Proiectarea Unui Sistem Informatic de Gestiune Pentru O Firma de Training

1.Baze de date relationale

1.1 Baze de date-notiuni generale

Datorita evoluției tehnologiei s-au produs modificari asupra mijloacelor de lucru din întreaga lume. Astfel informațiile ce se găseau in trecut in depozite pline de rafturi astazi sunt stocate cu ajutorul sistemelor de baze de date.

Sistemele de baze de date au un rol foarte inportant in viața de zi cu zi, majoritatea persoanelor interacționand zilnic cu o baza de date fie cand desfașoara tranzacții bancare, fie pentru a rezerva un bilet sau pentru a căuta o carte într-o bibliotecă virtuală.

Baza de date este o colecție structurată de informații legate de un anumit subiect sau scop.

O bază de date trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

– asigurarea unei independențe sporită a datelor față de programe și invers;

– baza de date trebuie să fie stucturată astfel incat sa se asigure informațiile necesare pentru satisfacerea cerințelor informaționale si decizionale ale utilizatorului;

-asigurarea unei redundanțe minimă și controlată a datelor;

– accesul la informațiile continute in baza de date sa se poata realiza rapid.

Exista o varietate de baze de date ce se pot clasifica dupa mai multe criterii:

– după orientare: baze de date generalizate, baze de date specializate;

– după modelul de date folosit: baze de date ierarhice, baze de date în rețea, baze de date relaționale sau baze de date orientate obiect;

– după amploarea geografică: baze de date locale, baze de date distribuite;

– după limbajele utilizate: baze de date autonome, baze de date cu limbaj gazdă, baze de date mixte.

Un Sistem de gestiune a Bazelor de Date reprezinta componeta software a unui sistem de baze de date ce asigură legătura intre elementele acestuia prin comunicarea cu celelalte elemente component. Este un amsamblu de programe ce asigură comunicarea între baza de date și utilizatorii.

1.2 Modelul relational

Principiile modelului relațional au fost prezentate pentru prima dată de catre E.F. Codd in anul 1970. În lucrarea sa, Codd propune modelul relațional pentru sisteme de baze de date.Modelele cele mai utilizare în acea perioada erau cele ierarhice si în rețea, însă sistemul de gestiune al bazelor de date relaționale a devenit rapid foarte cunoscut datorită in special utilizării făra nici o greutate și a structurii flexibile.

1.2.1 Baze de date relationale

O baza de date relaționala reprezinta un ansamblu organizat de tabele (relații) împreună cu legăturile dintre ele.

O relație sau asociere este o legătură între entități din două sau mai multe mulțimi de entităti.

1.2.2 Normalizarea bazei de date

La proiectarea bazelor de date relaționale se pot defini cinci forme normale, formând cinci nivele de normalizare a relațiilor.

O relație R este forma normală unu, FN1, atunci cand domeniile pe care sunt definite atributele relației sunt alcatuite numai din valori elementare, iar un tuplu nu conține atribute sau grupuri de atribute repetitive, duplicatele nefiind admise.

O relație R este în forma normală doi, FN2 atunci când aceasta este in FN1 si fiecare atribut noncheie depinde functional funcțional complet de cheia primară a relației.

O relație R este în forma normală trei, FN3 atunci cand este în FN2 și au fost eliminate dependențele tranzitive.

O relație R este în forma normală patru, FN4 atunci cand este în FN3 și au fost eliminate dependențele multivaloare.

O relație R este în forma normală cinci, FN5, și dacă ea nu poate fi separate în mai multe relații făra a se pierde informații.

1.3 Sistemul de gestiune al Bazelor de Date Relaționale

Un sistem de gestiune a bazelor de date relaționale poate fi definit ca reprezentând un SGBD care utilizează drept concepție de organizare a datelor modelul relațional.

Cerințele teoretice pe care trebuie să le satisfacă un SGBD relațional au fost specificate de Codd, inventatorul modelului relational, în cadrul unei serii de 13 reguli, numite regulile lui Codd. Pentru câ aceste reguli au fost mult disputate și pentru că nici unul dintre SGBD-urile relaționale (SGBDR) disponibile astăzi nu respectă întrutotul cerințele exprimate de Codd, în cadrul celor 13 reguli, caracterizarea unui SGBD se realizează folosind o serie de cerințe minimale pe care trebuie să le satisfacă un sistem de gestiune a bazelor de date pentru a putea fi considerat relațional.

Un SGBD este minim relațional dacă satisface următoarele condiții:

1. Toate datele ce intra in alcătuirea bazei de date vor fi reprezentate prin valori în tabele.

2. Nu există pointeri observabili de către utilizator între tabele, în sensul că operațiile cu relații nu fac apel la pointeri, indecși, fișiere inverse etc.

