baza de date, în etape diferite, însă toate aceste informații se însușesc în baza de date, persoanei lui. Necesitatea este astfel acoperită iar datele de intrare sunt memorate central pe un server web. Aplicația SDCSS 1.0, vine în ajutorul studenților și cu un design nou și atractiv, interfața fiind ușor de manevrat iar informațiile necesare legate de buna desfășurare a sesiunii sunt accesibile și clar structurate.

Din punct de vedere al profesorului, sistemul de înscriere nu era unul tocmai util și eficient, deoarece datele introduse de către studenți se aflau pe diferite platforme iar întregul process nu se putea urmări în detaliu. Astfel încât și această necesitate putând fi acoperită de către funcționalitățiile SDCSS 1.0, prin returnarea unei palete largi de rapoarte necesare urmăriri proceselor întreprinse de către studenți, în cadrul aplicației de înscriere. Practic. Profesorul poate urmări tot ceea ce face studentul în cadrul aplicației. Profesorului poate și să acorde premiul pe aceasta platform, totul salvându-se în baza de date.

Desigur și secretariatul are de câștigat de pe urma acestei aplicații, deoarece până acum, datele legate de Sesiunea de comunicări științifice nu erau stocate într-o bază de date. Problema principal întâmpinată de către personalul de la secretariat, era momentul în care un fost absolvent dorea să-și ridice adeverința, respective dovada, cum că a participat la această sesiune. Secretariatul fiind nevoit în acest caz, să contacteze profesorul coordinator al sesiunii, pentru verificarea dacă studentul în cauză a participat sau nu. Astfel și această necesitate trece la trecut, prin implementarea aplicației SDCSS 1.0, secretara având propriul cont cu ajutorul căruia, va avea acces la toate datele și desigur la istoricul participanțiilor la ”Sesiunea de comunicări științifice a studenților”.

DOCUMENTAȚIE

Prima pagină a aplicației reprezintă selecția statutului profesional, ceea ce va duce fie pe partea de ”Front-End”, fie pe partea de ”Back-End”.

Selectând opțiunea ”Student”, utilizatorul va ajunge pe partea de ”Front-End”, unde i se va cere să se autentifice, sau să-și creeze un cont, caz în care nu deține unul.

Selectând opțiunea ”Profesor”, utilizatorul va fi îndrumat către partea de ”Back-End”. De reținut, că studenții nu au acces la acest modul, deoarece doar cadrele didactice sau administratorul cunosc informațiile de acces. Aceste informații de acces, însemnând User-ul și Parola predefinită de către dezvoltator pentru administrator.

Pagina de întâmpinare de mai sus, este reprezentată prin intermediul HTML, reflectând linile următoare de cod.

Pentru început ne-am asigurat că aplicația va putea rula pe orice browser. Apoi am făcut referire la fișierul de tip CSS ”style.css” pentru a putea afișa/aranja conținutul ce urmează. Clasa ”login”, conține cele doua butoane reprezentate prin cuvântul rezervat ”imput”.

Fișierul de tip CSS, numit mai sus, conține detaliile vizuale a fiecărei obiect. Următorul cod, reprezintă fundalul paginii, ce va conține o imagine de fundal (background-image: url(../img/header-bg2.jpg)), si va fi centrată.

Acest cod reprezintă clasa login, ce va fi pozitionată pe mijloc, prin intermediu syntaxei(margin) si va avea o culoare specificată în felul următor(#202020).

Următoarea imagine reprezintă design-ul și poziționarea titlului.

Aceste lini de cod, vor ajuta construcția a mai multor pagini ale aplicației, deoarece, acestea pot fi moștenite.

După ce utilizatorul a selectat opțiunea ”Student” îi va apărea următoarea pagină:

Funcționalitățile acestei pagini au fost explicate mai sus. Utilizatorul poate da click pe butonul: ”Ai uitat parola?” pentru a trimite email automat administratorului și va primi un răspuns de la acesta. Această funcționalitate este prezentată în următoarele rânduri de cod.

Predefinim prin intermediul metodelor ”mailTo” destinatarul email-ului, subiectul si conținutul acestuia.

Conexiunea la baza de date MySQL a fost realizată prin PHP. Sintaxa conexiunii fiind reflectată de următoarea imagine:

Codul HTML este transformat in PHP prin intermediul caracterelor <?php> …..< /?> iar numele bazei de date folosite este: ”licenta”.

– această conexiune fiind posibilă doar în paginile unde este importată. Folosirea acestei sintaxe, realizând cele de mai sus.

Următoarea imagine prezintă verificarea User-ului și a Parolei utilizatorului. Dacă acești doi parametri coincide cu informațiile din baza de date, utilizatorului i se va permite accesul. Altfel va primi un mesaj de eroare.

Dacă utilizatorul nu are cont, are ocazia să se înregistreze, prin introducerea a mai multor date personale.

După ce câmpurile afișate au fost completate, informațiile respective trec printr-un process de verificare. Proces ce este reprezentat în PHP de următoarea imagine:

Dacă informațiile introduse sunt corecte și acceptate, se va rula un SELECT, care verifică dacă numărul matricol introdus apare în baza de date a aplicației.

Astfel nu va permite înregistrarea multiplă pentru aceași persoană. Dacă datele sunt corecte și utilizatorul se află la prima înregistrare, se trece la următorul SELECT:

Acesta reprezentând verificarea datelor utilizatorului, privind numărul matricol și cnp-ul. Dacă aceste date nu se află în baza de date a facultății, atunci utilizatorul primește o eroare iar procesul de înregistrare este întrerupt. Însă dacă datele sunt corecte, se va putea înregistra cu success, iar datele sale vor fi introduce în baza de date:

Introducerea se va face în baza de date de tip Mysql:

Utilizatorul se va putea autentifica în aplicație cu User-ul si Parola aleasă de el fără probleme și va fi întâmpinat de următoarea imagine, intitulată ”Pagina principală SDCSS”.

