Implementarea Unui Website de E Learning Bazat pe Platforma Moodle

Introducere

Integrarea tehnologiilor informatice în învățământul militar superior reprezintă o doleanță din ce în ce mai mare în prezent, deoarece se pune accent pe dezvoltarea competențelor militarilor în ceea ce privește operarea cu diferite sisteme informatice, pe dezvlotarea capacității de asimilare a unor procese strict informaționale. Prin faptul că educația a ajuns într – un puct în care tehnologia este un strict necesar, se poate afirma că implicațiile tehnologiilor informatice în învățământ au fost, sunt și vor fi hotărâtoare în aducerea calității resurselor umane în sistemul de învățământ militar.

Lucrarea de față își propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice în legătură cu implicațiile tehnologiilor informatice în învățământul militar superior, temă pe care am ales – o din motive ce țin de curiozitatea față de domeniul informaticii aplicate în sistemul militar, urmărind acumularea de noi cunoștințe suplimentare, atât de ordin teoretic cât și practice.

Un alt motiv pentru care am ales această temă a fost pentru a investiga rolul tehnologiilor informatice în învățământul militar, avantajele și dezavantajele pe care le constituie acestea în dezvoltarea resurselor umane precum și stadiul actual al tehnologiilor informatice în sistemul militar.

Primul capitol al lucrării face referire la aspectele fundamentale ale tehnologiilor informatice și, totodată, este prezentată tehnologia Web care a dus la o ascensiune uluitoare a aplicațiilor din domeniul informaticii și care a ajutat la dezvoltarea unui sistem informatic(calculatoare, sisteme de transmisie a datelor, alte componente hardware, softwer-ul, datele prelucrate, personalul ce exploateaza tehnica de calcul , teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare) bine organizat și care să fie de bază atunci când, în viitorul apropiat, toate locurile de muncă vor presupune integrarea acestor tehnologii. De asemenea, este prezentat softul educational, caracteristicile, clasificările,și structura acestuia.

În al doilea capitol este prezentat stadiul actual și perspectivele tehnologiilor informatice în învățământul militar, programele specifice de instruire asistată de calculator și importanța lor în învățământul militar superior, avantajele și dezavantajele pe care acestea le dezvoltă în sistemul militar, și nu în ultimul rând sunt prezentate și simulările virtuale din domeniul militar.

Capitolul trei cuprinde partea practică a acestei lucrări, și anume prezentarea unui Website bazat pe platform educațională Moodle. Aici sunt redate obiectivele realizării acestei aplicații, instrumentele utilizate în dezvoltarea Website-ului precum și prezentarea efectivă a acestuia din punct de vedere al design-ului și al conținutului afișat la accesarea acestuia de către utilizatori.

ASPECTE FUNDAMENTALE ALE TEHNOLOGIILOR INFORMATICE

Integrarea tehnologiilor informatice în educație

Ritmul schimbărilor aduse de noile tehnologii informatice a avut un efect semnificativ asupra modului în care oamenii trăiesc și muncesc la nivel mondial.

Tehnologiile emergente, noi, schimbă procesul tradițional de predare și învățare, precum și modul în care educația este gestionată. Tehnologiile informatice au un impact major în toate domeniile curriculare. Comunicarea la nivel mondial este mai ușoră, oferă acces instant la o gamă largă de date și totodată, oferă posibilitatea unui schimb de asimilare și de evaluare a competențelor. Comunicarea rapidă și accesul sporit la IT în casă, la locul de muncă, precum și în instituțiile de învățământ, ar însemna că învățarea devine o activitate cu adevărat îndelungată, pe tot parcursul vieții.

Importanța tehnologiilor informatice în educație

Accesul la varietate de resurse de învățare – într-o eră a tehnologiilor informatice se poate spune că acestea au un rol important în a îmbunătății procesul de predare și învățare. Cu ajutorul lor se oferă o educație specifică secolului acesta, în care tehnicile tradiționale de predare – învățare sunt înlocuite cu metodele moderne bazate pe tehnologii. Studenții sunt încurajați să considere calculatoarele instrumente ce pot fi utilizate în toate aspectele studiilor lor și totodată să facă apel la tehnologiile multimedia pentru a transmite idei, pentru a realiza proiecte și pentru a-și organiza informațiile.

Învățarea colaborativă – acum, tehnologiile informatice fac mai ușoară cooperarea în ceea ce privește sarcinile educative. Sistemele poștale electronice, telefonul mobil și diverse sisteme de înregistrare și redare, bazate pe tehnologia informatică, toate au un rol de jucat în domeniul educativ în noul mileniu.

Abordare multimedia în educație – Studii în psihologia învățarii prezintă faptul că utilizarea tehnologiior audio-vizuale în educație are numeroase avantaje. Tot procesul de învățare se bazează pe percepții, proces prin care se extrag informații din mediul înconjurător. În plus, învățarea este sporită atunci când se organizează materialele iar această organizare este benefică pentru student.

Învățarea la distanță – tehnologiile de comunicare ale secolului al XXI-lea, multimedia și interactive, deschid noi posibilități atât individuale cât și instituționale pentru o expansiune fără precedent a învățării la domiciliu în mare parte a timpului.

Integrarea tehnologiilor informatice în procesul de predare este o chestiune centrală în asigurarea calității în sistemul de învățamânt. Există două motive la fel de importante pentru integrarea tehnologiilor informatice în învățământ: studenții trebuie să se familiarizeze cu utilizarea tehnologiilor informatice deoarece toate locurile de muncă în societatea viitorului vor fi dependente de ele și totodată, tehnologia informatică trebuie sa fie utilizată în procesul de predare cu scopul de a îmbunătății calitatea și să-l mai eficientizeze.

Una dintre tehnologiile informatice este tehnologia web.

Tehnologia Web

Bazele tehnologiei web

Tehnologia web este numai una din numeroasele servicii și aplicații informatice disponibile în Internet. Alte servicii sunt de exemplu: afișarea de informații cu formă de text, imagini și sunete, poșta electronică e-mail, transferul de fișiere de date și informații FTP, chat, aplicații video și video on demand, servicii telefonie și telefonie cu imagine prin Internet de tip VoIP, posturi de radio și televiziune prin Internet, e-commerce, sondări de opinie, răspândirea știrilor prin metode RSS, toate genurile de grafică și muzică, lucrul pe un calculator de la distanță prin Internet, grupuri de discuții pe diverse teme, sisteme de jocuri interactive, distribuție de software.

Browserele actuale pot nu numai să afișeze pagini web, ci oferă și interfețe către celelalte servicii Internet, având astfel un efect integrator (pentru toate serviciile e suficient un singur browser). De aceea granițele dintre serviciul WWW și celelalte servicii din Internet nu sunt întotdeauna clare.

La baza funcționării webului stau 3 standarde, și anume:

(HTTP) – Hypertext Transfer Protocol, stiva de protocoale OSI prin care serverul web și browserul clientului (utilizatorului) comunică între ele;

(HTML) – Hypertext Markup Language, standard de definire și prezentare a paginilor web.

(URI) – Uniform Resource Identifier, sistem universal de identificare.

Tehnologia Web 2.0 in procesul de predare – învățare – evaluare

Web 2.0 reprezintă generația nouă a web-ului, care în ultima vreme pare a fi tema preferată a analiștilor și cercetătorilor din acest domeniu, fiind considerată o noțiune la modă. Termenul acesta a fost utilizat pentru prima dată în anul 2004 de către Tim O’Reilly în contextul unei conferințe, fiind considerat din acel moment părintele său. Cu toate că, sintagma a fost utilizată doar pentru a indica că ceva diferit se întâmplă, fără a fi transmisă și o definiție clară a acestui termen, totuși această noțiune a fost îmbrățișată de cea mai mare parte a comunității utilizatorilor Internet.

Pe parcursul anului 2005, în cadrul articolului What is Web 2.0 –Design Patterns and Business Model for the Next Generation of Software, Tim O’Reilly adaugă precizări suplimentare acestui subiect, fără însă a furniza nici de această dată o definiție clară. Acest articol din 2005 stă la baza tuturor tentativelor de definire a noțiunii de Web 2.0, a tuturor publicațiilor care dezbat acest subiect, fiind considerată drept piatra de temelie a acestui termen. Din încercarea lui O’Reilly de a defini termenului Web 2.0, reies următoarele trăsături:

„Web 2.0 este rețeaua ca platformă, acoperind toate dispozitivele; aplicațiile Web 2.0 sunt cele care exploatează cel mai mult acest avantaj intrinsec al rețelei: furnizarea de software ca și serviciu-continuu-updatat și care devine cu atât mai bun cu cât îl folosesc mai mulți utilizatori, consumând și remixând date din surse multiple, inclusiv de la utilizatorii individuali, și care în același timp oferă propriile date și servicii într-o formă care permite remixarea de către alții, creând efecte de rețea printr-o „arhitectură a participării” și mergând dincolo de metafora paginii din Web 1.0 pentru a furniza o experiență mai bogată utilizatorului”.

Cu toate că există multe alte încercări de definire ale acestui concept, cum ar fi definiția dată de Troy Angrignon care menționează că „Web-ul 2.0 este un grup de schimbări determinate economic, social și tehnologic în atitudinile, instrumentele și aplicațiile care fac din Web viitoarea platformă de comunicare, colaborare, comunitate și învățare cumulativă”cu toate acestea o definiție clară, acceptată și recunoscută la nivel global, nu există până la acest moment. Părintele recunoscut al web-ului, Tim Berners-Lee, referindu-se la Web 2.0 afirma despre acesta faptul că „nimeni nu știe exact ce înseamnă”.

Din această cauză, atunci când se face trimitere la Web 2.0, de cele mai multe ori se menționează noutățile aduse de acesta (făcând o comparație cu tehnologiile/serviciile din web-ul clasic), principalele sale trăsături caracteristice.

În tabelul de mai jos se pot evidenția o serie de transformări de la Web 1.0 la Web 2.0, transformări prezentate într-o formă incipientă și de către O’Reilly în 2005, astfel:

Tabel nr.1- transformările de la Web 1.0 la Web 2.0

Prin urmare, putem spune că Web 2.0 se caracterizează prin:

1. Comunitatea. În ceea ce privește Web 2.0 utilizatorii îndeplinesc un rol cheie. Prin intermediul implicării active a utilizatorilor Web 2.0 a evoluat la ceea ce înseamnă în prezent și se dezvoltă și în continuare. Aceștia prin comentariile care le fac și prin comportamentul lor în situația în care vizitează un anumit site și nu în ultimul rând prin voturile pe care le acordă, hotărăsc implicit și cum va arăta Internetul în viitor. Comunitățile care activează în cadrul unor rețelelor sociale, intensitatea pe care acestea din urmă au dobândit-o denotă necesitatea acută de socializare a oamenilor. Astfel, și în cadrul web-ului clasic puteam să ne informăm, dar socializarea și interacțiunea ce sunt evidențiate astăzi în Web 2.0 nu a fost niciodată de o asemenea amploare. În prezent, utilizatorii sunt parte activă a întregii acțiuni, fie își exprimă comentariile pe baza unui anumit subiect, fie contribuie la efectuarea unui conținut mai calitativ, sau își creează un ansamblu de prieteni sau colaboratori. Cu toate că identitatea unui utilizator nu este cea reală în majoritatea cazurilor, oamenii dau dovadă de mai multă maturitate, fiind mai responsabili de acțiunile lor. Există bineînteles și excepții, dar oricum, se poate spune că, în general, utilizatorii dețin puterea și controlul asupra tot ceea ce fac. Ei sunt cei care prin acțiunile lor conduc la creșterea popularității unui serviciu sau la stoparea acelor site-uri/servicii care nu corespund doleanțelor lor sau care nu le-au stârnit interesul.

2. Tehnologia. Dezvoltarea Web 2.0 până la forma în care se prezintă astăzi a condus la ivirea unor noi tehnologii, dintre care cele mai cunoscute sunt AJAX, RSS sau XML. Astfel, acele bloguri, wiki-uri, podcasturi sau videocasturi, sisteme de bookmark colaborativ, web API-uri, microchunking și toate serviciile web online sunt alte exemple cunoscute pentru majoritatea oamenilor.

