Aplicatie Web Privind Evidentierea Si Informarea Fostilor Studenti din Cadrul Unei Facultati
Cuprins
CAPITOLUL I. Introducere
In prezent relatiile dintre cadrele dicdatice si fostii student ai facultatii sunt din ce in ce ambigue, mai reci, neexistand parca comunicarea care era o data in timpul studentiei intre noi si profesori pierzande-se parca spiritul profesor-student prin faptul ca dascalii au fost cei care ne-au format si ne-au introdus pe piata muncii formandu-ne un viitor mai bun.
Scopul acestei lucrari este:
a) stabilirea și promovarea relațiilor de colaborare între cadrele didactice și absolvenții săi;
b) informarea în mod regulat a foștilor studenți despre noile oportunitati de continuare a studiilor, despre serviciile oferite de facultate pentru dezvoltarea carierei, noile locuri de munca si posibilitatea angajarii;
b) organizarea de acțiuni cu caracter științific, cultural, sportiv, umanitar și social menite să
contribuie la imbunatatirea imaginii și la ridicarea prestigiului acestei facultati pe plan local si national.
d) dezvoltarea colaborării cadrelor didactice cu studentii straini care studiaza prin diverse programe fie un semestru fie un an.
Principalele tehnologii folosite sunt:
HTML – folosit pentru crearea formularelor si a textelor
CSS – folosit pentru designe-ul si structura paginii web
PHP – folosit pentru conexiunea dintre pagina web si baza de date
MYSQL – folosit pentru interogarile dintre client si server.
CAPITOLUL II. Tehnologii utilizate
II.1 HTML
HTML este abrevierea de la „HyperText Markup Language” este limbajul cel mai frecvent utilizat în crearea paginilor web. „Hypertext” se referă la faptul că textul folosit este îmbogățit cu caracteristici suplimentare, cum ar fi formatarea textului (dimeniune, culoare, stil, etc ), precum si adăugarea de sisteme multimedia (imagini statice, imagini dinamice, animații, etc). „Markup” este procesul prin care textului obișnuit îi sunt adăugate caracteristici suplimentare.
Paginile HTML sunt formate din etichete sau tag-uri, sunt delimitate la început de”<” și la sfârșit de “>” și au extensia .html sau .htm.În marea lor majoritate aceste etichete sunt pereche, una de deschidere <eticheta> și alta de închidere </eticheta>, mai sunt si unele excepții cand nu se închid atunci se folosește <eticheta /> iar browserul interpretează aceste etichete afișând rezultatul pe ecran. HTML-ul nu face deosebirea între litere mici și mari, deci nu este un limbaj case sensitive.
Toate paginile HTML încep cu tag-ul <html> si se termină cu </html>. În interiorul acestor etichete se afla <head>, </head> și <body>, </body> . Head-ul cuprinde titlul paginii între etichetele <title></title>, și descrieri de tip <meta> care are rolul de a oferi informații despre conținutul documentului web,(autorul si descrierea documentului, cuvintele cheie, setul și setul de caractere, scripturi si linkuri pentru fișiere externe, formatarea textului, etc)care sunt foarte importante pentru browsere și motoarele de cautare.Aceasta nu necesita etichetă de închidere și se pot folosi într-un numar nelimitat.
Un exemplu de eticheta <meta> este urmatoare:
<metaNAME="descriere" CONTENT="text/html; />
HTML se dovedește a fi un limbaj foarte bun pentru reprezentarea și editarea documentelor pe Internet. Documentele HTML sunt documente în format ASCII și prin urmare pot fi create cu orice editor de texte cum ar fi Notepad++ , Dreamviewer sau altele.
Un exemplu de cod foarte simplu și utilizat în toate paginile HTML este următorul:
<html>
<head>
<title>ALUMNI</title>
</head>
<body>
<p>Content web-site</p>
</body>
</html>
În multe cazuri pentru a avea o vizibiliate mai bună a codului, sau pentru a explica mai bine codul, fapt care ne-ar putea ajuta ulterior la modificarea lui este necesara introducerea de comentarii în codul sursă a unui document web. Aceste comentarii sunt ignorate de către browsere și nu sunt observabile de catre utilizatori doar de programatori. Tag-urile care definesc comentariile sunt la început”<!–„și la sfârșit „–>”.
Un exemplu de sintaxa de comentariu:
<!–Acesta este un text comentat –>
Este recomandat folosirea a cat mai puținor comentarii intrun document web deoarece, ca orice alt element, marește dimensiunea fisierului HTML ceea ce duce la o durată mai mare de încarcare în browser.
Elementele reprezintă cea mai importantă structură a elementelor de marcare HTML. Atributele și conținutul sunt proprietățile de bază ale elementelor. Fiecare atribut și fiecare conținut atașat elementelor trebuie să respecte anumite restricții pentru ca documentul HTML să fie considerat valid. Elementele au de obicei o etichetă de început, de exemplu <p> și o etichetă de încheiere </p>, singura etichetă care face excepție și nu are o etichetă de încheiere fiind elementul <br> care ne direcționeaza pe o linie noua.
Pentru organizarea vizuală a unui document este util marcajul <hr> care deseneaza o linie orizontală subțire afișată pe întreaga lățime a paginii. Acest marcaj poate fi utilizat de mai multe ori întrun document Web.
Între etichete se află conținutul care trebuie afișat (care la rândul său poate conține alte elemente), iar pentru a adăuga alte informații despre modul de prezentare a conținutului, atributele se includ în corpul elementelor.
Cele mai des utilizate atribute HTML în cadrul aplicației mele sunt id, class, style și title. Atributul id este utilizat pentru a identifica în mod unic un element al paginii HTML. Prin identificarea elementului i se pot asocia stiluri CSS, se poate face referire la el în limbajul de scripting utilizat, de exemplu JavaScript sau se poate trimite valoarea atributelor sale pe server pentru procesare ulterioară.
Atributul class este utilizat pentru a delimita clase de elemente care vor fi supuse unei anumite acțiuni. De exemplu, dacă avem pentru anumite elemente ancoră o clasă class=”linkred” putem ca în definițiile CSS să specificăm faptul că dorim ca toate ancorele din această clasă să fie albastre.
Atributul title este utilizat pentru a oferi informații suplimentare despre un element, deoarece cele mai multe browsere folosesc acest atribut ca tooltip pentru elementul atașat. De exemplu, pentru o imagine, la trecerea cu mouse-ul pe deasupra ei, se poate afișa un text descriptiv pentru respectiva imagine.
Atributul style este utilizat pentru definirea de reguli de stil asociate doar acelui element. De exemplu dorim să facem doar un anumit paragraf să aiba o anumita dimensiune, putem specifica: <p style=”font-size:14px ;”>Paragraf</p>.
