Cultura Informatiei In Centrul de Documentare Si Informare (cdi)

Cultura informației

în Centrul de Documentare și Informare (CDI)

Lista suporturilor grafice

Fig. 1 Clădirea școlii 17

Fig. 2 Cabinet de confecții îmbrăcăminte 19

Fig. 3 Laborator de biologie 19

Fig. 4 Sala de sport 19

Fig. 5 Inaugurarea CDI 24

Fig. 6 CDI imagine generală 25

Fig. 7 Date statistice conform Evidenței CDI: frecvență, documente și servicii accesate 30

Fig. 8 Date statistice: fondul documentar 30

Fig. 9 Tipuri de documente: resurse CDI 36

Fig. 10 Fișă de lucru: tipologia documentelor 37

Fig. 11 Catalogul informatizat al fondului de carte: accesul la căutare 42

Fig. 12 Catalogul informatizat al fondului de carte: căutarea descrierilor bibliografice 43

Fig. 13. Mijloace de acces la informație dintr-un document: resurse CDI (1) 44

Fig. 14 Mijloace de acces la informație dintr-un document: resurse CDI (2) 45

Fig. 15 Motoare de căutare Web: Google 46

Fig. 16 Motoare de căutare Web: Yahoo 46

Fig. 17 Meta-motoare de căutare Web: Metacrawler 46

Fig. 18 Fișe de lucru: insrtumente de acces la informație 49

Fig. 19 Fișă de lucru: definirea subiectului de cercetare 53

Fig. 20 Catalogul electronic al CDI utilizat în căutarea documentelor 54

Fig. 21 Accesarea documentelor web prin motoare de căutare 55

Fig. 22 Raftul cu acces liber: resursă CDI 55

Fig. 23 Fișă de lucru: selectarea documentelor și notarea referinței bibliografice 57

Fig. 24 Fișă de lucru: Colectarea și prelucrarea informațiilor 59

Fig. 25 Consultarea documentelor și colectarea informațiilor: resurse CDI 60

Fig. 26 Fișă de lucru: Comunicarea produselor cercetării documentare 61

Fig. 27 Produs al cercetării documentare: Prezentare power point 61

Fig. 28 Instrument de evaluare: lista de verificare 61

Fig. 29 Fișă de lucru: aplicarea listei de verificare 61

Fig. 30 Activitate audio-vizuală: filmul Povestea lui Ron 61

Fig. 31 Activitatea tematică Antidrog: întâlnire cu scriitorul Silviu Guga 61

Fig. 32 Ziua Mondială a Cărții: Cartea în istoria umanității 61

Fig. 33 Lansare de carte: Valeriu Braniște, un portret pentru educație 61

Fig. 34 Atelier de creație: Înger vs. demon 61

Fig. 35 Comunicarea prin activitatea de informare generală 61

Fig. 36 Comunicarea colecțiilor 61

Fig. 37 Comunicarea serviciului informatic 61

Fig. 38 Comunicarea în consilierea info-documentară 61

Fig. 39 Comunicarea activităților culturale 61

Fig. 40 Comunicarea cu parteneri externi: forme de diseminare 61

Argument

Considerăm că lucrarea este relevantă pentru răspunsul oferit la imperativele actualelor politici educaționale, privind rolul structurilor info-documentare, în speță al Centrului de Documentare și Informare (CDI) din învățământul preuniversitar românesc, de formare a unei culturi informaționale a elevilor în dinamica societății cunoașterii.

Vorbim, deopotrivă, despre cererile și reperele formulate în Ordinul MECTS nr. 5556/2011 (Anexa nr. 2 la Regulamentul de organizare și funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare), referitoare la realizarea unei strategii locale (la nivelul unității de învățământ) de educație pentru informație, ca parte a procesului de formare a competențelor-cheie ale elevilor, statuate la nivel european.

Punctul de plecare al temei de cercetare îl constituie, așadar, referențialul competențelor info-documentare, cu domeniile și subdomeniile lor, pentru a căror înfăptuire am conceput structuri didactice de desfășurare a activităților, reliefând, astfel, funcția pedagogică a CDI.

Domeniul disciplinar al culturii informației la nivel preuniversitar în țara noastră se situează, în acest moment, într-o etapă de formare, de construcție. Acesta este și motivul pentru care mai mulți factori responsabili implicați în procesul de învățământ semnalează nevoia unor contribuții profesionale la statuarea domeniului în noul cadru al educației românești aderente la politicile internaționale. Este cazul să menționăm, pe lângă documentele legislative de reglementare a activității din centrele de documentare și informare, în sensul formării competențelor info-documentare ale elevilor, și alte demersuri, dintre care, semnalăm conferințele naționale CDI organizate anual cu scopul valorizării experienței în domeniul CDI și reprezentând activități ale proiectului Educație pentru informație, susținute de Institutul Francez din România și avizate de Ministerul Educației Naționale. De asemenea, contribuții la dezvoltarea acestui domeniu și-au adus o serie de profesioniști în materie, dintre care, unii cu nume de referință, precum Gergeta BĂDĂU, autoarea unor programe școlare pentru disciplina Inițiere în cercetarea documentară, cu statut de curs opțional la nivel liceal.

Lucrarea de față abordează formarea culturii informației elevilor de liceu în cadrul optim al Centrului de Documentare și Informare de la Colegiul Tehnic Cibinium din Sibiu.

O scurtă prezentare a structurii devine necesară pentru reliefarea demersului de cercetare a temei propuse, deopotrivă cu modalitățile de abordare, cu rezultatele obținute și concluziile formulate.

Partea teoretică (Preliminarii) oferă o viziune deopotrivă terminologică și de interacțiune a conceptelor principale: cultura informației și centrul de documentare și informare -, în cadrul noii paradigme educaționale regăsite în sistemul preuniversitar românesc.

Definirea termenilor implicați în procesul actual al informației (informație, document, informare, documentare, societatea informației și a cunoașterii), se concentrează asupra celui de cultura informației, plasat într-un câmp semantic de noțiuni înrudite (competența informațională, competența tehnologică, cultura media, cultura vizuală etc.). Evidențiem un concept complex și extins, într-un paralelism de termeni sinonimici: competențe info-documentare, educație pentru informație, cybercultură, abilitatea de utilizare a informației sau competența de a căuta, selecta, trata și comunica eficient informația. Toate aceste definiții conturează caracterul de sinteză al culturii informației, de control și de management asupra informației.

Din perspectiva oferită de noile politici educaționale, cultura informației reprezintă o parte a competențelor-cheie ale elevilor, considerate necesare pentru formarea profilului european al absolventului de învățământ obligatoriu. De asemenea, cultura informațională (information literacy) și conceptul înrudit de cultură digitală (digital literacy) facem precizarea că au fost adoptate de către UNESCO, ca instrumente de dezvoltare națională și internațională.

Includerea competențelor info-documentare în actualele noastre programe școlare motivează nevoia de eleborare a unei strategii didactice (la nivel local) cu scopul dobândirii de către elevi a autonomiei în învățare, respectiv a unui set de cunoștințe și abilități de utilizare a informației în dezvoltarea profesională și personală. Acest deziderat se raportează cu precădere la resursele oferite de centrul de documentare și informare (CDI), implementat în rețeaua învățământului preuniversitar românesc începând cu anul 2000, ca rezultat al proiectului româno-francez: Educație pentru informație.

CDI se prezintă ca o structură info-documentară modernă, cu spații modulare, fond documentar pluridisciplinar și multimedia, având un caracter mai flexibil și mai dinamic decât al bibliotecii școlare, precum și un pronunțat rol pedagogic. Misiunea principală, obiectivul major al CDI este formarea culturii informaționale a elevilor (Regulamentul de organizare și funcționare, 2011).

Partea practică a lucrării (Cultura informației formată în CDI: C.T. Cibinium Sibiu) deține ponderea principală (cuprinsul propriu-zis) și abordează tema de cercetare din perspectiva pragmatică a implementării și funcționării centrului de documentare și informare în cadrul liceului tehnologic sibian.

În prealabil, sunt prezentate: un scurt istoric și o caracterizare a școlii (de la prima menționare, în 1948, ca Școală Medie Tehnică, până la actuala titulatură de Colegiu Tehnic Cibinium), precum și proiectul de amenajare a CDI în școală (realizat pe baza unui studiu de caz și implementat în 2011, sub titulatura anterioară de Colegiu Tehnic Textil).

Am apreciat că formarea culturii informației în CDI nu poate fi completă decât prin considerarea ei pe toate cele patru coordonate reprezentate, deopotrivă, de cele patru funcții și tipuri de activitate ale CDI: gestionară, pedagogică, culturală și de comunicare. Desigur, între acestea, rolul este împărțit, fiecare oferind un alt unghi de abordare și o altă manieră de tratare pentru tema cercetată.

Am atribuit activității de gestionare rolul de asigurare a condițiilor materiale și organizatorice pentru consilierea info-documentară a elevilor (Organizarea și funcționarea CDI – suport al culturii informației), utilizând elemente de management, date statistice, precum și suporturi grafice, în motivarea ideilor.

Gradul de relevanță cel mai ridicat pentru formarea competențelor info-documentare revine funcției pedagogice a CDI. De aceea, am conceput, ca parte esențială a lucrării, formarea culturii informației elevilor prin referențialul anexat la regulamentul CDI (Cultura informației elevilor prin dobândirea competențelor info-documentare). Pentru fiecare din cele opt domenii de competențe indicate am creat conținuturi de elemente teoretice și practice pe care le-am transpus în structuri de proiectare didactică. De asemenea, am întocmit fișe de lucru, cu rol de suport al activității de învățare și, deopotrivă, al celei de evaluare. Am utilizat sistematic resurse din centrul de documentare și informare al școlii, redate ca suporturi grafice (tabele și imagini) pentru ilustrarea activităților proiectate.

Cu rol întregitor, am considerat activitățile culturale și de comunicare din CDI, drept forme de completare a culturii informației elevilor. În acest sens, am realizat alte structuri de proiectare /desfășurare a activităților specifice, mai restrânse decât cele didactice, menținând elementele esențiale de management, după cum și ilustrarea cu imagini.

Rezultatele cercetării sunt vizibile pe parcursul demersului întreprins, prin: modelele realizate pentru formarea competențelor informaționale și documentare ale elevilor în cadrul CDI, preponderent prin funcția pedagogică a acestuia și complementar prin cea culturală, de comunicare și de gestionare. De aceea, lucrarea deține un pronunțat rol metodologic, cu elemente și formate ale proiectării didactice. Acest aspect este susținut și de exemplele oferite în cele două anexe de la sfârșitul lucrării (Proiectul lecției și Secvența de cercetare documentară în proiect partenerial).

În ce privește bibliografia / webografia conexată, este de precizat faptul că o parte a acesteia a fost folosită în mod direct, prin consultare și citare, în timp ce o altă parte se raportează la tema lucrării, din diferite moduri de abordare.

Concluziile formulate în partea de încheiere a conținutului propriu-zis al studiului coroborează nevoia convergerii factorilor responsabili de formarea educației pentru informație a elevilor: structurile info-documentare, în speță CDI, responsabilii acestora, cadrele didactice chemate la colaborare și parteneriate, programele școlare necesare acestei noi discipline (deocamdată, cu statut de curs opțional), politicile educaționale, documentele legislative etc. -, cu scopul dobândirii autonomiei în învățare, al contribuirii la formarea cetățeanului european și al omului mileniului III.

Am întreprins prezenta cercetare de pe locul responsabilului de CDI dintr-un liceu tehnologic, folosindu-i resursele, cu scopul de a ajunge la rezultatul unei imagini unitare asupra activităților specifice acestei structuri documentare și în sensul valorizării potențialului material și uman implicat.

Supunem evaluării deschise … informațiile, demersul și produsul cercetării.

Preliminarii

Cultura informației, un produs al Societății informaționale

După limbajul articulat, scrierea și tiparul cu litere mobile, umanitatea trăiește o nouă revoluție informațională, care marchează era electronicii, a computerului și internetului. Tehnologia telecomunicațiilor și explozia informațională impun o nouă viziune asupra conceptului de informare și documentare, în condițiile unei tipologii documentare vaste și diversificate și ale unor multiple instrumente de accesare a informației. În acest context sunt des vehiculate sintagme precum: Societatea informațională, Societatea informatizată sau Societatea cunoașterii.

Noțiunea de Societatea cunoașterii (Knowledge-Society) s-a încetățenit începând din 1990, datorită mai ales lucrărilor lui Peter Drucker, pentru ca, în 1998 să fie folosită în „Raportul Comisiei Națiunilor Unite pentru dezvoltarea Științei și Tehnologiei”, în care se afirmă ideea că Tehnologiile Informării și Comunicării (TIC) trebuie dirijate spre combinarea informațiilor din propriul sistem cu potențialul creativ al oamenilor, pentru a dezvolta cunoașterea acestora. Deoarece cunoașterea este informație cu înțeles și informație care acționează, se consideră că Societatea cunoașterii nu este posibilă în afara Societății informaționale.

În cele mai diverse forme de prezentare și difuzare (cărți, periodice, documente electronice, mass media etc.), informația face parte din ambianța cotidiană a omului secolului XXI. Ea se definește ca o cunoștință înscrisă (înregistrată) sub formă scrisă (tipărită sau digitală), orală sau audiovizuală. Nu există domenii de activitate (de la cele considerate tradiționale și până la cele mai moderne) care să nu se mai bazeze pe informație. Circulația informației urmează schema clasică a comunicării, deoarece presupune interacțiunea dintre un emițător și un destinatar receptor, prin intermediul unui canal de comunicație. În strânsă relație cu informația se situează documentul, care reprezintă o informație înmagazinată, desemnează generic purtătorii de informație, deținând o arie de acoperire mai largă (comparativ cu termenul tradițional de publicație), și poate releva polivalența informativă a bibliotecii moderne, care colecționează, păstrează și valorifică nu numai produse de tipar, ci și alte tipuri de purtători de informație (discuri, benzi magnetice, casete, filme, microfilme, diapozitive, dischete, CD-uri, DVD-uri etc.).

Se conturează acțiunile de informare și documentare, ca activități specifice strucurilor info-documentare, adică centrate pe exploatarea de informații și documente, în scopul valorificării cunoașterii umane pentru utilizatori.

