Implementarea Aplicatiilor Informatice In Mediul de Afaceri. Limbajul Sql

C U P R I N S

INTRODUCERE

Capitolul I. Conceptul de marketing și mediul de afaceri

Conceptul de marketing și mediul de afaceri. Oportunități și cerințe

Obiectivele și politica mediului de afaceri

Capitolul II. Arhitectura sistemelor de gestiune a bazelor de date – abordări conceptuale

1.1.Prezentare generală Actualitate și perspectivă în managementul bazelor de date

1.2. Scurt istoric al aplicatiilor de baze de date

1.3. Conceptul SQL și modelul relațional de baze de date

1.4. Definirea modelului relational de baze de date si a limbajului SQL

1.5. Beneficiile aplicațiilor de baze de date – argumente de implementare

1.6. Tipuri de aplicații

Capitolul III. Aspecte de referință privind implementarea unui Limbaj SQL

2.1. Importanța soluțiilor SQL

2.2. Planificarea și organizarea unei baze de date

2.3. Modul de funcționare a unui Limbaj SQL

Capitolul IV. Aplicații Micros – implementări SQL – Studiu de caz

3.1. Prezentare „Micros Retail J”

3.2. Algoritmul implementării (Pașii)

3.3. Model implementare SQL într-un mediu POS

Capitolul V. Concluzii – Recomandări

Bibliografie

Introducere

Noțiune a de Societatea cunoașterii (Knowledge Society) este utilizată la nivel global, fiind o prescurtare a termenului Societate bazată pe cunoaștere (Knowledge-based Society).

Cunoașterea înseamnă informație cu o semnificație și informație care acționează iar în mediul de afaceri actual societatea cunoașterii nu poate fi separată de societatea informațională. Societatea informațională se descrie prin democratizarea informației, comunicării, înțelegerii și cooperării. În esență, această societate se bazează pe Internet.

Societatea informatică reprezintă o nouă treaptă a civilizației, un mod de viață calitativ superior care implică folosirea intensivă a informației în toate activitățile oamenilor, cu un impact economic și social major. Societatea informatică permite accesul larg la informație, amplifică posibilitatea globalizării economice și a cresșterii coeziunii sociale.

Evoluția societății informaționale și a aplicațiilor informatice pe plan mondial este văzută ca un pas necesar pentru asigurarea dezvoltării durabile în contextul unei noi economii bazată în general pe produse și activități intelectual-intensive și a schimbat destul de mult strategia în mediul de afaceri astfel încât o serie de concepte cunoscute până nu demult doar de către specialiști, au devenit familiare unui număr mare de utilizatori ai tehnologiei informației.

Concepte precum: baze de date, sistem de baze de date, sistem de gestiune a bazei de date au devenit absolut necesare unui utilizator, specialist în informatică sau simplu utilizator, pentru a crea și exploata o bază de date.

O bază de date reprezintă un set de informații stocate într-un mod organizat.

Datele sunt obținute din studii și măsurători efectuate asupra lumii reale și au un grad redus de abstractizare.

Prin interpretarea datelor de către un anumit subiect se obțin informații care pot fi utilizate de către acesta în luarea deciziilor. Aceleași date pot fi interpretate în mod diferit de către subiecți diferiți și deci pot genera informații diferite.

După unii autori, datele reprezintă ceea ce este efectiv stocat pe suporturile de memorare, iar informația reprezintă semnificația acestor date pentru un anumit utilizator. În acest context se poate menționa că sistemele de calcul prelucrează date și nu informații.

Cunoștințele cuprind atât fapte ce reprezintă lucruri adevărate despre lumea reală, cât și proceduri de raționament care permit urmărirea raționamentului între fapte. Diferența existentă între cunoștințe și date este ilustrată de E. Feigenbaum, un nume de referințã în inteligența artificială, prin urmãtorul exemplu : un medic care tratează un pacient folosește cunoștințe și date. Datele sunt reprezentate de fișa pacientului: simptome, boli anterioare, tratament prescris, reacție la tratament, etc. Cunoștințele utilizate în tratarea pacientului reprezintã totceea ce medicul a învãțat în facultate și în decursul întregii lui cariere prin practică, studio, experiență, în legãtură cu modul de vindecare a bolii. Aceste cunoștințe se referă la fapte, teorii, tratament și, cel mai important, la cunoștințe euristice. Astfel,cunoștințele necesită și includ utilizarea datelor dar sunt mai mult decât acestea.

Pentru luarea deciziilor corecte omul modern utilizează cunoașterea acumulată în timp și informațiile rezultate din interpretarea datelor. În vederea obținerii informațiilor necesare luării de decizii corecte omul din societatea modernă se confruntă cu necesitatea prelucrării unui volum imens de date care trebuiesc culese, organizate și stocate pe suporturi externe de memorare, apoi actualizate în permanență, regăsite și prelucrate în timp util. Utilizarea sistemelor de calcul în vederea realizării dezideratelor mai sus menționate presupune un anumit mod de organizare a datelor iar principalele metode de organizare a datelor pe suporturile externe de memorare sunt fișierul și baza de date.

Construirea societății informaționale este un process amplu, complex și de lungă durată, componentele sale de bază fiind de natură economică, financiară, tehnologică, social și culturală.

Accesul cetățenilor la informație este o cerință actuală a dezvoltării societății în contextul globalizării și mondializării proceselor contemporane. Dezvoltarea societății informașionale, bazată pe dezvoltarea infrastructurilor tehnice, creează cadrul necesar asigurării accesului oricărui cetățean la informații care il privesc sau care au influență asupra condișiilor sale de muncă, de studio și de viață.

.

Capitolul I. Conceptul de marketing și mediul de afaceri

Mediul de afaceri. Oportunități și cerințe

Politica concurenței trebuie să fie cunoscută și înțeleasă de toți cei implicați în viața economică, iar aceasta se poate realiza doar cu aplicarea consecventă a principiilor transparenței și nediscriminării.

De aceea este necesară, în afară de cunoașterea cunoașterea procedurilor pe care le aplică Consiliul Concurenței până la luarea deciziei . Publicul larg, mediul de afaceri, dar și toate autoritățile publice, trebuie să înțeleagă rolul Consiliului Concurenței în menținerea funcțională a economiei de piață, să cunoască modalitățile prin care acționează acesta și scopul aplicării cu consecvență a regulilor de concurență: crearea și dezvoltarea unui mediu concurențial care să protejeze consumatorii, încât aceștia să poată beneficia de avantajele pe care le oferă o concurență corectă.

De asemenea, agenții economici trebuie să fie informați și să cunoască atât modalitățile prin care pot fi protejați de legislație în cazul în care ar putea fi victime ale unor practici anticoncurențiale, cât și riscurile la care se expun în cazul în care încalcă regulile. Ei trebuie să conștientizeze faptul că numai cunoașterea îndeaproape a legislației le poate oferi protecția în fața legii: în primul rând pentru a ști care sunt acele practici interzise și a nu le încălca, în felul acesta evitând amenzi și sancțiuni; apoi, ori de câte ori se simt amenințați pe piață de acțiunile unor firme care încalcă legea, pot depune plângere în scopul încetării acestor practici care le prejudiciază activitatea.

Promovarea valorilor culturii concurenței și aplicarea consecventă a principiilor acesteia produc dezavantaje doar pentru firmele ineficiente, în timp ce pentru economie în ansamblu și pentru consumatori, efectele demonstrate în zeci de țări sunt acelea de promovare a progresului tehnic, de alocare eficientă a resurselor, de dezvoltare a sectorului privat și bunăstare socială.

Mediul de afaceri, cu nivelul său ridicat de incertitudine, impune organizațiilor adoptarea unor reguli ale jocului pieței, pentru a profita de oportunitățile pe care le oferă aceasta și a evita amenințările și vulnerabilitățile proprii, tratând, în cunostință de cauză, riscurile.

Această modalitate de acțiune se afirmă ca o nouă viziune față de piață, ca un instrument în pregătirea organizațiilor, pentru confruntarea cu mecanismul liber al pieței, și este constituită de marketing.

Cuvântul marketing derivă din participiul prezent al verbului „to market”, a cărui semnificație este de a desfăsura tranzacții de piață, respectiv de a cumpăra sau a vinde. Semnificația acestui cuvânt substantivizat este, însă, mult mai largă, referindu-se la un complex de activități economice, prin care se orientează fluxul de bunuri si servicii, de la producători la purtătorii cererii.

Potrivit Asociației Americane de Marketing – AMA, marketingul vizează realizarea activităților economice care dirijează fluxul de bunuri si servicii de la producător la consumator sau utilizator.

Revenind asupra acestei prime definiții, după circa trei decenii, AMA îi lărgeste sfera si îi precizează sensul activ, definind marketingul ca procesul programării si realizării producerii, prețului, promovării si distribuției ideilor, bunurilor si serviciilor care determină schimbările menite să satisfacă obiective individuale si organizatorice.

Având în vedere si potențialitatea, dar si viziunea sistemică a marketingului, W. J. Stanton îl defineste ca un întreg sistem de activități economice referitoare la programarea, stabilirea prețurilor, promovarea si distribuirea produselor și serviciilor menite să satisfacă cerințele consumatorilor actuali si potențiali.

Scoțând în evidență ideea de organizare si orientare spre consumatori și spre profit a activității, McCarthy si Perrault definesc marketingul ca suma tuturor eforturilor dirijate de către o organizație în vederea satisfacerii consumatorilor săi cu un profit.

Pentru a pune mai mult în evidență legătura dintre activitatea umană si piață, Philip Kotler (părintele marketingului modern) defineste marketingul ca activitatea umană îndreptată în direcția satisfacerii nevoilor si dorințelor prin intermediul procesului schimbului.

Comparând aceste definiții, se pot stabili caracteristicile definitorii ale marketingului, astfel:

– este o activitate umană orientată spre satisfacerea cerințelor consumatorilor cu maximă eficiență;

– reprezintă un mod de organizare si desfăsurare a activităților economice;

– constituie o problemă de comportament, dar și de spirit;

– permite orientarea și organizarea activității organizațiilor într-un ansamblu de operațiuni si procese, prin care organizația îsi utilizează, în funcție de profit, resursele de care dispune;

– se constituie într-un instrument stiințific care permite cercetarea nevoilor de consum, investigarea pieței si organizarea acțiunilor practice.

O definiție, oarecum neconvențională a marketingului, regăsită în lucrările A. L. Ristea și V. Ioan-Franc, ar fi aceea că marketingul reprezintă „arta, stiința, disciplina care îl determină pe individ să-și dorească mai mult decât are nevoie”.

Din punctul de vedere al modului de definire a conceptului de marketing, de-a lungul timpului s-au conturat două mari clase de definiții:

1. Prima clasă de definiții s-a conturat în prima jumătate a secolului XX și este vizibil tributară vechii orientări a activităților economice, în care punctul de pornire sau central îl constituia nu clientul, ci produsele existente care trebuiau furnizate sau oferite. Astfel, conform acestei prime clase, prin marketing se înțelege "realizarea activităților economice care dirijează fluxul bunurilor și serviciilor de la producător la consumator sau utilizator". De altfel una dintre caracteristicile de bază a acestei clase de definiție îl constituie faptul că marketingul este privit și considerat exclusiv doar ca un mijloc de vânzare și de promovare.

2. A doua clasă de definiții, apare în cea de-a doua jumătate a secolului XX și revizuiește într-o manieră destul de profundă termenul și înțelesul de marketing. În accepțiunea celei de-a doua clase de definiții, marketingul apare legat de noțiunea de "client" sau "consumator", abordarea conceptuală fiind mult mai largă, procesuală/sistemică și interdisciplinară. De asemenea, drept caracteristică generală, această clasă de definiții lărgește sfera activităților legate de marketing, folosind acest concept nu numai la activitățile economice, ci și la activitățile sociale sau din sfera politicului (activități și partide politice). Totodată, această clasă de definiții pune accent pe evidențierea procesului de tranzacție/schimb valoric care apare în procesul de vânzare/cumpărare de bunuri sau servicii.

Astfel, în cea de-a doua clasă de definiții intră următoarele definiții:

1. Marketingul este un întreg sistem de activități economice referitoare la programarea, prețurile, promovarea și distribuirea produselor și serviciilor menite să satisfacă cerințele consumatorilor actuali și potențiali (Stanton, 1981);

2. Marketingul reprezintă o activitate umană orientată în direcția satisfacerii nevoilor și dorințelor prin intermediul procesului schimbului(Kotler, 1999);

3. Marketingul este procesul managerial responsabil cu identificarea, anticiparea și satisfacerea cerințelor clienților în condiții de profitabilitate (Verstage, 2005).

