Proiectarea Unei Aplicatii Informatice In Vederea Calcularii Salariilor Unor Angajati

INTRODUCERE

Prin această lucrare am încercat să pun în evidență importanța informaticii și a aplicațiilor informatice în viața economică. Rolul acestora fiind de a asigura gestiunea, prelucrarea și distribuirea informațiilor în mod cât mai eficient.

Tehnologia Informației și Comunicării a contribuit la creșterea economică și la crearea de noi locuri de muncă, la dezvoltarea accelerată a comerțului electronic, producându-se totodată și trecerea la „noua economie”.

Elementele vitale în sectoarele: comerț, producție, sănătate sunt reprezentate de către informație și comunicare.

Buna funcționare a unei societăți depinde de calitatea informației cu care se lucrează la nivelul acesteia. Pentru a-si menține poziția pe piață trebuie să aibă o organizare structurală bună, condiționată de existența unui sistem informațional care să-i ofere managerului materie primă informațională cu ajutorul căreia să-și îndeplinească obiectivele manageriale.

Lucrarea de față se bazează pe studierea unei ample bibliografii de specialitate, a legislației în domeniu, a surselor de documentare oferite de instituțiile specializate naționale prin intermediul „minunatului” Internet, metodele utilizate fiind de natură teoretică, descriptivă, inductive și deductive.

Prezenta lucrare este alcătuită din patru capitole structurate după cum urmează:

În primul capitol am vorbit despre noțiuni generale de salarizare, precum și despre contabilitatea decontărilor cu personalul și asigurările sociale,

În al doilea capitol am realizat o scurtă prezentarea a bazelor de date, în mod deosebit am prezentat aplicația Access 2010,

În al treilea capitol am realizat o scurtă introducere în lumea Internetului și a limbajului Html, în special a tehnologiei ASP.Net și a limbajului de programare C#.

Ultimul capitol conține prezentarea aplicației pentru calculul salariilor.

Am ales această temă din dorința de a prezenta modul în care salariul de încadrare „se transformă” în salariul net, pe care îl primește angajatul în fiecare lună, ceea ce asigură pentru acesta existența zilei de mâine și îi conferă un trai decent.

Salariul se clasifică in două mari categorii și anume: salariul nominal și salariul real. Diferența dintre acestea o reprezintă cantitatea de bunuri și servicii pe care un individ o poate cumpăra la un moment dat cu salariul nominal, care reprezintă suma de bani pe care persoana o primește atunci când prestează servicii pentru alte persoane.

Aplicația informatică pentru calculul salariilor își propune să informeze un contribuabil cu privire la salariul de încadrare, salariul suplimentar realizat din orele suplimentare lucrate, sumele pe care acesta le plătește către stat prin intermediul contribuțiilor la asigurări și protecție socială, impozitul pe venit datorat statului, valoarea primelor și a deducerilor primite, precum și salariul pe care acesta îl primește pentru luna lucrată.

Toate aceste date sunt preluate din baze de date creată cu ajutorul programului Microsoft Access 2010, bază de date formată din tabele care conțin informații despre angajați, procentul contribuțiilor datorate statului, primelor ce pot fi acordate angajaților, deduceri și alte in formații necesare determinării salariului net.

ASP.NET este un set de tehnologii care ne permit crearea de aplicații web. Cuprinde toate tehnologiile necesare pentru a dezvolta o aplicație web, scriind cantitatea minimă de cod. Limbajele de programare care pot fi utilizate pentru a crea aplicații ASP.NET sunt cele suportate de platforma .Net – cum sunt Visual Basic. NET și C#, iar o altă caracteristică a acestor limbaje este că au fost create având în vedere paradigma programării orientată pe obiecte. Totul din .NET și evident din ASP.NET este un obiect.

HTML reprezintă scheletul oricărei pagini Web, el fiind un limbaj descriptiv, prin care sunt descrise elementele structurale ale paginii Web: titluri, liste, tabele, paragrafe, legături cu alte pagini, precum și aspectul pe care îl are pagina din punct de vedere grafic.

CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICE PRIVIND SALARIZAREA ȘI CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL

În acest capitol se vor prezenta noțiuni generale despre salarizare, modul de calcul al drepturilor salariale, precum și contabilitatea decontărilor cu personalul și asigurările sociale.

Pe lângă aceste aspecte, voi mai vorbi și despre formele de salarizare, adaosuri, sporuri și indemnizații acordate salariaților, dar și obligații atât ale salariatului, cât și ale angajatorului.

1.1 Noțiuni privind salarizarea personalului

Încă din cele mai vechi timpuri, în schimbul muncii depuse, oamenii primeau o recompensă. Ulterior, această recompensă a cunoscut diferite conotații, iar în zilele noastre poartă denumirea de salariu.

„Etimologic, salariul provine din cuvântul latinesc salarium și reprezenta, inițial, suma de bani pe care o primeau soldații romani pentru a-și cumpăra sarea necesară în alimentația lor. Deoarece se plătea unor persoane dependente, salariul a devenit venitul unui om care nu muncește pentru sine, ci pentru altcineva, față de care este dependent din punct de vedere juridic sau economic.”

La momentul actual, „salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă. Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.”

Pentru ca un muncitor să aibă calitatea de salariat, acesta trebuie sa fie angajat cu contract de muncă individual și colectiv.

„Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.”

„Contractul colectiv de muncă este convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală, de o parte, și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă. Negocierea colectivă la nivel de unitate este obligatorie, cu excepția în care angajatorul are încadrați mai puțin de 21 de salariați.”

Salariul de încadrare reprezintă venitul cuvenit în urma încadrării salariatului în funcție de pregătirea profesională, fiind înscris în contractul de muncă și ulterior în carnetul de muncă, pe când salariul brut include salariul de încadrare la care se adaugă sporuri precum sporul de noapte, periculozitate și altele și/sau indemnizația de conducere.

Salariul net reprezintă diferența dintre salariul brut și contribuțiile obligatorii suportate de fiecare angajat, dintre care amintim: contribuția la asigurări sociale, contribuția la asigurări sociale de sănătate, contribuția la fondul de șomaj.

Începând cu data de 1 ianuarie 2014, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru un muncitor necalificat se stabilește la 850 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună, reprezentând 5,375 lei/oră, pentru un muncitor calificat, se stabilește la 935 lei/luna, iar pentru cei cu studii superioare se stabilește la 1462 lei/lună.

1.2 Forme de salarizare

În funcție de specificul activității întâlnim următoarele forme de salarizare și de organizare a muncii: salarizarea după timpul lucrat sau în regie, salarizarea în acord direct, salarizarea în acord indirect, salarizarea globală, salarizarea în acord progresiv și salarizarea prin cote procentuale.

Salarizarea după timpul lucrat sau în regie presupune acordarea drepturilor salariale în funcție de timpul lucrat. Aceasta este cea mai veche și cea mai simplă formă de salarizare și este recomandată a se aplica în următoarele situații: atunci când productivitatea muncii nu poate fi măsurată cu precizie, lucrările efectuate prezintă un grad ridicat de pericol, evidența producției pe individ este greu de ținut sau ar fi costisitoare și altele.

Avantajele pe care le prezintă salarizarea în regie sunt: determinarea foarte simplă a fondului de salarii, garanția securității venitului, absența constrângerii angajaților, reducerea costurilor legate de calculul și contabilizarea salariilor, însă prezintă și câteva dezavantaje cum ar fi: apariția tentației de delăsare a angajaților, de încetinire a ritmului de lucru, nu ia în considerare diferențele de productivitate și necesită o supraveghere atentă a salariaților pentru înlăturarea absenteismului social.

Salarizarea în acord direct presupune acordarea drepturilor salariale în funcție de rezultatele muncii. Aceasta cunoaște la rândul ei două forme: salarizarea individuală atunci când se are în vedere stimularea individului, și salarizarea colectivă atunci când recompensarea se face pe echipe.

Salarizarea în acord indirect reprezintă forma de salarizare care se aplică în cazul acelor persoane care servesc nemijlocit mai mulți lucrători care sunt plătiți în acord direct.

Salarizarea globală este cunoscută și sub denumirea de acord global, fiind utilizată în acele situații în care munca nu poate fi realizată decât în echipă. Practic, șeful grupului de muncă primește retribuțiile totale pe care le împarte membrilor echipei, ținând cont de calificare, timpul de lucru, funcție etc.

Salarizarea în acord progresiv se aplică în mod excepțional, fiind caracterizată printr-o creștere mai mare a salariatului față de producția obținută de angajat. Acordul progresiv poate fi benefic acolo unde există interes deosebit pentru creșterea producției, însă pentru a stopa epuizarea forței de muncă, se aplică doar pe perioade limitate, cu acordul sindicatelor.

Salarizarea prin cote procentuale este utilizată cu precădere în activitățile comerciale, îndeosebi pentru personalul nepermanent al unei unități, angajat cu contract de prestări servicii.