Referințe către alte pagini Web
Eticheta principală folosită este cel <a> împreună cu perechea sa </a> .Atributul care trebuie specificat este cel de referință hipertext HREF=”valoare”. Valoarea poate fi vidă dar atributul trebuie specificat pentru ca lagătura să apară activă în programul de navigare. Un exemplu:
<a HREF=”http://www.study77.besaba.com/”>ALUMNI</a>
Atributul table este utilizat pentru crearea tabelelor într-un document, care sunt folositoare pentru afișarea informațiilor. Tabelul este structurat pe linii si coloane astfel încat putem să inseram un numar infinit pentru reprezentarea informațiilor. Tag-rile pentru definirea tabelului este la început <table> și se încheie cu </table> , pentru definirea unei linii este <tr></tr> respectiv pentru definirea unei coloane <td></td>. Grosimea marginii tabelului este dată de atributul “border” iar lățimea de “width”, în funcție de nevoile noastre adăugăm valorile pe care le dorim. Pentru a nu fi vizibilă marginea tabelului introducem valoarea “0” la border.Un alt atribut important este cellspacing care reprezintă distanța dintre celule, iar cellpading reprezintă distanța dintre marginea tabelului si conținutul celulei (pixeli).
Următorul cod definește un tabel cu 2 linii si 2 coloane avand lațimea tabelului de 315px respectiv grosimea marginii de 2px:
<table width="315" border="2">
<tr>
<td> Linia-1/Coloana-1 </td>
<td> Linia-1/Coloana-2</td>
</tr>
<tr>
<td> Linia-2/Coloana-1</td>
<td> Linia-2/Coloana-2</td>
</tr>
</table>
Formulare HTML
Formularele HTML sunt delimitate de eticheta <form> cu corespondentul său la final </form> care se specifică prin <form ACTION=url METHOD=metoda>, unde url-ul indică fișierul sau aplicația aflată la distanță care urmează să prelucreze informațiile iar metoda se specifică prin GET sau POST. Pentru formularele web există 2 metode prin care informațiile pot fi transmise de la programul de navigare Web la server-ul din celălalt capăt al rețelei. Dacă se transmit informații cuprinse într-un formular iar URL-ul de destinație include informațiile pe care le-ați introdus, metoda utilizată este GET. Cealaltă metodă este POST și este aceea cînd se transmite informația dar URL-ul de destinație nu conține elemente suplimentare adăugate la sfârșit.
Marea majoritate a câmpurilor unui formular se specifică prin intermediul etichetei<INPUT>. Cele mai importante tipuri de atribute asociate acestei etichete sunt:
TEXT – este tipul stabilit cu SIZE utilizat la specificarea mărimii prestabilite a casetei
ce se creaza
PASSWORD – câmp de text datele utilizatorului fiind afișate cu asteriscuri sau alte
simboluri , pentru securitate, se poate utiliza MAXLENGTH pentru a se specifica lungimea maximă de caractere pentru parolă
SUBMIT – detremină apariția unui buton în formular care atunci cînd e apăsat transmite
conținutul formularului la server
CHECKBOX – asigură o singură casetă de validare, opțiune CHECKED permite
specificarea marcării sau nu a acesteia în mod prestabilit, opțiunea VALUE specifică textul asociat casetei de validare
RESET – permite utilizatorilor ștergerea conținutului tuturor câmpurilor formularului
RADIO – afișează un buton cu interblocare, butoanele cu interblocare diferite cu același
NAME=valoare sunt grupate în mod automat și un singur buton poate fi selectat.
HIDDEN – permite transmiterea informațiilor programului care prelucrează datele
utilizator fără ca utilizatorul să le vadă pe ecran, utilă când pagina ce conține formularul HTML este generată automat de un script CGI.
IMAGE – identic cu SUBMIT dar în locul butonului puteți specifica o imagine grafică
pentru transmisie date sau un buton de Enter.
II.2 CSS(Cascading Style Sheets)
CSS este un standard utilizat pentru modificarea și formatarea elementelor unui document, pentru a descrie semantica, aspectul și formatarea. Există o mulțime de atribute prin care se pot stabili fonturile, caracteristicile de aliniere a textului, culorile de fondal și ale literelor, marginile, forma si pozitia elementelor.
Sintaxa CSS este alcătuită din trei părți: element, atribut si valoare.
Sintaxa:
element:
{
atribut:valoare;
}
Următoarea secvența de codconține elementul <body> în care sunt incluse atributele
background-color având valoarea #000000, cu alte cuvinte fundalului i se aplică culoarea neagră, apoi atributele color, text-align, font-family resprectiv font-size însemnând faptul ca textului îi este atribuit culoarea albastra, aliniat stanga, tipul textului este Arial, iar dimensiunea lui este de 21 pixeli. Elementul <p></p> indica faptul ca textul este incadrat intr-un paragraf.
<style>
<body>
{
background-color:#000000;
}
p
{
color:blue;
text-align:left;
font-family:"Arial";
font-size:21px;
}
</style>
CSS este destinat în primul rând pentru a permite separarea conținutului (scris în HTML sau intrun limbaj similar) de prezentarea documentului, inclusiv elemente cum ar fi aspectul, culorile și fonturile. Această separare poate îmbunătăți accesul la conținut, oferă o mai mare flexibilitate și control în specificarea caracteristicilor de prezentare, permite mai multe pagini pentru a partaja formatare, și de a reduce complexitatea și repetiția în conținutul structural (cum ar fi, permițând pentru web design fara tabele [1].
Stilurile se pot adauga elementelor HTML prin intermediul unor fișiere externe sau în cadrul documentului, prin elementul <style>și/sau atributul style. CSS se poate utiliza și pentru formatarea elementelor XHTML, XML.
Există 3 metode de a utiliza stilurile: stilurile interne, stilurile externe, stilurile în linie. Toate metodele, se vor executa în cascadă, într-o "pseudo – foaie de stil", în ordinea urmatoare:
Stiluri în linie (nivel 1)
style="line-height: 3.1em; margin-right: 75px;"
Foaie de stil internă (nivel 2)
<style type="text/css">
Aici se definesc stilurile CSS
</style>
Foaie de stil externă (nivel 3)
<link rel="stylesheet" type="text/css" href="Calea- catre-fisierul.css"/>
Metoda de la nivelul 1 suprascrie toate metodele următoare ei, adică metodele de la nivelele 2 și 3, iar la rândul său metoda de la nivelul 2 suprascrie metoda de la nivelul 3
II.3 PHP
PHP este un limbaj de programare open source și server-side (acționează pe partea serverului) fiind unul din cele mai importante și puternice limbaje de programare pentru pagini web. Numele de „PHP ” semnifică inițial „Personal Home Page”, apoi, datorită dezvoltarii limbajului denumirea s-a schimbat in Php Hypertext Preprocesor, a fost creat de catre RasmusLerdorf in anul 1994 pentru a urmări traficul unei pagini web și a genera unele tabele. Pană în prezent PHP-ul a evoluat enorm de mult de la versiunea PHP/FI 2.0 conceputa de Zeev Suraski și Andi Gutmans în anul 1998 pană la ultima versiune apărută PHP 5.6.10.