4. "Marketingul este un proces social și managerial prin care indivizii sau grupuri de indivizi obțin ceea ce vor și ce le sunt necesare prin intermediul creării și schimbului între ei de produse și valori"(Kotler et al, 1999). Această din urmă definiție evidențiază pregnant legătura care există între conceptul de marketing și conceptul de tranzacție/schimb a produselor/valorilor (proces care presupune ca o organizație să ofere anumite produse și servicii în schimbul banilor furnizați de clienții care au trebuință de astfel de produse/servicii).

Obiectivele și politica mediului de afaceri

Schimbările majore ce s-au produs în mediul de afaceri s-au datorat în principal dezvoltării tehnologiei informației (IT), competiției și adaptării la cerințele pieței. Acest lucru a permis o serie de transformări în organizarea și conducerea firmelor (organizațiilor), scopul fiind cel de creștere a eficienței activității desfășurate. S-au dezvoltat astfel aplicațiile de afaceri legate de contextul afacerii, ca suport absolut necesar companiilor.

Sub forma sistemelor suport pentru activitatea de marketing, a celor utilizate în procesarea și urmărirea comenzilor sau sub forma comerțului electronic, aceste aplicații au la bază un set de programe care accesează și utilizează baze de date, apelarea programelor făcându-se prin interfețe utilizator inteligibile.

Datorită infrastructurii IT aplicațiile de afaceri s-au dezvoltat și pot să-și concentreze componentele centralizat (într-o singură locație) sau în forma distribuită de-a lungul rețelei. Independența de tipul afacerilor și posibilitatea interconectării persoanelor, aplicațiilor și diverselor baze de date confer infrastructurii un rol principal în viața oricărei organizații.

Potrivit literaturii de specialitate, noțiunea de „societate informațională” apare în jurul anilor ‘60 în țări precum SUA și Japonia, iar informația a devenit recunoscută pe măsura trecerii timpului ca o importantă resursă (factor de producție) cu efecte pozitive asupra tuturor domeniilor societății.

Ceea ce a dus la punerea în valoare și reconsiderarea acesteia sunt tocmai tehnologiile utilizate în prelucrarea informației. Acestea au permis luarea deciziilor și întreprinderea unor acțiuni corecte și justificate. În aceste condiții se vorbește despre un nou model de societate, bazată pe existența unei infrastructuri tehnologice și de comunicații, în care informația poate fi obținută rapid și este recunoscută ca fiind valoroasă, iar inovația este încurajată de trecerea spre societatea bazată pe cunoaștere, etapă superioară societății informaționale.

Internetul a avut și are un rol primordial în mediul de afaceri asigurând conectarea firmelor cu partenerii săi, comunicarea și fluidizarea fluxului de plăți în timp redus și toate acestea prin adoptarea infrastructurii concretizate printr-o rețea ce interconectează aplicații la distanță, baze de date și utilizatori.

În societatea actuală competitivitatea firmelor se bazează pe existența unor strategii în care accentul se pune pe diversitatea serviciilor oferite clienților, care au astfel posibilitatea de a alege și timpul de răspuns la cererile pieței, timp care trebuie să fie cât mai scurt. Retehnologizarea, în cele mai multe cazuri și utilizarea unor interfețe eficiente în cazul aplicațiilor informatice accesate de către furnizori și clienți asigură succesul firmelor în cadrul societății informaționale.

Promovarea și răspândirea noilor tehnologii este o prioritate a Uniunii Europene (UE) și aceasta în conformitate cu articolele 179-190 din Tratatul privind funcționarea UE.

Pe de altă parte, ca o continuare a inițiativelor eEuropa, eEuropa 2002, eEuropa 2005 și i2010 prin Agenda digitală, ca parte a Strategiei Europa 2020, se are în vedere o exploatare mai eficientă a potențialului tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) pentru a favoriza creșterea economică, progresul și inovarea.

Deoarece se dorește ca mediul de afaceri, guvernele și cetățenii să aibă un rol important în modelarea economiei globale bazate pe cunoaștere și informație, politica europeană în domeniul societății informaționale se bazează pe următoarele componente:

– sprijinirea dezvoltării TIC;

– politica în domeniul telecomunicațiilor;

– contribuția la crearea unei industrii comunitare competitive; – promovarea rețelelor trans-europene în domeniul telecomunicațiilor, transportului și energiei.

Uniunea Europeană, printr-o serie de inițiative urmărește ca mediul de afaceri și cetățenii să beneficieze de realizările societății informaționale. Astfel, s-a avut în vedere accesul la comunicații de mare viteză, extinderea serviciilor electronice pentru întreprinderi, accesibilizarea serviciilor on-line, pentru public, reducerea serviciilor de roaming pentru telefonia mobilă și eliminarea „diviziunii digitale”.

Importanța tehnologiilor informației și comunicațiilor în asigurarea eficienței și competitivității tuturor sectoarelor economiei este explicată de UE prin aportul pe care acestea îl aduc la creșterea PIB-ului Uniunii Europene, ceea ce justifică inițiativele privind accesul cetățenilor și întreprinderilor la servicii de calitate, concomitent cu educația pe tot parcursul vieții, educație necesară asigurării acelor competențe solicitate de societatea informațională.

Rolul sistemelor informaționale s-a accentuat în timp astfel încât a devenit un element indispensabil succesului în afaceri și aceasta datorită influenței unor factori, precum:

 globalizarea;

 competiția de nivel înalt;

 creșterea importanței informațiilor;

 dezvoltarea comerțului electronic;

 utilizarea spațiul virtual în derularea activităților companiilor.

La nivelul oricărei întreprinderi (organizații) există un flux al informațiilor care se desfășoară între conducerea firmei și departamente iar toate aceste cicluri informaționale implică utilizarea sistemelor informatice.

Importanța sistemului informatic în cadrul sistemului informațional se exprimă prin operațiile care permit obținerea informațiilor, respectiv operațiile de culegere a datelor, prelucrarea automată a acestora, în vederea obținerii informațiilor, precum și transmiterea, stocarea și difuzarea informațiilor. Prin urmare, datorită rolului său în obținerea informațiilor, relația dintre sistemul informatic și sistemul informațional este ca de la parte la întreg, sistemul informațional incluzând sistemul informatic.

Capitolul I. Arhitectura sistemelor de baze de date – abordări conceptuale

1.1.Prezentare generală. Actualitate și perspectivă în managementul bazelor de date

Datorită dezvoltării tot mai accentuate a IT-ului (InformationTechnology) în majoritatea domeniilor de activitate și datorită extensiei sferei problemelor rezolvate cu ajutorul tehnicii de calcul, a apărut ca o necesitate specializarea pachetelor de programe în funcție de domeniile abordate: matematică, tehnică, economie, proiectare, comunicație etc. Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date sunt sisteme informatice software specializate în stocareași prelucrarea unui volum mare de date. Sunt implicate două concepte: “baza de date”și “gestiune”. Prin “baza de date” se înțelege: datele de prelucrat și modul de organizare a acestora pe suportul fizic de memorare și prin “gestiune” totalitatea operațiilor ce se vor aplica asupra datelor. Dintre avantajele organizării informațiilor în baza de date față de fișierele clasice (de tip ASCII, binare, etc.) putem aminti redundanța minimă a informațiilor, accesul mai ușor la date și posibilitatea abordării domeniului implementat din punct de vedere systemic.

Sistemele de bază de date s-au transformat intr-un element esențial al vieții de zi cu zi în societatea actuală. Marea majoritate a activităților zilnice implică interacțiunea cu o bază de date fie ca depunem sau extragem anumite sume de bani din bancă, achiziționăm bilete pentru mijloace de transport și pentru diferite evenimente sau pur și simplu prin accesarea unei informații sau referințe într-o bibliotecă computerizată.

Bazele de date pot avea dimensiuni extrem de variate, de la un număr destul de mic de înregistrări (agenda telefonică), până la milioane de înregistrări (baza de date de la administrația financiara care gestionează taxele ți impozitele).

Utilizatorii unei baze de date pot efectua urmatoarele categorii de operații asupra datelor memorate:

Introducerea de noi date (insert);

Ștergerea unor date existente (delete);

Actualizarea datelor memorate (update);

Interogarea bazei de date (query), pentru a gasi anumite informații, selectate după criteriul ales

O bază de date (database) este o colecție de date creată și menținută computerizat, care permite operații de introducere, ștergere, actualizare și interogare a datelor.

Documentele pe suport de hârtie care conțin înregistrări de date, dar nu permit operațiuni de interogare, nu sunt considerate baze de date. Un alt exemplu, datele memorate pe un hard-disk de un instrument de calcul tabelar precum Microsoft Excel sau documente memorate de un edictor de text precum Microsoft Word, nu sunt considerate baze de date.

Un sistem de daze de date (Database System) este un sistem computerizat de menținere a evidenței unei anumite activități, folosind baze de date. Componentele unui sistem de baze de date sunt:

hardware

software

utilizatori

date persistente

Hardware. Sistemele de baze de date sunt instalate, de regulă, pe calculatoarele de uz general, de la PC-uri obisnuite până la stații multiprocesor puternice.

Deoarece într-un sistem de baze de date este necesar un acces rapid la înregistrările de date, pentru memorarea acestora se folosesc discuri magnetice (hard-disc). Benzile magnetice sunt utilizate numai pentru duplicarea (back-up) și salvarea/restaurarea datelor.

Software. Între baza de date (colecția de date memorate fizic în fișiere pe hard-disc) și utilizatorii sistemului există un nivel de software, numit sistem de gestiune a bazei de date (SGBD)- (Database Management System- DBMS).

Sistemul de gestiune a bazei de date – SGBD – (Database Management System – DBMS) recepționează cererile utilizatorilor de acces la baza de date (pentru operații de introducere, ștergere, modificare sau interogare), le interpretează, execută operațiile corespunzătoare și returnează rezultatul către utilizatori.

Pe lângă SGBD, care este cea mai importantă componentă software a unui sistem de baze de date, mai există și alte componente: sistemul de operare, care asigură controlul execuției programelor, biblioteci și instrumente software (toolset-uri) pentru proiectarea, dezvoltarea sau exploatarea sistemelor de baze de date și a aplicațiilor de baze de date.

O aplicație de baze de date (Database Application) este un program care oferă o anumită utilizare a unei baze de date. De exemplu, programul care permite menținerea și urmărirea activității angajaților unei întreprinderi (încadrare, calificare, salarizare etc.), folosind informațiile despre angajați memorate într-o bază de date, reprezintă o aplicație de baze de date.

Utilizatorii unui sistem de baze de date se pot împărți în câteva categorii: programatorii de aplicații, utilizatorii finali și administratorul bazei de date.

Programatorii de aplicații sunt cei care scriu (dezvoltă) aplicațiile de baze de date, folosind limbaje de programare de nivel înalt (Cobol, PL/1, Fortran, C, C++, Java, Basic) și biblioteci care permit încorporarea operațiilor de acces la baza de date. Aplicațiile rezultate pot fi aplicații cu execuție independentă (batch-processing) sau pot fi aplicații interactive (on-line) folosite de utilizatorii finali ai sistemului pentru a accesa (într-un mod mai eficient și mai sigur) baza de date. Utilizatorii finali sunt acei utilizatori care accesează baza de date prin intermediul unui program de aplicație care le conferă drepturi limitate de acces la date pentru anumite operații de prelucrare.

Utilizatorii finali sunt persoane cu pregătire tehnică minimală, care efectuează un volum mare de operații asupra bazei de date, dar nu trebuie să cunoască mai mult decât posibilitățile oferite de programul pe care îl utilizează. De exemplu, utilizatorii finali ai unui sistem de rezervare a bietelor de avion sunt agenții de vânzări, care folosesc programul adecvat (scris de programatorii de aplicații), fără a fi necesar să cunoască întreaga structură a bazei de date.

Administratorul bazei de date (Database Administrator) este o persoană (sau un grup de persoane) cu înaltă calificare tehnică care are ca sarcină menținerea funcționalității bazei de date prin stabilirea drepturilor de acces ale diferitelor categorii de utilizatori. Pentru a putea executa sarcinile de administrare a unei baze de date o persoană trebuie să aibă privilegii (drepturi) atât la nivelul bazei de date, cât și la nivelul sistemului de operare al serverului pe care se află baza de date.

Datorită faptului că un administrator execută activități pe care un utilizator obișnuit nu le poate executa este necesar ca acesta să poată fi autentificat înainte de a executa activitățile de administrare. Pentru autentificarea administratorului există două metode: autentificarea folosind sistemul de operare și autentificarea folosind fișierul de parole.

Autentificarea folosind sistemul de operare se face utilizând două conturi de administrator: OSOPER (sub care poate executa STARTUP, SHUTDOWN, ALTER DATABASE OPEN/MOUNT, ALTER DATABASE BACKUP, ARCHIVELOG și RECOVER) și contul OSDBA (care conține toate privilegiile de sistem cu opțiunea ADMIN OPTION, precum și rolul OSOPER). Sub contul OSDBA se poate executa comanda CREATE DATABASE.