3. Arhitectura. În ceea ce privește Web-ul ca și platformă, unele aplicații online sau sisteme de operare online reprezintă doar câteva exemple de scenarii care în urmă cu câțiva ani nu păreau veridice. În prezent web-ul devine tot mai mult un ansamblu de aplicații care interacționează în cele mai neobișnuite modalități. Utilizatorul are în acest moment la dispoziție o multitudine de aplicații pe care le poate folosi după preferințe, astfel încât să corespundă nevoilor sale. De exemplu, un utilizator care folosește aplicația Gmail drept sistem de stocare a datelor, astăzi este un lucru abișnuit și la îndemâna oricărui utilizator de calculator. Pe inventivitatea utilizatorilor se bazează și modul în care ei vor utiliza aplicațiile deja existente sau cele care vor apărea în viitor.

4. Aspectul. Cu toate că în cadrul lui Web 2.0 accentul cade pe informație și nu pe design, se pot semnala preocupări în ceea ce privește aspectul acestuia. Pentru Web 2.0 designul este reprezentat de culori vii, fonturi și caractere cât mai ușor vizibile, cu cât mai puține colțuri, și totodată cu numeroase umbre, reflecții și gradiente.

Luând în considerare faptul că valoarea Internetului nu constă în viteza cu care se realizează accesul sau transferul de informații, ci în calitatea și realitatea informațiilor existente și în relaționările dintre oameni și/sau organizații, putem concluziona că web-ul clasic este strâns legat de revoluția informațiilor, de a tehnologiilor informaționale și de comunicare și nu în ultimul rând de societatea informației și de cea a cunoașterii. Pe de altă parte, Web 2.0 presupune un alt model de revoluție, aceea a tehnologiilor, care duce necontestabil și la o evoluție în relaționarea și comunicarea dintre indivizi și organizații.

Scopul integrării tehnologiei în instruire determină metodele și tehnicile de lucru la clasă. Folosirea internetului, a resurselor on-line, a bibliotecilor virtuale, a comunicării on-line, are implicații pe care societatea în care trăim le solicită: stimulează și dezvoltă potențialul cognitiv multiplu al studenților (Teoria Inteligențelor Multiple, H. Gardner); dezvoltă abilitățile necesare în secolul XXI; contribuie la dezvoltarea abilităților de gândire de nivel superior (Taxonomia lui Bloom); orientează procesul de instruire către interesele studenților (predare centrată pe studenți).

În timp ce lucrează la proiecte, studenții își dezvoltă abilități reale, corespunzătoare secolului XXI – multe din acestea fiind solicitate de angajatorii din zilele noastre – cum ar fi, capacitatea de: a lucra bine cu ceilalți; a lua decizii bine gândite; a avea inițiativă; a rezolva probleme complexe; auto-direcționare; a comunica eficient. În acest fel, se construiește profilul unui absolvent autonom în decizii, interesat în cariera sa socio-profesională.

Aplicații dezvoltate pe baza tehnologiilor web

În dezvoltarea paginilor și a aplicațiilor web se utilizeză cele mai des folosite tehnologii în acest sector de activitate: PHP & MySQL si ASP .NET. Alegerea tipului de tehnologie folosit se face ținând cont de complexitatea aplicației și totodată de ceea ce își dorește clientul.

PHP este un limbaj de programare web server-side, ceea ce înseamnă că ar putea să ruleze pe un server destinat dezvoltatorilor web care creează site-uri reprezentate prin dinamism și, totodată, prin aplicații web-based software care redă interacționarea cu unii utilizatori și baze de date. În ceea ce privește acest limbaj, cel mai uzual și frecvent server este Serverul Apache.

Ceea ce diferă la un PHP față de un limbaj de scripting pe partea de client, iar aici se poate face referire la JavaScript, este faptul ca tot codul realizează execuția pe server. Astfel,acel client va primii doar un rezultat al rulării unui asemenea script, fără să poată vizualiza codul de la origine. Serverul web se poate configura astfel încât să proceseze fișiere HTML iar utilizatorii nu vor avea idee că se uilizează un limbaj de scripting.

PHP-ul oferă unui începător o ușurință totală în folosirea cu succes a acestuia și totodată, deține unele posibilități avansate destinate unor dezvoltatori profesioniști.

Acesta poate îndeplini orice funcție pe care le îndeplinesc și programele CGI, cum ar fi colectarea de date din formulare, generarea de conținut dinamic și trimitere sau primire de cookie-uri. Totodată, acest limbaj poate să fie folosit în mai multe situații astfel că există 3 domenii în care se pot întrebuința scripturile PHP:

scripting pe partea de server – reprezintă un domeniu de activitate tradițional și important pentru PHP. Trei lucruri sunt necesare pentru funcționarea acestuia: interpretorul de PHP(mod pentru Server sau CGI), serverul web și browserul web. Rezultatul scriptului PHP poate să fie accesat printr-un browser web, după ce a fost rulat serverul cu interpretorul PHP atașat, vizualizându-se astfel pagina web prin intermediul unui server.

scripting în linie de comandă – serverul sau browserul nu este neaparat necesar în rularea scripturilor PHP, doar interpretorul PHP fiind necesar în acest caz. Tipul acesta de utilizare este ideal pentru acele scripturi executate aproape regulat pe baza cronului( programator pentru realizarea aplicațiilor-task scheduler-pentru sistemele Unix) sau acel program echivalent din Windows. Sarcinile simple, de procesare a textului pot fi și ele realizate prin intermediul acestor scripturi.

scrierea unor aplicații cu interfețe vizuale pe partea de client-probabil, PHP-ul nu reprezintă cel mai bun limbaj pentru a realiza astfel de aplicații, însă pentru cei care cunosc foarte bine PHP și au intenția să utilizeze caracteristicile avansate ale acestuia în aplicații pe partea de client pot avea și această posibilitate folosind PHP-GTK( un domeniu al PHP-ului care nu este inclusă în distribuția de bază. Aceasta redă posibilitatea de a realiza aplicații compatibile cu alte platform.

Lista cu funcții standard și extensii disponibile este foarte largă, astfel PHP-ul acordă dezvoltatorilor web un model simplu și,totodată, puternic de realizare a aplicațiilor deosebit de complexe.

Cea mai semnificativă și puternică caracteristică a PHP-ului este suportul pentru varietatea bazelor de date. Până acum există 20 de baze de date suportate, putând fi amintite două mai importante, si anume MySQL și PostgreeSQL.

În scopul stocării datelor în interiorul bazelor de date se folosește MySQL, care reprezintă cel mai des utilizat server de baze de date de tip open source. Acesta se caracterizează prin  flexibilitate, siguranță, fiabilitate, stabilitate și viteză în ceea ce privește prelucrarea datelor stocate. MySQL utilizează Structured Query Language (SQL), limbajul  cel mai des folosit pentru adăugarea, accesarea sau prelucrarea datelor în bazele de date.

ASP.NET este un framework creat, dezvoltat și comercializat de Microsoft în scopul permiterii dezvoltatorilor web să creeze pagini web dinamice și interactive, precum și aplicații si servicii web. ASP.NET a fost construit pe limbajul comun Runtime (CLR), care acordă posibilitatea dezvoltatorilor să scrie cod ASP.NET folosind orice tip de limbaj acceptat .NET. Această tehnologie este una puternică ce oferă dezvoltatorilor posibilitatea să creeze aplicații web care să interacționeze cu bazele de date, fiind de multe ori utilizată în aplicații complexe și de mare anvergură. Fiind o tehnologie Microsoft, aceasta se caracterizează prin rapiditatea cu care se evoluează, precum și prin viteza cu care paginile web se încarcă în browser. Aceasta din urmă, rezultă din faptul că este un limbaj în care codul este compilat în "limbajul masina" cu mult înainte ca utilizatorul informației să ajungă în pagina web dorită.

Cele două tehnologii detaliate anterior interacționează în dezvoltarea aplicațiilor web și totodată al procesului de creare al site-urilor cu alte limbaje precum: Html, Css, XML, JavaScript, Ajax, jQuery, Flash, ActionScript.

Platformele și șistemele informatice multimedia

Sistemele multimedia sunt sistemele informatice care integrează: telecomunicațiile, tehnologiile audio și video; arhitecturile de calculatoare (hardware) și programele de calcul și /sau procesare informației (software); și serviciile informatice.

Din problematica actuală de cercetare-dezvoltare a acestor tehnologii de vârf în informatica aplicată putem menționa: vizualizarea tridimensională; sisteme de explorare a informațiilor organizate în domenii de cunoștințe și realizate sub forma unor bănci de date multimedia; aplicarea unor principii psiho-pedagogice de instruire în proiectarea interfețelor grafice om-mașină; conceperea, proiectarea și realizarea unor manuale electronice în vederea instruirii "on-line" a diferitelor categorii socio-profesionale asigurându-li-se utilizatorilor asistență în vederea creșterii eficienței activității de producție specifice conceperii și realizării unor documente de tip hypermedia; conceperea și realizarea unor navigatoare folositoare pentru accesarea informației stocate sub forma fișierelor multimedia; reprezentări virtuale fenomenelor științifice, tehnice, și tehnologice; eficientizarea accesării informației distribuite în rețele informatice (de calculatoare) prin conceperea și realizarea unor echipamente (servere) și programe de transfer și transmisie a informației performante.

Tipuri de sisteme multimedia

Sistemele multimedia pot funcționa:

izolat, de exemplu un PC cu CD-ROM;

conectate în pereche, de exemplu o conferință între două sisteme aflate în două locuri geografice diferite;

conectate în rețea, unde există mai multe sisteme în diferite locuri geografice, unul sau mai multe sisteme transmit informația multimedia iar unul sau mai multe sisteme recepționează această informație.

O aplicație multimedia este o componentă software. În general, o aplicație este considerată a fi din domeniul multimedia, dacă ea conține cel puțin un mediu continuu(video, de exemplu) și unul discret(cum ar fi textul). Aplicațiile multimedia pentru instruire se pot clasifica după mai multe criteria:

după natura participanților:

aplicații interpersonale – în procesul educațional există doi sau mai mulți participant;

aplicații persoană – sistem informatic – în procesul instruirii este implicat un calculator și un utilizator;

după numărul persoanelor implicate:

individuale – implică un singur utilizator (aplicații persoană-sistem) sau doi utilizatori (aplicații interpersonale);

Sistemele informatice multimedia prezintă următoarele beneficii și avantaje: reducere semnificativă de spațiu și timp necesar fișării, stocării, încărcării și accesării unui document livrat electronic, nu pe hârtie; creșterea productivității prin eliminarea posibilităților de pierdere a unui fișier prin folosirea indexării automate (beneficiu oferit de un sistem de administrare a datelor); accesul concomitent la un același tip de document a unor utilizatori multipli: atât pentru afișare cât și pentru imprimare; creștere fluxului de informații multidimensionale în cadrul unei organizații; reducerea de timp și de bani pentru fotocopierea și distribuția clasică copiilor multiple pe hârtie; facilitarea unor cereri de răspunsuri rapid și corecte la solicitările de informații utilizând interacțiunea vizuală stocată; conversia informației de pe suport hârtie într-o resursă strategică ușor de administrat care poate fi cu ușurință inclusă în alte rapoarte și/sau documente.

O nouă paradigmă educațională apărută ca urmare a progreselor tehnologice din domeniul multimediei o constituie “tele-educația”. În general, teleeducația este un termen care descrie flexibilitatea cursurilor și utilizarea tehnologiei observației si comunicațiilor în procesul educațional și a fost proiectat pentru a veni în întampinarea cerințelor individuale atat ale cursantului, cât și ale profesorilor care nu mai sunt legați de un orar anume. Faptul că studenții și profesorii nu se mai întalnesc față în față conduce la apariția unei serii de particularități ale acestei noi forme de învățământ.

Softul educațional

Definirea softului educațional

Softul educațional este un program informatic complex, special conceput pentru a fi utilizat în procesul didactic. Soft educațional poate fi considerat și forma electronică a unui manual, dar nu sub forma unui simplu document de forma *.doc sau *.pdf, ci cu o interfață care să permită o modalitate de lucru interactivă (bazată pe meniuri, butoane ș.a.).