3. Sistemul suportă operatorii relaționali de proiecție, selecție și join natural, fără limitări impuse din considerente interne (cum ar fi de exemplu, necesitatea indexării atributelor). Unitatea de informație cu care se lucrează în cadrul acestor operații trebuie să fie relația.

Un SGBD este complet relațional dacă este minimal relațional și satisface în plus următoarele condiții:

4. Sistemul suportă toate operațiile de bază ale algebrei relaționale, fără limitări impuse din considerente interne.

5. Sistemul suportă două dintre restricțiile de integritate de bază ale modelului relațional și anume unicitatea cheii unei relații și restricția referențială.

Un SGBD este pseudorelațional dacă satisface numai condițiile 1 și 3.

1.4 Baze de date Access

Access este un program ce generează baze de date relaționale( adică genereză relații între tabele, respective intre câmpurile ce intră in component acestora ce conțin date).

Programul este orientat pe obiect deoarece lucrează cu obiecte.

Colecția de obiecte este formată din tabele, interogări, formulare, rapoarte, module, macro-uri, pagini împreuna cu relațiile dintre acestea și cu datele ce le conțin.

1.4.1 Componentele unei baze de date access

Tabele: colecție de informații structurate pe linii si coloane.

Interogarii: cererile adresate tabelelor pentru extragerea si afișarea organizată a datelor.

Formulare:au scopul de a face prezentarea informatilor într-un mod mai placut pentru utilizator.

Rapoarte: afișează rapoarte din baza de date ce pot fi printate sau păstrate pentru eventuale controale.

Pagini web: sunt un tip special de pagini dedicate pentru vizionare și lucrul cu date de pe internet.

Macro-uri: o comanda sau un set de comnezi ce fac anumite activității cum ar fi deschiderea unui alt formular.

Module: o colecție de date din Visual Basic folosite anumite aplicații împreuna cu cele din access.

Singurele obiecte din baza de date ce conțin date sunt tabelele, celelalte obiecte fiind doar moduri de vizualizare a datelor plasate in tabele.

Acesta tehnică de aranjare a datelor folosindu-se relații sau legăturii între date, are că scop principal eliminarea repetiției de date, lucru ce avantajează o bază de date din mai multe puncte de vedere cum ar fi stocarea cât și modificarea să aibă loc doar într-un anumit loc atunci când acst lucru este necesar și nu în toată bază de date ducând astfel la o încărcare inutilă a bazei de date și automat un spațiu mai mare ocupat iar, funcționalitatea acesteia constă în găsirea datelor cât mai precis și rapid.

O bază de date memoreaza datele in tabele, iar fiecare tabel stochează în coloanele sale informații despre tipurile elementului înregistrat în tabelul respective.

Cel mai important camp din structura tabelului îl reprezinta cheia primara, camp ce reprezinta în mod unic inregistrările unei tabele, aceasta făcând diferența dintre o bază de date ineficienta si una eficienta.

1.4.2 Tipuri de date ce pot fi stocate in tabele:

text (Text): reprezintă un șir de caractere cu dimensiunea cuprinsă între 1 și 255 de caractere;

memo (Memo): reprezintă un șir de caractere de dimensiune maximă 64KO (64*1024 caractere);

număr (Number): reprezintă numere întregi pozitive și/sau negative de diferite dimensiuni (ex.: byte – numere întregi pozitive cu valori 0 ÷ 255, integer – numere întregi pozitive și negative cu valori -32768 ÷ 32767, long – numere pozitive și negative cu valori cuprinse între -/+ 2 miliarde) și numere zecimale pozitive și negative (ex.: single – precizie de reprezentare pe 7 cifre, double – precizie de reprezentare pe 14 cifre);

dată/timp (Date/Time): reprezintă un șir de caractere având semnificația datei calendaristice și/sau orei ;

– monedă (Currency): acceptă valori până la 15 cifre și valori zecimale ale acesteia pe patru cifre semnificative. Moneda este cea a țării pentru care s-a setat opțiunea specifică a elementelor regionale ale sistemului;

– număr cu incrementare (Autonumber): este un număr întreg pozitiv reprezentat intern pe 4 bytes. Caracteristica principală a sa este că se modifică cu o unitate la fiecare adăugare de înregistrare;

– logic (Yes/No): poate avea două valori adevărat (1) sau fals (0);

– obiect OLE (OLE Object): este destinat păstrării datelor provenite de la alte aplicații ce sunt considerate servere OLE în Windows (imagini, sunete, video clipuri etc.);

– legătură (Hiperlink): realizează legătura către pagini web;

– atașament (Attachement): include un fișier ce conține un tip de informație (documente, registre de calcul, imagini etc.);

– căutare date (Lookup Wizard): nu este un alt tip de câmp, el reprezintă o metodă prin care tipurilor anterioare li se poate atașa o listă de valori introduse de utilizator sau selectate dintr-un câmp al unui alt tabel sau interogare.