1.3 Adaosuri, sporuri și indemnizații aferente salariului

În raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, pot fi acordate diferite categorii de sporuri care se regăsesc menționate și în contractul colectiv de muncă, după cum urmează:

Spor de vechime cu un procent între 5% ( minim 3 ani de vechime) – 25% (peste 20 ani vechime);

Spor pentru condiții deosebite precum: mediu toxic, stres etc;

Spor pentru munca de noapte în procent de 25% aplicat asupra salariului de încadrare;

Spor pentru munca suplimentară ce nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază;

Spor pentru ore lucrate sâmbăta, duminica sau în sărbătorile legale, calculat prin aplicarea procentului de 100% asupra salariului de încadrare;

Spor pentru lucrul pe șantier etc.

Adaosurile reprezintă sume plătite unui salariat peste salariul de bază, fie în legătură cu munca depusă, fie sub forma premiilor pentru realizări deosebite.

Valoare indemnizație = salariu mediu x număr de zile lucrătoare de

concediu de odihnă zilnic concediu acordate

Valoarea indemnizațiilor oferite pentru concediul de odihnă nu poate fi mai mică decât salariul de bază,iar durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 zile lucrătoare.

Angajații unei entități pot beneficia de următoarele indemnizații sociale:

Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă;

Indemnizația pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă;

Concediul și indemnizația pentru maternitate;

Concediul și indemnizația de risc maternal;

Indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav;

Indemnizația pentru creșterea copilului;

Ajutorul de deces;

Alte concedii plătite;

Zile de sărbători legale.

1.4 Obligațiile angajatorului și ale salariaților

Acordarea salariilor către lucrători generează două mari categorii de obligații și anume:

Obligațiile angajatorului

Obligațiile salariaților

Dintre cele mai importante obligații ale angajatorului amintim:

Să efectueze plata salariaților înaintea oricăror altor obligații.

Să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii.

Potrivit bugetului asigurărilor sociale, cotele suportate de către angajator pentru asigurările sociale de stat (CAS) sunt:

20,8% pentru condiții normale de muncă;

25,8% pentru condiții deosebite de muncă;

30,8% pentru condiții speciale de muncă.

Pe lângă CAS, angajatorul mai trebuie să plătească și următoarele contribuții:

Contribuția angajatorului la fondul pentru plata ajutorului de șomaj a cărei valoare se calculează prin aplicarea cotei de 0,5% asupra fondului salariilor brute.

Contribuția angajatorului la fondul pentru asigurări sociale de sănătate (CASS) se calculează prin aplicarea cotei de 5,2% asupra fondului salariilor brute ale angajaților.

Contribuția angajatorului la fondul pentru accidente de muncă și boli profesionale diferențiată în funcție de clasa de risc cuprinsă între 0,15% – 0,85% aplicată asupra fondului salariilor brute ale angajaților.

Contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate se calculează prin aplicarea procentului de 0,85% asupra fondului de salarii brute.

Contribuția la fondul pentru garantare a creanțelor salariale a cărei valoare se calculează prin aplicarea procentului de 0,25% supra fondului de salarii brute.

Să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal ale salariaților și altele.

Dintre obligațiile angajaților amintim:

Îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

Fidelitatea față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu.

Reținerea de către entitate a obligațiilor fiecărui salariat care se referă la:

Impozitul pe veniturile din salarii și asimilate acestora – se calculează prin aplicarea procentului de 16% asupra venitului net impozabil al fiecărui salariat.

Contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de stat se calculează prin aplicarea cotei de 10,5% asupra salariului individual brut.

Contribuția individuală la fondul de șomaj se calculează prin aplicarea cotei de 0,5% asupra salariului de încadrare înscris în carnetul de muncă.

Contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate se calculează prin aplicarea cotei de 5,5% asupra salariului brut.

Obligația de a respecta măsurile de protecție și securitate a muncii în unitate și altele.

1.5 Contabilitatea decontărilor cu personalul

În vederea înregistrării în contabilitate a decontărilor cu personalul și evidențierea acestora se folosesc conturile din grupa 42 „Personal și conturi asimilate”, care se desfășoară astfel:

421 „Personal – salarii datorate”

423 „Personal – ajutoare materiale datorate”

424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit”

425 „Avansuri acordate personalului”

426 „Drepturi de personal neridicate”

427 „Rețineri din salarii datorate terților”

428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”

4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”

4282 „Alte creanțe în legătură cu personalul”

Sumele datorate salariaților alcătuiesc fondul lunar al salariilor brute, care în contabilitate se reflectă cu ajutorul contului 421 „Personal – salarii datorate”, care, după conținutul economic este cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă este cont de pasiv.

Soldul creditor constatat la sfârșitul lunii devine zero după achitarea restului de plată, operație ce se va derula în luna următoare.

Contul 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” este după conținutul economic cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă este cont de pasiv. Cu ajutorul acestui cont se ține evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces și a altor ajutoare acordate.

Soldul creditor reflectă ajutoarele materiale datorate.

Contul 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit” este după conținutul economic cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă este cont de pasiv. Cu ajutorul acestui cont este ținută evidența primelor acordate personalului din profitul net realizat, conform prevederilor legale.

Soldul creditor reprezintă primele acordate din profit, datorate personalului.

Între 15 și 25 ale lunii, unele unități economice plătesc salariaților chenzina întâi, care se evidențiază cu ajutorul contului 425 „Avansuri acordate personalului” care, după funcția contabilă este cont de activ, iar după conținutul economic, este cont de creanțe ale unității față de personal.

Soldul debitor reprezintă avansurile acordate.

Salariile neridicate de la casierie se evidențiază cu ajutorul contului 426 „Drepturi de personal neridicate” care, după conținutul economic este cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă este cont de pasiv.

Soldul creditor reprezintă drepturile de personal neridicate.

1.6 Modul de calcul al drepturilor salariale

Pentru calcularea drepturilor salariale, se parcurg următoarele etape:

Se calculează venitul brut prin adunarea la salariul de încadrare a sumelor aferente sporurilor, a indemnizației de conducere, a concediului de odihnă etc.

Se calculează salariul net prin deducerea din venitul brut a următoarelor contribuții: contribuția individuală de asigurări sociale, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj, contribuția individuală pentru asigurări sociale de sănătate.

Se determină venitul impozabil prin scăderea din salariul net a deducerilor personale.

Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1000 lei inclusiv, astfel:

250 lei – fără persoane în întreținere

350 lei – o persoană în întreținere

450 lei – două persoane în întreținere

550 lei – trei persoane în întreținere

650 lei – patru sau mai multe persoane în întreținere

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute din salarii cuprinse între 1000 lei și 3000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive și se stabilesc prin Ordin al ministrului finanțelor publice, folosindu-se formula:

Deducere personală pentru veniturile de până la 1000 lei * (1 – )

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute din salarii de peste 3000lei, nu se acordă deducere personală.

Persoanele aflate în întreținere pot fi: soțul, soția, copiii sau alte rude ale salariatului până la gradul al doilea, inclusiv ale căror venituri impozabile și neimpozabile nu depășesc 250lei lunar.

Se stabilește impozitul pe veniturile din salarii prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului impozabil.

Se calculează total rețineri CAS, fond șomaj,CASS, impozitul pe salarii etc.

Se determină restul de plată (chenzina a II-a) prin deducerea din salariul brut a totalului reținerilor.

1.7 Contabilitatea decontărilor cu asigurările sociale

În vederea evidențierii decontărilor cu asigurările și protecția socială, în contabilitate, se folosesc conturile din grupa 43 „Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate”, care se desfășoară astfel:

431 „Asigurări sociale”

4311 „Contribuția unității la asigurările sociale”

4312 „Contribuția personalului la asigurările sociale”

4313 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”

4314 „Contribuția angajaților pentru asigurările de sănătate”

4315 „Contribuția angajatorului pentru accidente de muncă și boli profesionale”

4317 „Contribuția angajatorului pentru concedii și indemnizații”

437 „Ajutorul de șomaj”

4371 „Contribuția unității la fondul de șomaj”

4372 „Contribuția personalului la fondul de șomaj”

4373 „Contribuția angajatorului la fondul de garantare a creanțelor salariale”

438 „Alte datorii și creanțe sociale”

4381 „Alte datorii sociale”

4382 „Alte creanțe sociale”

Contul 4311 „Contribuția unității la asigurările sociale” este după conținutul economic cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă este cont de pasiv.

Soldul creditor reflectă sumele datorate de entitate asigurărilor sociale.

Contul 4312 „Contribuția personalului la asigurările sociale” este după conținutul economic cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă este cont de pasiv.

Soldul creditor reflectă sumele datorate de personal asigurărilor sociale.

Contul 4313 „Contribuția angajatorului la asigurările sociale de sănătate” este după conținutul economic cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă este cont de pasiv.

Soldul creditor reflectă sumele datorate de entitate asigurărilor sociale de sănătate.

Contul 4314 „Contribuția angajaților pentru asigurările de sănătate” este după conținutul economic cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă este cont de pasiv.

Soldul creditor reflectă sumele datorate de angajați asigurărilor sociale de sănătate.

Contul 4315 „Contribuția angajatorului pentru accidente de muncă și boli profesionale” este după conținutul economic cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă este cont de pasiv.