Un soft educațional performant trebuie să atragă prin calitatea prezentării, să asigure necesarul de informații pentru o anumită temă, să asigure interacțiunea dintre calculator și student sau calculator și profesor, să se poată adapta în funcție de caracteristicile utilizatorului (de exemplu, programe care să prezinte mai multe niveluri de dificultate, trecerea la un nivel superior presupunând parcurgerea nivelurilor anterioare).

Este de menționat faptul că SE trebuie privit ca un instrument complementar de educație, prin care să se urmărească obiectivele, scopurile și finalitățile propuse de programa școlară, și nicidecum ca o metodă alternativă de predare-învățare. Astăzi există softuri educaționale complexe care încurajează construcția activă a cunoștințelor, asigurând contexte semnificative pentru învățare, promovând reflecția, eliberând studentul de multe activități de rutină și stimulând activitatea intelectuală.

Clasificarea softului educațional

După funcția pedagogică specifică din cadrul unui proces de instruire, SE prezintă următoarele clasificări:

Prezentarea interactivă de noi cunoștințe (Computer Based Learning) presupune utilizarea calculatorului în procesul predării și a lecțiilor de laborator. Materialul de studiat este structurat pe baza unui anumit tip de interacțiune. În funcție de modul în care această interacțiune este condusă de sistemul informatic sau de student, se poate spune că are de a face cu un dialog tutorial sau de o investigare (interogare, căutare).

Exersarea asistată de calculator (Computer Assisted Training) reprezintă situația în care celui care studiază i se pun la dispoziție aplicații specializate, care-l ajută să memoreze cunoștințele și să-și însușească deprinderi specifice prin seturi de sarcini care se repetă periodic, urmate de aprecierea răspunsului elevului. Exercițiile pot fi propuse într-o ordine prestabilită sau în mod aleator, sau pot fi generate în timpul sesiunii de lucru.

Verificarea asistată de calculator (Computer Assisted Testing) a stat la baza dezvoltării IAC. Ea admite existența unor programe care reușesc să testeze capacitatea de însușire a cunoștințelor prin evaluarea răspunsurilor. Prin intermediul unei interfețe grafice ușor de intuit se vor afișa mesaje corespunzătoare interpretării răspunsului. Programele de testare pot fi incluse în lecția curentă sau la sfârșitul fiecărui capitol.

Simularea. O aplicație de simulare permite reproducerea controlată a unui fenomen sau sistem real prin intermediul unui model care are un comportament analog. Astfel de programe oferă posibilitatea observării modului în care se schimbă comportamentul sistemului în funcție de modificările operate(schimbarea parametrilor, condițiilor), ceeea ce facilitează înțelegerea fenomenului și nu implică riscurile și costurile fenomenului real.

Jocuri educative – în cadrul căruia sub forma unui joc se obține un scop didactic.

 Softuri utilitare – sunt reprezentate de instrumente dicționare, tabele, editoare.

Soft tematic, de prezentare – vorbește despre subiecte/teme din diferite domenii (arii curriculare) din cadrul programei școlare, propunându-și acordarea unor oportunități de lmărire a orizontului cunoașterii în diferite domenii.

Soft de investigare studenților nu li se prezintă informații deja structurate, ci este un mediu de unde studentul poate să își procure singur informațiile..

Structura unui soft educațional

Obiectivele – sunt privite ca ținte strategice, cu existența posibilității de a măsura performanțelor studentului; aceste obiective trebuie să se găsească în concordanță cu o programă; de asemenea, obiectivele trebuie formulate astfel încât să se reușească atingerea unor competențe, care la rândul lor vor fi precizate într-o programă (curriculum).

Componențele softului – conținuturile de date specifice unor discipline trebuie să fie structurate logic, sintactic, pedagogic și cu o organizare secvențială a operațiunii de învățare.

Strategiile – trebuie să cuprindă o îmbinare a metodelor, suporturilor didactice, a formelor de organizare, precum și a diverselor tipuri de interacțiuni;

Documentația – este necesar a fi completă, oferind detalii privitoare la instalarea și utilizarea softului, făcând precizări asupra resurselor hardware indispensabile unei bune funcționări a softului. Aceasta trebuie să fie clară, facilă și corespunzătoare categoriei de vârstă pentru care a fost indicat softul respectiv; de asemenea, ea trebuie să cuprindă o analiză a avantajelor și dezavantajelor care reies din utilizarea softului respectiv.

Evaluarea softului – criterii

Principalele criterii care stau la baza evaluării unui soft educațional sunt:

Obiective:

Programul trebuie să aibă definite obiectivele astfel încât să poată măsura performanțele studentului. Definirea obiectivelor trebuie să se facă astfel încât să permită o evaluare permanentă a utilizatorului.

Prezentarea obiectivelor trebuie să fie în concordanță cu o programă școlară după care să se lucreze la clasă.

Elaborarea programului trebuie să permită renunțarea la un obiectiv în momentul în care el a fost atins.

Structura programului

Pagina principală să conțină informații în legătură cu toate aspectele programului; poate fi concepută ca un cuprins al programului. Grafica să fie adecvată (ca formă și destinație).

Informațiile teoretice să fie completate de scheme, tabele, grafice, imagini, adică să fie prezentate sub o formă atractivă.

Să existe trimiteri la paginile anterioare pentru reactualizarea cunoștințelor; să existe legături între diferite secțiuni ale programului.

Programul să conțină un meniu care pe lângă operațiile de bază să conțină opțiuni din care să se poată obține și informații suplimentare.

Fiecare utilizator trebuie să poată utiliza programul în funcție de capacitățile și abilitățile proprii.

Cuantumul exercițiilor

Este necesar ca exemplele, exercițiile și problemele să fie variate, suficiente și să coincidă cu curriculumul școlar utilizat; să fie un echilibru între caracteristicile cantitative și cele calitative ale acestora.

Exemplele, exercițiile și problemele trebuie să verifice atât cunoștințele actuale/curente, cât și cunoștințe anterioare. 

Aplicațiile sugerate pentru aprofundarea noțiunilor dobândite prin softul educațional trebuie să fie diverse și reprezentative. 

Evaluarea răspunsurilor itemilor 

Este necesară existența explicațiilor pentru fiecare răspuns greșit.

Programul trebuie să furnizeze un comentariu în cazul în care apare un răspuns neașteptat din partea utilizatorului.

Existența unor pre-teste la începutul noii unități de învățare, care să ofere studentului indicațiile necesare alegerii traseului de parcurs din meniul programului.

Calitatea post-testelor (ținând cont de obiectivele operaționale propuse) din materia învățată.

Notarea trebuie să fie realizată de program ținând seama de utilizatorul vizat, iar validarea rezultatelor să se efectueze în funcție de un eșantion reprezentativ. 

Este necesar să se permită înregistrarea performanțelor obținute care au importanță în urmărirea progresului/regresului studentului cu facilitatea de furnizare ale acestora profesorului și studentului. 

Raporturile softului cu studentul

Nivelul de implicare activă și de solicitare a studentului trebuie să fie optim.

Trebuie să permită controlul utilizatorului la propria instruire: adaptarea ritmului, întreruperea, revenirea, repetarea.

Programul modifică relația profesor-student, în ceea ce privește minimalizarea rolului profesorului.

Tehnologii e-leraning

În noua accepțiune, procesul de învățământ care se bazează pe resurse, folosește atât modele clasice cu suporturile cunoscute, cât și modele virtuale care aparțin tehnologiei multimedia. E-learning-ul este o componentă a modelului bazat pe tehnologie.

În ceea ce privește mediul universitar, e-learning se dovedește a fi un instrument excelent. La început, conceptul de e-learning a substituit metodologia clasică de învățământ la distanță, cu precizarea că materialele scrise erau pe CD-uri. Mai apoi, posibilitățile de conectare la Internet au ușurat realizarea unor medii colaborative, a unor săli de clase virtuale, precum și o instruire sincronă și asincronă.

O caracterizare a învățământului electronic (e-learning) poate fi realizată pe baza următoarelor:

procesul de învățare este orientat către instruit și se realizează într-o locație virtuală.

resursele educaționale sunt accesibile pe Web și distribuite prin utilizarea, integrarea, accesarea bibliotecilor electronice și materialelor multimedia, prin antrenarea specialiștilor în discuțiile subiecților.

instruiții beneficiază de orientarea unui tutore (instructor, moderator) care planifică activitatea grupului de participanți, supune dezbaterii acestora subiecte din curs, fie în conferințe asincrone (forumuri de discuții, uri), fie sincrone (chat, clasă virtuală), furnizează resurse auxiliare, comentează teme, impune direcții.

prin interacțiune și colaborare, grupul de participanți formează, pe parcursul cursului (de multe ori și după), o comunitate virtuală; aceștia pot fi caracterizați prin așa numita “fluiditate a rolurilor”, prin balansul continuu al rolului instructor-instruit în grupul de învățare ("symmetric knowledge advancement" – Scardamalia, 1995), prin restructurarea continuă a echipelor de învățare în funcție de interese sau obiective.

materialul cursului are o componentă statică, cea pregătită de tutore împreună cu o echipă specializată, și una dinamică, rezultată din interacțiunea participanților, din sugestiile, comentariile, resursele aduse de aceștia.

cele mai multe medii de e-learning permit monitorizarea activității participanților, iar unele și simulări, lucrul pe grupuri, interacțiunea audio, video.

Printre tehnologiile E – learning putem enumera:

Platforma Moodle

Platforma Claroline

Platforma ATutor

Platforma LogiCampus

Platforma Typo3

Platforma Moodle

Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment (Moodle) este un pachet software destinat producerii de cursuri bazate pe Internet, oferind un bun suport pentru securitate și administrare și având conturată o comunitate amplă de utilizatori și dezvoltatori. Codul sursă scris în PHP utilizând baze de date MySql și PostgreSQL este un atu pentru adoptarea platformei datorită popularității acestor tehnologii, precum și posibilității de utilizare fără modificări pe mai multe sisteme de operare, inclusiv Linux.

Platforma Claroline

Platforma Claroline este un Open Source de e-learning și eWorking (Learning Management System) lansată sub licența Open Source (GPL – General Public License). Aceasta permite profesorilor să construiască cursuri eficiente online și de a gestiona activitățile de învățare și de colaborare, de pe Web. Platforma este utilizată în mai mult de 93 de țări și este disponibilă în mai mult de 30 de limbi.

Platforma ATutor

Cu o popularitate apropiată celei dobândite de Moodle, ATutor este o aplicație de tip Learning Content Management System (LCMS), utilizată ca platformă de e-learning în multe universități, oferind versiuni de instalare în 58 de limbi, inclusiv în limba română. Administratorii pot instala / actualiza ATutor și dezvolta șabloane speciale de design pentru a modifica aspectul general al interfeței, de a stabili setările generale ale sitului. Profesorii pot asambla și publica conținutul educațional pe Web, pe baza căruia urmează a conduce cursurile online proprii. Studenții beneficiază de un mediu de învățare modern, ușor de folosit.

Platforma LogiCampus

LogiCampus este o platformă educațională open source care presupune o interfață Web pentru e-learning și pentru managementul cursurilor în cadrul unei instituții de învățământ. Aplicația își propune să reunească interesele profesorilor și elevilor/studenților, facilitându-le o mai bună comunicare. LogiCampus este o aplicație bazată pe Php și folosește serverul de baze de date MySQL .

Are trei tipuri de utilizatori:

administrator – se ocupă de managementul bazelor de date, conturilor, drepturi de acces;

profesor – crează cursuri online, ține evidența rezultatelor studenților, organizează și sistematizează materia, cursurile, examenele, crează teste de evaluare, redactează formulare de feedback pentru realizarea unei bune comunicări cu studenții;

instruitul – are acces la resursele online de învățare, informații despre cursuri, examene, situații și evoluții ale notelor, își poate exprima opiniile despre cursuri, poate participa la discuții.