Pagina principal este realizată, ca și celelalte pagini prin intermediul HTML, CSS. Însă aceasta are la bază conceptual de ”Single Page”, ceea ce înseamnă că există o singură pagină a cărei secțiuni sunt vizibile doar când se derulează pagina în jos. Pagina este compusă din patru secțiuni, excluzând secțiunea principal prezentată mai sus. Următoarele lini de cod fac posibilă afișarea meniului din partea de sus a paginii:

Fiind urmat de către titlul paginii și butonul de înscriere:

Prin intermediul tehnologiei JAVA SCRIPT am realizat rularea paginii în funcție de butonul apăsat.

Codul de mai sus reprezintă funcția în Java Script, prin intermediul căreia reușim să derulăm pagina. Practic în momentul în care se apasă un buton, pagina se va derula cu o viteză de 3500 și se va opri în zona indicate de ”href”, respective secțiunea dorită. Iar cea de a doua parte, reprezintă fundalul galben a fiecarui buton cand este accesat. Imaginea urmatoare reflectând aceste funcționalutăți.

Secținea ”ARHIVA” conține atât informații și anunțuri despre sesiunea de comnicări științifice a studenților, cât și o galerie foto și clasamentul rezultatelor obținute.

În codul HTML de mai jos, este prezentată construcția a două poziți. Va urma o scurtă explicație a acestuia în concomitent cu CSS.

Prima parte a codului de mai sus este compus din mai multe clase, ceea ce oferă ocazia unei mai ușoare și mai îndetaliate prezentări în css.

Începem cu poziționarea titlului și a subtitllului, declararea mărimii și a font-ului.

Mai apoi declarăm prima poziție și iar se urmărește design-ul acesteia în css. S-a adăugat și o poză care deține în css, numele de ”img-responsive”. O poză se poate adăuga în html, prin declararea căii acesteia.

Dacă am dori să accesăm una dintre cele 6 poziți ne va apărea o altă fereastră. Vom trata mai detaliat pozițiile cu numele ”Fotofrafii SDCSS” și ”Premiere SDCSS”.

Galeria foto va fi afișată printr-o conexiune la baza de date, unde sunt toate pozele stocate, ele fiind inserate de catre administrator/profesor. Urmatorul cod, reprezintă afișarea conținutului bazaei de date. În ultima parte a algoritmului se setează si marimea pozei afișate.

Important de știut este, că imaginile sunt salvate în baza de date în format Blob, ceea ce înseamnă că, imaginea nu poate fi salvată în formatul ei classic (png, jpg, jpeg) și trebuie convertită într-un șir de biți. Acest lucru este realizat de către funcția ”BASE64”.

Poziția ”Premiere” presupune tot o conexiune cu baza de date, însă de data aceasta datele afișate provin din tabele diferite, cum ar fi: (tabela LOGIN înzestrată cu datele studenților autentificați la aplicația de înscriere, BDDSEEA care conține toate datele personale a tuturor studentilor de la Științe economice, tabela INSCRIERE care conține studenti care s-au inscris cu tema propusa, tabela PREMIU care va stoca locul ocupat, tabela UPLOAD care conține proiectele încărcate de către studenți).Interfața va arăta în următorul fel:

De rr de la Științe economice, tabela INSCRIERE care conține studenti care s-au inscris cu tema propusa, tabela PREMIU care va stoca locul ocupat, tabela UPLOAD care conține proiectele încărcate de către studenți).Interfața va arăta în următorul fel:

De reținut faptul că, doar profesorul poate acorda premiile, iar inserarea în baza de date a premiului, cât și acordarea acestuia se poate efectua doar dacă studentul a parcurs toate etapele aplicației. Fiind vorba despre: (etapa de autentificare, etapa de înscriere și etapa de încarcare a proiectului în baza de date). În felul următor se face posibilă afișarea câmpurilor din baza de date:

Cea de a doua secțiune ”DESPRE”, conține toți pașii și regulile de care utlizatorul, respective studentul trebuie să țină cont.

Precum am menționat și anterior, vom explica codul html în concomitent cu cel de tip css. Pentru început, am adăugat în interiorul clasei, o imagine. Clasa care conține imaginea a fost mai apoi poziționată. La fel se va întâmpla și cu clasa care conține descrierea.

Următoarea secține, este secținea ”ECHIPA”, care nu are alte funcționalități, în afara celor strict de prezentare a echipe, care a luat parte la conceperea acestui proicet.

Mai jos este listat codul html pentru imaginea anterioară. Prima parte constă în declararea titlului, acesta fiind poziționat și amenajat graphic în css. Mai apoi s-a urmărit integrarea pozei în interiorul clasei. Pasul următor fiind implementarea butoanelor, ce urmăresc redirecționarea către paginile de contact ale membrilor echipei. Acest lucru a putu fi implementat prin folosirea cuvântului rezervat ”href”.

Ultima secțiune, numită ”ÎNSCRIERE” este și cea mai importantă, deoarece pe această pagină se află ultimi și cei mai importanți pași care completează informațiile necesare în baza de date.

Prin accesarea primului buton ”TEME PROPUSE”, utilizatorul va fi redirecționat către pagina unde sunt afisate temele propuse de către profesor.

Desigur că urmează o conexiune la baza de date, pentru că vom afișa date dintr-un nou tabel, ce are stocat locul ocupat de către studenți. Prin urmare vom vedea următoarea imagine:

În tabel își fac apariția doar datele ce se află în baza de date. Caz în care este populate, aceasta va afișa tot ce stochează.

Al doilea buton ”DESCĂRCARE TEMPLATE”, după cum o spune și numele acestuia va descărca un document, la accesarea butonului. Acest lucru este realizat prin următoarea sintaxă:

Cel de al treilea buton ”INSCRIERE” presupune nucleul acestei aplicații. Practic este necesitatea de la care a plecat dezvoltarea acestei platforme de înscriere.

Aceasta este interfața prin care datele de intrare sunt introduse în baza de date. De reținut că, toate conexiunile cu baza de date, respectiv toate inserările în baza de date, se fac mereu Prin intermediul numarului matricol al studentului. Ceea ce se refelectă și în imaginea de mai sus. Studentul introduce coordonatorul său, tema propusă de el, iar mai apoi își trece și numărul matricol, pentru ca datele introduse anterior să I se asocieze persoanei lui și a datelor sale personale din baza de date.