2. Modelarea sistemului informatic

2.1.Despre modelare

Pentru a putea face față unei concurențe din ce în ce mai ridicată companiile trebuie sa aibă in vedere optimizarea unor operațiuni din cadrul organizației in vederea atinerii unor obiective cheie cum ar fi reducerea timpului de producție, creșterea calității bunurilor sau a serviciilor pe care aceasta le pune la dispoziția clienților, minimizarea costurilor de producție, reducerea numarului de personal sau maximizarea profitului.

Pentru ca aceste obiective sa devina realizabile, trebuie construit un model de afaceri ce reprezinta activitatea firmei pe baza căruia să se poată simula și analiza eventualele schimbari ce pot interveni.

Limbajul de Modelare Unificat (UML espe considerat limbajul standard de modelare orientat pe obiect de catre majoritatea dezvoltatorilor software ai lumii.

UML a fost obținut prin unificarea a trei limbaje anterioare orientate obiect (OOSE, Booch și OMT) fiind suucesorul propriu-zis al acestora, UML fiind considerat mult mai expresiv decat celelate deci, un limbaj superior.

UML este un limbaj de modelare bazat pe elemente grafice care ne permite reprezentarea structurii unei aplicații, modelarea unor procese de afaceri, detalierea arhitecturii unor sisteme sau a comportamentului acestora sau modelarea unor structuri de date.

Pentru a putea realiza aceste reprezentări vom folosi diagramele si notațiile, elemente standard ale UML.

Notatiile sunt reprezentate de simboluri, valori, conectori sau alte elemente ce tot fi regasite in cadrul oricărei diagrame

Diagramele sunt reprezentari grafice ale unor seturi de elemente, exprimate de cele mai multe ori ca un graf de noduri(elementele si arce(relațiile).

Exista trei categorii de diagrame in UML din cadrul cărora fac parte 14 tipuri de diagrame.

1.Diagrame de structura

diagrama de clasa;

diagrama de component;

diagrama structurii compozitie

diagrama de constructive;

diagrama de pachete;

diagrama de obiecte;

diagrama de profil..

2.Diagrame de comportament

diagram de activitate;

diagram de stare;

diagrama cazurilor de utilizare;

3,Diagrame de interactiune

diagrama de comunicare

diagrama de interactiune de ansamblu

diagrama de secventa

diagrama de incadrare in timp.

2.2.Modelarea sistemului informatic

Modelarea sistemului informatic are rolul de a evidentia modul in care se desfasoara activitatea in sistem. Pentru firma de training X am ales sa evidentiez activitatea folosind urmatoarele tipuri de diagrame:

2.2.1. Diagrama cazurilor de utilizare

2.2.2. Diagrama de activitate

2.2.3.Diagrama de secventa

2.2.4. Diagrama claselor

2.2.1.Diagrama cazurilor de utilizare

Reprezintă un pas important în definitea funcționalității sistemului. Prin intermediul acestei diagrame se descriu funcțiile de nivel înalt și domeniul de aplicare al unui sistem. Aceste diagrame identifică, de asemenea, interacțiunile dintre sistem și actorii săi. Cazurilor de utilizare și actori utilizați descriu ceea ce sistemul face și modul în care actorii îl folosesc , dar nu modul de funcționare intern al sistemului . Actorii sunt entități care interacționează cu sistemul, în timp ce cazuri de utilizare sunt funcțiile sistemului in care actorii sunt implicați .

Diagramele cazurilor de utilizare sunt de ajutor în următoarele situații:

Înainte de a începe un proiect, se poate crea diagrame de caz pentru a modela o afacere, astfel încât toți participanții la cota de proiect să aibă o înțelegere a angajații, clienții, și activități de afaceri. În timpul colectării cerințelor pentru a captura cerințele de sistem și pentru a prezinta altora ceea ce ar trebui să facă sistemul .

În timpul fazelor de analiză și proiectare, se pot folosi cazuri de utilizare și actori din diagrame pentu a identifica clasele din sistem ori în timpul fazei de testare, pentu a identifica testele necesare sistemului .

Aceasta diagramă descrie succesiunea activitaților operaționale ce compun sistemul. Între unele use case-uri am folosit relații de incluziune. Relația de tip includere se folosește atunci când use case-ul inclus nu este o parte esențială a fluxului din use case-ul de bază sau este un component ce se repeta in mai multe use case-uri. De exemplu, sistemul de gestiune pentru firma SC CURSURI PENTRU TOȚI SA adăugarea solicitării unui cursant nu este posibila daca acesta nu există in baza de date așa ca intre acestea se stabilește o relație de includere.

