Aplicatie Informatica Pentru Gestiune Hoteliera
Aplicație informatică pentru gestiune hotelieră
LUCRARE DE LICENȚĂ
Cuprins
IntroducereCapitolul 1.
Domeniul abordat
1.1. Activitatea de turism 1.2. Ospitalitatea
1.3. Industria hotelieră
1.4. Principalele activități ale front-office-ului
11 Capitolul 2. Tehnologii informatice utilizate 14
2.1. Visual C# și platforma .NET
2.2. Microsoft SQL Server
Capitolul 3. Analiză și proiectare 1
3.1. Analiza sistemelor informatice existente
3.1.1. Sistemele informatice în activitatea de turism
3.1.2. Sisteme informatice de gestiune hotelieră
3.1.3. Funcțiile sistemelor informatice Front – Office (recepție)
3.1.4. Sistemul de gestiune Medallion
3.2. Investigarea cerințelor sistemului informatic
3.Analiza noului sistem de gestiune
3.3.1. Analiza funcțională
3.3.2. Analiza statică
3.Analiza dinamică
Proiectarea aplicației informatice
Proiectarea bazei de date
Proiectarea interfețelor I/E
Proiectarea meniurilor
Capitolul 4. Implementarea aplicației
Implementarea bazei de date
Implementarea interfețelor
Capitolul 5. Concluzii
Bibliografie
Introducere
În ultimile decenii, turismul a devenit un fenomen extrem de important atât pe plan național cât și internațional, cuprinzând o gamă largă de activități prin care omul își petrece timpul liber. Mai mult decât atât, turismul este considerat o industrie dezvoltată pentru satisfacerea nevoilor solicitate de turiști.
Dezvoltarea continuă a turismului, cu implicații majore în domeniul economic, a condus la evoluția industriei hoteliere, evoluție datorată în special creșterii cererii unei game diversificate de servicii. Astfel, buna derulare a activităților de turism a impus creare de noi spații de cazare și deținerea unui personal cât mai bine calificat, capabil să asigure cerințele clienților.
Serviciul de cazare devine așadar un factor important în promovarea turismului, prin oferirea de servicii și spații de cazare cât mai bune, deoarece prezența turiștilor într-o anumită zonă este datorată condițiilor oferite.
În zilele noastre, serviciul hotelier include, pe langă cazarea propriu-zisă, o gamă foarte largă de servicii suplimentare care vin să satisfacă integral doleanțele clienților. Eficența economică a activității hoteliere depinde în special de calitatea acestor servicii și astfel este utilă creșterea valorii serviciilor de cazare și a celor auxiliare. Pentru un grad calitativ superior al serviciilor oferite, informatizarea activităților de rezervare și cazare devine o necesitate, acest fapt asigurând promptitudine în relația cu clientul.
Nu e de mirare faptul ca achiziționarea unui sistem de gestiune hotelieră a devenit obligatorie în modernizarea unei unități de cazare. Aceste sisteme informatice oferă o imagine de ansamblu asupra activității unui hotel, fiind capabile de gestionarea automată a unui număr foarte mare de informații necesare.
În acest context, prin lucrarea de față mi-am propus să realizez o aplicație informatică care să îndeplinească cât mai bine cerințele actuale ale hotelierilor în ceea ce privește activitatea de recepție.
Soluția informatică a fost dezvoltată cu ajutorul tehnologiilor SQLServer pentru proiectarea bazei de date relaționale care permite stocarea informațiilor cu privire la clienți, camere, servicii, rezervări ,cazări, respectiv a limbajului C# din mediul de programare Visual
Studio 2010 pentru implementarea interfețelor aplicației.
În primul capitol am încercat să pun în evidență aspectele importante ale turismului în activitatea economică, incluzând semnificațiile celor doi termeni de bază din acest domeniu ”industria hotelieră” și ”industria ospitalității”, la care am adăugat o scurtă prezentare a principalelor departamente din cadrul unui hotel, accentul fiind pus pe activitățile departamentului de front-office.
În capitolul al doilea am sintetizat principale trăsături și avantaje ale celor două tehnologii informatice utilizate, Visul C# și Microsoft SQL Server.