În imaginea de sus avem codul de tip SQL, ce face posibilă stocareea și introducerea în baza de date a informațiilor trecute în interfață. Ultima parte a codului, presupune imaginea ce este afișată în cazul în care datele de intrare sunt în formatul corespunzător.

Acesta fiind codul ce se află în spatele interfeței, ce reprezintă butoanele și textbox-urile. Cuvântul rezervat ”input” este comun ca și sintaxă atât pentru butoane cât și pentru textbox. Ceea ce le diferențiază, este tipul acestora, deoarece textbox-ul este de tip ”text”, iar butonul este de tip ”submit”. De asemenea obsevăm că în momentul în care lăsăm câmpul necompletat, acesta ne arată ce date sa completăm. Acest lucru este posibil prin inserarea în textbox a cuvântului ”placeholder” urmat de textul dorit.

Ultimul buton din secțiunea ”ÎNSCRIERE”, numit ”ÎNCARCARE PROIECT” urmărește și susține ultimul pas din procesul de înscriere la Sesiunea de comunicări științifice a studenților.

Studentul este nevoit să își aleaga fișierul ce dorește să-l încarce în baza de date, ce va servi drept documentație la proiectul prezentat de el. Acest lucru este posibil, apăsând pe butonul ”Choose File”, apoi își va trece numărul matricol, pentru ca documentul să i se asocieze restului de date din baza de date. Practic se face o concatenare, realizată prin intermediul cheilor comune.

Pentru început vom declara variabilele ce ne vor ajuta să inserăm un fișier de mai multe tipuri în baza de date.

În PHP, această declatrație se face cu introducerea înaintea fiecărei variabile a semnului ”$”. Apoi se face introducerea acestor variabile în baza de date:

Baza de date MySQL va arăta după inserția a mai multor câmpuri în felul următor:

Aceasta a fost partea de Front-End, vizibilă și accesibilă pentru studenți, iar acum vom trece pe partea de Back-End, unde doar profesorul sau administratorul are acces. Această parte poate fi numită și partea din spatele scenei, ce conține o sumedenie de rapoarte bazate pe informațiile introduse de către studenți.

Se pleacă iar de la selecția inițială, unde de data aceasta se alege varianta ”Profesor”. Profesorul se autentifică și inevitabil este întâmpinat de către meniul rapoartelor.

Acest meniu, oferă posibilitatea de a alege dintr-o multituduine de rapoarte cu privire la starea datelor din cadrul aplicației.

Prima secține, numită ”Cont”, reprezintă rapoartele cu privire la utilizatorii ce și-au creeat cont în cadrul aplicației. În cele ce urmează, vom explica pe bază de cod unul dintre rapoartele incluse în această secțiune.

Prin această interfață, se pot observa utilizatorii ce s-au înregistrat în cadrul aplicației. Pentru început, conectăm pagina la baza de date și rulăm un query ce va returna în tabelul din interfață, datele dorite din baza de date.

Pentru a afișa aceste date și în format pdf, este nevoie de încă o pagină unde se vor seta toate configurațiile necesare afișării. Ne referim aici, iar la conectarea cu baza de date.

Afișarea datelor se face pe două pagini, desigur în format diferit și cu anumite date diferite. După cum se vede în codul de mai sus prima afișare, reprezentată de către primul query(Select), va afișa informații din tabela în care sunt stocate datele persoanelor ce s-au înregistrat și dețin cont în cadrul aplicației SDCSS. Aceste informații sunt: Nume, Prenume, Email și dara înregistrării. Iar cel de al doilea tabel va afilșa ceea ce reflectă query-ul cu numărul doi, mai exact: numărul matricol, numele, prenumele și data înregistrării. Apoi se dorește ca aceste date să nu fie numai afișate în format PDF, ci să și fie memorate într-un fișier de acest tip. Acest lucru este posibil, prin adăugarea următoarelor rânduri de cod:

Astfel, tabelele afișate vor fi memorate într-un fișier de tip pdf, cu numele ”Studenti_Autentificati_SDCSS.pdf” și va putea fi descărcată de către administrator, respective profesor.

Secținea cu numărul doi, numită ”Baza de date”, conține date cu privire la proiectele încărcate în baza de date cât și totalitatea informațiilor cu character personal al studenților din cadrul facultății de Științe Economice și Administrarea Afacerilor. Vom detalia mai amănunțit un raport, ce oferă o vizibilitate clară asupra stării fișierelor încărcate în baza de date.

Astfel se face listarea conținutului bazei de date, iar câmpul ”Descarca” face trimitere la altă pagină, ce va influența descărcarea fișierului încărcat de către student.

Secțiunea cu numărul trei, numită ”Fotografii”, face posibilă adăugarea de poze, ce au fost surprinse la prezentarea finală a proiectului. Acest lucru este posibil, prin transformarea șirului de bytes în poză de format blob, lucru posibil prin intermediul funcției de conversie ”Base64”.

Acest lucru poate fi vizualizat în imaginea de mai sus. Practic se declară variabilelece se vor concatena pentru a forma imaginea încărcată. Mai apoi se face conversia și în cele din urmă inserarea în baza de date a variabilelor.

(baza de date a imaginilor – tabela ”images”)

Secțiunea ”Teme”, conține rapoartele ce urmăresc temele proiectelor, teme ce vor fi fie propuse de către studenți, fie propuse de către profesori. Această secțiune având ca și funcționalitate, de propunere a temelor de către profesori și vizualizarea temelor propuse de către studenți.

La fel ca la celelalte inserări, are loc un Query ce va introduce în baza de date variabilele instantiate. Variabile ce vor primi valorile introduse de către utilizator pe partea de interfață.

Ultima secțiune, numită “Premiere”, presupune, ultimul proces important din aplicația SDCSS, ce generează un tip de raport. Următorul cod, reprezintă afișarea datelor.