Figura 2.1 Diagrama cazurilor de utilizare

2.2.2.Diagrama de activitate

Diagrama de activitate arată fluxul procesual de control între două sau mai multe obiecte de clasă în timpul unei activitate de procesare. Diagramele de activitate pot fi folosite pentru modelul de nivel superior de proces de afaceri la nivel de unitate de afaceri, sau ca model de acțiuni de clasă intern. Diagramele de activitate sunt cele mai utilizate la modelul proceselor de nivel superior. Acest lucru se datorează faptului că diagramele de activitate sunt mai puțin tehnice în aparență, în comparație cu schemele de secvență și de afaceri.

Figura 2.2 Diagrama de activitate

În Figura 2.2 sunt reprezentate activitațile ce trebuie parcurse de un cursant pentru a se înscrie la un anumit curs. Cursantul își alege un anumit curs, specific unei categorii pe care dorește să îl urmeze. Apoi cursantul își alege perioada si localitatea in care doreste sa urmeze cursul. Daca se găsesc locuri disponibile in acea perioadă atunci cursantul urmeaza cursul, în caz contrar acesta alege o altă perioadă ce urmează a fi din nou verificată. Dupa stabilirea perioadei în care cursantul va participa la cursuri acesta va trebui sa semneze contractul incheiat cu firma si să achite contravaloarea cursului, moment in care acesta va fi înscris.

2.2.3.Diagrama de secvență

Este utilizată în special în timpul dezvoltării de subsisteme, și ajută la identificarea relațiilor dintre obiecte pe parcursul efectuării unei anumite operații. Este utilizată în principal pentru a arăta interacțiunile dintre obiecte, în ordine secvențială în care au loc aceste interacțiuni. Personalul de afaceri al unei organizații poate găsi diagrame de secvență utile pentru a comunica modul în care afacerea se desfășoară precum și modul de interacțiune al obiecte din respectivele afaceri. Pe lângă documentarea actualități unei organizații, o diagrama secvență de afaceri poate fi folosită ca un document de cerințe pentru a comunica cerințele pentru un viitor sistem ce poate fi implementat.

Figura 2.3 Diagrama de secvență

În Figura 2.3 este reprezentata diagrama de secventa pentru introducerea datelor în sistem. În momentul in care un cursant solicită înscrierea la unul din cursurile firmei, administratorul bazei de data va verifica mai întai existent acestuia in baza de date. Daca acesta exista in baza de date, administratorul va introduce o noua solicitare ce va fi salvata in sistem. Dupa ce cursantul semnează contractul, acesta va fi salvat si in baza de date. Urmatorul pas îl reprezinta achitarea cursului de către cursant, moment în care va fi memorată in sistem si chitanta aferentă. În cele din urmă se vor adăuga inregistrarea contractului si adăugarea chitanței în registru.

2.2.4.Diagrama claselor

Diagrama claselor arată cum entități diferite se referă la alte entități; cu alte cuvinte, acesta arată structurile statice ale sistemului. O diagramă de clase poate fi utilizată pentru a afișa clase logice. Diagramele de clasă pot fi folosite pentru a arăta implementarea clasei. O diagrama de clasă de implementare va arăta, probabil, unele dintre clasel aceeași ca în diagrama de clase de logică.

O clasă este descrisă pe diagrama de clasă ca un dreptunghi cu trei secțiuni orizontale. Secțiunea de sus arată numele clasei; secțiunea din mijloc conține atributele clasei; și secțiunea de jos conține operațiunile de clasă.

Diagrama claselor este un caz particular al relației de asociere

Modelează o relație de tip parte-întreg

Poate avea toate elementele unei relații de asociere, însă în general se specifică numai multiplicitatea

Se folosește pentru a modela situațiile între care un obiect este format din mai multe componente.

Figura 2.4 Diagrama claselor

Diagrama claselor prezentata in Figura 2.4 contine:

9 clase dunumite astfel: ADMINISTRATIE, CATEGORIE, CURS, CURSANT, CONTRACT, CHITANTA, REGISTRU, DEPARTAMENT_VANZARI;

10 relații de asocire one-to-many între: CURS și CURSANT, ADMINISTRATIE și REGISTRU, ADMINISTRATIE și DEPARTAMENT_VANZARI, SOLICITARE și CURS, SOLICITARE și CURSANT, SOLICITARE și DEPARTAMENT VANZARI, CONTRACT și CURSANT, CONTRACT și CHITANTA, CONTRACT și DEPARTAMENT VANZARI, CHITANTA și CURSANT;

O relatie de compozitie între CATEGORIE si CURS.

