CAPITOLUL 1: NOTIUNI PRIVIND APLICATIILE ERP
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1: NOTIUNI PRIVIND APLICATIILE ERP
1.1. Definire ERP
1.2. Evolutia ERP
1.3. Componente si functionalitati ale aplicatiilor ERP
1.3.1. SAP
1.3.2. Oracle
CAPITOLUL 2: PIATA SOLUTIILOR ERP. AVANTAJE SI DEZAVANTAJE
2.1. Piața solutiilor ERP
2.2. Avantajele si Dezavantajele Aplicatiilor ERP
2.2.1. Avantajele furnizate de un sistem ERP
2.2.2. Dezavantajele sistemelor ERP
CAPITOLUL 3: IMPLEMENTAREA SISTEMULUI ERP-SAP R/3 LA ENEL ENERGIE MUNTENIA
3.1. Notiuni despre sistemul ERP – SAP R\3
3.2. Premizele implementării sistemului SAP R/3
3.2.1. Etapele din procesul pregatirii datelor în vederea preluării în sistemul R/3
3.2.2. Modalitatea de curățare a datelor
3.2.3. Modalitatea de pregătire a datelor
3.2.4. Modalitatea de verificare a datelor
3.2.5. Modalitatea de validare a datelor
3.3. Prezentarea sistemului SAP R/3
3.4. Prezentare generală modul FI
3.5. Sistemul de module din cadrul ERP SAP R\3
3.6. Elemente de cost
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Până în 1998 marea majoritate a companiilor mari și foarte mari și-au instalat deja sisteme ERP, astfel încât furnizorii acestora și-au redirecționat eforturile de marketing către companii mijlocii(cu mai puțin de 1000 de angajați).
În ultimii zece ani piața ERP a avut o evoluție destul de spectaculoasă, astfel că în anul 2004, investițiile privind implementarea sistemelor ERP erau în jur de 319 milioane de dolari, ajungând ca în anul 2014 ele să crească în jurul valorii de 28 de miliarde de dolari.
În ultimii ani, tot mai multe întreprinderi au apelat la implementarea de sisteme ERP datorită impactului pe care acesta l-a avut asupra cifrei lor de afaceri. Acest lucru a condus la creșterea venituri marilor furnizori de soluții ERP.
Întreprinderi din domenii diferite au adoptat implementarea sistemelor ERP pentru îmbunătățirea activităților de la nivelul principalelor procese economice. Veniturile obținute în urma implementării demonstrează eficiența soluțiilor ERP.
Un sistem ERP reprezinta o imbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia informatiilor, prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul sistemului informatic, in vederea atingerii unor obiective de business specifice.
Sistemul informatic SAP, un sistem exact și care asigură transparența totală a operațiunilor tehnice, comerciale, financiare și structurale, schimbă mantalitatea și atitudinea întregului personal al organizației, de la top management până la executanți, fiind, din acest punct de vedere, generatorul unui proces complex de schimbare și de transformare a conceptului de calitate într-o realitate aplicată.
Folosirea SAP, că instrument managerial de lucru și de concepție și verificări privind adaptarea arhitecturii organizaționale la cerințele pieței, face imposibilă conviețuirea noii culturi a organizației cu mentalitatea că „merge și așa” și că „la noi (în România sau în Enel) nu e nevoie de astfel de metode și tehnici de management exacte, fiind prea nemțești”.
Pe parcursul implementării sistemului R/3 activitațile de pregătire a datelor reprezintă un volum important din activitățile proiectului. Studiile efectuate arată că acest volum poate merge până la 40% din întregul buget de timp. Drept urmare atenția care trebuie acordată acestei activități trebuie să fie foarte mare pentru a asigura resursele necesare (umane, logistice, de timp) iar planificările stabilite trebuie urmărite pentru a evita, pe cât posibil, orice fel de întârzieri.
Trecerea la o aplicație unică folosind input-uri de date din aplicații diverse reprezintă o provocare dar, în același timp, și o oportunitate de a curata datele existente de informații redundante și eronate.
CAPITOLUL 1: NOTIUNI PRIVIND APLICATIILE ERP
1.1. Definire ERP
Un sistem ERP reprezinta o legatura a tehnicilor de administrare al afacerilor, prin care procesele si opoeratiunile de afaceri ale unei intreprinderi sunt integrate in cadrul sistemului informatic, cu obiectivul atingerii unor obiective de business specifice.
Pe parcursul timpului, tehnicile si practicile de administrare au evoluat intr-un set de standarde general acceptate (“best practices”) adaptate fiecarei verticale de afaceri. Desi rezultate in urma unui proces de acumulare indelungat, aceste "best practices" sunt asociate necesitatii continue de resincronizare cu diderentele structurale ale zonei mediului de afaceri. Scopul unui ERP este de a facilita integrarea si actualizarea acestora in cadrul proceselor de afaceri ale companiei.
Tehnologia informationala din mediul de business IT reprezinta infrastructura hardware, software, networking si comunicatii necesara integrarii unui sistem ERP.
Este de preferat ca dezvoltarea unui sistem ERP pe o infrastructura IT ideala, astfel incat procesele si opratiunile de afaceri sa opereze la un nivel care sa permita atingerea obiectivelor de business stabilite initial.
1.2. Evolutia ERP
Până în 1998 marea majoritate a companiilor mari și foarte mari și-au instalat deja sisteme ERP, astfel încât furnizorii acestora și-au redirecționat eforturile de marketing către companii mijlocii(cu mai puțin de 1000 de angajați). Acestea alcătuiau o piață matură și profitabilă. Schematic, evoluția sistemelor ERP se prezintă în figura nr. 1.
1.3. Componente si functionalitati ale aplicatiilor ERP
1.3.1. SAP
SAP AG, o companie germană care are sediul în orasul Walldorf, este a treia companie de software la nivel mondial ca mărime și cea mai mare institutie din lume în domeniul solutilor software inter-enterprise. Systems, Applications, Products (SAP) dezvolta, pe lângă soluțiile integrate inter-enterprise, și produse de colaborare e-business pentru toate tipurile de industrie și pentru toate piețele mari. Infiintata în 1973 de cinci ingineri de sistem, foști parteneri IBM, SAP are acum peste 28.500 angajați in peste 50 de țări, iar echipa de dezvoltatori crescand la peste 5.500 de angajați în toată lumea. Nu mai puțin de 19.000 institutii din peste 120 de țări își administrează si dezvolta afacerile utilizand SAP. SAP își tranzacționează acțiunile la multe burse, inclusiv la Bursa de la Frankfurt sau la cea de la New York.
SAP AG, lider mondial în integrarea de soluții software pentru afaceri, in cadrul întregulului an 2014, venitul operational a atins cifra de 1,7 miliarde EUR (2013: 1,6 miliarde EUR), ceea ce a reprezentat o diferenta cu 6 la suta în comparație cu anul precedent.
Pe baza veniturilor din software (licente), compania a ajuns la o cotă de piață la nivel mondial (calculată în raport cu cei mai mari competitori precum: Oracle, PeopleSoft, Siebel și i2) de 59 la sută la finalul celui de-al patrulea trimestru al anului 2014, fată de 51 la sută la finalul trimestrului 4 al anului 2013.
În SUA, SAP a obținut o cifra de afaceri importanta în anul 2014, realizând creșteri mari atât la nivelul veniturilor realizate din vânzarea de licențe de software, precum și al cotei de profit, comparativ cu anul 2013. Veniturile din vânzarea de licențe au crescut cu 23 la suta în monedă USA. La rândul său, venitul net a ajuns o cifra record de 1,1 miliarde EUR (2013: 509 milioane EUR), sau 3,48 EUR pe acțiune (2013: 1,63 EUR pe acțiune). Marginea profitului operațional care a fost de 25 la sută, reprezintând o creștere cu 3 procente. De cealaltă parte, cea a profitului operațional pro forma a fost de 27 la sută, respectiv cu 4 la sută mai mare față de 2013.
Veniturile din vânzările de licențe au fost de 2,1 miliarde EUR (2013: 2,3 miliarde EUR), ceea ce reprezintă o diferenta cu 6 % față de anul 2013. Veniturile din vânzările de licențe au crescut cu 1% față de anul 2012.
Compania este acum principalul furnizor de sisteme ERP, comparându-și veniturile realizate din comercializarea de licențe software ERP cu cele ale competitorilor săi pe parcursul celor patru trimestre anuale.
Veniturile totale realizate ale SAP au fost de 7,4 miliarde EUR (2013: 7,0 miliarde EUR), inregistrând o creștere de 3% față de anul 2013 la o rată de schimb constantă și deci o scădere de 5 procente în valoare nominală.
În ceea ce privește anul 2015, SAP prevede faptul că veniturile obținute din comercializarea de licențe software vor depăși cele înregistrate în anul 2014 cu circa 10%. Totodată, caștigurile pro forma per acțiune care nu includ compensațiile raportate la acțiuni, taxele aferente achizițiilor și cele deprecierilor, se vor situa în intervalul 4,20 EUR – 4,30 EUR per acțiune. La baza acestor previziuni se află o rată de schimb USD – EUR estimată la valoarea de 1,25 dolari pentru un EUR. Cu ajutorul platformei de produse pentru afaceri mySAP Business Suite, institutiile din întreaga lume iși cresc afacerile si își îmbunătățesc atât relațiile cu clienții, cât și cele cu partenerii, precum și gradul de eficiență al fluxurilor operaționale și totodată obțin beneficii comerciale semnificative în cadrul fluxurilor operationale. Procesele cheie dintr-un număr mare de domenii se regăsesc printre functionalitățile asociate celor peste 23 de soluții modificate cu scopul de a corespunde tuturor tipurilor de afaceri. Astăzi, peste 20 000 de institutii din mai mult de 120 de țari dețin peste 64500 de implementari de software SAP. Cu sucursale în peste 50 de țări, compania este prezenta la burse asemenea celei din Frankfurt sau celei NYSE, sub marca "SAP"/ROMPRES/.
1.3.2. Oracle
Prezentă în țară încă din 1992 printr-un distribuitor autorizat, corporația Oracle și-a înființat reprezentanța în România în toamna anului 1995, datorită creșterii numărului de end-useri ai produselor Oracle, precum și a unei continue dezvoltări a proiectelor informatice avansate.