Capitolul trei include cele mai importante etape din ciclu de viață a unei aplicații informatice și anume analiza și proiectarea. Pentru început am prezentat semnificația conceptului de sistem informatic, o clasificare a acestora , funcțiile principale ale sistemelor informatice Front-Office urmate de o scurtă descriere a sistemului de gestiune existent Medallion. În continuare am evidențiat cerințele aplicație și prin aplicarea unor metode de analiză respectiv proiectare am elaborat un model conceptual pe baza căruia se va contrui aplicația. Elaborarea modelului a fost concepută prin intermediul unui limbaj de modelare, UML, utilizând diagrame pentru descrierea funcționalităților aplicației. În încheierea acestui capitol am prezentat etapa de proiectare care cuprinde proiectarea bazei de date cu descrierea câmpurilor, tabelelor și legăturile ce se stabilesc între acestea și proiectarea meniurilor care descrie elementele folosite în dezvoltarea interfeței aplicației.
În ultimul capitol am încercat să sintetizez principalele funcții utilizate în creearea bazei de date și a meniurilor aplicației.
Lucrarea de față are ca principal scop realizarea unei aplicații informatice de gestiune ale activităților de rezervare și cazare din cadrul unui hotel care îmbină utilitatea cu funcționalitatea și mai ales ușurința în utilizare. Aplicația urmărește să soluționeze problema evidențelor rezervărilor și cazărilor astfel încât să ușureze munca personalului hotelier prin înlocuirea sistemelor manuale de recepție.
Capitolul 1. Domeniul abordat
1.1. Activitatea de turism
În zilele noastre, turismul ocupă un loc important în ecomomie, alături de alte activități desfășurate în sectoarele-cheie din economia mondială precum industrie, agricultură, comerț.
Turismul privit ca fenomen social-economic și cultural ,creator de beneficii, a început să fie consolidat în Europa încă din anul 1880, însă prima definiție a termenului de turism acceptată pe plan mondial a fost elaborată de profesorul elvețian W.Hunziker in anul 1940 acesta apreciind că : ” Turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor,atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare”.
Turismul este considerat, în primul rând, “o formă de recreere alături de alte activități și formule de petrecere a timpului liber”,o “ mișcare temporară a oamenilor spre destinații situate în afara reședinței obișnuite și activitățile desfășurate în timpul petrecut la acele destinații”, iar în ultimul rând , în cele mai multe cazuri ”implică efectuarea unor cheltuieli cu impact asupra economiilor zonelor vizitate.”
Încă din antichitate termenul de turism primește numeroase semnificații , dar ceea ce este important de reținut este faptul că prin turism se întelege totalitatea activităților prin care omul își petrece timpul liber, realizând călătorii în țară sau în afara ei pentru a se bucura de oameni și locuri noi, pentru a vizita diverse muzee, monumente, parcuri, rezervații naturale,cu scopul de a se distra, de a cunoaște, de a face sport și în special pentru recreere,odihnă sau tratament. Pe de altă parte turismul este considerat o industrie creată pentru îndeplinirea tuturor nevoiilor solicitate de turiștii care realizează o călătorie de agrement(vacanță sau concediu) sau o călătorie în scopuri profesionale (participare la conferințe, reuniuni) sau în scopuri culturale, o industrie care încapsulează o serie de servicii (de transport , de ospitalitate, bancare, asigurare și securitate).
„Din industria turistică fac parte sectoarele: cazare și alimenție, transport, organizatorii de călatorii, atracții-agrement, administratorii destinațiilor.”
1.2. Ospitalitatea
Unul dintre cele mai importante servicii din cadrul turismului este cu siguranță ospitalitatea, fără de care turiștii nu s-ar mai putea bucura de o ”vacanță de vis”. De cele mai multe ori alegerea este motivată de faptul ca destinația oferă un serviciu de ospitalitate menit sa sprijine motivul principal al deplasării unui turist.
Termenul de ospitalitate este defnit în ”Oxford English Dictionary” ca fiind ” primirea și găzduirea clienților,vizitatorilor și străinilor cu cordialitate și bună reputație ”.
În teoria turismului termenul ospitalitalitate cuprinde deopotrivă preocupări orientate către obținerea de profit (cele ale hotelurilor și restaurantelor) și afaceri non-profit (cazarea și alimentația în diferite unități). Putem observa în Figura 1.1 o imagine de ansamblu referitor la conținutul serviciului de ospitalitate și a relațiilor ce se stabilesc între acesta și industria turismului, ospitalitatea fiind limitată doar la cazare și alimentație.