Ȋn concluzie, limbajul UML prin intermediul diagramelor ne ajută în modelarea sistemului informatic. Aceste diagrame au scopul de ajuta la proiectarea sistemului informatic. Programatorului ȋi este mai ușor să proiecteze un sistem atunci când are deja create diagramele.

3. Proiectarea unui sistem informatic de gestiune pentru o firma de training

3.1 Aspecte generale

Cu ajutorul programului Microsoft Office Access 2010 am realizat o aplicație pentru firma SC CURSURI PENTRU TOȚI SA ce are ca scop proiectarea unei baze de date necesară pentru evidența contractelor încheiate de firmă cu diverși cursanți în vederea susținerii anumitor cursuri ce aparțin unor categorii diferite, precum si a chitanțelor eliberate în urma plații contravalorii cursurilor solicitate.

Deasemenea, aplicația este utilă pentru accesul selectiv al anumitor date din baza de date a firmei sau pentru raportarea anumitor situații, pentru adăugarea noilor cursanți sau ștergerea celor vechi, pentru modificarea anumitor date despre aceștia sau despre solicitarile facute. Execuția comenzilor aplicației se realizează prin intermediul interfeței grafice dinamice ce oferă posibilitatea folosirii meniurilor, butoanelor, casetelor de dialog, etc.

Aplicația are ca obiective cheie accesul rapid al datelor precum și stocarea unui volum mare de date fară a fi necesara utilizarea unui spațiu considerabil atât fizic cât si logic.

Aplicația este destinata persoanelor autorizate din cadrul firmei acestea fiind raspunzatoare in mod direct de orice erori apărute in baza de date.

3.2 Crearea bazei de date

Primul pas ce trebuie urmat pentru realizarea aplicației este crearea bazei de date. Se accesează din meniul Start-> All Programs->Microsoft Office->Microsoft Access 2010 pentru a deschide programul, se selectează Blank Database după care selectăm Create.

Figura 3.1 Deschiderea bazei de date

Următorul pas îl reprezintă crearea tabelelor. Pentru a creea un tabel se selectează Create

->Table Design.

Figura 3.2 Crearea tabelelor

Tabelul este obiectul bazei de date în care sunt stocate datele. Tabelele sunt formate din coloane numite câmpuri și din linii numite înregistrări. Capătul de tabel formează structura tabelului sau în sens larg structura bazei de date. Structura tabelului este reprezentată de campuri identificate in mod unic numite atribute. Pentru a putea introduce datele în tabel trebuie ca pentru fiecare atribut sa selectăm un nume si un tip de dată.

Figura 3.3 Introducerea atributelor

Cel mai important lucru in crearea unui tabel este stabilirea cheii primare. Acest lucru se poate realiza din meniul Design->Primary key.

Figura 3.4 Stabilire cheie primara

Următorul pas îl constituie realizarea legaturilor dintre tabele. Pentru acest lucru se accesează din meniul Database Tools-> Relationships.

Figura 3.5 Legaturi intre tabele

Urmatorul pas este popularea tabelelor cu informații. Pentru a putea adăuga, modifica sau sterge inregistrarile unui tabel presupune vizualizarea acestuia în mod continut.

Figura 3.6 Introducerea inregistrarilor in tabele

Pentru consultarea bazei de date instrumentul pus la dispoziție de Access 2010 este interogarea. Pentru a crea o interogare se folosește funcția Create-> Query Design.

Figura 3.7 Crearea interogarilor

Cu ajutorul acestora putem accesa date din diferite câmpuri ale unor tabele pe baza unor criterii, datele putand fi ordonate sau nu.

Figura 3.8 Realizarea unei interogări

Pentru a crea un formular selectam din meniul Create->Form Wizard.

Figura 3.9 Crearea unui formular

Formularele sunt obiecte Access ce servesc la introducerea datelor atunci când acestea sunt associate tabelelor dar sunt utile si pentru vizualizarea anumitor date atunci când acestea sunt create pe baza interogărilor. Deci, prin folosirea formularelor putem efectua operatii tipice de adaugare, stergere, sau modificare a datelor conținute in baza de date.

Figura 3.10 Exemplu de formular

Pentru a crea un raport selectam Create-> Report Wizard.

Figura 3.11 Crearea unui raport

Raportul este un instrument folosit pentru extragerea datelor dintr-un tabel sau interogare, aranjarea acestora într-un format predefinit sau standard și vizualizarea lor pe ecran sau listarea la imprimantă.

Figura 3.12 Exemplu de raport

3.3 Interfața aplicației

Interfața aplicației are rolul cel mai important in stabilirea interacțiunii dintre utilizator si baza de date. În acest scop ea trebuie să fie cât mai ușor de folosit.

Pentru a crea interfața aplicației vom crea un prim formular ce va servi drept pagina principală. Pentru a crea un prim formular de tip meniu folosim funcția Create-> Forms-> Navigation de unde selectăm tipul de meniu dorit.