Activitatea de succes desfășurată până acum cât și influența asupra întregului mediu de afaceri IT din România face din Oracle România un jucător important pe piața locală, capabilă să ofere și să sprijine pe plan local toate tehnologiile, soluțiile de afaceri și produsele oferite de Oracle la nivel global.
Solutiile avansate bazate pe Oracle Applications implementate pentru clienti de interes național demonstrează capacitatea Oracle România de a asigura expertiza și transferul de know-how către end-useri. Noile pachete de produse și transformările aparute la nivel de corporație au permis extinderea funcționalității produselor Oracle pe piața din Romania, unde alături de solutiile financiare pot fi acum implementate, componente de (ERP), precum (CRM) capabile să susțină o organizație în eforturile de tranziție la noua economie bazată pe e-business.
Printre cei mai importanți clienți se află Ministerul Apărării Naționale ,Ministerul Industriei și Resurselor, Ministerul Finanțelor Publice , Ministerul Sănătății și Familiei, Ministerul de Interne, Comisia Națională de Statistică, Oltchim Rm Vâlcea , Transelectrica ,Banca Națională a României, Banca Comercială Română, CFR S.A., Romtelecom, Sidex Galați, , MobilRom, MobiFon, Gelsor și Regisco. De asemenea aplicații avansate bazate pe Oracle Applications precum cele de la Oltchim, CFR S.A., BNR, Romtelecom sau Compania Națională de Lignit și MobilRom demonstrează că echipa ORACLE din România.
Oracle este partener imortant al guvernului în domeniul TEHNOLOGIEI INFORMATIONALE în urma protocolului semnat cu Guvernul României (Memorandum of Understanding) sprijinind piata locala prin:
donarea de tehnologie avansata
dezvoltarea unui Centru de Excelență Oracle
programul OAI (Oracle Academic Inițiative)
dezvoltarea centrului LaCOR (Laboratoarele Compaq – Oracle)
Obiective:
Principalele scopuri ale Oracle România se focalizează pe:
imbunatatirea industriei de profil odată cu intrarea în era Internet Computing.
Implicarea în proiectele mari, de importanță strategică sau nationala , în mod direct și prin parteneri.
Sprijinirea si suportul procesului educațional din România prin susținerea Inițiativei Academice Oracle ROMANIA.
1.3.3. Baan
De mai bine de Galați, , MobilRom, MobiFon, Gelsor și Regisco. De asemenea aplicații avansate bazate pe Oracle Applications precum cele de la Oltchim, CFR S.A., BNR, Romtelecom sau Compania Națională de Lignit și MobilRom demonstrează că echipa ORACLE din România.
Oracle este partener imortant al guvernului în domeniul TEHNOLOGIEI INFORMATIONALE în urma protocolului semnat cu Guvernul României (Memorandum of Understanding) sprijinind piata locala prin:
donarea de tehnologie avansata
dezvoltarea unui Centru de Excelență Oracle
programul OAI (Oracle Academic Inițiative)
dezvoltarea centrului LaCOR (Laboratoarele Compaq – Oracle)
Obiective:
Principalele scopuri ale Oracle România se focalizează pe:
imbunatatirea industriei de profil odată cu intrarea în era Internet Computing.
Implicarea în proiectele mari, de importanță strategică sau nationala , în mod direct și prin parteneri.
Sprijinirea si suportul procesului educațional din România prin susținerea Inițiativei Academice Oracle ROMANIA.
1.3.3. Baan
De mai bine de 25 de ani, institutiile industriale cu procese avansate de producție și service, s-au bazat pe Baan pentru a-și îmbunătăți performanțele operatiunilor. Baan este orientat spre livrarea de produse informatice și servicii pentru intreprinderi industriale sau institutii din sectoarele construcției de mașini și echipamente, a electronicii, aeronauticii, apărării și automobilelor. Bazându-se pe o experiența de neegalat în verticalele industriale țintă, Baan ofera clienților cele mai mici costuri de achiziție și intreținere, precum și cel mai scurt timp de implementare a soluțiilor si produselor companiei. Baan are 6500 de clienți în întreaga lume și peste 15000 de instalări sau implementari ale produsului la filialele acestora.
Personalul Baan cu experiență, lucrează si dezvolta solutii alături de clienți, pentru a efectua proiectarea și implementarea soluțiilor informatice. Pentru a maximiza rezultatele investiției clienților sai, Baan oferă servicii pe întreg ciclul de viață al produsului, pentru administrarea, actualizarea și optimizarea acestuia in cel mai eficient mod. Obiectivul Baan este de a menține produsele Baan la un nivel de performanta maxima si eficiență, oferind clienților posibilitatea să se concentreze asupra afacerii proprii in ritmul trenduri-lor internationale
1.3.4. Siveco România
SIVECO România destinată organizațiilor mici, mijlocii și mari a început dezvoltarea si integrarea pachetului integrat Siveco Applications în 1994, pachet ajuns în prezent la SIVECO Applications 2020.
Această soluție ERP cuprinde module care rezolvă si administreaza principalele probleme ale oricărei organizații mijlocii și mari:
Reproiectarea fluxurilor informatice
Consistența și coerența datelor,
Gestiunea economică,
Automatizarea fluxurilor de date,
Regăsirea și raportarea rapidă a informațiilor
Din 1994 si până în prezent, Siveco România a dezvoltat o nouă versiune a tuturor partilor component a Pachetului Integrat mentinand compatibilitatea cu versiunile precedente. Apariția noilor versiuni a fost prima data adusa de necesitățile clientilor, apoi de modificări ale legii precum de modul de abordare a problematicii acoperite și de schimbări în sfera tehnologiei informatice.
Peste 50 de specialiști/an au contribuit la dezvoltarea și implementarea pachetului de aplicații integrate Siveco Applications de-a lungul a peste 9 ani.
Funcționalități
Pachetul Integrat SIVECO Applications, funcționând și pe Web, acoperă funcționalități avansate:
Administrarea Aprovizionării
Administrarea Producției
Administrarea Mentenanței
Administrarea Resurselor Umane
Administrarea Stocurilor
Administrarea Financiar-Contabil
Administrarea Salarizării Personalului
Administrarea Mijloacelor fixe și al Obiectelor de inventar
Administrarea Bugetelor
Administrarea Clienților
Administrarea Tarifelor
Administrarea Transporturilor
Administrarea Parametrilor și al normelor
Administrarea Serviciilor
Administrarea Facturare utilități
Componenta de Management al documentelor și fluxurilor de lucru
Sistem Informatic de Management.
La baza caracterului integrat al componentelor ce alcătuiesc pachetul se află concepția unitară avută în vedere în timpul dezvoltării lor, precum și arhitectura n-tier (Client/Server), respectiv mediul de dezvoltare și serverul de bază de date (Oracle) utilizate in cadrul acestei dezvoltari.
Avantaje pentru user
Comunicația dintre componente este administrata la nivel intern cu ajutorul unei baze de date comune si administrate in mod centralizat.
Userul beneficiază de aceeași interfață grafică a aplicatiei, toate componentele folosind același standard referitor la campuri ferestre, moduri de lucru, obiecte informatice, etc.
Securitatea informatiilor este tratată cu seriozitate, drepturile de acces ale user-ului putând fi urmarite in cel mai mic detaliu nivel posibil: operațiile (vizual, adăuga, modifica, șterge) care exista în cadrul fiecărui modul al componentelor precum și datele ce aclătuiesc baza de date.
Componentele ce alcătuiesc pachetul integrat au fost dezvoltate pe baza cerințelor exprimate initial de end-useri fără cunoștințe informatice, dar experți în domeniile lor de activitate precum si in operatiuni- acest lucru a făcut posibilă solutionarea de către ansamblul componentelor a situatilor specifice domeniilor acoperite.
Modularitate și scalabilitate
Abordat că instrument de lucru curent în cadrul întreprinderii, Sistemul Informatic Integrat contribuie semnificativ la:
ritmicizarea si ordonarea activității, impusă de integrarea aplicațiilor;
verificarea fiecărei activități,
creșterea coerenței și corectitudinii datelor;
creșterea vitezei de procesare a fisierelor, eliminarea timpilor de așteptare și a fisierelor prelucrate manual;
controlul activităților și fundamentarea deciziilor la nivelul conducerii pe baza indicatorilor de analiză;
controlul foarte riguros al accesului la date;
păstrarea informatiilor în deplină siguranță, folosirea lor numai acolo unde este deplin justificată și în forma de prezentare necesara grație procedurilor de securitate, implementate la nivel de departament, user și înregistrare.
SIVECO Applications este un oprodus EAS integrat, ce acoperă prin componente și funcționalități, operatiunile de afaceri specifice clienților din toate domeniile de activitate.
Avantajele SIVECO Applications 2020:
-Ordonarea și frecventa activităților institutiei;
-Verificarea in amanunt a fiecărei activități sau proces;
-Creșterea corectitudinii datelor primite, prelucrate și transmise;
-Marirea vitezei de procesare a informatilor;
-Controlul activităților
-Creșterea controlului la nivel financiar intern;
-Asigurarea protectiei informationale prin acces pe baza procedurilor de securitate;
-Marirea vitezei de accesare a informatiilor
Componentele sistemului integrat SIVECO Applications 2020
Componentele informatice conțin un important stoc de parametrizare și configurare, fiind proiectate astfel încât diferentlee legislative sau ale organizatiei care intervin să fie administrate cu eforturi minime.
1.3.5. AIS – Advanced Integrated System
AIS este un sistem de contabilitate și gestiune informationala , modulele asigurând un flux informațional complet pentru a vă putea realiza obiectivul oricarei companii
Advanced Integrated System (AIS) reprezintă un sistem economic integrat, respectiv o soluție complexa realizată la un înalt nivel tehnologic. AIS este destinat administrării și conducerii activităților societății Dvs., indiferent de tipul de activitate.
Este proiectat pe criterii multi-companie și multi-devize, soluție ERP (Enterprise Resource Planning) și este dezvoltat în tara noastra în conformitate cu specificul legislației românesti în vigoare, fiind flexibil oricărei eventuale modificări ulterioare a acesteia.
Prin funcționalitățile sale, AIS oferă asistență computerizată la nivel operațional, constituind, în același timp, un suport de decizie la nivel administrativ.
