Programul Packet Tracer

Informatica

Programul Packet Tracer

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins

Introducere în programul Packet Tracer

Capitolul I. Interfața generală

I.1. Spațiul de lucru și moduri de lucru

I.2. Configurarea preferințelor

I.3. Terminologie Importantă

I.4 .Tipuri de Conexiuni / Legături

I.5. Starea legăturii

I.6. Starea Luminii de Legatură

I.7. Dispozitive de rețea

Capitolul II. Configurarea

II.1. Configurarea Fizică și Lista de Comenzi

II.2. Configurarea Dispozitivelor

II.3. Configurarea routerelor

II.4. Configurări de rutare

II.5. Routere: IOS

II.6. Configurarea PC-urilor

II.6.1. Configurarea IP-urilor

II.6.2. Comanda Prompt Utility

Capitolul III. Modul Simulare

III.1. Simulare în timp real

III.2.Inspectarea dispozitivelor

Capitolul IV. Simularea unei rețele

IV.1. Simularea retelei cu switch

IV.2. Simularea unei rețele cu Hub-uri

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere în programul Packet Tracer

Programul Packet Tracer furnizează simularea vizuală a echipamentelor și a proceselor de rețea pentru a compensa lipsa echipamentului. Deși sunt valabile și alte produse de simulare a echipamentelor Cisco, ele nu includ avantajele vizuale din Packet Tracer. Packet Tracer vă ajuta să rezolvați unele provocări uzuale cu care administratorii de rețea se confruntă zilnic, în același timp ajutându-ne să explorăm noi frontiere în educația în rețelistică.

Programul Packet Tracer furnizează multiple variante de a demonstra concepte de proiectare și configurare a rețelelor. Deși Packet Tracer nu este substituentul echipamentelor, el permite studenților să exerseze folosind o interfată cu linii de comandă. Această capabilitate „edoing” este o componentă fundamentală a învățării despre cum se configurează router-ele și switch-urile folosind liniile de comandă.

În Simulation and Vizualization Mode, putem observa și controla intervalele de timp, procesele interne ale transferului de date și propagarea datelor prin rețea. Aceasta ne ajută să întelegem conceptele fundamentale din spatele operațiilor de rețea.

Real-Time Mode ofera o alternativa viabila la echipamentul real si ne permite sa dobanim experienta in configurare inainte de a lucra cu echipamente reale.

Capitolul I

Interfața generală

Când programul Packet Tracer este deschis, va apărea urmatoarea interfață:

Fig. 1.1.Înterfata generala a programului Packet Tracer

Cele 10 componente încercuite sunt definite astfel:

1. Bara Meniu – această bară furnizează meniurile File, Options, și Help; aici veți găsi comenzile de bază cum ar fi Open, Save, Print, și Preferences. Deasemenea veți putea accesa Activity Wizard din meniul File.

2. Bara Main Tool – această bară furnizează icoanele cu scurtăturile comenzilor File și Edit. Această bară furnizează butoanele pentru Zoom, paleta de desenare și Device Template Manager. În partea dreaptă, veți găsi butonul Network Information, care poate fi folosit pentru a adăuga descrierea rețelei curente (sau orice alt text pe care doriti să-l includeți)

3. Bara Common Tools – această bară furnizează accesul pentru cele mai folosite unelte: Select, Move Layout, Place Note, Delete, Inspect, Add Simple PDU, și Add Complex PDU.

4. Bara Logical/Physical Workspace și Navigation – puteți să oscilați între Physical Workspace și Logical Workspace cu butoanele din această bară. Deasemenea această bară permite navigarea prin nivelurile unui grup, Create New Clusters, Move Object, Set Tiled Background, și Viewport

5. Workspace – aici se realizează rețeaua, se urmăresc simulările, și se vizualizează foarte multe informații și statistici.

6. Bara Realtime/Simulation – aici puteți oscila între Realtime Mode și Simulation Mode cu opțiunile de pe această bară. Această bară furnizeaza de asemenea butoanele Power Cycle Devices, Play Control ,Event List

7. Caseta componentelor rețelei – din această casetă se pot alege dispozitivele și conexiunile care sunt folosite în spațiul de lucru. Acesta conține caseta Device – Type Selection și caseta Device-Specific Selection.

8. Caseta cu tipurile de componente ale rețelei – această casetă conține tipurile de dispozitive și conexiunile disponibile în Packet Tracer.