Soldul creditor reflectă sumele datorate de entitate la fondul pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Contul 4317 „Contribuția angajatorului pentru concedii și indemnizații” este după conținutul economic cont de datorii/creanțe pe termen scurt, iar după funcția contabilă este cont bifuncțional.

Soldul:

Creditor reprezintă sumele datorate de entitate pentru concedii și indemnizații

Debitor reprezintă sumele de recuperat de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.

Contul 4371 „Contribuția unității la fondul de șomaj” este după conținutul economic cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă este cont de pasiv.

Soldul creditor reflectă sumele datorate de entitate la fondul de șomaj.

Contul 4372 „Contribuția personalului la fondul de șomaj” este după conținutul economic cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă este cont de pasiv.

Soldul creditor reprezintă sumele datorate de angajați la fondul de șomaj.

Contul 4373 „Contribuția angajatorului la fondul de garantare a creanțelor salariale” este după conținutul economic cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă este cont de pasiv.

Soldul creditor reprezintă sumele datorate de entitate la fondul de garantare a creanțelor salariale.

Contul 4381 „Alte datorii sociale” este după conținutul economic cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă este cont de pasiv.

Soldul creditor reprezintă contribuția unității la schemele de pensii facultative și la primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și sumele datorate bugetului asigurărilor sociale.

Contul 4382 „Alte creanțe sociale” este după conținutul economic cont de creanțe, iar după funcția contabilă este cont de activ.

Soldul debitor reprezintă sumele ce urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale.

1.8 Exemple privind contabilitatea decontărilor cu personalul

Plata avansului chenzinal către salariați

425 = 5311 10360 lei

„Avansuri acordate personalului” „Casa în lei”

Înregistrarea salariilor brute cuvenite personalului

641 = 421 25960 lei

„Cheltuieli cu salariile personalului” „Personal – salarii datorate”

Înregistrarea reținerilor din salarii:

CAS 25960 * 10,5% = 2725,8 lei

CASS 25960 * 5,5% = 1427,8 lei

Fond șomaj 25960 * 0,5% = 129,8 lei

Impozit pe salarii 25960 * 16% = 4153,6 lei

421 = % 8437 lei

„Personal – salarii datorate” 4312

„Contribuția personalului la asigurările sociale”

4314

„Contribuția angajaților la asigurările de sănătate”

4372

„Contribuția personalului la fondul de șomaj”

444

„Impozit pe salarii”

Reținerea avansului

421 = 425 10360 lei

„Personal – salarii datorate” „Avansuri acordate personalului”

Plata chenzinei a doua

421 = 5311 7163 lei

„Personal – salarii datorate” „Casa în lei”

Înregistrarea obligațiilor unității:

CAS 25960 * 20,8% = 5399,68 lei

CASS 25960 * 5,2% = 1349,92 lei

Fond șomaj 25960 * 0,5% = 129,8 lei

Accidente de muncă și boli profesionale (cod CAEN 6920 activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal – 0,150%) 25960 * 0,150% = 38,94 lei

Fond de garantare pentru plata creanțelor salariale 25960 * 0,25% = 64,9 lei

Concedii și indemnizații 25960 * 0,85% = 220,66 lei

CAS

6451 = 4311 5399,68 lei

„Contribuția unității „Contribuția unității

la asigurările sociale” la asigurările sociale”

CASS

6453 = 4313 1349,92 lei

„Contribuția unității la „ Contribuția unității la

asigurările sociale de sănătate” asigurările sociale de sănătate”

Fond șomaj

6452 = 4371 129,8 lei

„Contribuția unității pentru „Contribuția unității pentru

fondul de șomaj” fondul de șomaj”

Accidente de muncă și boli profesionale

6454 = 4315 38,94 lei

„Contribuția angajatorului pentru „Contribuția angajatorului pentru

accidente de muncă și boli profesionale accidente de muncă și boli profesionale

Fond de garantare pentru plata creanțelor salariale

6458 = 4373 64,9 lei

„Alte cheltuieli privind asigurările „ Contribuția angajatorului la fondul de

și protecția socială” garantare a creanțelor salariale”

Concedii și indemnizații

6455 = 4317 220,66 lei

„Contribuția angajatorului „Contribuția angajatorului

pentru concedii medicale” pentru concedii medicale”

Plata obligațiilor salariaților și ale entității

Plata impozitului pe salarii al angajaților

444 = 5121 4153,6 lei

„Impozit pe salarii” „Conturi la bănci în lei”

Plata obligațiilor la asigurări și protecție socială

% = 5121 11487,3 lei

4311 „Conturi la bănci în lei”

„Contribuția unității la asigurările sociale”

4312

„Contribuția personalului la asigurările sociale”

4313

„Contribuția unității la asigurările sociale de sănătate”

4314

„Contribuția angajaților la asigurările de sănătate”

4315

„Contribuția angajatorului pentru accidente de muncă și boli profesionale”

4317

„Contribuția angajatorului pentru concedii medicale”

4371

„Contribuția unității pentru fondul de șomaj”

4372

„Contribuția personalului la fondul de șomaj”

4373

„Contribuția angajatorului la fondul de garantare a creanțelor salariale”

CAPITOLUL II BAZE DE DATE

Bazele de date constituie cadrul sistemelor informaționale și au modificat fundamental modul de operare al organizațiilor. Acestea fac parte din viața noastră de zi cu zi încât de multe ori nici nu suntem conștienți că le folosim.

Ele au apărut și s-au extins din necesitatea gestionării unui volum masiv de informații, problemă specifică organizațiilor complexe din domenii variate: militar, administrativ, economic.

Astăzi, „fenomenul” s-a generalizat, practic, orice firmă, instituție, agenție guvernamentală (și mai puțin guvernamentală) chiar și persoane fizice își organizează informațiile în baze de date.

Prin conceptul de baze de date se înțelege una sau mai multe colecții de date împreună cu descrierea structurii colecțiilor de date și a relațiilor dintre ele, aflate în interdependență.

2.1 Tipuri de baze de date

Din punct de vedere al modului de organizare, structurare și accesare a datelor, cele mai cunoscute tipuri de baze de date sunt:

baze de date ierarhice;

baze de date de tip rețea;

baze de date relaționale;

baze de date orientate pe obiecte.

O bază de date relațională (BDR) poate fi definită ca un ansamblu de tabele aflate în legătură; fiecare tabelă (sau tabel), alcătuită din linii și coloane, are un nume unic și este stocată pe un suport extern (de obicei disc). La intersecția unei linii cu o coloană se găsește o valoare.

O linie oarecare din tabelă reprezintă o relație între clase de valori, de aici și denumirea de baze de date relaționale.

Ordinea liniilor nu prezintă importanță în ceea ce privește conținutul informațional al tabelei.

Ansamblul valorilor de același tip corespunde unui câmp (atribut) al entităților, atribut ale cărui valori alcătuiesc o coloană a tabelei. Fiecare câmp (atribut) este definit prin numele său și domeniul valorilor pe care le poate lua.

Principalele caracteristici ale unei relații sunt:

în cadrul unei baze de date, o relație prezintă un nume distinct de al celorlalte relații;

valoarea unui atribut într-o înregistrare (tuplu) oarecare, conține o singură valoare;

fiecare câmp (atribut) are un nume distinct;

orice valoare a unui câmp (atribut) face parte din domeniul pe care a fost definit acesta;

ordinea dispunerii câmpurilor (atributelor) în relație nu prezintă importanță;

fiecare înregistrare (tuplu) este distinctă, adică nu pot exista două înregistrări identice;

ordinea înregistrărilor (tuplurilor) nu influențează conținutul informațional al relației.

Cheia primară a unei relații (tabele) este un atribut sau un grup de atribute care identifică fără ambiguitate fiecare înregistrare (tuplu) a tabelei (relației).

Există trei restricții pe care trebuie să le verifice cheia primară:

unicitate: o cheie identifică o singură înregistrare a relației;

compoziție minimală: când cheia primară este compusă și poate fi alcătuită din toate atributele relației;

valori non-nule: valorile atributului ce desemnează cheia primară sunt întotdeauna specificate, deci ne-nule. Niciun atribut din compoziția cheii primare nu poate avea valori nule.

Cel mai folosit model de stocare a datelor este baza de date relațională.

În concluzie pentru ca un sistem să fie considerat relațional este necesar:

toate datele bazei să fie organizate în relații;

să fie implementați operatorii relaționali prin selecție, proiecție și joncțiune (de preferat joncțiunea naturală);

să fie implementați operatorii algebrici relaționali;

să fie respectate restricțiile de unicitate a cheii primare dar și a celei referențiale (străine).

2.2 Proiectarea conceptuală a bazelor de date

Metodologia de proiectare conceptuală a bazelor de date are ca obiectiv construirea unui model de date conceptual local al unei organizații, pentru fiecare vedere a utilizatorilor specificată.

Primul pas în proiectarea bazelor de date constă în realizarea unor modele de date conceptuale, pentru fiecare vedere a utilizatorilor asupra organizației.

O vedere a utilizatorului reprezintă datele cerute de către un anumit utilizator pentru a lua o decizie sau a efectua o anumită sarcină. De obicei, vederea unui utilizator constituie o zonă funcțională a organizației, cum ar fi producția, marketingul, vânzările, personalul, contabilitatea.

