Platforma E Learning, Open Source, Moodle

CUPRINS

INTRODUCERE

„Trăiește ca și cum ai muri mâine. Învață ca și cum ai trăi veșnic.”

Mahatma Gandhi

Analizând citatul cu care am ales să încep introducerea, putem afirma că devine din ce în ce mai relevant cu cât înaintăm în vârstă. Chiar dacă nu realizăm, învățăm continuu, uneori forțați de împrejurari, alteori involuntar, însă de cele mai multe ori din dorința de cunoaștere sau pură curiozitate.

Trăind în era digitală, sistemele informatice, cel puțin pentru mediul academic, au devenit indispensabile. Acestea sunt folosite pentru funcții de bază precum înregistrarea și interogarea evidențelor de orice tip (un exemplu elocvent îl reprezintă cataloagele cu evidența studenților), baze de date în care se găsesc cursurile nesortate sau duse la extrem, dar fără a atinge limita, posibilitățile fiind practic nelimitate, pentru desfășurarea cursurilor live pe internet prin intermediul streamingului video, dar și a testelor finale prin intermediul software-ului specializat.

Lipsa unui sistem specializat de învațare online împinge studenții să identifice alte metode de comunicare și interacțiune, specifice vitezei cu care se derulează viața în zilele noastre. Inventivitatea însa este o caracteristică des întalnită la români, de aceea pot face față cu succes oricăror lipsuri, iar gradul de adaptabilitate fiind de asemenea ridicat, studenții și-au găsit drept alternativă organizarea în grupuri pe arhicunoscuta rețea de socializare Facebook, precum și pe Google Groups sau chiar pe forumuri găzduite gratuit de anumite organizații.

În regulă, am putea spune la prima vedere, însă dacă privim mai atent observăm că nu este deloc așa. În primul rând nu există niciun fel control, orice material considerat neadecvat de catre orice necunoscător sau având drepturi de autor poate fi șters fără un avertisment lansat în prealabil, precum și grupul respectiv poate fi desființat în caz că se încalcă "politica de funcționare".

De asemenea, o altă problemă ar putea consta în stocarea pe termen lung și transferul de fișiere între studenți. Și aici găsim o rezolvare, poate cu Google Drive, WeTransfer sau în cel mai bun caz prin intermediul unui cont FTP găzduit pe un server proprietate privata a universității. Din nou putem afirma ca la prima vedere pare în regulă, însă în practică știm că teoria se deformează, și de aceea informațiile transferate nu ajung întotdeauna la toți cei vizati, iar de aici și până la cea mai frecventa scuza ("eu n-am primit nimic"), este un drum foarte scurt.

Am ales acestă temă de licență fiindcă este foarte actuală și potrivită contextului în care ne regăsim, referindu-mă, desigur, la era informațională. Un al doilea motiv ar fi acela că se potrivește domeniului meu de specializare prin prizma faptului că este vorba despre administrare (management).

Dacă ne referim la mediul academic românesc pot afirma și argumenta că toate persoanele ce se regăsesc în acest mediu au acces la internet, spre deosebire de participanții formelor de învățământ ce preceda acest mediu. În consecință este nevoie cu desăvârșire de un sistem propriu, simplu de administrat, ușor accesibil de catre toți studenții indiferent de specializări pentru a putea interacționa atât cu ceilalți studenți cât și cu profesorii.

Cea mai importanta componentă în toate sistemele de e-learing o constituie cursul. În jurul cursurilor pot afirma că gravitează toată ideea de e-learning, iar celelalte avantaje vin ca o completare a sistemului. Cursurile se pot grupa în funcție de materie, în pagini dedicate, în ordinea predării, fiind facilitată identificarea lor.

Un alt aspect pozitiv îl constituie ușurința acesării bibliotecii online, având acces la orice titlu fără a mai fi nevoie deplasarea la bibliotecă, referindu-mă la cele fizice, din cadrul universităților. Prețul "cărtilor" este un atu, fiind nevoie doar de o copie ce se poate descărca de către toata lumea, nefiind nevoie să fie returnată, astfel, costul unei biblioteci online este mult diminuat față de biblioteca clasică. Un alt avantaj îl constituie faptul ca materialele și cărțile descărcate de pe biblioteca on-line pot fi stocate local astfel încât studentii pot reciti în viitor volumele care îi intereseaza.

Tinerii zilelor noastre sunt atrași de tehnologie, unii dintre ei fiind conectați aproape continuu cu ce se întâmplă pe internet. Școala trebuie să existe pe internet și să fie interactiva, compatibilă cu orice gadget, astfel încât să fie prezentă în lista de interese a studenților, acesta fiind și scopul principal al sistemelor de tip e-learning.

Desigur, toată această desfășurare de tehnologie pune în balanță și câteva dezavantaje, deși pot afirma că avantajele sunt cele care pot caracteriza acest mod de învățare modern și foarte actual. Unul dintre dezavantaje poate fi acela că studentul este tentat sa nu mai participe la cursuri, având impresia falsă că sunt inutile, pentru că le poate accesa foarte usor prin intermediul sistemului e-learning. Un alt așa zis impediment intervine în momentul când rețeaua de internet nu este disponibilă ori serverul care găzduiește platforma are probleme, iar platforma e-learning devine inaccesibilă pentru un anumit timp. Toate aceste mici neajunsuri pot fi catalogate ca fiind dezavantaje, însă avantajele predomină în mod clar, iar printre cele mai importante aș putea să enumăr:

posibilitatea accesării platfomei de e-learning de către oricine, din orice punct geografic unde există o conexiune la internet, în orice moment;

conținutul educațional (cursuri, cărți, prezentări etc.) putând fi selectat în funcție de anumite criterii (disciplină, autor, subiect etc.) face astfel mai facil accesul la materialele de studiu;

procesul de învățare poate fi adaptat în funcție de ritmul și stilul propriu fiecărui student în parte;

accesul la fișierele încărcate pe platforma e-learning chiar și dupa absolvire.

SISTEME DE E-LEARNING

NOȚIUNI DE BAZĂ

E-learning reprezintă interacțiunea dintre procesul de predare/învățare și tehnologiile informaționale TIC (Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor), acoperind un spectru larg de activități, de la învățământul asistat de calculator (o combinație între practicile tradiționale și cele online de învățare) până la învățământul desfășurat în întregime în manieră online.

Există numeroase definiții ale termenului e-learning, am ales câteva pentru a le analiza:

E-learning se referă la folosirea tehnologiilor informatice și de comunicații, precum și a mediilor pentru distribuirea materialelor didactice și pentru îmbunătățirea proceselor de predare, învățare, asimilare a cunoștințelor și deprinderilor și de evaluare a elevilor.

E-learning se referă în general la folosirea intenționată a rețelelor informatice și tehnologiei comunicațiilor în procesul de predare și învățare.

În sens larg, prin elearning (sau e-learning) se înțelege totalitatea situațiilor educaționale în care se utilizează semnificativ mijloacele Tehnologiei Informației și Comunicării (TIC).

În mod evident avem aceeași definiție dar expusă în mai multe moduri. Ideea de bază este folosirea tehnologiei în procesul de învățare și, după caz, îmbunătățirea acestui proces, simplificarea lui sau eficientizarea din punct de vedere al timpului. Scopul este clar același, de a învăța, însă mijloacele fiind diferite față de modul clasic de predare pentru că se folosește mai mult o înbinare de text, imagine și sunet.

Ideea de e-learning nu mai este interpretată strict ca și învățământ la distanță, mai degrabă acest mod de interacțiune este văzut ca o unealtă pentru a ține studenții activi pe toată durata cursurilor, prin instrumentele puse la dispoziție de platformele specializate.

Există foarte multe platforme de e-learning, fiecare cu funcții specifice, însă toate gravitând în jurul aceleiași idei, de înbunătățire, simplificare și modernizare a procesului de învățare. Foarte multe universități de prestigiu au apelat la platforme specializate în e-learning pentru a organiza cursuri on-line și a interacționa prin intermediul internetului cu studenții. Acest mod de a interacționa între studenți și profesori s-a bucurat de succes atât în rândul profesorilor (putând accesa catalogul on-line sau citi lucrările studenților direct pe telefon) cât și în rândul studenților (putând să învețe pentru examen discutând pe forum cu ceilalți colegi).