Autentificarea folosind fișierul de parole permite definirea parolelor de acces pentru fiecare utilizator. După stabilirea unui utilizator ca administrator, de exemplu utilizatorul SCOTT cu parola TIGER, acestuia îi va fi atribuit unul din privilegiile SYSDBA sau SYSOPER, cu comanda GRANT. După aceasta utilizatorul SCOTT se va conecta la baza de date ca SYSDBA sau SYSOPER cu comanda CONNECT.

Exemplu:

GRANT SYSDBA TO scott

GRANT SYSOPER TO scott

CONNECT scott/tiger AS SYSDBA

CONNECT scott/tiger AS SYSOPER

Administrarea fișierului cu parole include operațiile de definire a fișierului cu parole, setarea parametrului de inițializare a bazei de date REMOTE_LOGIN_PASSWORDFILE, adăugarea de utilizatori în acest fișier și întreținerea fișierului cu parole.

Crearea fișierului cu parole se execută cu utilitarul ORAPWD, care are trei parametrii: FILE, PASSWORD și ENTRIES, dintre care primii doi sunt obligatorii, iar ultimul este opțional. Acești parametrii definesc numele fișierului cu parole, parola pentru utilizatorul SYS și respectiv numărul de utilizatori care pot executa activități de administrator (DBA). Setarea parametrului de inițializare REMOTE_LOGIN_PASSWORDFILE cu una din valorile NONE, EXCLUSIVE și SHARED permite utilizarea fișierului cu parole.Valoarea NONE determină ca baza de date Oracle să funcționeze fără fișier de parole, valoarea EXCLUSIVE determină ca fișierul de parole să fie folosit exclusiv de către o singură bază de date, iar valoare SHARED determină ca fișierul de parole să fie folosit de către mai multe baze de date.

Adăugarea de utilizatori în fișierul cu parole se face la momentul atribuirii privilegiilor SYSDBA sau SYSOPER unui anumit utilizator.

Datele memorate într-o bază de date sunt date persistente, adică date care rămân memorate pe suport magnetic, independent de execuția programelor de aplicații. Datele persistente ale unei baze de date se introduc, se șterg sau se actualizează folosind date de intrare (provenite de la tastatură, din citirea unor fișiere de date sau din recepționarea unor mesaje). Datele de intrare sunt, în general, date nepersistente; ele sunt generate de utilizatori și sunt memorate (devenind date persistente), numai după ce au fost validate (acceptate), de către SGBD. Datele de ieșire ale unui sistem de baze de date sunt, de asemenea, date nepersistente; ele provin din operații de interogare a bazei de date și sunt puse la dispoziția utilizatorului (sub formă de afișări, rapoarte tipărite etc).

Acest tip de utilizatori asigură exploatarea unei baze de date după ce aceasta a fost proiectată și realizată. Activitatea de proiectare a unei baze de date implică și alte categorii de personal cu înaltă calificare tehnică (proiectanți, programatori) sau administrativă (administrator de date). Proiectanții bazelor de date au responsabilitatea de a analiza realitatea reprezentată (modelată) de baza de date respectivă și de a identifica datele ce necesită să fie memorate, pentru a asigura menținerea evidenței activității dorite.

1.2. Scurt istoric al aplicatiilor de baze de date

Pe la mijlocul anului 1960 are loc apariția primului tip de DBMS. IBM a avut primul model, dezvoltat pe IBM 360 iar DBMS-ul lor fost numit IMS și inițial a fost scris pentru programul Apollo. Acest tip de DBMS s-a bazat pe arbori binari, forma a fost ca a unui arbore iar relațiile au fost limitate numai la înregistrări părinte/copil. Beneficiile au fost numeroase; datele au fost mai puțin redundante, independente, dispuneau de securitate și integritate, iar toate aceste beneficii asigurau căutări de date mai eficiente. Cu toate acestea au existat și unele dezavantaje precum implementarea destul de complexă care era greu de gestionat, din cauza lipsei unor standarde, ceea ce a făcut-o să gestioneze cu greu mai multe relații.

Dicționarul Oxford English citează un raport din 1962 de la System Development Corporation din California ca fiind primii care au folosit termenul de " bază de date " într-un sens tehnic specific.

Charles Bachmann a fost cel care a dezvoltat primul Baze de date la Honeywell, Integrated Data Store (IDS), apoi un grup numit CODASYL,care ulterior a dezvoltat COBOL, a standardizat acest sistem. Cu toate acestea cei de la CODASYL numesc cee ace au inventat "CODASYL APPROACH”. Pe baza acestei abordări multe sisteme care utilizează rețeaua SGBD au fost dezvoltate pentru utilizarea de afaceri . În acest model, fiecare înregistrare poate avea mai mulți părinți, în comparație cu vechiul SGBD . Este constituit dintr-un set de relații în care un set reprezintă una la multe relații între proprietar și membru. Principalul dezavantaj îl reprezenta sistemul deosebit de complex și greu de întreținut, s-a considerat că lipsa independenței structurale a fost cauza principală.

Edgar Codd a fost cel care a contribuit la aparitia DBMS relaționale. A lucrat la IBM, dar nemulțumit cu modelul CODASYL APPROACH, în 1970 a propus o nouă abordare de construcții de baze de date, care a dus la crearea DBMS Relationale destinate pentru distribuirea volumului mare de date bancare, aceste date fiind și usor accesibile. Mai mult decât atât acesta a fost un nou sistem pentru introducerea datelor și lucrul cu baze de date mari, cand se implementa idea de a folosi un tabel de înregistrări. Toate tabelele vor fi legate prin relații unu la unu, unul la multe, sau mai multe la mai multe. Atunci când anumite înregistrări nu mai erau utile și ocupau spațiu, era foarte ușor să le elimini din tabel, și astfel toate celelalte "intrări" în alte tabele legate de acest record au fost eliminate.

De remarcat, este faptul că în 1974 au fost lansate două proiecte inițiale, programul SYSTEM/R la IBM și programul de Ingres la Universitatea din California.

Imediat a apărut și limbajul structurat de programare SEQUEL (Structured English as Query Language) autori fiind Chamberlin și Boyce.

În 1976 apare un nou limbaj SEQUEL 2 care a fost declarat limbajul de interogare al SGBD System/R. Denumirea limbajului este schimbată de Chamberlin în SQL (Structured Query Language) în anul 1980. Ulterior limbajul a fost perfecționat fiind considerat cel mai răspândit limbaj de interogare a bazelor de date relaționale.

Institutul Național pentru Standarde în anul 1982 a lansat un proiect de lucru pentru standardizarea limbajelor de interogare care a fost finalizat în 1986 apărând standardul ANSI SQL-86. Acesta definește comenzile de bază ale SQL, dar nu conține partea de actualizare și acordarea drepturilor de acces la o bază de date.

Prin revizuire acest limbaj apare în 1989 SQL-1 ca fiind limbajul fundamental al SGBD ralaționale.

În 1992 apare versiunea SQL-2 care oferă noi facilități cum ar fi: joncțiune externă, implementarea restricției referențiale, modificarea schemei bazei de date, etc.

Cel mai recent standard este SQL-3 care a fost lansat în anul 1999, acesta este considerat un limbaj complet în vederea definirii și gestiunii obiectelor complexe. Se consideră că prin publicarea standardului propus în acest an a fost depășită bariera relaționalului, el fiind mult mai mult decât un instrument de consultare a bazelor de date.

1.3. Conceptul SQL și modelul relațional de baze de date

SQL este un limbaj neprocedural și operează asupra datelor normalizate. Conceptele necesare a fi cunoscute pentru lucrul cu acest limbaj sunt: tabelă, cheie primară, coloană, rînd, viziune, index, sinonim, cluster, bază de date relațională, comanda, blocul, cererea,raportul etc.

Tabela sau relația este un ansamblu format din n coloane (atribute/subansambluri) și m rânduri (tupluri/linii) care respectă următoarele condiții minime: nu conține date la nivel agregat (valorile aflate la intersecția liniilor cu coloanele să fie la un nivel elementar); liniile sunt distincte unele față de altele; nu conține coloane repetitive în descriere.

Cheia primară este un atribut care are valori distincte. Deci, fiecare linie se identifică printr-o valoare distinctă. Două sau mai multe atribute care pot fi chei primare se numesc chei candidate.

Coloana tabelei este formată din valorile pe care le ia atributul în liniile tabelei respective.

Rândul/tuplul/linia este format din valorile coloanelor ce se referă la o entitate a tabelei.

Baza de date relațională este un ansamblu de tabele normalizate, grupate în jurul unui subiect, în principiu, bine definit. Într-o bază de date relațională, entitățile și legăturile sunt transpuse în tabele.

Viziunea este o tabela logică și reprezintă o fereastră la date, dintr-una sau mai multe tabele.

Pentru ca accesul la date sa se facă mai rapid, se utilizează indexarea. Un index reprezintă o cheie pe una sau mai multe coloane. Indexarea este dinamică deoarece se pot adaugă sau șterge indecși oricînd, fără ca datele memorate sau aplicațiile scrise să fie afectate.

Pentru realizarea unor operații sau pentru a utiliza în cereri nume mai scurte, se pot defini sinonime ale unor nume de tabele sau viziuni.

Un cluster reprezintă o anumită modalitate de grupare a rândurilor uneia sau mai multor tabele. Această grupare mărește viteza de execuție a unor operații consumatoare de timp.

Comanda este o instrucțiune emisă din SQL către o bază de date .

Blocul reprezintă un grup de instrucțiuni SQL și PL/SQL.

Cererea este o comanda SQL (SELECT) care regăsește date din baza de date. Rezultatul cererii îl formează datele regăsite din baza de date.

Raportul este rezultatul cererii formatat cu ajutorul comenzilor SQL.

Numele unei baze de date, al unei tabele, coloane sau variabile utilizator trebuie să aibă lungimea între 1 și 30 caractere. Un nume nu poate conține apostrofuri. Cu atît mai puțin, un nume utilizat într-o comandă nu va fi introdus între apostrofuri. Literele mici și mari sunt echivalente (nu se face distincția între literele mici și mari). Un nume trebuie să înceapă cu o literă, să conțină numai anumite caractere (A-Z, 0-9, $, #, @, -), să nu duplice numele unui alt obiect de același tip și să difere de un cuvânt rezervat.

1.4. Definirea modelului relațional de baze de date și a limbajului SQL

În aproape fiecare aspect al vieții noastre de astăzi generăm informații. Fiecare drum la supermarket implică probabil un "card de client", care urmărește obiceiurile noastre de cumpărare.

Chiar și fără un astfel de card, tranzacția în sine își va pune amprenta la inventarul fiecărui produs care este de asemenea, stocat, actualizat și validat. Este aproape imposibil de a efectua orice acțiune în societatea modernă fără a genera o înregistrare într-o bază de date, de aceea este important să întelegem modul în care aceste date sunt stocate și cum le putem folosi pentru a ne face simplifica viața.

Informațiile pot fi marfa cea mai valoroasa în lumea modernă. Informațiile pot lua diferite forme: informații de contabilitate și de salarizare, informații despre clienți și comenzi, date științifice și statistice, grafice etc. Suntem practic inundați cu date.

Cea mai simpla definitie a "bazei de date" este o colecție de informații conexe. Am putea face o asociere între lumea reală și baza de date, gândindu-ne la un dulap, capabil să conțină mai mulți biți de informații disparate, dar toate legate printr-o temă comună sau proces. Desigur, elementele din un dulap nu trebuie să fie legate ca o regulă – am un cabinet de depozit la biroul meu, care deține dosare, ceai și prânzul – dar de obicei, fișetele dulapului conțin dosare pline de documente.

Limbajul SQL (Structured Query Language) reprezintă, în prezent, unul dintre cele mai puternice limbaje structurate pentru interogarea bazelor de date relaționale.

Există un anumit grad de standardizare a limbajului SQL, mai multe sisteme de gestiune a bazelor de date recunoscând principalele instrucțiuni ale acestuia (de exemplu: Oracle, Access, Sybase etc.).

Pe plan mondial, standardul în domeniu este considerat American National Standards Institute (ANSI) SQL care are în vedere atât aspectele de definire, interogare, manipulare a datelor, procesare a tranzacțiilor, cât și caracteristicile complexe privind integritatea informațiilor, cursoarele derulante sau joncțiunile externe.

O bază de date este doar o colecție organizată de informații cu accent pe organizare. O definiție specifică adesea folosită ca un sinonim pentru "Baza de date" este sistemul de management al bazelor de date (DBMS). Acest termen este mai răspândit și, în plus față de informațiile stocate, include unele metode de a lucra cu date și instrumente pentru a menține baza de date actualizată.