Sunt disponibile pentru majoritatea servelor web si pentru toate sistemele de operare (Windows, Linux, Unix, Mac OS, etc)crescând astfel în popularitate, ajungând peste 20 milioade de utilizatori și peste 1 milion de pagini web, deschizând astfel calea catre crearea unor aplicații cu posibilități infinite, precum sistemele CMS (Content Management System) oferind web-designerilor o varietate foarte largă de posibilități pentru crearea paginilor web. Astfel au aparut sisteme inovative, precum Joomla, Drupal sau WordPress, sisteme prin intermediul cărora se pot creea dinamic o infinitate de variante pagini web.
Pentru a rula un fișier .PHP este nevoie fie de un server local (de exemplu xampp sau wamp) fie de un server pe internet. PHP este compatibil aproape cu toate serverele utilizate în ziua de azi (Apache, IIS, etc). Fișierul trebuie inclus în acesta ca un modul sau executat separat, executat ca binar CGI, este capabil să acceseze și să direcționeze către alte fișiere, să execute comenzi, conexiuni pe server, să înregistreze date dintr-un formular sau baze de date, să trimita sau să primească datespre deosebire de fișierele .HTML care nu necesită un server pentru a fi rulate.
PHP se caracterizează prin simplitatea sa datorită faptului că orice începator, având cunoștiinte minime de programare poate sa învete acest limbaj, în același timp oferă si facilități avansate pentru un programator profesionist.
Pentru a începe să utilizați PHP avem nevoie de:
Hosting cu PHP si MySQL inclus
Instalați un server web de pe PC-ul propriu, și apoi instalați PHP și
MySQL
Dacă serverul pentru PHP este activat, nu trebuie decat să creeăm fișiere .PHP, le punem în directorul de web (de exemplu în serverul Xampp directorul se numește „htdocs” iar în Wamp se numește ”www”) iar serverul le va analiza și compila în mod automat. Deoarece PHP este gratuit cele mai multe web-hosting oferă suport PHP.
Dacă serverul nu are suport PHP, necesită instalarea urmatoarelor programe:
un server de web
un editor de PHP
o bază de date, cum ar fi MySQL
In continuare voi prezenta unele noțiuni introductive ale acestui limbaj:
Pentru a iniția un cod PHP trebuie să începem cu eticheta <?php și să terminăm cu ?> care comunicăserverului începutul și sfârșitul codului PHP, iar toatetextele aflate in exteriorul va fi interpretat ca și cod HTML obișnuit. Toate tipurile de variabile se notează cu simbolul „$”
$name_variabila.
Un alt tip de variabilă sunt variabilele superglobale care sunt vizibile peste tot in script. Cele mai importante amintim:
$_GET,un tablou cu variabilele care sunt transferate scriptului prin metoda GET
$_POST,un tablou cu variabilele care sunt transferate scriptului prin metoda POST
$_SESSION,un tablou cu variabilele de sesiune.
$_SERVER, un tablou cu variabilele de mediu ale serverului
Regulile de bază din PHP, referitoare la valabilitatea variabilelor sunt:
Constantele dupa ce au fost declarate, sunt întotdeauna vizibile global, adică
pot fi utilizate atat în înteriorul cât și în exteriorul unei funcții.
Variabilele globale sunt declarate într-un script sunt vizibile într-un script,
da nu și în interiorul funcției.
Variabilele create în interiorul funcțiilor și declarate ca statice sunt
invizibile în afara funcției, dar iși păstrează valoarea de la o execuție a funcției la alta.
Variabilele create in interiorul funcției sunt locale funcției si iși înceteaza
existența când funcția se închie. (27 pg)
Pentru afișarea unui mesaj datelor se folosesc comenzile echo(), print(), printf(),sprintf(), ceea ce este între ghilimele este șirul de caractere, iar pentru a comenta unele texte cu scop informativ sau orientativ se foloseste/* la inceput si */ la sfârșit, ca și în HTML acesta nu va fi ignorat de către browser.
Echo „Hello World!”;
Operatori în PHP.
Operatorii sunt simboluri pe care le putem utiliza pentru a manipula valorile si variabilele prin efectuarea operatiilor asupra lor. În tabelul următor sunt ilustrate principalele tipuri de operatori [2]:
Operatorii aritmetici sunt operatori matematici obisnuit, foarte ușor de
folosit.
2. Operatori de atribuire. Ca si in cazul celorlalti operatori returneaza
valoarea generala
3.Operatori de incrementare si decrementare
Operatori de comparare. Se folosesc pentru compararea a două valori.
În funcție de rezultatul comparării, expresia returrneaza valoarea logicătrue dacă expresia este adevărată sau false dacă este falsă.
Operatori logici. Sunt folositi pentru a combina rezultatele conditiilor
logice. Operatorii && si || au o prioritate mai mare decat and si or.
Un vector (array) este o variabilă speacială care stochează mai multe valori într-o singură variabilă
<?php
$sport1="fotbal";
$sport2="tenis";
$sport3="volei";
Echo ‘Sporturile mele preferate sunt:’$sport1. $sport2.$sport3;
?>
Se va afișa: ”Sporturile mele preferate sunt: fotbal tenis volei”
Structuri de control
Sunt acele structuri dintr-un limbaj care ne dă accesul la controlul fluxului execuției într-un program sau script. Le putem grupa în structuri condiționale (instrucțiuni if, else, elseif, switch) si structuri repetitive (while, for si foreach).
Dacă dorim să oprim execuția unui script sau a unei secvențe de cod a unei bucle repetitive, putem utiliza instrucțiunea break, astfel, execuția scriptului va continua cu următoarealinie de comandăcare se află după structură. Putem folosi instrucțiunea exit dacă dorim oprirea întregului script, iar prin instrucțiunea continue se face saltul către urmatoarea iterație a buclei.
Un exemplu de cod de structura repetitiva:
Switch (var)
{
Case 1:
Codul se execută dacă var=1;
Break;
Case 2:
Codul se execută dacă var=2;
Break;
Default:
Codul se execută dacă var este diferit de 1 si 2;
}
Utilizarea funcțiilor în PHP.
Funcțiile există în majoritatea limbajelor de programare. Ele sunt folosite pentru a separa codul care realizează un singur task bine definit. Acest lucru face codul mai lizibil și ne permite sa reutilizăm codul de fiecare data cand trebuie sa efectuăm același task.
O funcție este un modul de cod independent care prescrie o interfața pentru apelarea sa, realizeaza un anumit task, și în mod opțional returneaza un rezultat.
Apelul funcției
Structura fundamentală a unei funcții:
function name_functie();
Această este o funcție numita nume_funcție care nu necesită parametri. Această linie
de cod ignoră orice valoare care este posibil să fie returnată in funcție.