Figura1.1. Printscreen dintr-un cont de student [anonimizat]: https://moodle.mruni.eu- Universitatea Mykolo Romerio

Multe dintre universitățile românești dispun de secții de învățământ la distanță (ID) și au ales platformele de e-learning pentru a interacționa cu studenții care au optat pentru un astfel de program de studiu.

Cu privire la acest aspect, Consiliul Național de Evaluare și Acreditare Academică, (CNEAA) a stabilit un set de Standarde privind utilizarea platformelor e-learning în învățământul la distanță . În cazul siteurilor web, acestea prevăd următoarele caracteristici tehnice:

interfața cu utilizatorii interni și externi să fie flexibilă și să poată adaptată dinamicii proceselor educaționale;

să se asigure comunicarea, sincronă și asincronă, între studenți, profesori/ tutori și personalul tehnico-administrativ;

să fie asigurată asistență studenților –online și offline, individuală și / sau în grup;

să fie oferite informații privind apelarea și utilizarea serviciilor educaționale disponibile;

facilități de colectare automată adatelor statistice despre studenți și utilizarea acestora în vederea îmbunătățirii serviciilor oferite;

facilități de: help online, harta mediului de învățare, structura paginii Web pe care este implementat suportul de curs sau tutorialul, modul de utilizare a pictogramelor etc.;

accesibilitatea diferitelor resurse de studio și de comunicații: baze de date online, știri, corespondență, discuții în grup sincrone și asincrone, seminarii virtuale, bibliotecă virtuală;

facilități de evaluare și autoevaluare online și / sau offline a cunoștințelor dobândite de către studenți;

colectare periodică a feedbackului de la studenți asupra serviciilor educaționale oferite acestora;

informații detaliate referitoare la activitățile trecute;

implementarea unor măsuri de monitorizare și intervenție în cazul apariției unor probleme tehnice similare repetate.

FUNCȚIONALITATE

Platformele e-learning au aparut odată cu avansarea tehnologiei, dezvoltându-se tot mai mult în ultimii ani, ajungând să aibă funcții din ce în ce mai complexe.

Unele universități au ales să-și creeze propria platforma e-learning implementând astfel funcții personalizate care să se plieze pe profilul lor didactic.

În principiu majoritatea platformelor e-learning disponibile în regim de open-source (ediții distribuite gratuit) cât și cele pe bază de licențe comerciale pot realiza următoarele funcții, după cum urmează:

Secțiunea accesibilă unui student, după autentificare, include:

acces la informațiile corespunzătoare cursurilor la care este înscris;

facilități de vizualizare și efectuare a temelor, inclusiv suport on-line pentru acestea;

parcurgerea on-line a anunțurilor legate de cursuri sau de viața academică;

parcurgerea informațiilor despre organizațiile studențești (profesionale sau nu) și despre serviciile oferite studenților;

o aplicație de tip calendar în care să își poată marca propriile activități (întâlniri cu profesori/studenți, termene de predare ale proiectelor etc.).

posibilitatea de gestionare a propriului director de fișiere, cont de e-mail, profil personal (i.e., fotografii, CV, arii de interes etc.);

facilități de căutare a informațiilor de interes – bazate pe cuvinte-cheie ori expresii în limbaj natural – fie în interiorul sitului, fie pe Web.

Figura 1.2. Printscreen din cursul "Etnie, Multiculturalism și Globalizare"

Sursă: https://moodle.mruni.eu- Universitatea Mykolo Romerio

Secțiunea corespunzătoare desfășurării unui anumit curs trebuie să fie accesibilă doar studenților înscriși și personalului didactic (titular de curs, asistenți, laboranți, redactori de conținut etc.) implicat în acel curs. Conținutul ei include, de obicei, următoarele:

structura curriculară;

informații despre modul de desfășurare a cursului și a altor activități didactice (seminarii, laboratoare etc.);

anunțuri pentru cursanți sau pentru un grup de cursanți;

posibilități de accesare a documentelor de curs și a resurselor asociate cursului (manuale, instrumente software, situri Web și altele);

facilități de comunicare între cursanți și profesori în mod sincron și asincron;

o subsecțiune destinată grupurilor de lucru aferente respectivei discipline.

Secțiunea privată a unui profesor implicat în activitatea didactică trebuie să includă facilități pentru:

editarea on-line de materiale didactice (cursuri, teste, teme de laborator etc.);

adăugarea/eliminarea de studenți de la un curs predat;

plasarea de anunțuri generale sau interne cursului;

stabilirea calendarului desfășurării cursului, seminariilor sau laboratoarelor;

fixarea temelor de lucru (editarea informațiilor privitoare la cerințe, punctaje, moduri de realizare, resurse aferente etc.),

planificarea datelor pentru prelegeri virtuale sau videoconferințe;

indicarea resurselor utile cursului (pointeri către bibliografie tipărită ori documentații Web publice/private);

gestionarea examenelor;

managementul informațiilor privitoare la catalogul on-line;

generarea de statistici – numerice sau grafice – referitoare la cursurile pe care le ține (conținând, de exemplu, proporțiile de accesare de către studenți a materialelor aferente cursului, sau graficul notelor).

STATISTICI

După ce am definit un sistem e-learning și am parcurs funcțiile foarte importante pe care acest sistem le indeplinește, trebuie să alegem pachetul software cel mai potrivit pentru a-l implementa în funcție de nevoi.

Pe piață există numeroase platforme e-learning dedicate mediului academic, precum și platforme concepute special pentru mediul business. Printre platformele create pentru segmentul academic putem enumera: Moodle, Blackboard, Kenexa (o companie subsidiară IMB), Digital Chalk, eFront, LearnMate etc. Unele dintre platformele enumerate se pliază foarte bine și pe partea de business training însă au fost concepute inițial pentru mediul academic.

Pe site-ul www.bestelearningplatforms.com găsim un top al celor mai cunoscute platforme de e-learning, analizate după mai multe criterii printre care, cel mai important fiind funcționalitatea, și clasate în funcție de ușurința în folosire. Astfel, ușurința în folosire și funcționalitatea corelate, indică cea mai bună platformă e-learning.

Figura 1.3. Topul celor mai cunoscute platforme e-learning

Sursa: www.bestelearningplatforms.com

Când s-a testat fiecare pachet software, în primul rând s-a analizat deplinătatea funcțiilor. S-a testat fiecare curs, videoclip, fișier audio, text și surse web disponibile, astfel încât experiența predării și a însușirii informațiilor să fie un factor decisiv asupra topului final.

Pe prima poziție în topul prezentat anterior observăm că se află Moodle cu calificativul 5/5. Moodle este singurul pachet software gratuit însă acest aspect nu este luat în calcul și nu a contat la punctajul final, observație pe care o fac și autorii topului cu mențiunea că dacă merita ar fi ales oricare platformă oricăt de scumpă.

Tabelul 1.1. Statistici Moodle (sursa: moodle.net/stats)

Tabelul 1.2.Top 10 țăti după numărul de înregistrări (sursa: moodle.net/stats)

Analizând de asemenea și versiuniile folosite de noii utilizatori se observă că preferă versiunile stabile apărute după data de 13 ianuarie 2014, iar per total se pare că majoritatea utilizatorilor folosesc versiunea 1.9.x cu apariții după data de 15 mai 2008.

Figura 1.4. Înregistrări Moodle noi în ultimele 2 luni Figura 1.5. Toate înregistrările Moodle după versiune

sursa: moodle.net/stats sursa: moodle.net/stats

MOODLE

PREZENTARE GENERALĂ

Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment (Moodle – http://www.moodle.org) este un pachet software destinat producerii de cursuri bazate pe Internet, oferind un bun suport pentru securitate și administrare și având conturată o comunitate amplă de utilizatori și dezvoltatori. Codul sursă scris în PHP utilizând baze de date MySQL și PostgreSQL este un atu pentru adoptarea platformei datorită popularității acestor tehnologii, precum și posibilității de utilizare fără modificări pe diferite sisteme de operare, precum Windows și Linux (fără a fi necesară nici o modificare de la o platformă la alta).

Figura 2.1. Martin Dougiamas

sursa: http://pitchengine.com

Martin Dougiamas, născut în luna august a anului 1969, este fondatorul a ceea ce urma să devină Moodle, la Curtin University of Tehnology din Australia. Proiectul Moodle a fost conceput încă de la început ca o platformă educațională, open source, de tip e-learning și reprezintă rezultatl cercetării făcută de Martin Dougiamas pentru lucrearea de disertație și mai apoi pentru cea de doctorat.