Din perspectiva Societății cunoașterii indisolubil legate de Societatea informațională, putem aborda și noțiunea de cultură a informației (information literacy). Aceasta poate fi înțeleasă, bunăoară, ca:

un demers de muncă intelectuală și de comunicare, pentru a răspunde unei cereri de informare

o abilitate necesară utilizării de informație, ca și scrisul sau cititul

o manifestare a informației în toate formele ei

Conceptul de cultură a informației este parte a formării individului și reprezintă, conform ALA – Asociația Americană a Bibliotecilor :

capacitatea de a înțelege când este nevoie de informare și abilitatea de-a identifica, localiza, evalua și a utiliza în mod eficient informațiile obținute pentru a răspunde unei cereri de informare

Cultura informațională este generată de amploarea informațiilor și se poate observa de-a

lungul unei evoluții, în care Shirley Behreus identifică trei perioade succesive, fiecare cu elemente dominante:

anii '70:

afirmarea noțiunii de societate informațională

nevoia descoperirii de abilități specifice pentru controlul informației

anii '80:

precizarea conceptului de cultură informațională

conținut semantic prin prisma unor abilități și a tehnologiilor

anii '90:

afirmarea culturii informației ca domeniu de cercetare

accentuarea rolului educativ:

în sens restrâns:

integrarea într-un sistem educațional

în sens larg:

dezvoltarea fiecărui individ pentru integrare în noua societate

Pentru o mai bună înțelegere a noțiunii de cultură informațională, Elena Târziman face

referire la o serie de termeni înrudiți, necesari în explicarea câmpului semantic al conceptului, precizându-le proveniența din literatura de specialitate nord-americană:

Competența informațională (information competence)

Abilitatea de-a utiliza informația

Competența de utilizare a calculatoarelor (computer literacy)

Abilitatea de-a utiliza calculatorul

Competența tehnologică, Tenologia informațiilor (information technology)

Abilități de utilizare a computerelor, aplicațiilor software, bazelor de date

Cultura media (media literacy)

Abilitatea utilizării și analizei critice a diferitelor forme de media (televiziune, presă scrisă, radio, internet)

Cultura vizuală (visual literacy)

Abilitatea de a analiza și interpreta critic informațiile vizuale

Formarea continuă, Învățarea autodidactică (lifelong learning)

Abilități de autoinformare profesională și personală

Cultura informațională se prezintă astfel ca o cultură de sinteză, deținând controlul și

managementul asupra informației. Ea este deopotrivă o cybercultură, prin înglobarea aspectelor tehnologice și a abilităților specifice cu un set de cunoștințe și teorii despre informare. De asemenea, presupune:

un ansamblu de activități de formare:

la nivel preuniversitar

universitar

de informare a adulților

Schimbarea instrumentelor de lucru prin integrarea Noile Tehnologii ale Informării și Comunicării (NTIC) pentru realizarea de noi produse și servicii

Trecerea de la modelul clasic, al cercetării de bibliotecă, la unul modern, inovator

Așadar, cultura informației se definește ca o modalitate de formare a indivizilor în societatea

informațională.

Cultura informației în noua paradigmă educațională

Ca reacție firească la provocările societății informaționale, s-au produs o serie de politici naționale și internaționale pentru implementarea de noi strategii în educație. Este cazul să menționăm obiectivele strategice ale Comisiei Europene pentru Educație și formare (2010), prin care se dezvoltă cadrul celor opt competențe-cheie menționate inițial în Recomandarea din 2006 a Parlamentului European și a Consiliului UE.

Cele opt competențe-cheie, statuate din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, pentru împlinirea și dezvoltarea personală, conturează pentru absolvenții învățământului obligatoriu un profil de formare european, structurat pe următoarele domenii de competență:

Comunicare în limba maternă

Comunicare în limbi stăine

Competențe matematice

Competențe de bază în științe și tehnologii

Competența digitală

A învăța să înveți

Inițiativă și antreprenoriat

Sensibilizare și exprimare culturală

Ca parte din procesul de formare a competențelor-cheie ale elevilor, în mod deosebit a celei de a învăța să înveți și a celei digitale de utilizare a noilor tehnologii drept instrument de învățare și cunoaștere, sunt trasate competențele info-documentare, reprezentând educația pentru informație și astfel formarea culturii informaționale, elemente regăsite în Legea Educației Naționale nr. 1 / 2011.

Alături de conceptul de cultură informațională, îl întâlnim și pe acela de cultură sau alfabetizare digitală (digital literacy), termen care a fost introdus de Paul Gilster în 1997 și care reprezintă un set de atitudini și competențe necesare pentru a manipula și comunica eficient informații și cunoștințe, printr-o varietate de media și de formate. Ambele concepte au fost adoptate de UNESCO ca importante instrumente de dezvoltare națională și internațională și de combatere a rupturii digitale. Aceste deziderate au fost exprimate în 2003 prin Declarația de la Praga și în 2005 prin Proclamația de la Alexandria a IFLA – Federația Internațională a Asociațiilor de Biblioteci.

Dezvoltarea competențelor info-documentare este un demers integrat, constant, progresiv și de durată, privindu-l pe elevul cuprins în învățământul preuniversitar pe toată durata școlarității lui. În acest proces sunt chemați, spre a-și aduce aportul, atât responabilii structurilor info-documentare: profesori documentariști și bibliotecari școlari, cât și cadre didactice și directori ai unităților de învățământ, ca o participare comună la elaborarea unei strategii de formare a unei culturi informaționale a elevilor.

De asemenea, în actualul Regulament de organizare și funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare (Anexa nr. 2), prezentarea competențelor info-documentare (pe domenii și subdomenii), pe care elevii ar trebui să le dezvolte până la sfârșitul școlarității obligatorii, se precizează că a fost realizată pentru orientarea activității din CDI în sensul formării elevilor în domeniul educației pentru informație, ca o politică cuprinsă în proiectul anual / semestrial de activitate al CDI, precum și în politica documentară elaborată la nivelul unității de învățământ. Astfel, vorbim despre următoarele opt domenii de competențe informaționale și documentare ale elevilor:

Cunoașterea structurilor info-documentare

Cunoașterea diferitelor tipuri de documente

Cunoașterea și utilizarea instrumentelor de acces la informație

Definirea subiectului de cercetare și a problematicii sale

Selectarea documentelor corespunzătoare subiectului de cercetare

Colectarea și prelucrarea informațiilor pertinente în vederea comunicării

Comunicarea informației sub diverse forme

Evaluarea informației, demersului cercetării și a produsului cercetării

Din motivul includerii competențelor info-documentare în programele școlare este importantă conceperea unui plan de formare în parteneriat responsabil CDI – cadre didactice și a propunerii acelor activități care să răspundă obiectivelor și cerințelor programelor școlare, prin utilizarea resurselor din CDI în operațiuni de căutare, selectare, analiză, sinteză etc. Sunt preconizate activități desfășurate individual sau în echipă, fie cu clasa sau cu un grup de elevi, pe nivele de studiu, pentru formarea, dezvoltarea, exersarea și valorizarea unor competențe transversale din domeniul info-documentar, respectiv pentru participarea la dezvoltarea competențelor-cheie ale elevilor.

Centrul de Documentare și Informare (CDI) în sistemul preuniversitar românesc

Odată cu schimbările pe care le înregistrează educația, între care și aceea că ea nu mai

este centrată pe simplul transfer de informații, ci devine un proces în care indivizii învață cum să învețe, cum să acceseze, analizeze și exploateze informația, transformând-o în cunoaștere nouă, este de menționat inițiativa înființării în jurul bibliotecilor școlare a unor centre de documentare și informare (CDI).

Începută prinr-o amplă campanie de sprijinire a localităților defavorizate și pe baza unui

mai vechi proiect realizat de specialiști francezi și români, cu argumentul integrării în Uniunea Europeană a școlilor românești, implementarea centrelor de documentare și informare (CDI) în învățământul preuniversitar, organizarea și funcționarea lor a fost reglementată prin Ordinul MECT nr. 5689 din 20.10.2008, ulterior abrogat și înlocuit cu Ordinul MECTS nr. 5556 din 07.10.2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare.

Proiectul de implementare a CDI în România, care a avut o etapă-pilot pentru șase județe (Alba, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Maramureș, Neamț, Sibiu), precum și o fază de extindere începând cu ianuarie 2002 (Ordin MEC 3248/2002), a trasat următoarele obiectivele generale:

Promovarea unei pedagogii inovante, care dinamizează și modernizează parcursurile pedagogice tradiționale, transformând atitudinea față de învățare

Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de învățare în general

Favorizarea muncii în echipă

Asigurarea accesului liber la informație și cultură a tuturor tinerilor și a membrilor comunității locale

Stăpânirea tehnicilor de informare și comunicare în educație (TIC)

Formarea cetățeanului conștient și autonom, adaptat la lumea actuală prin intermediul vieții școlare

Egalitatea șanselor elevilor din mediile rural și urban

În cadrul actualului Regulament de organizare și funcționare a bibliotecilor școlare și a

centrelor de documentare și informare (Anexă la Ordinul nr. 5556 din 07.10.2011), în Capitolul II sunt prezentate Centrele de documentare și informare, pe parcursul a șase secțiuni privind: cadrul general, resursele materiale, umane, financiare, activitatea și evaluarea CDI.

CDI – structură infodocumentară modernă (Art.6):

Centru de resurse pluridisciplinare și multimedia, care oferă beneficiarilor:

Un spațiu de:

Formare

Comunicare

Informare

Exploatare a:

fondului documentar

tehnologiilor informației și comunicării în educație

Un loc de:

Cultură, deschidere, întâlnire, integrare

Misiunea CDI este redată în Art. 8:

Formarea și dezvoltarea culturii informaționale

Egalitatea de șanse privind accesul la informație și documentație

Dezvoltarea competențelor infodocumentare ale elevilor

Inovația didactică

Participare la dezvoltarea competențelor-cheie ale elevilor

Participare la dezvoltarea unei politici documentare locale

Susținere a politicilor educaționale pe niveluri de studii, profiluri, specializări

Contribuire la realizarea obiectivelor prevăzute de reforma învățământului

Tipurile de activități desfășurate (Art. 32):

Pedagogice:

Prezentarea CDI și a organizării sale specifice

Inițierea elevilor în cercetarea documentară

Formarea competențelor din domeniul infodocumentar

Învățare remedială de tip „școală după școală”

Integrarea NTIC în activivitatea didactică

Parteneriate educative și proiecte disciplinare

Orientare și consiliere educațională și vocațională

Utilizarea platformei școlare e-learning și a Bibliotecii școlare virtuale

Culturale:

Animații de lectură

Activități audio-video și mass-media

Activități aniversare și tematice

Vizite și întâlniri

Parteneriate și schimburi culturale

Ateliere de creație etc.

Comunicare:

Colectare, prelucrare, difuzare informații:

Relații interne

Parteneri externi

Promovarea activităților CDI și a imaginii școlii

Gestionare:

Spațiu, mobilier, echipament

Fond documentar și alte resurse materiale

Orar de funcționare, regulament intern

Planificarea activităților

Formarea profesională

Resursă umană:

În CDI va fi normat un post de profesor documentarist (Art. 19).

Într-un CDI dintr-o unitate de învățământ pot funcționa atât profesorul documentarist, cât și bibliotecarul școlar (Art. 26).

Domeniile de competență ale profesorului documentarist (Art. 27):

Proiectarea, planificarea, organizarea și realizarea activității CDI

Formarea elevilor și dezvoltarea competențelor specifice

Monitorizarea și evaluarea activității CDI și a rezultatelor elevilor

Dezvoltarea de parteneriate: comunicare internă și externă

Gestionarea CDI și a carierei profesionale

Contribuția la dezvoltarea instituțională și promovarea imaginii unității de învățământ

Coordonarea metodologică a CDI (Art. 10):

la nivel local: casele corpului didactic (CCD)

la nivel central: MECTS

Beneficiile aduse de CDI față de vechea bibliotecă școară:

Spațiu deschis, multifuncțional, adresat unui public larg (deopotrivă comunității locale)

Spațiul cu destinații diferite, redate prin mobilierul modular (primire, lectura de plăcere, studiu individual, munca de echipă, multimedia etc.)

Acces mult mai liber la documente

Caracter mult mai dinamic (noi tehnici de animație)

Furnizori de informații pe suporturi divesificate, multimedia

Rol pedagogic accentuat

Cultura informației formată în CDI: C. T. Cibinium Sibiu

Prezentarea școlii

Scurt istoric

1948: – Școala Medie Tehnică

Localul fostului Institut Franciscan

Sibiu, strada Dealului nr. 2 – 4

1949: – Adăugarea a două școli profesionale de pielărie și textile

1955 – 1957: – Școala Profesională Textilă și de Pielărie

1957: – Comasarea Școlii Profesionale Textile și de Pielărie cu Școala

Profesională de Ucenici pentru Industria Bunurilor de Consum

1958: – Înființarea secției de maiștri și tehnicieni în produse lactate

Noua denumire: Centrul Școlar Profesional și Tehnic de Maiștri al Ministerului Industriei Bunurilor de Consum

1960: – Separarea meseriilor de industrie ușoară de cele alimentare

Noua denumire: Școala Profesională de Ucenici a Ministerului

Industriei Ușoare

1962: – Centrul Profesional și Tehnic de Maiștri

1966: – Grup Școlar Profesional și Tehnic de Maiștri

1974: – Liceul Industrial Textil

1982: – Liceul Industrial „7 Noiembrie”

1989: – Grup Școlar de Industrie Ușoară

2000: – Colegiul Tehnic Textil

2011: – Colegiul Tehnic „Cibinium”

Profil, nivel, specializări

Liceu tehnologic:

Clasele IX – XII

Specializări:

Design vestimentar

2 clase pe fiecare an de studii (8 clase)

Turism și alimentație

1 clasă / an studii (4 clase)

Igiena și estetica corpului omenesc (Frizerie – Coafor)

1 clasă / an studii (4 clase)

Confecții textile

1 clasă / an studii (4 clase)

Baza materială

Cabinete tehnice:

Confecții îmbrăcăminte

Tricotaje

Pielărie

Materii prime

Fig. 2 Cabinet de confecții îmbrăcăminte

Laboratoare de:

Informatică

Fizică

Chimie

Biologie

Fig. 3 Laborator de biologie

Sală de:

Sport

Fig. 4 Sala de sport

Fitness

Ateliere pentru instruire practică:

Design vestimentar

Confecții textile

Turism și alimentație

Frizerie – Coafor

Cantină

Internat

Cameră de oaspeți

Cabinet de medicină generală

Cabinet stomatologic

Cabinet psihologic

Centrul de Documentare și Informare (CDI)

Proiectul amenajării CDI în școală

Inițiator proiect: prof. Gheorghe Pupeză

Formator în Proiectul național „Educație pentru informație”

Profesor de fizică la C. T. Textil Sibiu

Tema proiectului: CDI pentru noi!

Amenajarea unui Centru de Documentare și Informare (CDI) în cadrul C. T. Textil Sibiu

Motivarea proiectului

Studiul de caz realizat:

Perioada:

octombrie 2009 – februarie 2010

Obiectivul principal:

modul de accesare a resurselor informaționale și documentare de către elevii și cadrele didactice din C.T.Textil Sibiu

Obiective secundare:

în ce măsură biblioteca școlară din cadrul Colegiului Tehnic Textil Sibiu se constituie într-un mediu documentar adecvat cerințelor publicului, elevi și cadre didactice, la nivelul:

fondului documentar

spațiului la dispoziție

modului de funcționare

care sunt domeniile de colaborare, și la ce nivel se situează acestea, între:

bibliotecarul școlar și elevi

bibliotecarul școlar și cadrele didactice;

care este nivelul de acces, cantitativ și calitativ, la sursele documentare

Aplicarea chestionarelor de opinie:

99 de elevi (dintr-un efectiv de 600)

38 de cadre didactice (dintr-un efectiv de 45)

Rezultate ale studiului:

biblioteca nu oferă un spațiu adecvat cercetării documentare:

suprafață:

50 mp

amplasare:

parterul Corpului B al școlii.

accesul printr-o sală de clasă

dotare cu mobilier și echipamente:

fondul de carte aranjat în rafturi cu înălțimea de 3 m

2 computere

iluminarea naturală și artificială deficitare

din cauza accesului limitat la resursele bibliotecii, elevii preferă realizarea cercetărilor documentare la domiciliu sau în alte spații documentare, unde însă sunt lipsiți de o asistență de specialitate

majoritatea cadrelor didactice percep încă biblioteca ca un „depozit” de informație, fără a realiza că este un spațiu „viu”, un spațiu de acțiune și colaborare.