Majoritatea funcțiilor necesită unul sau mai mulți parametri pe care îi transferăm prin plasarea datelor a numelui variabilei care conține datele între parantezele aflate dupa numele funcției [3]. (25)
<?php
function suma($a, $b)
{
return $a + $b;
}
echo suma(3,5);
?>
În acest exemplu avem funcția numită suma, primind ca parametri două varibile numite a și b, având suma acestora apoi afișarea ei.
Funcții ce operează cu caractere
isalnum(x) -returnează adevărat dacă caracterul e literă sau cifră
ispunct(x)-returnează adevărat dacă caracterul e semn de punctuație
isspace(x) -returnează adevărat dacă caracterul e un caracter spațiu (' ', \t, \n, \f, \v)
isupper(x) -returnează adevărat dacă caracterul e literă mare
islower(x) -returnează adevărat dacă caracterul e literă mică
isascii(x) -returnează adevărat dacă caracterul are codul ASCII <128
isdigit(x)-returnează adevărat dacă caracterul e cifră ('0'..'9')
toupper(x) -convertește caracterul în literă mare
tolower(int c)-convertește caracterul în literă mică
Funcții ce operează cu șiruri de caractere
strcmp- compară două șiruri de caractere
strncmp-compară douășiruri pe lungimea n
strcpy -copiază șirul sursă în șirul destinație. Returnează adresa șirului destinatie.
strncpy(char * d, char * s, int n ) -copiază maxim n caractere de la sursă la destinație și returnează adresa șirului destinație.
strlen-returnează lungimea șirului fără a număra caracterul terminator.
strcat-concatenează cele două șiruri și returnează adresa șirului rezultat.
II.4 MySQL
MySQL este acronimul de la Structured Query Language, fiind un sistem de gestiune a bazelor de date relațional, produs de compania suedeza MySQL AB și distribuit sub Licența Publică Generală GNU. Este cel mai popular SGBD open-source la ora actuală, fiind o componentă cheie a stivei LAMP ( acronim pentru o platformă de găzduire a siteurilor web formată din componente gratuite, open source. Acronimul vine de la inițialele numelor aplicațiilor folosite:Linux, Apache, MySQL, PHP).
Deși este folosit foarte des împreună cu limbajul de programare PHP, cu MySQL se pot construi aplicații în orice limbaj major. Există multe scheme API disponibile pentru MySQL ce permit scrierea aplicațiilor în numeroase limbaje de programare pentru accesarea bazelor de date MySQL, cum are fi: C, C++, C#, Java, Perl, PHP, Python, FreeBasic, etc., fiecare dintre acestea folosind un tip spefic API.
Pentru a administra bazele de date MySQL se poate folosi modul linie de comandă sau, prin descărcare de pe internet, o interfață grafică: MySQL Administrator și MySQL Query Browser. Un alt instrument de management al acestor baze de date este aplicația gratuită, scrisă în PHP, phpMyAdmin.
MySQL poate fi rulat pe multe dintre platformele software existente: AIX, FreeBSD, GNU/Linux, Mac OS X, NetBSD, Solaris, SunOS, Windows 9x/NT/2000/XP/Vista. [3]
Avantajele utilizarii unei baze de date relationale (SGBDR-sistem de gestionare a bazelor de date relationale) sunt următoarele:
SGBDR-urile pot oferi un accces mai rapid la date mai mult decat la fisierele plate.
SGBDR-urile pot fi interogate u usurintă pentru a extrage setul de date care
indeplinesc un anumit criteriu.
SGBDR-urile – au un mecanism încorporat pentru manevrarea accesului concurent
pentru ca acest lucru sa nu preocupe activitatea programatorului.
SGBDR-urile – ofera un acces aleator la datele dumneavoastra.
SGBDR-urile – au încorporate sisteme privilegii [4].
Sistemul de gestiune al bazei de date reprezintă software-ul propriu-zis al acestuia care asigură realizarea următoarelor activități:
definirea structurii bazei de date
încărcarea datelor în baza de date
accesul la date (interogare, actualizare)
întreținerea bazei de date
reorganizarea bazei de date (restructurarea și modificarea strategiei de acces)
secuitatea datelor [5]
Arhitectura bazelor de date pentru Web este ilustrata în figura următoare:
Fig IV.1 Relația dintre server web și un browser web.
Acest sistem este format din doua blocuri: un browser Web și un server Web fiind in legatură directă pentru a putea comunica între ele. Unbrowser Web inițiaza o cerere catre server, iar acesta trimite inapoi un raspuns.
Bazele de date MySQL, precum si alte tipuri de baze de date sunt formate din tabele, care sunt interconectate între ele prin săgeti printr-o anumită logică stabilită de programator. Un tabel poate conține un numar de câmpuri nelimitat pânâ la ordinal milioanelor de înregistrari in funcție de complixitatea bazei de date si traficului site-ului.
Operații cu baze de date. Cele mai importante operații cu bazele de date sunt:
SELECT – selectează un tabel sau un camp dintr-un tabel
INSERT – adaugă înregistrari în tabel
DELETE – sterge înregistrări dintr-un tabel
CREATE – crează o bază de date sau un tabel
UPDATE – updatează întregistrările întrun tabel
ALTER – Alterează un tabel.
Tipuri de date in MYSQL
Tipurile de date care apar în coloanele MySQL sunt diferite în funcie de tipul lor
MySQL alocă spațiu pe disc în funcie de tipul de date specificat de utilizator [5].
Crearea tabelelor într-o bază de date
Cand creăm o bază de date, datele sunt stocate în tabele care conțin informații care ulterior le vom putea folosi.
Exemplu:
CREATE TABLE tabela_nume
(
câmp1 tip_data(dimensiune),
câmp2 tip_data(dimensiune),
…
);
Inserarea datelor în baza de date
Înainte de a efectua operatii in baza de date, mai intai trebuie să stocăm niște date în ea. Acest lucru se face de obicei cu instrucțiunea INSERT.
Tabelele conțin linii de date sau câmpuri. Fiecare linie din tabela descrie de obicei un obiect sau o relație, iar valorile din coloane pentru acea linie stochează informații despre obiectul respectiv. Instricțiunea INSERT o putem folosi pentru a introduce linii de date în baza de date.
Sintaxa unei instrucțiuni INSERT este:
INSERT INTO nume_tabela ([coloana1, coloana2, coloana3, …]) VALUES (valoare1, valoare2, valoare3, …);
Selectarea informațiilor dintr-o baza de date
Instrumentul de bază al SQL este instrucțiunea SELECT. Este folosită pentru extragerea informațiilor sau datelor dintr-o bază de date. Cu ajutorul acestei comenzi se pot realiza următoarele operații asupra datelor din baza de date:
• SELECȚIE (SELECTION): evaluarea rezultatului interogării va lua în calcul numai anumite linii din tabelele de date, pe baza unor criterii de selecție.
• PROIECȚIE (PROJECTION): rezultatul interogării va conține numai anumite coloane din tabele de date.
• JONCȚIUNE (JOIN) : utilizată pentru a combina date aflate în tabele diferite prin crearea unei legături între coloanele corespunzătoare.