Dougiamas a avut ideea de a creea o platformă open source dupa ce la universitatea la care lucra a fost înstalat un sistem de management al cursurilor numit WebCT, iar restricțiile impuse de către compania producătoarea nu îi permiteau să intervină asupra sistemului.

La data de 20 august 2002 a fost lansată oficial prima versiune a pachetului software Moodle (versiunea 1.0), urmând ca în cei 13 ani de existență să îi fie aduse foarte multe îmbunătățiri. Un an mai târziu, în 2003, a apărut și site-ul principal al comunității Moodle, ce poate fi accesat prin adresa www.moodle.org.

În momentul de față, potrivit statisticilor oficiale Moodle, sunt înregistrate peste 53 de mii de site-uri ce folosesc această platformă, fiind utilizată în peste 223 de țări și tradusă în peste 100 de limbi (inclusiv în limba română).

Moodle este o platforma gratuită, de tip open source, ceea ce înseamnă că se descărca gratuit, se poate interveni asupra codului sursă de către oricine dorește să facă modificări, astfel încât să-l poată adapta la nevoile și cerințele sale, și poate fi distribuit în termenii licenței generale publice GNU. Moodle este dezvoltat în prezent de către o comunitate uriașă și este oferit spre testare și implementare în mod gratuit, permițând astfel accesul la pachetul software și celor ce nu au disponibilitate pentru a aloca resurse financiare în acest sens.

Fig. 2.2. Sigla oficială Moodle.

Sursă: moodle.org

Site-ul www.moodle.org este locul unde se găsesc toate informațiile de interes public despre Moodle, istoric, filozofie, standarde, apariții noi, precum și un forum unde se pot lansa și intervenii în discuții cu privire la probleme, caracteristici, utilizare, funcții și așa mai departe. Prin intermediul acestui portal se poate accesa experiența a mii de utilizatori mai vechi sau mai noi.

Fig. 2.3. Printscreen site oficial Moodle

Sursa: moodle.org

Moodle este gândit ca un sistem cu răspândire internațioanlă, accesibil tuturor celor interesați să-l descopere și să-l folosească și tot aceștia din urmă pot contribui pentru îmbunătățirea viitoarelor versiuni ale pachetului software.

Foarte mulți pasionați de IT, chiar la nivele inferioare ajută benevol la dezvoltarea Moodle prin contribuții de la cele mai mărunte (testare primară) pănă la contribuții complexe (concepere și implementare de pluginuri).

Comunitatea Moodle își are baza pe site-ul oficial www.moodle.org și este divizată pe considerente de limbă, iar forumurile din cadrul fiecărei diviziune sunt personalizate și populate de obicei de către utilizatorii a căror limbă maternă aparține diviziunii respective. Forumurile în limba engleză sunt foarte utile celor a căror limbă nu se regăsește printe diviziuniile principale și cuprind subiecte precum:

ajutor cu instalarea;

ajutor general;

predarea cu ajutorul Moodle;

cercetare Moodle;

uzabilitate;

comparații și

hardware și performanță;

securitate și confidențialitate;

parteneri Moodle;

discuții de relaxare.

Dar și subiecte cu privire la activități și resurse, componente sau dezvoltare Moodle.

Cele cinci elemente cheie pe care se bazează Moodle sunt următoarele:

Suntem toți potențiali profesori precum și studenți – cu ajutorul Moodle, rolul celui care predă poate fi schimbat cu rolul celui care învață, schimbând foarte simplu permisiunile de editare a unui curs ori unei activități. De exemplu, studenții pot modera un forum.

Învățăm foarte multe prin crearea și expunerea creațiilor pentru alții – o pagină wiki construită prin colaborare și care răspunde la o întrebare complexă aducând un beneficiu pentru un grup reprezintă o cale foarte bună pentru a crea împreună și pentru alții.

Învățăm foarte mult privindu-i pe ceilalți – citirea părerilor celorlalți și expunerea părerilor proprii ne poate antrena modul de gândire și înțelegere.

Înțelegându-i pe ceilalți ne poate schimba atitudinea – printr-o conversație online privată, un profesor află obicetivele la care aspiră și dificulățile prin care trece un student timid și retras, și astfel schimbându-și abordarea didactică.

Avem spor la învățat atunci când mediul în care învățăm este flexibil și potrivit pentru nevoile noastre – profesorul de informatică adoră să încarce fișiere media și să posteze linkuri pentru un curs creativ, profesoul de matematică adesea oferă studenților provocări în a rezolva proleme dificile colaborând pe forum, profesorul de economie apreciază fluxul recent de date RSS furnizat de piețele bursiere pentru sine și analizează datele împreună cu studenții săi în cadrul cursului.

Încă de la prima versiune a pachetului software Moodle s-au facut constant înbuntătățiri, iar cu fiecare versiune nouă au apărut funcții noi în Moodle. Cu cât s-a consolidat și stabilizat platforma cu atât mai multe universități au început să o folosească și să aibă rezultate pozitive.

După aproape 15 ani de la apariție, Moodle continuă să fie gratuit, ceea ce este remarcabil având în vedere câte lucruri poate oferi și faptul că alte pachete software mai slab cotate sunt distribuite contra-cost și fără dreptul de a interveni asupra lor.

Platforma Moodle este foarte intuitivă și ușor de folosit astfel încât nu este nevoie de prea mult timp pentru un eventual training de cunoaștere a tuturor funcțiilor disponibile.

Avantajul celor care încep să folosească acum Moodle și au experiență minima în a folosi internetul, cunoscând termeni precum "nume de utilizator" sau "autentificare", este că le va fi foarte ușor să se acomodeze cu platforma.

Platforma Moodle a fost gândită și creată pentru a încuraja interacțiunea reciprocă a utilizatorilor, învățarea bazată pe inovare, promovarea unor metode noi și elaborarea de materiale creative (fișiere audio, videoclipuri, cărți digitale), optimizarea procesului de învățare și organizarea de activități concrete cu scopul de a fi împărtăși rezulatele (referate, prezentări, proiecte) și să poată fi accesibile tuturor celor interesați de acestea. Pentru a realiza acest lucru, pachetul software dispune de diferite instrumente ce stau la dispoziția profesorilor cât și a studenților.

FILOZOFIA MOODLE

Flexibilitatea ridicată în personalizarea etapelor de formare, împreună cu resursele didactice ale platformei Moodle, permit sprijinirea activității în sala de clasă și la distanță în mod eficace și dinamic.

Proiectarea și dezvoltarea Moodle se bazează pe teoria „pedagogiei constructive sociale”, care este fundamentată pe trei concepte de învățare principale: constructivism, construcționism și conectivitate.

În continuare, este prezentată o sinteză a conceptelor de bază a celor trei teorii:

Constructivism

”Învățarea este deosebit de eficace, atunci când se construiește și se experimentează ceva împreună cu ceilalți într-un mediu împărtășit, care încetează așadar să fie numai un simplu mediu de strângere de informații predefinite, devenind astfel un loc al experiențelor în măsură să ofere diferite posibilități și oportunități de construire a informațiilor și a cunoașterii”. (Jean Piaget)

Potrivit acestei teorii, studenții construiesc activ noua cunoaștere, atunci când interacționează cu mediul lor. „Noua cunoaștere”, care poate fi dobândită prin intermediul unor canale senzoriale, este pusă în raport cu cunoașterea anterioară în urma căreia poate să rezulte o cunoaștere ulterioară.

Potrivit constructivismului, procesul de învățare este mai eficient, dacă poate fi experimentată cunoașterea în propria realitate și propriul cadru cotidian. Cunoașterea nu înseamnă numai ascultare sau citire, ci înseamnă și practică.

Constructivismul este o teorie didactică, parte esențială a culturii filosofice contemporane, persuasive și stimulative, pentru mulți, discutabilă pentru alții. Răspunde la întrebări de tipul: Ce înseamnă să cunoști? Cum are loc procesul de cunoaștere? Ce raport există între cunoaștere și realitate?

Este inclusiv o teorie a învățării răspândită între psihologi și pedagogi (cine nu recunoaște într-o oarece măsură constructivitatea?). Răspunde întrebărilor de tipul: Cum este făcută mintea noastră? Cum învățăm?

Constructivismul este, în cele din urmă, o metodologie didactică. Încearcă să răspundă întrebărilor de tipul: Cum se predă? Care sunt caracteristicile esențiale ale unei învățări eficiente? Până în prezent, nu există elaborat un model didactic puternic și unitar. Totuși, în multe experiențe școlare pot fi recunoscute practicile, care pot să fie definite „constructiviste”.