Iată avantajele clienților sistemului ERP AIS:
un raport calitate/preț în ceea ce privește produsele și serviciile minim dovedit
grija permanentă orientată spre beneficiar, printr-o comunicare eficientă și profesională cu acesta
timp minim și eficiență maximă în operatiunile de implementare a soluției ERP AIS
personalizarea solutiei întocmai cu specificul proceselor și necesitățile beneficiarului
Soluția ERP AIS – Advanced Integrated System – oferă suport la toate nivelele de activitate: operațional, tactic, strategic.
Elementele care o diferențiază față de celelalte produse ERP din România sunt:
nivelul de integrare a componentelor maxim
modul intuitiv de folosire a aplicației, care justifică durata de scolarizare redusă a end-userilor finali .
Arhitectura sistemului informatic profesional AIS este una Client/Server. în esență, acest concept presupune administrarea unitară a informațiilor vehiculate. Ca urmare, influența unei informații transmise într-un punct al sistemului se va transmite la celelalte parti ale sistemului cu care se află într-o relație de interdependență în timp real, asigurându-se astfel un grad de securizare a aplicațiilor rulate optim și viteza necesară unui produs profesional.
AIS conține o serie de module care realizează un management unitar a informațiilor vehiculate.
1. Contabilitate
Modulul permite menținerea mai multor perioade contabile deschise in acelasi timp. Contarea tranzacțiilor se face automat și în timp real. Principalul modulul de contabilitate poate realiza organizarea evidenței contabile pentru mai multe companii independente sau componente ale unui holding.
2. Managementul bugetelor și proiectelor
Administrarea superioarã a afacerii și analize financiare pe Centre de Cost.
Diversele tipuri de bugete: administrative (buget pe departament) și de proiect (buget pe proiect detaliat pe departamente), cu oportunitatea urmãririi modului în care acestea sunt utilizate.
3. Analize și statistici
Instrument de analiză a activității și a performanțelor beneficiarului folosind modele economice multidimensionale: cuburi de date. Avantajul principal al userului este viteza cu care se obțin aceste date și faptul cã nu mai necesită o prelucrare ulterioară, putand fi utilizate direct în procesul decizional.
4. Programarea, lansarea și urmarirea producției
Programarea si managementul zilnic și săptămânal a producției în funcție de comenzile de livrare.
Definirea structurii unui produs sau a unei solutii (materiale, componente) și a fișei tehnologice,
fișa tehnologică care cuprinde operatiunile tehnologice suferite de produs precum și utilajele utilizate și timpii de incărcare.
5. Administrare de sistem
În principal, acest modul este destinat experților care asigură integrarea și pregătirea pentru funcționare a aplicației. Aici se stabilesc, printre altele, drepturile de acces la funcționalitățile solutiei. Tot de aici se poate adminsitra activitatea fiecărui user la partea de program la care are acces.
6. Gestiune financiară
Aici partea financiară este abordata cu toată importanța care i se cuvine. Se pot crea tranzacțiile financiare utilizand un sistem multidimensional din punct de vedere al firmelor, băncilor, conturilor și devizelor utilizate.
7. Aprovizionare
Aplicația oferă date vitale despre situația comenzilor, a contractelor încheiate și a fisierelor însoțitoare pentru bunurile primite, indiferent că este vorba de furnizori interni sau externi.
Documentele de evidența a recepției bunurilor sunt obisnuite, NIR și PVR, gestionarea acestora fiind foarte facilă. Solutia oferă toată flexibilitatea necesară pentru planificări și eșalonări ale operațiilor de acest tip.
8. Desfacere
Sistemul gestionează întregul proces de desfacere: începând de la crearea și urmarirea de contracte și comenzi de desfacere și continuând cu managementul și monitorizarea secțiunii operative (facturare). în același timp sunt furnizate date analitice și sintetice, vitale pentru actul de analiză și decizie la nivel managerial.
9. Stocuri
Administrează informațiile legate de gestionarea, evaluarea, mișcările, evoluția și consumarea stocurilor, furnizand informații complete la nivelul oricărei entități stocabile.
10. Mijloace fixe
Gestionarea intrărilor și ieșirilor de mijloace fixe din evidența firmei cu contarea automată a acestor operații pe tipuri de operații: cumparare, producție proprie, ieșiri prin vânzare, casare, intrări din investiții, etc., transferuri între gestiuni, între locații, reevaluări de durate, reevaluări ale valorii de inventar și amortizării etc.
Calcularea automată a amortizării lunare conform regimului de amortizare legat de fiecare mijloc fix, pe centre de cost, gestiuni etc.
11. Resurse Umane și Salarizare
În aplicație sunt implementate informatile personale ale angajaților, detaliile financiare, nivelul și cresterea profesională a acestora în firma precum și poziția fiecăruia în structura organizațională.Cu ajutorul acestui modul se poate raspunde la unele dintre cele mai importante întrebări pe care orice manager le are:
Care sunt cheltuielile cu angajații firmei? Care este eficiența si productivitatea cu care aceștia lucrează? în ce direcție trebuie să se concentreze investițiile în personal? Pe baza informațiilor extrase din program se pot lua deciziile optime.
12. AIS Language-Customizer
Cu ajutorul acestui modul, end-userii pot utiliza aplicația AIS cu interfețe în limba dorita. Pe lângă flexibilitatea cu care poate fi utilizat, modulul este o noutate în peisajul ERP din România.
Acest modul poate fi utilizat și independent de AIS pentru traducerea interfețelor oricărei alte aplicații care folosește baze de date relaționale (SQL).
13. Generator de Analize și Situații
Generatorul de Analize și Situații, este modulul care da userului oportunitatea sa-și dezvolte în cateva minute propriile rapoarte, în funcție de necesitățile de informare și de drepturile lui de acces la modulele aplicației informatice . Aceste situatii se stochează și pot fi accesate oricând ulterior.
Generatorul de Analize și Situații poate fi folosit și independent de AIS pentru dezvoltarea de analize și situații din orice altă aplicație care folosește baze de date relaționale (SQL).
CAPITOLUL 2: PIAȚA SOLUȚIILOR ERP. AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
2.1. Piața soluțiilor ERP
Evoluția pieței ERP de-a lungul ultimilor zece ani a fost una destul de spectaculoasă, investițiile asociate implementării acestor sisteme majorându-se de la aproximativ 319 milioane de dolari în anul 2004 la aproape 28 de miliarde de dolari în anul 2014.
(sursa: PricewaterhouseCoopers)
Figura nr. 2.1 Evoluția sistemelor ERP în ultimii zece ani
Printre cei mai importanți furnizori de soluții ERP, CRM și SCM din Europa Centrală și de Est se numără SAP, Oracle și Navision, dar și nume precum Scala sau BAAN. SAP este liderul detașat atât pe piața soluțiilor ERP, cât și pe cea a soluțiilor CRM și SCM, atingând o cotă de piață de aproximativ 40%.
Numărul întreprinderilor care au utilizat sisteme ERP a crescut semnificativ în ultimii ani ca urmare a impactului acestora asupra cifrelor de afaceri. Astfel, marii furnizori de soluții ERP au obținut creșteri semnificative ale veniturilor.
Tabel nr. 2.1
Ierarhia furnizorilor de soluții ERP în funcție de veniturile obținute
Sursa: www.manufacturingsystems.com
Întreprinderi desfășurându-și activitatea în diverse domenii au ales să utilizeze sistemele ERP cu scopul de a-și îmbunătăți activitățile asociate principalelor operații economice. Veniturile obținute în urma acestei inițiative confirmă eficiența sistemelor ERP.
2.2. Avantajele și dezavantajele sistemelor ERP
2.2.1. Avantajele furnizate de un sistem ERP
Un sistem ERP este constituit dintr-un număr de module destinate anumitor ramuri, de exemplu producție, financiar-contabil, achiziții, vânzări etc.
Printre caracteristicile de bază ale unui sistem ERP se numără capacitatea de stocare a datelor într-o bază de date securizată.
De regulă, putem identifica două tipuri de motivații în spatele deciziei de implementare a unei aplicații ERP și anume:
Motivații tehnologice
– Necesitatea implementării unui sistem informațional neintegrat nou;
– Îmbunătățirea vechilor sisteme;
– Obținerea unui nivel al calității și accesibilității datelor mai ridicat;
– Necesitatea unui sistem suficient de performant pentru a susține eventualele creșteri;
– Simplificarea etapelor de integrare a noilor afaceri.
Motivații operationale
– Optimizarea proceselor de business;
– Reducerea costurilor;
– Reducerea timpilor de răspuns la nevoile clienților;
– Simplificarea etapelor de desfășurare a afacerilor cu un grad ridicat de complexitate și unul redus de eficiență;
– Utilizarea unor strategii de afaceri noi;
– Dezvoltarea masivă a afacerilor;
– Uniformizarea proceselor de afaceri la nivelul întreprinderilor.
2.2.2. Dezavantajele sistemelor ERP
În linii mari, cele mai notabile dezavantaje asociate sistemelor ERP ar fi următoarele:
– Costul foarte ridicat al sistemelor ERP;
– Ineficiența și durata procesului de implementare; timpul real diferă de cel prezentat în reclame de către vânzători, ajungând la 1-3 ani, spre deosebire de durata promovată de 3-6 luni;
– Ritmul îngreunat de desfășurare a activității, angajatii fiind nevoiți să se obișnuiască cu noile programe, precum și cu modul de operare diferit al acestora;
– Implementarea unor modificări legate de modul de operare al departamentelor companiei.
Toate aceste dezavantaje explică ineficiența multor implementări ale sistemelor ERP, schimbările în ceea ce privește modul de operare al companiei fiind mai importante decât sistemul informatic. Simpla instalare a sistemului, fără a se încerca modificarea modului de operare, ar fi echivalentă cu implementarea unui program de contabilitate nou foarte complex și foarte scump. Dacă sistemul ERP este folosit cu scopul de a îmbunătăți modul de preluare și realizare, respectiv livrare și încasare a comenzilor, atunci integrarea sa ar pputea fi foarte benefică.
De cele mai multe ori, implementarea unui pachet de aplicații integrate nu a reușit din cauza unor probleme organizaționale. Printre principalele zece motive se regăsesc:
– utilizarea sistemului ERP asemenea unui software;
– gradul scăzut de implicare al managerilor executivi (top-manageri);
– concentrarea atenției asupra instalării și „învățării” software-ului;
– așteptările nerealiste în ceea ce privește timpul necesar implementării;
– folosirea sistemelor ERP în vederea obținerii și prelucrării datelor;
– lipsa de implicare și acceptare a utilizatorilor;
– implementarea de către consultanți și specialiști din exterior;
– nivelul de pregătire psihologică necorespunzător al utilizatorilor;
– comunicarea ineficientă în cadrul echipelor de proiect;
– pregătirea necorespunzătoare a proiectului sau insuficiența resurselor necesare implementării acestuia.