Sursa:S.Baker,P.Bradley – Principiile operațiunilor de la recepția hotelului, Editura All Back,București, pg.4
Figura 1.1 Relațiile dintre ospitalitate și turism
Astfel în teoria turismului termenul de ospitalitate este asociat activităților unui hotel sau restaurant, si include un ansamblu de servicii care satisfac nevoiile turiștilor privind cazarea și/sau alimentația. Ospitalitatea sugerează astfel un schimb între gazdă și oaspete, specific unui mod de viață menit sa provoace o anumită stare de bine, de plăcere, de relaxare, și mai ales a fi responsabil într-o anumită măsură de fericirea oaspetelui pe parcursul șederii lui.
1.3. Industria hotelieră
Așa cum am văzut si in Figura 1.1, în industria ospitalității, un loc de frunte îi revine avtivității hoteliere.
„Componentă distinctă a economiei, industria hotelieră are ca domeniu de referință totalitatea activităților executate în unitățile de cazare cu privire la primirea, sejurul si plecarea ospetelui , atât în cadrul unui hotel dar și a unui restaurant.” „Deși nu se axează numai pe asigurarea necesarului de spații și servicii de cazare pentru turiști, industria hotelieră pune accent și pe nevoile acestora, evoluând în interdependență cu activitatea turistică. Acestă relație este pusă în valoare de faptul că 70% din spațiile de cazare se află în zone turistice (litoral, munte, stațiuni balneare etc.). Legătura dintre activitatea turistică și industria hotelieră este însă mult mai complexă, însăși evoluția turismului este determinată de existența unor spații de cazare, de nivelul lor de echipare , de calitate și de varietatea serviciilor oferite.
Industria hotelieră devine un factor important în promovarea turismului, de stimulare a circulației și, în mod deosebit de sporirea duratei sejurului prin oferirea unor servicii de cazare cât mai bune, deoarece prezența turiștilor într-o anumită zonă este datorată condițiilor oferite. Turistul iși dorește să-și petreacă vacanța într-un cadru cât mai atrăgător, primitor, fară să fie lipsit de comfortul specific civilizației moderne.”
„Industria hotelieră cuprinde ansamblul serviciilor primare de primire turistică (activități de cazare și alimentație), adică totalitatea structurilor de primire care furnizează turiștilor servicii de cazare și alimentație.”
„Serviciul de cazare este rezultatul combinării unor prestații de bază și a unora auxiliare la realizarea cărora participă nemijlocit unitatea hotelieră și personalul acesteia, precum și alte verigi din interiorul sau din afara aparatului turistic. Cu cât acest serviciu are un conținut mai bogat și mai variat, cu atât exercită o atracție mai mare asupra turiștilor.”9
”Dimensiunile și calitatea serviciului de cazare hotelieră in spațiile de cazare se află în zone turistice (litoral, munte, stațiuni balneare etc.). Legătura dintre activitatea turistică și industria hotelieră este însă mult mai complexă, însăși evoluția turismului este determinată de existența unor spații de cazare, de nivelul lor de echipare , de calitate și de varietatea serviciilor oferite.
Industria hotelieră devine un factor important în promovarea turismului, de stimulare a circulației și, în mod deosebit de sporirea duratei sejurului prin oferirea unor servicii de cazare cât mai bune, deoarece prezența turiștilor într-o anumită zonă este datorată condițiilor oferite. Turistul iși dorește să-și petreacă vacanța într-un cadru cât mai atrăgător, primitor, fară să fie lipsit de comfortul specific civilizației moderne.”
„Industria hotelieră cuprinde ansamblul serviciilor primare de primire turistică (activități de cazare și alimentație), adică totalitatea structurilor de primire care furnizează turiștilor servicii de cazare și alimentație.”
„Serviciul de cazare este rezultatul combinării unor prestații de bază și a unora auxiliare la realizarea cărora participă nemijlocit unitatea hotelieră și personalul acesteia, precum și alte verigi din interiorul sau din afara aparatului turistic. Cu cât acest serviciu are un conținut mai bogat și mai variat, cu atât exercită o atracție mai mare asupra turiștilor.”9
”Dimensiunile și calitatea serviciului de cazare hotelieră sunt determinate de acele dotări de bază materială care asigură înnoptarea și odihna turiștilor pe o anumita durată de timp, în baza unor tarife determinate. Capacitățile de cazare cuprind totalitatatea formelor de cazare care, în vederea asigurării unui sejur cât mai atrctiv, oferă turiștilor condiții optime de adăpostire, îndeplinind, după caz, și alte funcții caracteristice odihnei în domiciliul temporar(alimentație, agrement, igienă).”