Construcționismul

”În cadrul unui grup de invidizi, care construiesc cunoașterea, se creează prin colaborare o cultură de artefact (materiale și informații, dar și limbaje) împărtășit, cu semnificații comune. Când ne introducem în această cultură, orice acțiune devine funcțională procesului constructiv și se transformă în cultură împărtășită la diferite nivele”. (Kenneth Gergen) Construcționismul se bazează pe teoria potrivit căreia individul, care învață, construiește modele mentale pentru a înțelege lumea din jurul său. Construcționismul permite o învățare mai eficace, dacă cel ce învață este mai implicat în producerea de obiecte tangibile. În acest sens, construcționismul este legat de învățarea de experiențe și de o serie dintre teoriile lui Jean Piaget. Potrivit lui Seymour Papert, procesul de învățare este, de fapt, un proces de construcție a reprezentărilor mai mult sau mai puțin corecte și funcționale ale lumii cu care se interacționează. Spre deosebire de constructivism, construcționismul introduce conceptul de artefact cognitiv sau, mai bine spus, de obiecte și dispozitive, care facilitează dezvoltarea unor abilități specifice. Din acest motiv, se susține că învățarea este deosebit de eficientă atunci când se construiește o nouă cunoaștere de experimentat: de la artefact simplu (redactarea unui document sau navigarea pe Internet) la obiecte complexe (un tablou, dezvoltarea unei aplicații software sau realizarea unui proiect de elaborare a unor activități productive).

Conectivitatea

”Cunoașterea și învățarea sunt avangarda procesului de avansare al umanității. În nici-un alt moment din istorie nu am avut în față o panoramă bogată în oportunități așa cum avem astăzi. Accesul la informații, cunoaștere, conversația globală, cercetare și experiențele generațiilor trecute sunt furnizate pentru dezvoltarea unei baze solide a societății de mâine. Deschiderea, abundența și accesul la informație trezește noi interese. Capacitatea de a face față, seta de cunoaștere și implicarea studenților în co-crearea de conținuturi, lărgind pereții sălii de curs, incluzând diverse perspective, necesită o nouă definiție a învățării. Teoriile cunoașterii și învățării din trecut par fragile, ineficiente și rupte de realitate și de noul context, precum și de caracteristicile cunoașterii din zilele noastre”. ( George Siemens)

Potrivit acestei noi teorii despre învățare, cunoașterea noastră este corelată în mod direct de relațiile noastre, de tehnologia pe care o utilizăm și de timp.

Conectivitatea este o teorie a învățării din era digitală, dezvoltată de George Siemens, care urmărește să identifice în ce fel a modificat tehnologia modul nostru de viață, comunicare și învățare.

La baza conectivității stă principiul pe care se construiește cunoașterea prin conexiunea dintre grupuri și contexte sociale. În mod cooperativ, crearea unei culturi cu „obiecte cognitive” acceptate duce la semnificații împărtășite. Din acest motiv, se susține că învățarea și cunoașterea nu pot să pornească de la puncte de vedere și opinii diferite.

În acest model, învățarea este permanentă și consolidată de aderarea la comportamente și atitudini individuale, care într-o comunitate promovează o reflecție mai aprofundată, care poate să ducă la revizuirea lor. Învățarea este un proces de conexiuni de noduri specializate sau surse de informare.

Un aspect esențial al conectivității este utilizarea rețelei cu noduri și conexiuni ca metaforă centrală pentru a explica cum are loc învățarea. În această metaforă, un nod este tot ceea ce poate să fie legat de un alt nod: informații, date, imagini, sentimente. Învățarea este un proces, care creează conexiuni și dezvoltă o rețea de conexiuni între concepte.

Capacitatea de a învăța în mod continuu devine, așadar, mai importantă față de ceea ce se cunoaște deja. Alimentarea și menținerea conexiunilor devine un comportament fundamental, care facilitează învățarea permanentă, în timp ce capacitatea de identificare a conexiunilor dintre contexte, idei și concepte se configurează ca o abilitate crucială.

Este necesar să evidențiem că luarea deciziilor este un proces de învățare: a ști să alegem ce să învățăm și să identificăm semnificația informațiilor sunt, de fapt, acțiuni care au loc într-o realitate în continuă schimbare și modificare.

Această teorie induce o schimbare culturală, în care cunoașterea nu mai este numai un patrimoniu individual „sporit”, ci devine un patrimoniul cu valoare adăugată doar dacă este împărtășit: prin împărtășire se creează, de fapt, o nouă cultură.

APLICAȚII

Moodle are aplicații atât în domeniul universitar cât și în mediul corporate deoarece procesul de învățare nu se oprește după finalizarea studiilor.

Cui îi folosește Moodle? O listă sumară cu cei ce folosesc Moodle în diferite scopuri este prezentată în cele ce urmează dar nu se limitează doar în a servi:

• universităților;

• liceelor;

• scolilor generale;

• departamentelor guvernamentale;

• organizațiilor medicale;

• organizațiilor militare;

• companiilor aeriene;

• companiilor petroliere;

• celor care sunt înscriși la învățământ la distanță;

• meditatori independenți;

• educatori speciali.

Observăm flexibilitatea ridicată Moodle care se poate plia perfect pe foarte multe ramuri care aparent nu mai au nicio legătură cu învățământul, însă procesul de învățare continuă pentru perfecționare profesională, prin traininguri și stagii de specializare.

De asemnea meditatorii independenți pot folosi Moodle cu succes deoarece în acest mod își pot organiza, coordona și testa cursanții într-o manieră mult mai eficientă și simplificată care nu necesită decât un pc conectat la internet.

Deși nu se află în topul pachetelor software care se adresează strict și în mod direct mediului corporate, Moodle poate face față cu succes tuturor cerințelor unei astfel de activitate.

Faptul că Moodle poate fi folosit doar în mediul preuniversitar și universitar reprezintă o concepție comună care este complet greșită. Deși inițial Moodle a fost gândit și conceput pentru mediul universitare având ca principal scop simplificare procesului de învățare, de-a lungul timpului și-a dovedit utilitatea având aplicabilitate aproape în toate industriile. Câteva domenii în care Moodle are un rol în afaceri:

Procesul de intervievare și angajarea – Moodle nu folosește doar pentru formarea angajaților ci este, de asemenea, un instrument foarte bun pentru angajarea muncitorilor. Moodle poate fi configurat astfel încât solicitanții să poată trimite CV-uri și aplicații direct managerului de fișiere din Moodle. Există o serie de caracteristici diferite, care ne oferă posibilitatea să filtrăm aplicațiile, una dintre acestea fiind o componentă de notare. Se pot seta scoruri sub care sistemul să elimine în mod automat aplicanții, permițându-ne să continuăm procesul de angajare doar cu cei declarați admiși după criteriile anterior stabilite.

Lansarea de produse și servicii – Moodle ne permite să creăm cursuri despre produse și sevicii și să urmărim progresul făcut de cei ce pargurg aceste cursuri. În plus putem include un glosar care să conțină termeni și cuvinte cheie care sunt utilizate frecvent, pentru a ne asigura că toți din cadrul companiei înțeleg terminologia folosită. Aceasta este o unealtă eficientă pentru a ne asigura că angajații cunosc în amănunt produsele și serviciile oferite de compania la care lucrează. De asemnea, în cazul în care sunt actualizări frecvente, notificări sau survin schimbări, angajații pot fi informați în mod eficient astfel încât să poată oferi clienților informații actualizate.

Formarea și managementul competențelor – Aceasta se referă la potrivirea competențelor individuale ale angajatului cu cerințele de la locul de muncă, asigurându-ne că angajații aleși au competențele necesare îndeplinirii sarciniilor de serviciu. În plus, prin antrenarea competențelor cu Moodle, angajații au posibilitatea să atingă potențialul lor maxim.

Cursuri de dezvoltare – Moodle permite combinarea metodelor tradiționale de învățare cu metodele noi (de exemplu: video, audio, jocuri etc.).

Comunități de practică – Sunt grupuri informale formate din profesioniști în cadrul comunității de afaceri , care lucrează împreună și se învață unul de la celălalt, având un interes sau obiectiv comun. Moodle oferă posibilitatea să numim un administrator pentru comunitatea de practică, să creăm o pagină wiki pentru toate datele și documentele, să includem un glosar cu termenii importanți și să construim o bază de date pentru toate referințele personale.