CAPITOLUL 3: IMPLEMENTAREA SISTEMULUI ERP-SAP R/3 LA ENEL ENERGIE MUNTENIA
3.1. Notiuni despre sistemul ERP – SAP R\3
SAP AG, este o companie din Germania cu sediul central în Walldorf, este in topul companiilor de software din lume ca mărime și cea mai mare companie din sectorul produselor software inter-enterprise. Systems, Applications, Products (SAP) produce, pe lângă produsele integrate inter-enterprise, și produse de colaborare e-business pentru toate categoriile de industrie și pentru toate piețele majore.
SAP R/3 este componenta de ERP (Enterprise Resource Planning – Planificarea Resurselor Întreprinderii) din portofoliul de produse SAP și este cea mai cunoscută soluție ERP de pe piață. Datând din anii 70, R/3 este soluția carea a adoptat ideea reunirii mai multor funcții de afaceri într-o singură aplicație rulând pe o singura bază de date. Componentele principale ale unui sistem SAP R/3 sunt serverul pentru baza de date, serverele de aplicații și serverele de prezentare.
Pentru a-si pastra independența față de furnizorii de sisteme de operare și de sisteme de gestiune a bazelor de date relaționale, SAP a dezvoltat foarte multe structuri personalizate, adaptate la diversele produse existente pe piață. Astfel, serverul pentru gestiunea bazelor de date poate folosi tehnologie Oracle, IBM DB2, Adabas, Informix, Microsoft SQL Server, serverele de aplicații pot rula pe sisteme de operare Microsoft, sisteme de tip UNIX (de la diversi furnizori) sau VMS. Serverele de prezentare folosesc un protocol de comunicare propriu, care utilizează la nivel inferior TCP/IP. Clientul poate rula partea de prezentare de pe diverse sisteme de operare, inclusiv de pe un simplu interenet explorer.
Sistemul ERP SAP R/3 gestionează mai multe arii de interes precum logistica, contabilitatea, resursele umane. Toate solutiile de nivel utilizator (mai puțin cea de salarizare) sunt localizate și în limba româna, adaptările incluzând traducera meniurilor și modificarile specifice legislației din România. În cazul achiziționării serviciului de mentenanță, SAP AG, prin SAP România, furnizează prompt pachetele de program necesare implementării oricărei modificari legislative.
În versiunea comercializată curent, licențele pentru sistemul ERP R/3 pot fi achiziționate sub forma setului de produse mySAP Business Suite. O licență de acest tip oferă utilizatorului dreptul de a folosi, pe lânga sistemul ERP, și alte produse SAP fără a mai achiziționa licențele suplimentare. Sunt incluse aici produse că CRM (Customer Relationship Management – gestiunea relației cu clienții), SCM (Supply Chain Management – managementului canalului de furnizare / distribuție), BW (Business Warehouse), SAP Enterprise Portal .
Pentru buna funcționare a oricărui produs SAP este necesară, pe lânga instalarea propriu-zisă, și configurarea sistemului astfel încât să se adapteze perfect proceselor de afaceri utilizate de client. Această configurare este realizată de partenerii SAP.
Radix Company S.A. a devenit partener SAP în 2002 și are statutul de General Contractor și de Service Partner. Având o echipă de oameni cu o pregătire tehnică (în domeniul IT) și economică de excepție, Radix Company S.A. abordează proiectele de implementare SAP cu maximă seriozitate folosind tehnologia de implementare recomandata de SAP (Accelerated SAP – ASAP). Această tehnologie folosește instrumente moderne de management de proiect urmărind pas cu pas toate elementele necesare unei implementări de succes, luând în calcul experiența de zeci de ani de implementari SAP. Durata unei implementări, incepând de la pregătirea proiectului și încheind cu darea în funcționare cu datele clientului (însoțită de suportul necesar) variază foarte mult funcție de gradul de complexitate al proceselor de afaceri analizate. că ordin de mărime se poate considera durata totală a unui astfel de proiect de la șase luni la peste un an.
Dintre toate produsele oferite de SAP, în momentul de față Radix Company S.A. își dezvoltă echipa de consultanți concentrându-se pe implementări de sisteme ERP R/3, că parte a pachetului mySAP.com, și pe implementări de sisteme de enterprise portal.
Portalul SAP Enterprise oferă o interfață structurată, ierarhizată tematic, ușor de accesat, cu o mare flexibilitate și dinamică avand că țintă comunitățile de tip corporație cu acces personalizat și permițând în același timp integrarea altor aplicații web cu care utilzatorul era deja familiarizat (de exemplu, SAP Portal Enterprise permite integrarea facilităților portaluluiYahoo în interfața proprie), sau a altor aplicații de comunicații mobile.
Privit că o replică la aplicații de tip portal public, SAP Portal Enterprise iși propune cu precădere realizarea unui instrument virtual al schimbului de informații între membrii unei comunități profesionale: directori, angajați, parteneri, clienți, sau oricare alți end-useri având interese comune mediului de afaceri respectiv. că sa exemplificăm doar una dintre facilitățile oferite de SAP Portal, amintim aplicația de tip "SAP Collaboration Room" care are la bază accesul unitar la informațiile de interes comun diferitelor grupuri cu interese comune în interiorul corporației, alături de conceptul de "re-utilizare" a modulelor accesate de diferite grupuri, plecând de la o bibliotecă impresionantă de "template"-uri. Astfel inițierea unui nou proiect, urmărirea lui, modificarea sarcinilor persoanelor implicate devine o operațiune rezolvabila în mai puțin de 15…20 minute. SAP oferă de asemenea servicii și aplicații de dezvoltare profesionale clienților care urmăresc să dezvolte aplicații proprii pe platforma SAP Portal Enterprise (de tipul Portal Development kit). Un exemplu în acest sens este portalul www.iviewstudio.com, care oferă unelte de dezvoltare pentru aplicații proprii pe platforma SAP Portal Enterprise, lărgind în acest fel gradul de flexibilitate și integrare cu alte tehnologii al conceptului de Portal SAP.
3.2. Premizele implementării sistemului SAP R/3
S-a subliniat și cu alte prilejuri, și evoluțiile recente ale procesului de reformă prin care a trecut și va mai trece Enel o demonstrează, că domeniile Distribuției Energiei Electrice trebuie privite ca afaceri specifice ale proceselor de distribuție, furnizare și ale activităților care asigură funcționalitatea acestora, precum întreținerea, reparațiile și proiectarea mijloacelor, instalațiilor și echipamentelor electrice, infrastructura de comunicații și dotarea informatică.
Transmiterea informațiilor este esențială într-o afacere și de aceea ea este o resursă strategică utilizabilă în strategia de management.
În Strategia Enel, și că atare și în Programele de Dezvoltare, se găsesc cuprinse obiective care urmăresc utilizarea unui sistem informatic complex integrat, unic și în timp real, cu care să se asigure condițiile pentru un management performant al tuturor activităților specifice unei companii din domeniul Distribuției și Furnizării Energiei Electrice.
În acest sens, Hotărârile că 2/3555/20.03.2014 și AGA 13/4551/20.03.2014 ale S.C. Enel S.A. au stabilit că Sistemul Informatic de Management SAP să fie utilizat pentru conducerea activităților în toate entitățile din domeniul Distribuției, Furnizării și a Întreținerii și Reparațiilor Instalațiilor Electrice, utilizându-se, pentru finanțare, un credit furnizor.
Implementarea SAP se va efectua de IBM România, în calitate de antreprenor general, conlucrându-se cu specialiști și firme abilitate în astfel de proiecte. Proiectul are sprijinul Reprezentanței SAP în România – director Valentin TOMȘA, și a conducerii Companiei SAP-AG, Zona EURpa Centrală și de Est, director Wolfgang Kastenhofer și se concretizează prin informarea periodică a stadiului proiectului și analiza necesităților și a soluțiilor corespunzătoare pentru resursele SAP (licențe, consultanță, expertize, schimb de experiență etc.) utile reușitei implementării și trecerii în productiv.
Deciziile că și AGA vin să normalizeze o situație de fapt, înlocuind multitudinea de aplicații informatice, care sunt utilizate în Filialele și Sucursalele Enel, printr-un sistem informatic de management, unic și folosind același model logic ce algoritmează procesele decizionale specifice activităților de Distribuție, Furnizare și Întreținere-Reparații și Servicii Energetice.
Sistemul SAP va efectua o gestiune corectă adevărată și în timp real, creindu-se condițiile pentru analiza diverselor scenarii de organizare și funcționare într-un mediu de piață concurențial, în continuă schimbare.
Utilizarea unui astfel de sistem permite un dialog de afaceri inteligibil și eficient cu partenerii EURpeni dar și interni, furnizori sau clienți, pentru că SAP a devenit un instrument practic universal pentru sectorul energetic și al altor ramuri economice, cel puțin din spațiul EURpean.
Racordarea, pe această cale, la valorile de management EURpean, cu efectele scontate în gestionarea veniturilor și costurilor societăților din domeniul specific activităților noastre, crează, în plus, și efecte de imagine pozitivă și de creștere a valorii de piață a societăților.
Sistemul informatic SAP, un sistem exact și care asigură transparența totală a operațiunilor tehnice, comerciale, financiare și structurale, schimbă mantalitatea și atitudinea întregului personal al organizației, de la top management până la executanți, fiind, din acest punct de vedere, generatorul unui proces complex de schimbare și de transformare a conceptului de calitate într-o realitate aplicată.
Folosirea SAP, că instrument managerial de lucru și de concepție și verificări privind adaptarea arhitecturii organizaționale la cerințele pieței, face imposibilă conviețuirea noii culturi a organizației cu mentalitatea că „merge și așa” și că „la noi (în România sau în Enel) nu e nevoie de astfel de metode și tehnici de management exacte, fiind prea.nemțești”.