STADIUL ȘI PERSPECTIVELE TEHNOLOGIILOR INFORMATICE ÎN ACTUALUL SISTEM MILITAR

Evoluția tehnologiilor informatice în domeniul militar

Aspecte privind evoluția și stadiul actual al tehnologiilor informatice în domeniul militar

Explozia tehnologică este poate cea mai semnificativă caracteristică a lumii în care trăim. Totul, sau aproape totul astăzi, depinde de tehnologie, fie că vorbim de aspecte ce țin de socializare, de lupta pentru resurse sau de ce nu, de generarea de soluții la problemele complexe ale umanității precum, încălzirea globală, contracararea armelor de distrugere în masă sau conflictele militare complexe. În ceea ce privește evoluția tehnologică, domeniul care a făcut diferența și care a cunoscut poate cel mai semnificativ progres al ultimului deceniu, este cel informatic.

Mediul militar a fost încă de la început elementul de pionierat în tot ceea ce a însemnat cercetare, dezvoltare și inventică în domeniul informatic. În anul 1969, Agenția de Cercetare Avansată a Departamentului de Stat al Apărării SUA – Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA), ce avea ca principală misiune dezvoltarea de noi tehnologii pentru forțele armate americane, a materializat primul proiect de rețea descentralizată – ARPANET care asigura inițial doar 3 servicii, respectiv „telnet“ (Remote login), „FTP“ (transferul de fișiere – file transfer protocol) și remote printing (tipărirea la distanță). Rețeaua, deși una de pionierat, a deschis căile și a făcut posibilă apariția ulterioară a tot ceea ce noi numim astăzi – INTERNET. Inovații precum standardul TCP/IP, sistemul de poziționare global GPS (1973), sistemul de videoconferință (1969), sistemul de operare UNIX (1969, inițial prin Multics – Multiplexed Information and Computing Service), sunt doar câteva exemple dintre inovațiile pe care le datorăm domeniului militar. Evoluția curentă a societății informaționale, atât militare, cât și civile, coroborată cu creșterea exponențială a consumului de informație, ne fac să luăm parte, la apariția accelerată de noi tehnologii și produse informatice ce pot deschide orizontul transformării totale a conceptelor existente în domeniu.

Una dintre cele mai controversate, dar și mai inovative tehnologii care guvernează dezvoltarea și domeniul tehnologiei informației în ultimii 10 ani, atât în mediul civil, cât și militar este reprezentată de tehnologia CLOUD COMPUTING. Noțiunea de „cloud” (asimilată cu termenul de „NOR”) nu are un echivalent morfologic în limba română sau un sinonim prin care poate fi explicate. Noțiunea de „cloud” (asimilată cu termenul de „NOR”) nu are un echivalent morfologic în limba română sau un sinonim prin care poate fi explicată. Noțiunea a fost generată de definirea în sens metaforic a reprezentării grafice a simbolului de diagramă de rețea, realizată de specialiști sub forma unui „nor” care presupune atât existența echipamentelor active și pasive de rețea, a sistemelor dedicate și a celor de tip datacenter, a serviciilor și aplicațiilor specifice, cât și conexiunilor de tip client. Tehnologia „cloud computing”, deși nedefinită încă printr-un set de standarde care să caracterizeze un anume model de implementare, a fost definită de Institutul Național de Standarde și Tehnologie din Statele Unite (NIST), ca „un model de servicii de acces prin rețea la sisteme distribuite de resurse de calcul configurabile la cerere (servere, soluții de stocare de date și servicii), care pot fi puse rapid la dispoziție cu eforturi minime de management și intervenție din partea clientului și a furnizorului. Accesul se poate face de oriunde, convenabil, fără ca utilizatorul să fie nevoit să știe în detaliu locația sau configurația sistemelor care furnizează aceste servicii”. Într-un limbaj mai puțin tehnic spus, ca și utilizator, ai posibilitatea de a rula aplicații și de a manipula date care sunt stocate în altă parte decât pe serverele sau stația proprie, printr-o conexiune de tip „acces distant” (remote acces).

La momentul actual, de la conceptul și tehnologia inițială, noțiunea de cloud a evoluat spectaculos, aceasta și datorită eforturilor și cotei de piață în mediul virtual pe care îl deține compania americană Google, care începând cu anii 2006, a lansat servicii unificate și soluții de virtualizare în cloud, ce permit oricărui utilizator din mediul online, rularea de la distanță de aplicații, utilizarea „remote” a resurselor de tip storage, a soluțiilor și resurselor de procesare oferite de centre proprii de date puternice, cu o foarte bună disponibilitate de bandă. La momentul actual cei mai mari jucători în domeniul cloud, în ordinea cotei de piață din mediul virtual, sunt: Icloud, Egnyte HybridCloud, Google, Opendrive, Dropbox și Amazon Opendrive.

Mediul de rețea militară, din punct de vedere tehnic, se bazează pe același model de referință OSI, iar în acest sens, orice tehnologie compatibilă cu modelul clasic poate fi implementată ținând cont de particularitățile de securitate și de nevoile de customizare specifice mediului acțiunilor de luptă. Aplicațiile militare necesită pe lângă asigurarea unui grad de securitate ridicat și capacități mari de procesare și stocare la nivelul serverelor, licențe de utilizare, disponibilitate permanentă la nivelul utilizatorilor, lățime de bandă mare pentru trafic de date, echipe de specialiști capabili să realizeze suportul tehnic, atât la nivel „end-user”, cât și la nivel „enterprise”, iar toate acestea se traduc în costuri majore pentru structurile militare implicate, costuri ce cresc exponențial atunci când discutăm despre acțiuni de luptă. Implementarea tehnologiei și a soluțiilor de „cloud computing” la nivelul unei rețele militare, customizată pe baza raportului „need to know – need to share”, poate conduce la schimbarea sau cel puțin la optimizarea aspectelor menționate mai sus.

Deși pare utopic, realitatea ne demonstrează că dezvoltarea tehnologiei cloud la nivelul oricărei structuri militare sau guvernamentale îi poate asigura nu numai servicii de suport informațional de calitate, dar îi conferă în același timp rolul de jucător activ în domeniul cloud în mediul virtual, iar amortizarea investițiilor în astfel de tehnologii poate fi realizată surprinzător de repede.

Instruire și educare prin e-learning

Un element central în învățământul militar superior îl reprezintă platforma educațională, e-learning.

Procesul de e-learning este definit prin interacțiunea prin medii de comunicare între instructor și instruit cu participarea activă a unui manager al pachetului software necesar.

În acord cu conceptul e-learning al NATO, în tehnologiile e-learning sunt incluse următoarele tipuri: Advanced Distributed Learning (învățare distribuită la distanță, care se realizează prin intermediul unor platforme educaționale conectate la internet, în mod sincron sau asincron), computerbased training (învățământ bazat pe calculator – conținutul educațional este livrat direct pe calculatorul unui student prin intermediul unui dispozitiv de stocare, CD-ROM etc. și nu este necesară conexiunea la Internet), immersive learning (o combinație a jocurilor educaționale cu simularea care creează o realitate reală sau virtuală într-un mediu dinamic permițând atât instruirea individuală, cât și colectivă pe baza unor scenarii), mobile learning (conținutul educațional este accesat prin intermediul dispozitivelor mobile) și collaborative learning (instrument de sprijinire al învățării prin metode interactive sau de comunicare online folosind instrumente social media).

Instruirea militarilor cuprinde două forme: instruirea individuală și instruirea colectivă.

Instruirea individuală constă în faptul că oportunitățile de instruire pot fi livrate prin intermediul sistemului e-learning sau prin cursuri rezidente. În fapt, sistemul e-learning poate fi utilizat atât ca o metodă de sine stătătoare de instruire atunci când îndeplinește cerințele de instruire și educare, ca o metodă complementară a instruiri clasice, rezultând așa-numitul sistem „blended learning”, sau ca o metodă de a menține deprinderile obținute la cursurile rezidente.

Perspective de viitor ale învățământului militar de informatică

Dezvoltările ulterioare ale învățământului militar de informatică sunt dificil de prezis. Se pot, însă, enumera câteva dintre tendințele din domeniul tehnologiilor IT din abordările altor armate în prezent și pentru viitorul imediat:

Dacă inițial se putea discuta de informatică concentrată, apoi de informatică distribuită (odată cu răspândirea PC-urilor), se discută astăzi de punere la dispoziția beneficiarilor a serviciilor informatice, astfel încât aceștia nu mai sunt interesați de unde provin facilitățile de care au nevoie, acestea fiind accesibile prin rețea.

Se constată concentrarea serviciilor și resurselor informatice în ceea ce se numește centru/centre de date cu avantaje asupra accesibilității la date, creșterea fiabilității serviciilor informatice, dimensionarea lor în funcție de nevoile reale, scalabilitatea acestora.

Utilizarea conexiunilor wireless pentru interconectarea echipamentelor, preferată pentru echipamentele reduse în gabarit, cu mobilitate

superioară, în condițiile asigurării unei protecții satisfăcătoare a comunicațiilor.

Apariția și răspândirea rapidă a dispozitivelor post PC, acestea tinzând să înlocuiască PC-urile clasice cu noi sisteme de operare, cu noi provocări din punct de vedere al protecției datelor.

Dacă până de curând se vorbea doar de apărare cibernetică, din dorința de a implementa măsuri tehnice și administrative de protecție a datelor proprii împotriva accesului neautorizat, constatăm că se recunoaște existența rețelelor de calculatoare ca și potențial câmp de luptă, în acest câmp de luptă putându-se desfășura și acțiuni combative ofensive. În condițiile reducerilor bugetare semnificative, armata americană și-a propus să înființeze structuri ofensive, presupunând angajarea câtorva mii de specialități în informatică, în următorii ani.

Cererile de învățământ la distanță vor duce la crearea unei infrastructuri și a unor cursuri folosind INTRAMAN-ul.

Programe specifice intruirii asistate de calculator și importanta lor in învățământul militar superior

Noțiuni și concepte utilizate în IAC

Instruire asistată de calculator reprezintă un mediu integrat de hardware-software dedicat interacțiunilor dintre doritorii și deținătorii unui sistem de cunoștințe, pentru asimilarea activă de informații, însoțite de dobândirea și aprofundarea noilor operații și deprinderi. Totodată, este și o metodă didactică sau o metodă de învățământ, car valorifică principiile de modelare și analiză cibernetică a activității de instruire în contextul noilor tehnologii informatice, caracteristice societății contemporane.

În cadrul IAC există și programul de instruire, unde fiecare student aprofundează în funcție de particularitățile sale, și presupune parcurgera unor pași, în ritmul fiecăruia.

Instruirea asistată de calculator se referă la toate acele situații în care sistemele computerizate sunt folosite în procesul instruirii studenților. Este vorba, în esență, despre faptul de a învăța cu ajutorul și nu despre calculator. De asemenea, aceasta valorifică principiile de proiectare, modelare și analiză cibernetică a activității de instruire în contextul noilor tehnologii informatice.

Pentru creșterea motivării și randamentului în procesul educațional, se utilizează aplicații software de tipul: enciclopedii, prezentări, cărți electronice sau “e-books”, teste, tutoriale, simulări, jocuri didactice etc. Toate aceste aplicații sunt realizate în formatul oferit de tehnologia multimediei și sunt distribuite on-line (Internet/Intranet) sau off-line (CD/DVD/PDA etc.)

Astfel, computerul și materialele electronice multimedia sunt utilizate ca suport în predare, învățare, evaluare sau ca mijloc de comunicare.

Sinteza dintre resursele pedagogice ale instruirii programate și disponibilitățile tehnologice al calculatorului(sistemului de procesare a informației) conferă acestei metode didactice ( Instruirea asistată de calculator ) calități privind :

informatizarea activității de predare – învățare –evaluare;

îmbunătățirea IAC prin intermediul unor acțiuni de: gestionare,

documentare, interogare;

simulare automatizată interactivă a cunoștințelor și capacităților angajate în procesul de învățământ conform documentelor oficiale de planificare a educației .