IMPLEMENTARE ȘI UTILIZARE

INSTALARE

Anterior procesului de instalare propriu-zisa a pachetului software MOODLE pe server trebuie să ne asigurăm că echipamentul de care dispunem sau pe care urmează să fie instalat MOODLE corespunde atât din punct de vedere tehnic cât și a cerințelor sistemului de operare deja instalat.

Moodle este conceput pentru Linux care rulează Apache, MySQL și PHP (platformă cunoscută sub prescurtarea LAMP). Aceasta este cea mai sigură și cea mai comună configurație pe care poate rula Moodle. Desigur poate rula și pe Windows, dar suplimentar trebuie instalat Visual C++ pentru Visual Studio (indiferent dacă rulează pe 32 biti sau 64 biti).

Trebuie precizat că fiecare versiune de Moodle are diferite cerințe hardware și software. Desigur este bine ca serverul pe care rulam Moodle să fie actualizat la zi atât din punct de vedere software cât și hardware.

Deoarece apar actualizări în mod constant, platforma Moodle este împărțită în: versiuni stabile (19 versuni de la apariție) și subversiuni (care sunt mult mai numeroase deoarece apar cu fiecare rezolvare a anomaliilor sistemului). În continuare vom analiza ultima versiune stabilă, și anume 2.8, apărută pe 10 noiembrie 2014.

Pentru a rula versiunea Moodle 2.8, din punct de vedere software serverul trebuie să aibă minim:

PHP 5.4.4 (este bine ca întotdeauna să fie folosită ultima versiune);

MySQL 5.5.31 (de asemenea este indicată folosirea ulimei versiuni);

Apache 2.4.7

La capitolul Hardware, cerințele sunt un pic mai generaliste, și sunt prezentate doar minimul cu care poate fi echipat un server capabil să ruleze Moodle 2.8:

Spațiu pe disc: 160 MB (pentru a instala Moodle), plus spațiul necesar stocării tututor materialelor;

Procesor: 1GHz (minim), 2 GHz Dual Core (recomandat);

Memorie: 256 MB (minim), 1GB sau mai mult este recomandat. În cazul memoriei folosite, este necesar 1GB pentru fiecare 20 de utilizatori care execută aceeași acțiune simultan (nu care sunt doar autentificați în sistem).

În acest moment avem două opțiuni de instalare.

Prima, și cea mai puțin complicată, ar fi utilizarea unei aplicații oferite de cPanel și anume Softaculous. Această aplicație permite instalarea pachetului software Moodle fară a fi nevoie de cunoștințe avansate în IT sau abilități specifice programatorilor. Softaculous crează automat baza de date SQL, userul pentru baza de date SQL și parola aferentă userului, necesară instalării.

Practic, tot ce trebuie să facem este să identificăm pachetul software Moodle pe platforma Softaculous (unde îl găsim sub tab-ul "Educațional"), și să îl accesăm, moment în care avem următoarele opțiuni:

Instalare;

Prezentare generală;

Caracteristici;

Capturi de ecran;

Demo;

Evaluări;

Comentarii;

Import.

Alegem prima opțiune, și anume "Instalare", deoarce urmează să instalăm pachetul software Moodle pe domeniul nostru www. Pentru setările software vom urma pașii:

alegem versiunea pe care dorim să o instalăm (din 4 disponibile – versiuni la care încă se mai asigură suport tehnic și pentru care apar periodic actualizări). În act caz alegem versiunea 2.8 cu subversiunea 2.8.5;

alegem protocolul (în caz că am fi deținut un certificat SSL – care asigură conexiuni securizate). Vom alege http://;

alegem domeniul (acesta trebuie să fie adăugat anterior la contul de găzduire, operațiune ce se face cu ajutorul cPanel).

introducem numele directorului unde urmează să fie instalat pachetul software Moodle (directorul trebuie să nu existe) iar pentru a-l instala în directorul principal, se lasă necompletat;

introducem numele directorului unde urmează să fie stocate datele, date ce trebuie să fie imposibil de accesat via web.

introducem numele pentru baza de date (această bază de date va fi creată automat pentru instalare)

Pentru setările site-ului vom introduce următoarele date:

numele site-ului;

descrierea site-ului.

Pentru setările bazei de date vom introduce prefixul tabelului.

Urmează setarea contului utilizatorului principal (administrator):

introducem numele de utilizator al administratorului;

introducem parola de acces a administratorului;

introducem prenumele administratorului;

introducem numele administratorului;

introducem e-mailul administratorului.

Urmează să alegem limba de instalare (inițial Moodle nu este disponibil in limba română și de aceea vom alege engleză, urmând să instalăm ulterior limba română).

În continuare se află tab-ul care se referă la setările avansate, unde avem următoarele opțiuni:

activarea/dezactivarea notificărilor cu privire la actualizările din sistem;

alegem intervalul în care sistemul să facă backup-uri automate (niciodată, o dată pe zi, o dată pe săptămână, o dată pe lună);

alegem numărul de backup-uri care să fie stocate (de la 1 la 4). Când se atinge limita de backup-uri stocate, Softaculous va șterge cel mai vechi backup, iar în locul acestuia va fi creat un nou backup.

O altă opțiune foarte utilă este posibilitatea de a primi pe o adresă de email, indicată anterior de administratorul sistemului, a detaliilor aferente instalării aplicației.

Continuam procedura, după ce am completat toate câmpurile cu datele pretinse, și lansăm procesul de instalare propriu-zisă care durează în jur de 3-4 minute, în funcție de disponibilitatea resurselor de pe serverul gazdă.

A doua opțiune de instalare este un pic mai complicată deoarece impune cunoașterea în detaliu a software-ului de management al serverului, respectiv cPanel în cazul nostru, și efectuarea a mai multor operațiuni.

Primul pas este să descărcăm pachetul software Moodle în format comprimat (.zip) de pe site-ul oficial www.moodle.org, secțiunea "descărcări" (downloads), link-ul versiunii pe care urmează să o instalăm se găsește la următoarea adresă: <https://download.moodle.org/download.php/stable28/moodle-latest-28.zip>

Urmează să creăm o bază de date în MySQL, aplicație ce o găsim în cPanel (interfața prin care se administrează serverul de care dispunem) sub eticheta "baze de date" (databases) -> MySQL Databases.

După ce efectuăm această operațiune trebuie să creăm un utilizator MySQL, să setăm o parolă pentru acesta și să bifăm "toate privilegiile". Tot aici va trebui să adăugăm utilizatorul bazei de date la baza de date creată anterior, o așa numită împerechere.

Mai departe suntem nevoiți să creăm un director nou pentru a stoca fișierele Moodle. După aceea trebuie să dezarhivăm pachetul software Moodle și să-l transferăm prin FTP, cu ajutorul unui program specializat (FileZilla, Total Commander etc.) să le încărcăm pe server.

Trebuie să verificăm permisiunile directorului și subdirectoarelor și să ne asigurăm că serverul web nu are permisiunea să scrie peste oricare din fișierele din directoarele de cod Moodle (aceasta este cauza pentru care multe site-uri sunt vulnerabile unor eventuale atacuri informatice).

Urmează să confirgurăm serverul astfel încât adresa URL aleasă să indice folderul în care am copiat fișierele Moodle. Accesăm această adresă URL prin intermediul unui browser (Opera, Chrome, Firefox etc.)

Configurarea Moodle:

primul pas este să alegem limba de instalare a pachetului software Moodle;

următorul pas impune alegerea adresei web, directorului moodle și directorului de date;

trebuie să alegem driverul pentru baza de date, adică tipul bazei de date, care a fost creată anterior (MySQL)

setăm: gazdă bază de date, nume bază de date, utilizatorul bazei de date, parola bazei de date, prefixul tabelelor, portul bazei de date

apăsăm "continuă" dacă suntem cu drepturile de autor Moodle

așteptăm să se instaleze pachetul software Moodle.

apăsăm "continuă" după ce s-a finalizat instalarea propriu-zisă și ne solicită să setăm contul utilizatorului principal cu parolă și detaliile aferente contului (nume, prenume, email, adresă), fus orar, o scrută descriere, preferințe, precum și date opționale

în acest moment pachetul Moodle s-a instalat.

CONFIGURARE ȘI PERSONALIZARE

Configurarea unui site ce folosește pachetul software Moodle este un proces relativ simplu însă care consumă destul de mult timp în funcție de complexitate.