Modelul de date conceptual se referă la:

tipurile de entități;

tipurile de relații;

câmpurile;

domeniile câmpurilor;

cheile candidat;

cheile primare.

În cadrul unei documentații clar stabilite trebuie îndeplinite următoarele sarcini:

identificarea tipurilor de entități;

identificarea tipurilor de relații;

identificarea și asocierea câmpurilor cu tipurile de entități sau relații;

determinarea domeniilor câmpurilor;

determinarea câmpurilor chei candidat și primare;

specializarea / generalizarea tipurilor de entități;

desenarea diagramei Entitate – Relație;

revizuirea modelului de date conceptual local, împreună cu utilizatorul.

Deoarece specificația cerințelor înregistrează aceste relații sugerează că ele sunt importante pentru organizație și trebuie incluse în model. De fapt ne interesează numai relațiile cerute dintre entități. Trebuie căutate relațiile complexe, care implică mai multe entități, iar acestea trebuie să fie explicite.

O dată stabilite relațiile pe care dorim să le modelăm, urmează să se determine cardinalitatea fiecăruia care poate fi unu-la-unu (1:1), unu-la-mulți (1:m) sau mulți-la-mulți (m:m).

Pe măsură ce identificăm tipurile de relații, le atribuim denumiri care au anumite semnificații și sunt evidente pentru utilizator.

De asemenea, se înregistrează în dicționarul de date relațiile și constrângerile de cardinalitate și de participare.

De o importanță majoră în cadrul metodologiei conceptuale a bazelor de date se află și identificarea și asocierea câmpurilor cu tipurile de entități sau relații. O entitate poate fi specificată în funcție de cerințele utilizatorului.

Este important de observat dacă un câmp este simplu sau compus.

Câmpurile ale căror valori pot fi deduse din valorile altor câmpuri se numesc derivate. Aceste câmpuri nu sunt prezente în modelul de date conceptual. Dacă totuși un câmp derivat este prezent în model, trebuie să se indice că este derivat. Reprezentarea câmpurilor derivate va fi luată în considerare în cursul proiectării fizice a bazei de date.

Pe măsură ce se identifică câmpurile, li se atribuie denumiri care sunt semnificații evidente pentru utilizator.

Pentru fiecare câmp se înregistrează următoarele informații:

denumirea și descrierea atributului;

orice sinonime cunoscute ale câmpului;

tipul de date și lungimea;

valorile prestabilite ale câmpului (dacă sunt specificate);

dacă câmpul trebuie întotdeauna specificat;

dacă câmpul este compus și, în acest caz, care sunt câmpurile simple;

dacă câmpul este derivat și, în acest caz, cum trebuie calculat;

dacă câmpul are valori multiple.

2.3 Proiectarea fizica a bazelor de date pentru modelul relațional

În proiectarea fizică a bazelor de date pentru bazele de date relaționale este important cum se proiectează relațiile de bază pentru sistemul SGBD, cum se estimează dimensiunea bazei de date și cum se proiectează sistemele de securitate, pentru a satisface cerințele utilizatorilor.

Proiectarea fizică a bazelor de date este procesul de realizare a unei descrieri a implementării bazei de date ce descrie structurile de stocare și metodele de acces utilizate pentru obținerea unui acces eficient la date.

Etapele cele mai importante ale metodologiei de proiectare fizică a bazelor de date sunt:

Proiectarea relațiilor de bază pentru sistemul SGBD

Proiectarea constrângerilor organizației pentru sistemul SGBD

Analiza tranzacțiilor

Alegerea organizării fișierelor

Alegerea indecșilor secundari

Estimarea cerințelor privind spațiul pe disc

Proiectarea mecanismelor de securitate

Proiectarea regulilor de acces

Monitorizarea și reglarea sistemului operațional

Proiectantul va trebui să cunoască dacă:

sistemul acceptă definirea cheilor primare, străine și alternative;

sistemul acceptă definirea datelor necesare;

sistemul acceptă definirea domeniilor;

sistemul acceptă definirea constrângerilor organizației.

Pentru a începe procesul de proiectare fizică, trebuie mai întâi confruntate și asimilate informațiile privind relațiile obținute în decursul procesului de modelare logică a datelor. Unul dintre obiectivele principale ale proiectării fizice a bazelor de date este de a stoca datele într-un mod eficient.

Există un număr de factori care pot fi utilizați pentru măsurarea eficienței, și anume:

Transferul de tranzacții. Acesta reprezintă numărul de tranzacții care pot fi prelucrate într-un anumit interval de timp.

Timp de răspuns. Acesta reprezintă timpul scurs până la încheierea unei singure tranzacții. Din punctul de vedere al utilizatorului, se caută micșorarea timpului de răspuns cât mai mult posibil.

Capacitatea de stocare pe disc. Aceasta reprezintă spațiul de pe disc necesar stocării fișierelor bazei de date. Proiectantul va dori să minimizeze spațiul de pe disc necesar.

Proiectarea fizică inițială a bazelor de date trebuie considerată ca o estimare a performanțelor operaționale. O dată proiectul inițial implementat, va fi necesară monitorizarea sistemului și reglarea sa, în conformitate cu rezultatele observate și modificarea cerințelor.

Tipurile de organizări ale fișierelor disponibile sunt dependente de sistemul SGBD, unele sisteme oferă mai multe posibilități de alegere a structurilor.

2.4 Microsoft Access

Microsoft Access face parte din pachetul de programe Microsoft Office. Este un sistem de gestiune a bazelor de date destinat rezolvării problemelor uzuale care apar într-o firmă medie, mică sau acasă, care oferă posibilitatea efectuării următoarelor operații:

crearea și întreținerea colecției de date, utilizatorul putând crea și manipula datele fără să cunoască modul în care sunt stocate pe mediul de memorare;

memorarea și actualizarea datelor din baza de date (adăugarea, ștergerea și modificarea lor);

căutarea și găsirea informațiilor necesare și asigurarea accesului rapid la datele din colecția de date prin folosirea interogărilor;

crearea formularelor pentru vizualizarea, introducerea și actualizarea datelor;

analizarea și tipărirea datelor folosind rapoartele;

importul și exportul datelor în diverse formate de baze de date (dBase, FoxPro, Paradox) sau în format de foaie de calcul Excel;

legarea datelor din tabelele create cu alte aplicații la tabelele bazei de date Access;

asigurarea securității datelor;

asigurarea integrității datelor (se pot introduce în baza de date numai date valide, iar operațiile de actualizare nu distrug legăturile dintre tabele);

crearea și folosirea macrocomenzilor pentru automatizarea unor operații folosite mai des în exploatarea bazei de date;

crearea și lansarea în execuție a modulelor (programelor) scrise în limbajul Visual Basic for Application (VBA) care pot fi folosite ca aplicații pentru manipularea datelor și extragerea informațiilor din baza de date.

O bază de date Access poate fi definită ca o colecție de obiecte: tabele (table), interogări (query), formulare (form), rapoarte (report), pagini Web (pages), comenzi macro (macro) și module (module).

Tabela este un obiect definit de utilizator în care sunt stocate datele primare.

Formularul este un obiect care permite introducerea datelor, afișarea acestora sau controlul întregii aplicații.

Interogarea este un obiect care permite vizualizarea informațiilor obținute prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele și/sau alte cereri de interogare.

Raportul este un obiect care permite formatarea și tipărirea informțiilor obținute în urma consultării bazei de date sub formă de documente.

Pagina Web de accesare a datelor reprezintă un obiect care include un fișier HTML și alte fișiere suport în vederea furnizării accesului la date prin intermediul browser-elor Internet.

Comanda Macro reprezintă un obiect care conține o definiție structurată a uneia sau mai multor acțiuni pe care Access le realizează ca răspuns la un anumit eveniment.

Modulul reprezintă un obiect care conține proceduri definite de utilizator și scrise în limbajul de programare Visual Basic.

Bazele de date uzuale sunt concepute în scopul de a păstra structuri de date. Un element al structurii poartă numele de câmp (field). El se caracterizează prin nume, tip și lungime. Definiția structurii de date ca succesiune de câmpuri, poartă numele de șablon (template) de înregistrare (record). Datele propriu-zise grupate conform șablonului poartă numele de înregistrări. Acestea se pot reprezenta intuitiv sub forma unui tabel.

CAPITOLUL III WORLD WIDE WEB ȘI HTML

World Wide Web-ul este un sistem de documente și informații de tip hipertext legate între ele care pot fi accesate rapid prin rețeaua mondială de Internet.

Dezvoltările în rețele de calculatoare, costurile în continuă scădere ale componentelor hardware ale calculatoarelor și ale echipamentelor de rețea au condus la creșterea lungimii de bandă care au ajutat Web-ul sa aibe un conținut din ce în ce mai bogat. Web-ul este cel mai rapid mediu de transfer al informațiilor și depășește orice granițe geografice și de timp. Este de asemenea foarte ușor accesul la informații din milioane de site-uri web folosind motoare de căutare.

Documentele sunt formatate într-un limbaj de etichetare numit HTML (HyperText Markup Language) care suportă legături către alte documente, precum și fișiere grafice, audio și video, utilizatorul putând naviga dintr-un document în altul printr-un simplu click pe un hiperlink.