Figura 3.13 Crearea primului formular

Primul buton de legătura din meniul primei pagini este butonul „Home”. Accesând aceasta pagină vom putea vizualiza câteva informații despre companie. Deasemenea, pagina este prevăzuta cu un buton de inchidere a formularului principal.

Figura 3.14 Pagina Home

Următorul buton din meniu este butonul „CONTRACT”. Accesând această pagina vom putea vizualiza datele de contact ale firmei.

Figura 3.15 Pagina Contact

Urmatorul buton este butonul „CATEGORIE”. În urma accesării acestuia vom putea vizualiza categoriile cursurilor puse la dispoziție de catre firma.

Figura 3.16 Vizualizarea categoriilor

Butoanele „URMATOAREA CATEGORIE” SI „CATEGORIA ANTERIOARA” sunt utile pentru derularea datelor. Deasemenea, accesând butonul „CURSURILE CATEGORIEI” vom putea vizualiza cursurile ce aparțin categoriei selectate.

Figura 3.17 Vizualizarea cursurilor specific categoriei

Ultimul buton bin meniul principal este butonul „GESTIONARE DATE”. Acesta face legătura cu pagina GESTIONARE DATE in care, tot sub forma unui meniu vom regăsii urmatoarele 3 butoane: „ADAUGA DATE”, „ACTUALIZARE DATE”, „VIZUALIZARE DATE”.

Figura 3.18 Formularul Gestionare date

Prin accesarea butonului „ADAUGA DATE” vom putea vizualiza continutul paginii „Adaugari”. Această pagină conține la rândul său o serie de butoane ce ne permit adăugarea datelor in tabelele ce alcătuiesc baza de date, un buton „ACASA” ce ne permite intoarcerea in pagina principală si butonul ce ne permite închiderea formularului.

Figura 3.19 Formularul Adăugări

Din aceasta pagină, accesând butonul “ADAUGA CATEGORIE” vom putea vizualiza un nou formular ce ne permite adăugarea unei noi înregistrări prin actiunea butonului “ADAUGA CATEGORIE” căt și vizualizarea celorlalte înregistrări existente prin acțiunea butoanelor “CATEGORIA ANTERIOARA” și “URMATOAREA CATEGORIE”.Tot in acest formular vom regăsi butoane ce ne permit intoarcerea în meniul “GESTIONARE DATE” sau în formularul de adăugări, buton de inchidere a formularului.

Figura 3.20 Formular adaugă categorii

Buton “ADAUGA CURS” ne permite adăugarea unui noi curs in cadrul caregoriei respective. Deasemenea, in formularul ce ne permite adaugarea noului curs regăsim butoanele pentru derularea cursurilor existente, buton pentru închiderea formularului sau pentru întoarcerea in formularul “ADAUGARI” sau in formularul princincipal prin acționarea butonului “ACASA”.

Figura 3.21 Formular adaugă curs

Un alt buton din seria celor conținute in formularul pentru adăugarea datelor este “ADAUGA CURSANT” ce ne oferă aceleași posibilitați ca și formularele pentru adăugarea categoriilor sau a cursurilor.

Figura 3.22 Formular adaugă cursant

În același mod este conceput si formularul ce poate fi accesat din butonul “ADAUGA SOLICITARE”.

Figura 3.23 Formular adaugă solicitare

În aceeasi manieră sunt constuite si formularele disponibile la accesul butoanelor “ADAUGA CONTRACT”, “ADAUGA CHITANTA”, “ADAUGA INREGISTRARE CONTRACRT”, “ADAUGA IN REGISTRU”.

Un alt buton ce poate fi acționat din meniul “GESTIONARE DATE” este “ACTUALIZARE DATE”. Prin acțiunea acestui buton vom putea vizualiza un nou formular în care putem regăsi butoane ce ne pot redirecționa catre ștergerea sau modificarea datelor , un buton ce ne permite întoarcerea în formularul “GESTIONARE DATE” și un buton ce ne permite închiderea formularului.

Figura 3.24 Formular actualizare date

La selectarea butonului “STERGERE DATE” se va deschide un nou formular din care putem selecta tabelul din care dorim să ștergem date, fiecare tabel putând fi accesat prin unul din butoanele conținute de formular. Deasemenea, formularul este prevăzut cu un buton ce ne permite întoarcerea în meniul pentru gestionarea datelor cât și cu obișnuitul buton de închidere.

Figura 3.25 Formular stergere date

De exemplu, putem selecta butonul “STERGERE CONTRACT” in urma căruia se va deschide următorul formular:

Figura 3.26 Formular ștergere contract

Așa cum putem observa în formularul pentru ștergerea unui contract regasim o noua serie de butoane.