Configurarea Moodle este un proces dinamic și nesfârșit deoarce apar multe schimbări pe parcusul dezvoltării site-ului și a comunității ce-l forțează să evolueze.

După instalarea pachetului software Moodle, site-ul este foarte aerisit, pe pagina principală pe care o vede un utilizator neînregistrat aflându-se titlul (stânga sus), meniul principal (sânga), link-ul de autentificare (dreapta sus), un calendar (dreapta), un alt link de autenificare (centru jos) și logo-ul oficial Moodle (centru jos).

Figura 3.1 Prima pagină post-instalare Moodle

Prima pagină este pagina implicită (default) care este afișată vizitatorilor care accesează adresa principală a site-ului. Mai sus, în figura 3.1 avem un exemplu de primă pagină a site-ului, configurată tip post-instalare Moodle. Pe prima pagină a unui site Moodle se pot adăuga resurse, activități și diferite blocuri.

Pentru a edita pagina principală a site-ului nostru Moodle trebuie să accesăm Administrare site -> Pagină principală -> Setări prima pagină, unde avem următoarele opțiuni:

Nume complet site (ce va fi afișat în partea de sus a site-ului);

Numele prescurtat al site-ului (de exemplu, un singur cuvânt);

Descriere, afișată pe pagina principală;

Desemnare elemente afișate pe prima pagină, vizibile fără autentificare (opțiuni disponibile: articole de știri, listă de cursuri, listă de categorii, listă derulantă, câmp de căutare curs sau există opțiunea să nu selectăm niciunul dintre cele enumerate mai sus iar pagina rămâne goală);

Desemnare elemente afișate pe prima pagină, vizibile după autentificare (opțiuni disponibile: articole de știri, listă de cursuri, listă de categorii, listă derulantă, câmp de căutare curs sau există opțiunea să nu selectăm niciunul dintre cele enumerate mai sus iar pagina rămâne goală);

Adâncimea maximă a categoriei (acest parametru specifică numărul maxim de categorii secundare afișate);

Numărul maxim de cursuri afișat pe prima pagină (implicit: 200);

Include o secțiune a unei teme (dacă selectați această opțiune, o secțiune a unei teme va fi afișată pe prima pagină a sitului);

Numărul știrilor ce vor fi afișate pe prima pagină (implicit: 3);

Comentarii afișate pe pagină (implicit: 15);

Rol implicit pentru prima pagină (implicit: Utilizator autentificat pe pagina principală).

O pagină oarecare poate conține text, pe care-l putem edita cu ajutorul editorului de text incorporat, de aemnea se pot insera imagini, link-uri, simboluri, caractere speciale, tabele, script HTML etc.

Pentru a crea o pagină trebuie activat modul de editare, iar din meniul "Adaugă resursă" alegem opțiunea "pagină". Pagina nou creată trebuie să conțină un titlu și o descriere, pe care putem să le afișăm sau să le asundem, și de asemnea trebuie să îi adăugăm conținut.

Fig 3.2 Editorul text al unei pagini

Mai jos am explicat funcția fiecărui buton în parte.

Tabelul 3.1 Butoanele editorului de text.

După cum se poate observa editoul text este o unealtă utilă și completă pentru a putea formata textul după cerințele și necesitățile noastre.

Pe site-ul nostru am creat o pagină prin care explic care este menirea acestui sistem, și o voi afișa pentru toți care accesează site-ul, indiferent dacă sunt sau nu autentificați.

Pentru a putea începe să edităm site-ul sau să facem orice fel de modificări trebuie să activăm "modul de editare" ce se găsește în blocul "setări".

Începem să edităm site-ul iar pentru asta avem nevoie să înțelegem cum funcționează Moodle, ce sunt "blocurile" și la ce folosesc acestea. Un bloc în cadrul unui site Moodle este o arie predefinită ce se poate plasa în stânga sau în dreapta paginii principale și care conține o funcție atribuită anterior. Există multe feluri de blocuri ce se găsesc în Moodle care pot să apară doar pe pagina principală sau pe tot site-ul. Un bloc important care nu se poate șterge este "meniul principal" ce apare pe toate paginiile site-ului.

Fig. 3.3 Meniu derulant pentru adăugare blocuri

Aceste blocuri se organizează și se plasează atfel încât navigarea și găsirea informațiilor pe site să fie cat mai simplă. Fiecare dintre cursuri au un meniu derulant pentru a putea adăuga blocuri ca în fig. 3.3

Înainte de a adăuga cursuri trebuie să creăm categorii. O categorie poate să conțină subcategorii și cursuri. Orice modificare a rolului definit la nivel de categorie se reflectă și asupra subcategoriilor și cursurilor aferente categoriei respective.

Fig. 3.4 Niveluri ierarhice al categoriilor si subcategoriilor

Pentru a crea o categorie trebuie să mergem în Setări -> Administrare site -> Cursuri -> Adaugă o categorie, unde trebuie să:

alegem categoria-părinte;

setăm numele categoriei;

setăm numărul de identificare categorie;

adăugăm o descriere.

Categoriile sunt foarte importante pentru logica site-ului Moodle, pentru ușurința gestionarii informațiilor, cât și pentru navigare. De asemnea, pentru categorii se pot realiza sortări individuale de cursuri, ascendente/descendente, după nume complet curs, nume prescurtat curs, ID curs, data creării cursului.

Fig.3.5 Captură ecran afișare categorii principale

Odată create categoriile principale și subcategoriile putem adăuga cursuri. Pentru a adăuga un curs trebuie să mergem în categoria sau subcategoria dorită și să facem click pe "adaugă curs nou" ori în Setări -> Administrare site -> Cursuri -> Adăugare/Editare cursuri, unde trebuie să alegem categoria sau subcategoria dorită și să facem click pe "creează un curs nou". Trebuie completate următoarele detalii:

Generale:

nume complet curs;

numele scurt al cursului;

categorie de curs;

vizibil;

dată începere curs;

număr ID curs;

Descriere:

un sumar al cursului;

fișiere de sumar al cursului;

Format curs:

format (săptămânal, unică activitate, social, temă);

număr de săptămâni/teme;

secțiuni ascunse;

aspect curs.

Aspect:

impune limba;

numărul știrilor ce vor fi afișate;

afișază catalog în ecranul cursanților;

afișează rapoarte de activitate.

Fișiere și încărcări:

dimensiune maximă de încărcare;

Acces vizitatori:

permite accesul vizitatorilor (da/nu);

setare parolă (vor avea acces doar cei ce cunosc această parolă).

Grupui:

mod grupuri;

mod grupuri obligatoriu;

grupare implicită.

Fig. 3.6 Managementul cursurilor și categoriilor

UTILIZARE ȘI ADMINISTRARE

Moodle este conceput ca un sistem "user friendly", care să poată fi uitilizat de către oricine, având cunoștințe minime cu privire la folosirea sistemelor informatice, de aceea este intuitiv și foarte bine structurat.

Odată ajuns pe site un utilizator trebuie să se autentifice (logheze) cu ajutorul numelui de utilizator și parolei stabilite inițial, la înregistrare. Astfel, utilizatorul în cauză se identifică față de Moodle transmitându-i datele într-un mod securizat, iar Moodle compară baza de utilizatori cu datele furnizate și stabilește validitatea utilizatorului permițându-i sau nu accesul în sistem și atribuindu-i rolul aferent acestuia. Acesta este practic primul pas pe care un utilizator trebuie să-l parcurga astfel încât să poată avea acces la informațiile ce îi sunt destinate.

Fig. 3.7 Bloc de logare Moodle

Administrarea utilizatorilor înscriși în sistem se face accesând blocul Setări -> Administrare site -> Utilizatori -> Conturi, unde avem următoarele opțiuni:

Răsfoiește lista de utilizatori (această opțiune ne oferă posibilitatea să vizualizăm toți uitilizatorii înscriși în acel moment pe site-ul nostru Moodle, precum și date despre aceștia, ulima accesare a contului etc. Mai mult, putem seta filtre astfel încât vizualizarea datelor să fie mai simplă)

Acțiuni în masă pentru utilizatori (permite administratorului să selecteze un număr mai mare de utilizatori în vederea aplicării unei acțiuni precum: confirmare/stergere conturi, trimiterea de mesaje, export MS Excel etc.)