Caseta Device-Specific Selection se va schimba în funcție de dispozitivele pe care dumneavoastră le alegeti.

9. Caseta cu selectarea specificațiilor componentelor – din această casetă puteti selecta ce componente vreți să folosiți în rețeaua dumneavoastră și ce conexiuni să faceți.

10. Fereastra de pachete creată de utilizator – această fereastră administrează pachetele pe care le folosiți în rețea în timpul simulării.

1.1 Spațiul de lucru și moduri de lucru

Programul Packet Tracer are două spații de lucru : logic și fizic, și două moduri de lucru: (în timp real și simulare). La pornire, sunteți în spațiul de lucru logic în modul de lucru în timp real. Putem construi rețeaua și să o vizualizăm în timp real în această configurație. Putem schimba în modul de simulare și să testăm scenarii de rețea controlate. Deasemenea, putem schimba în modul fizic de lucru pentru a aranja aspectele fizice (cum ar fi locația) pentru dispozitivele folosite. Nu putem testa rețeaua atât timp cât suntem în spațiul fizic de lucru. Trebuie să ne întoarcem la spațiul logic de lucru logic după ce terminăm de lucrat în spațiul de lucru fizic.

1.2 Configurarea preferințelor

Programul Packet Tracer poate fi personalizat prin configurarea preferințelor personale. Din bara Menu, selectăm Options → Preferences pentru a vedea setările programului. Sub panoul Interface, se pot alege urmatoarele setări: Animation, Sound, și Show Link Lights. Setări care să convină performațelor sistemului și preferintelor utilizatorului. Deasemenea se poate administra ordinea de informații cu setările Hide Device Label și Port Labels Always Shown. Caracteristica Logging permite programului să recepționeze toate comenzile din Cisco IOS care sunt exportate într-un document text. Caracteristica Enable Screen Reader Support citește toate titlurile și descrierile ferestrei vizibile. In cele din urmă, se poate modifica limba de bază a programului prin alegerea din lista de limbi și apoi apasând butonul Change Language.

Fig.1.2.Fereastra Interface din panoul Prefernce

În panoul Administrative, se pot administra imaginile de fundal care sunt disponibile în program. Deasemenea se poate seta o parolă pentru a preveni falsificarea imaginilor.

Fig. 1.3 Fereastra Administrative din panoul Prefernce

În panoul Hide, se poate alege ascunderea sau prezentarea interfetelor Physical, Config, CLI, Desktop, și GUI în dialogul de editare a dispozitivelor.

Fig. 1.4. Fereastra HIDE din panoul Prefernce

În panoul Font se pot selecta diferite fonturi și dimensiuni de font pentru Dialogs, Workspace/Activity Wizard, și General Interface.

Fig. 1.5 Fereastra Font din panoul Prefernce

1.3 Terminologie Importantă

1. ICMP ping: comanda ce constă într-un un mesaj ecou de cerere de la un dispozitiv la altul, și ecoul de întoarcere răspunde.

2. Adresa IP: 32 biti se repartizează dispozitivelor pe masură ce acestea se identifică în rețea.

3. Ethernet: una din cele mai comune standarde de LAN pentru hardware, comunicare și cablare.

4. Fast Ethernet Interface: 100Mbps portul Ethernet. În Packet Tracer, un GUI poate fi folosit să configureze o astfel de retea.

5. Modelul OSI: 7 cadre de straturi pentru a vizualiza protocoalele și dispozitivele, alcatuirea aplicatiei, prezentarea, sesiunea, transportul, rețeaua, legătura de date și nivelul fizic.

6. PDU: unitatea informașiilor de protocol, un grup de informații corespunzătoare unui strat dat în modelul OSI.

7. Pachete: unități de informații de protocol de nivel 3 OSI.

8. Tabele de dispozitiv: include ARP, switch-uri și tabele de routare. Acestea conțin informațiile referitoare la dispozitivele și protocoalele din rețea.

9. Tabele ARP: (ARP= Address Resolution Protocol ), păstrează perechile de adrese IP și adresele Ethernet MAC.

10. Scenariu: O topologie cu un set de PDU plasate în rețea pentru a fi trimis la un anumit timp. Folosind diferite scenarii, se poate experimenta cu diferite combinații de pachete folosind aceleași topologii de baza.