HTML-ul reprezintă coloana vertebrală a internetului, deși nu este un limbaj de programare ci un mod de formatare a textului.

HTTP-ul (HyperText Transfer Protocol) definește un set de standarde pentru transmiterea paginilor web pe internet.

URL-ul (Uniform Resource Locator) este o convenție standardizată care denumește în mod global o adresă web care are rolul de a identifica în mod unic resurse web (pagini web, fișiere de date, nume de site-uri etc.).

3.1. Tehnologia ASP. NET

ASP.NET este o componentă a .NET Framework care este folosită pentru a dezvolta pagini web dinamice și interactive, aplicații și servicii web. .NET este un cadru de dezvoltare software unitară care permite realizarea, distribuirea și rularea aplicațiilor-desktop Windows și aplicațiilor WEB.

Un fișier ASP poate conține text, tag-uri (marcatori) HTML și scripturi. Scripturile dintr-un fișier ASP vor fi executate de către server prin intermediul IIS (Internet Information Server) care face parte din Windows 2000, Windows NT 4.0 (Option Pack), Windows XP sau PWS (Personal Web Server) în Windows 95-98. Un script ASP, executat de către server, este întotdeauna delimitat de <% … %> și poate conține expresii, instrucțiuni, proceduri sau operatori acceptați de către limbajul folosit (de exemplu VBScript sau JavaScript).

O componentă a unei pagini ASP este ceva care, de obicei, are metode, proprietăți și colecții. Metodele unei componente determină acțiunile care pot fi efectuate cu un obiect. Proprietățile unei componente pot fi citite sau stabilite pentru a preciza starea componentei. Colecțiile unei componente sunt seturi de perechi cheie și valoare, referitoare la aceasta.

Paginile ASP au două tipuri de componente:

obiecte incluse:

Application – obiectul Application reprezintă informația care poate fi partajată între toți utilizatorii unei aplicații Active Server Pages;

ObjectContext – acest obiect se utilizează la paginile Active Server care se ocupă de tranzacții;

Request – acest obiect reprezintă toate informațiile trimise de browser către server, inclusiv variabile de formular și șiruri de interogare;

Response – acest obiect reprezintă toate informațiile trimise de la un server către un browser, inclusiv conținutul HTML, trimis către o pagină ASP;

Server – acest obiect vă permite să folosiți pe server diferite funcții utilitare;

Session – acest obiect reprezintă informația referitoare la sesiunea de lucru particulară unui utilizator.

componente ce pot fi instalate, cele mai utile fiind:

Ad Rotator – această componentă este utilizată pentru afișarea bannere-lor publicitare pe paginile unui site Web. Această componentă poate fi utilizată pentru a specifica cât de frecvent trebuie afișate diferitele bannere publicitare.

Browser Capabilities – această componentă poate fi utilizată pentru a afișa conținut HTML diferit, în funcție de capacitățile diferitelor browsere. De exemplu, se poate utiliza această componentă pentru a afișa pagini Web doar în cadre în browser-ele care acceptă cadre.

Content Linking – această componentă poate fi utilizată pentru a lega mai multe pagini HTML astfel încât să poată fi mai ușor parcurse. De exemplu, se poate utiliza această componentă pentru a lega împreună paginile unei cărți on-line.

File Access – această componentă permite lucrul cu sistemul de fișiere al calculatorului personal. Se poate utiliza această componentă pentru a citi și scrie fișiere text.

ASP.NET vine și cu câteva controale predefinite, în plus față de cele HTML, numite și controale server, deoarece tratarea evenimentelor la care acestea răspund se execută pe server. Visual Studio .NET are o interfață care permite manipularea facilă a acestora din Toolbox. Se observă că, atunci când se introduc controale intr-un Form web, in codul “din spatele acestuia”, adică in fisierul .cs asociat, se produc niște modificări: se creează un nou obiect, în funcție de ce anume s-a adăugat, ca instanță a uneia dintre clasele din spațiul de nume System.Web.UI.WebControls.

Există controale la afișare de date: Label, TextBox, dar și pentru afișarea unor colecții de informații, cum ar fi: ListBox, DropDownList, DataGrid.

Controalele au și evenimente predefinite la care răspund (de exemplu, butoanele au Click, TextBox-urile au TextChanged etc.). Fiecărui eveniment i se asociaza un handler care este o funcție, iar asocierea se poate face foarte ușor din Visual Studio. De exemplu, cu un dublu-click pe un buton, se creează automat o metodă de tipul:

private void ButtonX_Click(object sender,System.EventArgs e){}

Controlul DataGrid a marcat o îmbunătățire importantă pentru accesarea bazelor de date în aplicațiile web. Nu este însă atât de „prietenoasă” pentru utilizator cum ar fi putut să fie, având încă nevoie de o cantitate considerabilă de cod pentru a obține o funcționalitate completă folosind-o. Aceasta poate fi adresată în parte cu celelalte controale care țin de sursele de date. Acestea furnizează dezvoltatorilor web un model declarativ pentru extragerea, afișarea sau editarea datelor. Scopul acestor controale este să furnizeze controalelor data-bound o reprezentare consistentă a datelor indiferent de sursa acestora. În centrul acestor controale din ASP .NET stă clasa DataSourceControl, care aduce o implementare de bază a interfețelor IdataSource și IlistSource.

Controlul OleDbDataSource ajută un dezvoltator de aplicații care folosește tehnologia ASP să acceseze datele stocate în orice bază de date relațională care suportă ADO .NET. În cazul aplicației de față care accesează sursa de date creată cu Access, se folosește furnizorul System.Data.OleDbClient.

Pentru a accesa o bază de date dintr-o pagină web, este folosit ADO (ActivX Data Objects), care este instalat automat odată cu instalarea pachetului Microsoft IIS (Internet Information Server). Obiectele ActivX Data pot fi utilizate cu orice bază de date compatibilă ODBC (Open Database Connectivity) sau OLE DB. Aceste baze de date includ Oracle, Sybase, Informix, DB2 și Ingres.

Prin intermediul componentei ADO se pot realiza următoarele operații dintr-un fișier ASP:

Crearea unei conexiuni ADO cu baza de date;

Deschiderea conexiunii cu baza de date;

Crearea unui set de înregistrări (recordset) ADO;

Deschiderea unui set de înregistrări;

Extragerea datelor de care este nevoie dintr-un set de înregistrări;

Închiderea unui set de înregistrări;

Închiderea conexiunii cu baza de date.

Componentele principale ale ADO.NET sunt DataSet și Data Provider. Ele au fost proiectate pentru accesarea și manipularea datelor. Din cauza existenței mai multor tipuri de surse de date este necesar ca pentru fiecare tip de protocol de comunicare să se folosească o bibliotecă specializată de clase. .NET Framework include OLEDB Server.NET Data Provider pentru interacțiune cu Microsoft SQL Server, Oracle Data Provider pentru bazele de date Oracle și OLE DB Data Provider pentru accesarea bazelor de date ce utilitează tehnologia OLE DB pentru expunerea datelor (Exemplu: Access). Furnizorul de date permite unei aplicații să se conecteze la sursa de date, execută comenzi și salvează rezultate.

3.2 Limbajul C#

Codul sursă al unei pagini ASP poate fi scris în Visual Basic sau în C#.

C# reprezintă pasul următor în evoluția limbajelor de programare. Limbajul a preluat rezultatele cele mai bune din trecut, încorporând totodată și ultimele descoperiri din proiectarea limbajelor de programare moderne. De exemplu, C# a împrumutat facilități atât din Java, cât și din C++ – două din cele mai importante limbaje pe plan mondial, aducând însă și inovații proprii, precum delegările și indexările. Datorită faptului că C# utilizează arhitectura .NET, codul rezultat este extrem de portabil și permite programarea în limbaj mixt. El combină atât productivitatea largă oferită de Visual Studio, cât și puterea limbajului C++.

C# este un limbaj simplu, cu circa 80 de cuvinte cheie, și 12 tipuri de date predefinite. El permite programarea structurată, modulară și orientată obiectual, conform perceptelor moderne ale programării profesioniste.

Principiile de bază ale programării pe obiecte (încapsulare, moștenite, polimorfism) sunt elemente fundamentale ale programării C#. În mare, limbajul moștenește sintaxa și principiile de programare din C++. Sunt o serie de tipuri noi de date sau funcțiuni diferite ale datelor din C++, iar în spiritul realizării unor secvențe de cod sigure (safe), unele funcțiuni au fost adăugate (de exemplu, interfețe și delegări), diversificate (tipul struct), modificate (tipul string) sau chiar eliminate (moștenirea multiplă și pointerii către funcții). Unele funcțiuni (cum ar fi accesul direct la memorie folosind pointeri) au fost păstrate, dar secvențele de cod corespunzătoare se consideră ”nesigure”.

Aplicațiile .NET se pot dezvolta cu ajutorul mediului de dezvoltare Visual Studio sau cu .NET SDK, în ultimul caz codul putând fi scris în orice editor de text, fișierele salvându-se cu extensia .cs, iar apoi se compilează în linie de comandă.