Încă din această fază de prezentare și organizare a Programului de Implementare a Sistemului Informatic de Management (SAP și celelalte componente) în Enel- Filiale, Sucursale și Agenții – trebuie să se sublinieze că pentru reușită (obligatorie!) este nevoie, în primul rând, de schimbarea radicală de mentalitate și atitudine și de implicarea totală a factorilor decizionali ai top managementului (Directori Generali, directori, ingineri șefi și șefi contabili). Se consideră, fără nici o exagerare, că întregul complex de acțiuni ce se va derula constituie o piatră de încercare care va proba calitățile și capacitățile manageriale ale celor numiți în prezent (deși nu cu decizii definitive) să conducă Filialele, Sucursalele și Agențiile Enel.
Se consideră că momentul ales, prin deciziile AGA, este deja unul limită, fiind practic imposibil să se obțină performanțe manageriale și concordanțe cu obiectivele naționale de integrare EURpeană, concretizate în acest caz prin deschiderea Capitolului „Energie”, în condițiile păstrării actualei situații din Enel (Filiale, Sucursale și Agenții) privind metodele și tehnicile informatice utilizate.
Aceste rațiuni impun o anumită logică a derulării proiectului și o implicare fără menajamente, justificând astfel etapele care vor fi parcurse în continuare, privind organizarea și evaluările periodice.
3.2.1. Etape în procesul de pregătire a datelor în vederea preluării lor în sistemul R/3
Pe parcursul implementării sistemului R/3 activitațile de pregătire a datelor reprezintă un volum important din activitățile proiectului. Studiile efectuate arată că acest volum poate merge până la 40% din întregul buget de timp. Drept urmare atenția care trebuie acordată acestei activități trebuie să fie foarte mare pentru a efectua resursele necesare (umane, logistice, de timp) iar planificările stabilite trebuie urmărite pentru a evita, pe cât posibil, orice fel de întârzieri.
Trecerea la o aplicație unică folosind input-uri de date din aplicații diverse reprezintă o provocare dar, în același timp, și o oportunitate de a curata datele existente de informații redundante și eronate. O alta fațetă a folosirii unui sistem informatic integrat o reprezintă și completarea datelor existente cu date care nu erau folosite în solutiile vechi, date insă necesare pentru funcționarea sistemului în condițiile gândite de echipa de proiect. Aceste date, alaturi de cele posibil a fi extrase din solutiile actuale, vor trebui culese în formatul cerut prin specificatiile de conversie.
Un sistem informatic integrat prezinta și alte caracteristici care impun o disciplina obligatorie în gestionarea datelor pentru a evita coruperea acestora. Una dintre aceste caracteristici este accesul în sistem al unor end-useri care nu cunoșteau o aplicație informatică sau erau implicați foarte puțin în intreținerea acestora, caracteristică care reprezintă o provocare dar și un risc dacă la data trecerii în producție acești end-useri nu au cunoștințe de lucru cu calculatorul. O alta caracteristică este accesul selectiv la datele din sistem, acces determinat de profilele de autorizare. în ultimă instanță o altă caracteristică, specifică Enel, este folosirea unui nomenclator unic de materiale pentru materialele gestionate central și a unui plan unic de conturi funcție de apartenența la o unitate sau alta.
Ținând cont de toate aceste informații se va încerca stabilirea unei strategii pentru pregătirea datelor în vederea preluării lor în sistemul R/3 dar și de a stabili responsabilii cu această activitate precum și atribuțiile acestora.
Echipele de master data
Pentru pregătirea datelor vor fi stabilite echipe de master data în funcție de tipul de date care trebuie convertite pentru fiecare unitate organizatorică nivel sucursală și agenție. Este posibil ca anumite tipuri de date să nu fie posibil a fi extrase din solutiile actuale nefiind intreținute în acestea (ex: echipamentele). De aceea se vor stabili câteva reguli privitoare la modul de organizare.
Echipele se vor organiza funcție de tipul de date care trebuie pregătite (ex: o echipa care se va ocupa de nomenclatorul de clienți și de soldurile clienților)
În componenta echipei va fi responsabilul cu pregătirea datelor, unul sau maxim doi angajați din cadrul Enel care culeg date în solutiile respective (viitorii end-useri finali).
În cadrul echipelor care vor pregăti date care pot fi extrase din solutiile actuale responsabil va fi programatorul care are în responsabilitate aplicația respectivă.
În cadrul echipelor care vor pregăti date care nu pot fi extrase din solutiile actuale responsabilul va fi șeful de departament care are în subordine activitatea respectivă.
Coordonarea echipelor de master data de la nivel de sucursală și agenție va fi asigurată de către șefii de MIS.
End-userii experți pe modulele respective vor urmări că termenele stabilite pentru pregătirea datelor să fie respectate și vor verifica și valida datele transmise spre preluare în sistem. ca urmare a acestui fapt vor fi preluate în R/3 doar fișierele care vin din partea end-userilor experți.
Tipuri de date
În sistemul R/3 vor fi preluate urmatoarele tipuri de date:
1) nomenclator de clienți și solduri clienți (nu casnici)
2) nomenclator de furnizori și solduri furnizori
3) nomenclator de echipamente
4) nomenclator de materiale și stocuri de materiale
5) nomenclator de servicii
6) mijloacele fixe și solduri pentru acestea
7) obiecte de inventar în folosintă
8) solduri conturi de Carte Mare
9) date personal și salarizare
Etape în pregătirea datelor
În decursul proiectului de rollout Moldova vor exista trei momente pentru care vor trebui pregatite date. Acestea sunt:
Testele unitare
Testele de integrare
Trecerea în producție
a.Testele unitare
Se va trece la efectuarea testelor unitare (testarea configurării prin efectuarea de tranzacții). Pentru aceste teste se vor introduce manual date de baza pentru toate tipurile de date. Introducerea acestor date se va face în strânsă legătură cu consultanții de modul. Nu se vor prelua solduri.
b.Testele de integrare
Vor avea loc testele de integrare. Testele de integrare vor cuprinde și o testare a programelor de preluare dezvoltate de IBM si, implicit, a programelor de conversie dezvoltate de programatorii Enel pentru pregătirea datelor în formatul cerut în specificațtiile de conversie.
Ca urmare pentru aceste teste s-a stabilit efectuarea unei preluari integrale de date . Datele preluate vor trebui să reconstituie balanța contabila a doua dintre sucursalele și a doua dintre agentiile din sistem. Celelalte sucursale și agenții au datoria de a incheia activitățile cuprinse în planul de proiect în vederea lămuririi problemelor care există.
c.Trecerea în producție
În cadrul desfășurării proiectului de implementare rollout R/3 ultima etapa o reprezintă trecerea la operarea productivă. în afară de condițiile de ordin tehnic (comunicații, calculatoare) și de cele de instruire în operarea sistemului a end-userilor finali această etapă poate demara doar după preluarea datelor în sistem.
La acest moment, al preluării datelor, trebuie să se fi rezolvat absolut toate problemele apărute la testele de integrare. De asemenea datele pregatite pentru testele de integrare vor reprezenta o bază în pregătirea datelor pentru trecerea în producție în sensul că o pregatire corectă a datelor pentru teste va ușura munca de verificare și curățire a datelor pentru trecerea în producție pentru cele doua sucursale și cele doua agenții.
Celelalte sucursale și agenții au datoria de a verifica lunar integritatea datelor și de a efectua în timp util curatarea acestora în vederea pastrării consistenței informațiilor.
3.2.2. Modalitatea de curățare a datelor
Pentru preluarea datelor folosite la testele de integrare și la trecerea în producție prima activitate care trebuie desfășurată este curățirea acestora. În solutiile actuale există multe situații în care datele gestionate nu mai sunt folositoare și care incarcă inutil bazele de date existente. Trecerea la un sistem informatic integrat, așa cum s-a mai spus, oferă oportunitatea de a prelua doar date folositoare activității organizației, asigurând garanția integrității și consistenței acestora.
Activitatea de curățire a datelor este necesară pentru a elimina datele redundante și datele care nu mai sunt de actualitate, pentru a identifica datele care trebuie reglate în solutiile vechi precum și pentru a realiza reconcilierea între solutiile actuale și valorile din balantă.
Datele redundante se pot prezenta sub diverse forme. Se dau câteva exemple:
Coduri duble (multiple) de furnizori
Coduri multiple de materiale
Coduri duble (multiple) de clienți
În general aceasta situație nu este atât de des întâlnită însă este recomandabil că astfel de reglări să se facă înainte de preluarea datelor în R/3.
Datele care nu mai sunt de actualitate se prezintă, în general, sub forma de coduri de clienți, furnizori, materiale pe care nu au mai fost efectuate înregistrări de mai mult timp. Aceste date nu vor fi convertite pentru preluare în R/3. De asemenea cazul obiectelor de inventar sau al mijloacelor fixe casate în solutiile vechi nu vor fi pregatite pentru preluare în R/3.
Reglarea anumitor date din solutiile vechi se referă la situații de genul materialelor cu mișcare lentă, materiale care nu mai sunt folosite în activitatea curentă. Aceeași situație apare la obiectele de inventar și mijloacele fixe propuse pentru casare. Identificarea acestora și declasarea respectiv casarea lor inainte de trecerea în producție reprezintă rezolvarea acestei situații. Acest lucru va ușura trecerea în producție prin evitarea multiplicarii inregistrărilor în perioada respectivă.
De asemenea în aceeași situație sunt soldurile de furnizori sau clienți care nu mai au inregistrări de o buna perioadă de timp și pentru care se va proceda la reglarea lor în solutiile vechi. O alta posibilitate poate fi existenta unor sume nelămurite în conturi diverse, valori recomandabil a fi reglate în solutiile vechi.
În această fază, de analiză a datelor, există posibilitatea să fie identificate diferențe între valorile conturilor din balanța și cele din solutiile informatice (în această situație intră și diferențele între valorile de amortizate din balanță și cele din solutiile de mijloace fixe). în R/3 se vor prelua valorile din balanță așa că este obligatorie realizarea reconcilierii între valorile acesteia și cele din aplicații acolo unde este cazul. Este situația care necesită de obicei alocarea unui buget de timp destul de important deoarece identificarea erorilor implică verificarea unui număr important de documente și inregistrări.
Este posibil ca exemplele furnizate să nu fie exhaustive. De aceea, dacă responsabilii de aplicații și departamentele implicate în utilizarea acestora, identifică și alte situații aceștia vor lua legatura cu consultanții IBM în vederea rezolvării cât mai urgente a problemelor respective.
3.2.3. Modalitatea de pregătire a datelor
În vederea preluării datele vor trebui pregătite în forma cerută de specificațiile de conversie.