Sintaxa de bază a instrucțiunii SELECT este:
SELECT name_atribut_1, name_atribut_2,..
FROM name_tabela
WHERE conditie_de_cautare
[GROUP BY tip_grupare]
[HAVING conditie_cautare]
[ORDER BY tip_ordonare [ ASC | DSC ] ]
Actualizarea datelor din baza de date
O altă instructiune importantă în a acestui limbaj este editarea datelor din baza de date. Acest lucru se poate realiza prin folosirea instrucțiuni UPDATE.
Forma obișnuită a instrucținii UPDATE este:
UPDATE name_tabela
SET coloana1 = expresie1, coloana2 = expresie2, …
[WHERE condiție]
[ORDER BY tip_ordonare [ ASC | DSC ]]
[LIMIT număr]
În unele cazuri instrucțiunea UPDATE poate avea restricții la anumite linii folosind o clauză WHERE și se poate limita numarul total de linii afectate prin specificarea clauzei LIMIT. Clauza ORDER BY este folosită de obicei alături cu o clauză LIMIT.
Ștergerea informațiilor dintr-o baza de date
Ștergerea de linii dintr-o bază de date este o operațiune foarte simplă. Acest lucru se realizează cu ajutorul instrucțiunii DELETE care arată astfel:
DELETE FROM tabelă
[WHERE condiție]
[ORDER BY ordine_coloane]
[LIMIT număr]
Stergerea unui tabel din baza de date
In cazul in care nu mai avem nevoie de tabela, uneori se dorește să se șteargă in totalitate. Acest lucru se poate face cu instrucțiunea DROP TABLE. Este o instrucțiune simplă și arată astfel:
DROP TABLE nume_tabelă
Această instrucțiune va șterge toate liniile din tabelă și va șterge chiar și tabela, deci trebuie utilizată cu mare atenție.
Ștergerea unei baze de date
Pentru eliminarea întregii baze de date există instrucțiunea DROPDATABASE care arată astfel:
DROP DATABASE nume_baza_de _date;
Această instrucțiune va șterge toate liniile, coloanele, tabelele, toate indexurile și chiar baza de date, deci trebuie sa fim foarte atenti la aceasta instructiune, doar cei responsabili de baza de date este recomandat sa foloseasca aceasta instruciune.
Funcii in MYQL:
Functii aggegate. Sunt funcțiile care returneaza o singură valoare, calculate de la
valorile dintr-o coloană. Cele mai utile sunt:
SUM () – Returnează suma;
COUNT () – Returnează numărul de rânduri;
FIRST () – Returnează prima valoare;
AVG () – Returnează valoarea medie;
LAST() – Returnează ultima valoare;
MAX () – Returnează cea mai mare valoare;
MIN () – Returnează cea mai mică valoare;
Funcțiile SQL scalare
Funcțiile SQL scalare returneaza o singură valoare, pe baza valorii de intrare. Cele
mai folositoare sunt:
LCASE () – Convertește un câmp de litere mici;
UCASE () – Convertește un câmp de majuscule;
NOW () – Returnează data curentă a sistemului și timp;
MID () – Extrage caractere dintr-un câmp de text;
LEN () – Returnează lungimea unui text sau vector;
ROUND () – Runde un câmp numeric la numărul de zecimale specificat;
IV.5 Apache
Apache este un server HTTP de tip open source. Apache a jucat și joacă un rol important în dezvoltarea webului, fiind folosit în prezent în circa 65.2 % din paginile web. Apache este un server web cu o contribuție notabilă la dezvoltatea Internetului (world wide web). Apache a reprezentat prima alternativă viabilă la Netscape Communications Corporation, și a evoluat rapid în funcționalitate și performanță ca un rival competitiv pentru alte servere web bazate pe Unix.
Apache este dezvoltat de o comunitate deschisă de programatori sub emblema Apache Software Foundation. Aplicația este disponibilă pentru o mare varietate de sisteme de operare incluzând Unix, FreeBSD, Linux, Solaris, Novell NetWare, Mac OS X si OS/2.
Serverul Apache este caracterizat ca fiind un software gratuit și open source, acesta făcând ca, începând din aprile 1996, el să fie cel mai popular server HTTP. Cu toate că în noiembrie 2005 a început să piardă din cota de piață, în aprilie 2008 Apache stătea încă la baza a peste 50 % din siturile web, iar în iunie 2013 a ajuns la 65.2%.
Prima versiune a serverului a fost creată de Robert McCool, care la vremea aceea era implicat în proiectul National Center for Supercomputing Applications, cunoscut pe scurt ca NCSA HTTPd. A doua versiune a serverului a fost o rescriere substanțială, de data aceasta punându-se accentul pe crearea unui layer prioritar (Apache Portable Runtime) și a suportului de module.
Principalul competitor al serverului ApacheesteMicrosoft Internet Information Services(IIS), urmat de Sun Java System Web Server al companiei Sun Microsystems și multe altele, cum ar fi Zeus Web Server.
Apache suportă o mare varietate de module care îi extind funcționalitatea, acestea variază de la server side programming și până la scheme de autentificare. Câteva limbaje suportate sunt: mod_perl, mod_python, Tcl si PHP. Ca alte module amintesc : SSL si TLS support (mod_ssl), un modul proxyun, modul de rescriere URL (cunoscut ca un motor de rescriere mod_rewrite), custom log files (mod_log_config) și suport de filtrare (mod_include și mod_ext_filter). O altă calitate a serverului Apache este virtual hosting (găzduirea virtuală), care constă în posibilitatea de a găzdui mai multe situri simultan pe același server.
Apache este folosit de unele din cele mai mari situri din lume. Astfel, motorul de căutare folosit de Google folosește o versiune modificată de Apache numită Google Web Server (GWS) [6].
II.6 JQuery
jQuery este o platformă de dezvoltare JavaScript, concepută pentru a ușura și
îmbunatații procese precum traversarea arborelui DOMin HTML, managementul inter-browser al evenimentelor, animații și cereri tip AJAX. jQuery a fost gândit să fie cât mai mic posibil, disponibil în toate versiunile de browsere importante existente. Biblioteca a fost lansată in 2006 de către John Resig.
jQuery se poate folosi pentru a rezolva următoarele probleme specific a programării web:
selecții de elemente în arborele DOM folosind propriul motor de selecții open source
Sizzle, un proiect născut din jQuery
parcurgere și modificarea arborelui DOM (incluzând suport pentru selectori CSS 3 și
XPath simpli)
înregistrarea și modificarea evenimentelor din browser
manipularea elementelor CSS
efecte și animații
cereri tip AJAX
extensii
utilităti – versiunea browser-ului, funcția each.