Concluzia studiului:

necesitatea transformării bibliotecii școlare din cadrul Colegiului Tehnic Textil Sibiu într-un Centru de Documentare și Informare (CDI), un mediu optim de formare a competențelor info- documentare ale elevilor

Obiectivul general al proiectului:

Formarea culturii informației elevilor prin crearea unui spațiu specializat și asigurarea unor căi atractive de informare

Obiective specifice:

Creșterea numărului de utilizatori ai resurselor bibliotecii școlare, elevi și cadre didactice

Creșterea numărului și a calității activităților derulate în biblioteca școlară sau în colaborare cu biblioteca școlară

Sprijinirea elevilor în realizarea activităților de cercetare documentară

Asigurarea condițiilor de spațiu și dotare optime pentru o bună colaborare elevi-bibliotecar, cadre didactice-bibliotecar și elevi-cadre didactice, în vederea formării competențelor info-documentare ale elevilor

Grupuri țintă:

elevii – beneficiari direcți

cadre didactice – beneficiari indirecți

părinții – beneficiari indirecți

membri ai comunităților profesionale conforme cu profilul școlii

Structura fragmentată a activităților:

Formarea cadrului organizațional de proiect

Formarea echipei

Distribuirea responsabilităților

Amenajarea spațiului

Asigurarea cu mobilier

Asigurarea cu materiale și echipamente

Selectarea și aranjarea fondului documentar

Separarea fondului documentar în:

Fond activ

regăsit și organizat în spațiile modulare ale CDI

Fond pasiv

conservat în spațiul de depozitare

Promovarea proiectului

Rezultatele principale ale proiectului

Amenajarea unui spațiu cu fond documentar, multisuport și pluridisciplinar, în care se vor putea desfășura activități individuale sau de grup în domeniul cercetării documentare

Dotarea cu mobilier modern, estetic și ergonomic pentru:

expunerea fondului documentar

funcționarea echipamentelor din dotare

desfășurarea de activități de cercetare documentară

Dotarea cu echipamente performante pentru o căutare și expunere rapidă și de calitate a informației solicitate

Selectarea acelor documente de interes pentru elevi în vederea informării și formării lor personale și profesionale, spre dobândirea autonomiei și creșterea șanselor de realizare personală

Indicatori calitativi și cantitativi de evaluare a rezultatelor:

Conformitatea cu cerințele caietului de sarcini pentru:

Spațiu:

aspect, amenajare

Mobilier

Materiale și echipamente

Fondul documentar reorganizat:

Fond activ:

Corelat cu spațiilor modulare

Fond pasiv :

Conservat în spațiul de depozitare

Impactul estimat al implementării și al rezultatelor asupra grupului țintă:

Elevii vor dobândi competențe info-documentare: formarea culturii informației

Elevii și profesorii vor avea acces la informații într-un spațiu corespunzător, dotat și echipat în conformitate cu standardele domeniului

Creșterea numărului de elevi și cadre didactice ce apelează la serviciile centrului de documentare și informare

Creșterea numărului de activități specifice desfășurate în centrul de documentare și informare sau în colaborare cu acesta

Eficientizarea actului educațional prin diversificarea metodelor didactice de predare-învățare-evaluare

Bugetul proiectului:

Valoarea totală: 36.111 lei

Clasificare:

Amenajare: 13.885 lei

Dotare mobilier: 13.680 lei

Dotare materiale și echipamente: 8.546 lei

Propunerea de înființare a Centrului de Documentare și Informare (CDI):

Adresa din partea direcțiunii școlii către Casa Corpului Didactic (CCD) nr. 1123 din 19.10.2010

Aprobarea înființării Centrului de Documentare și Informare (CDI):

Dispoziția nr. 1 din 10.11.2010 privind înființarea Centrului de Documentare și Informare (CDI) în cadrul Colegiului Tehnic Textil Sibiu

Inaugurarea Centrului de Documentare și Informare (CDI):

La data de 20.05.2011

Fig. 5 Inaugurarea CDI

Organizarea și funcționarea CDI – suport al culturii informației

Prezentarea CDI: spațiile modulare specifice

Amplasare: Corpul B, parter: 2 săli – cca 110 m

Fig. 6 CDI imagine generală

Organizare: specifică conceptului de CDI: spații modulare:

Spațiul de primire și de afișaj – sala 1

Depunerea bagajelor

Panouri de afișaj:

Materiale informativ-ilustrative și de promovare a activităților din CDI

Regulamentul intern al CDI

Lucrări realizate de elevi pe diferite teme

Spațiul responsabilului CDI – sala 1

Situat în imediata apropiere a spațiului de primire

Amenajat și dotat pentru a îndeplini funcțiile necesare:

relaționare cu utilizatorii

consiliere info-documentară

funcții tehnice de gestionare a fondului documentar etc.

Spațiul lucrărilor documentare (cu caracter științific), al celor de ficțiune (beletristică) și de alt tip: clasificare, reprezentare, acces – ambele săli

Repartizarea volumelor (din fondul activ) în spațiile modulare ale CDI și aranjarea lor potrivit clasificării zecimale universale (CZU):

după conținut, pe clase și subclase tematice

Clasificare sistematic-alfabetică:

completarea aranjării sistematice (CZU) cu ordonarea alfabetică în cadrul domeniului:

regăsită în cotarea documentelor (localizarea la raft)

Lucrări documentare (cu caracter științific):

lucrări de referință (dicționare, enciclopedii, ghiduri, atlase etc.)

documente din toate domeniile cunoașterii: conform marilor clase CZU

Lucrări de ficțiune (beletristică):

literatură română și universală (anglo-americană, germană, italiană, franceză, rusă și altele):

cca 50% din fondul activ expus în CDI

Documente de artă:

monografii și albume de artă

Acces direct:

volumele existente la raft cu acces liber

publicațiile seriale (periodicele)

Acces indirect:

documentele audio-vizuale și electronice

Spațiul informatic – sala 1

4 stații de accesare a informației electronice de către utilizatori

Furnizare de baze de date și servicii

Local:

Catalogul electronic al fondului de carte

important instrument de informare asupra fondului documentar al CDI

De la distanță:

Baze de date

Documente webografice

Servicii de Internet

Spațiul orientării școlare și profesionale (OSP) – sala 1

Îndrumarea elevilor în alegerea carierei

Documente din domeniul consilierii carierei

Materiale informative privind ofertele educaționale

Deschis consilierii de specialitate

Spațiul documentării pedagogice – sala 1

Lucrări utile în pregătirea didactică

lucrări didactice de specialitate, metodologii, ghiduri

Documente pentru instruire și studiu din toate disciplinele predate în școală

culegeri, sinteze, cursuri, manuale etc.

Spațiul de lucru în echipă și individual – sala 2

Situat în preajma spațiului audio-vizual

Adaptat pentru activitate de grup sau individuală

Tipuri de activități desfășurate: didactice, audio-video, culturale etc.

Spațiul audio-vizual – sala 2

Fond de documente audio-vizuale și electronice

Echipamente și dispozitive tehnice:

Din dotare:

DVD-player

Plasma cu funcții multiple ( programe TV, conexiune la Internet)

Videoproiector

Laptop etc.

Destinat mai ales activităților de grup

Spațiul lecturii de destindere / Colțul lecturii de plăcere – sala 2

Lângă spațiul cu lucrări de ficțiune

Prevăzut cu:

Bibliografii recomandative

Documente periodice

Managementul organizării și funcționării CDI

Funcționarea CDI

Eșalonarea activităților în programul de funcționare (40 de ore /saptămână):

Activități presupuse de accesul programat:

inițiere / prezentare CDI noilor veniți

activități de cercetare documentară

animații audio-video

activități cultural-educative

Activități pe baza accesului liber:

Accesul liber la resursele infodocumentare ale CDI

Asistență informațională acordată individual sau în grupuri de utilizatori

Alte activități:

Gestionarea fondului documentar

Pregătirea materialelor și a documentelor necesare desfășurării activităților programate

Culegere a informațiilor în / din interiorul și exteriorul unității școlare

Instrumente ale activităților:

Instrumente de acces la informație: accesul liber la raft, signalectica, fondul de referință, catalogul digital, bibliografii

Materiale informative expuse în incinta CDI: pliante, afișe, regulament

Registrul Programări de activități în CDI

Registrul Evidența CDI: frecvență, documente, servicii accesate

Instrumente de evidență: RMF, RI-uri, gestiunea informatizată

Portofolii cu materialele realizate

Gestionarea fondului documentar

Activități presupuse de gestionarea fondului documentar:

Exploatarea colecțiilor:

Împrumutul documentelor la domiciliu

Consultarea publicațiilor în spațiul CDI

Obiective:

Instruirea profesională și personală

Realizarea lecturii școlare și a celei de plăcere

Resurse:

tradiționale: cărți; publicații seriale

audiovizuale și electronice: casete audio-video, CD, DVD etc.

baze de date electronice cu acces local

resurse WEB

Achiziția, evidența și prelucrarea biblioteconomică:

Noi achiziții de publicații: conform obiectivelor din dezvoltarea fondului documentar al CDI

Evidența și prelucrarea biblioteconomică a volumelor intrate (catalogare, clasificare, cotare, așezare sistematic-alfabetică)

Obiective:

Accesarea și regăsirea documentelor de interes școlar și personal

Utilizarea optimă a instrumentelor de evidență și de acces, ca și a instrumentelor de lucru în prelucrarea biblioteconomică

Resurse:

Financiare bugetare / extrabugetare

Evidență tradițională și informatizată

Acces liber la raft

Facilitarea accesului la resursele info-documentare:

Utilizarea documentelor de la raftul cu acces liber

Utilizarea instrumentelor de acces la informație: lucrări de referință, catalogul informatizat, bibliografii

Obiective:

Însușirea competențelor info-documentare de către elevi

Dezvoltarea abilităților de căutare, găsire, selectare și prelucrare a informațiilor în format tradițional și electronic

Resurse:

Sistemul dispunerii și clasificării volumelor la raft cu acces liber, conform CZU

Fondul de referință

Date statistice

Conform Evidenței CDI: frecvență, documente și servicii accesate de utilizatori: media anuală

Fig. 7 Date statistice conform Evidenței CDI: frecvență, documente și servicii accesate

Conform Fișelor de lectură / înscriere la CDI: an școlar 2013 – 2014:

Înscriși: 600 utilizatori

Activi: 550 utilizatori

Conform evidenței primare asupra fondului documentar (RMF, RI) și celei informatizate (fondul de carte): la sfârșitul anului școlar 2013 – 2014:

Fig. 8 Date statistice: fondul documentar

Cultura informației elevilor prin dobândirea competențelor info-documentare

Cunoașterea stucturilor info-documentare: CDI

Competențe specifice:

Orientarea în CDI și cunoașterea organizării sale specifice

Cunoașterea regulamentului de organizare și funcționare a CDI

Cunoașterea instrumentelor de acces la informația disponibilă în CDI

Activitate:

Prezentarea generală a CDI: cl. a IX-a: acces programat

Obiective operaționale:

Elevii:

O1 Să numească cel puțin patru spații specifice în CDI.

O2 Să precizeze condițiile de împrumut al publicațiilor.

O3 Să enumere cel puțin trei feluri de publicații care se consultă numai în spațiul

CDI.

O4 Să precizeze rolul Margaretei documentelor.

O5 Să efectueze o căutare la raftul cu acces liber.

Secvențe / conținuturi:

Salutul de bun-venit

Actualizarea cunoștințelor despre organizarea structurilor info-documentare de tip bibliotecă

Prezentarea prin analogie a bibliotecii școlare și a CDI, cu reliefarea distincțiilor privind CDI: spațiu modular, flexibil, multifuncțional, mai atractiv, cu resurse mai diversificate și variate

Lecturarea ROF intern al CDI, cu scurtă analiză:

Accesul liber și programat

Comportamentul în CDI

Organizarea fondului documentar:

Acces liber la raft

Sistematic-alfabetic (CZU)

Fondul de referință (enciclopedii, dicționare, ghiduri, atlase etc.)

Catalogul digital cu acces local

Alte tipuri de documente:

Audio-vizuale și electronice

Publicațiile în serie (ziare, reviste, anuare)

Consultarea / împrumutul documentelor

Condiții și termene

Excepții de la împrumut

Modalități de recuperare

Demonstrație de căutare și găsire a unui document la raft: un titlu din bibliografia școlară (ex. Romanul Mara de Ioan SLAVICI)

Reperare după domeniu prin:

Sistemul de afișaj:

Margareta documentelor

Etichete de raft

Reperare alfabetică după autor (numele de familie)

Signalectica etichetelor

Indicatoare literale

Distribuirea fișelor de lectură / înscriere la CDI

Resurse procedurale:

Metode expozitive, conversative, demonstrative

Organizare frontală, în grupuri, motrică

Resurse materiale și de timp:

Spațiul, mobilierul și fondul CDI

Raftul cu acces liber

Regulamentul CDI

Sistemul de afișaj, signalectica, materiale informative, pliante

Fișele de înscriere

1 – 2 ore didactice

Resurse umane:

Capacitatea elevilor de-a asimila noi cunoștințe și de a-și forma noi abilități

Colaborare cu profesorul diriginte

Rezultate / evaluare:

Verificarea prin sondaj

Vizitarea CDI

Înscrierea la CDI

Cunoașterea diferitelor tipuri de documente

Competențe specifice:

Distingerea documentelor în funcție de suportul și natura acestora

Diferențierea tipurilor de documente în funție de informația oferită

Compararea diferitelor tipuri de documente, asocierea documentului cu informația

Cunoașterea diferitelor tipuri de resurse prezente on-line

Activitate:

Comunicarea tipologiei documentare: documentele bibliografice și webografice

Clasa a IX-a

Acces programat

Obiective operaționale:

Din testul dat, elevii:

O1 Să stabilească varianta corectă dintr-o serie de cinci afirmații privind tipologia documentelor.

O2 Să asocieze elementele corespondente din documentele prezentate și caracteristicile lor.

O3 Să definească noțiunea de document și să precizeze clasificarea documentelor după modalitatea de apariție.

O4 Să numească trei tipuri de documente de referință.

O5 Să exemplifice cu lucrări de la raftul cu acces liber tipurile de documente în funcție de informația oferită.

Secvențe / conținuturi:

Evocarea tipurilor de documente cunoscute din structurile info-documentare frecventate (biblioteci, muzee, librării, arhive etc.)

Constatarea documentelor de bibliotecă:

specifice (cărți, periodice, documente audio-vizuale și electronice)

nespecifice (piese numismatice, medalii și decorații, opere de artă, documente arhivistice etc.)

Stabilirea caracteristicilor unui document bibliografic:

Entitate / unitate de bibliotecă cu destinație de:

informare, studiu, evidență

control bibliografic prin elemente de identificare specifice (conform ISBD)

Convenirea asupra criteriilor multiple de clasificare a documentelor, ca resurse de informare bibliografică și documentară:

Criteriul de grupare a documentelor în colecții: Referințe din CDI:

Documente grafice imprimate:

Monografii (documente primare și secundare):

Cartea științifică / documentară:

publicații primare, originale, din diverse domenii (și subdomenii) ale cunoașterii, precum:

volume din domeniul stiințelor exacte și naturale (matematică, fizică, chimie, biologie), cărți de istorie, de geografie, de științe sociale, în special de educație, ca și publicații de psihologie sau din domeniul științelor medicale, al religiei etc.

cartea de profil tehnic din domeniul industriei textile

publicații secundare, sinteze ale cunoștințelor fundamentale și/sau de profunzime dintr-un domeniu :

Lucările de referință au un rol important în activitatea de căutare și identificare a surselor de informare, scopul comun fiind de-a facilita accesul la informație. Se mai numesc materiale de referință sau instrumente de informare : enciclopedii, lexicoane, dicționare pe domenii, ghiduri, atlase, istoriile diferitelor domenii ale cunoașterii, sinteze documentare.