1.4 Tipuri de Conexiuni / Legături

Packet Tracer suportă o gamă variată de conexiuni de rețea. Fiecare tip de cablu poate fi conectat la anume tipuri de interfețe.

Fig. 1.6.Tipurile de conexiuni din Packet Tracer

Tipuri de cablu:

Console

Conexiunile Console pot fi făcute între PC-uri și routere sau switch-uri. Trebuie îndeplinite anumite condiții pentru: viteza la ambele părți trebuie să fie egală, biții de date trebuie să fie 7 pentru amândouă sau 8 pentru amândouă, paritatea trebuie să fie aceeași, biții de stop trebuie să fie 1 sau 2 (dar nu e nevoie să fie la fel) și controlul fuxului poate fi oricare pentru oricare parte.

Copper Straight-through

Acest tip de cablu este standardul mediului Ethernet pentru conexiuni între echipamente care operează pe nivele OSI diferite (cum ar fi de la hub la router, switch la PC, router la hub). Poate fi conectat pe următoarele tipuri de porturi: 10 Mbps Copper (Ethernet), 100 Mbps Copper (Fast Ethernet), and 1000 Mbps Copper (Gigabit Ethernet).

Copper Cross-over

Acest tip de cablu este mediul Ethernet pentru conexiuni între echipamente care operează pe aceleași nivele OSI (cum ar fi hub la hub, PC la PC, PC la imprimantă). Poate fi conectat pe urmatoarele tipuri de porturi: 10 Mbps Copper (Ethernet), 100 Mbps Copper (Fast Ethernet), și 1000 Mbps Copper (Gigabit Ethernet).

Fiber

Mediul Fiber este folostit pentru a face conexiuni între porturile pentru fibră (100 Mbps or 1000 Mbps).

Phone

Conexiunile pe linia telefonică pot fi făcute numai între echipamente cu port de modem. Aplicația standard pentru conexiunile modem este un echipament (cum ar fi un PC) care să se formeze într-un nor de rețea.

Coaxial

Mediul Coaxial este folosit pentru conexiuni între porturile coaxiale cum ar fi un cablu modem conectat la un Packet Tracer Cloud.

Serial DCE and DTE

Conexiunile Serial, des folosite pentru legăturile WAN, trebuie făcute între porturile serial. Trebuie luat în vedere că trebuie activat clocking-ul pe partea DCE pentru a activa protocolul de linie. Clocking-ul DTE este optional. Vă puteți da seama care capăt al conexiunii este partea DCE după icon-ul mic “clock” de langa port. Dacă alegeți tipul de conexiune Serial DCE și apoi conectați două echipamente, primul echipament va fi partea DCE și al doilea va fi automat partea DTE. Reciproca este valabilă dacă alegeți tipul de conexiune Serial DTE.

1.5 Starea legăturii

Când conectați două echipamente, veți vedea în mod normal lumini de legatură la ambele capete ale conexiunii. Unele conexiuni nu au lumini de legatură.

1.6 Starea Luminii de Legatură

Verde aprins Legatura fizică este funcțională. Totuși, acesta nu este indicatorul statusului protocolului de linie al legăturii.

Verde întrerupt Legătura este activă.

Rosu Legătura fizică este întreruptă. Nu se detectează nici un semnal.

Galben (amber) In Packet Tracer portul este blocat din cauza procesului de întrerupere a buclelor de la nivelul 2. Asta se întampla numai la switch-uri.

1.7 Dispozitive de rețea

Packet Tracer suportă o arie largă de coeficienți pentru dispozitivele de rețea. Orice dispozitiv trebuie oprit înainte de a adauga sau șterge anumiți coeficienți . Deasemena , când oprim switchurile sau routerele și apoi le pornim din nou ele vor încarca fișierele inițiale de pornire. Dacă nu am salvat configurația de lucru anterior atunci aceasta va fi pierdută .

Capitolul II. Configurări

2.1 Configurare Fizică și Lista de Comenzi

Când dați click pe un dispozitiv în spațiul de lucru, prima oară ne este prezentat Physical Device View (modul fizic) al dispozitivelor de rețea. Vom vedea o imagine interactivă a dispozitivului de rețea în panoul principal și o serie de comenzi disponibile în stânga. Putem interacționa cu dispozitivul apasând butonul de power, putem adăuga sau șterge un coeficient, selectându-l dintr-o anumită listă, astfel putem că o arie largă de coeficienți pentru dispozitivele de rețea. Orice dispozitiv trebuie oprit înainte de a adauga sau șterge anumiți coeficienți . Deasemena , când oprim switchurile sau routerele și apoi le pornim din nou ele vor încarca fișierele inițiale de pornire. Dacă nu am salvat configurația de lucru anterior atunci aceasta va fi pierdută .