Adaugă utilizator nou

Preferințe implicite utilizator

Câmpuri profil utilizator (adăugare câmpuri noi pentru profilele utilizatorilor)

Cohorte (gruparea utilizatorilor)

Incarcă utilizatori (permite încărcarea utilizatorilor din fișiere stocate pe disc local)

Încarcă avatare utilizator (această opțiune facilitează încărcarea de fișiere comprimate cu avatare ale utilizatorilor)

Voi prezenta în cele ce urmează clasele de utilizatori specifice Moodle.

Vizitatorii: posibili utilizatori înregistrați dar neautentificați, reprezintă o clasă aparte de utilizatori care pot accesa o parte din conținutul site-ului nostru Moodle. În general aceștia ajung pe site din trimiteri de motoare de căutare.

Cursant (utilizatorul înregistrat): reprezintă categoria studenților/elevilor care pot participa la cursuri însă fără a putea adăuga/modfica/șterge conținutul.

Profesor fără drepturi de editare: profesorii fără drepturi de editare pot să predea cursuri și să dea note cursanților dar nu pot modifica activități.

Profesor: profesorii pot face orice în cadrul unui curs, inclusiv să modifice activitățile și să acorde note cursanților.

Creator curs: aceștia pot crea cursuri noi.

Administrator (manager): este utilizatorul care are toate privilegiile, poate crea/modifica/șterge orice conținut de orice tip.

Fiecare utilizator poate să acceseze blocul "Setări" și mai apoi "Serări profilul meu", unde poate să facă modificări precum editarea profilului (nume, prenume, e-mail, oras, tara, fus orar, descriere, preferințe, imagine utilizator, interese etc.), schimbarea parolei, configurare metode de notificare pentru mesajele primite, preferințe bloguri, preferințe ecusoane.

Foto. 3.8 Setări ale profilului personal al utilizatorilor înregistrați (sursa:captură ecran)

Moodle permite instalarea mai multor pachete de limbi ce vor putea fi selectate ulterior dintr-un meniu derulant (drop-down) situat in partea de sus a siteului.

Traducerile se pot descărca de pe site-ul oficial Moodle secțiunea "descărcări" (https://download.moodle.org/langpack/2.0/), iar în prezent acesta se găsește în peste 100 limbi, de la câteva cuvinte traduse până la traduceri complete (toate cele 16085 șiruri de cuvinte traduse). În plus pe site se gasesc dialecte și versiuni de linbi special concepute în funcție de destinația site-ului.

Pachetului lingvistic oficial ce cuprinde limba română este tradus în proporție de 66% cu 10704 șiruri traduse din totalul de 16085 șituri folosite de platformă.

Foto 3.9 Pachete de lingvistice disponibile (sursă: captură site moodle.org)

Pentru a adăuga resurse sau activități noi, ca și pentru orice altă modificare adusă site-ului, trebuie să activăm modul de editare, apoi să stabilim unde dorim să adăugăm resursa sau activitatea respectivă.

Foto. xxx Adăugare activitate sau resursă (sursă: captură ecran)

Adăugarea de resurse sau activităție este foarte simplă dat fiind faptul că avem la dispoziție un meniu cu pictograme și text, iar în partea dreaptă este explicată acțiunea fiecăruia dintre opțiunile disponibile.

Activitățile sunt acțiuni interactive ce presupun angrenarea studenților. Versiunea 2.8 a pachetului software Moodle dispune de 13 activități ce sunt ordonate alfabetic în meniu.

Foto 3.10 Meniu adăugare activitate sau resursă (sursă: captură ecran)

Opțiunea "alegere" permite profesorului să pună cursanților întrebări cu mai multe variante de răspuns precum și să totalizeze răspunsurile, iar în funcție de setările făcute de către profesor să le afișeze în diferite moduri.

Opțiunea "assigment" (sarcină) este disponibilă pentru versiuniile mai noi a pachetului software moodle și permite profesorului să anunțe sarcini ce trebuie îndeplinite, să primească lucrări și să noteze studenții precum și să le dea indicații cu privire la munca lor. Studenții pot să încarce orice fișier cu conținut digital, foi de calcul, imagini, fișiere audio sau videoclipuri. De asemnea această opțiune poate fi folosită să amintească studenților că trebuie să realizeze sarcini offline, cum ar fi opere de artă, sau cele ce nu necesită conținut digital. Studenții pot trimite lucrări individuale cât și ca membrii unui grup. Când examinează lucrările, profesorii pot să adauge comentarii și să încarce fișiere, ca de exemplu lucrări notate, documente cu comentarii sau fișiere audio cu comentarii vocale. Lucrările pot fi notate folosind cifre sau o scală personalizată. Notele finale pot fi înregistrate în catalogul virtual.

Opțiunea "bază de date" poate fi explicată cu ajutorul definiției standard și anume: reprezintă un mijloc de stocare a unor informații pe un dispozitiv dedicat, oferind utilizatorilor posibilitatea să găsească rapid datele astfel stocate. În cazul bazei de date create pe un anumit subiect în Moodle, articolele stocate pot să conțină imagini, fișiere, link-uri, text, cifre etc.

Opțiunea "chat" permite utilizatorilor înregistrați să poarte discuții în scris, în timp real. Lectorul trebuie să deschidă o cameră de discuții și să seteze data și timpul când dorește să înceapă dezbaterea. Setările necesare pentru a adăuga o cameră de discuții nouă sunt foarte simple și constau în:

alegerea unui nume pentru camera de discuții nou creată;

adăugarea unui text introductiv ce poate fi afișat sau nu pe pagina de curs;

data și ora de începere a următoarei sesiuni;

precizarea repetării sesiuniilor;

setarea salvărilor pentru sesiuniile anterioare;

stabilirea permisiunii de vizualizare a sesiuniilor anterioare de către utilizatori;

După adăugare, pe pagina de curs, la "evenimente următoare" observăm că apare numele chatului nou creat sub formă de legătură către camera de discuții.

Fig. 3.11 Activitatea chat în modulul de evenimente următoare (sursa: captură ecran)

Opțiunea "forum" folosește utilizatrilor pentru discuții la care timpul de gândire și implicit de raspuns este mai mare, iar raspunsul este mai elaborat eventual și mai documentat decât la discuțiile de tip chat.

Pachetul software Moodle versiunea 2.8 cuprinde 5 tipuri de forumuri:

fiecare student publică o singură intervenție (oferă posibilitatea oricărui student să posteze o singură discuție la care să poată răspunde oricine);

forum întrebare și răspuns (pentu a vedea postările celorlalți, studenții sunt nevoiți să posteze propriul răspuns înainte);

forum standard pentru uz general (oricine poate începe o discuție oricând);

o singură intervenție simplă (permite adăugarea unei singure discuții pe marginea unui subiect anume la care poate răspunde oricine);

forum standard afișat în format stil blog (oricine poate deschide un nou subiect în orice moment, iar subiectele sunt afișate precum un blog).

Fig. 3.12 Meniu derulant pentru selectarea tipului de forum (sursa: captură ecran)

Opțiunea "glosar" poate fi văzută ca un dicționar on-line, completat de utilizatorii înregistrați cu termeni specifici de specialitate, prescurtări și cuvinte noi întâlnite în cadrul unui curs, acronime, însoțite de definiții sau explicații.

Opțiunea "lecție" oferă posibilitatea profesorului să conceapă o temă, cu un anumit număr de pagini, pe care studentul să o parcurgă. La finalul fiecărei pagini se poate adresa o întrebare studentului iar în funcție de răspunsul acestuia poate avansa sau poate fi întors la o pagină anterioară.

Opțiunea "SCORM/AICC" se adresează celor care construiesc produse software care urmează să fie folosite în e-learning și este un set de standarde tehnice. Aici se pot încarca programe ce pot rula ulterior din interfața Moodle.

Opțiunea "seminar" oferă posibilitatea profesorului să își implice activ toți cursanții, angrenându-i în realizarea temelor sau proiectelor având posibilitatea să îi evalueze individual și în grup, astfel încât feedbackul obținut să fie cât mai relevant. De asemenea, cursanții pot participa și la evaluarea temelor trimise de către colegi având posibilitatea să îi noteze și să comenteze anumite aspecte ale temei respective.

Opțiunea "sondaj" oferă profesorului acces la o serie de instrumente standard, de efectuare a sondajelor foarte utile pentru a studia si a imbunătăți învățământul în mediul online. Profesorul poate folosi aceste instrumente pentru a colecta informații de la studenți care îi vor ajuta să înțeleagă nevoile studenților și să îmbunătățească procesul de învățare.