Particularitatea principală a acestei afișări, este faptul că, dacă studentul nu a parcurs toate procesele aplicației, însemnând că, nu și-a creeat cont, nu s-a înscris cu o temă și nu și-a încărcat aplicația, respective documentația proiectului în baza de date, atunci nu va putea fi premiat.

Interfața acestei inserări și afișări finale, este prezentată în imaginea următoare:

Partea inferioară a acestei interfețe este rezervată pentru inserarea în baza de date a locului și a numărului matricol, pentru a se putea asocial acest premiu, unui student. Inserarea celor două câmpuri făcându-se astfel:Introducerea valorilor într-un while, este foarte important, deoarece în felul acesta vor fi afișate toate obiectele din baza de date. Acest while va parcurge toate câmpurile. Codul din spatele tabelului, ce afișează toate informațiile din baza de date arată în felul următor:

Importanța numărului matricol în procesele aplicației are o importanță considerabilă, având în vedere faptul că, aceasta este singura modalitate prin care se leagă, respective se asociază toate procesele între ele. Astfel numărul matricol al studentului, se comport ca o cheie primară. Spre exemplu studentul x se înregistrează cu succes în aplicație. Apoi se înscrie cu o temă propusă de el. Deoarece și-a introdus numărul matricol în ambele procese, acestea se vor concatena, practic toate informațiile I se vor asocial peroanei sale. Faptul că nu și-a încărcat documentația proiectului în baza de date, îl va influența în mod negative, deoarece nu I se va putea acorda premiul.

TEHNOLOGIILE FOLOSITE

HTML:

HTML acronim pentru “Hypertext Markup Language” se numără pintre elementele fundamentale ale ”World Wide Web” și are ca și funcție principal, descrierea conținutului și formatului documentelor distribuite pe internet. De știut că primele specificații ale Internetului au fost HTML, HTTP și URL.

HTTP este abrevierea „Hypertext Transfer Protocol„ și este metoda cea mai frecvent utilizată pentru a accesa informațiile stocate pe servere în internet. Acest protocol de transfer, presupune că pe calculatorul, respective serverul destinație rulează un program care înțelege acest protocol. Fițierul trimis este unul de tip grafic, HTML. URL în schimb este abrevierea a localizatorului uniform de resurse și reprezintă o secvență de caractere standardizată, folosită pentru denumirea, identificarea și localizarea unor resurse de pe internet.

HTML a fost creeat în 1989, fiind propus ca o posibilitate de a conecta diferite sisteme între ele prin intermediul internetului. S-a plecat de la necesitatea unor fizicieni, ce doreau să facă schimb de informații, iar acele date să se poată accesa de pe diferite calculatoare.

Documentele HTML sunt documente în format ASCII, astfel încât să paotă fi create și editate cu orice fel de editor de texte. ASCII este un cod unic ce transformă literele in cifre. Acest subiect va fi însă tratat la finalul acestui capitol. (Vezi pagina).

Structura unui document de tip HTML este compus din mai multe blocuri, blocuri care la rândul lor sunt compuse din două Tag-uri. Unul situat la începutul blocului, iar celălalt la finalul blocului. Acestea sunt la fel, însă sunt diferențiate printr-un singur semn și anume ”/”, care reprezintă finalul blocului. O imagine clară asupra acestor aspecte teoretice este prezentată în următoarea imagine.

Cele mai des folosite TAG-uri întâlnite în HTML, se împart în trei categorii.

Cele de tip text, sunt cele ce urmăresc forma și mărimea scrisului. Cum ar fi <h1> – <h6> sau <title></title>, respectiv , fiind folosite la titluri sau la subtitluri.Mărimea mai poate fi schimbată și prin inserarea tagului <font size=”?”>, deasemenea și culoarea acestuia, prin <font color=”?”> . Fontul scrisului este schimbat prin inserarea tagurilor <em></em> ce reprezintă scrisul italic sau <strong></strong> ce reprezintă scrisul de tip Bold.

Cele de tip imagine se manifestă în felul următor: Afișarea unei imagini se face prin inserarea sintaxei rezervate în acest sens <img src=”URL”>, iar numele unei imagini, se schimbă prin inserarea cuvântului (alt=”?”).

Cele de tip tabel, conțin toate componentele unui tabel, de la borduri, până la rânduri și coloane. Crearea unui tabel este realizată prin inserția codului <table></table>, ca mai apoi să se adauge antetul <th></th>, rândurile <tr></tr> și coloanele <td></td>. Bordurile fiind setate prin <table border=”?”>. Sintaxa de afișare a tabelului, raportată pe aplicația SDCSS 1.0 este afișată și explictă în detaliu în capitolul DOCUMENTAȚIE, la finalul acestuia. (Vezi pagina)

(Tag-uri pentru text)

(Tag-uri pentru imagine)

(Tag-uri pentru tabel)

CSS:

Acest tip de limbaj este unul mai mult de stilizare al elementelor HTML, mai precis al tagurilor menționate în tabelele de mai sus. Denumirea CSS provine de la ”Cascading Style Sheets”. Această denumire s-ar putea traduce, fiind o foaie de stil în cascadă. Acest limbaj se ocupă în mare parte de aspectul și controlul elementelor din pagina. Spre exemplu, acesta stilizează textul, fundalul, imaginile și așa mai departe. Se folosesc stiluri ce sunt denumite într-un anume fel de către dezvoltatorul de aplicație. Astfel se aplică anumite atribute de formatare asupra elementelor individuale sau asupra unui grup de elemente din pagina.

De reținut faptul că, CSS funcționează mereu cu HTML, fără acesta din urmă ne având ce elemente să stilizeze. Însă de precizat faptul că acesta nu este HTML, el fiind doar derivat din acesta. El extinde funcționalități ale Html-ului și adaugă o nouă etichetă cu o denumire peste denumirea propiuzisă a elementului din html.

Prin urmare, CSS este capabil să stilizeze, respectiv să aranjeze în pagină orice tip de element, fie el titlu, tabel, imagine sau document. O problemă din trecut ce acum nu-și mai face apariția, era faptul că, nu toate browser-ele recunoșteau acest tip de limbaj, astfel încât, conținutul paginii web nu putea fi afișat. Însă această problemă a fost rezolvată odată cu apariția noilor browsere, cum ar fi: (Internet Explorer, Mozilla Firefox, Chrome sau Opera).