Cartea de beletristică

foarte bine reprezentată, atât în ce privește literatura română, cât și cea universală : literatură engleză și americană, franceză, rusă, germană, maghiară, italiană, scandinavă și alte literaturi, ponderea fiind de aproximativ 55% din totalul fondului de carte

Cartea de artă (monografii și albume de artă)

Periodicele (documentele seriale): ziare, reviste, anuare, almanahuri,

publicații referative etc.

unități bibliografice publicate într-o succesiune de unități fizice independente

periodicitatea lor se stabilește în funcție de perioada de timp în care se face succesiunea diferitelor fascicole: cotidian, săptămânal, bilunar, lunar, semestrial, anual etc. În funcție de această periodicitate, ele se grupează și se evidențiază ca unități de bibliotecă în: volume trimestriale (cotidianele), semestriale (săptămânalele și bilunarele), anuale (cele cu apariție lunară, semestrială).

ziarele și jurnalele (cotidiane, săptămânale, bisăptămânale) se disting prin transmiterea de informații cu caracter general

revistele (săptămânale, bilunare, lunare, trimestriale, anuale) – prin informații cu caracter special

anuarele – prin ample informații globale

Documente audio-vizuale și electronice:

vizuale: hărți, planuri, documente iconografice, diapozitive, microfilme

auditive: discuri, benzi și casete magnetice, CD-uri

audio-vizuale: filme, videocasete, CD-uri, DVD-uri

electronice: dischete, CD-uri, DVD-uri

După suportul material pe care se găsește informația:

hârtie, audio-video, magnetic, electronic

După informația oferită:

documentare (dicționar, enciclopedie, carte științifică etc.)

cărți de ficțiune (beletristică)

După modalitatea de apariție:

lucrări monografice (unități fizice finite)

lucrări seriale (periodice / publicații seriale)

După felul transmiterii informației (direct sau ca rezultat al prelucrării):

lucrări primare (originale, neprelucrate)

lucrari secundare și terțiare (lucrări de referință, instrumente de informare)

Menționarea resursele de informare și documentare prin WEB / Internet:

baze de date și informații on-line în rețea, cărți electronice, motoare de căutare, e-mail etc.

documentul webografic regăsit în standardele descrierii bibliografice (ISO 690)

caracteristicile principale ale resurselor on-line:

accesul la hyperdocumente prin linkuri / navigare de la un document la altul

documente hypermedia (din mai multe tipuri de media: text, imagine, sunet, mișcare)

Fig. 9 Tipuri de documente: resurse CDI

Sarcină de lucru: test

Fig. 10 Fișă de lucru: tipologia documentelor

Resurse procedurale:

Comunicarea:

expozitivă:

explicația

prelegerea

conversativă:

dialogul euristic

dezbaterea

scrisă: testul docimologic

Organizarea:

Frontală

În grupuri

Resurse materiale și de timp:

Resursele de informare bibliografică și documentară:

Fondul de carte: organizare pe domenii CZU

Fondul lucrărilor de referință: domeniul Generalități

Colecțiile de publicații seriale: prezentare pe titluri și cronologic

Colecțiile de documente audio-vizuale și electronice

Bazele de date locale: catalogul electronic

Resursele on-line: serviciul informatic

Fișele de lucru

Resursele de timp: 2 – 3 ore didactice

Resurse umane:

Capacitățile de învățare ale elevilor:

Receptivitate, înțelegere, analiză, aplicare

Colaborare cu profesorul diriginte sau de disciplină

Rezultate / evaluare:

Rezultatele testului docimologic

Exploatarea colecțiilor de documente

Lărgirea viziunii elevilor asupra tipologiei documentare

Stimularea interesului pentru utilizarea documentelor în complexitatea lor

Cunoașterea și utilizarea instrumentelor de acces la informație

Competențe specifice:

Cunoașterea sistemului de clasificare, cotare și ordonare a documentelor din CDI

Cunoașterea și utilizarea cataloagelor și a altor instrumente de acces la informație

Cunoașterea utilizării softului de gestionare informatizată a fondului documentar din CDI: căutare după autor, titlu, temă

Cunoașterea și utilizarea mijloacelor de acces la informație dintr-un document (sumar, cuprins, index, titlu, subtitlu, capitol, subcapitol)

Utilizarea motoarelor de căutare (WEB)

Activitate:

Sistematizarea și utilizarea instrumentelor de acces la informație din CDI

Clasa a IX-a:

Acces programat

Obiective operaționale:

În cadrul aplicației realizate, elevii:

O1 Să efectueze o căutare la raftul cu acces liber, precizând criteriile urmărite: sistemul de clasificare, ordonare și cotare în regăsirea volumelor.

O2 Să identifice în cadrul lucrărilor de referință noțiunile indicate, precizând lucrările și mijloacele de acces folosite pentru obținerea informațiilor.

O3 Să stabilească pentru titlurile indicate din bibliografii domeniul de apartenență conform cotei/indicilor CZU, tipul și criteriul de clasificare al bibliografiei consultate.

O4 Să precizeze etapele parcurse în catalogul informatizat al fondului de carte al CDI pentru accesarea unei descrieri bibliografice, având în vedere elementele de căutare specifice (autor, titlu, an de apariție, domeniu, indici CZU etc.).

O5 Să numească mijloacele de acces la informație din cadrul documentelor consultate pentru a răspunde cerințelor formulate în cadrul aplicației.

O6 Să realizeze prin motoarele web căutarea de informații pentru subiectele indicateprecizând datele de identificare ale documentelor webografice.

Secvențe / conținuturi:

Reliefarea funcției de facilitare a accesului la informații pe care o au instrumentele de informare prezente în CDI:

Raftul cu acces liber – informare directă, rapidă:

Posibilitatea beneficiarului de a-și alege singur informația dorită

Criteriul de ordonare este conținutul documentului și succesiunea alfabetică a numelor de autori sau a primului cuvânt din titlu (pentru lucrările anonime sau cu mai mult de trei autori)

Organizarea sistematic-alfabetică este cea mai răspândită și mai avantajoasă metodă, folosită în majoritatea bibliotecilor, pe baza sistemului clasificării zecimale universale (CZU) și a sistemului Cutter de atribuire a semnului de autor în cotarea documentelor.

Cota sistematic-alfabetică indică locul (adresa) documentului la raft.

Semnalarea paricularităților în sistemul de cotare și așezare a volumelor la raft, precum: cotarea și situarea operelor biografice sau biobibliografice la numele personalității descrise și în cadrul domeniului în care a activat; neutilizarea diacriticelor în sistemul de cotare etc.

Fondul de referință – consultare și informare în spațiul CDI

Se constituie din documente secundare și terțiare, care sunt rezultatul prelucrării analitice și sintetice a documentelor

Lucrări de referință: documente monografice și periodice (enciclopedii, lexicoane, dicționare pe domenii, ghiduri, atlase, reviste de referate, buletine de informare etc.)

Documente secundare cu caracter special: cataloage și bibliografii

Sistemul de cataloage :

modalitatea de identificare fizică și intelectuală a documentelor

gestionarea intelectuală a colecțiilor (pertinența, coerența achizițiilor, eliminările)

ansamblul descrierilor de documente elaborat în vederea regăsirii lor cu ajutorul unei strategii predeterminate

Catalogul tradițional :

Catalogul alfabetic pe nume de autori și titluri include fișele tuturor publicațiilor bibliotecii, în ordinea alfabetică a numelor autorilor, respectiv a titlurilor lucrărilor anonime și a celor cu peste trei autori

Catalogul sistematic, bazat pe sistemul de clasificare zecimală universală (CZU), ordonează fișele cu descrierile bibliografice principale ale publicațiilor după conținutul acestora, pe domenii, subdomenii și în ordinea dată de indicii CZU

Catalogul informatizat:

Catalogul informatizat (OPAC – Online Public Access Catalogue ) oferă o consultare organizată, furnizând în timp scurt informații combinate (autor, titlu, date editoriale etc.).

Accesul la catalog se poate face de la stații locale sau de la distanță

În CDI al C. T. Cibinium Sibiu este disponibil, cu acces local, de intranet, catalogul informatizat al cărților în programul Access, realizat pe baza softului donat în anul 2004 de către Biblioteca Universității „L. Blaga” din Sibiu.

Bibliografiile realizate pe baza fondului documentar

Îndrumătoare spre cunoaștere prin identificarea și semnalarea surselor

Liste de lucrări referitore la un anumit subiect, domeniu sau persoană, obținute ca urmare a culegerii, descrierii și clasificării unor documente

Tipologia bibliografiilor este variată și diversă, în funcție de criteriile de clasificare avute în vedere, precum:

conținut: generale și speciale

extindere: exhaustive și selective

profunzime: descriptive și analitice (adnotări, referate, rezumate)

cronologic : curente, retrospective, cumulative

În CDI – C. T. Cibinium un important instrument de informare îl constituie sistemul de bibliografii elaborate asupra fondului documentar și a noilor titluri de publicații achiziționate. Aceste bibliografii sunt concepute și utilizate mai ales pentru popularizarea și comunicarea fondului documentar, în vederea promovării lecturii în rândul elevilor. Exemple:

Bibliografia analitică: Recomandări de lectură (beletristică)

Bibliografia selectivă: Bibliografie: Turism (d.p.d.v. economic, tehnic, geografic)

Bibliografie curentă după tipul documentului: Noutăți în fondul documentar (carte, periodice, audio-vizuale și electronice)

Utilizarea catalogului electronic al fondului de carte din CDI

Mijloacele de acces la informație dintr-un document

Prezentarea și semnalarea distribuției diferite a elementelor de identitate și a mijloacelor de acces la informație dintr-un document (de tip carte), în funcție de prezentarea editorială și aparatul cărții:

coperta, pagina de antetitlu, pagina de titlu și verso-ul ei:

autor sau coautori

titlu, subtitlu și / sau informații despre titlu

mențiuni de responsabilitate secundară (traducător, ilustrator, redactor s.a.)

datele publicării: loc, editură, an

serie, colecție

ISBN (numărul standard internațional atribuit publicației)

Caseta CIP (descrierea bibliografică înaintea publicării)

cuprins (capitole, subcapitole) / tabla de materii / sumar

lista de abrevieri

prefață / introducere / cuvânt înainte / studiu introductiv

tabel cronologic / biobibliografic

notele de subsol

postfață / aprecieri critice

glosar / termeni științifici

index de nume, de localități, de cuvinte-cheie etc.

bibliografie

anexe etc.

Fig. 13. Mijloace de acces la informație dintr-un document: resurse CDI (1)

Fig. 14 Mijloace de acces la informație dintr-un document: resurse CDI (2)

Motoarele de căutare WEB

Căutarea pe internet reprezintă utilizarea unor instrumente de căutare pentru găsirea serverelor Web unde pot fi stocate documente, baze de date sau colecții de site-uri.

Aceste instrumente sunt reprezentate în principal de motoare și meta-motoare de căutare.

Motoare de căutare

Permit căutarea de la o mică parte a paginilor Web existente, până la 90%

Exemple: Google, Alta Vista Advanced Search, Lycos, Northen Light Power Search, AlltheWeb, Yahoo

Unul dintre cele mai utilizate motoare de căutare este GOOGLE, care are cea mai mare bază de pagini Web: www.google.ro

Fig. 15 Motoare de căutare Web: Google

Fig. 16 Motoare de căutare Web: Yahoo

Meta-motoarele de căutare

Nu au o bază de căutare proprie; ele trimit cuvintele cheie simultan la câteva motoare de căutare pentru a se face căutarea în bazele acestora.

Exemple: Vivisimo: www.vivisimo.com; Metacrawler: www.metacrawler.com

Fig. 17 Meta-motoare de căutare Web: Metacrawler

Aplicație:

Sarcini de lucru distribuite pe 7 grupe a câte 4 elevi, în funcție de specificul competențelor:

Fig. 18 Fișe de lucru: insrtumente de acces la informație

Resurse procedurale:

Metode:

de comunicare orală: expozitive (explicații, prelegeri), conversative (dialog euristic, dezbatere):

în transmiterea cunoștințelor despre caracteristicile și particularitățile instrumentelor de acces la informație

de explorare: demonstrație, experiment:

în utilizarea experimentală a resurselor avute în vedere

acționale: aplicațiile efectuate de către elevi, organizați în grupe, pentru accesarea instrumentelor care facilitează accesul la informație

Organizarea:

în funcție de etapele activității:

frontal

în grupuri

motric

Resurse materiale și de timp:

Raftul cu acces liber:

organizare sistematic-alfabetică:

documentare

beletristică

Lucrările de referință: grupa CZU: Generalități

Bibliografiile realizate în CDI

Catalogul electronic al fondului de carte din CDI

Resursele web accesate de la serviciul informatic pentru utilizatori

Suportul de aplicații destinate elevilor

3 – 4 ore didactice

Resurse umane:

cunoștințele și deprinderile anterioare ale elevilor privind tipologia documentară și utilizarea diverselor mijloace de acces la informație

colaborarea cu cadrele didactice

Rezultate / evaluare:

Aplicațiile realizate de către elevi

Completarea competențelor info-documentare

Exploatarea resurselor informaționale din CDI

4.4. Etapele unei cercetări documentare: de la definirea subiectului la evaluarea produsului cercetării

Domeniile de competență:

Definirea subiectului de cercetare și a problematicii sale

Selectarea documentelor corespunzătoare subiectului de cercetare

Colectarea și prelucrarea informațiilor pertinente în vederea comunicării

Comunicarea informației sub diverse forme

Evaluarea informației, demersului cercetării și a produsului cercetării

Activitate: Realizarea unei cercetări documentare

Tema: Istoricul cărții

Clasa a IX – a:

acces programat

Definirea subiectului de cercetare și a problematicii sale

Competențe specifice:

Transpunerea în cuvinte-cheie a temei de cercetare

Actualizarea ideilor și cunoștințelor referitoare la subiectul de cercetare

Elaborarea unui plan de cercetare documentară

Obiective operaționale:

În cadrul sarcinii de lucru, elevii:

O1 Să găsească cel puțin trei cuvinte-cheie pentru conceptul de carte.

O2 Să definească noțiunea de scriere în propria lor viziune.

O3 Să asocieze cel puțin un aspect fundamental al cărții fiecărei mari etape istorice.

O4 Să enumere trei titluri de cărți reprezentative, precizându-le apartenența spațio-temporală.

O5 Să menționeze un titlu din bibliografia utilă pentru cercetarea documentară a temei / subiectului definit.