Trebuie reținut faptul că prin răspândirea și diversificarea IAC rolul dascălului va suferi modificări. Cadrul didactic se va degreva treptat de activitatea de rutină, dar obligațiile sale se amplifică prin faptul că va trebui să realizeze noi aplicații soft ori să creeze proiecte de programe și să le adapteze la cerințele actului educativ. Procesul educațional se va descentraliza, transformându-se dintr-un sistem centrat pe profesor într-unul centrat pe subiecți

Avantajele și dezavantajele sistemelor de instruire asistată de calculator

Faptul că societatea informatizată a ultimilor ani impune utilizarea calculatorului în majoritatea proceselor didactice, instruirea asistată de calculator devine o metodă de învățământ de bază pentru procesele didactice moderne. Prin asistarea procesului de învățământ cu calculatorul se valorifică predarea unor lecții de comunicare caracterizate prin consolidarea, sistematizarea, aplicarea noilor cunoștințe și, totodată, se impune o verificare automată a unor lecții sau grup de lecții. În toate aceste repere, calculatorul ca și componenta hardware oferă suport tehnic iar ca și componentă software asigură supot informațional.

Sistemele de instruire asistată de calculator se pot diviza astfel încât ele au atât avantaje, în sensul că pot să rezolve problemele cu care se confruntă oamenii în prezent, cât și dezavantaje care inevitabil există și ele. Avantajele utilizării acestor sisteme sunt următoarele:

Crește independența studentului militar, iar această caracteristică este considerată drept un avantaj deoarece:

Chiar și la un nivel mai avansat, procesul de învățare este un consumator de timp, instructorului fiindu-i destul de greu să acorde atenția și susținerea permanentă a fiecărui cursant în parte.

Adeseori învățarea reprezintă un proces repetitiv, mai ales în etapele de început.

Instruirea asistată de calculator reprezintă un mijloc prin care se poate reduce numărul de implicare al profesorilor, oferind o alternativă în ceea ce privește instruirea studenților militari.

Calculatoarele oferă șansa accesării informației într-un interval de timp mai redus decât ar putea-o face un om, astfel apar o multitudine de exemple privind matereia respectivă.

Instruire focalizată pe student militar: cu excepția situației rare în care un cadru didactic lucrează cu un student militar , instruirea asistată prezintă cea mai bună variantă de instruire individualizată. Principalele caracteristici sunt individualizarea cursurilor, interactivitatea, flexibilitatea, independența, motivarea.

Mediile virtuale pot duce cursantul într-o lume virtuală unde să exerseze materia însușită.

IAC poate duce la creșterea motivării și interesului studentului militar, acesta alocând voluntar timp și efort pentru învățare.

Un program bine conceput poate duce la creșterea calității și cantității muncii.

Integrarea unor domenii diferite stimulează un interes mai mare studenților militari și încurajează proiectele multidisciplinare.

Se constată reduceri ale timpului de predare și al ratei de insucces la examene.

IAC are o popularitate sporită, în special la studenții militari de vârstă tânără.

Autonomie în învățare, cursanții controlând ritmul și uneori traseul învățării.

Nu necesită deplasarea la sediul instituției (pentru unele forme de învățământ).

Costuri reduse pentru participanți (în unele forme – de exemplu seminarii tematice cu durate scurte).

Posibilitatea de repetare a cursului, la nevoie.

Transmiterea ușoară a cursurilor către studenții militari.

Posibilități de lucru individual sau colaborativ, în grup, sincron sau asincron.

Actualizarea ușoară a conținutului.

Posibilități de control și urmărire a accesului.

Posibilitatea legăturilor cu alte sisteme de instruire, resurse sau instrumente.

Pe scurt, instruirea asistată economisește resurse, permițând astfel să se facă mai mult și mai bine, cu resurse mai puține.

Principalele dezavantaje identificate sunt:

Anonimatul. Se acceptă deja faptul că învățând în medii virtuale cursanții își pot pierde identitatea și pot suferi din cauza anonimatului.

Individualizarea prea mare sau prea mică în studiu.

Pericolul distanței socială. Există pericolul unei retrageri a instructorilor în spatele unui „zid electronic”, care să mărească distanța socială percepută în stilul de predare clasic, „de la catedră”.

Lipsa de resurse adecvate. În multe cazuri se manifestă o insuficiență a dotării cu calculatoare și alte echipamente (ajungând uneori chiar până la lipsa totală). Limitările tehnice și tehnologice ale echipamentelor și aplicațiilor pot impune afecta metodologiile de instruire și calitatea materialelor folosite (sunet, video, grafică intensă).

Lipsa de software adecvat. Pachetele software disponibile sunt considerate de multe ori inadecvate. Ele nu reușesc să demonstreze avantaje față de metodele tradiționale de instruire. Unii instructori consideră chiar că ele limitează creativitatea studențiilor militari, în loc să o stimuleze.

Lipsa unor spații adecvate. Suprapopularea generală se manifestă și în instituțiile de educație, unde este greu să găsești și să rezervi un spațiu pentru acest tip de activități

Dificultăți în evaluarea software-ului înainte de achiziționare și costul ridicat al software-ului nou. Împreună cu inabilitatea instructorilor de a utiliza în cel mai bun mod astfel de instrumente, acestea împiedică folosirea celor mai bune pachete software

Programa strictă împiedică de multe ori integrarea programelor IAC.

Stilul personal: unii instructori au rețineri în privința folosirii IAC.

Posibila eliminare a elementului uman din procesul de instruire, în condițiile în care mai buna comunicarea este unul din scopurile educației. Un exemplu este imposibilitatea de a întreba imediat profesorul în cazul unor dificultăți.

Inducerea unor deprinderi greșite, în cazul unor domenii – de exemplu formarea de accente sau moduri de pronunțare greșite în cazul studierii unei limbi sau dialect.

Dificultăți tehnice de creare a pachetelor IAC. În unele domenii este foarte greu de interpretat și evaluat automat răspunsul studentului militar (de exemplu corectitudinea pronunțării într-o limbă străină).

Scăderea interesului studentului militar în cazul unor pachete IAC proiectate inadecvat.

Trebuie asigurat controlul accesului, utilizării și uneori facturarea pentru utilizatori.

Costuri mari de dezvoltare.

Necesitatea existenței unei pregătiri anterioare în domeniul TIC.

Așadar se poate spune că entuziasmul utilizării calculatoarelor în educație nu trebuie să treacă înaintea rațiunii. Sunt lucruri pe care calculatoarele le pot face foarte bine (mult mai bine decât un om sau alte sisteme clasice), dar sunt și situații în care calculatorul nu numai că nu e necesar, dar utilizarea lui are efecte adverse.

Simulările virtuale în domeniul militar

Simularea este o metodă de predare prin care se încearcă repetarea , reproducerea sau imitarea unui fenomen sau proces real. Studenții interacționează cu programul de instruire întrun mod similar cu modul de interacțiune al operatorului cu un sistem real, dar desigur situațiile reale sunt simplificate. Scopul simulării este de a ajuta studentul în crearea unui model mental util a unui sistem sau proces real, permițând studentului să testeze în mod sigur și eficient comportarea sistemului în diverse situații.

Simulările pentru folosirea diverselor aplicații oferă cursantului posibilitatea de a exersa fără riscul distrugerii sistemului și fără teama de a nu greși- ceea ce, intr-o situație reală ar conduce la rezultate negative.Prin e-learning cursanții pot învăța independent și în propriul lor ritm și s-a dovedit că a crescut factorul de reținere a cunoștințelor cu până la 50% față de formele de instruire clasice conduse de profesor.

Sistemele informatice destinate simulării militare sunt sisteme de o complexitate deosebită însumează cele mai noi tehnici și tehnologii militare, capabile să asigure îndeplinirea tuturor cerințelor beneficiarilor, în pas cu evoluția doctrinară a fenomenului militar și a modalității de desfășurare a acțiunilor militare. Tendințele de standardizare, unificare, de integrare a subsistemelor specific eșaloanelor, de asigurare permanentă a interoperabilității se regăsesc în toate sistemele de simulare de ultimă generație, la toate categoriile de forte armate.

Maximul atins sunt simulatoarele și simulările militare destinate instruirii și antrenamentului luptătorilor, echipajelor și pentru asistarea procesului decisional al acestora, se încadrează în următoarele patru niveluri:

Nivelul 1- simulatoare pentru instruirea luptătorilor și echipajelor, LLTSs(Lower Level Training Systems);

Nivelul 2- simulări pentru nivel tactic, HLTSs( High Level Tactical Simulations);

Nivelul 3- exerciți și aplicații asistate de calculator, CAXs(Computer Assisted Exercises), care sunt cele mai moderne și eficace sisteme de antrenament pentru militar;

Nivelul 4- sisteme expert pentru asistarea deciziei militare, EXSs(Expert Systems).

IMPLEMENTAREA UNUI WEBSITE DE E-LEARNING BAZAT PE PLATFORMA MOODLE

Obiectivele realizării website-ului

În prezent sunt o mulțime de oameni care doresc să învețe sau cărora le este mult mai ușor de a învăța utilizând diferite metode care să nu conste în prezența lor la cursuri. Astfel, cea mai uzuală metodă pentru om de a învăța ușor și în același timp eficient, de oriunde s-ar afla, este utilizarea platformelor educaționale e-learning.

Cu toate că învățarea nu se face în prezența profesorului, acest website este realizat pe structura unui curs predat la clasă, însă, care este mult mai eficient deoarece învățarea se poate face în ritmul fiecărui student. Totodată, prin realizarea website-ului se urmărește implementarea unor tehnologii informatice în procesul de predare-învățare-evaluare al studenților.

Un obiectiv fundamental în realizarea website-ului este acela de a oferii studenților sprijin în aprofundare cunoștințelor privitoare la diferite tematici din aria curiculară a unei universități. Altele ar putea fi:

Creșterea gradului de colaborare și interactivitate între cursanți lucru care reiese din faptul că învățământul la distanță este mai stimulativ și mai încurajator decaât cel traditional, deoarece permite interacțiunea dintre grupuri de studenți. Toți care utilizează acest tip de învățământ au mai multe contacte cu ceilalți colegi, petrec mai mult timp cu pregătirea materialelor, înțeleg mai bine temele(în medie creșterea performnțelor lor este cu 20% mai mare decât studenții de la învățământul tradițional).

Acomodarea studenților cu învățământul modern, bazat pe tehnologie. Prin parcurgerea lecțiilor și a testelor aflate pe acest website, studentul scapă de teama de a greși în fața unui grup de oameni, ei pot încerca lucruri noi, pot greși ca mai apoi să afle unde au greșit învățând astfel ce au făcut bine și ce nu.

Prezentarea pe module, bazată pe faptul că arhitectura informației este modulară, aceasta facilitând învățarea.

Realizarea unui mijloc de predare cu ajutorul tehnologiilor informatice ușor de gestionat și de actualizat.

Asigurarea învățării controlate, altfel spus această platformă de e-learning acordă posibilitatea individului să își organizeze modul de învățare.

Reducerea costului unitar de instruire.

Asimilare continuuă de informații, chiar și după terminarea cursurilor.

Metode și instrumente utilizate în dezvoltarea website-ului

Un site de e-learning este un spațiu de întâlnire al unei categorii foarte largi de tipologii umane. Pe parcursul dezvoltării și întreținerii site-ului conlucrează diverse tipuri de specialiști, nu doar din diferite zone ale informaticii (manager de proiect, arhitect de sistem, arhitect al sistemului de securitate, proiectant și administrator al bazelor de date, dezvoltator și tester de componente, proiectant și implementator al interfețelor grafice, artist grafician, specialist în interacțiunea om-calculator), ci și din alte discipline, precum psiho-pedagogia, sociologia, științele economice (marketing, management, finanțe etc.), sau din domeniile cărora aparțin cursurile oferite .

Utilizatorii finali ai site-ului – studenți și profesori – sunt, de asemenea, foarte diferiți ca educație, cultură, vârstă, naționalitate, ambianță geografică, condiție socială. O grupă virtuală poate reuni cele mai neașteptate categorii de studenți/cursanți , pe care instructorul are menirea de a-i coordona și de a-i ajuta să comunice în mod autentic. Un site de e-learning este, așadar, rodul colaborării unor persoane având varii experiențe, destinatarii lui aparținând, de asemenea, unor arii extrem de diverse.