Capitolul II. Configurări

2.1 Configurare Fizică și Lista de Comenzi

Când dați click pe un dispozitiv în spațiul de lucru, prima oară ne este prezentat Physical Device View (modul fizic) al dispozitivelor de rețea. Vom vedea o imagine interactivă a dispozitivului de rețea în panoul principal și o serie de comenzi disponibile în stânga. Putem interacționa cu dispozitivul apasând butonul de power, putem adăuga sau șterge un coeficient, selectându-l dintr-o anumită listă, astfel putem cofigura un router cu modulele afișate în poza (HWIC-4ESW,WIC-1T,etc).

Fig. 2.l.Modul Phisycal din fereastra de configurare a router-ului.

2.2 Configurarea Dispozitivelor

La fel ca în rețelele reale, rețelele dezvoltate în Packet Tracer trebuie configurate înainte de a funcționa corect. Pentru dispozitivele simple, aceasta înseamnă doar introducerea câtorva câmpuri de comenzi (spre exemplu adrese de IP sau măsti de subnet) sau de a selecta câteva opțiuni în panoul de configurare. Routerele și switchurile, pe de altă parte, sunt dispozitive avansate care trebuiesc configurate mult mai sofisticat. Unele dintre setări pot fi date din tabul Config, dar majoritatea setărilor avansate trebuie făcute din Cisco IOS. Această secțiune explică tabul Config pentru toate elementele de rețea. Aici putem găsi de asemenea toate comenzile suportate pentru routere si switchuri.

2.3 Configurarea Routerelor

Tabul Config ofera patru nivele generale de configurare: global, routing, switching (Cisco 1841 and Cisco 2811) și interface. Pentru a desfășura o configurare globală, se apasă butonul GLOBAL pentru a desfășura butonul de Settings (dacă nu s-a expandat deja). Pentru a configura rutarea, se apasă Routing și se alege Static sau RIP. Pentru configurarea SWITCHING se apasă butonul switching pentru a expanda butonul VLAN Database. Pentru a configura o interafata se apasă butonul INTERFACE pentru a expanda o listă de interfețe și apoi de a alege interfața dorită. De observat ca butonul Config oferă posibilitatea unei alternative la Cisco IOS CLI numai pentru caracteristicile comune și simple. Pentru accesarea tuturor comenzilor disponibile pentru un router modelat de noi trebuie accesat Cisco IOS CLI. În configurațiile făcute în tabul Config fereastra de jos va arăta comenzile echivalente pentru toate acțiunile.

2.4 Configurări de rutare

Se pot creea rute statice pe router alegând sub-panoul Static . Fiecare rută statică pe care o adăugăm necesita o adresă IP de rețea , mască de subnet și următoarea adresă de rutare. Se poate activa versiunea RIP 1 pe rețelele specificate alegând subpanoul RIP. Se introduce o adresă de rețea în câmpul de rețea și se apasă butonul add. Rețeaua RIP activată este adaugată la lista de adrese de rețea. Se poate dezactiva RIP-ul la o rețea pur și simplu apasând butonul Remove.

Fig. 2.2. Modul Config din fereastra de configurare a router-ului.

2.5 Routere: IOS

Programul Packet Tracer folosește un model simplificat al Cisco IOS. Dati click pe tabul CLI în fereastra de configurare a routerului. Se folosesc butoanele de copy și paste pentru a copia și insera text în sau din linia de comandă. Această pagină afișează toate ramurile de comandă pentru Cisco routerul Cisco 2811 care folosește super setul de comenzi al tuturor routerelor din Packet Tracer.

Fig.2.3. Modul CLI din fereastra de configurare a router-ului.

2.6 Configurarea PC-urilor(end-device)

2.6.1 Configurarea IP-urilor

Faceți clic pe pictograma IP Configuration pentru a introduce utilitarul de configurare. Dacă dispozitivul final este conectat la un router sau un server DHCP configurat, puteți utiliza DHCP pentru a obține în mod automat configurarea IP, făcând click pe butonul DHCP. În caz contrar, puteti folosi butonul Static pentru a seta manual configurarea IP.