Caracteristicile de bază de date dorite

Exista multe idei despre ceea ce o bază de date este și ce ar trebui să facă. Cu toate acestea, toate bazele de date moderne trebuie să aibă cel puțin următoarele caracteristici:

Capacitate suficientă

Funcția principală a unei baze de date este de a stoca cantități mari de informații. De exemplu, un sistem de management pentru o companie de dimensiuni medii poate crește cu ușurință în gigabytes de informații, cu cât este mai mare o companie, cu atât mai mari sunt informațiile de care are nevoie o baza de date pentru a le stoca. O companie care vrea să păstreze istorice (arhivare) de date va necesita chiar mai mult spațiu de stocare. Nevoia de capacitate de stocare este în creștere rapidă iar baza de date asigură depozitarea structurată.

Securitate adecvată

După cum a fost menționat anterior, datele companiilor sunt valoroase și trebuie să fie depozitate în condiții de siguranță. Acest lucru înseamnă protejarea datelor stocate nu numai împotriva oamenilor rău intenționați sau neglijenți în activitățile pe care le desfăsoară, cum ar fi logări neautorizate, accidentale ștergeri de informații, modificări de informații și așa mai departe, dar, de asemenea, și protejarea împotriva erorilor de hardware și a dezastrelor naturale.

Mediu multiutilizator

Este de asemenea important să rețineți că, pentru a fi utilă, informația stocată într-o bază de date trebuie să fie accesibilă pentru mai mulți utilizatori simultan la diferite niveluri de securitate, și, indiferent de ceea ce s-ar întâmpla, datele trebuie să rămână coerente. De exemplu, în cazul în care doi utilizatorii încearcă să schimbe aceeași bucată de informații în același timp, rezultatul poate fi imprevizibil iar astfel de situații trebuie manipulate corespunzător de către mecanismele interne ale bazei de date. De asemenea, anumitor grupuri de utilizatori li se pot permite să modifice mai multe părți de informație, să listeze alte părți de informație, iar alții pot fi împiedicați să vizualizeze anumite părți de informații. (Unele date ale companiilor pot fi strict confidențiale și cu un acces limitat.)

Eficacitate

Utilizatorii au nevoie de acces rapid la datele pe care le doresc. Este foarte important nu numai să poată stoca date, dar, de asemenea, să aibă algoritmi eficienți pentru a lucra cu ea. De exemplu, ar fi inacceptabil pentru ca utilizatorii să caute prin fiecare înregistrare pentru a găsi informația dorită printre milioanele de înregistrări stocate în baza de date. Răspunsul la interogarea bazei de date trebuie să fie rapidă, de preferat instantaneu.

Scalabilitate

Baze de date trebuie să fie flexibilă și ușor adaptabilă la schimbarea mediului de afaceri. Trebuie în primul rând ca structura internă a obiectelor bazei de date ar trebui să fie ușor de modificat și cu impact minim asupra altor obiecte și procese.

Un alt aspect al scalabilitatății este ca de obicei data rezistă mai mult decât hardware-ul și programul de calculator folosit pentru a o accesa și manipula , așa că nu ar fi foarte convenabil să se restructureze întreaga bază de date pentru a se potrivi cu mediul de dezvoltare curent ; de exemplu, în cazul unei preluări sau atunci când management-ul companiei decide brusc să treacă mediu de producție de la Java la C #.

Ușurința în utilizare

Bazele de date nu sunt doar pentru programatori și personalul ethnic. Utilizatorii non-tehnici constituie majoritatea utilizatorilor de baze de date din zilele noastre. Contabili, manageri, agentii de vanzari, medici și asistente medicale, bibliotecari, oameni de știință, tehnicieni, reprezentanți pentru customer service și multe alte personae. Interactiunea cu bazele de date este o parte integrantă a muncii lor. Asta înseamnă că datele trebuie să fie ușor de manipulat. Desigur, cei mai mulți utilizatori vor accesa datele prin intermediul unei interfețe grafice de utilizator cu un set predefinit de ecrane și funcționalitate limitată, dar interogările de baze de date și rapoartele devin tot mai populare, în special în rândul utilizatorilor cu studii superioare.

1.5. Beneficiile aplicațiilor de baze de date – argumente de implementare

Avantajele implementării bazelor de date în diversele companii sunt multiple. Ele sunt legate în sine de obiectivele propuse, de nevoile îndeplinite, de volumul și calitatea activității depuse și a actului managerial, de armonizare a serviciilor, de viteza de circulație a informației, de tehnicile de vânzare, control, decizie, de modul de lucru cu clienții, de nivelul lor de loialitate câștigată, de numărul clienților noi, de reducerea costurilor, de evitarea pierderii unor oportunități, de identificarea corectă a soluțiilor care aduc venituri în timp scurt, de adaptarea canalelor de vânzări, etc.

Alte beneficii pot fi remarcate în:

îmbunătățirea mecanismelor de atragere, cunoaștere, selecție, păstrare, a clienților;

calitatea ordonării datelor;

volumul datelor stocate;

facilitățile de acces și valorificare multi-obiectiv;

impactul în costuri a calității datelor;

obiectivarea campaniilor și definirea clienților „țintă”;

eficientizarea activităților de deservire a comenzilor primite de la consumatori;

îmbunătățirea calității serviciilor prestate de organizație pentru clienții săi;

îmbunătățirea sistemelor de comunicare cu clientul;

creșterea alternativelor de comunicare (telefon, web, e-mail);

diminuarea costurilor de comunicare cu clientul;

reducerea timpului de răspuns la problemele sesizate;

realizarea unei noi imagini a organizației în relația cu clienții;

un alt nivel de apreciere al serviciilor.

Având in vedere importanța și gradul de utilizare am decis să ne concentrăm atenția pe "The Big Three": Oracle Database, IBM DB2 UDB și Microsoft SQL Server. Aceste implementări au multe caracteristici comune:

sunt toate niște forțe la nivel de baze de date relaționale

folosesc limbajul de interogare structurat (SQL) standardizat de Institutul American National Standards (ANSI) și International Organizația pentru Standardizare (ISO)

sunt capabile să ruleze pe sistem de operare Windows. Oracle, de asemenea, este disponibil pe aproape orice gust UNIX, Linux, MVS, și OpenVMS; DB2 UDB rulează pe UNIX / Linux, NUMA-Q, MVS, OS / 2, și AS / 400.

Dacă am spune că bazele de date sunt peste tot am subestima importanța lor. Ele sunt practic viețile noastre: magazine online, furnizorii de servicii medicale, cluburi, biblioteci, videomagazine, saloane de infrumusetare, agentii de turism, companii de telefonie, agenții guvernamentale, cum ar fi FBI, INS, IRS, iar NASA- toate folosesc baze de date. Aceste baze de date pot fi foarte diferite în natura lor și, de obicei, trebuie să fie concepute în mod special pentru a răspunde la nevoile clientului. Iată câteva exemple.

Bază de date pentru sistemul de management al unei companii

O bază de date tipică pentru o companie care vinde materiale de constructii ar putea fi organizată după cum urmează: Compania trebuie să aibă cel puțin un client. Fiecărui client din baza de date îi este atribuită una sau mai multe adrese, unul sau mai multe telefoane de contact, și un agent de vânzări implicit care este legătura dintre client și companie. Societatea vinde o varietate de produse. Fiecare produs are un preț, o descriere, și alte caracteristici. Comenzile pot fi plasate pentru unul sau mai multe produse la un moment dat. Fiecare produs formează logic o linie de comandă. Când o comandă este completă poate fi expediată și apoi facturată. Numărul de factură și numărul de expediere sunt populate automat în baza de date și nu poate fi modificat de către utilizatori. Fiecare comanda are un statut atribuit: completă, expediată, facturată etc. Baza de date, de asemenea, conține informații de expediere specifice (numărul conosamentului, numărul de cutii expediate, datele etc.). De obicei, un transport conține un ordin, dar baza de date este conceput în așa fel încât un ordin poate fi distribuit pentru mai mult de un transport, precum și un singur transport poate conține mai multe ordine. Unele constrângeri există și în baza de date. De exemplu, unele domenii nu poate fi goale, și alte câteva domenii pot conține numai anumite tipuri de informații.

Știți deja că o bază de date este un mediu multiutilizator prin definiție. E o practică comună pentru utilizatorii de grup ca în conformitate cu funcțiile pe care le îndeplinesc să primească nivelurile de securitate la care au dreptul.

Sistemul de management descris aici ar putea conține trei grupuri de utilizatori diferite:

funcționarii de la departamentul de vânzări cu drept de a intra sau modifica ordinea și informațiile despre clienți;

angajați din departamentul de transport maritim cu drept de a crea și gestiona datele de actualizare transport;

supraveghetorii depozit produse de mână.

În plus, toate cele trei grupuri de utilizatori pot vizualiza informații de baze de date din unghiuri diferite, folosind rapoarte și interogări ad-hoc.

Baza de date a unui furnizor de servicii medicale

O clinică medicală are mai multe cabinete medicale în mai multe orașe diferite, are un număr de medici care lucrează pentru clinică, iar fiecare medic are în grija mai mulți pacienți. Unii medicii lucrează doar la cabinet, iar alții lucrează în cabinete diferite în zile diferite.

Baza de date păstrează informații despre fiecare doctor, cum ar fi numele, adresa, de contact telefoane, domeniu de specializare, și așa mai departe. Fiecare pacient poate fi atribuit unui medic sau către mai mulți medici. Informațiile specifice pentru fiecare pacient sunt de asemenea, păstrate în baza de date (nume, adresa, telefoane, număr record de sanatate, data nașterii, istoricul vizitelor la medic, retetele, teste de sânge, diagnostice, etc.). Clienții pot programa și anula programările și rețetele de medicamente , fie prin telefon sau folosind site-ul web al clinicii. Unele restricții se aplică spre exemplu, pentru a vedea un specialist, pacientul are nevoie de o aprobare de la medicul primar;

Acum, care sunt principalele grupuri de utilizatori de baze de date?

Pacienții ar trebui să poată să acceseze baza de date folosind un browser web pentru eliberarea rețetelor și să programeze întâlniri. Acest lucru este tot ceea ce pacientii pot face în baza de date.

Medici si asistente medicale, pot vizualiza informații despre pacienții lor, scrie și reînnoi rețeta, să programeze teste de sânge și examene de raze X, și așa mai departe.

Personalul administrativ (recepționeri, asistenți de farmacie)pot programa întâlniri pentru pacienti, completa rețete, și urmări rapoarte specifice.

Din nou, în viața reală această bază de date ar fi mult mai complicată și ar trebui să conțină mai multe reguli de afaceri, dar obiectivul nostru principal este acum doar pentru a ne forma o idee generală despre ce fel de informații o bază de date ar putea conține.

Clinica medicală și sistemul de management al unei companii pentru baze de date sunt ambele exemple tipice de baze de date hibrid.

Baze de date in domeniul cercetării științifice

O bază de date pentru cercetare genomului și a zonelor de cercetare conexe in biologia moleculara si celulara poate fi un bun exemplu de o bază de date în domeniul cercetării științifice. Aceasta conține cataloage de gene pentru genomul complet și unele gene parțiale, hărți a ale genomului și informații despre organism, și date despre asemănări de secvență între toate genele cunoscute în toate organismele din baza de date. Acesta conține, de asemenea informații cu privire la interacțiunea moleculară, a rețelelor celulare și a reacției compușilor chimici.

Această bază de date are doar un grup de utilizatori unde toți cercetatorii au același acces la informații. Acesta este un alt exemplu de depozit de date.

Baza de date a unei organizații non-profit

O bază de date a unui club auto de epocă poate fi destul de simplă. De asemenea, o astfel de organizație nu are de obicei prea mulți membri, astfel încât baza de date nu este foarte mare. Aveți nevoie de spțiu pentru a stoca informațiile personale alemembrilor, cum ar fi adresa, numărul de telefon, zona de interes, și așa mai departe. Baza de date poate conține, de asemenea, informații despre mașini (marca, an, culoare, starea, etc.). Mașinile sunt legate de proprietarii lor (membrii ai clubului). Fiecare membru poate avea unul sau mai multe vehicule, și un vehicul poate fi deținut doar de un singur membru.

Baza de date ar avea doar câțiva utilizatori precum, președintele clubului, un asistent, și un secretar.

Ultimele două exemple nu sunt baze de date critice de business și nu trebuie să fie implementate pe un software scump. Datele încă mai trebuie să fie păstrate în condiții de siguranță și nu ar trebui să fie pierdute, dar în caz de, să zicem, defecțiuni hardware probabil că se poate aștepta o zi sau două înainte ca baza de date să fie restaurată dintr-o copie de rezervă. Astfel, utilizarea baze de date gratuite, cum ar fi MySQL, PostgreSQL, sau chiar Posgres ar fi indicată.

O alta alegere buna ar fi MS Access, care este o parte a instrumentelor Microsoft Office; dacă ați cumpărat MS Office doar pentru că doriți să utilizați Word și Excel, trebuie fiți conștienți de faptul că dispuneți de o bază de date relațională gratuită, de asemenea, MS Access funcționează bine cu până la 15 de utilizatori.