Multitudinea de organizații ce iți exercita activitatea în acestă industrie, impune definirea termenului de hotel.
”Hotelurile sau unitățile asemanatoare se caracterizează prin amenajarea lor pe camere, respectând o limită minimă de camere, având o echipă managerială unică și furnizând servicii bine definite care includ serviciul de cameră, menținerea curățeniei , facilitățile sanitare etc.” definiție dată de OMT.
”În literatura engleză, hotelul este definit adesea ca fiind stabilimentul de natură permanentă, cu cel puțin patru camere, ce oferă cazare și mic dejun pe baza unui contract de scurtă durată și care furnizează anumite standarde minime ale serviciilor aferente.”
Conform unei reglementări13, „hotelul reprezintă structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri, care pune la dispoziția turiștilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de servicii specifice și dispune de hol de primire/recepție și de spații de alimentație în incintă.”
Cu alte cuvinte, organizația hotelieră oferă o serie de servicii de bază , care definesc activitatea hotelieră, servicii precum : primirea voiajorilor, cazarea propriu-zisă, servicii de divertisment, alimentație, informare, la care se adaugă alte servicii, de exemplu: păstrarea obiectelor de valoare, parcarea automobilelor, spalatul și călcatul hainelor clientului, trasportul bagajelor, dotarea camerelor etc. Aceste servicii formează activități hoteliere complexe și au rolul de a imbunătății gradul de confort in unitatea de cazare.
Unitatea de cazare, respectiv hotelul poate fi definit ca o organizație, care urmărește atingerea anumitor obiective legate de cazarea și alimentația calătorilor, în scopul obținerii de profit. Pentru atingerea acestor obiective, activitatea personalului, împărțită în departamente funcționale în cadrul hotelului, este planificată și coordonată.
Dispunând de un număr relativ mare de angajați ce iși desfășoară activitatea în diverse departamente, structura organizatorică a unui hotel diferă de la o unitate de cazare la alta. Astfel pentru un hotel de lux sau complex turistic bine dezvoltat, structura organizatorică este foarte importantă , stabilirea ei dovedindu-se a fi destul de pretențioasă și dificilă de realizat. În cadrul unul hotel mai puțin evoluat, de categorie și capacitate modestă, structura organizatorică nu ridică probleme deosebite, aplicându-se principiul multiplicării sarcinilor pentru fiecare angajat , în special pentru proprietarul unității de cazare.
Organizarea activităților specifice unei structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, respectiv a unui hotel sunt structurate , în două mari categorii, care pun în evidență cele mai importante servicii pe care le oferă hotelul: cazarea și restaurația. Cele două servicii hoteliere au impus divizarea activității în cele două departamente structurale de bază ale unei unități hoteliere, denumite chiar după numele serviciilor, constituirea lor fiind înfluențată de capacitatea de cazare și categoria de clasificare a unității. Un criteriu foarte important în trasarea activităților unui hotel este reprezentat de relația cu clientul și bineînteles prestarea directă a serviciilor. De aceea, personalul acestor departamente iși desfășoară activitatea, în principiu, în relație directă cu clientul, fiind imaginea unității hoteliere.
Celelalte activități, necesare pentru buna funcționare a hotelului, sunt grupate în departamente specializate cum ar fi; departamentul front-office, departamentul de etajhousekeeping, departamentul restaurație, departamentul comercial-aprovizionare, departamentul de vânzări-marketing, departamentul contabilitate și gestiune, departamentul tehnic, de pază și securitate, departamentul personal și training.
Angajații din cadrul sectorului tehnic (întreținere) sau personalul ce activează în bucătarie nu relaționeză aprope deloc cu clienții, cei din cadrul securițății și pază sau personalul serviciului de etaj au doar în anumite circumstanțe contact cu clientela, pe când cei din cadrul sectorului de recepție își exercită în permanență activitatea în relație cu clienții, ei contribuind la constituirea produsului hotelier.