Fig. 2.4.Modul Desktop din fereastra de configurare a PC-ului

2.6.2 Comanda Prompt Utility

Faceți clic pe butonul Command Prompt pentru a introduce utilitarul în linie de comandă. Aici puteți introduce următoarele comenzi:

?

arp

delete

dir

ftp

help

ipconfig

ipv6config

netstat

nslookup

ping

snmpget

snmpgetbulk

snmpset

ssh

telnet

Fig. 2.5.Fereastra de configurare manual a Pc-ului

Puteți utiliza instrumentele din Main Tool Bar, Logical/Physical Workspace Bar și Common Tools Bar

Capitolul III. Modul Simulare

(Simulation Mode)

În Simulation Mode, puteți vizualiza rularea rețelei într-un ritm mai lent, observând căile pe care merge pachetul de date și inspectându-le în detaliu. Când trece se trece la Simulation Mode, va apărea Simulation Panel. Există posibilitatea să creați grafic PDU pentru a trimite pachete de date între dispozitive folosind butonul Add Simple PDU și apoi apăsând butonul Auto Capture / Play pentru a începe simularea. Înregistrările Event Listwindow, care dau pozibilitatea ca PDU sa se propage prin intermediul rețelei. Aveți posibilitatea de a controla viteza de simulare, prin utilizarea Play Speed Slider. Apasarea butonului de comutare Auto Capture / Play din nou, va pune în pauză simularea. Pentru un control mai bun al simulării, utilizați butonul Capture / Forward pentru a rula manual simularea .

Fig. 3.1.Model de simulare a unei rețele.

3.1 Simulare în timp real(Real Time)

În modul Real Time, rețeaua întotdeauna rulează (cum ar fi o rețea de reală), chiar dacă selucrează în rețea sau nu. Configurarea se face în timp real, și rețeaua răspunde aproape în timp real. Când se vizualizează statisticile de rețelei, acestea sunt afișate în timp real, așa cum se arată în bara de instrumente Realtime. În plus față de utilizarea Cisco IOS pentru a configura și a diagnostica rețelele, puteți utiliza butoanele Add Simple PDU și User Created PDU List pentru a trimite ping-uri.

3.2 Inspectarea dispozitivelor

În timp ce rețeaua rulează, se poate folosi instrumental Inspect pentru a vizualiza tabelele dispozitivelor, dacă sunt populate și actualizate. De exemplu, pentru a inspecta tabelul ARP al unui router, selectați instrumentul Inspect, faceți clic pe router pentru a afișa lista de tabele disponibile, iar apoi selectați ARPTable.

În plus față de instrumentul Inspect, puteți pur și simplu trage mouse-ul peste un dispozitiv pentru a vizualiza detalii cum ar fi starea link-ului, adresa IP, adresa MAC și a tuturor porturilor de pe un dispozitiv.

Fig. 3.2.Vizualizarea statusului a unui Server.

Capitolul IV. Simularea unei rețele

4.1 Simularea retelei cu switch.

În acest caz vom creea o rețea de calculatoare, și vom simula cum vor călători pachetele de date între calculatoare, switch și router. În cazul nostru rețeaua este formată din 4 calculatoare un switch și un router.

Fig. 4.1.1 Așezarea pe interfata generala a dispozitivelor ce urmeaza a fi simulate

Fig.1.1Conectăm calculatoarele la switch utilizând conexiunea Copper Straight-through, și astfel vom obține:

Fig.4.1.2.Conectarea dispozitivelor intre ele.

Configurăm calculatoarele, având grijă ca fiecare calculator să aibe o adresă IP diferită față de celelalte.

Fig.4.1.3.Configurarea Ip-urilor Pc-urilor din rețea

Fig.4.1.4.Configurarea Switch-ului in fereastra CLI

Switch-ul reprezintă un dispozitiv care asigură conexiunea între mai multe calculatoare.

Vom deschide switch-ul(un singur click) și ne va apărea o fereastră cu 3 module și anume: Physical, Config și CLI(command line interface).

În config îi com schimbă numele din Switch0 in Switch, deoarece în cauzul nostru nu avem decât un singur switch.

Switch-ul când primește semnalul verifică adresa destinatarului și o transmite pe portul căruia îi corespunde. . Switch-ul dispune de o tabelă de adrese.