Opțiunea "test" este destinată evaluării online a studenților. Profesorul are posibilitatea să creeze probe de examinare care pot să conțină întrebări de diferite tipuri cum ar fi întrebări cu variante de răspuns, întrebări închise cu un singur răspuns, întrebări deschise cu răspuns scurt sau numeric. Există posibilitatea ca testul să poată fi susținut de mai multe ori, cu întrebările selectate aleatoriu dintr-o bancă de întrebări sau să fie setată o limită de timp în funcție de setările pe care profesorul le face. Această opțiune poate fi folosită:

pentru examenul final din toată materia;

ca un mini-test care studenții să dovedească faptul că au lecturat ce li s-a cerut de către profesor;

la final de curs din materia predată în ziua respectivă;

ca o pregătire pentru examenul final folosind întrebări din mini-teste susțiunute de-a lungul timpului;

pentru a evidenția performanțele studenților.

Opțiunea "wiki" permite crearea unor pagini web care pot fi modificate de toți utilizatorii înregistrați sau doar cel crează pagina, caz în care toți utilizatorii înregistrați dispun de astfel de pagini pe care le pot edita individual. Un istoric a paginiilor și a modificărilor făcute de fiecare participant sunt păstrate și pot fi accesate de cei interesați.

Resursele sunt instrumente ce pot fi folosite de către profesor pentru a contribui la procesul de învățare propriu-zis, ușurând astfel munca studenților.

Resursa "book" (carte) permite profesorului să creeze o carte virtuală formată din mai multe pagini care pot cuprinde capitole și subcapitole. Cărțile pot cuprinde texte dar și fișiere media, și sunt folositoare atunci când profesorul dorește să afișteze pasaje lungi de informație ce poate fi împărțită în secțiuni.

Resursa "dosar" oferă posibilitata profesorului să afișeze în același dosar un număr mai mare de fișiere care au o anumită legătură între ele, reducând astfel dimenisunea paginii principale a cursului.

Resursa "etichetă" permite profesorului să evidențieze o activitate de pe pagina cursului sau să facă anumite precizări, folosindu-se de text și imagini.

Resursa "IMS content package" ajută la definirea standardelor tehnice pentru diferite materiale e-learning. Această opțiune face posibilă stocarea de fișiere într-un format standard astfel încât să poată fi folosite în diferite sisteme fără a fi nevoie să fie convertite materialele respective în formate noi.

Resursa "pagină" permite afișarea unei pagini web. O astfel de pagină permite profesorului să afișeze multe tipuri de conținut, cum ar fi: text simplu, imagini, fișiere audio, videoclipuri, cod încorporat sau toate acestea în diferite combinații.

Modulul "resursă" lasă la îndemâna profesorului opțiunea de a încărca orice tip de fișier. Profesorul poate să impună descărcarea obligatorie a fișierului de către utilizatorii înregistrați, sau să seteze apariția unei ferestre de tip popup prin intermediul căreia să interogheze utilizatorul cu privire la descărcarea fișierului, oferindu-le opțiunea să deschidă fișierul, sa-l salveze în pc sau să anuleze operațiunea.

Resursa "URL" permite afișarea unei legături către un site web extern.

APLICAȚIA PENTRU DISPOZITIVE MOBILE

Deși putem folosi Moodle pe dispozitivele mobile direct prin intermediul browserului încorporat, accesând site-ul prin URL-ul său, avem opțiunea să înstalăm aplicația proprie Moodle.

Aplicația Moodle este disponibilă atât pentru Android (sistem de operare Google) cât și pentru iOS (sistem de operare Apple). De asemnea aplicația este destinatată atât pentru tablete cât și pentru telefoane ce folosesc sistemele de operare mai sus menționate.

Instalarea este foarte simplă și durează foarte puțin, în funcție de viteza conexiunii la internet, deoarece are dimenisunea de aproximativ 2.3 megabytes.

Dacă site-ul Moodle a fost configurat corect, prin intermediul aplicației avem posibilitatea să:

parcurgem conținutul cursurilor, chiar și cand nu suntem conectați la internet;

primim notificări instantanee cu privire la mesajele primite și evenimente;

găsim rapid și să contactăm colegi care participă la aceleași cursuri;

încărcăm imagini, fișiere audio, videoclipuri și alte fișiere direct din dispozitivul pe care-l folosim;

vedem notele obțiunute la examene.

Foto. 3.12 Captura ecran tableta android (sursă: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.moodle.moodlemobile)

Pentru a putea permite aplicației Moodle să acceseze site-ul nostru trebuie să activăm serviciile web care sunt dezactivate în mod implicit, și este recomandă dezactivarea lor pentru siguranță sporită în caz că nu sunt folosite.

Pentru a activa serviciile web trebuie să accesăm modulul Setări -> Administrare site -> Funcționalități avansate -> Activare servicii web, și bifăm căsuța aferentă. Al doilea pas este să accesăm tot in modulul Setări -> Administrare site -> Plugin-uri -> Servicii web -> Mobile -> Activați serviciile web pentru dispozitivele mobile, și trebuie bifată căsuța aferentă pentru activare.

Trebuie menționat că din motive de securitate, administratorii principali nu pot accesa site-ul prin intermediul aplicației, se poate folosi aplicația de către profesori, studenți sau utilizatorii cu alte roluri.

Foto. 3.13 Captura ecran telefon android (sursă: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.moodle.moodlemobile)

Pentru a funcționa aplicația, este obligatoriu ca serverul să ruleze pachetul software Moodle versiunea 2.4 sau mai nouă. Limbi suportate în prezent de către aplicația Moodle: arabă, bască, catalană, chineză, cehă, olandeză, engleză, franceză, germană, ebraică, maghiară, italiană, japoneză, spaniolă mexicană, portugheză, rusă, spaniolă, suedeză.

CONCLUZII

Convingerea mea fermă este că printr-o educație la standardul erei pe care o parcurgem putem ridica nivelul calității viteții. Fiecare dintre noi suntem responsabili pentru direcția în care se îndreaptă această civilizație, așadar trebuie să ne asumăm rolul, aparent mic și nesemnificativ, și să contribuim la construirea unui viitor mai bun pentru urmași.

Nivelul la care a ajuns tehnologia ne permite să avem acces la noi moduri de a intra în posesia informațiilor, însă sursele nefiind mereu cele mai sigure, prin implementarea unui sistem Moodle putem asigura studenții de calitatea materialelor și cursurilor deoarece acestea sunt verificate și publicate direct de către profesori.

Concluziile care reies din lucrarea de licență le voi expune în cele ce urmează sub formă de evidențe și remarci cu privire la tema aleasă, conținut și uzabilitate. Așadar, pe parcursul lucrării am susținut ideea de e-learning ca fiind un mare plus adus învățământului tradițional, fapt în care cred cu tărie. Am încercat să prezint avantajele sistemelor informaționale integrate și să evidențiez importanța implementării lor în mediul academic.

Scopul este de a simplifica și de a face cât mai facil procesul de învățare și nu de a șunta timpul de pregătire, ba dimpotrivă să încercăm să folosim timpul câștigat pentru aprofundarea materiilor.

Folosirea unei platforme e-learning implică un minim absolut de cunoștințe și abilități în informatică, sau mai simplu spus, competențe digitale, ceea ce constituie un avantaj pentru că se poate explica sistemul în aproximativ o oră pentru profesori și mai puțin de 30 de minute pentru studenți.

Din punct de vedere financiar, instalarea sistemului e-learning Moodle reprezintă o cheltuială (sau mai bine zis o investiție) nesemnificativă, mai ales dacă universitatea dispune deja de un server, această cheltuială tinde spre zero, ceea ce reprezintă un adevărat avantaj.

Prin sistemul Moodle se pot creea, controla și monitoriza mai ușor activitățile pe care studenții urmează să le efectueze, se pot creea statistici clare cu privire la numărul de accesări ale unui document (care poate să fie o carte spre exemplu), se poate observa interesul dezvoltat pentru anumire cursuri (tot prin intermediul statisticilor) si ce cursuri sunt evitate de catre studenti, iar de aici până la găsirea unor soluții de atragere a studenților către respectivele cursuri nu este decât un pas.

BIBLIOGRAFIE

1. Liliana Ursache, Cătălin Donici, George Vâju, Cosmin Herman, MOODLE. Administrare, utilizare, evaluare. Iași, 2011

2. Moodle – Open-source learning platform, http://www.moodle.org, (data accesării: 21.04.2015).