Secvențe / conținuturi:

Schițarea subiectului de cercetare prin cuvinte-cheie:

Scriere: tipuri, suporturi, instrumente de scris

Epoci / perioade istorice: Antichitatea, Evul Mediu, Renașterea, Epoca Modernă, Epoca Contemporană, Era Informațională

Forma cărților: tăblițe de lut, papirusuri, pergamente, codexuri, incunabule, tipărituri, electronice

Cărți / scrieri reprezentative: Epopeea lui Ghilgameș, Mahabharata, Biblia

Biblioteci de referință: Biblioteca din Ninive, Biblioteca din Alexandria

Cartea / scrisul în spațiul românesc: primele scrieri, primele cărți

Evocarea cunoștințelor anterioare referitoare la tema de cercetat:

Noțiunile despre carte: elemente fizice, editoriale, de conținut

Caracteristici esențiale ale epocilor istorice: delimitare spațio-temporală

Relația dintre scris și carte: tipuri, suporturi și forme cunoscute

Relația dintre carte și bibliotecă: titluri, denumiri reprezentative

Cartea pe teritoriul României: începuturi, cărți cunoscute

Definirea subiectului prin elaborarea unui plan de cercetare documentară

Scrisul – formă premergătoare a cărții

Tipuri, suporturi, instrumente de scris: evoluție istorică

Istoricul cărții

Cartea în Antichitate

Tăblițele de lut mesopotamiene: producții literare

Papirusurile egiptene: lucrări reprezentative

Cartea în Evul Mediu

Context: scriptorii, copiști, texte religioase

Pergamentul – suport predilect al cărții medievale

Arta cărții manuscrise: realizări celebre

Apariția hârtiei în Europa

Cartea Renașterii

Apariția tiparului (1450): Biblia lui Gutenberg

Incunabulele: primele cărți tipărite (1450 – 1500)

Cartea în Epoca Modernă

Caracteristici fizice și de conținut

Cărți monumentale: Enciclopedia

Cartea în Epoca Contemporană

Apogeul cărții tipărite

Cartea în Era Informațională

Trecerea la suportul electronic

Cartea electronică și biblioteca virtuală

Cartea în spațiul românesc

Cărți manuscrise și tipărite

Bibliografia minimală recomandată

Sarcină de lucru:

Fig. 19 Fișă de lucru: definirea subiectului de cercetare

Selectarea documentelor corespunzătoare subiectului de cercetare

Competențe specifice:

Identificarea diferitelor resurse documentare (pe toate suporturile, inclusiv on-line)

Realizarea cercetării utilizând instrumente de acces la informație

Notarea referințelor bibliografice ale documentelor selecționate

Obiective operaționale:

În cadrul sarcinii primite, elevii:

O1 Să identifice, fiecare, cel puțin două documente pe suport de hârtie și două documente on-line.

O2 Să folosească pentru căutarea documentelor următoarele trei instrumente de acces la informare:

Raftul cu acces liber

Catalogul informatizat al fondului de carte din CDI

Motoarele de căutare on-line

O3 Să realizeze notița bibliografică pentru fiecare din documentele găsite, utilizând modelul recomandat.

Secvențe / conținuturi:

Identificarea resurselor documentare: bibliografie orientativă

Documente de tip carte pe suport de hârtie:

Duță, Victor. Călătorie în lumea scrierii și tiparului. București: Sport-Turism, 1988

Flocon, Albert. Universul cărților. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1976

Georgescu-Tistu, N. Cartea și bibliotecile. București: 1972

Lipin, L.; Belov, A. Cărțile de lut. București: Editura Științifică, 1962

Matei, Horia. Tiparul. București: Editura Științifică, 1964

McLuhan, Marshall. Galaxia Gutenberg. București: Editura Politică,1975

Olteanu, Virgil. Din istoria și arta cărții: Lexicon. București: Editura Enciclopedică, 1992

Tomescu, Mircea. Istoria cărții românești de la începuturi până la 1918. București: Editura Științifică, 1968

Documente on-line:

Berciu-Drăghicescu, Adina. Arhivistica și documentaristica. [on-line]. 2002. [14.11.2014]. Istoria cărții și a bibliotecilor. http://ebooks.unibuc.ro/istorie/arhivistica/5cap3.htm

Ittu, Constantin. Vademecum bibliologic. Alba-Iulia: Altip, 2008. [pdf]. [on-line]. [14.11.2014]. http://www.brukenthalmuseum.ro/pdf/Biblioteca_Brukenthal/XXX/BB%20XXX.pdf

Wikipedia. Istoria scrisului. [on-line]. 05.11.2014. [14.11.2014]. http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_scrisului

Utilizarea instrumentelor de acces la informație:

Catalogul electronic al fondului de carte din CDI

Fig. 20 Catalogul electronic al CDI utilizat în căutarea documentelor

Motoarele de căutare on-line pentru documentele web

Fig. 21 Accesarea documentelor web prin motoare de căutare

Raftul cu acces liber (RAL)

Fig. 22 Raftul cu acces liber: resursă CDI

Notarea referințelor bibliografice ale documentelor selecționate pentru subiectul de cecetare

Sistematizarea referințelor bibliografice după tipurile de documente abordate global sau analitic:

Entități independente: monografice și seriale

Părți / contribuții din publicații independente (capitole de carte, articole de reviste / ziare)

Respectarea unor norme și convenții (la nivel internațional) în redactarea notiței bibliografice, privind:

Elementele de identitate / datele bibliografice exterioare ale publicației / documentului

Ordinea de redare

Punctuația folosită

Practicarea unor stiluri / sisteme diferite de descriere bibliografică de către instituții de prestigiu (APA, MLA, ISO etc.), privind mai ales punctuația

Adoptarea unui anumit sistem standardizat (autorizat) pentru respectarea principiului de uniformitate bibliografică în descrierea documentelor

Prezentarea câtorva modele, în conformitate cu normele existente, pentru diferite tipuri de documente, abordate global (entitate) sau analitic (parte / contribuție)

Carte:

NUMELE, Prenumele. Titlul cărții. Locul apariției: editor /editură, anul apariției. Număr de pagini. Colecția (dacă există)

Capitol dintr-o carte:

NUMELE, Prenumele. Titlul cărții. Locul apariției: editor, anul apariției. Colecția. Titlul capitolului. Pagina capitolului

Articol dintr-un periodic

NUMELE, Prenumele. Titlul articolului. Titlul periodicului, data apariției, numărul. Secvența de pagini unde se găsește articolul

Document on-line / site internet

NUMELE, Prenumele. Titlul / Titlul paginii de primire. [on line]. Data publicării pe internet / ultimei actualizării. [data consultării]. URL –ul

Sarcină de lucru: Aplicație

Fig. 23 Fișă de lucru: selectarea documentelor și notarea referinței bibliografice

Colectarea și prelucrarea informațiilor pertinente în vederea comunicării

Competențe specifice:

Consultarea documentelor și selectarea celor mai pertinente informații

Desprinderea mesajului esențial și luarea de notițe

Reformularea informației în manieră personală, fără modificarea sensului; asocierea, după caz, de exemple și argumente, texte sau imagini etc.

Identificarea și respectarea dreptului de utilizare a informației, a dreptului de autor

Structurarea informațiilor – ordonarea informațiilor pentru a răspunde întrebării / subiectului de cercetare, echilibrarea diferitelor părți

Indicarea surselor pentru citate sau documente inserate. Completarea bibliografiei

Realizarea produsului final. Respectarea cerințelor inițiale. Alegerea produsului final conform cerințelor și modului de comunicare stabilit.

Obiective operaționale:

În cadrul sarcinii de lucru, elevii:

O1 Să colecteze din documentele bibliografice corespunzătoare toate informațiile

necesare pentru elaborarea produsului final, conform cerințelor subiectului de cercetare (definit în etapa I).

O2 Să folosească tehnicile de esențializare a textului de prelucrat (scheme, schițe).

O3 Să utilizeze succesiv metoda analitică și sintetică de prelucrare și organizare a informațiilor pentru obținerea produsului final.

O4 Să realizeze notițele bibliografice ale documentelor utilizate, respectând dreptul de autor.

Secvențe / conținuturi:

Consultarea (selectivă) din cadrul bibliografiei recomandate a cel puțin trei resurse, precum și a celor identificate în demersul personal

Probarea pertinenței informațiilor prin coroborarea cu planul elaborat (în etapa I) pentru definirea subiectului de cercetare

Utilizarea lecturii:

ca instrument de informare și documentare

cu scop creativ:

realizarea unor produse de cercetare documentară

de la cele mai simple până la unele mai elaborate (rezumat, conspect, referat, eseu etc.)

prin formele:

analitică (de la întreg la parte)

sintetică (de la parte la întreg)

critică (reflexivă, analiză interpretativă)

pentru luarea notițelor, folosind:

tehnici de esențializare a mesajului: scheme, schițe, cuvinte-cheie

metode de prelucrare a textului scris:

analitică: extragerea de date, condensarea conținutului

sintetică: reunirea logică a informațiilor din prelucrarea analitică, generalizare, sistematizare

Reformularea informațiilor în manieră personală:

Reflecția personală:

Concentrare a intelectului

Gândire reflexivă

Spirit critic

Autonomie cognitivă

Realizarea de conexiuni:

Relaționarea dintre informații și dintre surse documentare

Asocierea, după caz, de: exemple, argumente, texte, imagini etc.

Structurarea informațiilor pentru a răspunde subiectului de cercetare:

Ordonarea informațiilor prelucrate /reformulate

Sistematizarea în manieră sintetică a datelor extrase (din prelucrarea analitică)

Particularizarea în structurarea datelor în funcție de produsul cercetării

Identificarea și respectarea dreptului de utilizare a informației, a dreptului de autor, prin:

Indicarea surselor pentru citate sau documente inserate

Completarea bibliografiei

Realizarea produsului final:

Alegerea produsului final conform:

cerințelor stabilite în definirea subiectului (etapa I)

modului de comunicare stabilit: direct, la distanță, oral, scris

regulilor de bază în realizarea diferitelor tipuri de produse (conspect, referat, eseu, organizator grafic, prezentare PP)

Sarcină de lucru: Aplicație

Fig. 24 Fișă de lucru: Colectarea și prelucrarea informațiilor

Fig. 25 Consultarea documentelor și colectarea informațiilor: resurse CDI

Comunicarea informației sub diverse forme

Competențe specifice:

Stabilirea modului de prezentare și a cadrului prezentării

Cunoașterea unor modalități și tehnici de comunicare (directă, la distanță, orală, scrisă)

Cunoașterea și aplicarea unor reguli de bază în realizarea diferitelor tipuri de produse

Prezentarea / comunicarea produsului final

Obiective operaționale:

În cadrul sarcinii de lucru, elevii:

O1 Să prezinte individual produsul final realizat în demersul cercetării documentare, folosind una din formele adecvate de comunicare (în scris / electronic / e-mail), în funcție de tipul produsului.

O2 Să susțină, în formă orală / directă, prin reprezentanții grupurilor, trăsăturile comune ale produselor echipei, în funcție de tipul produsului ales.

Secvențe / conținuturi:

Organizarea modului și a cadrului de prezentare: Exemplificare:

Constituirea grupurilor de elevi în funcție de tipul produsului realizat:

5 grupuri de elevi pentru 5 tipuri de produs:

Fiecare grup: un tip de produs:

Produsele individuale ale membrilor

Susținerea tipului de produs la nivelul grupului de către un reprezentant (10 min.)

Gr.1: Conspectul

Gr. 2: Referatul

Gr.3: Eseul

Gr. 4: Organizatorul grafic

Gr.5: Prezentarea power point

Modalități / tehnici de comunicare a produselor elevilor:

Oral / direct: prezentarea organizată pe grupuri a fiecărui tip de produs

Scris / la distanță: transmiterea în scris (pe suport de hârtie sau electronic) a produselor individuale

Respectarea regulilor de bază în realizarea diferitelor tipuri de produse, pornind de la cerințele prezentate în etapa de definire a subiectului de cercetare:

Conspectul:

Notare sintetică, sistematică a datelor esențiale privind un subiect

Informații de completare în expunerea ideilor

Utilizarea formelor verbale impersonale

Materializare a datelor caracteristice dintr-o lucrare

Notarea referinței bibliografice

Referatul științific:

Sinteză tematică din mai multe lucrări

Reflectare în rezumat a informațiilor de bază din mai multe documente primare

Redarea referințelor bibliografice

Eseul structurat:

Consemnare a ideilor și a conexiunii dintre ele

Reflectarea cerințelor temei

Emitere de păreri personale

Consemnarea surselor bibliografice

Organizatorul grafic:

Reprezentare grafică schematică având în centru subiectul / tema cercetării și, de jur-împrejur, ideile-satelit

Reprezentare concentrată de idei și sub-idei trasate de la stânga la dreapta, de sus în jos, în jurul temei centrale

Specificarea sursei bibliografice utilizate

Aplicația cercetării în progam informatic: Power Point

Constituirea a 14 – 15 slide-uri

Repartizarea echilibrată text-imagine

Redarea concisă și sistematică a ideilor prin facilitățile grafice ale aplicației

Adăugarea referințelor bibliografice inclusiv pentru inserarea documentelor webografice (imagini preluate de pe internet)

Prezentarea / comunicarea produsului final:

Individual:

unul din tipurile de produse propuse (conspect, referat, eseu, organizator grafic, prezentare PP)

în scris / la distanță (pe suport de hârtie / electronic / e-mail)

În cadrul echipelor organizate:

Fiecare din cele cinci tipuri de produse:

prezentare orală / directă, prin reprezentanți, a caracteristicilor comune ale produselor de același tip

Sarcină de lucru: Comunicarea produselor cercetării documentare

Fig. 26 Fișă de lucru: Comunicarea produselor cercetării documentare

Fig. 27 Produs al cercetării documentare: Prezentare power point

Evaluarea informației, demersului cercetării și a produsului cercetării

Competențe specifice:

Evaluarea produselor rezultate în urma cercetării (conținut, formă, mod de comunicare și prezentare) în funcție de datele furnizate în cerință sau de alți indicatori

Aprecierea critică a propriei contribuții și a contribuției celorlalți

Conștientizarea propriilor limite și reușite

Obiective operaționale:

În cadrul sarcinii de lucru, elevii:

O1 Să precizeze limitele și reușitele în evaluarea produsului propriu (autoevaluare), pe baza cerințelor din lista de verificare comunicată, alegând nivelul de realizare estimate

O2 Să noteze limitele și reușitele în evaluarea prin schimb (evaluare reciprocă) a produsului unui coleg, pe baza acelorași criterii indicate.

O3 Să cuantifice rezultatele celor două evaluări, precizând asemănări și/sau deosebiri.

Secvențe / conținuturi:

Stabilire:

Tipul de evaluare:

Produs:

Produsele convenite ale elevilor la finalul etapelor de cercetare documentară: conspecte, referate, eseuri, organizatoare grafice, prezentări power point.