O aplicație C# este formată din una sau mai multe clase, grupate în spații de nume (namespaces) și care conțin date și metode (funcții). Limbajul C#, ca și C++, are un alfabet format din litere mari și mici ale alfabetului englez, cifre și alte semne.

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ

Este incontestabil faptul că aplicațiile informatice au devenit instrumente nelipsite din activitatea de zi cu zi a economiștilor și nu numai. Evaluarea și alegerea celei mai potrivite aplicații rămâne însă o provocare reală, cu o serie întreagă de consecințe ulterioare.

Am ales ca opțiune favorabilă utilizarea programului Microsoft Access 2010 pentru crearea bazei de date și programul Microsoft Visual Web Developer 2010 Express pentru realizarea aplicației, destinată departamentului salarizare – personal.

Proiectarea aplicației

În vederea proiectării aplicației vom avea nevoie de: date de intrare, date de ieșire, precum și formulele de calcul.

Datele de intrare sunt informații generale despre angajați și anumite cote procentuale ce vor fi preluate de aplicația web.

Datele de ieșire se referă la valorile contribuțiilor, ale salariului net, indemnizațiilor, salariului suplimentar, deducerilor, primelor ce ar putea fi acordate, valoarea impozitului pe venit suportat de angajat.

Prelucrările efectuate se referă la totalitatea formulelor de calcul necesare determinării salariului net.

4.1.1 Date de intrare

Pentru realizarea aplicației propriu-zise în vederea calculării salariilor unor angajați dintr-o societate, este nevoie sa se creeze o bază de date care să cuprindă informații referitoare la:

date personale despre angajați,

cotele procentuale ale contribuțiilor pe care aceștia le suportă,

valoarea deducerilor care li se acordă sau nu, după caz,

departamentul de care aparțin,

funcția pe care o ocupă în cadrul societății,

salariul de încadrare al fiecărui salariat,

județul, respectiv localitatea din care provin angajații,

valoarea primelor la nivel de societate ce pot fi acordate.

plățile efectuate către fiecare angajat.

Cu ajutorul programului Microsoft Access 2010 am creat o bază de date ce cuprinde următoarele tabele:

tabela angajat

tabela contribuții

tabela deduceri

tabela departament

tabela funcții

tabela grila_salariala

tabela judet

tabela localitate

tabela plati

tabela prime

Acestea sunt considerate date de intrare ce-mi vor fi utile în vederea calculării datelor de ieșire.

4.1.2 Date de ieșire

Cu ajutorul aplicației se urmărește să se calculeze următoarele date de ieșire:

salariul suplimentar,

totalul primelor,

salariul brut total,

contribuția la asigurările de sănătate,

contribuția la asigurări sociale de sănătate,

fondul de șomaj,

venitul net,

valoarea deducerilor,

venitul net impozabil,

impozitul pe venit,

salariul net.

Acestea au scop informativ pentru angajat, dar și pentru angajator.

4.1.3 Prelucrări efectuate

Pentru calcularea salariului net sunt necesare următoarele formule de calcul:

salariul suplimentar se determină cu ajutorul formulei:

salariul suplimentar = număr de ore lucrate * plata pe oră

salariul brut total

salariul brut total = salariul brut + prime + salariul suplimentar

contribuții:

CAS

CAS = salariul brut total * 10,5%

CASS

CASS = salariul brut total * 5,5%

Fond șomaj

Fond șomaj = salariul brut total * 0,5%

Venitul net

Venit net = salariul brut total – CAS – CASS – fond șomaj

Salariul impozabil

Salariul impozabil = venit net – deducere

Impozit pe venit

Impozit pe venit = salariul brut total * 16%

Salariul net

Salariul net = salariul brut total – CAS – CASS – fond șomaj – impozit pe venit

4.2 Proiectarea tabelelor și a relațiilor dintre ele

Pentru realizarea bazei de date am creat următoarele tabele enumerate în figura de mai jos:

Fig. IV-1 Baza de date – tabele

Tabela angajat conține date personale despre angajații unei societăți precum: nume, prenume, cod numeric personal, adresa, telefon etc. În figura de mai jos este prezentată structura tabelei angajat.

Fig IV-2 Tabela angajat

După cum putem observa și în figură câmpul ID_angajat este cheia primară a tabelei, iar câmpurile: ID_localitate, ID_judet, ID_departament și respectiv ID_functie sunt chei externe ale tabelei ce ajută la realizarea legăturilor între acestea.

Crearea tabelei

CREATE TABLE angajat

(

ID_angajat AUTOINCREMENT PRIMARY KEY,

nume text,

prenume text,

CNP text,

serie_CI text,

nr_CI integer,

telefon text,

adresa text,

ID_localitate integer,

ID_judet integer,

ID_departament integer,

ID_functie integer,

FOREIGN KEY (ID_localitate) REFERENCES localitate(ID_localitate) ,

FOREIGN KEY (ID_judet) REFERENCES judet(ID_judet),

FOREIGN KEY (ID_departament) REFERENCES departament(ID_departament),

FOREIGN KEY (ID_functie) REFERENCES functii(ID_functie)

);

Tabela contribuții conține următoarele câmpuri și tipuri de date:

Fig IV-3 Tabela contribuții

Această tabelă conține date referitoare la valoarea precum și felul contribuțiilor suportate de către angajați. Cheia primară a acestei tabele o reprezintă câmpul ID_contributie.

Crearea tabelei

CREATE TABLE contributii

(

ID_contributie AUTOINCREMENT PRIMARY KEY,

tip_contributie text,

valoare_contributie double

);

Ca și tabela contribuții, tabela deduceri conține date referitoare la denumirea și valoarea deducerilor acordate salariaților, iar cheia primară a acestei tabele o reprezintă câmpul ID_deducere.

Fig IV-4 Tabela deduceri

Crearea tabelei

CREATE TABLE deduceri

(

ID_deducere AUTOINCREMENT PRIMARY KEY,

tip_deducere text,

valoare_deducere double

);

Tabela departament conține date referitoare la denumirea departamentului din care fac parte angajații firmei. Cheia primară este ID_departament, prin care acesta se identifică in mod unic.

Fig IV-5 Tabela departament

Crearea tabelei

CREATE TABLE departament

(

ID_departament AUTOINCREMENT PRIMARY KEY,

departament text

);

În cadrul tabelei funcții vom identifica două chei și anume câmpul ID_funcție care reprezintă cheia primară a acestei tabele, precum și câmpul ID_grila_salariala, care reprezintă cheia externă. Câmpul functie se referă la posturile disponibile din cadrul unei societăți.

Fig IV-6 Tabela funcții

Crearea tabelei

CREATE TABLE functii

(

ID_functie AUTOINCREMENT PRIMARY KEY,

functie text,

ID_grila_salariala integer,

FOREIGN KEY (ID_grila_salariala) REFERENCES grila_salariala (ID_grila_salariala)

);

Tabela grila_salariala conține informații referitoare la valoarea salariului de încadrare acordat în funcție de postul ocupat în cadrul societății. Cheia primară a acestei tabele o reprezintă câmpul ID_grila_salariala.

Fig IV-7 Tabela grilă salarială

Crearea tabelei

CREATE TABLE grila_salariala

(

ID_grila_salariala AUTOINCREMENT PRIMARY KEY,

grila_salariala text,

valoare_salariu double

);

După cum se observă in figura de mai jos, tabela județ conține următoarele câmpuri:

Fig IV-8 Tabela județ

Cheia primară a acestei tabele este reprezentată prin câmpul ID_judet.

Crearea tabelei

CREATE TABLE judet

(

ID_judet AUTOINCREMENT PRIMARY KEY,

judet text

);

Tabela localitate conține o cheie primară reprezentată prin câmpul ID_localitate și un alt câmp denumit localitate .

Fig IV-9 Tabela localitate

Crearea tabelei

CREATE TABLE localitate

(

ID_localitate AUTOINCREMENT PRIMARY KEY,

localitate text

);

Tabela plăți este cea mai complexă tabelă și cea mai importantă, deoarece, spre deosebire de celelalte tabele, aceasta conține date importante cu privire la: salarii, contribuții, deduceri și impozit.

Cheia primară a acestei tabele este câmpul ID_plată, iar cheia externă este câmpul ID_angajat.

Câmpurile acestei tabele, precum și tipurile de date sunt redate în figura de mai jos:

Fig IV-10 Tabela plăți

Crearea tabelei

CREATE TABLE plati

(

ID_plata AUTOINCREMENT PRIMARY KEY,

ID_angajat integer,

data_plata date,

sal_brut double,

prime double,

sal_suplimentar double,

sal_brut_total double,

CAS double,

CASS double,

somaj double,

impozit double,

venit_net double,

deducere double,

salariu_impozabil double,

sal_net double,

FOREIGN KEY (ID_angajat) REFERENCES angajat(ID_angajat)

);

Tabela prime are cheia primară reprezentată prin câmpul ID_prima și conține informații referitoare la felul primei, precum și valoarea acesteia.