1.6. Tipuri de aplicații

Oracle Discoverer

Instrumentele oferite de Oracle Discoverer cuprind: elemente de analiză multidimensională a datelor care implementează operațiile specifice (navigare în cadrul ierarhiilor, rotații, secțiuni) și funcții de analiză (de previziune, de construire a scenariilor “ce se întâmplă dacă?”); elemente de vizualizare a datelor prin construirea de rapoarte și grafice flexibile și ușor de modificat de către utilizatorul final.

Oracle Discoverer 9.0.4. este alcătuit din două componente majore (figura 1.1):

un mediu pentru definirea structurilor de date și a metadatelor utilizate în analiză – Oracle Discoverer Administrator;

mai multe medii pentru construirea și prezentarea rapoartelor și analizelor – OracleAS Discoverer Plus, OracleAS Discoverer Viewer, Oracle Discoverer Desktop .

Arhitectura Oracle Discoverer este compusă din trei niveluri distincte: nivelul datelor, nivelul End User Layer (EUL V5 pentru versiunea Oracle Discoverer 9.0.4) care conține metadatele și structurile specifice utilizate în analiză și nivelul interfeței cu utilizatorul.

Accesul la date se realizează prin intermediul nivelului EUL și este un acces direct, fără construirea unui depozit de date suplimentar. Structurile multidimensionale de tipul dimensiunilor și a tabelelor de fapte sunt transformate automat din sursele relaționale în obiecte de tipul Folder și grupate și încărcate în obiectele de tipul Business Area ale nivelului EUL. Din acest motiv, pe baza de date relațională trebuie construite mai întâi o serie de view-uri care să faciliteze maparea datelor pe obiectele din Oracle Discoverer.

Pentru construirea unei aplicații de analiză de tipul Business Intelligence sunt necesare două etape:

definirea obiectelor în Oracle Discoverer Administrator și

construirea prezentărilor în Oracle Discoverer Desktop sau Oracle Discoverer Plus sau Viewer.

Figura 1.1. Arhitectura Oracle Discoverer

Oracle Discoverer oferă posibilitatea construirii unui depozit virtual de date, centralizat sau bazat pe data marts, folosind surse de date diferite, extrase de obicei din bazele de date relaționale. Depozitul se bazează pe tabele sau pe un set de viziuni construite pe baza de date. Integrarea datelor se poate realiza prin acest nivel de tabele virtuale care pot fi construite pe baze de date diferite prin intermediul data link-urilor

3.2.2 Oracle Warehouse Builder

Soluția cea mai complexă oferită de compania Oracle pentru analiza, proiectarea, dezvoltarea și implementarea unui depozit de date este Warehouse Builder 10g. Este conceput ca un mediu integrat care să asiste întregul ciclu de dezvoltare a depozitelor de date. Acesta permite și migrarea datelor obținute în alte medii cum ar fi OLAP Analytic Workspace Manager sau Oracle Discoverer sau chiar versiunile anterioare de Oracle Express.

Spre deosebire de Oracle Discoverer în care se realiza un depozit virtual, în Warehouse Buider datele sunt stocate fizic într-un repository special construit pe baza de date. Principalele obiecte cu care lucrează Warehouse Builder sunt prezentate în continuare:

colecțiile (collections) reprezintă un mecanism generic de grupare. Ele sunt o cale de acces mai ușoară la definițiile obiectelor folosită pentru a realiza activități la nivel de grup, de exemplu validarea sau generarea de cod;

bazele de date (databases) reprezintă maparea unor date din baze de date Oracle sau non-Oracle. Se introduc noțiunile de „modul” și „locație”;

Modulul reprezintă un mod logic de grupare a definițiilor de obiecte. De exemplu, un modul de bază de date Oracle reprezintă o grupare logică de obiecte care aparțin unei baze de date (scheme) Oracle. Atât bazele de date (databases), fișierele (files), aplicațiile (applications), cât și fluxurile de procese (process Flows) sunt grupate din punct de vedere logic în module.

Locația definește informații referitoare la schema bazei de date sau la instrumente destinație. Locațiile sunt specifice tipurilor de module: baze de date Oracle, baze de date non-Oracle, SAP sau fișiere. Atunci când se creează o locație, se memorează o definiție logică ce conține tipul de locație și versiunea.

fișierele (files). Un modul de fișiere definește o „legătură” către un director ce conține un număr de fișiere text. Putem folosi un wizard pentru a importa aceste fișiere, ele putând conține tipuri multiple de înregistrări, înregistrări separate prin caractere etc.;

aplicațiile (applications) conțin definiții ale pachetelor de aplicații. Oracle Warehouse Builder asigură un instrument de integrare pentru sistemele SAP;

fluxul de date (process flow) conține definiții ale fluxurilor de procese. Acestea sunt conținute în module, iar în cadrul modulului sunt conținute în pachetele de fluxuri de date. Codul pe care Warehouse Builder-ul îl generează pentru a reprezenta definițiile fluxurilor de date respectă standardul XML Process Definition Language(XPDL);

transformările publice (public transformations) reprezintă transformări ce pot fi folosite în cadrul proiectului. Acestea sunt divizate în transformări obișnuite și transformări predefinite. Cele obișnuite pot fi definite sau importate de către utilizator, în timp ce, cele predefinite sunt legate de instalarea Warehouse Builder. Toate acestea sunt disponibile în schema destinație. Transformările publice sunt divizate în următoarele categorii:

„Administration” – de exemplu: activarea/anularea restricțiilor, analizare tabela/schemă,etc;

„Character”- de exemplu CHR, CONCAT, LDAP,LTRIM,etc;

„Conversion” – pentru realizarea conversiilor dintre tipurile de date;

„Date” – asigură un număr de transformări specifice pentru datele de tip „date” ;

„Numeric” – de exemplu ABS, SIN,FLOOR, etc;

„OLAP” – asigură accesul la procedurile de încărcare a cubului și dimensiunilor

„Other” – inclusiv transformări NVL;

„XML” – pentru a expune transformările de încărcare XML;

conexiunea la Runtime Repository (Runtime Repository Connections) conține specificațiile de conectare la depozitul central de rulare (runtime repository).

Datele provenite din surse multiple, atât din fișiere, cât și din baze de date de diferite generații și producători, sunt preluate și încărcate într-un modul centralizat, numit modul sursă și apoi acestuia i se aplică procesul de extragere, transformare și încărcare (ETL) într-un modul destinație, din care vor fi utilizate pentru analiză. Iată, pe scurt, obiectele acestor două module:

1) Modulul sursă se definește pe baza tabelelor din sistemelor tranzacționale existente în cadrul instituției. Pentru simplificarea procesului de extragere și încărcare a datelor în depozit se pot construi view-uri sau tabele suplimentare care să prezinte datele într-o formă asemănătoare celor din dimensiuni și fapte. Datele pot proveni fie din diverse fișiere, fie din tabelele aplicațiilor operaționale pe diferite platforme ca Oracle, Microsoft, SAP, Informix, Hyperion etc. Ele sunt centralizate și integrate în acest modul pe care se va aplica procesul ETL.

2) Modulul destinație va conține dimensiunile, tabelele de fapte, cuburile și mapările necesare depozitului de date. În cadrul acestui modul se pot defini următoarele elemente:

dimensiunile – Warehouse Builder permite proiectarea dimensională (acesta reprezintă un avantaj față de cei mai importanți concurenți). Dimensiunile constau în unul sau mai multe niveluri și ierarhii și conțin atribute;

cuburile – sunt descrise de dimensiuni. Cuburile fac parte din modelarea dimensională. În mod obișnuit, un cub are legături cu una sau mai multe dimensiuni și conține măsuri ale datelor care ne interesează. Într-o implementare relațională, cubul este realizat ca o tabelă relațională, în timp ce în mediul OLAP cubul este creat ca o structură separată;

mapările – reprezintă fluxuri de date necesare modelării procesului ETL (Extract, Transform and Load). Warehouse Builder generează cod pentru implementarea mapărilor în mediul de rulare (runtime). Se poate genera cod în trei tipuri de limbaje în funcție de natura sursei: PL/SQL, SQL Loader (în cazul în care sursa o reprezintă fișierele text) și ABAP (în cazul în care sursa e reprezentată de tabelele din cadrul pachetelor de aplicații SAP);

transformările – se prezintă sub formă de cod PL/SQL implementat ca și funcție, procedură sau pachet. Warehouse Builder asigură utilizatorului posibilitatea de a defini cod PL/SQL și de a-l include într-o mapare pentru a implementa orice tip de transformare;

tabelele – definiții de tabele sunt folosite deseori în proiectarea unui sistem de inteligență a afacerilor;

viziunile – se pot folosi viziuni pentru a simplifica eventualele interogări de regăsire;

viziunile materializate – pot fi foarte importante pentru a ușura cererile de regăsire. Warehouse Builder permite definirea de viziuni materializate;

tabelele externe – Warehouse Builder permite proiectarea tabelelor externe în cadrul sistemului destinație (target). Pentru a nu folosi direct un fișier text ca și sursă într-o mapare și a rula programul de încărcare SQL, se poate defini o tabelă externă. Avantajele folosirii definiției unei tabele externe comparativ cu folosirea definiției unui fișier text sunt: rularea select-urilor în paralel și flexibilitate în cadrul transformărilor PL/SQL, datorată posibilității realizării unui join eterogen între tabelele externe și tabelele relaționale;

listele avansate (advanced queues) – pot fi folosite atât ca sursă cât și ca destinație într-o mapare;

secvențe – definițiile de secvențe pot fi folosite ca obiect sursă într-o mapare pentru a genera o valoare numerică în secvență.

După realizarea procesului de încărcare în modulul destinație, Warehouse Builder validează obiectele și generează următoarele tipuri de script-uri:

script-uri DDL – pentru crearea și ștergerea obiectelor de tipul dimensiunilor, tabelelor de fapte, ierarhiilor;

fișiere de control SQL*Loader – pentru extragerea și transportul datelor pornind de la fișierul sursă;

script-uri TCL pentru programarea și conducerea job-urilor – Enterprise Manager.

Prin intermediul utilitarului de transfer, Warehouse Builder Transfer Wizard se permite exportul metadatelor către următoarele tipuri de destinație: un fișier în conformitate cu standardul OMG CWM, Oracle Discoverer, Oracle Express și OLAP Server.

Datorită facilităților sale, a posibilităților de integrare a datelor din surse multiple și diferite, dar și a mediului integrat de dezvoltare oferit, se poate spune că Oracle Warehouse Builder 10g este cel mai potrivit instrument de realizare a unui depozit de date.

3.2.3. Microsoft SQL Server 2005 Business Intelligence

Prin instrumentele Analysis Services, Microsoft SQL Server 2005 integrează soluții avansate pentru depozite de date și Business Intelligence. În prezentarea oficială a produsului, compania Microsoft [NET01] precizează că Analysis Services oferă instrumente pentru realizarea unor analize complexe asupra informațiilor stocate în baze de date de mari dimensiuni. Componenta Online Analytical Processing (OLAP) integrată în cadrul acestei soluții, oferă posibilități avansate de realizarea a analizelor multidimensionale asupra datelor. Suplimentar, OLAP permite realizarea analizei pe baza unor surse eterogene de informație, componenta OLE DB oferind posibilitatea de conectare la diverse alte sisteme de gestiune a bazelor de date.

OLAP Actions, o nouă facilitate din cadrul Analysis Services, permite declanșarea diverselor acțiuni pe baza rezultatelor analizelor. Analizele realizate prin intermediul instrumentelor OLAP pot deveni accesibile prin intermediul Web-ului, fiind asigurat în acest mod un nivel deosebit de mobilitate în accesarea informațiilor.

Pentru realizarea analizelor și exploatarea avantajelor oferite de Analysis Services este posibilă integrarea cu diverse aplicații. Instrumentele Pivot Table și Pivot Chart, accesibile în cadrul suitei Microsoft Office, pot fi utilizate pentru sintetizarea datelor rezultate în urma analizelor OLAP sau data mining. Microsoft Data Analyzer este un instrument specializat dedicat managerilor, care permite realizarea simplă a unor rapoarte și grafice pe baza datelor furnizate de Analysis Services.

SQL Server 2005 Reporting Services este un instrument destinat realizării de rapoarte clasice și automate, disponibile la cerere sau generate periodic într-o multitudine de formate de raportare (HTML, PDF, Excel).

Tabel 1.2 Opțiuni de stocare și prelucrare a datelor multidimensionale

Capitolul II. Aspecte de referință privind implementarea unui Limbaj SQL

2.1. Importanța soluțiilor SQL

SQL(Structured Query Language) este în present unul din cele mai puternice limbaje structurate pentru interogarea bazelor de date relaționale.