În CLI (command line interface) vom introduce urmatoarele comenzi:

Enable

Vlan database

Vlan 10 name A

Vlan 20 name B

# exit

Configure terminal

Interface fastethernet 0/2

Switchport mode access

Switchport access vlan 10

Interface fastethernet 0/3

Switchport mode access

Switchport access vlan 10

Interface fastethernet 0/4

Switchport mode access

Switchport access vlan 10

Interface fastethernet 0/5

Switchport mode access

Switchport access vlan 10

End

Configure terminal

Interface fastethernet 0/1

Switch port mode trunk

end

Comenzile se pot vizualiza și în fereastra de configurare a switch-ului.

Fig.4.1.5. Configurarea Switch-ului in fereastra CLI

Următorul dispozitiv pe care îl vom configura este routerul. Accesându-l printr-un click ne va apărea urmatoarea fereastră și accesând modulul CLI vom introduce următoarele comenzi:

Enable

Configure T

Interface fastethernet 0/0

No shutdown

Interface fastethernet 0/0.1

Encapsulation DOT1Q 1

IP address 192.168.1.1 255.255.255.0

Interface fastethernet 0/0.2

Encapsulation DOT1Q 10

IP address 192.168.5.1 255.255.255.0

Interface fastethernet 0/0.3

Encapsulation DOT1Q 20

IP address 192.168.6.1 255.255.255.0

End

Comenzile se pot vizualiza și în fereastra de configurare a routerului.

Fig.4.1.6. Configurarea Router-ului in fereastra CLI

După ce am conectat calculatoarele la switch și switch-ul la router, am configurat calculatoarele (pc-urile ), router-ul și switch-ul, vom simula cum pachetele de date vor străbate rețeaua.

Vom alege butonul Simulation (), apoi “edit filters” unde vom selecta ca protocoale de comunicație ICMP și ARP.

Fig 4.1.7.Alegerea protocoalelor de comunicație

Vom da click pe “add simple pdu” și pe primul calculator PC0 și calculatorul destinație PC3.

Fig. 4.1.8.Setarea PC-ului care inițiază simularea

Vom iniția simularea apasând butonul “Auto Capture/Play” și simularea va porni.

Fig. 5.1.9.Bata de control a vitezei de simulare

Cu ajutorul barei de control vom seta viteza cu care se va simula.

În fig.1.8 observăm rezultatul simularii și durata fiecărei conexiuni între dispozitive.

Fig. 5.1.10.Rezultatul simulări pachetelor

În Fig. 5.1.10. se observă cum PC-ul trimite pachetul de date catre switch, rolul switch-ului fiind de a conecta mai multe dispozitive fizice într-o rețea, acesta trimite pachetele de date către toate dispozitivele fizice, “întrebandu-le” dacă pentru ele sunt pachetele de date(lucru vizibil în fig.2.0).

”Răspunsul” dispozitivelor (în cazul nostru router-ul și cele două calculatoare și PC2) nu este primit, switch-ul întelegând astfel că pachetul de date nu este pentru ele, acest fapt este vizibil in Fig.4.1.15

Fig. 5.1.11PC-ul comunica cu switch-ul

Fig. 4.1.12.Switch-ul comunica cu calculatoarele

Fig. 4.1.13.Anularea pachetelor trimise de catre PC-urile care nu sunt surse destinație

În fig.2.2 se observă că PC3 comunică cu switch-ul, astfel se trimite pachetul de date către switch, care la rândul său îl trimite mai departe către PC care a inițiat comunicarea, lucru firesc.

Fig.5.1.14.Transmiterea pachetelor de date de la PC3inapoi catre Switch.

Fig.4.1.15.Transmiterea pachetelor de date inapoi catre PC-ul care a inițiat legatura, comunicarea luand sfarsit.

4.2 Simularea unei rețele cu Hub-uri.

În acest caz vom creea o rețea de calculatoare, și vom simula cum vor călători pachetele de date între calculatoare și Hub. În cazul nostru rețeaua este formată din 8 calculatoare 2 Hub-uri și un bridge.

Hub-ul reprezintă un dispozitiv cu cel puțin 2 porturi, care asigură conexiunea între mai multe calculatoare punct la punct.

Vom deschide programul Packet Tracer și vom insera 8 calculatoare, vom configura fiecare calculator în parte, separat, alocându-i-le pentru fiecare câte o adresa IP diferitaă față de celelate calculatoare. Subnet mask și Default Gateway o să fie la fel pentru toate calculatoarele deoarece toate fac parte din aceeași rețea.