Este obligatorie citirea și consultarea acestor specificații deoarece regulile stabilite în aceste documente respectă configurarea sistemului și asigură consistența preluării.
Multe din erorile apărute în pregătirea fișierelor s-au datorat nerespectării acestor indicații. de aceea pentru orice nelămurire responsabilii cu pregătirea datelor din toate unitatile cuprinse în rollout au obligatia de a lua legătura cu partenerii sau consultanții IBM. fișierele vor fi livrate pentru preluare în format excel.
La acest subcapitol se au în vedere trei situații speciale în cazul Enel.Este posibil ca, în funcție de specificul fiecarei subunități, să apară și alte situații. acestea sunt:
Modul de evaluare al materialelor – preț standard în solutiile actuale
Echipamente
Obiecte de inventar în folosință
A. Modul de evaluare al materialelor – pentru a ușura conversia și preluarea datelor privind stocurile de materiale acolo unde solutiile actuale folosesc pretul standard ele vor trebui modificate pentru a calcula prețul mediu ponderat. R/3 calculează acest preț mediu ponderat în timp real (orice noua recepție modifică prețul mediu al materialelor).
B. Echipamente – situația cea mai probabilă în cazul echipamentelor este că aceste date nu există la această dată în format electronic. De aceea pentru pregătirea acestor fișiere, în vederea asigurării consistenței informațiilor furnizate, va fi necesară o conlucrare între șefii de departamente și echipa care va pregăti aceste date.
C. Obiecte de inventar în folosință – ca și în cazul echipamentelor este posibil ca anumite date cerute în specificatiile de conversie pentru obiectele de inventar să nu existe în solutiile actuale. De aceea pentru pregătirea acestor fișiere, în vederea asigurării consistenței informațiilor furnizate, va fi necesară o conlucrare între sefii de departamente și echipa care va pregăti aceste date.
Pentru a urmări mai ușor activitățile de pregătire a datelor se anexeaza un document în care vor fi centralizate toate informațiile privind tipul de date care vor fi preluate, numele aplicațiilor actuale, responsabilii, modulele de care aparțin aceste date. Acest document va fi completat în perioada urmatoare și va fi consolidat la nivel de ENEL Muntenia.
3.2.4. Modalitatea de verificare a datelor
Datorită volumului foarte mare de date care vor trebui preluate și pentru a eficientiza preluarea toate datele vor fi verificate urmărind următoarele criterii:
Numărul de înregistrări în cazul nomenclatoarelor
Valorile cantitative și valorice ale stocurilor de materiale să fie în conformitate cu balanța
Valorile soldurilor și ale pozițiilor deschise furnizori, clienți și Carte Mare să fie în corespondență cu balanța
Numărul mărcilor să fie egal cu al angajaților
Valorile din fișierele pentru interfețe să fie în corespondență cu datele din solutiile actuale
Orice neconcordanțe care vor apărea pot determina întârzieri apreciabile în cazul preluării punând în pericol data de trecere în producție, cu implicații directe în volumul de muncă al end-userilor finali în vederea recuperării decalajului de timp. De aceea responsabilitatea șefilor de MIS, care în această activitate vor trebui să aibă susținerea departamentului financiar-contabil, în verificarea acestor date este foarte mare.
3.2.5. Modalitatea de validare a datelor
Pentru a evita orice preluare a unor fișiere greșite absolut toate datele care se vor transmite partenerilor și consultanților IBM vor trece obligatoriu printr-o procedură de validare.
Responsabili pentru această validare sunt, în prima fază, șefii de MIS aceștia asigurând prin aceasta acțiune că datele sunt corecte din punctul de vedere al unității respective. În faza a doua responsabili pentru validarea datelor sunt end-userii experți care vor trebui să asigure prin această acțiune că datele au fost reverificate și ele corespund cu datele din balanțele unităților dar și cu cele din balanța centralizatoare.
Abia dupa validarea datelor de către end-userii experți fișierele vor fi transmise pentru preluare. În acest moment va fi încheiat, dupa modelul din proiectul pilot, un protocol de predare-primire al fișierelor.
3.3. Prezentarea sistemului SAP R/3
Gestionarea principalelor arii de interes da la nivelul întreprinderii de către sistemul ERP-SAP R/3 este prezentată în continuare:
Figura.nr. 3.1 Gestionarea principalelor activități
ale întreprinderii
SAP R/3 – procese economice integrate
Procesele economice integrate-componente ale sistemului integrat de gestiune a resurselor întreprinderii(SAP R/3)-sunt prezentate in figura nr. 3.2.
Figura.nr.3.2 Procesele economice implementate în sistem
În cadrul sistemului de gestiune integrată SAP R/3 se observă că procesele economice integrate sunt interdependente, adică iși furnizează una celeilalte resursele necesare desfășurării normale a activității.
Principalele elemente la utilizarea unui sistem SAP R/3 sunt următoarele :
Figura.nr.3.4 Elemente de utilizare a sistemului SAP R/3
Navigarea în sistemul SAP R/3
Noul meniu standard SAP Easy Access sau meniul de utilizator este punctul de intrare specific-utilizator în sistemul SAP.
Figura.nr.3.5 Exemplu de interfață a meniului standard
Meniul de utilizator conține doar acele poziții – cum ar fi tranzacții, rapoarte și adrese Web – de care este nevoie pentru îndeplinirea sarcinilor zilnice.
Dacă administratorul dumneavoastră de sistem a definit un meniu de utilizator, acesta va apărea când are loc logarea la sistem.
Utilizarea ariei de navigare
Se pot extinde și restrânge meniurile în aria de navigare alegând sagețile dropdown din stânga pozițiilor din meniu, ca în exemplul de mai jos:
Figura.nr.3.6 Exemplu de interfata a ariei de navigare
Pentrua deschide o aplicație în aria de navigare:
Se dă dublu-clic pe ea, sau
Se alege Enter, sau
Se alege Edit Executie
Pentru a rula o aplicație într-o nouă sesiune,se alege Edit Execuție în fereastra nouă.
Logarea la sistemul SAP R/3
Înainte de utilizarea sistemului R/3, trebuie să aiba loc logarea Dupa terminarea utilizării sistemului SAP, utilizatorul se deconectează. La prima logare și la intervale regulate, după aceea, trebuie schimbată parola.
Indiferent de sarcinile pe care efectuate in sistemul SAP, întotdeauna va trebui deschis și închis sistemul SAP.
Sistemul SAP se deschide selectând iconul de logare de pe desktop.
Are loc logarea la sistemul SAP.
Dacă aceasta este prima logare, va trebui schimbată parola inițială efectuată de administratorul de sistem. dacă nu e prima logare, se poate să avea nevoie de schimbarea parolei în concordanță cu politicile de siguranță ale companiei .
După terminarea lucrului cu sistemul SAP, utilizatorul se deconectează.
Logarea pentru prima dată
Înainte de prima logare, administratorul de sistem va da o parola inițială. În timpul procesului de logare, trebuie creată o noua parolă,stiuta doar de utilizator . După aceasta,se va folosi aceeasi parola.la fiecare logare
Pentru logare, trebuie mai întâi deschis Meniul SAP Logare dând dublu clic pe iconul său
După pornirea sistemului SAP, primul ecran apărut este cel de logare (în acest caz, cu titlul SAP R/3).
Figura.nr.3.7 Interfață a ecranului de logare
În acest ecran se va completa câmpul “User” cu numele utilizatorului și în câmpul “Parolă” se va introduce parola dată de administrator. Apasând butonul “Parolă noua” se va putea introduce parola utilizatorului, care va fi utilizată de acum înainte.
Logarea
Înainte de logare utilizatorul trebuie să se asigura că îsi cunoaște:
Numărul de client
ID-ul de utilizator
Parola
Dacă se dorește să se lucreze în altă limba decât engleza, utilizatorul trebuie să se asigure că știe cheia de limbă pentru limba dorită. Pentru mai multe informații, trebuie contactat administratorul de sistem.
Figura.nr.3.8 Interfață grafică-opțiuni de limbă
Deconectarea
Se poate deconecta de la sistemul SAP din orice ecran.
Din bara de meniu, se alege Sistem Log off.
Se apasă butonul din colțul din dreapta sus al ecranului (dacă este doar o sesiune deschisă).
Va aparea căsuța de dialog Log off (după cum se vede aici), care informează că orice date care nu au fost salvate încă se vor pierde la deconectare.
Figura.nr.3.9 Optiune de salvare înaintea deconectării
Dacă utilizatorul nu este sigur că a salvat toate datele și nu mai vrea să se deconecteze, se alege Nu. Se va reveni la ecranul în care se lucrează.
Dacă utilizatorul este sigur că a salvat toate datele dorite, se alege Da. Toate sesiunile din sistemul SAP se închid. Utilizatorul s-a deconectat cu succes.
SAP GUI
Interfața grafică cu utilizatorul (SAP GUI ) constă în caracteristici tehnice care permit să se facă schimb de informații cu Sistemul SAP ( introducând date, alegând funcții, și așa mai departe). Pentru Varianta 4.6, SAP a facut modificari considerabile în design-ul SAP GUI.
Caracteristicile remodelate includ:
Fonturi de text și culori
Scheme de culoare
Setări de sunet și de animație
Opțiuni adiționale pentru prezentare de date.
Noul SAP GUI este alcătuit din 2 arii principale de ecran :
Antet ecran
Antetul ecranului este alcătuit din:
Bara de meniuri
Bara de unelte standard
Bara de titlu
Bara de aplicații
Corpul ecranului
Corpul ecranului este zona dintre antetul ecranului și bara de status.
Elementele unei frestre SAP tipice apar dedesubt:
Bara de meniu Toolbar standard Bara de titlu Bara de aplicații
Bara de stare
Figura.nr.3.9 Elementele unei ferestre SAP
Pași într-o Sarcina Tipică în Sistemul SAP R/3
În Sistemul SAP, o sarcină constă într-unul sau mai multe ecrane pe care introduc date. Unele sarcini tipice pot să creeze registre de clienți, să introducă facturi, sau să creeze documente de vânzări.
Pentru a executa o sarcină în Sistemul SAP, de obicei:
Se alege sarcina la care se vrea să se lucreze, din meniu sau cu ajutorul codului de tranzacție.
Figura.nr.3.10 Meniu de sarcini
Se introduc date în ecranul inițial al sarcinii .
Fiecare ecran conține câmpuri de intrare în care se introduc date. Unele câmpuri cer intrări (cele în care apare bifa ), altele nu.