Pronunția oficială: “si-q-el” și neoficial “si-quel”

Este un limbaj neprocedural și declarativ, deoarece utilizatorul descrie ce date vrea să obțină, fără a fi nevoie să stabilească modalitățile de a ajunge la datele respective. Nu poate fi considerat un limbaj de programare sau unul de sistem, ci mai degrabă face parte din categoria limbajelor de aplicații, fiind orientat pe mulțimi. Foarte frecvent, este utilizat în administrarea bazelor de date client/server, aplicația client fiind cea care generează instrucțiunile SQL.

SQL a fost conceput pentru stocarea datelor, interogarea și manipularea acestora și, ca atare, a fost strâns cuplat cu gestionarea sistemelor de baze de date. Nici una dintre ele nu ar putea fi executată fără existența celeilalte.

Tot ceea ce trebuie sa faci este de a solicita o interogare la un DBMS și primi rezultatele într-un program client. Spre deosebire de stilul de manipulare variabilă din programare, inserarea, actualizarea și extragerea datelor sunt proceduri bazate pe set.

Declarațiile SQL operează pe seturi de date, și, deși o operație în sine ar putea fi de lungă durată, nu are într-adevăr nici un flux.

Din punct de vedere al programatorului, un program de SQL este doar o declarație, indiferent de timpul de executare care poate fi mai lung sau chiar instantaneu.

Utilizarea SQL se împletește cu paradigma client / server. Un client ar fi trebuit să știe cum să se conecteze la un server, să solicite date, și sa le reprezinte pentru un utilizator, de obicei în format graphic. Un server ar trebui să înțeleagă cererea clienților și să întoarcă datele și în plus față de gestionarea acestor date interne, pentru cea mai bună performanță trebuie să furnizeze în condiții de siguranță servicii de depozitare și de Securitate.

SQL Server oferă o performanță inovatoare pentru aplicațiile esențiale utilizând tehnologii rezidente în memorie, cu informații mai rapide, de la orice tip de date la orice utilizator. SQL Server acceptă o platformă solidă pentru crearea, implementarea și gestionarea soluțiilor utile atât on-premises, cât și în cloud.

Cu ajutorul SQL Server clienții beneficiază de caracteristicile inovatoare pentru date, pentru sistemele de calcul în cloud și pentru situațiile critice, disponibile în Microsoft SQL Server. Cu ajutorul lui SQL Server, resellerii large account Microsoft (LAR) pot:

stimula veniturile provenite din înscrierea în Microsoft Application Platform, oferind clienților cea mai bună tranziție către SQL Server.

spori cifrele de afaceri prin vânzarea de aplicații de prim nivel de înaltă fidelitate.

crea soluții private de cloud cu oportunități de vânzări dirijate și încrucișate cu baze de date pregătite pentru cloud.

obține volume de vânzare mai ridicate prin adăugarea de capabilități critice pentru afaceri la modernizarea platformelor vechi.

extinde productivitatea prin vânzarea unor soluții inovatoare de tip business Intelligence. 

2.2. Planificarea și organizarea unei baze de date

Aplicație informatică pentru activitatea de salarizare

1) Folosindu-se instrucțiunile SQL, să se creeze tabelele DateAngajați, DateSalarii, Impozitar, Pontaj, SporVechime, Taxe, Deduceri.

CREATE TABLE DatePers

(

codang number (5) primary key,

nume varchar2 (45),

cnp varchar2 (13),

datan date,

adresa varchar2 (40),

localitate varchar2 (25),

telefon varchar2 (12)

);

CREATE TABLE DateSalarii

(

codang number(5) references DateAngajați (codang),

functia varchar2 (10),

salbaza number (15),

angajatintr number (2),

vechime number (3),

codsef number (5) references DateAngajați(codang)

);

CREATE TABLE Impozitar

(

linie number (5) primary key,

dela number (15),

panala number (15),

suma number (15),

procent number (3)

);

CREATE TABLE Pontaj

(

codang number (5) references DatePers(codang),

luna number (3),

zilelucr number(3),

orezi number(3),

zileco number(3),

zilecm number(3),

orelucrate number(4),

constraint pk primary key(codang,luna)

);

CREATE TABLE SporVechime

(

nr number (3) primary key,

dela number (3),

panala number (3),

procent number (3)

);

CREATE TABLE Taxe

(

den varchar2 (10) primary key,

procent number (2),

cotamax number (15)

);

CREATE TABLE Deduceri

(

den varchar2 (30) primary key,

cotasuma number(15),

cotaproc number(2),

cotamax number(15)

);

2) Să se încarce cu date tabelele create.

SQL> DELETE FROM DateAngajați;

INSERT INTO DateAngajați VALUES

(100, 'Ion Petre', '1234565690100', '11-JAN-1970', 'Mangaliei 20', 'Oradea', '0722123456');

INSERT INTO DateAngajați VALUES

(200, 'Popescu Mihai', '1231567890200', '11-FEB-1975', 'Timonierului 23', 'Constanta', '0744123456');

INSERT INTO DateAngajat VALUES

(300, 'Tudor Gheorghe', '1234567890300', '11-MAR-1980', 'Racoviță 28', 'București', '0788123456');

SQL> DELETE FROM DateSalarii;

INSERT INTO DateSalarii VALUES (100, 'Ec', 5000000, 1, 10, 300);

INSERT INTO DateSalarii VALUES (200, 'Inginer', 6500000, 2, 5, 300);

INSERT INTO DateSalarii VALUES (300, 'Director', 15000000, 0, 15, null);

SQL> DELETE FROM Impozitar;

INSERT INTO Impozitar VALUES (1, 0, 2100000, 0, 18);

INSERT INTO Impozitar VALUES (2, 2100001, 5200000, 378000,23);

INSERT INTO Impozitar VALUES (3, 5200001, 8300000, 1091000,28);

INSERT INTO Impozitar VALUES (4, 8300001, 11600000, 1959000,34);

INSERT INTO Impozitar VALUES (5, 11600001, 99999999999, 3081000, 40);

SQL> DELETE FROM Pontaj;

INSERT INTO Pontaj VALUES (100, '1', 22, 8, 3, 0, 170);

INSERT INTO Pontaj VALUES (200, '1', 30, 8, 5, 10, 200);

INSERT INTO Pontaj VALUES (300, '1', 22, 8, 0, 0, 176);

SQL> DELETE FROM SporVechime;

INSERT INTO SporVechime VALUES (1, 0, 3, 5);

INSERT INTO SporVechime VALUES (2, 4, 10, 10);

INSERT INTO SporVechime VALUES (3, 11, 20, 15);

INSERT INTO SporVechime VALUES (4, 21, 40, 20);

SQL> DELETE FROM Taxe;

INSERT INTO Taxe VALUES ('CASS', 6.5, 999999999999999);

INSERT INTO Taxe VALUES ('CAS', 9.5, 15000000);

INSERT INTO Taxe VALUES ('Somaj', 1, 999999999999999);

SQL> DELETE FROM Deduceri;

INSERT INTO Deduceri VALUES ('Deducere de baza', 1800000, 0, 1800000);

INSERT INTO Deduceri VALUES ('Deducere suplimentara', 0, 0.5, 3600000);

INSERT INTO Deduceri VALUES ('Chelt profesionale', 0, 15, 270000);

Interogarea tabelelor bazei de date

1) Să se afișeze informațiile despre angajații firmei.

SQL> SELECT * FROM DateAngajați;

CODANG NUME CNP DataN ADRESA LOCALITATE TELEFON

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

100 Ion Petre 1234567890100 10-JAN-1970 Mangaliei 20 Oradea 0722123456

200 Popescu Mihai 1234567890200 10-FEB-1975 Racoviță 23 Constanta 0744123456

300 Tudor Gheorghe 1234567890300 10-MAR-1980 Timonierului 28 București 0788123456

2) Să se selecteze toți angajații din Constanța.

SQL> SELECT * FROM DateAngajați

WHERE localitate ='Constanta';

CODANG NUME CNP DataN ADRESA LOCALITATE TELEFON

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

200 Popescu Mihai 1234567890200 10-FEB-1975 Racoviță 232 Constanta 0744123456

3) Să se afișeze numele tuturor angajaților care sunt din localitățile a căror nume începe cu litera M.

SQL> SELECT nume, localitate

FROM DateAngajați

WHERE localitate LIKE 'B%';

CODANG NUME CNP DataN ADRESA LOCALITATE TELEFON

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

300 Tudor Gheorghe 1234567890300 10-MAR-1980 Timonierului 28 București 0788123456

4) Să se afișeze codul și salariile angajaților care au salariul de bază între 6000000 și 7000000

SQL> SELECT codang, salbaza

FROM DateSalarii

WHERE salbaza BETWEEN 6000000 AND 7000000;

CODANG SALBAZA

–––––––––––––-

200 500000

5) Să se afișeze codul angajatului cu vechime de 10 și respectiv 15 ani

SQL> SELECT codang, vechime

FROM DateSalarii

WHERE vechime IN (10,15);

CODANG VECHIME

–––––––––––––-

100 10

300 15

6) Să se afișeze impozitarul în formatul în care apare în Monitorul Oficial

SQL> SELECT dela || ' – ' || panala ||' '|| suma || ' + ' ||

procent || ' % pentru ceea ce depaseste ' || dela

FROM Impozitar;

DELA ||'-'|| PANALA ||''|| SUMA || '+' || PROCENT ||'%PENTRU CEEA CE DEPASESTE'

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

0 – 2100000 0 + 18% pentru ceea ce depaseste 0

2100001 – 5200000 378000 + 23% pentru ceea ce depaseste 2100001

5200001 – 8300000 1091000 + 28% pentru ceea ce depaseste 5200001

8300001 – 11600000 1959000 + 34% pentru ceea ce depaseste 8300001

11600001 – 999999999999 3081000 + 40% pentru ceea ce depaseste 11600001

7) Să se afișeze, concatenat, codul angajatului și luna din tabela Pontaj. Pentru șirul astfel creat să se afișeze lungimea sa.

SQL> SELECT CONCAT (codang, luna), ANGAJAT_LUNA

LENGTH (concat (codang,luna)) LUNGIME_SIR

FROM Pontaj;

ANGAJAT_LUNA LUNGIME_SIR

––––––––––––––––

1001 4

2001 4

3001 4

8) Să se afișeze valoarea 41000/32000 rotunjită la 2 și, respectiv 3 zecimale

SQL> SELECT ROUND (41000/32000, 2) 2_ZECIMALE,

ROUND (41000/32000, 3) 3_ZECIMALE

FROM DUAL;

2_ZECIMALE 3_ZECIMALE

––––––– –––––––––

1.28 1.281

9) Să se afișeze angajații care au cuvântul “Ion” în nume (nume și prenume) împreună cu vârsta acestora. Vârsta se va afișa în două moduri: rotunjită în ani și în ani cu luni.

SQL> SELECT nume,

ROUND ((sysdate-datan)/365, 0) ANI,

ROUND ((sysdate-datan)/365, 1) ANI_CU_LUNI

FROM DateAngajați

WHERE nume LIKE '%Ion%';

NUME ANI ANI_CU_LUNI

––––––––––––––––––––––––––––––

Ion Petre34 34.

Capitolul III. Aplicații Micros – implementări SQL – Studiu de caz

3.1. Prezentare „Micros Retail J”

Retail sau vânzare cu amănuntul este acea activitate comercială ce presupune vânzarea unui produs direct către consumatorul final.

Activitatea de retail se poate desfășura prin unități de desfacere specializate pe un anumit produs (panificație, măcelărie, alimentație) sau prin unități de genul supermarket-urilor sau hipermarket-urilor.

Retailer-ul este acea entitate comercială care vinde cu amănuntul o singură gamă de produse sau mai multe categorii (de la produse electrocasnice la produse alimentare) direct către consumatorul final.

Un retailer se poate aproviziona direct de la producător sau poate achiziționa marfa de la un intermediar. Scopul unui retailer este de a-și maximiza profitul prin achiziția produselor la un preț cât mai mic și vânzarea acestora la un preț cât mai mare, însă competitiv.

Micros Retail-J este un sistem integrat bazat pe web-retail pentru managementul și controlul general al mai multor magazine și este destinat companiilor ce dețin mai mult de 100 de dispozitive POS ( Point of Sale).

Retail-J conține un set complet de aplicații care rulează atât în magazin cât și în sediul central precum on-line POS, Kiosk, plăți electronice, gestiune, cumparături utlizând web-ul.