Instrumentul de evaluare:

Listă de verificare:

Cerințe de: conținut, formă, comunicare, prezentare

Nivel de realizare

Momentul de evaluare:

Finalul activității de cercetare documentară

Comunicarea instrumentului de evaluare: lista de verificare:

Fig. 28 Instrument de evaluare: lista de verificare

Autoevaluarea și evaluarea reciprocă a elevilor asupra produselor finale:

Pe baza listei de verificare:

Autoevaluarea elevilor asupra produselor lor

Evaluarea reciprocă a produselor, în cadrul activității de cooperare

Notarea și obținerea unui punctaj individual din cele două tipuri de evaluare

Reliefarea reușitelor și conștientizarea limitelor în realizarea cercetării documentare:

Reușite:

Îndeplinirea cerințelor din lista de verificare

Limite:

Minusuri constatate în îndeplinirea cerințelor pentru realizarea corespunzătoare a produsului

Sarcină de lucru: aplicarea listei de verificare: individual și reciproc

Fig. 29 Fișă de lucru: aplicarea listei de verificare

Resurse procedurale:

Metode didactice:

Metode clasice:

Transmiterea și însușirea cunoștințelor:

Comunicarea orală:

Expozitivă: explicația, prelegerea:

ex.: prezentarea tipurilor de scriere, a evoluției istorice a cărții; indicarea surselor bibliografice

Conversativă: dialogul euristic, dezbaterea

ex.: completări cu răspunsuri ale elevilor privind conceptul de carte, specificul și influențele epocilor istorice în evoluția cărții

Scrisă: lectura, activitatea cu documentele:

ex.: parcurgerea unor texte edificatoare din documentelor bibliografice indicate / identificate pe tema istoriei cărții;

Internă / intracomunicarea: reflecția personală, introspecția:

ex.: exercițiul meditației, analiza interpretativă (lectura critică), exercițiul imaginației (lectura creatoare)

Explorare / cercetare:

Directă:

observația, experimentul elevilor în cercetarea documentară:

ex.: documentele selectate pentru colectarea informațiilor

Indirectă:

demonstrația presupusă de:

utilizarea diferitelor resurse info-documenrare:

ex: folosirea demonstrativă a instrumentelor de acces la informare pentru căutarea documentelor

exploatarea textului în vederea realizării unor produse:

ex.: demonstrarea tehnicilor de esențializare a mesajelor unui text dintr-un document selectat

De acțiune:

Reale:

exercițiul: din diferitele sarcini de lucru distribuite elevilor

lucrări practice: produsele finale ale cercetării documentare

Metode moderne:

Instruirea asistată de calculator (IAC):

Suport în transmiterea și însușirea cunoștințelor

Învățarea prin cooperare:

Schimb de idei / opinii în realizarea sarcinilor de lucru

Metode de evaluare:

Tradiționale:

Orale: verificare prin sondaj, chestionare orală

Scrise: teste, chestionare scrise

Practice: aplicații ale cunoștințelor și deprinderilor (ex.: utilizarea instrumentelor de acces la informare, realizarea notiței bibliografice)

Complementare:

Observația sistematică

Diferite produse: referatul, eseul, prezentarea power point etc.

Autoevaluarea: pe baza unui instrument de evaluare (lista de verificare)

Organizarea:

în funcție de etapele activității:

frontal: definirea subiectului cercetării

individual: prelucrarea informațiilor în vederea comunicării

în grupuri: comunicarea informației pe tipuri de produse

motric: căutarea documentelor cu ajutorul instrumentelor de acces la informație

Resurse material și de timp

Spațiul și mobilierul pentru activitatea colectivă

Echipamentul corespunzător instruirii asistate de calculator (laptop, videoproiector)

Documentele bibliografice folosite în demersul cercetării

Instrumentele de acces la informare utilizate în identificarea documentelor

Fișele de lucru ale elevilor

5 ore didactice (câte una pentru fiecare etapă din activitatea de cercetare documentară)

Resurse umane:

Cunoștințele și deprinderile anterioare ale elevilor

Capacitățile dezvoltate ale elevilor pentru noi competențe info-documentare

Colaborări cu personalul didactic

Rezultate / evaluare:

Feed-back-urile elevilor:

Chestionare orale și scrise / testări:

Răspunsuri vizând însușirea cunoștințelor

Exerciții și aplicații:

Dovedirea abilităților și deprinderilor în utilizarea cunoștințelor aplicative (realizarea referinței bibliografice, utilizarea instrumentelor de acces la informare etc.)

Produsele finale ale cercetării documentare:

Aptitudini în elaborarea unor produse info-documentare complexe, prin folosirea tehnicilor și metodelor de prelucrare a informațiilor în vederea comunicării sub diverse forme

Perfecționarea competențelor info-documentare:

Finalizarea ciclului de formare a competențelor info-documentare

Autoevaluarea și evaluarea reciprocă a elevilor:

Metode complementare și moderne

Folosirea unui instrument de evaluare

Utilizarea resurselor CDI în activitatea didactică

Forme de completare a culturii informației în CDI

Activitățile culturale

Funcția culturală a Centrului de Documentare și Informare (CDI), potrivit Regulamentului, Art. 32, lit. b), este relevată de o serie de tipuri de activități specifice, precum:

Animații de lectură și de lectură a imaginii

Activități audio-video: diverse vizualizări, audiții

Activități mass-media: presă, radio, tv.

Vizite și întâniri tematice

Parteneriate, schimburi culturale, dezbateri

Activități tematice și prilejuite de diferite evenimente

Ateliere de creație, expoziții ș.a.

Activități de tip audio-vizual / animații audio-video

Obiectiv general: Completarea culturii generale și informaționale în mod recreativ

Tipuri: materiale de completare a orelor didactice (tip non-formal): filme documentare și artistice, audiții din muzica clasică, diverse preluări de pe Internet, TV sau documente electonice – suport (CD-uri, DVD-uri)

Ilustrare: Vizionarea filmului Povestea lui Ron

Obiective specifice:

Marcarea Zilei Mondiale a Educației (5 octombrie)

Sensibilizarea elevilor față de valorile educației și eforturile educatorului

Promovarea unui model atipic de educator și a performanțelor profesionale și școlare obținute, prin:

modalitățile de comunicare și relaționare inedite, eficiente, minunate

pasiune și devotament pentru educație

iubirea copiilor și promovarea unității între oameni

Fig. 30 Activitate audio-vizuală: filmul Povestea lui Ron

Resurse:

Materiale: spațiul audio-video; echipamentul tehnic (plasmă, videoproiector, laptop, DVD-player, boxe); documente de tip audiovizual; resurse online

De timp: intervalul 1 – 5 octombrie; orele de dirigenție

Umane: colaborare cu diriginții; clasele IX – XII

Evaluare:

Feed-back-ul direct: impresii, discuții

Chestionare

Activități culturale tematice

Obiectiv general: Stimularea interesului cultural și artistic al elevilor, valorificarea potențialului lor cognitiv și creativ privind specificul manifestărilor culturale tematice (reprezentări artistice – poezii, cântece, desene; semnificații, valori, importanță)

Exemplificări: Chipurile Toamnei; Rapsodii de primăvară; Legenda anotimpurilor; Înger vs demon; Antidrog; Adolescența ș.a.

Ilustrare: Antidrog, activitate susținută de întâlnirea tematică cu scriitorul Silviu Guga, autorul romanului Băiatul din două lumi

Obiective specifice:

Prezentarea unor contra-exemple, în manieră cultural-artistică, pentru combaterea consumului de droguri în rândul adolescenților

Sensibilizarea elevilor pentru conștientizarea asupra consecințelor nefaste ale folosirii de droguri

Impactul urmărit prin prezentarea romanului Băiatul din două lumi de către autor

Valențele culturale date de întâlnirea cu un scriitor, aplecat asupra problemelor la vârsta adolescenței

Conținut / secvențe:

Prezentarea cărții, cu un subiect inspirat din realitatea necruțătoare a folosirii drogurilor la vârsta adolescenței:

Invitat de onoare: Silviu Guga, autorul romanului Băiatul din două lumi

Un original program artistic, după un scenariu colectiv, cu piesă de teatru, montaj tehnic audio-vizual și elemente interactive, realizat de către un grup de elevi, reuniți în trupa Let's play! a școlii

Fig. 31 Activitatea tematică Antidrog: întâlnire cu scriitorul Silviu Guga

Resurse:

Materiale: spațiul activității de grup și audio-video

De timp: 22.11.2012

Umane: colaborare cu: partener extern – scriitorul Silviu Guga; Catedra de limbă și comunicare; echipa de teatru a școlii: Let's play! (elevi de clasa a IX-a și a X-a); publicul spectator (elevi și profesori)

Evaluare:

Discuțiile interactive generate de prezentarea și motivațiile făcute romanului de către autor

Reacțiile, atitudinea spontană și interesul elevilor

Informarea și portofoliul realizat pe baza activității

Activități culturale consacrate unor evenimente

Obiectiv general: Cunoașterea și aprofundarea unor importante evenimente din viața societății în plan local, național sau internațional, cu caracter aniversar, comemorativ sau ocazional

Evenimente calendaristice

Exemplificări: Ziua Limbilor Europei (26 Septembrie); Ziua Mondială a Educației (5 Octombrie); Ziua Națională a României (1 Decembrie); Aniversarea lui M. Eminescu (15 Ianuarie); Unirea Principatelor Române (24 Ianuarie); Ziua Internațională a Femeii (8 Martie); Ziua Mondială a Cărții (23 Aprilie); Ziua Europei (9 Mai) ș.a.

Ilustrare: Ziua Mondială a Cărții – 23 Aprilie: Cartea în istoria umanității

Obiective specifice:

Informarea elevilor cu privire la semnificațiile datei aniversare mondiale a cărții, potrivit calendarului UNESCO

Conștientizarea importanței cărții în viața umanității și în societatea informațională

Formarea unor opinii, atitudini și idei specifice unei conduite care să determine o lectură activă, susținută în rândul elevilor

Conținut / secvențe:

Ziua Mondială a Cărții: prezentare de semnificații și context

Repere istorice asupra cărții: incursiune în epocile scrisului și materialelor primitoare de scris, de la tăblițele sumeriene cu scriere cuneiformă până la cartea în format electronic: prezentare lecturată și proiecție de prezentare power point

Cartea clasică vs. e-book:

Scenetă în interpretarea unui grup de elevi din clasa a X-a

Prezentare power point

Dialog interactiv cu publicul spectator

Prezentare: rezultat sondaj de opinie (stradal)

Lecturare /recitare din lirica clasică, contemporană, românească și universală: Cărțile de Mihai Eminescu; Testament de Tudor Arghezi; Gândurile mele s-au ascuns într-o carte de Ovidiu Stancu; Poemul darurilor de Jorge Luis Borges

Gânduri despre carte și lectură, prin citate celebre, rostite în lectură alternativă

Proiecție de imagini din Librăria Humanitas din Sibiu: activități cotidiene și evenimente

Fig. 32 Ziua Mondială a Cărții: Cartea în istoria umanității

Resurse:

Materiale: spațiul activităților de grup și audio-video; echipamentul tehnic (plasmă, videoproiector, laptop, DVD-player, boxe); documente de tip audiovizual; resurse online; documente tradiționale

De timp: 23 Aprilie sau data cea mai apropiată (anual)

Umane: colaborări: Catedra de Limbă și comunicare și de Socio-umane; elevi selectați din clasele IX – XII; partener extern: Librăria Humanitas; publicul spectator

Evaluare:

Impactul pozitiv asupra elevilor prin abordarea de tip artistic, cultural și recreativ, ca motivație pentru cultivarea lecturii

Reprezentările artistice ale elevilor și valorificarea diferitelor lor competențe curriculare și extracurriculare

Materialele realizate: ale elevilor și cele metodico-științifice ale responsabilului CDI și ale cadrelor didactice implicate

Informarea asupra activității și diseminarea prin diverse mijloace (expuneri de panou în incinta CDI și în cancelarie, articole în revista școlii etc.)

Alte tipuri de evenimente: Lansarea de carte

Ilustrare: activitatea prilejuită de lansarea cărții: Valeriu Braniște: un portret pentru educație de Dragoș Lucian Curelea și Daniela Curelea

Obiective specifice:

Prezentarea publică în premieră a unei cărți cu un autor profesor din școală: prof. Daniela Curelea

Accesul la informarea de tip recenzie și la discuții cu invitați de onoare: pr. conf. dr. Constantin Necula, col. rez. Avram Bojan, prof. Dragoș Curelea

Completarea cunoștințelor de cultură generală, de istorie și de educație

Conținut / secvențe:

Recenzarea cărții de către pr. conf. dr. Constantin Necula de la Facultatea de Teologie „A. Șaguna” din Sibiu

Cuvântarea invitatului col. rez. Avram Bojan, președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, privind rolul lui Valeriu Braniște în edificarea Unirii de la 1918

Parcurgerea unor fragmente din carte, de către câțiva elevi, în lectură publică

Discuții interactive între invitați și elevi, pe tema educației actuale

Fig. 33 Lansare de carte: Valeriu Braniște, un portret pentru educație

Resuse:

Materiale: spațiul activităților de grup din CDI

De timp: intervalul generic intitulat: Festivalul șanselor tale (18 – 22 noiembrie 2013), data: 18.11.2013

Umane: reprezentanți ai elevilor din cl. IX – XII din școală; elevi parteneri de la L. T. „Avram Iancu” însoțiți de prof. Curelea Dragoș; invitații de onoare

Evaluare:

Publicația lansată

Dialogul cu oaspeți de onoare

Forme ale diseminării și stocării activității (informări, ilustrații, portofoliu)

Ateliere culturale

Obiectiv general: Completarea funcției culturale a CDI cu ateliere de creație, prin valorificarea potențialului creativ și a competențelor artistice și practice ale elevilor

Exemplificări: lucrări artistice realizate pe diferite teme regăsite în activitățile culturale, calendaristice sau tematice, organizate în CDI

Ilustrare: atelier de creație pentru activitatea cuturală (piesă de teatru): Înger vs demon

Obiective specifice:

Susținerea piesei de teatru cu un decor adecvat și deopotrivă inedit

Promovarea inițiativei în activități nonformale, a spiritului ludic, creativ, artistic și practic al elevilor la vârsta adolescenței

Ilustrarea mesajului piesei: restaurarea lumii căzute, prin: iubire, prietenie, bunătate; războiul îngerilor buni cu cei răi – închipuiti de ființe tinere – , pentru supremația BINELUI

Fig. 34 Atelier de creație: Înger vs. demon

Resurse:

Materiale: spațiul activității de grup, cu dotări: flipchart, foi, markere

De timp: decor realizat pentru piesa de teatru prezentată la data de 21.06.2012

Umane: elevi de clasa a IX-a, coordonați de prof.Monica Szemethy

Evaluare:

Desenele elevilor

Decorul furnizat piesei

Diseminarea activității și a produselor

Activitatea de comunicare

Reflectă funcția de comunicare a CDI și se realizează în două direcții, prin:

Relaționarea internă determinată de specificul activităților:

informare generală

consultare / împrumut

serviciul informatic

consiliere infodocumentară

activități culturale (animații lectură, audio-video, expoziții)

Relaționarea cu parteneri externi în scopul de:

promovare a imaginii CDI și a școlii

realizare a unor proiecte educaționale

organizarea de vizite și întâlniri tematice

De asemenea, comunicarea este menționată ca o categorie de activități, cuprinzând:

Colectarea, prelucrarea și difuzarea de informații necesare utilizatorilor interni și externi

Altă perspectivă de abordare a comunicării poate fi considerată după tipul activităților care delimitează programul de funționare al CDI, adică:

Comunicarea directă:

Activitățile cu utilizatorii presupuse de accesul programat și cel liber

Comunicarea indirectă:

Activitățile de pregătire metodico-științifică:

Pregătirea materialelor și a documentelor necesare desfășurării activităților programate

Culegere a informațiilor în / din interiorul și exteriorul unității școlare

Așadar, scopul final, obiectivul general al comunicării îl reprezintă înștiințarea, informarea, fie aceasta orală sau scrisă, directă sau indirectă, cu toate formele și instrumentele care se pot concretiza privind specificul structurii info-documentare a CDI.