În cadrul departamentelor de servicii: comercial-aprovizionare, contabilitate și gestiune, respectiv resurse umane, lucrează în lipsa clientilor, angajații nu interacționează deloc cu aceștia, însă activitățile desfășurate în aceste departamente sunt indispensabile funcționării optime a hotelului.
Activitatea sectorului restaurație (departamentul alimentație) este una de natură importantă pentru unitatea hotelieră, acest sector implicându-se în toate procesele de prestare a unui serviciu de bază în industria hotelieră. Departamentul oferă o serie de facilități voiajorilor, dar se axează în mod deosebit pe varietatea produselor destinate consumului în timpul meselor zilnice.
În ceea ce privește departamentul vânzări-marketing , angajații sunt responsabili să asigure o continuitate în activitatea hotelului prin acapararea de noi clienți , prin promovarea vânzărilor în cadrul barurilor din incinta hotelulu, prin strategiile de publicitate sau prin procesul de cazare. Astfel, personalul acestui departament trebuie să cunoască foarte bine caracteristicile clientelei cu care are de-a face, principalele atribuții ale acestora fiind : analiza segmentelor de piață, eleborarea unui plan de marketing, organizarea de acțiuni promoționale, negocierea și închirierea de noi contracte.
Scopul departamentului de contabilitate este acela de asigurare a unei gestiuni judicioase a resurselor financiare de care dispune unitatea hotelieră, activitatea principală a acestui sector fiind cea de monitorizare a operațiilor financiare realizate; evidența plăților și încasărilor, întocmirea bilanțului contabil, pregătirea rapoartelor și facturilor precum și a declarațiilor fiscale.
Departamentul tehnic asigură funcționarea instalațiilor, echipamentelor din interiorul sau din afara hotelului, mobilierului, întreținerea dotărilor atât a spațiilor de lucru
(bucătărie,bar,restaurant etc.) cât și a spațiilor comune pentru clienți si personal ( camere, holuri, locuri de distracție etc.)
Activitatea sectorului de resurse umane deține o contribuție hotărâtoare la asigurarea imaginii de ansamblu a hotelului. Departamentul este responsabil de recrutarea unui personal cât mai bine calificat, stabilirea unei cât mai bune relații cu aceștia prin motivare și recompensare, instruirea și evaluarea personalului fiind una dintre cele mai importante responsabilități.
În zilele noastre, unitățile hoteliere depun mari eforturi pentru stabilirea și menținerea unei personal calificat și pentru îmbunătațirea serviciilor oferite.
În general, servciul front-office (recepție) și serviciul de etaj (housekeeping) formează departamentul cazare. „Departamentul de cazare este unul dintre cele mai transparente și importante departamente din cadrul hotelului, cea mai mare varietate a activităților serviciului front-office înregistrăndu-se la nivelul compartimentului de hol.”
Serviciul front-office este amplasat la nivelul de acces al clienților în unitatea hotelieră și asigură primul contact fizic al turistului cu unitatea de cazare, precum și realizarea tuturor tranzacțiilor și serviciilor solicitate de client.Acest serviciu are ca principale subdepartamente; recepție, rezervări, concierege, caserie și centrală telefonică, rolul acestuia concretizându-se în promovarea și vânzarea de servicii hoteliere, cazarea și oferirea de servicii suplimentare. Principalele activități desfășurate în cadrul acestui serviciu sunt:
Planificarea rezervărilor și înregistrarea acestora
Evidența clienților și a camerelor
Întâmpinarea clienților
Alocarea spațiului de cazare
Oferirea de servicii suplimentare
Înregistrarea consumului clientului
Încasarea contravalorii serviciilor consumate de client
Emiterea notelor de plată și a facturilor
Gestionarea cheiilor
Întocmirea rapoartelor zilnice
Punctul de focalizare al activității acestui serviciu este cu siguranță desk-ul (front desk sau comptoir), acesta fiind primul loc în care voiajorii își creează primele impresii legate de unitatea hotelieră, fiind considerat centrul de comunicare cu toate operațiunile exercitate în cadrul hotelului. În cadrul desk-ului recepției pot fi incluse activități precum: caserie, informații și atribuirea camerelor.
Așa cum am văzut serviciul front-office-ul asigură rezervările de camere, primirea clienților, încasarea notelor de plată și în ultimul rând informarea acestora despre serviciile prestate. Personalul acestui departament trebuie să fie caracterizat de amabilitate, operativitate, politețe și precizie în operațiuni.