Fig.4.2.1. Așezarea pe interfata generala a dispozitivelor ce urmeaza a fi simulate

Utilizând combinația de taste Ctrl+alt+O în interfața programului Packet Tracer, se va activa fereastra de conexiuni (Fig.)

Fig.4.2.2.Tipurile de conexiuni din Packet Tracer

Vom conecta Pc-urile la primul Hub prin conexiunea Straight through (a-3-a conexiune de la stânga la dreapta din Fig.), iar primul Hub îl vom conecta la cel de-al doilea printr-un Bridge și utilizând conexiunea Cross-over, astfel rețeaua noastră devine cea din fig.

Fig.4.2.3 Conectarea dispozitivelor intre ele.

Hub-ul utilizat de către noi este unul cu 6 porturi, 4 le-am folosit pentru conectarea calculatoarelor și un port pentru conectarea la Bridge, iar celălalt port nu este utilizat.

Diferența dintre bridge și switch nu este mare, doar că bridge-ul dispune de o memorie, în care acesta înregistrează fiecare adresa a claculatoarelor, astfel permitând transmiterea informației doar calculatorului-destinatie, ajutând rețeaua într-o mai buna comunicare.

Verdele aprins din conexiunea legături din fig. semnifică faptul că legătura fizică este funcțională.

Fig.5.2.4.Simularea transmiterii pachetelor de date in rețea

În fig. se observă cum PC0 inițiază legătură către celelate calculatoare conectate la cel de-al doilea hub, bridge-ul fiind cel care conecteaza hub-urile între ele. Hub1 va transmite informația către toate calculatoarele, însa doar calculatorul destinație va răspunde, celelate PC-uri vor anula pachetul de date primit, deoarece pachetul de date nu este pentru ele.

CONCLUZII

În aceasta lucrare de licența am ales să dezbat dezvoltarea și simularea virtuală a unei rețele de calculatoare cu ajutorul programului Packet Tracer.

Programul Packet Tracer este un simulator cisco care poate fi folosit în educație, în asimilarea de cunoștințe despre rețele și cum funcționează dar și în cercetarea sau simularea rețelelor de calculator.

În prima simulare, simularea rețelei cu un switch, am prezentat simularea unei rețele realizată din: 4 calculatoare, 1 switch și 1 router.

În timpul simulări am observat cum rețeaua este străbătută de pachetele de date și cum se comunică între dispositive (pc-switch, switch-router, router-switch, switch-pc, etc) simularea s-a realizat cu ajutorul protocoalelor ARP și ICMP.

În al-2-lea caz am simulat cum se transmite informația de la un PC la altul prin două Hub-uri conectate între ele printr-un Bridge.

Scopul acestor simulări este de a învața cum se realizeaza o rețea fără a fi neapărat nevoie de a lucra fizic cu aceste dispositive.

Bibliografie

http://calin.comm.pub.ro/Didactice/ARI/Lab/ARI;

http://www.cisco.com/web/learning/netacad/index.html;

http://en.wikipedia.org/wiki/Packet_Tracer;

[4] Matthew J. Basham, Learning by Doing: CISCO Certified Network Administrator (CCNA);

[5] Tanenbaum, Andrew S. – Rețele de Calculatoare, 4th Ed. Romanian;

[6] Horia Ciocârlie, (2010), Tehnici de programare și structuri de date, Eurostampa, ISBN: 978-606-569-193-3;

[7]Mircea Vlăduțiu,(1994), The principle of a fuyyi processor with paritz check, ISSN: 1224-600;

[8] Horia Ciocârlie, (2010), Tehnici de compilare. Note de curs, Mirton, ISBN: 978-973-52-1000-7;

[9] Mircea Vlăduțiu, (2007), Design for dependabilitz in emerging technologies;

[10] Horia Ciocârlie, (2011), Concepte fundamentale ale programarii algoritmice, ediția a 2-a, Mirton și Orizonturi Universitare, ISBN: 978-973-52-1162-2978-973-638;

[11] Mircea Vlăduțiu, (2009), Hardware Integer Multiplier Design Based on Boothțs Algorithms;

[12] Mircea Vlăduțiu, (2010), Design Issues and Implementations for floating Point Divide-Add Fused;