Sintaxa:
<head>
< script src="jquery.js">< / script>
< / head>
Renumitul program “Hello World!” scris in jQuery:
$(document).ready(function()
{
$('body').html('Hello world!');
});
Plugin-urile sau extensiile sunt unele dintre cele mai interesante aspecte ale jQuery. Arhitectura sa permite programatorilor să dezvolte subaplicații bazate în biblioteca principală care extind funcțiile de bază jQuery cu funcții specifice plugin-ului. În acest fel biblioteca principală poate ocupa foarte puțin spațiu, iar extensiile necesare în anumite pagini web pot fi încarcate la cerere, doar când este nevoie de ele. Există un set de extensii principal numit jQuery UI( jQuery User Interface).
jQuery UI oferă un set de extensii pentru interactivitate de bază, efecte mai complexe decât cele din biblioteca de bază și teme de culori. Avantajul jQuery UI față de alte extensii este că dezvoltarea și testarea acestor componente se face în paralel cu dezvoltarea bibliotecii principale, minimizând riscul de incomptibilitate.[8]
II.7 JavaScript
JavaScript este un limbaj de programare orientat pe obiect bazat pe conceptul
prototipurilor. Este folosit mai ales pentru introducerea unor funcționalitați în paginile web, codul Javascript din aceste pagini fiind rulat de catre browser. Limbajul este cunoscut pentru folosirea sa în site-urile web, dar este folosit și pentru accesul la obiecte încastrate(embedded objects) în alte aplicații. A fost dezvoltat inițial de catre Brendan Eich de la Netscape Communications Corporation sub numele de Mocha apoi LiveScript, și în final denumit JavaScript.
În ciuda numelui și a unor similarități în sintaxă, între JavaScript și limbajul Java nu există nicio legătură. Ca și Java, JavaScript are o sintaxă apropiată de cea a limbajului C, dar are mai multe în comun cu limbajul Self decât cu Java.
Până la începutul lui 2005, ultima versiune existentă a fost JavaScript 1.5, care corespunde cu Ediția a 3-a a ECMA-262, ECMAScript, cu alte cuvinte, o ediție standardizată de JavaScript. Versiunile de Mozilla începând cu 1.8 Beta au avut suport pentru E4X, care este o extensie a limbajului care are de a face cu XML, definit în standardul ECMA-357. Versiunea curentă de Mozilla, 1.8.1 (pe care sunt construite Firefox și Thunderbird versiunile 2.0) suportă JavaScript versiunea 1.7 [7].
Cea mai des întâlnită utilizare a JavaScripteste în scriptarea paginilor web. Programatorii web pot îngloba în paginile HTML script-uri pentru diverse activități cum ar fi verificarea datelor introduse de utilizatori sau crearea de meniuri și alte efecte animate.
Browserele rețin în memorie o reprezentare a unei pagini web sub forma unui arbore de obiecte și pun la dispoziție aceste obiecte script-urilor JavaScript, care le pot citi și manipula.Arborele de obiecte poartă numele de Document Object Model sau DOM. Există un standard W3C pentru DOM-ul pe care trebuie să îl pună la dispoziție un browser, ceea ce oferă premiza scrierii de script-uri portabile, care să funcționeze pe toate browserele. În practică, însă, standardul W3C pentru DOMeste incomplet implementat. Deși tendința browserelor este de a se alinia standardului W3C, unele din acestea încă prezintă incompatibilități majore, cum este cazul Internet Explorer.
În secvența următoare de cod, cod din javascript
II.8 Adobe Photoshop
Adobe Photoshopeste un program foarte de util pentru realizarea si editarea imaginilor.
Cu ajutorul său putem prelua, modifica si crea efecte speciale. Imaginile astfel obținute pot fi utilizate în designe-ul unei pagini web (logo-uri, animatii, flash-uri)sau în alte scopuri: reviste, pliante, carți, etc.
Meniul
Photoshop-ul contine o bară principală de meniu prin care cel care comandă imaginile comandă programul. Meniul este reprezentat în figura următore:
Fig VIII.1 Meniul principal
Bara de instrumente
Pentru a lucra cu instrumentele de mai jos selectăm unealta dorită cu ajutorul caruia prelucram imaginea in funcție de scopurile urmărite. În unele cazuri un instrument are o lista de instrumente din care se selectează cu ajutorul meniului flotant unealta preferată de noi. Litera trecută în paranteza dupa numele instrumentului, reprezintă litera de la tastatură daca vrem sa nu folosim clik-ul de la mouse, ușurându-ne astfel munca.
Fig.VIII.2 Bara de intrumente
Bara de opțiuni. În general, un instrument are o multime de optiuni prin care putem selecta modul de utilizare a lui. Toate aceste sunt prezentate in bara de opțiuni. Ea se afla afișată sub meniu si conținutul ei este specific instrumentului. Un exemplu pentru instrumentul BrushTool:
Fig VIII. 3 Brush Tool
Paletele. Reprezintă o altă metodă de a utiliza si comanda photoshop-ul. Cu ajutorul
acestora putem obtine anumite efecte în prelucrarea imaginii. Nu toate paletele sunt vizibile, pentru a vizualiza sau ascunde, o oarecare paleta, accesați meniul Window si alegeți optinile care doriți sa fie fizibile sau ascunse. Urmatoarea figura reprezinta paleta pentru Adjustments (luminozitatea si contrastul imaginii):
Fig VIII.4: Liminozitatea si contrastul
Formatul special sub care se salvează o poză în photoshop este .psd. Imaginea salvată cu aceast format ofera posibilitatea continuarii prelucrarii imaginii chiar si după închiderea programului. Acest lucru este posibil cu ajutorul layere-lor care sunt defapt suprafețe suprapuse formând astfel imaginea.
Culorile in Photoshop
O problemă aparte a graficii pe calculator este dată de modul de codificare a culorilor. În photoshop se pot folosi mai multe modele de culori:
RGB (Red, Green, Blue). Culorile rezultă dintr-o combinație între trei culori
fundamentale, roșu, vede si albastru, unde fiecare culoare are o anumită intensitate cuprinsă intre 0 si 255. Pentru a preciza culoarea unui pixel sunt necesari 3 octeți.
HSL (Hue, Saturation, Lightness) este un alt model de culoare;
Hue – nuanță, cuantifică culoarea;
Saturation – reprezintă proporția în care nuanța este pură. La valori mici o anumită
culoare tinde să se vada spre gri, iar la valori mari culoarea apare pură.
Lightness – strălucirea. La valori mici culoarea tinde să se vada in negru, iar la valori
mari in alb.
LAB (Lightness, a, b). Avem
a – culoare de la verde la magenta
b – culoare de la albastru la galben
CMYK – Se folosește la tipografii, pentru tipărirea desenelor grafice si a schițelor.
Fiecare culoare se poate obține ca amestec de Cyan, Magenta, Yellow si Black. Pentru fiecare culoare se dă un procent între 0% si 100%. Acest mod se folosește în special în cazul în care tipărim imaginea pentru tipografie. Cu ajutorul acestui mod se realizează, de exemplu coperțile cărtilor “in 4 culori”
CAPITOLUL III. Prezentare proiectului
Aplicația descrisă în această lucrare este o pagina web pentru evidentierea si informarea fostilor studenti din cadrul acestei facultati precum stabilirea si promovarea relatiilor din studenti si profesori.