Pintre avantajele acestui limbaj, se numără faptul că separă conținutul documentului de ceea ce va fi prezentat. Permite definirea modului de afișare a unei aplicați întregi într-un singur fișier. Este multifuncțional deoarece acesta poate fi folosit, atât în HTML cât și în XML. Mai mult de atât s-a urmărit standardizarea acestui concept printr-o convenție între programatori, cu privire la folosirea numelui general de ”style.css”, care să controleze întreaga aplicație Web.

În cele ce urmează vă vom prezenta un tabel ce conține majoritatea proprietăților folosite în aplicația noastră, acestea urmând a fi explicate pe baza unor mici exemple din codul sursă.

În cele ce urmează vom aborda o explicație mai consistentă a acestui limbaj pe baza unui exemplu din aplicația SDCSS 1.0.

Imaginea următoare reprezintă un buton din pagina HTML. Prin intemediul cuvântului rezervat ”background” se setează imaginea acestui buton. După ce se definește înălțimea și lățimea butonului, se așează în pagină prin folosirea cuvântului rezervat ”margin”. Acesta setează spațiul față de marginile elementului. Cum ar fi ( margin-top, margin-button, margin-left, margin-right) însemnând marginile din stânga, dreapta, sus, jos a elementului. Mai mult de atât, se setează bordurile și textul, însemnând font-ul și culoarea acestuia, ce va fi pe buton.

JavaScript

Vom înecpe cu tratarea unui subiect des întâlnit în cadrul studenților ce studiază un anumit limbaj de programare. Problema des întâlnită este elucidată de faptul că nu mulți cunosc adevăratele diferențe a celor două limbaje JAVA și JAVASCRIPT. Prin urmare, Java este un limbaj de programare orientat pe obiect ce poate rula pe orice tip de calculator, ce conține o mașină virtuală. Pe de altă parte, JavaScript este un limbaj de programare, tot orientată pe obiect care este folosit în construirea aplicațiilor de tip Web. Chiar dacă la nivel de sintaxă și de nume, există anumite similarități, putem susține cu siguranță, aceste două limbajesunt diferite. Prin urmare, Java este folosit la realizarea de aplicații ce privesc partea de server și trebuie să fie compilat, iar JavaScript este folosit la realizarea aplicațiilor ce privesc partea de client și este prezentat in formă de text. Această parte de client fiind interpretată mereu de către un browser.

În cele ce urmează vom aprofunda puțin limbajul folosit de către aplicația SDCSS și anume JavaScript. Acest limbaj de programare este unul dynamic, ce este folosit foarte des în programarea aplicațiilor Web și aduce un plus considerabil interfeței grafice.

Limbajul JavaScript se manifestă, precum și numele o spune, prin așa numitele scripturi. Un asemenea script este un program ce este inclus într-o pagină de tip Html. Acest lucru se manifestă prin inserarea cuvântului rezervat ”script” în interiorul textului Html. Aceste scripturi în mod frecvent, afișează anumite mesaje, respective Pop-upuri pe ecranul utilizatorului. Imaginea de mai jos prezintă un astfel de script, ce este apelat în momentul în care utilizatorul încearcă să-și creeze un cont, iar baza de date, mai conține user-ul introdus.

Utilizatorul de aplicație, este informat în același mod, în momentul în care contul său a fost creeat cu success.

Următoarele imagine oglindește în totalitate codul de mai sus. Aceasta reprezentând mesajul de alertă din interfața aplicației:

De asemenea, prin intermediul acestui limbaj se creează animațiile paginii web. Aplicația SDCSS 1.0, conține o astefel de funcție, ce reușește să ruleze automat pagina de sus până jos.

Codul de mai sus reprezintă funcția în Java Script, prin intermediul căreia reușim să derulăm pagina. Practic în momentul în care se apasă un buton, pagina se va derula cu o viteză de 3500 de pixeli și se va opri în zona indicate de ”href”, respective secțiunea dorită. Iar cea de a doua parte, reprezintă fundalul galben a fiecarui buton, în momentul în care este accesat.

PHP

Este un alt limbaj de programare ce a fost de la începuturi folosit la producerea paginilor web dinamice, iar în momentul de față se folosește la o scară înaltă la dezvoltarea aplicațiilor de acest gen. Denumirea acestui limbaj este ”HYPERTEXT PREPROCESSOR” și se folosește mereu împreună cu paginile ce conțin rânduri Html.

Acest limbaj aduce pentru programarea aplicațiilor web un surplus important. Acest surplus este reprezentat de către suportul pentru programarea orientate pe obiect împreună cu extensile acestuia. Mai mult de atât acest limbaj, vine cu un suport pentru MySQL, iar prin intermediul excepțiilor se pot trata și controla erorile.

Arhitectura

Arhitectura aplicației web este una foarte simplă și poate fi accesată fără probleme de orice utilizator. Există două feluri de utlizatori ce vor avea acces la această platform. Aceștia sunt studenții și personalul academin, aici intrând atât profesorii, administratorul cât și secretarele.

Studentul este singurul utlizator limitat, ce nu poate beneficea de toate resursele oferite de platform. Construcția arhitecturală a aplicației este reprezentată în următorul grafic:

Structura este împărțită în două mari părți ( Back-Office și Front-Office ) și se întinde pe mai multe pagini. Vom numi aceste două părți (partea inferioară și partea superioară).

Selecția – reprezintă pagina de întâmpinare, unde utilizatorul își alege statutul, fie student, fie profesor, respective administrator sau secretară.

Autentificarea – este locul unde orice tip de utilizator, se înregistrează, iar apoi se autentifică cu ajutorul user-ului și parolei definite.

Back – Office – este meniul principal din spatele scenei, unde doar administratorul, cadrele didactice si personalul din cadrul secretariatului au acces. Din acest meniu, sunt vizibile toate rapoartele posibile, bazate pe datele de intrare a studenților.