Prin acțiunea butonului “CAUTA CONTRACT” se va deschide o noua fereastra cu ajutorul căreia putem găsi un contract in funcție de numărul acestuia.

Figure 3.27 Fereastră de cautare

Butonul „STERGERE CONTRACT” ne permite eliminarea contractului selectat din baza de date. Deasemenea, in acest formular regăsim tipicele butoane pentru întoarecerea in formularul principal, butonul de închidere a formularului cât si un buton pentru întoarcerea in formularul “STERGERE DATE”.

Tot în formularul “ACTUALIZARE DATE” regăsim butonul “MODIFICARE DATE”.

Figura 3.28 Formular modificare date

Ca și în formularul pentru ștergerea datelor, în acest formular regăsim butoane de legătură pentru toate tabelele din baza de date in care se pot face modificări. Pe langă aceste butoane regasim ca în oricare alt formular butonul pentru închidere. Deasemenea formularul conține și un buton ce ne permite întoarerea în formularul pentru actualizare date.

De exemplu putem selecta butonul “MODIFICARE CURSANTI” ce ne va redirecționa catre urmatorul formular:

Figura 3.29 Formular modificare cursant

În acest formular cu ajutorul butonului de căutare putem găsi rapid un cursant ale cărui date dorim să le modificăm in funcție de codul acestuia. Deasemenea, pentru a schimba câmpul in funcție de care dorim să se realizeze căutarea este necesară doar poziționarea cursorului în cămpul restectiv.

Un alt tabebel în care pot apărea modificari il reprezinta administrația firmei. Astfel, prin selectarea butonului “MODIFICARE CONDUCERE” va fi deschis un formular ce ne permite actualizarea tuturor modificarilor suferite la nivelul conducerii firmei.

Figura 3.30 Formular modificare conducere

Formularul este prevăzut cu butoane ce ne permit derularea înregistrarilor disponibile in baza de date, cautarea acestora in funcție de codul departamentului, salvarea modificărilor suferite de o înregistrare, buton pentru închiderea formularului, si butoane ce ne permit întoarcerea in anumite formulare. Pentru schimbarea criteriului de căutare, ca si in cazul căutării cursanților, este necesar doar sa plasăm cursorul mouse-ului în cămpul în dorit.

În aceeași manieră sunt realizare si restul formularelor ce pot fi vizualizate prin selectarea oricărui buton de modificare a datelor.

Ultimul buton din meniul pentru gestionarea datelor este “VIZUALIZARE DATE”. În acest formular regasim butonul pentru vizualizarea rapoartelor, un buton pentru vizualizarea selectiva a datelor din mai multe tabele realizate pe baza interogarilor numit “VERIFICA DATE”, butonul pentru intoarcerea in meniul “GESTIONARE DATE” și butonul pentru închidere a formularului.

Figura 3.31 Formular vizualizare date

Dacă alegem butonul “VIZUALIZARE RAPOARTE” vom putea vizualiza un raport ce conține butoane de legătura catre rapoartele realizate pe baza tabelelor din baza de date sau pe baza interogărilor.

Figura 3.32 Formular vizualizare rapoarte

De exemplu, daca alegem butonul “VALOAREA TVA-ULUI UNEI CHITANTE” se va deschide urmatoarea casetă de dialog:

Figura 3.33 Casetă de dialog prntru introducerea numărului chitanței

Dupa introducerea datelor solicitate vom putea vizualiza următorul raport:

Figura 3.34 Raport valoarea TVA-ului unei chitanțe

Formularul conține pe langa botunul de închidere și butonul de întoarcere in formularul ce conține totalitatea rapoartelor și un buton numit “IMPRIMARE” ce ne permite tiparirea pe suport fizic a raportului.

Acest formular este realizat pe baza unei interogări pentru realizarea căreia am folosit următorul cod:

SELECT CHITANTA.[NR_CHITANTA], CHITANTA.[SERIE_CHITANTA], CHITANTA.VALOARE, CHITANTA.[TVA(%)], [VALOARE]*0.24 AS [VALOARE_TVA(Ron)]

FROM CHITANTA

WHERE CHITANTA.[NR_CHITANTA]=["introduceti numarul chitantei"];

Un alt raport al aplicației ne ajuta să vizualizăm suma chitanțelor emise într-o luna. Astfel, prin selectarea butonului “SUMA CHITANTELOR EMISE INTR-O LUNA” se vor deschide următoarele casete de dialog:

Figura 3.36 Casete de dialog pentru introducerea parametrilor luna și an

Dupa introducerea parametrilor vom putea vizualiza raportul.