Figura.nr.3.11 Meniu câmp de intrare
3. Se merge la ecranul următor, apăsând tasta Enter sau butonul .
Când se merge la ecranul următor, sistemul SAP depozitează temporar datele care tocmai s-au introdus.
Se poate dori să se anuleze, sau să se șteargă datele abia introduse. De exemplu, lipsește o parte din datele necesare și nu se poate merge mai departe până când nu sunt localizate.
Pentru a anula toate datele abia introduse într-un ecran, se alege sau Edit -> Cancel.
Sistemul scoate datele din ecranul curent, închide ecranul curent și duce înapoi la ecranul precedent. În funcție de situație, sistemul poate să afișeze o căsuță de dialog care invită la confirmarea acțiunii.
4. Se introduc date în ecranul următor al sarcinii .
Se poate:
Întoarcerea la ecranul precedent pentru a face modificari
Saltul peste ecranele care nu sunt cerute
Se merge la o sarcină asemănătoare pentru a lua informații sau pentru a completa ecrane adiționale
5.Se repetă pașii 3 și 4 până când toate ecranele care alcătuiesc sarcina sunt completate
6. Se salveaza datele pentru întreaga sarcină (se alege sau se apasă CTRL+S).
Sistemul salvează datele din toate ecranele pe care completate.
Pentru a încheia o sarcină:
1. în bara de unelte standard, se alege sau se apasă Shift + F3.
Dacă datele sunt deja salvate, sau dacă nu sunt de loc date, sistemul încheie sarcina și se întoarce la ecranul inițial al aplicației.
2. dacă au fost introduse datele în timp ce se lucra în această sarcină, dar nu sunt salvate încă, sistemul afișează o căsuță de dialog care invită la salvarea datelor.
Pentru a salva datele și pentru a încheia sarcina, se alege Da.
Pentru a încheia sarcina fără a salva datele, se alege Nu.
Pentru a întoarcerea la sarcină, se alege Anulare.
Rapoarte
Când se lucrează în Sistemul SAP, pentru a accesa informații din baza de date trebuie să se acceseze rapoarte.
În această documentație, raport se referă la programul de raport, iar lista se referă la ieșire- adică la rezultatele raportului.
Unele rapoarte afișează informații; altele permit analizările.
Dacă un raport nu este disponibil direct din sarcina în care se lucrează, el poate fi executat începând funcția de Raportare.
Din bara de meniuri a ecranului inițial SAP Acces Rapid, se alege Sistem -> Servicii -> Raportare.
Apare ecranul raport selecție:
Figura.nr.3.12 Interfață execuție program
2. În câmpul Program, se introduce numele raportului.
3. Se alege Execută.
Sistemul afișează ecranul cu criterii de selecție.
4. Se introduc criteriile de selecție.
Pentru a accesa criteriul de selecție folosind o variantă, se poate alege o variantă din lista drop down cu intrări posibile. Această listă conține intrări numai dacă inițial au fost create variante.
5. Pentru a iniția raportul, se alege din Program -> Execută.
Sistemul execută raportul și afișează lista care rezultă.
Dacă se primește mesajul Nu există date, se verifică încă o dată criteriul utilizatorului de selecție, inclusiv Data De la/ până la.
Afișare și Printare Liste de Raport
Pentru a afișa o listă:
1.Se execută raportul din sarcina utilizatorului sau din meniul Sistem.
2.În ecranul cu criterii de selecție, se introduc criteriile de selecție în câmpurile de intrare potrivite.
Pentru a introduce criteriile utilizatorului de selectie folosind o variantă, se poate selecta o variantă din lista dropdown cu posibile intrări.
3.Din ecranul cu criterii de selecție, se alege Program -> Execută.
Apare lista. Mai jos se vede un exemplu:
Figura.nr.3.13 Interfață ctiterii de selecție
Tipărirea din sistemul SAP
Utilizând sistemul SAP output se pot tipări mai multe feluri de documente – inclusiv comenzi de aprovizionare, facturi, note de livrare, state de plată, e-mail-uri și liste de rapoarte – pe dispozitive output cum ar fi imprimante sau faxuri.
Când se dorește efectuarea ieșirilor de date online sau în background, sistemul output SAP crează documentul prin generarea:
Unei cereri de spool care în mod normal conține date independente de dispozitiv
Unei cereri de output care este folosită pentru a trimite datele dispozitivului de output respectiv
Pentru a tipări documentele direct, se alege Tipărire imediată pe ecranul de tipărire.
Dacă se dorește doar vizionarea datelor unui document, nu se selecteazaă această casuța de dialog. Se pot afișa aceste date în controlorul output.
Dacă se alege Tipărire (sau Sistem Lista Tiparire) într-o sarcină SAP, sistemul afișează de obicei un Ecran de tiparire, unde se pot specifica criteriile de output.
Ecran de tiparire
Indiferent unde se începe tipărirea, sistemul SAP de obicei afișează ecranul de tipărire. Pe acest ecran, se poate preciza ce imprimantă să fie folosită și cum să fie tratată cererea de output de către sistem.
Exemplul de mai jos arată ecranul de tiparire pentru liste, dar același tip de ecran este folosit pentru toate tipăririle.
Figura.nr. 3.14 Ecran printare
Graficul următor ilustrează modul în care datele de tipărire sunt trimise către dispozitivul de output.
Situația a: Cererea de spool și cererea de output sunt create simultan (tipărire imediată).
Situația b: O cerere de output este creată pentru o cerere de spool imediat dupa ce a fost creată cererea de spool. Această cerere de output este apoi tipărită pe un dispozitiv. Mai târziu, un utilizator crează doua cereri de output adiționale pentru aceeași cerere de spool. Aceste două cereri de output sunt tipărite pe două dispozitive diferite.
Situația c: Este creată doar cerere de spool și nu trebuie tipărit nimic.
Cereri de spool Cereri de output Dispozitive de output
Figura.nr.3.15 Trimitere date către dispozitivul de output
Aceasta înseamnă că se poate tipări o cerere de spool într-o perioadă viitoare fără să trebuiască recreerea datelor de tipărire.
Se administrează cererile de spool și cererile de output utilizând Controlorul Output (tranzacția SP01).
3.4. Prezentare generală modul FI
Componentele modului de Contabilitate Financiară FI:
Figura.nr.3.16 Componente modul FI
FI-GL: Contabilitate Generală (sau de Carte Mare)
FI-AR: Contabilitate Clienți
FI-AP: Contabilitate Furnizori
FI-AA: Contabilitatea Mijloacelor Fixe
Figura.nr.3.17 Modul contabilitate mijloace fixe
3.5. Sistemul de module pe care le acoperă soluția ERP SAP R\3
Sistemul ERP SAP R/3, parte componentă a setului de produse mySAP.com, acoperă toate elementele de interes pentru buna gestionare a unei afaceri. Pentru înregistrarea datelor și procesarea tranzacțiilor specifice, SAP R/3 folosește diferite programe care implementează în sistem un număr foarte mare de procese de afaceri. Pentru a facilita adaptarea proceselor implementate prin program la procesele reale din organizația clientului și, totodată, pentru a ușura activitatea de pregătire a personalului în vederea utilizării noului sistem infomratic, SAP grupează toate funcționalitățile ERP în cateva module, grupate pe categorii.
Astfel, în categoria contabilitate se găsesc modulele de Contabilitate Financiară (FI), Contabilitate de Gestiune sau costuri (CO) și Controlul Intreprinderii (EC) (modul care acopera de fapt mai multe arii de interes, dar conține și elementele legate de centrele de cost), iar în categoria de logistică se regăsesc modulele de Managementul Proiectelor (PS), Vânzări și Distribuție (SD), Managementul Materialelor (MM), Planificarea și Controlul Producției (PP), Întreținere Fabrica (PM) și Managementul Calității (QM). Un statut aparte îl au modulele de Managementul Resurselor Umane (HR), Modulul de Administrare de Sistem (BASIS) și modulul de programare care permite modificarea aplicațiilor existente și dezvoltarea de noi programe implementate în sistemul SAP (ABAP).
Funcțiile fiecărui modul sunt codificate pe siruri de caractere care încep cu un grup de două litere simbolizând modulul (de exepmlu FI-GL-BNK pentru contabilitatea operațiilor bancare). Această codificare se dovedește foarte utilă în sistematizarea informațiilor și în localizarea promtă a paginilor de ajutor de interes. SAP R/3 este însoțit de un sistem de ajutor (help) foarte bine documentat care oferă utilizatorului răspunsuri la cele mai diverse probleme, pornind de la simpla introducere a unor date până la operații avansate de adaptare / customizare (disponibil online la http://help.sap.com/).
Modulul de Contabilitate Financiară (FI) cuprinde:
FI-GL:Contabilitate Generală (CarteaMare)
FI-GL-CP: Pregatire pentru Consolidare- . FI-LC: Consolidare Legală
FI-AP: Contabilitate Furnizori
FI-AR: Contabilitate Clienți
FI-AA: Contabilitate Active (Imobilizări necorporale, corporale, financiare)
FI-SL: Jurnale suplimentare – instrument de extindere a funcționalităților oferite de solutiile SAP; permit efectuarea unor analize ale diferitelor nivele organizatorice combinând diferite aplicații și jurnale furnizate de contabilitatea centrelor de cost, a centrelor de profit sau de contabilitatea financiară.
Modulul de Contabilitate de Gestiune (CO) cuprinde toate funcțiile necesare pentru contabilitatea costurilor și veniturilor.
CO-OM: Contabilitatea costurilor de regie
CO-PC: Contabilitatea costurilor de producție
CO-PA: Analiza profitabilității
Modulul pentru Controlul Întreprinderii (EC) pune la dispoziția top-managementului informații referitoare la întreaga activitate a societății. Cuprinde:
EC-PCA: Contabilitatea centrelor de profit
EC-EIS: Sistem informațional pentru conducere (Tablouri de bord)
Modulul de Managementul Proiectelor (PS) cuprinde:
PS-BD: Date de bază
PS-OPS: Structuri operaționale
PS-PLN: Planificare proiect
PS-APP: Bugetare proiecte
PS-EXE: Executare/integrare proiect
PS-IS: Sistem de informații
Modulul de Vânzări și Distribuție (SD) cuprinde:
SD-MD: Date principale – administrarea informațiilor generale despre materialele
SD-BF: Funcțiuni de bază
SD-SLS: Vânzările – administrarea ofertelor și lansarea comenzilor de vânzare
SD-SHP: Expediția – finalizarea activităților de încărcare plus documentele necesare.