Front – Office – reprezintă pagina principală unde studentul este întâmpinat de o serie de anunțuri și unde acesta se poate înscrie la sesiunea de comunicări științifice a studenților.

Raport Cont, Raport bază de date, Raport Teme – sunt secțiuni de rapoarte, unde se poate vizualiza fluxul informational. Datele de intrare sunt preparate și afișate, în așa fel încât, profesorul să poată urmări starea proceselor în sistem.

Adăugare fotografii – Profesorul poate adăuga în această secțiune fotografii, ce vor putea fi vizualizate de către student.

Premiere student – Această secțiune oferă profesorului posibilitatea să acorde tuturor studenților înscriși un premiu. Acordarea premiului se face doar dacă studentul a parcurs în totalitate pași proceselor din cadrul aplicației.

Arhivă – reprezintă secțiunea din partea superioară, unde stundentul, poate urmări anunțurile organizatorice legate de sesiune, poate vizualiza pozele realizate la sesiuni din anii trecuți sau poate vedea studenții premiați în trecut.

Despre – se manifestă prin afișarea tuturor pașilor, ce trebuiesc luați în considerare de către student, pentru o conduit bună și completă.

Echipă – este afișată echipa, ce a luat parte la conceperea și dezvoltarea aplicației.

Înscriere – cea mai importantă secțiune. În acest loc, studentul se înscrie cu tema propusă de el și își încarcă și documentația proiectului în baza de date. Aceste două acțiuni ale studentului, se numără printer cele mai importante procese ala aplicației.

UML

În acest capitol este prezentată diagrama UML, de tipul ”Activity Diagramm”. Acest tip de diagramă prezintă funcționalitățiile aplicației prin descrierea activității utilizatorului de la început, adică de la accesarea aplicației, până la sfârșitul acesteie, adică până în moimentul în care utilizatorul, apasă butonul de ”Log-out”.

Limbajul de modelare ”Unified Modeling Language”, numit și UML este o componentă foarte importantă a Inginerieie Software și totodată ajută atât dezvoltatorul de aplicație, cât și clientul, respectiv utilizatorul să aibă o imagine clară asupra proceselor și arhitecturii aplicației. Importanța folosirii acestor diagrame este susținută și de faptul că utilizatorul poate vedea componentele aplicației și cum interacționează acestea între ele. Prin urmare se urmărește schematizarea sistemului, pentru o bună conduită în dezvoltarea acestuia și pentru o imagine clară ce va răspunde la întrebarea ”Cum funcționează aplicația-software?”.

În acest paragraf s-a urmărit explicația respectiv descrierea diagramei UML a aplicației SDCSS. Utilizatorul accesează în primă instanță pagina web și este întâmpinat de o întrebare ce îi oferă două variante de răspuns. Practic această pagină este o selecție în care utilizatorul trebuie să aleagă fie ”Student”, fie ”Proifesor”. Dacă utilizatorul este student, atunci acesta va fi condus pe partea de ”Front-Office”. Dacă utilizatorul este profesor sau administrator, atunci acesta selectează butonul ”Profesor” și va fi trimis pe partea de ”Back-Office”. Vom trata aceste două componente separat, pentru a oferi o claritate și o imagine mai bună asupra funcționalităților aplicației.

(etapa de selectie – pagina de intampinare)

Student – (Front-Office):

Studentul este întâmpinat de o pagină de înregistrare, unde își trece datele de Log-in. Dacă acesta are cont, în sensul în care si-a creat un cont înainte, va merge mai departe spre Autentificare. Dacă nu are cont, va fi nevoit să își creeze unul și va fi condus pe partea de creeare cont. În această secțiune, utilizatorul își trece toate datele personale, însemnând, de la nume, prenume, email parolă, până la număr matricol și cnp. În momentul acesta va avea loc o verificare multiplă a datelor de intrare. Pentru început se verifică daca User-ul și Parola sunt corecte. Aceasta verificare fiind posibilă prin introducerea acestor date de două ori. Mai apoi urmeaza o a doua verificare în care numărul matricol al utilizatorului este verificat în baza de date a aplicației, mai exact cu tabelul care stochează datele utilizatorilor ce au deja un cont existent. Dacă numărul matricol introdus de noul utilizator ce dorește să-și facă un cont, nu apare în această tabelă, atunci i se va permite accesul mai departe, ajungând la cea de a treia verificare. Dacă numărul matricol mai apare în tabela de Log-in, atunci nu I se va mai permite creearea a unui cont nou, deoarece, acesta are unul existent. Cea de a treia verificare presupune analiza numarului matricol și a cnp-ului utilizatorului. Această verificare se face prin intermediul tabelei ce conține toate datele personale a studenților de la facultatea de Științe Economice și Administrarea Afaceriilor. Dacă numărul matricol și cnp-ul coincid cu datele din baza de date, atunci studentul va primi un răspuns afirmativ, cum că și-a creeat contul cu succes. Însă dacă aceste date nu coincid, atunci nu I se va permite accesul mai departe, respecti creearea de cont, însemnând ca acesta nu este student înregistrat în baza de date a facultății. Toate aceste aspect sunt reflectate în imaginea de mai jos.

Astfel, studentul va ajunge pe partea de Autentificare unde își va introduce User-ul și Parola aleasă. Dacă acestea nu coincid cu cele memporate în baza de date, utilizatorul nu va putea intra în Pagina principala, însă dacă acestea sunt corecte, utilizatorul nu a primi nici un mesaj de eroare și va putea accesa conținutul aplicației SDCSS. Odată ajuns pe pagina principală, utilizatorul poate vizualiza o sumedenie de informații legate de organizarea sesiunii, cât și pozele din cadrul acesteia și premiile obținute de el și colegii săi. Poate vizualiza secțiuniile ”Arhivă”, ”Despre”, ”Echipă”, ”Înscriere” ori de câte ori dorește, pentru ca în final să poată vedea temel propuse de către profesori, descărca template-ul de redactare a documentației și mai apoi să se înscrie cu tema propusă de el. Înscrierea I se va permite, doar dacă acesta își va folosi numărul matricol propriu. Dacă nu va face acest lucru, cererea sa va fi respinsă. Apoi studentul își va putea încărca proiectul în baza de date și din nou va exista o verificare pe bază de număr matricol asistată de o verificare ce presupune formatul documentului. Acesta putând să fie de tip (rar, txt, pdf).