Fig IV-11 Tabela prime

Crearea tabelei

CREATE TABLE prime

(

ID_prima AUTOINCREMENT PRIMARY KEY,

tip_prima text,

valoare_prima double );

Relațiile între tabele sunt prezentate în următoarea figură:

Fig IV-12 Relații între tabele

După cum se observă și în figură tabela angajat este tabela de la care pornesc legăturile de tip unu-la-mulți către celelalte tabele.

Odată ce tabelele bazei de date sunt create, precum și legăturile între acestea, se va trece la pasul următor și anume implementarea aplicației cu ajutorul bazei de date create.

Implementarea aplicației

Cu ajutorul programului Microsoft Visual Web Developer 2010 Express am creat o pagină web căreia i-am făcut conexiunea cu baza de date, obținând astfel aplicația pentru calculul salariilor.

În cele ce urmează voi descrie modul de lucru pentru obținerea aplicației.

Se lansează programul Microsoft Visual Web Developer 2010 Express și din mediul Start Page vom alege opțiunea New Web Site – Visual C# – ASP.Net Web Site.

Fig IV-13 Lansarea programului

Paginile Web pentru accesul la datele din baza de date sunt prezentate in figura de mai jos.

Codul din spatele uni pagini de vizualizare a datelor este:

<%@ Page Title="" Language="C#" MasterPageFile="~/MasterPage.master" AutoEventWireup="true" CodeFile="grile_vizualizare.aspx.cs" Inherits="grile_vizualizare" %>

<asp:Content ID="Content1" ContentPlaceHolderID="ContentPlaceHolder1" Runat="Server">

<asp:GridView ID="GridView1" runat="server" AllowPaging="True" AllowSorting="True" AutoGenerateColumns="False" DataKeyNames="ID_grila_salariala" DataSourceID="AccessDataSource1" EmptyDataText="There are no data records to display.">

<Columns>

<asp:CommandField ShowDeleteButton="True" ShowEditButton="True" />

<asp:BoundField DataField="ID_grila_salariala" HeaderText="ID_grila_salariala" ReadOnly="True" SortExpression="ID_grila_salariala" />

<asp:BoundField DataField="grila_salariala" HeaderText="grila_salariala" SortExpression="grila_salariala" />

<asp:BoundField DataField="valoare_salariu" HeaderText="valoare_salariu" SortExpression="valoare_salariu" />

</Columns>

</asp:GridView>

<asp:AccessDataSource ID="AccessDataSource1" runat="server" DataFile="App_Data\baza.mdb" DeleteCommand="DELETE FROM `grila_salariala` WHERE `ID_grila_salariala` = ?" InsertCommand="INSERT INTO `grila_salariala` (`ID_grila_salariala`, `grila_salariala`, `valoare_salariu`) VALUES (?, ?, ?)" SelectCommand="SELECT `ID_grila_salariala`, `grila_salariala`, `valoare_salariu` FROM `grila_salariala`" UpdateCommand="UPDATE `grila_salariala` SET `grila_salariala` = ?, `valoare_salariu` = ? WHERE `ID_grila_salariala` = ?">

<DeleteParameters>

<asp:Parameter Name="ID_grila_salariala" Type="Int32" />

</DeleteParameters>

<InsertParameters>

<asp:Parameter Name="ID_grila_salariala" Type="Int32" />

<asp:Parameter Name="grila_salariala" Type="String" />

<asp:Parameter Name="valoare_salariu" Type="Double" />

</InsertParameters>

<UpdateParameters>

<asp:Parameter Name="grila_salariala" Type="String" />

<asp:Parameter Name="valoare_salariu" Type="Double" />

<asp:Parameter Name="ID_grila_salariala" Type="Int32" />

</UpdateParameters>

</asp:AccessDataSource>

</p>

</asp:Content>

Codul din spatele uni pagini de inserare a datelor este:

<%@ Page Title="" Language="C#" MasterPageFile="~/MasterPage.master" AutoEventWireup="true" CodeFile="grile_inserare.aspx.cs" Inherits="grile_inserare" %>

<asp:Content ID="Content1" ContentPlaceHolderID="ContentPlaceHolder1" Runat="Server">

<p>

<strong>

Grile – Inserare

</strong>

</p>

<p>

<asp:DetailsView ID="DetailsView1" runat="server" AllowPaging="True" AutoGenerateRows="False" DataKeyNames="ID_grila_salariala" DataSourceID="AccessDataSource1">

<Fields>

<asp:BoundField DataField="ID_grila_salariala" HeaderText="ID_grila_salariala" InsertVisible="False" ReadOnly="True" SortExpression="ID_grila_salariala" />

<asp:BoundField DataField="grila_salariala" HeaderText="grila_salariala" SortExpression="grila_salariala" />

<asp:BoundField DataField="valoare_salariu" HeaderText="valoare_salariu" SortExpression="valoare_salariu" />

<asp:CommandField ShowDeleteButton="True" ShowEditButton="True" ShowInsertButton="True" />

</Fields>

</asp:DetailsView>

<asp:AccessDataSource ID="AccessDataSource1" runat="server" DataFile="App_Data\baza.mdb"

DeleteCommand="DELETE FROM `grila_salariala` WHERE `ID_grila_salariala` = ?"

InsertCommand="INSERT INTO `grila_salariala` (`grila_salariala`, `valoare_salariu`) VALUES (?, ?)"

SelectCommand="SELECT `ID_grila_salariala`, `grila_salariala`, `valoare_salariu` FROM `grila_salariala`"

UpdateCommand="UPDATE `grila_salariala` SET `grila_salariala` = ?, `valoare_salariu` = ? WHERE `ID_grila_salariala` = ?">

<DeleteParameters>

<asp:Parameter Name="ID_grila_salariala" Type="Int32" />

</DeleteParameters>

<InsertParameters>

<asp:Parameter Name="grila_salariala" Type="String" />

<asp:Parameter Name="valoare_salariu" Type="Double" />

</InsertParameters>

<UpdateParameters>

<asp:Parameter Name="grila_salariala" Type="String" />

<asp:Parameter Name="valoare_salariu" Type="Double" />

<asp:Parameter Name="ID_grila_salariala" Type="Int32" />

</UpdateParameters>

</asp:AccessDataSource>

</p>

</asp:Content>

Fig. IV-15 Paginile web

Aplicația este foarte ușor de folosit de către orice persoană. Acesta nu conține termeni greu de înțeles, motiv pentru care, interpretarea rezultatelor este facilă și explicită atât pentru angajat, cât și pentru angajator.

Fig. IV-16 Prima pagină

După cum se observă în figura de mai sus, meniul este unul foarte simplu, dar cât se poate de complex.

În partea dreaptă se află un mesaj de întâmpinare și se pot adăuga date despre realizatorul aplicației.

În partea stângă se află meniul acasă, toate tabelele din baza de date preluată din Access 2010, precum și plățile efectuate.

Fiecare tabelă are două opțiuni și anume vizualizare, respectiv, inserare.

Alegând opțiunea vizualizare, vom vedea toate înregistrările din baza de date la care putem modifica o înregistrare prin opțiunea edit sau putem efectua o ștergere din baza de date, prin opțiunea delete.

Alegând opțiunea inserare putem modifica (edit), șterge (delete) sau introduce (new) o noua înregistrare în baza de date, modificări ce se vor salva automat și în baza de date din Access.

Codul pentru inserarea datelor în tabela plăți este:

Fig IV-14 Inserarea de date

În meniul plăți se pot vedea plățile efectuate, istoricul plăților pentru fiecare angajat, precum și efectuarea plăților către angajați.

În cazul în care se constată o eroare în efectuarea plății către un anumit angajat, ștergem plata efectuată către angajatul respectiv și generăm altă plată. Toate aceste operațiuni se fac din meniul vizualizare plăți, meniu în care ștergem plata, precum și din meniul plată angajat,meniu în care generăm o nouă plată.

În meniul plată angajat generăm fluturașul de salariu pentru fiecare angajat.

Codul pentru calculul salariilor este:

protected void Page_Load(object sender, EventArgs e)

{

// Preiau valorile transmise

string ID_angajat = Request.QueryString["Value1"];

Label1.Text = "" + ID_angajat;

//TextBox1.Text = GridView4.Rows[0].Cells[0].Text;

}

// Buton preia salariu

protected void Button3_Click(object sender, EventArgs e)

{

TextBox1.Text = "" + GridView4.Rows[0].Cells[0].Text;

}

// Salariu suplimentar

protected void Button2_Click(object sender, EventArgs e)

{

decimal nr_ore = 0, plata_ora = 0, total;

try

{

nr_ore = Convert.ToDecimal(TextBox2.Text);

plata_ora = Convert.ToDecimal(TextBox3.Text);

total = nr_ore * plata_ora;

Label11.Text = "" + total.ToString();

}

catch

{

TextBox2.Text = "" + "Eroare";

}

}

// Buton calculeaza

protected void Button1_Click(object sender, EventArgs e)

{

decimal prime = 0, sal_brut = 0, sal_brut_total = 0, sal_net = 0, CAS = 0, CASS = 0, somaj = 0;

decimal venit_net = 0, impozit = 0, venit_baza = 0, sal_suplimentar = 0, deducere=0, salariu_impozabil;

for (int i = 0; i < GridView5.Rows.Count; i++)