5.2.1. Comunicarea în relații interne

Comunicarea în activitatea de informare generală

Obiective specifice, forme și conținuturi

Informarea utilizatorilor privind:

programul de funționare a CDI

prevederile Regulamentului intern al CDI

structura modulară, tipurile de activități, funțiile și misiunile CDI

Transmiterea unor informații de interes general:

evenimente, aniversări, date calendaristice semnificative din societatea românească sau internațională

Înștiințarea asupra:

Activităților programate desfășurate în CDI (didactice și culturale)

Oportunităților ivite în carieră (oferte de studii, programe educaționale)

Expunerea lucrărilor artistice sau științifice ale elevilor în incinta CDI

Fig. 35 Comunicarea prin activitatea de informare generală

Resurse și instrumente de evaluare

Avizierul / panoul de afișaj:

materialele informativ-ilustrative

reclame, materiale promoționale

Regulamentul intern al CDI

Ghidul CDI, alte materiale publicitare

Panoul pentru lucrările elevilor

Portofoliul activităților informativ – ilustrative

Evaluarea calitativă:

Ambianța materială și spirituală

Amabilitate

Pertinența informațiilor

Comunicarea colecțiilor

Obiective specifice, forme, conținuturi

Instruirea profesională și personală

Realizarea lecturii școlare și a celei de plăcere:

Îndrumarea lecturii

Împrumutul publicațiilor la domiciliu:

Prevederi ale regulamentului: condiții și termene de împrumut, modalități de recuperare

Consultarea publicațiilor în spațiul CDI:

Fondul de referință

Publicațiile-unicat sau de o valoare deosebită ș.a.

Fig. 36 Comunicarea colecțiilor

Resurse, instrumente de evaluare:

Fișele de împrumut (evidență tradițională)

Raftul cu acces liber

Spațiul lecturii individuale

Registrul de evidență a activității din CDI: frecvență, documente difuzate și servicii accesate

Indicele de lectură și de atragere la lectură

Indicele de circulație a documentelor

Comunicarea serviciului informatic

Obiective specifice, forme, conținuturi

Transmiterea informațiilor și atenționărilor necesare în accesarea serviciului informatic:

Tutorialul catalogului informatizat al fondului de carte al CDI:

Acces local

Utilizarea Internetului în scop educativ și a serviciilor de Internet (email, telnet, ftp, wais, www) pentru facilitarea comunicării și a schimbului de resurse:

Acces de la distanță

Recomandarea de salvare a fișierelor pe partiția D:

Utilizarea suporturilor informației electronice: CD, DVD, Stick

Fig. 37 Comunicarea serviciului informatic

Resurse, instrumente de evaluare

Spațiul informatic: patru stații de acces la serviciul informatic

Panourile informative amplasate în cadrul serviciului

Tutorialul catalogului informatizat alăturat fiecărui computer

Registrul de evidență a activității din CDI: frecvență, documente difuzate și servicii accesate:

Procentul de utilizare a serviciului informatic

Comunicarea în consilierea infodocumentară

Obiective specifice, forme, conținuturi

Oferirea asistenței directe, personale sau la nivel de grup / clasă utilizatorilor

Formarea culturii informaționale a elevilor / educația pentru informație

Asigurarea autonomiei elevilor în căutarea, selectarea, tratarea și comunicarea

informației în scop personal, școlar, profesional

Managementul activităților de consiliere infodocumentară: de la cunoașterea structurilor infodocumentare la însușirea tehnicilor de muncă intelectuală

Obiective, operaționalizare, resurse, evaluare

Metode de comunicare:

Orale: explicații, prelegeri, dialog euristic

Scrise și informatizate (insruire asistată de calculator – IAC)

signalectica (etichete de raft, de cotă, Margareta documentelor)

documente secundare cu caracter special: biblografii, cataloage tradiționale și informatizate

instrumente de evaluare (teste, aplicații, listă de verificare)

suporturi ale activităților pedagogice proiectate individual sau în parteneriat cu cadrele didactice (ex. Noțiuni despre referința bibliografică, tipologia documentelor etc.)

Comunicarea informației de către elevi:

Directă / la distanță

Orală / scrisă

Individuală / colectivă

Fig. 38 Comunicarea în consilierea info-documentară

Resurse, instrumente de evaluare

Utilizatorii individuali și colectivi (grup,clasă)

Activități pedagogice cuprinse în proiectul anual al CDI

Îndrumare individuală

Consiliere de grup (ex.: prezentarea CDI)

Activitate de tip lecție (CDȘ)

Colaborările cu echipa pedagogică în diferite proiecte educaționale

Recuperări de învățare (reabilitarea elevilor cu probleme la învățătură)

Performanțe școlare (olimpiade, concursuri)

Proiecte inter/pluri/transdisciplinare:

Secvențe de cercetare documentară

Registrul de activități programate în CDI

Proiectul anual / planul managerial și raportul anual de activitate al CDI

Comunicarea activitățior culturale

Obiective specifice, forme, conținuturi

Informarea asupra tipurilor și exemplelor de activități culturale desfășurate în CDI, ca formă de completare a culturii informației elevilor în mod recreativ, nonformal

Comunicarea prin intermediul panourilor și al materialelor informativ-ilustrative

Informarea:

în incinta CDI: panouri, expoziții documentare sau de lucrări ale elevilor

în sala profesorală: materiale informativ-ilustrative ale activităților

Fig. 39 Comunicarea activităților culturale

Resurse, instrumente de evaluare

Tipurile de activități culturale desfășurate în CDI

Colaborările cu echipa pedagogică (implicarea diferitelor catedre)

Cooptarea elevilor și valorificarea competențelor lor în realizarea activităților

Spațiile destinate informării și materialele specifice: grafice și iconografice

Portofoliile realizate asupra activităților culturale

5.2.2. Comunicarea cu parteneri externi

Obiective specifice, forme, conținuturi

Colaborare cu partenerii externi invitați / cooptați în:

Activitățile culturale

Tematice (ex.: Sunt român, sunt cetățean european, activitate dezbatere – parteneriat cu L. T. „Avram Iancu” și Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” din Sibiu)

Aniversare (ex.: 1 Decembrie la Români, marcarea Zilei Naționale – invitat: col. rez. Avram Bojan)

Personalități din Sibiu (ex.: Constantin Necula, Silviu Guga)

Alte colaborări:

Oferte / programe educaționale etc. ( ex.: cu Muzeul „Astra”; cu reprezentanți ai firmei „Avon”)

Ședințe ale Consiliului Județean al Elevilor

Resurse, instrumente de evaluare

Instituții de învățământ, culturale sau comerciale din județ

Personalități din Sibiu

Resursele școlii și ale CDI

Colaborări / parteneriate / proiecte realizate, pentru

Obiective / interese comune

Promovare / publicitate / marketing

Regăsire în diferite diseminări:

la nivelul școlii: informări, portofolii, revista școlii

în mass-media / publicitate locală

Internet (site-ul școlii, site-uri de socializare, blog-uri etc.)

Fig. 40 Comunicarea cu parteneri externi: forme de diseminare

III. Concluzii

Cultura informației – obiectiv al Centrului de Documentare și Informare (CDI)

Pentru țara noastră, atât conceptul de cultura informației, cât și cel de CDI sunt relativ noi, iar în întâlnirea lor poate fi văzută, din perspectivă psihopedagogică, o cotitură antropologică marcată de noua paradigmă a Societății informaționale, în care cultura științifică se impune în fața celei umaniste. În aceste condiții, noua ideologie nu poate fi decât una a complementarității, care asigură coexistența suportului tradițional, real al informației cu cel nou, virtual al noilor tehnologii de informare și comunicare.

În acest sens, de coabitare a celor două planuri de manifestare a informației și cunoașterii umane, precum și pentru evitarea rupturii digitale, sunt active politicile educaționale recomandate de UNESCO tuturor statelor, prin care:

Conceptele de cultura informației și cultura digitală sunt considerate instrumente de dezvoltare națională și internațională

Dezideratele de mai sus se regăsesc și în Legea Educației Naționale ( nr.1/2011), iar Anexa nr. 2 la Regulamentul de organizare și funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare face referire directă la acestea din urmă, precizând:

Nevoia de realizare a unei strategii, sub forma unui proiect (anual/semestrial) de activitate al CDI, pentru formarea culturii informației elevilor

Prin urmare:

Toate activitățile desfășurate în CDI vor avea ca finalitate dezvoltarea competențelor info-documentare ale elevilor până la sfârșitul școlarității obligatorii

Persoana resursă din CDI se va responsabiliza, în funcție de competențele atribuite prin fișa postului, pentru asigurarea tuturor condițiilor de realizare a culturii informației – obiectiv general

CDI reprezintă un spațiu optim, specializat, neconvențional, oferind căi atractive de informare, prin care formarea culturii informaționale reprezintă un demers integrat în sistemul educațional: formal, nonformal și informal

CDI se diferențiază de biblioteca școlară, printr-un accentuat rol pedagogic, prin care este chemat să asigure elevilor însușirea culturii informaționale, cu diversele ei forme dintr-un paralelism de termeni sinonimi:

Educația pentru informație

Competențele info-documentare

Abilitatea de utilizare a informației

Activitate intelectuală și demers de comunicare ca răspuns la o cerere de informare

CDI participă direct la formarea competențelor info-documentare prevăzute de programele școlare și indirect la formarea celor opt competențe-cheie prefigurate pentru realizarea profilului european al absolventului de învățământ obligatoriu

Cultura informației reprezintă misiunea prioritară a CDI

Educația pentru informație – activitate complexă și extensivă

Într-o altă accepțiune a culturii informaționale, educația pentru informație realizată în CDI trebuie observată ca o:

Activitate educațională divers încadrată, potrivit mai multor criterii:

După funcția CDI:

pedagogică

culturală

de comunicare

de gestionare

După felul accesului în CDI:

liberă

programată

După forma educației:

formală

nonformală

informală

După aportul realizării:

individuală

colectivă

După felul abordării:

independentă (curs opțional: CDȘ)

integrată (secvență de cercetare documentară în proiect disciplinar: parteneriat cu cadrele diddactice)

Activitate extinsă la nivelul responsabililor implicați:

Responsabilul CDI

Cadrele didactice

Directori ai unitătății școlare

Activitate metodologică de consultare și exploatare a resurselor info-documentare, prin care:

Elevii învață cum să învețe (a 5-a din cele opt competențe-cheie):

Să acceseze, să analizeze, să exploateze informația pentru transformarea ei în cunoaștere nouă (produse info-documentare)

Responsabilul CDI își asumă rolul educativ și de manager al informației pentru asistența acordată elevilor, într-o strategie cuprinsă în planul anual de activitate al CDI:

Concepe activități pedagogice pentru formarea noilor competențe info-documentare ale elevilor, sub forma unor lecții independente de educație pentru informație (Cultura informației), cu posibilitatea predării unui curs opțional (CDȘ), utilizând:

O structură-cadru de proiectare a lecției:

Domeniul general de competență (fiecare din cele opt competențe info-documentare recomandate pentru activitatea din CDI)

Competențele specifice domeniului general (subdomenii)

Activitatea propusă (temă / denumire)

Obiectivele operaționale vizate

Conținutul / secvențele activității desfășurate

Resursele (procedurale, materiale, umane)

Evaluarea activității, a rezultatelor

Elemente teoretice și practice privind managementul informației

Metode didactice: de comunicare, explorare, acționale

Sarcini de lucru (teste, aplicații, activități practice, produse documentare)

Desfășurarea graduală a activităților tematice (de la simplu la complex, de la ușor la dificil)

Ilustrarea activităților (imagini, modele de lecție, aplicații, instrumente de evaluare)

Colaborează cu cadrele didactice în proiecte disciplinare:

Formarea competențelor info-documentare în secvențe de cercetare documentară

Activitate susținută și completată de celelalte funcții ale CDI:

Modalitățile atractive de informare din activitățile culturale

Diseminarea informațiilor sub diverse forme de comunicare, internă și externă

Gestionarea și asigurarea suportului material pentru desfășurarea activităților

Rezultatele activității info-documentare din CDI

Formarea elevilor în domeniul info-documentar în contextual actual, prin:

Integrarea Noilor Tehnologii ale Informării și Comunicării (NTIC) în activitatea didactică:

Instruirea asistată de calculator (IAC) prin:

Utilizarea resurselor electronice proprii (CD-uri, DVD-uri, baze de date proprii și tutoriale, documente create ca suporturi ale activităților didactice, produse ale elevilor)

Întrebuințarea Internetului în scop educativ (motoare și metamotoare de căutare, resurse de tip Wiki, dicționare și biblioteci online etc.)

Specificități ale utilizării resurselor WEB (caracteristici, validitate, exploatare, webografie)

Facilitarea accesului la informație în condițiile presupuse de:

Diversificarea canalelor de transmitere a informației și a modalităților de acces

Specificul organizării structurilor info-documentare

Cantitatea și varietatea informației (suport, format, conținut etc.)

Asistarea elevului în etapele informării și documentării pentru însușirea tehnicilor de muncă corespunzătoare, adaptarea lor la modernitate și realizarea de cunoaștere nouă (produse info-documentare)

Practicarea demersului de investigare (gândire, exploatare, adaptare)

Dezvoltarea:

simțului critic, a autonomiei în procesul informațional, a curiozității intelectuale

unui set de cunoștințe, deprinderi, capacități, atitudini în domeniul info-documentar

autonomiei în căutarea, selectarea, tratarea și comunicarea informației în scop personal, școlar, profesional

Reușita școlară a elevilor:

Saltul calitativ, ca urmare a însușirii competențelor-cheie și a celor info-documentare:

Rezultate școlare superioare: (în promovarea anuală, bacalaureat, concursuri, olimpiade etc.)

Formarea omului secolului XXI:

Integrarea socială și profesională a absolventului de învățământ preuniversitar și universitar, prin formarea profilului european promovat de politicile educaționale internaționale și naționale, regăsit în Legea Educației (nr.1/2011).

Bibliografie / Webografie

Legislație

Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicată (M.O. nr. 132 din 11februarie 2005)

Ordinul nr. 5556/2011 al MECTS privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare ( M.O. nr. 757 din 27 oct. 2011)

Monografii

*** Biblioteconomie: manual. București: ABBPR, 1994

*** Dicționar explicativ ilustrat al limbii române (DEXI). Chișinău: Arc, Gunivas, 2007

ADĂSCĂLIȚEI, Adrian. Instruire asistată de calculator: Didactică informatică. Iași: Polirom, 2007

ANTONESCU, S.M.; FORTIN, Simona. Ghidul centrelor de documentare și informare, al bibliotecilor școlare și al bibliotecilor publice pentru copii. București: Semn de Carte, 2009

ARGATU, Daniela. Ghidul bibliotecarului școlar: Eurocompetențe profesionale. Iași: Stef, 2014

ARGATU, Daniela, coord. Ghidul bibliotecilor școlare și al centrelor de informare și documentare din învățământul preuniversitar românesc. București: Editura ABR, 2012

BANCIU, Doina. Informatizarea bibliotecilor: concepte și practici. București: Editura Universității București, 2001

BANCIU, Doina. Informatizarea structurilor infodocumentare. București: Ars Decendi, 2007

BĂDĂU, Georgeta; PANAIT,  Antonina. Amenajarea și gestionarea unui CDI: Ghid pentru personalul din centrele de documentare și informare. Alba Iulia: [s.n.], 2009.

BRIGGS, Asa; BURKE, Peter. Mass-Media: o istorie socială: de la Gutenberg la Internet. Iași: Polirom, 2005

CHAPRON, Françoise. Les CDI (Centres de documentation et d’information) des lycées et collèges. Paris: Presses Universitaires de France, 1999.