(imagine ce prezintă funcționalitățiile paginii principale)

Profesor/Administrator – (Back-Office):

Administratorul sau profesorul este întâmpinat de o pagină de autentificare, unde își trece datele de Log-in. De reținut că, acest utilizator nu trebuie să-și creeze cont, deoarece acesta are deja unul predefinit, el putând în schimb să adauge conturi pentru profesori sau pentru personalul de la secretariat. Dacă datele nu coincid cu cele din baza de date, cererea de autentificare va fi respinsă, iar utilizatorul va fi nevoit să le reintroducă. Odată ce user-ul și parola au fost acceptate, utilizatorul va ajunge în meniul din spatele aplicației SDCSS. Acest meniu conține o sumedenie de rapoarte ce sunt explicate în capitolul ”Documentație” (vezi pagina ..). Prin urmare meniul va permite vizualizarea a mai multor secțiuni ce conțin informații cu privire la ”Cont”, mai exact, informații legate de studenții autentificați în aplicație, orele și dățile în care aceștia au parcurs anumite proces prin aplicație și așa mai departe. O altă secțiune, este ”Baza de date”. Secțiune ce conține totalitatea informațiilor despre studenți, infornmații provenmite din baza de date a facultății și proiectele încărcate de aceștia. Cea de a treia secțiune, presupune încărcarea de fotografii. Lucru care este posibil doar dacă formatul pozei este acceptat. Secțiunea a patra este secțiunea ”Teme”, unde profesorul poate adăuga în baza de date teme propuse de dânsul, teme ce vor fi vizualizate de către studenți. În această secțiune, profesorul mai poate vizualiza și temele propuse de către studenți. Ultima secțiune se numește ”Premiu”. În această secțiune, profesorul asociază un premiu unui student. Acest lucru este posibil doar dacă răspunsul verificării este afirmativ. Răspunsul va fi afirmativ, doar în cazul în care studentul a parcurs toți pașii. Mai exact, doar dacă numarul matricol al studentului, apare în tabela de log-in, în tabela de înscriere temă și în tabela de încărcare proiect în baza de date. Altfel nu se va putea acorda premiu studentului. Desigur, administratorul respectiv profesorul își poate da log-out și poate intra pe partea de ”Front-Office”.

În cele ce urmează vom prezenta tipurile de diagrame reflectate pe aplicația SDCSS.

Diagrama de tip clasă:

Acest tip de diagramă este cea mai des folosită și este mereu orientată pe soluții. Obiectivul ei principal, este să permită vizualizarea claselor din interiorul aplicației. Practic arată clasele din baza de date, împreună cu atributele și relațiile lor. În cele mai multe limbaje de modelare arhitecturală, clasele sunt împărțite în trei. Prima parte conține numele clasei, cea de a doua, atributele și cea de a treia parte reprezintă metodele și operațiile acesteia. Clasele sunt legate între ele prin diferite grade de relații, formând astfel diagrama arhitecturală. Mai jos este prezentată diagrama de tip clasă a aplicației SDCSS.

Diagrama de tip componentă:

Acest tip de diagramă ajută dezvoltatorul să observe și să afișeze structura relațională a componentelor dintr-un sistem. Este des întâlnită la sistemele mari și complexe ce conțin foarte multe componente. Nu este și cazul aplicației noastre, însă putem menționa faptul că o comunicare între aceste componente poate fi realizată prin intermediul interfețelor și conectorilor.

Diagrama de tip implementare:

Este unicul tip de diagramă, ce oglindește hardware-ul sistemului împreună cu software-ul aflat pe el. Această diagramă este o necesitate atunci când sistemul rulează pe mai multe mașini. Mașini ce au configurații diferite. Nu este și cazul aplicației SDCSS, deoarece aceasta fiind o aplicație web, rulează doar pe un server.

Diagrama de tip obiect:

Acest tip de diagramă se aseamănă foarte mult cu diagrama de tip clasă, fiind cunoscută pentru afișarea instanțelor. Precum am menționat mai sus, diagrame de tip obiect aduc foarte mult cu diagrama de tip clasa, acest lucru fiind observat prin explicarea și afișarea relațiilor complexe dintre obiecte.

Diagrama de tip pachet:

După cum o spune și numele, această digramă afișează dependențele dintre pachete în sistem. Însă acest tip de diagramă se folosește la aplicații software foarte mari, la platforme ce stau la baza unui concern, astfel încât nu își poate găsi implementarea în aplicația noastră.

Diagrama de tip Use-Case:

Se numără pintre cele mai cunoscute și des întâlnite diagrame. Ele oferind dezvoltatorului de aplicație cât și utilizatorului final, o imagine clară asupra comportamentului actorilor în cadrul sistemului. Se diferențiază de toate celelalte tipuri de diagrame, prin faptul că se axează pe atribuțiunile utilizatorului, fie el administrator sau client. Este un bun început pentru fiecare proiect, ce urmează a fi dezvoltat, deoarece stabilește funcționalitățiile principale și accesul utilizatorilor.

Diagrama de tip activitate:

Acest tip de diagramă reprezintă starea datelor în interiorul sistemului. O dată de intrare, trece în cadrul sistemului prin mai multe stări. Se mai pot afișa și procesele aplicației. Aici putem exemplifica funcționalitatea acestui tip de diagramă pe partea de autentificare a aplicației noastre SDCSS 1.0.

Pentru început se selectează tipul de utilizator, apoi se introduce User-ul și Parola. Dacă cererea este respinsă, utilizatorul va primi o eroare, însă dacă datele introduse sunt corecte, acesta va avea acces la meniul principal.

Din diagrama de tip activitate mai derivă și alte tipuri, cum ar fi: diagrama de tipul mașinii de stări, diagrama de tip Interacțiune, ce sunt folositoare pentru sistemele de mărime medie și mare, ne putând fi utilizate în cazul aplicației noastre.