{

if (((CheckBox)(GridView5.Rows[i].Cells[0].FindControl("CheckBox1"))).Checked)

{

prime = prime + Convert.ToDecimal(GridView5.Rows[i].Cells[2].Text);

}

}

try

{

sal_brut = Convert.ToDecimal(TextBox1.Text);

}

catch

{

sal_brut = Convert.ToDecimal(GridView4.Rows[0].Cells[0].Text);

}

for (int i = 0; i < GridView7.Rows.Count; i++)

{

if (sal_brut < 1000)

{

if (((CheckBox)(GridView7.Rows[i].Cells[0].FindControl("CheckBox2"))).Checked)

{

deducere = deducere + Convert.ToDecimal(GridView7.Rows[i].Cells[2].Text);

}

}

else

if (sal_brut > 3000)

deducere = 0;

else

if (((CheckBox)(GridView7.Rows[i].Cells[0].FindControl("CheckBox2"))).Checked)

{

deducere = deducere + Convert.ToDecimal(GridView7.Rows[i].Cells[2].Text) * (1 – ((sal_brut – 1000) / 2000));

}

}

sal_suplimentar = Convert.ToDecimal(Label11.Text);

sal_brut_total = sal_brut + prime + sal_suplimentar;

CAS = sal_brut_total * Convert.ToDecimal(GridView6.Rows[1].Cells[2].Text) / 100;

CASS = sal_brut_total * Convert.ToDecimal(GridView6.Rows[2].Cells[2].Text) / 100;

somaj = sal_brut_total * Convert.ToDecimal(GridView6.Rows[3].Cells[2].Text) / 100;

venit_net = sal_brut_total – CAS – CASS – somaj;

salariu_impozabil = venit_net – deducere;

impozit = salariu_impozabil * Convert.ToDecimal(GridView6.Rows[0].Cells[2].Text) / 100;

sal_net = sal_brut_total – impozit – CAS – CASS – somaj;

Label4.Text = "" + sal_brut.ToString();

Label12.Text = "" + prime.ToString();

Label15.Text = "" + sal_suplimentar.ToString();

Label3.Text = "" + sal_brut_total.ToString();

Label5.Text = "" + CAS.ToString();

Label6.Text = "" + CASS.ToString();

Label7.Text = "" + somaj.ToString();

Label8.Text = "" + impozit.ToString();

Label9.Text = "" + venit_net.ToString();

Label13.Text = "" + deducere.ToString();

Label14.Text = "" + salariu_impozabil.ToString();

Label10.Text = "" + sal_net.ToString();

}

Selectăm numele angajatului către care dorim să efectuăm plata și vor apărea următoarele: date despre angajat, departamentul din care face parte, funcția pe care o ocupă, salariul de încadrare la care avem opțiunea de a-l modifica, salariul suplimentar care se calculează în funcție de numărul de ore lucrate peste programul normal de lucru și plata pe oră.

În funcție de performanțele angajatului și nu numai, acesta poate primi anumite prime, prime pe care le putem observa în cadrul aplicației.

În funcție de numărul de persoane aflate în întreținere, angajatul primește sau nu deduceri, după caz.

Se calculează contribuțiile și impozitul pe salariu, după care se generează și se salvează fluturașul de salariu.

CONCLUZII FINALE

În cadrul sistemului de salarizare sunt variante în care se utilizează și alte criterii în afară de randamentul salariatului pentru determinarea salariilor. Cele mai importante se referă la reducerea costurilor de producție, gradul de utilizare a echipamentelor de producție, calitatea produselor etc.

Aplicarea formei de salarizare este determinată de mai mulți factori:

rezultatele muncii unui lucrător sau ale unui colectiv de lucrători trebuie să fie ușor și real măsurabile,

avantajele obținute în urma muncii în acord trebuie să acopere cu prisosință cheltuielile pentru elaborarea normelor de muncă și pentru evidențierea respectivă a producției,

necesitatea de a spori producția peste nivelul planificat la anumite produse,

aplicarea salarizării în acord nu trebuie să conducă la înrăutățirea calității producției, la încălcarea regimurilor tehnologice și a măsurilor de sănătate și securitate în muncă,

salariul este un cost fix de aceea este necesar ca aplicarea acestei forme de salarizare să nu determine depășirea consumurilor normate de materii prime, materiale, combustibil și energie.

Având în vedere cerințele de mai sus, această formă de salarizare se poate aplica în industrie, în raport cu numărul de bucăți, metri, tone executate; în construcții în raport cu numărul de metri cubi de zidărie, metri pătrați dulgherie, tencuieli; în agricultură, în raport cu tonele marfă transportate, precum și în alte ramuri sau activități unde măsurarea muncii se poate face individual pe baza unor norme specifice alocate pe fiecare tip de activitate.

Salarizarea în acord direct se practică individual și colectiv. Ambele forme de salarizare în acord au două caracteristici. Pe de o parte, bazându-se pe norme de timp de muncă sau norme de producție, obiectivul activității este clar și motivant de la început pentru muncitor, iar rezultatul prestației de muncă este lesne de măsurat. Pe de altă parte, salarizarea direct proporțională este rezultatul multiplicării numărului de unități realizate cu salariul stabilit pe unitate. Claritatea acestor două caracteristici asigură încrederea și stabilitatea în raporturile de muncă.

Tendința în lume, se pare, este în direcția eliberării muncitorilor de tensiunea la care îi supun formele de remunerație, în funcție de rezultatele individuale. Unele sindicate au cerut cu succes instaurarea sistemului salarizării exclusiv după timp, ajutate în acest sens de aplicarea procedeelor mecanizate sau informatizate din ce în ce mai perfecționate.

În ceea ce privește aplicația informatică pentru calculul salariilor realizată de mine, are scop informativ asupra modului de calcul al salariilor la modul general. Cu ajutorul acesteia, am reușit să exemplific modul de „transformare” al salariului de încadrare în salariu net, salariu pe care îl primesc muncitorii la sfârșit de lună.

Pe viitor, acestei aplicații i se mai pot aduce o serie de îmbunătățiri, în funcție de dorințele utilizatorului cum ar fi: calculul sporurilor salariale de orice fel, a indemnizațiilor de orice fel, a ratelor mărfuri, a debitelor și altele.

În același timp se poate calcula salariul prin prisma chenzinei I și chenzinei a II-a.

Cu ajutorul unor formule de calcul se poate determina totalul cheltuielilor cu salariile, dar și generarea automată pentru completarea ulterioară a declarației 100, respectiv a declarației 112 și bineînțeles realizarea oricăror altor opțiuni ale beneficiarului aplicației.

Bibliografie

Duțmănescu Dorel, Baze de date, Edirtura Universității din Ploiești, Ploiești, 2005

Dușmănescu D., Pătrașcu A., Tănăsescu A., Baze de date MS_Access. Teorie și aplicații, Editura Universitatea din Ploiești, Ploiești, 2006

Niță A., Niță M., Olăroiu N., Pintea R., Sichim C., Terasă D., Introducere în .NetFramework , Editura Byblos srl, pentru Microsoft, 2008

Sălceanu A., Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările contabile românești și directivele europene. Teorie, teste-grilă și probleme, Editura Economică, București, 2011, p. 358

Străoanu B. M., Examen la conta? Nimic mai ușor! 585 de subiecte teoretice, studii de caz, monografii și aplicații, rezolvate… sau nu, Editura Economică, București, 2010

Aesir Webdesign – Tehnologii de web design folosite, la www.aesir-webdesign.ro

Gemenii Network – Glosar de termini, la www.gemenii.ro

Art. 10 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii

Art. 56 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal actualizat

Art. 159 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii actualizat

Art. 229 alin (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii actualizat

Art. 258 din Legea nr. 95/2006

Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale

Legea nr. 346/2002 privind asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare

OUG nr. 158/2005 cu modificările ulterioare

*** – www.asp.net

*** – www.google.ro

Bibliografie

Duțmănescu Dorel, Baze de date, Edirtura Universității din Ploiești, Ploiești, 2005

Dușmănescu D., Pătrașcu A., Tănăsescu A., Baze de date MS_Access. Teorie și aplicații, Editura Universitatea din Ploiești, Ploiești, 2006

Niță A., Niță M., Olăroiu N., Pintea R., Sichim C., Terasă D., Introducere în .NetFramework , Editura Byblos srl, pentru Microsoft, 2008

Sălceanu A., Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările contabile românești și directivele europene. Teorie, teste-grilă și probleme, Editura Economică, București, 2011, p. 358

Străoanu B. M., Examen la conta? Nimic mai ușor! 585 de subiecte teoretice, studii de caz, monografii și aplicații, rezolvate… sau nu, Editura Economică, București, 2010

Aesir Webdesign – Tehnologii de web design folosite, la www.aesir-webdesign.ro

Gemenii Network – Glosar de termini, la www.gemenii.ro

Art. 10 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii

Art. 56 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal actualizat

Art. 159 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii actualizat

Art. 229 alin (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii actualizat

Art. 258 din Legea nr. 95/2006

Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale

Legea nr. 346/2002 privind asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare

OUG nr. 158/2005 cu modificările ulterioare

*** – www.asp.net

*** – www.google.ro