CHOWDHURY, G. G. Introduction to Modern Information Retrieval. Third Edition. London: Facet Publishing, 2010

CIORCAN, Marcel. Organizarea colecțiilor de bibliotecă: Bazele biblioteconomiei: așezare, cotare, verificare, reconsiderare, conservare. Cluj: Casa Cărții de Știință, 2001

CREȚU, Daniela. Pedagogie: curs. Sibiu, 2013

CUCOȘ, Constantin. Pedagogie. Ed. a 2-a rev. și adăug. Iași: Polirom, 2006

CURTA, Olimpia. Metode tradiționale și moderne de regăsire a informației în biblioteci. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2004

CURTA, Olimpia. Tehnologiile informării și comunicării: suport de curs. Cluj-Napoca: Argonaut, 2006

DARROBERS, M; LE POTTIER, N. La recherche documentaire. Paris: Nathan, 1999

DUCHEMIN, Pierre-Yves. Arta informatizării unei biblioteci: ghid practic. Timișoara: Amarcord, 1998

DUȚĂ, Victor. Călătorie în lumea scrierii și tiparului. București: Sport-Turism, 1988

ENACHE, Ionel. Managementul informației și bibliotecilor. București: Credis, 2001

ERICH, Agnes; TÂRZIMAN, Elena. Informație și document în societatea cunoașterii. Târgoviște: Bibliotheca, 2007

FISKE, John, coord. Concepte fundamentale din științele comunicării și studiile culturale. Iași: Polirom, 2001

FISKE, John. Introducere în științele comunicării. Iași: Polirom, 2003

FLOCON, Albert. Universul cărților. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1976

FLOREA, Doina. Bibliologie generală: sinteză. Iași: Junimea, 2004

FONDANÉCHE, Daniel. Centre de documentare si de informare: curs de documentare. Bucuresti : Biblioteca Pedagogica Nationala "I. C. Petrescu" , 1998

GEORGESCU-TISTU, Nicolae. Cartea și bibliotecile. București: Editura Științifică,1972

GRANCEA, Mihaela; BORȘ, Silviu. Din civilizația cărții. Sibiu: Alma Mater, 2002

HORVAT, Săluc. Introducere în biblioteconomie. București: Grafoart, 1996

ITTU, Constantin. Vademecum bibliologic. Alba-Iulia: Altip, 2008.

LE COADIC, Yves-F. Știința informării. București: Sigma, 2004

MANDEAL, Rodica, coord.; PORUMBEANU, Octavia L., coord. Informația și utilizatorii săi. București: Editura Universității din Bucureăti, 2007

MARINESCU, Nicoleta, coord. Biblioteca, de la tradiție la modernitate. Iași: Astel Design, 1999

MATEI, Horia. Tiparul. București: Editura Științifică, 1964

OLTEANU,Virgil. Din istoria și arta cărții: Lexicon. București: Editura Enciclopedică, 1992

REGNEALĂ, Mircea. Dicționar explicativ de biblioteconomie și știința informării. Constanța: Ex Ponto, 2002.

REGNEALĂ, Mircea. Studii de biblioteconomie. Constanța: Ex Ponto, 2001.

REGNEALĂ, Mircea, coord. Tratat de biblioteconomie. Vol. I. (Biblioteconomie generală). București: Editura ABR, 2013

 REGNEALĂ, Mircea, coord. Tratat de biblioteconomie. Vol. II (Partea I), București: Editura ABR, 2014

REPANOVICI, Angela. Ghid de cultura informației. București: Editura ABR, 2012

RICHTER, Brigitte. Ghid de bibliotecoonomie. București: Grafoart, 1995

SIMONESCU, Dan; BULUȚĂ, Gheorghe. Pagini din istoria cărții românești. București: Editura Ion Creangă, 1981

STUEART, Robert; MORAN, Barbara. Managementul pentru biblioteci si centre de informare. București: ABBPR, 1998.

TOMESCU, Mircea. Istoria cărții românești de la începuturi până la 1918. București: Editura Științifică, 1968

VAN CUILENBURG, J. J.; SCHOLTEN, O.; NOOMEN, G. W. Știința comunicării. București: Humanitas, 2004

Periodice

ABSI – Abstracte în bibliologie și știința informării, București: BNR, 1990 – .

Biblioteca: Revistă de bibliologie și știința informării. București: Ministerul Culturii, 1948 –

Revista 22. Bucureșt: Grupul pentru dialog social, 1990 – . http://www.revista22.ro

Revista română de biblioteconomie și știința informării. București: ABIR, 2005 – .

Studii de biblioteconomie și știința informării. București: Secția de bibliologie și știința informării a Facultății de Litere, 1995 – . htttp://www.lisr.ro

Tribuna Învățământului: Revistă națională de știință, educație și cultură. București: Tribuna Învățământului, 1949 – . http: www.tribunainvatamantului.ro

Documente Web

BĂDĂU, Georgeta. Inițiere în cercetarea documentară: Programa pentru cursul opțional: clasa a IX-a. [pdf]. 22 iulie 2005. http://www.didactic.ro/materiale-didactice/2885_ini-si-355-iere-in-cercetarea-documentar-si-259

BĂDĂU, Georgeta. Centrul de documentare și informare: spațiu și instrument al educației pentru informație: lucrare de disertație. București, 2007. [pdf]. http://lewebpeda gogique.com/flegbadau/files/2008/12/Fise-cercetare-doc.pdf

BĂDĂU, Georgeta. Integrarea demesului de cercetare documentară în practicile pedagogice. http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/INTEGRAREA-DEMERSULUI-DE-CERCE31.php

EUROPASS. Cadrul celor 8 competente cheie. [on-line]. http://www.europass-ro.ro/pagina/cadrul_celor_8_competente_cheie

IANCU, Ștefan. Societatea cunoașterii necesită gândire. [pdf]. http://cogito.ucdc.ro/nr_2/16%20-%20Stefan%20Iancu%20-%20SOCIETATEA%20CUNOASTERII%20NECESITA%20GANDIRE.pdf

TÂRZIMAN, Elena. Cultura informațională – un concept care se impune în condițiile utilizării pe scară largă a noilor tehnologii ale informării și comunicării. [pdf]. http://www.lisr.ro/4-5-tirziman.pdf

Site-uri / Resurse Web

Asociația Bibliotecarilor din România. http://www.abr.org.ro

Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România. http://www.anbpr.org.ro

Biblioteca Națională a României. http://www.bibnat.ro

Europeana.ro. www.europeana.ro

Google. www.google.ro

Intercdi. http://www.intercdi-cedis.org/

Metacrawler. www.metacrawler.com

Ministerul Educației Naționale. http://www.edu.ro

Prolibro. www.prolibro.eu

Wikipedia. http://ro.wikipedia.org

Yahoo. România. http://ro.yahoo.com

Anexa 1 Proiectul lecției

Elaborare individuală a responsabilului CDI

Scenariul didactic

Bibliografia proiectului

ORDIN nr. 5556 / 07.10.2011 al MECTS privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare, Anexa nr. 2

MARA, Elena Lucia. Didactica limbii și literaturii române. Sibiu: Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2010

SEUȘAN, Mihaela Carmen, coord. Utilizarea resurselor CDI în activitatea didactică: suport de curs. Sibiu: CCD, 2014

Anexa 2 Secvență de cercetare documentară în proiect partenerial

Colaborare: profesor de disciplină – responsabil CDI

COLEGIUL TEHNIC CIBINIUM SIBIU

An școlar 2012 – 2013

Fișă pedagogică

Întocmirea unei fișe de prezentare a noțiunii de „cusătură”

Disciplina: Tehnologie, M II Tehnologii de confecționare

Clasa: XII C

Data: 8 februarie 2013

Profesor: Catalan Floare

Bibliotecar: Ivan Teodora

Denumirea secvenței documentare: Unde și cum căutăm pentru a obține informațiile de care avem nevoie ?

Tema/capitolul din programa de Tehnologii: Tehnologia cusăturilor utilizate în procesul confecționării

Tema/subiectul secvenței de cercetare documentară: Noțiuni despre cusături

Durata: 50 minute

Cine colaborează la realizarea secvenței documentare: profesor de disciplină, Catalan Floare și bibliotecarul școlii, Teodora Ivan. Proiectarea și derularea propriu-zisă a secvenței documentare au fost realizate de către cei doi în colaborare. Propunerea realizării secvenței îi aparține profesorului de disciplină

Noțiuni disciplinare parcurse anterior secvenței: Mașini utilizate în procesul confecționării

Obiective disciplinare:

Descrierea tipurilor de cusături

Cunoașterea tipurilor de cusături folosite la confecționarea îmbrăcămintei

Alegerea corectă a cusăturilor în funcție de produs.

13. Obiective documentare:

Diferențierea tipurilor de documente în funcție de informația oferită/solicitată

Căutarea unei informații într-un document sau cu ajutorul unei surse de informații

Realizarea unei bibliografii

Extragerea unei informații dintr-un document sau dintr-o sursă de informații

Desfășurarea unei activități în grup, cu respectarea regulilor/consemnelor impuse

Dezvoltarea competențelor de comunicare și studiu în grup

14. Tehnici de învățare:

Luarea de notițe;

Învățarea prin descoperire;

Conspectul din carte;

Studiul cu cartea / documentul (manualul, lucrări de specialitate, dicționare, enciclopedii, reviste, culegeri etc.)

Învățarea prin cooperare;

Studiul de caz;

Instruirea asistată de calculator;

Proiectul sau tema de cercetare.

15. Resurse documentare (minim două pentru fiecare grupă):

Catalan, F. Proiectarea produselor textile. București: Editura Oscar Print, 2007

Cioară, I., Onofrei, E. Inginerie generală în textile – pielărie. Iași: Editura Performantica, 2007

Ciontea, G. Utilajul și tehnologia meseriei: Confecționer îmbrăcăminte din țesături și tricoturi: manual pentru clasele IX-X. București: Editura Didactică și Pedagogică R.A., 1994

Ciontea, G. Utilajul și tehnologia meseriei: Confecționer îmbrăcăminte din țesături și tricoturi: manual pentru clasele XI-XII. București: Editura Didactică și Pedagogică R.A., 1993

Hoblea, Zulfet. Coaserea materialelor textile: Efecte și defecte. Iasi: Performantica, 2006

Țiglea, R., ș.a. Manual pentru cultura de specialitate – instruire practică: clasa a IX-a. București: Editura Oscar Print, 2006

Țiglea, R., ș.a. Manual pentru cultura de specialitate – instruire teoretica: clasa a IX-a. București: Editura Oscar Print, 2006

Ursache, M. Inginerie generală în textile – pielărie. Partea a II-a: Ingineria tricoturilor și confecțiilor. Iași: Editura Performantica, 2006

16. Mod de organizare al clasei: 4grupe a câte 5 -6 elevi/grupă

17. Sarcini de lucru

18. Desfășurarea secvenței documentare

19. Evaluarea secvenței documentare

O primă evaluare va fi făcută de către profesorul de disciplină și de către bibliotecar, la finalul secvenței documentare, pe baza observațiilor înregistrate pe parcursul desfășurării activității de către elevi. Pentru a avea un feed-back și din partea elevilor, se va da acestora spre completare un chestionar de evaluare a secvenței.

Anexa 1 Proiectul lecției

Elaborare individuală a responsabilului CDI

Scenariul didactic

Bibliografia proiectului

ORDIN nr. 5556 / 07.10.2011 al MECTS privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare, Anexa nr. 2

MARA, Elena Lucia. Didactica limbii și literaturii române. Sibiu: Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2010

SEUȘAN, Mihaela Carmen, coord. Utilizarea resurselor CDI în activitatea didactică: suport de curs. Sibiu: CCD, 2014

Anexa 2 Secvență de cercetare documentară în proiect partenerial

Colaborare: profesor de disciplină – responsabil CDI

COLEGIUL TEHNIC CIBINIUM SIBIU

An școlar 2012 – 2013

Fișă pedagogică

Întocmirea unei fișe de prezentare a noțiunii de „cusătură”

Disciplina: Tehnologie, M II Tehnologii de confecționare

Clasa: XII C

Data: 8 februarie 2013

Profesor: Catalan Floare

Bibliotecar: Ivan Teodora

Denumirea secvenței documentare: Unde și cum căutăm pentru a obține informațiile de care avem nevoie ?

Tema/capitolul din programa de Tehnologii: Tehnologia cusăturilor utilizate în procesul confecționării

Tema/subiectul secvenței de cercetare documentară: Noțiuni despre cusături

Durata: 50 minute

Cine colaborează la realizarea secvenței documentare: profesor de disciplină, Catalan Floare și bibliotecarul școlii, Teodora Ivan. Proiectarea și derularea propriu-zisă a secvenței documentare au fost realizate de către cei doi în colaborare. Propunerea realizării secvenței îi aparține profesorului de disciplină

Noțiuni disciplinare parcurse anterior secvenței: Mașini utilizate în procesul confecționării

Obiective disciplinare:

Descrierea tipurilor de cusături

Cunoașterea tipurilor de cusături folosite la confecționarea îmbrăcămintei

Alegerea corectă a cusăturilor în funcție de produs.

13. Obiective documentare:

Diferențierea tipurilor de documente în funcție de informația oferită/solicitată

Căutarea unei informații într-un document sau cu ajutorul unei surse de informații

Realizarea unei bibliografii

Extragerea unei informații dintr-un document sau dintr-o sursă de informații

Desfășurarea unei activități în grup, cu respectarea regulilor/consemnelor impuse

Dezvoltarea competențelor de comunicare și studiu în grup

14. Tehnici de învățare:

Luarea de notițe;

Învățarea prin descoperire;

Conspectul din carte;

Studiul cu cartea / documentul (manualul, lucrări de specialitate, dicționare, enciclopedii, reviste, culegeri etc.)

Învățarea prin cooperare;

Studiul de caz;

Instruirea asistată de calculator;

Proiectul sau tema de cercetare.

15. Resurse documentare (minim două pentru fiecare grupă):

Catalan, F. Proiectarea produselor textile. București: Editura Oscar Print, 2007

Cioară, I., Onofrei, E. Inginerie generală în textile – pielărie. Iași: Editura Performantica, 2007

Ciontea, G. Utilajul și tehnologia meseriei: Confecționer îmbrăcăminte din țesături și tricoturi: manual pentru clasele IX-X. București: Editura Didactică și Pedagogică R.A., 1994

Ciontea, G. Utilajul și tehnologia meseriei: Confecționer îmbrăcăminte din țesături și tricoturi: manual pentru clasele XI-XII. București: Editura Didactică și Pedagogică R.A., 1993

Hoblea, Zulfet. Coaserea materialelor textile: Efecte și defecte. Iasi: Performantica, 2006

Țiglea, R., ș.a. Manual pentru cultura de specialitate – instruire practică: clasa a IX-a. București: Editura Oscar Print, 2006

Țiglea, R., ș.a. Manual pentru cultura de specialitate – instruire teoretica: clasa a IX-a. București: Editura Oscar Print, 2006

Ursache, M. Inginerie generală în textile – pielărie. Partea a II-a: Ingineria tricoturilor și confecțiilor. Iași: Editura Performantica, 2006

16. Mod de organizare al clasei: 4grupe a câte 5 -6 elevi/grupă

17. Sarcini de lucru

18. Desfășurarea secvenței documentare

19. Evaluarea secvenței documentare

O primă evaluare va fi făcută de către profesorul de disciplină și de către bibliotecar, la finalul secvenței documentare, pe baza observațiilor înregistrate pe parcursul desfășurării activității de către elevi. Pentru a avea un feed-back și din partea elevilor, se va da acestora spre completare un chestionar de evaluare a secvenței.