La fel se întâmplă și cu diagramele de tip secvență împreună cu derivatele ei.

Baza de date

Baza de date reprezintă cea mai importantă componentă a unei aplicații pe server atât local cât și global. Această componentă de bază este un instrument esențial în cadrul unui sistem și este utilizat atât pentru organizarea datelor de intrare, cât și pentru stocarea informațiilor.

După cum o spune și teoria, ”O bază de date este o colecție de date centralizate, creată și mnținută computerizat, în scopul prelucrării datelor în contextul unui set de aplicații.” Acest lucru fiind susținut în cele ce urmează.

Baza de date facilitează căutarea și regăsirea datelor stocate. Poate că ultimile facilități oferite de această componentă sunt și cele mai importante, deoarece stocarea este frecvent întâlnită, însă căutarea informației stocate, trece la un alt nivel, ce dovedește cu adevărat, faptul că baza de date este un necesar absolut și de nelipsit în aplicațiile zilelor noastre.

Utilizatorii unei baze de date au oportunitatea să efectueze mai multe operații, asupra datelor stocate. Cum ar fi, introducerea de date noi, stergerea și actualizarea acestora. Mai există însă și interogări, ce se manifestă sub formă de query, pentru afișarea a mai multor informații din baza de date.

”O bază de date reprezintă o serie de înregistrări, fiecare dintre acestea fiind o entitate specifică, toate construite în același mod, cu atribute comune și interconectate.”

Aceste înregistrări sunt componentele de bază și pot fi compuse din caractere diferite, precum numere, cifre, documente sau imagini. După cum am menționat mai sus, aceste date pot fi stocate atât pe servere locale, offline, cât și globale, de tip online. Într-o organizație, luând exemplu Universitatea Transilvania din Brașov, este nevoie de un server central la nivel global, ce poate fi accesat din interiorul retelei de oriunde, în mod online. O organizație atât de mare, nu poate lucra pe un server local.

Conform teoriei, se spune că există patru criterii importante ce caracterizează calitatea unei baze de date. Baza de date trebuie astfel să țină cont de grafica ecranului, de facilitățile de interogare, de timpii de acces și de volumul informației.

”Pornind de la structura lor, bazele de date pot fi clasificare în baze de date relaționale și baze de date ierarhizate.”

Baza de date a aplicației SDCSS 1.0 este construită pe o structură relațională, presupunând faptul că datele de intreare sunt introduse separat, în sensul în care nu sunt introduse toate într-un singur formular. Datele stocate în baza de date sunt folosit pentru diferite scopuri. Mai precis, vom da un exemplu din aplicația noastră. În baza de date a aplicației există un tabel ce conține toate datele personale a studențiilor de la facultatea de Științe economice și administrarea afaceriilor. Însemnând nume, prenume, cnp, număr matricol, specializare, an, grupă. În urma înscrierii studentului la sesiunea de comunicări științifice, acesta nu va fi nevoit să-și mai treacă încă odată aceste date, ci va trebui să își menționeze doar numărul matricol. Numărul matricol fiind cheia de legătură dintre tebelul de înscriere și tebelul ce conține studenții facultăți. Prin urmare, datele de înscriere se vor însuși datelor personale și vor fi afișate printr-un raport. Nu este nevoie ca studentul să își introducă de fiecare dată toate datele personale. Stuctura tabelară a bazei de date va fi prezentată în următorul subcapitol.

Baza de date folosită în aplicația noastră, este de tip MySql. Acest tip de bază de date, fiind utilizat pe web, prin intermediul serverului. Aplicația demo rulează pe un server local, de tip localhost urmând ca varianta finală să fie urcată pe serverul facultății Transilvania, care este un server global. Prin urmare, vom putea accesa aplicația web SDCSS 1.0 de pe orice calculator, situat în orice reția.

MySql este cel mai popular Sistem de gestiune a bazelor de date relaționale. Noi l-am folosit la o aplicație web realizat prin intermediul limbajului PHP, însă MySql este disponoibil și pentru alte limbaje, precum: C, C++, C#, Java și multe altele. Pentru a putea connecta baza de date la aplicația scrisă în PHP, am folosit XAMPP, un pachet de programe ce conține APACHE HTTP SERVER și interpretoare pentru scripturile scrise in PHP.

În multe cărți de specialitate este precizat faptul că ”MySql este mult mai ușor de învățat și folosit decât multe din aplicațiile de gestiune a bazelor de date.”

MySql este ușor de manevrat și de utilizat, actualizările și modificările aduse bazei de date, făcându-se înre-un timp foarte scurt . Desigur acest tip de bază de date, folosește ca toate celelalte, query-uri bazate pe standardul SQL. Toate datele inserate sunt memorate în tabele. Un tabel este o colecție de date ce conține rânduri și coloane.

În cele ce urmează vă vom prezenta structura fiecărui tabel, din baza de date a aplicației SDCSS 1.0. În următoarea tabelă sunt stocate informațiile conturilor de tip administrator, respectiv profesor.

(tabela administrator)

Următaorea tabelă reține toate datele personale a studențiilor. Această tabelă se manifestă ca un catalog, ce are ca principală întrebuințare, verificarea datelor de intrare.

(tabela bddseea)

Inserarea de fișiere de tip Blob, însemnând imaginile sau fișierele de tip text sau document, sunt salvate în următoarele două tabele.

(tabela imagini)

(tabela upload)

În imaginea ce urmează, este prezentată tabela ce are o valoare importantă, pentru aplicație, deoarece această tabelă reține datele de intrare a studentului cu privire la crearea contului.

(tabela login)

Următoarea tabelă, reprezintă ultima piesă importantă a fluxului informațional. Premierea, este ultimul proces, ce încheie vizita studentului în sistem, cel putin pentru un an.

(tabela premiu)

Acest tabel, conține datele cu privire la temele propuse de către profesor. Informațiile sunt introduse de către profesor și pot fi vizualizate de către studenți.

(tabela temeProf)