Aplicatia este dezvoltata folosind Principalele tehnologii precum PHP, MySQL, CSS, HTML si Java Script.
Pentru o functionare cat mai eficienta si simpla, pagina web a fost structurata in doua parti: o parte este numita “Front End” si cealalta “Back Office”. “Front End” este destinata studentilor/utilizatorilor putanduse sa se logheze, sa vizualizeze informatiile si multe altele, iar “Back Office” apartine administratorului site-ului putand monitorizeze traficul, sa evidentieze studentii, si alte functii pe care le voi prezenta in acest capitol.
Pentru ca un fost student/utilizator sa aiba acces la informatiile acestei aplicatii, trebuie mai intai sa se inregistreze apasand pe butonul “Inregistrare” completand un simplu formular cu datele personale. Figura 2. Indexul paginii ca si utilizator este ilustrata in figura 1:
Figura 1: Index utilizator
Un filtru de securitate a fost implementa la introducerea parolei, adica ne atentioneaza daca parola scrisa de utilizator este prea simpla, medie, puternica sau foarte puternica.
Este recomandat ca parola sa fie foarte puternica pentru a putea combate spargerea parolei in cazul unei posibile tentative. Functionalitate.
Inainte de a trimite datele trebuie citit cu atentie termenii si conditiile de utilizare a paginii web, apoi bifand casuta alaturata prin care este de acord cu funtionalitatea lui.
Pentru ca inregistrarea sa fie completa utilizatorul trebuie sa activeze contul pe adresa de mail, care a fost specificata in formular, apasand butonul de “activare”, putand apoi sa se autentifice cu adresa de mail si parola introdusa.
Functia folosita pentru activarea contului este descriere si cod si
In cazul in care nu mai putem accesa contul deoarece ne-am uitat parola, aceasta poate fi recuperata apasand pe butonul “recuperare” apoi introducand adresa de mail in campul respectiv.
Figură
Pe adresa de mail se va trimite instructiunile de resetare parola, apasand pe butonul “reset my password” directionand utilizatorul sa completeze un formular cu noua parola putand apoi sa se autentifice pe site cu noua parola.
functionalitate
Datele introduse în formular sunt stocate în baza de date folosind tehnologia MySQL, find sistemul de gestiune cel mai utilizat in prezent avand functiile de a efectua o varietate de operatii.
Dupa ce inregistrarea a fost realizata cu succes ne putem autentifica pe pagina introducand adresa de e-mail si parola in campurile aferente apasand apoi butonul de “login’’.
Urmatoare instructiune de cod reprezinta formularul de autentificare
<form action="login/login.php" method="post">
<table>
<tr><td><label>Utilizator</label></td> <td><input type="text" name="username" /> </td></tr>
<tr><td><label>Parola</label></td><td><input type="password" name="password" /></td></tr>
</table>
<input type="submit" name="goo" value="Send" />
</form>
Toate datele utilizatorilor completate la inregistrare se stochează într-o baza de date fiind fiind vizibile doar de catre administratorul site-ului. În tabelul urmator este ilustratata navigarea atat administratorului cat si a catorva utilizatori din baza de date.
Tabel III.1 Utilizatori
Structura bazei de date
Structura paginii web
Odata ce ne-am logat ca si user, pagina web este impartita in doua parti. In partea din
dreapta este continutul informatiilor postate de administrator (titlul, continutul si data postarii) iar in partea stanga este pozitionat sigla facultatii de Inginerie Electrica si Tehnologia Informatiei si putin mai jos un meniu format din mai multe butoane, cuprinzand numele utilizatorului, informatiile postate de administrator, setarile contului personal in care putem modifica numele, prenumele, adresa, telefon, etc respectiv schimbarea parolei si adresei de mail.
Postarile sunt scrise de catre administrator in partea de back office, care v-a fi prezentata tot in acest capitol. Acestea sunt stocate intr-o baza de date in care doar administratorul are acces si putandu-se efectua operatii de editare cu ele.
O postare este alcatuita din 3 elemente:
titlul postarii
continutul postarii
si data efectuarii postarii.
Principiul de functionare al postarii:
Odata ce administratorul a realizat cu succes o postare in baza de date, cu ajutorul tehnologiei MySQl, aceasta este selectata din baza de date si afisata in pagina web. Codul de functionare este urmator:
cod
Editarea informartiilor personale pot fi realizate prin apasarea butonului “Setari”. Datele ce pot fi modificate sunt: nume, prenume, adresa, telefon, specializare, anul absolvirii, numele companiei unde lucreaza, functia ocupata in cadrul firmei, anul angajarii si data nasterii.
Principiul de functionare este urmator: dupa ce am completat campurile care dorim sa le modificam si apasam butonul “Salveaza date personale” se face un update in baza de date, apoi se afiseaza noile date completate de noi.
Codul de functionare este urmator:
cod
Schimbarea parolei de acces a contului se face tot la fel prin functia MySQL update, doar ca aici exista un filtru de securitate, adica trebuie specifica parola curenta pentru a fi siguri ca cine efectueaza aceasta actiune este chiar proprietarul contului, apoi se va realiza scimbarea parolei, fiind urmata de un mesaj de informare: “Parola dvs. a fost schimbata”. In cazul in care parola curenta nu corespunde, sau noua parola nu corespunde cu confirmarea noii parole, la fel va fi atentiont cu mesajul “parola curenta nu corespunde sau noua parola nu se potrivesc!”
Figură : Schimbare parola.
Schimbarea mail-ului este similar ca si la schimbarea parolei, adica se cere introducerea parolei curente, apoi a noii adrese de mail respectiv confirmarea acesteia. In cazul in care acestea nu corespund se va afisa mesaje de atentionare.
Figură : Schimbare e-mail
Revenind la meniul principal, dupa ce am citit informatiile postate de administrator si dorim sa aflam mai multe detalii, putem contacta administratorul apasand butonul de “Contact” unde vom avea 2 campuri de completat. Unu este subiectul mesajului si al doilea fiind continutului mesajului, acestea fiind receptionate pe mail-ul administratorului urmand apoi sa raspunda cat mai curand posibil.
Iar in final dupa dupa aflarea informatiiilor dorite, se poate iesi din cont apasand butonul de “Logout” directionand utilizatorul pe pagina de index.
A doua mare parte a acestui proiect este partea de administrator. Pentru a accesa aceasta trebuie sa introducem in adresa de URL caracterele “/admin’’ in cazul nostru fiind http://studying77.besaba.com/admin.
Un cont de administrator se poate creea doar din baza de date phpmyadmin a hosting-ului in care esre gazduit site-u. iar pentru a face acest lucru avem nevoie de userul si parola de la serverul sau hostingul site-ului apoi si de parola bazei de date create de noi, cu alte cuvinte utilizatorii pot fi linistiti de datele pe care le introduc ei in acele formulare.