Figura 3.37 Raportul pentru suma chitanțelor dintr-o luna

Interogarea pe baza căreia a fost realizat formularul precedent poate di realizată folosind următorul cod:

SELECT Month([DATA_INTOCMIRII]) AS [LUNA INTOCMIRE], Year([DATA_INTOCMIRII]) AS AN, Sum(CHITANTA.VALOARE) AS TOTAL

FROM CHITANTA

GROUP BY Month([DATA_INTOCMIRII]), Year([DATA_INTOCMIRII])

HAVING (((Month([DATA_INTOCMIRII]))=[INTRODUCETI LUNA]) AND ((Year([DATA_INTOCMIRII]))=[INTRODUCETI ANUL]));

Așa cum am menționat anterior rapoartele pot fi realizate și pe baza tabelelor. De exemplu, daca alegem butonul “TOTALITATEA CURSANTILOR” vom putea vizualiza sub forma unui raport ce poate fi deasemenea transpus pe suport fizic totalitatea cursan’ilor din baza de date.

Figura 3.38 Raport totalitate cursanți

Cel de-al doilea buton din formularul “VIZUALIZARE DATE”este butonul “VERIFICA DATE” prin selectarea căruia putem vizualiza următorul formular:

Figura 3.38 Formularul Verifică Date

Acest formular conține butoane de legătura catre toate formularele realizate pe baza interogări datelor din tabele. Ca și restul formularelor, și acesta este prevăzut cu buton de închidere și un buton pentru întoarcere in formularul din care acesta a fost deschis anterior.

Unul dintre formularele ce pot fi deschise din pagina pentru verificarea datelor ne permite vizualiarea chitanțelor cu numar cuprins într-un anumit interval. La acționarea butonului ne va fi solicitată introducerea primei si ultimei valori a intervalului dorit.

Figura 3.39 Introducerea parametrilor ce determină intervalul

Rezultatul executării acestui formular este urmatorul:

Figura 3.40 Formular Interogare pentru chitanțele dintr-un anumit interval

Pentru realizarea interogării pe baza căreia a fost realizat formularul de mai sus am folosit urmatorul cod:

SELECT CHITANTA.*

FROM CHITANTA

WHERE (((CHITANTA.NR_CONTRACT) Between ["INTRODUCETI PRIMUL NUMAR DE CONTRACT:"] And ["INTRODUCETI AL 2-LEA NUMAR DE CONTRACT "]));

Un alt formular ne permite să verificăm la ce curs este înscris un anumit cursant într-o anumita lună. Dupa accesarea butonului de legătura catre acest formular ne vor fi solicitate introducerea datelor necesare realizării interogării dupa cum urmează:

Figura 3.41 Introducerea parametrilor nume. Prenume, luna și an

Formularul aferent rezultatului acestei interogări este urmatorul:

Figura 3.42 Formular pentru aflarea cursului urmat de un strudent intr-o perioară

Pentru realizarea interogării pe baza căreia a fost realizat formularul de mai sus am folosit următorul cod:

SELECT CURSANT.*, CONTRACT.DATA_INCEPERE_CURS, CONTRACT.DATA_SCADENTA, CONTRACT.DENUMIRE_CURS

FROM CURSANT INNER JOIN CONTRACT ON CURSANT.COD_CURSANT = CONTRACT.COD_CURSANT

WHERE (CURSANT.NUME=[INTRODUCETI NUME] AND CURSANT.PRENUME=[INTRODUCETI PRENUME] AND (Month(CONTRACT.DATA_INCEPERE_CURS))=["introduceti o luna"]) AND (Year(CONTRACT.DATA_INCEPERE_CURS))=[INTODUCETI UN AN];

Un alt buton din formularul pentru verificare a datelor ne permite calculul locurilor ocupate într-o anumită lună la un anumit curs. Pentru a realiza interogarea pe baza căreia este creat acest formular am folosit următorul cod:

SELECT CONTRACT.COD_CURS, CONTRACT.DENUMIRE_CURS, Count(CONTRACT.COD_CURS) AS LOCURI_OCUPATE, Month([DATA_INCEPERE_CURS]) AS LUNA, Year([DATA_INCEPERE_CURS]) AS ANUL, CURS.LOCURI_DISPONIBILE

FROM CONTRACT INNER JOIN CURS ON CONTRACT.COD_CURS = CURS.COD_CURS

GROUP BY CONTRACT.COD_CURS, CONTRACT.DENUMIRE_CURS, Month([DATA_INCEPERE_CURS]), Year([DATA_INCEPERE_CURS]), CURS.LOCURI_DISPONIBILE

HAVING (((Month([DATA_INCEPERE_CURS]))=[INTRODUCETI LUNA]) AND ((Year([DATA_INCEPERE_CURS]))=[INTRODUCETI ANUL]));

Formularul rezultat va fi următorul:

Figura 3.43 Formular pentru aflarea locurilor ocupate lunar la cursuri

Bibliografie