Atributele Retail-J

Sistemul Retail-J are următoarele atribute:

Pachetul software

 conține un produs de bază cu o mulțime de utilizatori

 dispune de o arhitectură și o strategie de dezvoltare care separă codul de bază de îmbunătățirile făcute de clienți

 urmează un traseu bine definit ce se concentrează pe produsul de bază

Aplicatii bazate pe web

 dispune de o platformă tehnologică comună pentru toate aplicațiile de afaceri

 vizibilitate în timp real a performanțelor de tranzacționare

 flexibilitate și scalabilitate

 sunt bazate pe XML

Comunicații integrate

 vânzări și tranzacții online

 email, flux de lucru și autorizarea cardurilor de credit

 site integrat, chioșcuri și dispozitive mobile de aplicare a acestuia

Arhitectura software

 implementarea aceleași aplicații folosind medii bazate pe browser

 viteză îmbunătățită de dezvoltare și implementare a noilor inițiative

 calitatea software-ului îmbunătățită prin modificări discrete ale sistemului

Sisteme și informații gestionate

 Estate Manager and Sales Audit asigura conducerea centrală și controlul

 structuri de date consistente pentru clienți, angajați, produse, etc.

 formate standard pentru schimbul de informații (în special XML)

Retail-J ofera urmatoarele :

Platforma activă de retail-web

 oferind accesul utilizatorilor vizibilitatea la platforma de retail de oriunde ar fi

Schimb de date în timp real

 Permite un răspuns mai rapid la schimbările de pe piață

Managementul și controlul produsului

 permite managementul pentru multiple magazine și formate

Independenta platformei web

 Re-utilizarea de hardware pentru a minimiza costurile de integrare

POS Multi-funcțional

 Gestionarea tot parcursul clientului

Flexibilitate

 functional și ușor de personalizat

Scalabilitate

 serviciile web și arhitectura componentelor suportă modificări și creșteri

Cost mai mic de proprietate

 Reducerea costurilor de hardware, integrare si intretinere

3.1. Aplicația Retail-J

Tehnologii Retail-J suportate

Retail-J este o platformă independentă, sistemele de operare Unix, DOS și Linux sunt acceptate.

Retail-J suportă o gamă de opțiuni de baze de date pentru a oferi flexibilitate, scalabilitate și o gamă de opțiuni de costuri. Toate implementarile Retail-J folosesc o bază de date centrală, cum ar fi Oracle sau Micosoft SQL Server. La magazine, baze de date, cum ar fi SQL Server, MySQL, Oracle sau MSDE sunt dislocate pe serverul magazinului.

Retail-J folosește Tomcat 5, Oracle/BEA Web Logic, IBM și Web Sphere. Ca un produs freeware, Tomcat este recomandat pentru mediul din magazin. La Manager Estate, Retail-J recomandă un server web comercial, cum ar fi BEA Web Logic sau IBM Web Sphere.

Sisteme de retail-J sunt formate din servere web, medii de stocare a datelor și aplicații de Retail-J. Aceasta arhitectura este comună tuturor punctelor sistemului: la nivel de șefi de birou, servere de magazin, iar la POS se utilizează pentru clienți mari. În cazul în care se folosesc la POS pentru clienți mici, serverul magazinului oferă în magazin suport în cazul în care sunt probleme de rețea.

3.2. Arhitectura fizică a Retail-J

Setul de aplicații Retail-J combină tehnologiile descrise mai sus cu o abordare extrem de bine documentată folosind peste 10.000 de Clase de bază pentru retail. Această bibliotecă este în continuă creștere la care se adaugă mai multă funcționalitate. Aceasta oferă nu numai un set de programe, dar și un set de instrumente de bază care pot fi dezvoltate și adaptate la medii diferite.

Personalizari si accesorii pot fi puse în aplicare în componente care sunt ținute separat de sistemul de bază. Acest lucru ajută la păstrarea integrității nucleului și permite personalizărilor să fie testate și implementate în mod independent de produsul standard de Retail-J.

3.3. Arhitectura aplicației pe nivele

Clientii MICROS pot profita de această investiție prin construirea propriilor aplicații utilizând software-ul de bază. Clasele din bibliotecă pot fi utilizate de către terți pentru a construi noi aplicații și pot fi, de asemenea, îmbunătățite pentru a adăuga funcții suplimentare sau pentru a modifica sau a pune în aplicare noi procese de business și reguli.

Aplicatii retail-J folosesc o orientare către documente de afaceri în arhitectura de aplicare. Până în prezent cele mai multe aplicații de retail au fost centrate pe baze de date, cu informații cheie ale afacerilor codate în tabelele de baze de date și cu aplicații scrise în jurul structurilor de baze de date de multe ori foarte complexe.

În trecut, multe aplicații bune au fost compromise deoarece au avut o flexibilitate limitată în ceea ce privește aspectul și mediul de utilizare pe care îl ofereau diferiților utilizatori, precum și capacitatea lor de a sprijini diferite tipuri de hardware. Acest lucru a fost valabil mai ales în industria de retail.

Aplicatiile retail-J separa funcțiile aplicației de interfețele utilizatorilor. Acest lucru poate avea avantajul dublu de a proteja investițiile hardware pe termen scurt aplicarea de investiții pe termen lung, permițând software-urilor care urmează să fie adaptate la schimbările cerințelor de platforma.

3.2. Algoritmul implementării (Pașii)

Deși de multe ori simplu în aparență, sistemul punctulului de vânzare cu amănuntul de fapt, conține cerințe complexe ale interfeței de utilizator. El trebuie să fie simplu de utilizat, dar și să ofere o mare flexibilitate și viteza de reacție, și să fie foarte stabil în caz de situații neprevăzute.

3.4. Structura interfeței de utilizator

Scenarii complexe de tranzacții ale clientului sunt adesea dificil de a prezentat și gestionat cu software-ul curent cu care se confruntă clientul. Retail-J oferă o platformă flexibilă și robustă pentru POS-urile tradiționale în magazin, împreună cu noua gamă de servicii online, precum comanda clientului prin intermediul unei terțe companii de logistică.

În orice mediu de retail, distribuția în timp util și încrederea în informațiile și datele transmise sunt esențiale. Retail-J funcționează în sisteme de comunicare tradiționale și moderne și, deși suportă transferul de fișiere o abordare "întotdeauna on-line" este încurajată.

3.5. Modul de comunicare

Mesajele individuale sunt recunoscute atât la nivel de mesaje cât și la nivelul de aplicare. De exemplu, pe POS, mesajele de tranzacție sunt păstrate de către sistemul de mesagerie până când este recunoscut individual de către procesorul de documente de pe serverul magazinului.

În exemplul de mai jos, o tranzacție de vânzare este creată la Punctul de vânzare și stocată în baza de date de mesagerie pe mașina locală (sau serverul magazinului dacă se folosește POS pentru clienți mici). Serverul magazinului trimite mesajul la Head Office prin intermediul rețelei estate ( PSTN, WAN sau Internet, etc.). Acesta este apoi primită de Estate Manager, care trimite o confirmare înapoi la POS (sau server magazin) pe același traseu.

Retail-J pot comunica direct cu alte magazine – de exemplu atunci când se efectuează un transfer inter-ramură.Sistemul permite calea pentru ca mesajul să fie configurat ca parte a instalației de sistem.

3.6. Circuitul mesajului

Prelucrarea tranzacției de bază în Retail-J a fost concepută pentru a suporta comercializarea în orice mediu. Acesta poate fi setată pentru a avea loc la Head Office pentru securitate maximă, sau, alternativ, setată cu pre-procesare în magazin pentru a permite accesul managerilor la informațiile de tranzacționare și a rapoartelor.

3.3. Model implementare SQL într-un mediu POS

3.3.1. Sistemul de baze de date Micros 3700 al unui POS

Sistemul de baze de date Micros 3700 foloseste arhitectura client / server pentru a gestiona informații unice despre mediul POS al unui restaurant.

Detalii despre modul de funcționare al restaurantului se regăsesc în tabele pe un server de baze de date, o aplicație care gestionează baza de date și care la rândul său se află pe PC-ul serverului. Într-un sistem Micros 3700 ,configuratorul POS-ului este poarta de acces la tabelele gestionate de serverul de baze de date și face ca programarea sistemului Micros 3700 să fie făcută cu ușurință.

Caracteristicile sistemului Micros 3700 includ:

Este o bază de date relațională în care tabelele stochează toate informațiile.

Sistemul relational al managementului de baze de date(RDBMS) gestionează baza de date și funcționează ca server de baze de date.

Configuratorul POS este software-ul de legătură dintre utilizator și RDBMS, reprezintă interfața la baza de date.

Într-un sistem Micros 3700, RDBMS acționează ca un server de baze de date multi-user. Acest lucru înseamnă că mai multe stații de lucru (clienți) pot accesa informațiile stocate în baza de date. RDBMS este software-ul dintre baza de date fizică și utlizator.

Accesarea bazei de date este chiar mai simplă, prin adăugarea unei legături suplimentare de software între utilizator și RDBMS. Această legătură este Micros 3700 POS Configurator, programul care configurează baza de date.

3.7. Sistemul de baze de date

Informațiile dintr-obază de date SQL sunt accesate prin intermediul SQL – pronunțat "Sequel". SQL este un limbaj de software care utilizează comenzi în limba engleză pentru a manipula informații în tabele. Aici este un exemplu de o comandă SQL:

select * from micros.mi_def

Configuratorul POS simplifică pentru utilizator modul de a accesa și modifica

tabelele necesare pentru programarea unei baze de date. Utilizatorul nu trebuie sa configureze fiecare tabel pentru a configura un sistem Micros3700. Configuratorul POS vă oferă acces

numai la acele tabele și câmpuri necesare pentru operațiile de configurare a POS și a hardware-ului instalat.

O bază de date este formată din mai multe tabele. Fiecare tabel într-o bază de date relațională are un set specific de informații despre un restaurant. Când sistemul efectuează o tranzacție, se accesează tabele de baze de date pentru a obține informațiile.

Tipuri de tabele de baze de date

Tabele de clasă Definiție

Employee

Order Type

Menu Item

Touchscreen Style

Reason

Help Screen

Menu Item Group

Tax

Table

Revenue Center

Tender Media

Tax Class

Order Device

Color Combo

Fiecare clasă definește un set de caracteristici identice. Clasa poate fi apoi împărtășită de mai multe elemente diferite, care folosesc aceste caracteristici.

Avantajele de tabelelor de clasă definiție în baza de date includ:

Simplificarea programării bazei de date și de întreținere

Reducerea spațiul total pe disc necesar pentru a stoca un set complet de definiții

Clasele simplifică procesul de programare al bazei de date și de întreținere al acesteia.

Exemplu presupunem că am defini o clasă element de meniu numită "Aperitive".

Când creați un element de meniu care este un aperitiv, puteți atribui la clasa meniu, "Aperitive". Acest element de meniu apoi împărtășește același set de caracteristici ca și alte aperitive în baza de date. Dacă editați caracteristicile în "Aperitive", se vor modifica automat caracteristicile pentru toate elemente din meniu alocate acestei clase. Efectuarea de modificări la 12 elemente de meniu devine un proces cu o singură etapă.

Reducerea spatiului pe disc

Din moment ce nu sunt stocate toate informațiile definiție clasa cu fiecare element din meniu, vei avea mai puține informații de stocat pe server.

În dosarul de raportare vei programa tabele definiție pentru a gestiona toate informațiile Sistemul poate fi programat pentru

crearea totalului zilnic

Puteți alege ce tip de total poate stoca în fiecare zi.

tranzacțiile zilnice pentru un anumit număr de zile

De exemplu, dacă doriți să păstrați istoricul totalurilor istorice, se poate verifica până la un an sau doi în urmă.

eliminarea totalului

Această procedură este concepută pentru a vă ajuta să gestionați cantitatea de informații pe care le păstrați. Din punct de vedere administrativ, această procedură menține spațiu pe disc.

Tabele de clasă Detaliu dețin informații despre tranzacții și activități.

Tabele de clasă Detalii din tabelele Micros 3700

Credit Card Batch

Transaction

Sales

Check

Menu Item

Tender Media

Credit Authorization

Request

Discount/Service

Tips Declared

Cancel

No Sale

Fiecare înregistrare într-un tabel de bază de date al unui sistem Micros 3700 este identificat printr-un număr de ordine unic. Numerele secvențiale se referă la înregistrări individuale în tabel și, prin urmare, nu se pot schimba. Nu puteți vizualiza numere secvențiale în cele mai multe forme ale Configuratorului POS , deoarece acestea sunt stabilite în baza de date. Numerele de obiect, pe de altă parte fac parte din orice formă în Configuratorul POS.

3.8. Numerele obiect în tabele SQL corespund cu numerele din Configuratorul POS

Nu puteți schimba direct un număr de obiect cu unul care există deja pentru o altă înregistrare, fiecare număr de obiect din baza de date trebuie să fie unic. Pentru a schimba numere obiect trebuie să atribuiți un nou obiect (unic) elementelor pe care doriți să le modificați iar apoi puteți realoca numerele

Programarea unei baze de date

Programarea unei noi baze de date necesită o anumită planificare.