Principiile de proiectare Web cer un design unitar al paginilor unui site. Separarea conținutului de forma de prezentare a informației – stipulată de aceleași principii – oferă, însă premisa personalizării „uniforme” a sitului, conform specificului fiecărui utilizator. Pentru precizarea conținutului efectiv al unui site Web (text, imagini, sunet, video) sunt disponibile diverse limbaje de adnotare precum HTML, XML, SMIL,SVG, MathML, sau limbaje de script ca PHP, Perl sau JavaScript. Modul de prezentare pe ecran a acestui conținut este precizat separat, prin intermediul foilor de stiluri CSS sau XSL.

HyperText Markup Language (HTML) este un limbaj de marcare utilizat pentru crearea paginilor web ce pot fi afișate într-un browser(sau navigator). Scopul HTML este mai degrabă prezentarea informațiilor – paragrafe, fonturi, tabele ș.a.m.d. – decât descrierea semanticii documentului.

Paginile HTML sunt formate din etichete sau tag-uri și au extensia „.html” sau „.htm”. În marea lor majoritate aceste etichete sunt pereche, una de deschidere <eticheta> și alta de închidere </eticheta>, mai există și cazuri în care nu se închid, atunci se folosește <eticheta />. Navigatorul web interpretează aceste etichete afișând rezultatul pe ecran. HTML-ul este un limbaj care nu face deosebire între litere majuscule și minuscule.

Pagina principala a unui domeniu este fisierul „index.html” respectiv „index.htm”. Această pagină este setată a fi afișată automat la vizitarea unui domeniu. De exemplu la vizitarea domeniului https://lectii.moodlecloud.com/ este afișată pagina https://lectii.moodlecloud.com/login/index.php.(fig.1)

Fig.1-Afișarea paginii index.php

Componența unui document HTML este:

versiunea HTML a documentului;

zona head cu etichetele <head> </head>;

zona body cu etichetele <body> </body> sau <frameset> </frameset>.

Structura unui fișier HTML:

<html>

<head>

<title>Titlul</title>

</head>

<body>

</body>

</html>

Între tagurile <body></body> se scriu celelalte "instrucțiuni":

<body bgcolor="#ff0000"> – culoarea fundalului paginii devine rosie;

<body background="fundal.jpg"> – pune o imagine în fundalul paginii;

<body link="#ff0000" alink="#00ff00" vlink="#0000ff"> – stabilește culoarea linkurilor nevizitate și vizitate.

Extensible Markup Language (XML) este un meta-limbaj de marcare recomandat de Consorțiul Web pentru crearea de alte limbaje de marcare, cum ar fi XHTML, RDF, RSS, MathML, SVG, OWL. Aceste limbaje formează familia de limbaje XML.

După cum sugerează și numele, este un sistem extensibil de marcare, adică, mai simplu, este un sistem de marcare similar cu HTML, doar că este mult mai bun și mai dinamic, diferența esențială fiind că tagurile nu sunt definite, programatorul fiind liber să experimenteze.

XML este acum și un model de stocare a datelor nestructurate și semi-structurate în cadrul bazelor de date native XML.

Datele XML pot fi utilizate în limbajul HTML, permit o identificare rapidă a documentelor cu ajutorul motoarelor de căutare. Cu ajutorul codurilor javascript, php etc. fișierele XML pot fi înglobate în paginile de internet, cel mai elocvent exemplu este sistemul RSS care folosește un fișier XML pentru a transporta informațiile dintr-o pagină web către mai multe pagini web.

Avantaje:

extensibilitate(se pot defini noi indicatori dacă este nevoie);

validitate (se verifică corectitudinea structurală a datelor );

oferă utilizatorilor posibilitatea de a-și reprezenta datele într-un mod independent de aplicație;

XML este simplu și accesibil(sunt fișiere text create pentru a structura, stoca și a transporta informația);

poate fi editat, modificat foarte ușor (necesită doar un editor text simplu precum notepad, wordpad etc.);

JavaScript (JS) este un limbaj de programare bazat pe conceptul prototipurilor. Este folosit mai ales pentru introducerea unor funcționalități în paginile web, codul Javascript din aceste pagini fiind rulat de către browser. Limbajul este bine cunoscut pentru folosirea sa în construirea siturilor web, dar este folosit și pentru accesul la obiecte înglobate (embedded objects) în alte aplicații. A fost dezvoltat inițial de către Brendan Eich de la Netscape Communications Corporation sub numele de Mocha, apoi LiveScript, și denumit în final JavaScript.

Cea mai des întâlnită utilizare a JavaScript este în scriptarea paginilor web. Programatorii web pot îngloba în paginile HTML script-uri pentru diverse activități cum ar fi verificarea datelor introduse de utilizatori sau crearea de meniuri și alte efecte animate.

CSS (Cascading Style Sheets) este un standard pentru formatarea elementelor unui document HTML. Stilurile se pot atașa elementelor HTML prin intermediul unor fișiere externe sau în cadrul documentului, prin elementul <style> și/sau atributul style. CSS se poate utiliza și pentru formatarea elementelor XHTML, XML și SVGL.

Legătura între HTML și CSS se face în două sau chiar trei moduri:

Prin introducerea atributului style in interiorul unei etichete HTML. De ex.

<p style=”color: #333; font-size: 1em”>Aici este textul</p>

Acest mod nu este însă considerat un exemplu foarte bun deoarece nu respectă principiul separării conținutului(reprezentat de HTML) de prezentarea acestuia (realizată de CSS). De asemenea, din punct de vedere practic este neindicată această introducere a regulilor CSS în etichetele HTML pentru ca atunci cand se modifica aspectul unui element de pe pagină, trebuie facute modificările pe fiecare pagină în parte.

Folosind etichetele <style> și</style>. Aceste etichete vor fi așezate în porțiunea <head>…</head> a documentului HTML. De ex.:

<style> color: #333; font-size: 1em;</style>

Atunci când un site are puține pagini și când regulile CSS aplicate sunt puține este justificată folosirea regulilor CSS în acest mod. Dacă website-ul are o stilizare complexă în CSS trebuie folosită modalitatea următoare de îmbinare.

Pentru website-uri mari și foarte stilizate, deci cu foarte multe reguli CSS pentru fiecare element HTML de pe fiecare pagină, aceste reguli CSS se pun într-un fișier extern, de sine stătător, care are terminația .css (de obicei este denumit style.css). Acest fișier este legat de documentul HTML pe care îl stilizează prin intermediul etichetei HTML <link>:

<link type="text/css" href="style.css" >

Acesta se indroduce la îceputul documentului HTML, în secțiunea <head>…</head>.

Un site de e-learning trebuie să se constituie într-un mediu agreat, în care utilizatorii se acomodează simțindu-i treptat familiaritatea. Facilitățile de personalizare a design-ului (prin modificarea schemei de culori) și a conținutului (prin selectarea conținutului dorit spre afișare sau prin gestionarea unor spații private precum agendă electronică, director de fișiere, cont de e-mail etc.) sunt absolut indispensabile pentru crearea unei astfel de ambianțe.

Oferirea unor modalități personalizate de prezentare a conținutului în funcție de caracteristicile și setările de pe calculatorul fiecărui utilizator ar contribui la o integrare mai rapidă în spiritul cultivat de site. Astfel, un același conținut disponibil la o adresă Web poate fi însoțit de mai multe forme de prezentare, la un moment dat fiind selectată automat cea mai potrivită situației curente:

Domeniul Internet pe care este situat calculatorul client poate da indicații despre localizarea geografică (.ro, .uk, .jp) sau despre apartenența la mediul educațional, guvernamental, comercial etc. (.edu, .gov, .com);

Optarea de către un utilizator pentru o anumită limbă ar fi ideal de respectat și în cadrul sitului de e-learning vizibil lui;

Adâncimea paletei de culori și rezoluția ecranului pe care parcurge situl un utilizator poate fi un indiciu asupra schemei de design aplicată în cazul acestuia;

Lățimea de bandă de care dispune un utilizator pentru accesul la Internet poate indica chiar optarea pentru un anumit conținut grafic sau video, fiind foarte importantă încărcarea rapidă a sitului;

Activarea de către utilizator a opțiunilor de redare a explicațiilor suplimetare – textuale sau sonore – ce pot însoți diversele obiecte multimedia trebuie deservită prin înglobarea de astfel de comentarii auxiliare.

În acest mod, site-ul de e-learning poate oferi fiecărui utilizator o interfață personalizată după caracteristicile detectate prin intermediul testelor asupra calculatorului client. Design-ul poate avea asociate câteva metafore sau imagini aparținând mediului familiar, iar conținutul poate oferi, în plus, câteva referiri comparative la sistemul educațional predominant în spațiul cultural al utilizatorului.

Prima impresie pe care ar avea-o utilizatorul la vizitarea sitului de e-learning ar fi una foarte pozitivă în cazul în care regăsește un mediu familiar și simte că interfața i se adresează în mod personal.

Prezentarea website-ului

Beneficiile aduse de website – lecții, testări, forum-uri

Website-ul https://lectii.moodlecloud.com/ este unul bazat pe platforma Moodle. Acesta oferă un mediu educational modern și conține material didactic/lecții in format ppt., așa cum este prezentat în fig.2, pentru ca procesul de învățare să fie mai ușor și în același timp mai atractiv pentru cei care îl accesează.

Fig.2-lecție Rețele de calculatoare

Lecția este o activitate complexă furnizată de Moodle și constă într-o serie de pagini web în care se prezintă informații și se pot formula întrebări. În mod obișnuit, o pagină de tip lecție permite cursanților să facă o alegere, în funcție de care aceștia sunt direcționați pe o ramură a lecției, prin apăsarea unui buton.

Există două tipuri de pagini de bază pe care un cursant le poate vedea: paginile de tip întrebare (numite și „Jump Question” – permit testarea înțelegerii de către student a materialelor citite) și paginile de tip conținut (numite și „Branch Table” – cum este cea din). Mai există și pagini avansate de navigație accesibile profesorului. Modulul de lecții Moodle a fost proiectat să fie adaptiv și să utilizeze alegerea studentului pentru a creea o lecție „auto direcționată”

Diferența semnificativă dintre această activitate și restul activităților Moodle constă tocmai în posibilitate de a prezenta diferite reacții / comentarii ale profesorului și de a trimite studentul la diferite pagini în lecție, în funcție de răspunsurile pe care acesta le dă diferitelor întrebări.

De asemenea, acest website conține și seturi de întrebări care se pot accesa pentru ca studentul să poată să se autoevalueze. Fiecare set de întrebări este alcătuit din 15 întrebări grilă cu câte 3 variante de răspuns și doar un singur răspuns corect. După ce a fost parcurs acest test, pe pagină vor fi afișate numărul de răspunsuri corecte și, totodată, se vor putea vizualiza întrebările care au fost bifate greșit, nota/procentul de răspunsuri corecte, data parcurgerii testului precum și timpul de parcurgere al acestuia, date care sunt prezentate mai jos, în fig.3.

Fig.3 – Evaluarea cunoștințelor la Rețele de calculatoare

Platforma Moodle permite crearea a diferite tipuri de întrebări, în vederea utilizării acestora în activitățile de tip test sau pentru importarea lor în activitățile de tip lecție. Întrebările sunt stocate în banca de întrebări asociată unui curs. Aceasta poate fi accesată prin intermediul submeniului „Question bank” din meniul „Settings/Course administration” (fig. 4). Întrebările pot fi organizate în categorii de întrebări și pot fi partajate cu alți profesori.

Odată accesat submeniul „Question bank”, utilizatorul are posibilitatea de a creea, modifica și vizualiza întrebările din diferite categorii ce compun banca de întrebări (fig.4). Sunt permise operații de ștergere a întrebărilor și de transfer al întrebărilor dintr-o categorie în alta.

Fig.4 – Accesarea submeniului “Question bank”

Website-ul realizat oferă posibilitatea ca studenții să poată comunica între ei sau chiar să adreseze întrebări profesorilor utilizând forumul de discuții specific fiecărui curs, așa cum se poate vedea și în fig.5.

Fig.5 – Forum de discuții

Totodată, o altă posibilitate de a comunica pe site dar de data aceasta în timp real este prin chat. Utilizatorii pot discuta pe temele din cadrul lecțiilor (fig.6) și pot cere ajutor referitor la nelămuririle pe care le au în privința testelor și a dificultăților întâlnite în parcurgerea lecțiilor.