Odata ce is logat ca si adminsitrator am acces total la tot site-ul putand realiza diverse operatii asupra informatiilor existente pe site si anume, adaugare, cautare si editare utilizatori, postare de informatii si multe altele pe care le voi prezenta in acest capitol.
Panoul de control este format din 2 mari subcategorii:
Utilizatori
Postari
Figură : Meniu administrator
I. Sectiunea de utilizatori contine toti utilizatorii care s-au inregistrat pe site, avem posibiliatatea de-a efectua mai multe opreratii MySQL si anume:
Listarea tuturor utilizatorilor din baza de date,
trimiterea unui mesaj pe e-mail-ul utilizatorului.
Cautarea (search) utilizatorilor
Cautare rapida a utilizatorilor
Vizualizarea in parte a fiecarui utilizator
Activarea si dezactivarea unui cont
Listarea tuturor utilizatorilor din baza de date. Acesta se realizeaza prin instructiunea
MySQL select iar prin tehnologia |PHP si anume tagul echo afisam selectia facuta in baza de date. Prin urmare, datorita multitudinii de informatii voi afisa doar numele, prenumele, email-ul, telefonul si ultima logare pe site. Pentru mai a afla mai multe informatii despre student, apasam butonul de detalii avand acces la toate informatiile.
trimiterea unui mesaj pe e-mail-ul utilizatorului.
explain
Cautarea (search) utilizatorilor. Aceasta functie este foarte benefica si utila atunci cand avem multi utilizatori in baza de date si vrem sa cautam o persoana pentru a-i trimite un mesaj in privat, sau pentru a vedea statistici referitoare la numarul persoanelor inregistrate la o anumita specializare sau pentru a vedea informatii referitoare la cariera fostului studentului. Astfel putem cauta studentii dupa:
Nume
Anul absolviri
Specializare
Numele firmei unde lucreaza
Functia ocupata
Anul angajarii
Emai-ul utilizatorului
Telefon
Adresa (oras)
Anul nasterii
Principiul de functionare al acestei functii este realizata prin intermediul tehnologiei
MySQL si PHP, cu alte cuvinte se face o comparatie cu sirul de caractere scris in campul de cautare cu sirul de caractere existent deja in baza de date apoi se afiseaza rezultatele. Codul urmator ilustreaza cele mentionate mai sus:
Cod
Cautare rapida a utilizatorilor. Pentru a avea o eficienta si mai mare in cautare, am implementat o functie de caurtare rapida special pentru nume si prenume astfel incat la tastarea a 3 caractere consecutive se va afisa toti utilizatorii ale caror nume sau prenume contin acele caractere. Accesarea acestei functii se face apasand butonul de search din top-ul paginii ramand in pozitie fixa indiferent de subpagina web unde navigam.
Vizualizarea in parte a fiecarui utilizator. In aceasta sectiune avem acces la toate datele personale ale utilizatorului, putem edita datele lor personale facand update in baza de date si afisand noile informatii.
Cod
Activarea si dezactivarea unui cont. In cazul in care unii utilizatori au un comportament neadecvat pe site exista posibilitatea de-a dezactiva contul respectiv, iar accesul pe site ii va fi respins.
descriere
In sectiunea de postari avem 2 subcategorii: listarea postarilor si adaugarea unei postari.
In prima sectiune putem vizualiza titlul postarii, continutul postarii respectiv numarul de postari efectuate. Toate sunt salvate in baza de date, prin urmare se pot efectua operatii cu ele, cum ar fi stergerea unei postari, prin apasarea butonului de stergere din partea dreapta. Codul MySAL de mai jos ilustreaza functionalitatea unei stergeri din baza de date.
Cod
Orice postare la randul lui poate fi editata, prin suprascrierea textului nou peste cel vechi, apoi apasam pe butonul de salvare date. De fapt, cand cand editam o postare, facem un update in baza de date apoi selectam noul text si il afisam in pagina web. Codul urmator ilustreaza editarea unei postari.
cod
Figură : Editarea unei postari
A doua subcategorie este postarea unui mesaj de catre administrator destinata studentilor in scopuri informative. Aceasta contine un formular cu 3 campuri, titlul postarii, URL-ul postarii respective continutul postarii si un buton de trimitere informatii. Aceste informatii sunt trimise si stocate in baza de date prin instructiunea INSERT apoi selectate si afisate in pagina web. Codul urmator reprezinta cele mentionate mai sus.
Figură 2: Adaugare postare
si Cod
O alta caracteristica a postarii este formatarea textului care poate fi afisat dupa preferitele urmatoare:tipul fontului, bold, italic, underline, strike through, font size, color text, list. Aceste elemente sunt necesare pentru a scoate cat mai bine in evident scopul mesajului si pentru a fi cat vizibil in momentul cand avem foate multe informatii postate. Putem adauga imagini si link-uri pentru o mai buna informare si pentru a scoate in evidenta scopul postarii.
CAPITOLUL IV. Concluzii
Pe parcursul acestei lucrări au fost prezentate cele mai importante tehnologii in realizarea unei pagini web, precum si elemente de baza pentru crearea ei. Cele mai mari dificultăti le-am avut în implementarea scriptului care face conexiunea dintre server si client in momentul trimiterii mesajului pe mail-ului utilizatorului, precum si scriptul de recuperare a parolei.
Posibilele îmbunătățiri ale acestei lucrări ar putea fi structurarea in mai multe grupuri in functie de specializarea fostilor studenti, astfel incat sa putem trimite mesaje separate fiecarui grup, respectiv implementarea unui forum sau posibilitatea de a putea adauga comentarii la fiecare postare in parte.
Bibliografie
[1] https://en.wikipedia.org/wiki/Cascading_Style_Sheets, vizitat la data de 07.07.2015
[2] http://www.w3schools.com/php/php_operators.asp, vizitat la data de 07.07.2015
[3] http://ro.wikipedia.org/wiki/MySQL, vizitat la data de 07.07.2015
[4] Győrödi Cornelia “Baze de date relaționale. Teorie și aplicații“, TREIRA, Oradea 2000, pg 184
[5] etutoriale.ro, http://etutoriale.ro/articles/39/1/de-date/, vizitat la data de 07.07.2015
[6] Wikipedia.ro, http://ro.wikipedia.org/wiki/Apache_(server), vizitat la data de 07.07.2015
[7] referatele.com, http://www.referatele.com/referate /informatica/javascript188122119.php, vizitat la data de 07.07.2015
[8] Wikipedia.ro, http://ro.wikipedia.org/wiki/JQuery, vizitat la data de 07.07.2015
[9] Crearea si programarea paginilor web, Tudor Sorin si Vlad Huțanu, L&S Soft, Bucuresti 2003, pg 226
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Aplicatie Web Privind Evidentierea Si Informarea Fostilor Studenti din Cadrul Unei Facultati (ID: 149504)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.