SD-TRA: Transportul – rutele pe care se face transportul, punctele de expediție, punctele de vamă.
SD-FTT: Exportul – sistemul suportă și controlează diferite proceduri de export
SD-BIL: Facturarea
SD-CAS: Informații despre Activitățile de Vânzare – informații de marketing referitoare la persoanele externe de contact , despre corespondența întreținută, etc
SD-IS: Sistemul de Informații despre Vânzări – analiza activităților de vânzare – rapoarte / grafice
SD-EDI: Poșta electronică – corespondența și informații transferate electronic între partenerii care au Sistemul R/3 sau intern.
Modulul de Managementul Materialelor (MM) cuprinde:
MM-CBP: Planificarea necesarului de materiale:
MM-PUR: Aprovizionare
MM-IM: Gestiunea inventarului
MM-WM: Gestiunea depozitelor
MM-IV: Verificarea facturii
MM-IS: Sistemul de informare
MM-EDI: Poșta electronică
Modulul pentru Planificarea și Controlul Producției (PP) cuprinde:
PP-BD: Date de Bază: Datele principale pentru planificarea producției în fabricația discretă.
PP-SOP: Planificarea Vânzărilor și Fabricației: instrument flexibil de prognoză și planificare.
PP-MP: Planificarea Produselor Directoare – cantitățile de produs pentru un anumit interval.
PP-CRP: Planificarea Capacităților: determinarea capacităților disponibile și a necesarului de capacitate pentru efectuarea nivelării capacităților.
PP-MRP: Planificarea Necesarului de Materiale
PP-SFC: Comenzi de producție
PP-KAB: KANBAN – tehnică pentru controlul producției și al fluxului de materiale bazat pe o legatură modulară în amonte a operațiilor în producție.
PP-REM: Fabricație Repetitivă: planificarea și controlului producției de serie mare.
PP-ATO: Procese de Asamblare
PP-PI: Planificarea Producției pentru Industria de Proces: planificarea și urmărirea fabricației de tip proces continuu, orientată pe loturi.
PP-PDC: Culegerea Datelor din Producție
PP-IS: Sistemul de Informare
Modulul pentru Managemenul Activităților de Întreținere (PM) cuprinde:
PM-EQM- Obiecte tehnice
PM-PRM: Mentenanță preventivă
PM-WOC: Managementul comenzilor de mentenanță
PM-PRO: Proiecte de mentenanță
PM-SMA: Managementul serviciilor (oferite clienților)
PM-IS: Sistem de informații
Modulul pentru Managementul Calității (QM) cuprinde:
QM-PT: Planificarea Calității
QM-IM: Inspecții de Calitate
QM-QC: Controlul Calității
QM-CA: Certificate de Calitate
QM-QN: Notificări de Calitate
Modulul pentru Managementul Resurselor Umane (HR) cuprinde:
PA -Administrarea personalului și a statelor de plată
PD – Planificarea și dezvoltarea personalului
Modulul de Programare ABAP: Pentru modificarea aplicațiilor existente, clientul are acces la codul sursă al tuturor programelor. De asemenea, utilizatorul poate realiza aplicații proprii pe care să le asocieze unor comnezi sau meniuri. Mediul de dezvoltare folosit în SAP este ABAP (Advanced Business Application Programming), limbaj de generația a patra proiectat în mod special pentru aplicații integrate. Programatorul are la îndemână aplicații puternice cum ar fi biblioteca de aplicații pentru lucrul cu informația (Repository tools) sau mediile de editare a ecranelor și meniurilor (Screen Painter și Menu Painter) pentru proiectarea interfețelor grafice cu utilizatorul. Suplimentar, sunt disponibile biblioteci extinse, ce conțin numeroase funcții-program reutilizabile.
Un dezvoltator de aplicații poate proiecta și implementa aplicații fără a avea cunoștințe specifice în domeniul bazelor de date sau a hardware-ului. Solutiile clientului pot rula pe orice sistem de operare, rețele, platforme hard sau interfețe grafice, indiferent de componentele system pentru care au fost scrise. Aplicația de interfață adaptează formatul ecranului, automat, în funcție de interfața grafică disponibilă, că de exemplu OSF/Motif și Windows. Mediul de dezvoltare ABAP/4 nu numai că asigură ușoara portabilitate a aplicațiilor pe o varietate de platforme hard, dar și eliberează programatorul de grija pentru particularitățile sistemelor de baze de date sau hardware.
3.6. Elemente de cost
Se subliniează că proiectul nu a fost implementat peste noapte ci în cca. 18 luni, după care s-a trecut în productiv, iar costul ansamblului de software (licențe), consultanță și dotare tehnică cu servere de producție în centrele teritoriale de prelucrare a informațiilor se înscrie în creditul de 12 milioane dolari.
Figura.nr.3.18. Ele
CONCLUZII
Sistemul ERP reprezinta o relatie a tehnicilor de management ale afacerilor cu instrumentele TIC, prin care procesele unei companii sunt implementate in cadrul sistemului informatic central, cu obiectivul atingerii unor standarde de business specifice.
Tehnicile si practicile de management s-au dezvoltat in timp intr-un set de standarde general acceptate –cele mai bune practice- specifice majoritatii verticalelor din afaceri. Ca si rezultat in urma procesului de acumulare indelungat, aceste –cele mai bune practice- sunt si ele supuse determinarii continue de resincronizare cu diferentele structurale ale mediului de afaceri. Rolul ERP este de a oferi integrarea si actualizarea acestora in cadrul proceselor de business ale institutiei.
Ceea ce se urmărește de catre firmele ce furnizeaza soluții ERP/CRM este, firesc, să acumuleze cât mai mulți clienți și dacă e posibil, clienti cât mai importanți. Pentru aceasta, este firesc de asemenea ca necesita castigarea si încrederea utilizatorilor și acest lucru porneste cu procesul de integrare a soluției.
În ultimul deceniu piața ERP a avut o evoluție crescatoare, astfel că în anul 2004, cheltuielile cu implementarea sistemelor de tip ERP erau în jur de 350 milioane USD, ajungând ca în anul 2014 ele să urce în jurul valorii de 30 de miliarde USD.
Un sistem ERP constitue o inglobare a practicilor de management al afacerilor impreuna cu tehnologia informationala, prin care procesele de afaceri ale unei institutii sunt inglobate in cadrul sistemului informatics central, in vederea obtinerii unor obiective de de afaceri specifice.
Imbunatatirea proceselor de business poate iesi dintr-o serie de avantaje ca rezultat in urma implementarii unui sistem ERP, precum urmatoarele:
– Costurilor operationale reduse
– Facilitarea administrarii operatiunilor actuale
– Stocuri optimizate
– Comenzi onorate intr-un volum mai mare
– Flux de numerar imbunatatit
– Informatii financiare integrate
Concluzionand, principalele dezavantaje ale sistemelor de tip ERP putem aminti următoarele:
– Costul foarte mari ale sistemelor ERP;
– Implementarea ERP este dificilă și de durată foarte mare; deși multe companii puncteaza în mesajele promotionale că implementarea este realizata intre 3-6 luni, deseori timpul real este de fapt intre 1 si 3 ani;
– Implementarea ERP incetineste considerabil fluxul de activitati al companiei, deoarece utilizatorii sunt obișnuiti cu vechile aplicatii iar sistemul ERP introduce noi programe, dar și modificari în activitatea angajatilor;
– Integrarea ERP intr-o companie aduce foarte multe modificari în activitatile departamentelor companiei. Tinand cont de toate aceste dezavantaje, putem observa ca cele mai multe implementări ale sistemelor ERP nu isi ating scopul initial. Deoarece nu este atât de important sistemul informatics in sine, cât modificarile în modalitate de lucru cat si in activitatile departamentelor companiei. Dacă sistemul informatics este doar implementat, fără a se schimba modul în care utilizatorii își exercita activitatea, atunci ERP nu va fi nimic altceva decât o foarte complicata și scumpa aplicatie informatica de contabilitate. Dacă ERP este utilizat pentru a îmbunătăti modalitatea în care sunt primite și efectuate comenzile sau modul cum sunt expediate și inregistrate sau incasate, atunci implementarea adusă de sistemul ERP va aduce beneficii importante. Nu in ultimul rand, implementarea unui ERP este obligatorie pentru companiile care urmeaza sa fie listate la bursa, sau pentru cele care doresc sa vanda operatiunile catre alte companii/ corporatii, in vederea expunerii cat mai transparente a situatiei financiare si a proceselor de de business.
In concluzie, proiectele de implementare a sistemelor (ERP) – Enterprise resource planning systems, sunt o adevarata provocare si necesita un timp indelungat de alocare de resurse umane si financiare. Sunt numeroase faze de impolementare. Una dintre fazele critice ramane faza de selectie a sistemului ERP. Daca o organizatie selecteaza un system ERP inadecvat pentru necesitatile proprii, proiectul va fi cel mai probabil un esec. Studiile si practica ne arata numeroase cazuri de proiecte ERP esuatedatorita nerespectarii fazei procesului de selectie. Indiferent de amendamentele aduse ulterior, daca tipul de ERP ales nu se potriveste specificului companiei, aceste nu poate inregistra un success.
Viitorul solutilor ERP este insa definit de noul trend IT –Cloud Copmuting- menit sa schimbe radical modalitatea de implementare si utilizare a sistemelor informatice, si care reaprinde interesul de a furniza servicii ERP prin intermediul internetului. Acesta are potențialul de a remodela modul in care serviciile IT sunt consumate. Cercetările recente arată că sistemul de tip ERP livrat prin SaaS (Software as a service) va depasi sistemul ERP tradițional. Cu toate acestea, distribuirea unui serviciu în raport cu distribuirea unui produs este mai complicată. Astfel avem o platformă CloudERP prin care clientii enterprise pot selecta servicii web personalizate printr-un un sistem unic de ERP pentru a răspunde nevoilor lor specific intr-un mod mult mai usor accesibil. CloudERP își propune să ofere utilizatorilor intreprinderilor flexibilitatea închirierii unui întreg portofoliu de servicii de tip ERP
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: CAPITOLUL 1: NOTIUNI PRIVIND APLICATIILE ERP (ID: 149788)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.