Fig.6 – Comunicare prin chat

Lecțiile au fost încărcate în cadrul platformei Slideshare care permite vizualizarea prezentărilor iar mai apoi acestea au fost înglobate în website-ul realizat prin intermediul unui iframe (fig.7).

Cadrele, sau frame-uri, sunt folosite pentru împărțirea ferestrei browser-ului astfel încât să fie afișate mai multe pagini în aceeași fereastră de browser.

Un frame (cadru) este o parte din suprafața ferestrei browserului.

Fiecare frame prezintă în interior un document propriu (în general un document HTML). De exemplu puteți creea două cadre într-o fereastră, în primul cadru puteți încarca un document HTML iar in al doilea cadru un alt document HTML, de la altă adresă.

Fig.7 – Încărcarea unei lecții în cadrul Slideshare

În cadrul website-ului, în partea stângă a ferestrei se regăsește meniul ce conține setările de administrare. Prin acest meniu se pot gestiona lecțiile, evaluările și utilizatorii, fiind posibil ca acestora să li se atribuie roluri: student, profesor sau chiar și administrator. Utilizatorii cu drept de profesor pot creea cursuri pe care apoi le pot administra și pot gestiona utilizatorii care se înscriu la acestea. Administratorii pot gestiona toate cursurile și toți utilizatorii astfel încât să creeze un mediu eficient în ceea ce privește starea de normalitate existentă în cadrul acestui website. Utilizatorii cu privilegiul de studenți pot doar să se înscrie la cursuri și să parcurgă lecțiile aferente precum și testele de evaluare așa cum se poate vedea în fig.8.

Totodată site-ul oferă posibilitatea ca persoanele să se poată loga/conecta ca și invitați apăsând butonul "Login as a guest"/conectează-te ca invitat, din ecranul de conectare/logare. Invitații au MEREU acces doar la citire – însemnând ca nu pot lăsa mesaje sau să intervină în cursul studenților. Acest lucru poate fi util când se vrea accesul unui coleg pentru a vizualiza munca altui coleg, sau pentru a lăsa studenții să vadă un curs înainte să decida dacă se vor înregistra. Se poate alege între două tipuri de acces al invitaților: cu cheie de înregistrare sau fără. Dacă se alege ca invitații să aibă cheie, atunci invitatul va trebui să dea aceasta cheie de fiecare dată când se conectează (spre deosebire de studenți, care trebuie să o facă doar o dată). Aceasta permite restricționarea invitaților. Daca se permite accesul invitaților fără cheie, atunci oricine poate intra în cursul oferit.

Fig.8- Rolurile utilizatorilor

Găzduirea site – ului

Site-ul https://lectii.moodlecloud.com/ este găzduit de serverul moodlecloud care oferă un subdomeniu gratis.

Moodlecloud oferă o instanță a platformei Moodle, preinstalată, care se poate modifica în fucție de nevoile administratorului, modificare adusă prin restaurarea unui backup al unei instalări deja existentă pe alt server.

Pentru a instala platforma Moodle sub sistemul de operare Linux, sau sub oricare alt sistem de operare, sunt necesare următoarele:

un server Web care să ofere suport pentru PHP (e.g. Apache);

limbajul de scripting PHP, cu următoarele facilități activate: biblioteca GD (cu suport pentru formatele JPG și PNG), biblioteca zlib, suportul pentru sesiuni, suport pentru upload de fișiere. Este necesar, de asemenea, să fie inhibat modul de lucru „Safe Mode”.

un server de baze de date: MySQL sau PostgreSQL.

Descărcarea pachetului Moodle de la adresa: http://moodle.org/download/ și transferul întregului director „moodle” în directorul „html” destinat publicării pe Web.

Crearea unui director de date (denumit, de exemplu, „moodledata”) în afara directorului de Web, în care vor fi stocate fișierele de upload. Accesul la acest director va fi protejat prin comanda „deny from all” memorată într-un fișier „.htaccess” din interiorul lui. .

Prin lansarea executabilului XAMP.start se va încărca serverul de Apache și mySql server, nefiind necesar nici un alt efort suplimentar din partea administratorului.

Resurse sistem:

+ 256 MB RAM (minimum), 512 MB RAM (recomandat)

+ 160 MB zona de hard-disk liberă (crește odata cu informațiile up-loadate)

+ Windows 98/ME (minim)

+ Windows NT/2000/XP (recomandat)

Configurarea paginii Web Moodle prin intermediul sistemului de administrare accesibil printr-un navigator Web la adresa: http://localhost/moodle/admin (dacă instalarea s-a făcut pe un calculator local). Este necesar să se permită pachetului Moodle setarea unor cookie-uri pe calculatorul nostru. După ce Moodle își va creea singur un set de tabele în cadrul bazei de date definite, se va permite definirea unor variabile de configurare și a parametrilor pentru pagina de start a site-ului (oricând modificabili ulterior).

Modulul de administrare este foarte ofertant, incluzând facilități pentru configurarea de: variabile sistem, setări ale site-ului Web, teme de stil de afișare, limbă, module instalate, blocuri, filtre de text, copii de siguranță.

Cei ce învață/studenții pot accesa un curs Moodle folosind aproape orice browser, incluzând Internet Explorer, Mozilla Firefox și Google Chrome. E important ca studenții să aibă cunoștințe preliminare despre browser-ul lor și ca elementele de bază ale ecranului Moodle să fie explicate, incluzând:

Bara de navigare

Blocurile laterale

Zona conținutului de curs

Activarea butonului de editare (văzut doar de creatorii de curs).

Bara de navigare în Moodle prezintă hyperlink-uri, arătând unde se găsește studentul în relație cu respectivul curs sau pagina principală. Aceasta permite

utilizatorului să se întoarcă ușor la ecranul precedent și poate fi folosit în locul butoanelor back/forward (înapoi/înainte) ale browser-ului.

Securitatea website – ului

Ceea ce urmează este o descriere a modurilor de implemantare a protocoalelor standard de securitate (fig.9), a mijloacelor de conectare a utilizatorilor la site precum și a bazei de date și a fișierelor php care aparțin backend-ului site-ului.

Fig.9 – Conexiune prin https

După cum se poate vedea și în fig.9, moodlecloud oferă tuturor site-urilor înregistrate un certificate SSL și o conexiune criptată prin HTTPS. Certificatul SSL are rolul de a confirma identitate site-ului și de a oferi utilizatorilor încrederea că datele lor sunt în siguranță.

Conexiunea HTTPS se realizează prin intermediul acestui certificat și presupune criptarea datelor ce sunt transmise între utilizator și serverul pe care se află site-ul web, în ambele sensuri. Astfel, totul de la datele de autentificare până la mesajele transmise prin intermediul platformei se transmite printr-un canal sigur ce nu poate fi interceptat, având și garanția autenticității serverului care primește datele. Chiar și cooki-urile salvate pe calculatorul utilizatorului sunt transmise criptat imposibil de interceptat.

În cadrul bazei de date informațiile importante precum parolele conturilor de utilizator sunt reținute ca “hash”- nu pot fi obținute ca text clar – oferind astfel utilizatorilor certitudinea că datele lor se află în siguranță (fig.10).

Fig.10 – Tabela cu utilizatori din baza de date

Securitatea fișierelor php ce aparțin de platforma Moodle și mai ales a fișierelor prin care se administrează site-ul este realizată prin intermediul de tip .htaccess specifice serverului web Apache asigurându-se astfel că nu oricine poate accesa aceste fișiere (fig.11). Securitatea serverului Apache este asigurată, printre altele, de două tipuri speciale de fișiere: .htaccess și .htpasswd, prin intermediul cărora se restriționează sau se permite accesul la diverse fișiere esențiale ale site-ului.

Fig.11 – Fișier de tip .htaccess

Mesaje de eroare

Odată cu crearea site-ului, la un moment dat, acesta va fi predispus unor erori care pot să apară în timpul accesări lui. Una dintre aceste erori este dată de introducerea greșită a adresei, astfel în acel moment pe site o să apară textul “Can not find data record in database table course.”(fig.12)

Fig.12 – Eroare în accesarea site-ului

Acest tip de eroare poartă denumirea de eroare 404. În mod obișnuit, când un utilizator solicită o pagină care nu există, un server va returna o eroare 404 (Pagina nu a fost găsită). Acest cod de răspuns HTTP transmite în mod clar atât browserelor, cât și motoarelor de căutare faptul că pagina nu există. Ca urmare, conținutul paginii (dacă există) nu va fi accesat cu crawlere sau indexat de motoarele de căutare. Cauzele acestei erori pot fi următoarele:

fișierul nu există deloc, în acest caz trebuie verificat în contul FTP, dacă fisierul există și dacă este în directorul care trebuie.

fisierul există, dar fiind case-sensitive, nu este găsit. Pentru că este o diferență între fisierul nu există deloc, în acest caz trebuie verificat în contul FTP, dacă fișierul există și dacă este în directorul care trebuie.

fișierul există, dar fiind case-sensitive, nu este găsit. Pentru că este o diferență între https://lectii.moodlecloud.com/course/view.php?id=4 și https://lectii.moodlecloud.com/course/view.php?id=2 și dacă numele fișierului pe server nu este scris așa cum este în link nu va funcționa.

fișierul există, totuși nu apare. În cazul acesta de obicei intervin trei probleme:

Există un fișier .htaccess care s-ar putea să facă url-rewrite în directorul rădăcină al site-ului.

Se poate ca site-ul accesat să nu fie site-ul unde s-a uploadat fișierul(verificați adresa IP), însă se poate modifica alt fișier de pe site și vedea dacă se modifică și în browserul web.

Browserul are în cache informațiile cum că pagina nu există, în acest caz uneori un restart al browserului poate rezolva problema.

O altă eroare care poate să apară este cauzată de lipsa conexiunii la internet. În acest caz mesajul afișat este “Nu se poate conecta la internet”, precum în fig.13.

Fig.13 – Eroare conexiune internet

Problemele de conectare la Internet sunt de cele mai multe ori cauzate de cablurile deconectate ori de rutere sau modemuri care nu funcționează corespunzător. Pentru aceasta se asigură că toate cablurile sunt conectate, altfel spus, se asigură că modemul este conectat la o priză telefonică sau de cablu, fie direct, fie printr-un router.

Configurarea website – ului

Configuarea website-ului se regăsește în fișierul config.php, unde este definit modul de conectare la baza de date și totodată, acolo sunt configurate și variabilele necesare rulării platformei, variabile ce conțin valori specifice serverului.

Legătura cu baza de date se face prin intermediul unor comenzi specifice php-ului care ajută la realizarea tutoror conexiunilor între conținutul website-ului și baza de date constrită. Comanda utilizată se poate observa în figura de mai jos.

Fig.14 – Conectare la baza de date

Baza de date, moodle.sql, conține tabele cu utilizatorii si rolurile lor precum și legaturile dintre acestea, cu toate cursurile și evaluările existente. Acestea rămân permanent în baza de date.

Prezentarea blocurilor Moodle

Blocurile sunt elemente care există sau pot fi adăugate în orice pagină Moodle. Blocurile pot fi adăugate pe pagina unui curs prin apăsarea butonului „Add a block”, situat în partea din stânga jos a paginii cursului, vizibil atunci când este activată editarea (fig.15). Blocurile pot fi de asemenea șterse, editate, mutate sau ascunse.

Cele mai importante blocuri sunt următoarele:

Fig.15 – Blocul “Add a block”

Blocul „Navigation” – conține un meniu de tip arbore ce poate fi expandat și care include opțiunile ce pot fi observate în fig. 16. Tot ceea ce apare în acest bloc de navigare depinde de rolul utilizatorului și de setările la nivel global aplicate.

Opțiunile de navigare sunt:

Home – conduce utilizatorul spre secțiunea personală.

Dashboard –  este instrumentul care livrează informațiile esențiale legate de lecții și despre alte fișiere personale.