Adunați informații despre restaurant și funcționarea sa înainte de a încerca să programați o baze de date.

Începerea cu o bază de date existentă, una care are caracteristici commune activate, este cea mai rapidă și mai ușoră metodă de programare a unei baza de date.

Micros 3700 oferă un model de bază de date standard cu fiecare sistem. Baza de date conține înregistrări de probă, puteți modifica, și are un set tipic de caracteristici deja activat.

Lanțuri de restaurante folosesc de obicei procedurile de operare identice iar atunci când instalați un sistem într-o nouă unitate, s-ar putea să doriți să copiați baza de date de la un site existent și să o modificați pentru a satisfice nevoile specific al noului restaurant.

Dacă alegeți să începeți cu o bază de date goală, trebuie să vă programați formularele în ordinea prezentată în exemplul de metodă de programare recomandată.

Când începeți cu o bază de date goală, cele mai multe forme nu conține înregistrări. O excepție de la acest lucru sunt forme care au o număr prestabilit de înregistrări disponibile sau forme care conțin informațiile necesare.

Când introduceți Configuratorul POS pentru prima dată într-o bază de date goală, sistemul iți permite accesul pe baza faptuliu că baza de date este goală.

Cu toate acestea, odată ce înregistrările de orice fel sunt introduse în baza de date,

sistemul de securitate al Configuratorului POS se activează. Asta înseamnă

că sistemul va permite doar unui angajat autorizat permisiunea de continua editarea Configuratorului POS.

La programarea unei baze de date goale, trebuie mai întâi să se creeze o înregistrare pentru un salariat autorizat care ar trebui să fie cel care creează baza de date.

1. Deschideți formularul Employee Class și creați o clasă.

2. Deschideți formularul configurator acces și selectați Employee Class

clasă tocmai ați creat-o. Deblochează privilegiile READ, INSERT, UPDATE, și DELETE,

privilegii pentru toate formele din această clasă Employee.

3. Deschideți formularul Employee și creați o înregistrare employee. Legați acest employee la clasa pe care tocmai ați creat-o, și atribuiții o identitate. Amintiți-vă acest ID!

4. Salvați și ieșiți din aceste forme.

După ce s-a terminat programarea bazei de date, se vor verifica următoarele.

Lista de verificare:

Efectuarea unei copii de rezervă a bazei de date

Reverificarea site-ului

Testarea bazei de date

Resetarea totalului

Efectuați aceste sarcini înainte de a utiliza baza de date într-un mediu real.

Odată ce dețineți o bază de date activă , probabil pe această bază de date se va continuă să se facă modificări. Atunci când faceți o modificare a bazei de date, nu uitați să faceți o copie de rezervă. Utilizați Windows Explorer pentru a crea o copie de rezervă a fișierului bazei de date.

Testarea bazei de date vă ajută să vă asigurați că baza de date îndeplinește cerințele operaționale. Testați fiecare cheie și fiecare trăsătură și asigurați-vă că funcționează corect.

Soluțiile Micros Retail-J

Micros oferă soluții integrate end-to-end , pentru industria ospitalieră și industria de retail. Toate soluțiile sunt concepute pentru optimizarea și eficientizarea fluxurilor de lucru, și pentru a îmbunătățrea serviciul clienți. Micros a investit în dezvoltarea de noi interfețe care să permită interacțiunea directă și comunicarea cu oaspetele prin mai multe canale, cum ar fi aplicații, internet, IPTV, centre de apel și chioșcuri.

Aplicațiile Micros oferă mai multe opțiuni de implementare, de la instalațiile de la fața locului la soluții de găzduire complete și un număr mare de interfețe certificate asigura conectivitate la cel mai bun nivel în sistemul de retail.

Provocările cu care se confruntă astăzi restaurante full-service sunt modul de a crește volumul achizițiilor și a veniturilor în același timp cu optimizarea și eficientizarea afacerii, a fluxurilor de lucru și a planificării resurselor. În industria de astăzi, la un restaurant extrem de competitiv, managementul eficient al inventarului și adoptarea de noi tehnologii sunt esențiale pentru reducerea costurilor si cresterea productivitatii.

Beneficii

Eficiența operațională îmbunătățită

Îmbunătățirea managementului companiei și suport decizional

Creșterea satisfacției clienților și asigurarea loialității lor

Cresterea vanzarilor

Caracteristici extinse pentru a usura utilizarea și maximiza confortul și eficienta

Flexibilitate în adaptarea sistemul pentru a sprijini politicile clientului

Permite angajaților să lucreze mai productiv, eficient, și le oferă satisfacție

Oferă vizibilitate completă în operațiunile directe de comerț

Gestionarea operațiunilor de afaceri este o responsabilitate plictisitoare cu care proprietarii de restaurante se confruntă zi de zi. Indiferent de mărimea restaurantului, Micros a elaborat o linie de produse cu soluții în timp real, vizând ameliorarea procedurilor operaționale consumatoare de timp . Aplicațiile Micros ajută restaurante și magazine să gestioneze situații de afaceri, preferințele clienților, se va observa în timp o reducere a deșeurilor, îmbunătățirea viteza de serviciu și de precizie în lucru. Aceste soluții asigură că pierderile sub forma de alimente risipite sau clienți iritați vor fi prevenite , iar resursele vor fi maximizate la maxim ceea ce duce la creșterea veniturilor.

Soluțiile aplicațiilor software Micros multi-canal vă permite să experimentați un mediu de cumpărături, care permite clienților să cumpere chiar folosind mai multe canale pentru o singură tranzacție, iar acest lucru înseamnă vizibilitate imediată a magazinelor, site-ului, cataloagelor și corespondenței..

La fel de important, flexibilitatea și funcționalitatea aplicațiilor Micros POS poate fi precis adaptată pentru mediul dumneavoastră astfel încât să puteți oferi cu ușurință servicii specializate (cum ar fi monograme marfa) și politicile de client preferential.

Toate aceste capabilități cu clienții sunt alimentate de sisteme stabile, de back-office. Managerii de la magazin, regional, și la nivel național pot analiza date exacte, în timp util cu privire la clienți, inventar, și tranzacții pentru a ajusta nivelurile de personal și de inventar, planurile tarifare, de marketing, și de merchandising. Pe scurt, o soluție Micros POS vă permite să gestionați flexibil și cu acuratețe magazinele.

Nevoile de support în fiecare organizație de retail sunt unice și vor depinde de tipul de soluție ales, dimensiunea mediului susținut, disponibilitatea personalului IT calificat, constrângerile bugetare și așteptările nivelului de servicii. Pentru a satisface nevoile variate, Micros oferă diferite niveluri de suport, care pot varia de la servicii de bază disponibile în timpul orelor normale, până la suport premium care este disponibil 24/7 si este livrat de o echipa dedicata exclusiv în contul clientului.

Opțiuni de asistență tehnică:

Sprijin de telefon furnizat de către experții noștri de produse

Reacție rapidă pe probleme critice

Instrumente dovedite pentru monitorizarea aplicațiilor de la distanță și oferirea diagnosticului

Strânsă coordonare între centrele noastre de asistență pentru clienți și a resurselor la nivel de țară pentru a se asigura legătură și comunicare rapidă

Procedurile de escaladare pentru asigura soluționarea rapidă a problemelor de suport dificile

Actualizări de software, patch-uri, și informații la zi

Beneficii:

Rezolvare rapidă a problemelor de software

Reyolvarea problemelor de performanță a aplicației

Obținerea celor mai multe din caracteristicile și funcționalitatea sistemului

Nivel adecvat de expertiză a angajaților în diferite roluri

Capitolul V. Concluzii – Recomandări

În condițiile actuale pentru toate companiile, indiferent de dimensiune, implementarea unei soluții de gestiune a afacerilor a devenit o decizie strategică înțeleaptă care poate influența hotărâtor afirmarea și progresul într-un mediu competițional tot mai dinamic.

Grija față de clienți păstrarea lor, fidelizarea, transformarea acestora în beneficiari de lungă durată a serviciilor oferite reprezintă câteva condiții importante pentru fiecare organizație în asigurarea profitului și menținerea sau extinderea segmentelor de piață.

Companiile trebuie să aibă o strategie clară și eficientă a managementului relației cu clienții.

Aplicațiile Micros Retail-J sunt aplicații diversificate și în continua dezvoltare.

Organizațiile pot beneficia de o multitudine de aplicații privind prelucrarea datelor și gestionarea clienților.. Este un proiect de succes ce poate să ofere soluții de dezvoltare și interesează în mod special firmele medii și mari. Aplicațiile sunt diverse cumpărarea sau implementarea lor garantează performanța în utilizare.

Implementarea trebuie să fie făcută în armonie cu posibilitățile, obiectivele companiei și exigențele clientului. Există un algoritm, sunt recomandări, seturi de greșeli de ocolit, multe indicații și modele de implementare a aplicațiilor Retail-J.

Eu lucrez la o firmă ce a realizat o serie întreagă de implementări de succes pentru diferite companii din diverse zone de activitate economică.

Un exemplu de implementare de success sunt aplicațiile Micros la care oferim servicii profesionale, expertize și suport pentru softurile de retail. Echipa noastră efectuează aceste implementări în urma unei metodologii bine determinate și a dovedit că stăpânește mediul tehnologic actual, mediul de afaceri și este oricând gata pentru solușii și obiective noi.

De asemenea lucrăm în colaborare cu firmele de consultanță precum și cu furnizorii de tehnologie pentru a ne asigura că există o interfață perfecta între soluțiile Micros și produsele furnizorilor.

Procesul trebuie să fie reciproc avantajos deoarece are ca scop creare de valori pentru cele două părți implicate în afacere.

Experiența acumulată și aplicațiile model prezentate au subliniat faptul că o mai mare transparență între companii și clienți poate determina relații puternice între aceștia. Valoarea detaliilor informaționale dar și relaționale pot duce la un potențial crescut de fidelizare a legăturilor de afaceri și de extindere a acestora.

Unul dintre aspectele „cheie” de gestionare a informațiilor utilizând tehnologiile integrate este acela de a identifica și adopta soluția corectă și de a stabili timpul corect de implementare.

În mod evident, tehnologii software oferă un ajutor imens în automatizarea proceselor de comune și în identificarea, prioritizarea și gestionarea relațiilor cu clienții.

Tehnologiile Web au potențialul de a îmbunătăți comunicarea cu clienții precum și calitatea și gama de servicii oferite.

Gestiunea relațiilor cu clienții oferă soluții permanente de instaurare a relației de încredere între firmă și client, de optimizare a interacțiunilor dintre aceștia și de a dezvolta relații de apropiere între ei coordonând procesele de integrare a relațiilor cu clienții.

Strategiile orientate către client și-au dovedit eficiența.

Dintre beneficiile identificate în cadrul aplicațiilor analizate subliniem: reducerea costurilor, găsirea și valorificarea oportunităților, identificarea corectă a soluțiilor care aduc venituri în timp scurt, adaptarea canalelor de vânzări și creșterea acestora, fidelizarea clienților, recuperarea creanțelor, obținerea feedback-ului în timp real, colectarea informațiilor cât mai apropiate de realitate, atingerea gradului de satisfacție al clienților, numărul și calitatea rapoartelor.

De asemenea, în perspectivă, o serie de noi factori, cum ar fi rețelele sociale sau creșterea utilizării dispozitivelor mobile inteligente, vor determina companiile să se orienteze spre noi modele de colaborare cu clienții.

BIBLIOGRAFIE

Ana-Lucia Ristea (coord.), Valeriu Ioan-Franc, Marketing. Premise si provocări ale economiei înalt competitive, 2002

T.Connolly – “Database Systems”, ed.Mc Graw Hill, 2000.

Date J. Christopher – “ An introduction to Database Systems”, ed. Addison Wesley, 1994

Feigenbaum E., "The Art of Artificial Intelligence: Themes and Case Studies in Knowledge Engineering , UCAI-5,1977.

Fotache Marin, “SQL. Dialecte DB2, Oracle, Visual FoxPro”, ed. Polirom, 2001

Kriegel Alex and Trukhnov M. Boris, SQL Bible, Wiley Publishing, Inc, Indianapolis, Indiana ,2003

Morariu, Nicolae, Baze de date și sisteme informaționale pentru afaceri internaționale,2012 Magnusson U.Q., SQL in 30 Pages,ed. Smashwords, 2012

Nixon David, Oracle® Retail MICROS Retail-J Administration Guide, Release 12.1,2015

Nica Dan-Guvern, cetățean, societate informațională

Perez David, Practical SQL

SURSE INTERNET

www.oracle.com

www.oracle-base.com

http://europa.eu/pol/infso/index_en.htm

http://arhiva.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7cdisplayArticle/articleID_12577/Politicile-Uniunii-Europene.html

http://www.oirposdruvest.ro/Documente%20utile/pdr/Capitolul%20IX%20Societatea%20Informationala.pdf