Site pages – permite vizualizarea paginilor și a resurselor disponibile – blog-uri utilizator, calendar etc. Există elemente a căror apariție depinde de rolul utilizatorului. Spre exemplu, un profesor poate vedea rapoarte și note spre deosebire de un utilizator de tip student, care nu are acces la aceste informații.

Courses – arată cursurile la care este înregistrat utilizatorul (student sau profesor). Pentru fiecare curs se pot vizualiza secțiunile cursului și activitățile/resursele fiecărei secțiuni.

Fig.16 – Blocul”Navigation’

După cum se observă în fig.17, prin “Administration”, în contextul paginii principale, se poate activa modul de editare, editându-se setările referitoare la utilizatori, filtre, rapoarte, copii de rezervă, restaurări, banca de rezervă.

Fig.17 – Blocul “Administration”

De asemenea prin “Site administration” (fig.18) se vizualizeză notificările existente, se pot face înregistrări și, totodată, setări în ceea ce privește conturile și permisiunile utilizatorilor, adăugarea, modificarea de cursuri precum și ștergerea lor, dar și alte setări legate de limba, securitate, server,rapoarte, dezvoltare, aspect, plugin-uri.

Fig.18 – Blocul “Site administration”

În ceea ce privește blocul de setări din contextul cursului, se poate observa în fig.19 că, față de contextul paginii principale a cursului, profesorul are și posibilitatea de a administra cursul respectiv și de a-și schimba rolul pentru a vedea cum apare cursul pentru un utilizator de tip student sau pentru un profesor fără drept de editare iar studentul poate renunța la curs sau își poate vedea notele.

Fig.19 – Schimb de roluri

În partea dreaptă a paginii web, în contxtul cursurilor, se regăsesc căteva blocuri:

Blocul „Search forums” – permite căutarea forumurilor deschise la un curs după un cuvânt sau o frază, care se scriu în câmpul din fig.20. Se poate face și o căutare avansată prin “Advanced search”

Fig.1 – Blocul “Advanced search”

Blocul „Latest news” – permite afișarea postărilor recente în forumul de știri (fig.21). Implicit, în acest bloc se pot adăuga subiecte noi de discuție și se pot vizualiza subiectele mai vechi.

Fig.21 – Blocul “Latest news”

Blocul „Upcoming events” – afișează evenimente viitoare (fig.22). Acestea se generează automat din blocul „Calendar” sau ținând cont de termenele limită impuse activităților de la curs; se furnizează legături către activitatea respectivă sau către detaliile complete ale evenimentului.

Fig.22 – Blocul “Upcoming events”

Blocul „Recent Activity” – afișează activitatea desfășurată la un curs (cum ar fi actualizarea resurselor și activităților, postările pe forum, încărcarea temelor) de la ultima accesare a utilizatorului (fig.23).

Fig.23 – Blocul ”Recent activity”

Avantajele și dezavantajele utilizării website – ului în învățământul militar superior

În raport cu metodele tradiționale de învățare, se pot reliefa unele avantaje ale utilizării website – ului în învățământul militar superior, considerând-o aplicabilă la nivelul învațământului universitar și totodată în educația permanentă:

Resursele sau materialele care constituie obiectul cursurilor pot fi accesate oricând și de oriunde există o conexiune la internet;

Este simplificată învațarea într-un ritm și stil propriu, parcurgerea sau audierea cursurilor se poate face treptat și repetat;

Interacțiunile sincrone și cele asincrone dintre subiecți (profesor și studenți) pot fi complementarizate. Un aspect important aici este constitui de posibilitatea întemeierii unui grup pedagogic în vederea transmiterii cunoștințelor despre un anumit domeniu și antrenarea în diverse activități a unor subiecți care în mod obișnuit nu sunt în permanență disponibili din diferite motive;

Tehnologiile sunt interactive, facilitând primirea unui feed-back total, în timp real, precum și evaluări și testări formative/ sumative, cantitative /calitative ușor și rapid de către evaluatori avizați;

Cursanții pot face o selecție a domeniilor de cunoaștere, au posibilitatea de a-și urmări propriile interese și în același timp pot accesa informațiile la un nivel propriu;

Timpul nu este determinat, programul este mult mai flexibil, iar studenții pot accelera sau încetini procesul de învățare.

Printre dezavantajele utilizării website – ului în învățământul militar superior se numără:

Costurile relative ridicate ale dezvoltarii sistemului, care include cheltuieli cu: tehnologia, transmiterea informațiilor/lecțiilor în rețea; cheltuieli cu întreținerea și repararea echipamentului, etc;

Dificultăți în susținerea la implementarea sistemului a unui efort consistent atât al studentilor și profesorilor, cât și al intermediarilor în ceea ce privește acordarea de suport tehnic;

Comunicarea subiecților are de suferit, capacitatea de a argumenta un subiect, precum și exprimarea verbală sunt afectate de lipsa discuțiilor.

Concluzii

În concluzie, un site de e-learning trebuie să ofere un mediu de comunicare propice unei categorii foarte eterogene de utilizatori. Pe parcursul lucrării s-au enumerat câteva modalități de creare a unei atmosfere familiare fiecărui utilizator, păstrându-se integritatea site-ului. A fost luat în considerare faptul că, atât la nivel imagistic, cât și textual, pentru fiecare utilizator trebuie adoptat un limbaj specific și oferit cadrul de discuții propice pentru realizarea unei comunicări autentice. Ontologia propusă spre dezvoltare permite semnalarea afinităților de interese și preocupări ale utilizatorilor.

În ceea ce privește avantajele majore ale acestui site bazat pe platforma educațională Moodle, se poate spune că acesta, prin cursurile și evaluările oferite, oferă o gamă largă de ajutor tuturor celor care îl accesează. Există întotdeauna beneficii și îmbunătățiri suplimentare care pot fi aduse, însă avantajul principal este dat de ușurința cu care vor putea fi implementate acestea în viitor, în funcție de cerințele utilizatorilor , aspect realizabil chiar de către aceștia.

CONCLUZII

În urma realizării respectivei lucrări, se poate spune că impactul pe care tehnologiile informatice l-au avut asupra educației din mediul militar constituie un moment de referință în perspectiva creșterii capabilităților și a capacităților operaționale a tuturor militarilor la nivel de dobândire a cunoștințelor în domeniul tehnologiilor.

Prin aceasta am încercat ca, pornind de la premisele teoretice referitoare la implicațiile tehnologiilor informatice în învățământul militar, la modurile de abordare a procesului de predare-învățare-evaluare prin prisma tehnologiilor informatice, să prezint un stadiu actual, o perspectivă care să facă subiectul acestei teme de licență, și totodată prin realizarea Website-ului să ofer o alternativă în ceea ce privește modul de abordare al lecțiilor și al evaluărilor.

Consider că prin construirea acestui Website, am adus o contribuție la îndeplinirea unor scopuri educaționale menite a sprijini studenții prin a le oferi un mediu proprice în aplicarea unor metode de învățare bazate pe oportunitățile oferite de tehnologiile Web, programarea și limbajele de programare. Totodată, aș putea spune că pentru a realiza o învățare eficientă este nevoie de o organizare a mediul în care sau de pe care se învață, astfel accesarea website-ului cu caracter educational “Lecții online” reprezintă o bună decizie care va conduce spre consumarea acestui fapt.

Ceea ce am prezentat și pe parcursul lucrării, și anume noțiunea și conceptual de instruire asistată de calculator, în opinia mea, reprezintă un “axis mundi” în instruirea și evaluarea militarilor deoarece li se oferă șansa unei pregătiri profesionale care îi va ajuta enorm de mult în evoluția carierei lor și, totodată, în colaborarea cu militari ai statelor membre NATO. Ajungând și la acest subiect, NATO, se poate spune că E-leraning-ul este un concept indispensabil în pregătirea profesională a militarilor pentru că prin suportul informațional pe care îl asigură conduce la dobândirea de realizări dorite.

În concluzie, prin realizarea lucrării de licență “Implicații ale tehnologiilor informatice în învățământul militar superior” am trecut în revistă tehnologiile informatice care oferă învățământului militar superior numeroase posibilități de atracție a resurselor umane în domeniul militar. Prin construirea Website-ului am certitudinea că am adus un beneficiu celor care preferă învățarea la distanță, deoarece au șansa să se autoeduce și implicit să se autoevalueze în propriul lor ritm de educare. Totodată pot spune că realiazarea lui a fost un beneficiu și pentru mine deoarece am aprofundat și mai mult în domeniul informaticii aplicate prin învățarea tehnicilor și a metodelor de realizara a unui website bazat pe pltaforma Moodle și prin cercetarea continuă în vederea integrării tehnologiilor informatice în învățământul superior militar.

BIBLIOGRAFIE

Autori români

Adăscăliței, A., Instruire asistată de calculator: didactică informatică, Editura Polirom, 2007.

Giurgiu, L., Programare Web, Editura Academiei Forțelor Terestre, Sibiu 2006.

Sabin Buraga, Tendințe actuale în proiectarea și dezvoltarea aplicațiilor Web, Editura Matrixrom, București, 2006.

Vlada M., E-Learning și software educațional, Noi tehnologii de e-learning, Conferința Națională de Învățământ Virtual, Software educațional, Editura Universității din București, 2003.

Autori străini

Duckett, J., Beginning Web Programming with HTML, XHTML, and CSS, Editura Wiley Publishing, Canada 2004.

Janet Abbate, Inventing the Internet, Editura MIT Press, Cambridge, 1999

McGrath, R., E., Yeager, N., J., Web Server Technology, San Francisco, Editura Morgan Kaufmann Publishers, 1996.

P. Candance Deans, Social Software and Web 2.0 Technology Trends, 2008

Teague, J., C., DHTML și CSS, , Editura Teora, București 2002.

Troy Angrignon, Nick Kellet,Gary Ralston, Ean Jackson, & Matthew Fessenden, Web 2.0 Strategies and Lessons for Business Leaders, 2006.

Surse internet

Need and Importance of Information Technology in Education, online: http://wikieducator.org/Need_and_Importance_of_Information_Technology_in_Education, accesat în 16.12.2014.

https://ro.wikipedia.org/wiki/World_Wide_Web, accesat în 14.01.2015.

http://www.web2summit.com/web2009/public/schedule/detail/10194, în 12.01.2015.

http://www.oreilly.com/pub/a/web2/archive/what-is-web-20.html?page=1, accesat în 16.01.2015.

http://www.timsoft.ro/ke/modul1.html, accesat în 01.02.2015.

http://ro1.php.net/manual/ro/intro-whatis.php/, accesat în 20.02.2015.

http://ro1.php.net/manual/ro/intro-whatcando.php, accesat în 21.02.2015.

http://www.ixedo.ro/page/tehnologii-web-software, accesat în 21.02.2015.

http://civile.utcb.ro/curs/dppd/ti9.pdf, accesat în 27.02.2015.

http://www.cissb.ro/Revista_informaticii_2013_2/becheru.pdf, accesat în 18.03.2015.

http://www.nist.gov/itl/cloud/, accesat în 18.03.2015.

NATO e-learning Concept, februarie 2012, online : http://www.act.nato.int/e-learning-concept, accesat în 28.03.2015.

http://www.cissb.ro/Site_CICI_engleza/Documente/Ghid_utilizare.pdf, accesat în 13.04.2015.

http://www.racai.ro/media/Referatul1-IulianaDobre.pdf, accesat la 13.04.2015.

www.informatica.ase.ro/Sapt.3/3.3%20DEMO_3_E-learning.doc, accesat în 03.04.2015

https://www.moodle.ro/preparandia/index.php/liceal7/item/469-softul-educational, accesst în 18.03.2015.

http://www.ubm.ro/sites/al/images/docs/cursul%201.pdf, accesat în 07.04.2015.

http://cis01.central.ucv.ro/iac/files/cursiac1.pdf, accesat în 02.05.2015.

Jon Duckett, Beginning HTML, XHTML, CSS, and JavaScript, 2011 online la:https://books.google.ro/books?id=vOZLwYJHymQC&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false, accesat în 15.05.2015.

http://rria.ici.ro/ria2013_2/art04.php?lang=ro, accesat ala 18.05.2015.

http://rria.ici.ro/ria2013_2/art04.php?lang=ro, accesat în 19.05.2015.