„În marile hoteluri, organizarea acestui compartiment se face fie sub forma compartimentului concierge, după modelul european, fie sub forma Mail-Information&Key Desk – Bell-ceptain & Bell-boys, după sistemul american, fie sub forma unei combinații.” „Postul cheie al compartmentului concierge este lucrătorul concierge, persoana care stă la dispoziția clientului în tot timpul cuprins din momentul în care acestuia i-a fost atribuită o cameră de către recepție pâna în momentul în care acesta achită nota de plată. Acesta este prezent la „front-desk”, oferă toate informațiile solicitate, înmânează și primește cheia camerei, asigură rezervarea de bilete la spectacole, mijloace de trasport, rezervări de mese în saloanele restaurantului si totodată lui îi sunt adresate toate reclamațiile clienților.”
Organizarea front-office-ului depinde de mai mulți factori printre care enumerăm:20
Mărimea hotelului.
Standardul serviciilor
Tipul de clienți
„În funcție de mărimea hotelului, întâlnim hoteluri mici în cadrul cărora utilizarea termenului „front-office este superfină”, suficientă fiind folosirea clasicului „recepție.”
„Toate sarcinile sunt îndeplinite de către un singur membru al personalului acesta alcătuit de cele mai mult ori din recepționer și supraveghetor de noapte.” Hotelurile mari au însă un personal mai numeros, bine dotat cu o mare diversitate de servicii și angajați în cadrul frontoffice-lui. „Unele hoteluri mari au preferat să-și organizeze un compartiment de recepție complex, integrând cea mai mare parte a funcțiunilor recepție, hol și casa-facturare, condus de front – desk manager. Asfel s-a încercat ocuparea echilibrată a timpului de lucru a tuturor lucrătorilor și evitarea momentelor de așteptare din partea clienților.”
În ceea ce privește clientela, aceasta este foarte diversificată, de la oameni de afaceri pâna la simpli turiști veniți în vacanță, însă toți vor fi tratați în același condiții de amabilitate, politețe, precizie și operativitate. Un hotel comercial are nevoie de mai mult personal în sectorul front-desk, deoarece unii turiști solicită de cele mai multe ori informații despre atracțiile locale, astfel punându-se accent pe furnizorii de informații. În hotelurile specifice sejurului de vacanță voiajorii pot veni și pleca de la hotel la orice oră a zilei și din acest motiv este necesară prezența în permanență a personalului front-office-ului.Tot în cadrul acestui compartiment sunt efectuate majoritatea serviciilor solicitate de clienți în timpul sejurului.
Clienții nu pot examina serviciul de cazare înainte de a-l achiziționa și din acest motiv ei se bazează pe informațiile furnizate de către personalul front-office-ului, care trebuie să le prezinte acest serviciu cât mai corect, concis și convingător. Astfel, este important ca personalul front – office-ului să cunoască conținutul pachetului de servicii de cazare oferit de hotel și facilitățile pe care le oferă unitatea hotelieră. De-a lungul anilor s-a observat că unii turiști care au vizitat un anumit loc, vor alege aceeși unitate hotelieră în care au mai fost cazați, dacă au fost mulțumiți de serviciile ce le-au fost prestate.
În consecință activitatea serviciului front – office este cea mai importantă, ea conturează imaginea de ansamblu a unității hoteliere, fiind un criteriu valoros în luare deciziilor în rândul turiștilor.
1.4. Principalele activități ale front-office-ului
Rezervarea
Personalul care se ocupă de acestă activitate supraveghează toate închiriierile de camere efectuate, ține evidența numărului de camere rezervate pentru fiecare noapte, preia toate cererile de rezervare (primirea comenzilor și pregatirea raspunsurilor aferente), înregistrând detaliile aferente fiecarei comenzi.
„Pentru biroul de rezervări este deosebit de importantă coordonarea cu recepția, căreia îi comunică sosirile de clienți, prin întocmirea și trasmiterea listei de sosiri așteptate, inclusiv cu cereri speciale și a clienților importanți, precum și cu vânzările, pentru ca serviciul respectiv să întreprindă acțiunile necesare.”
Rezervarea se realizează prin intermediul unui „contract” care se poate încheia fie verbal, fie în scris, și se face direct de către beneficiar (persoană fizică sau juridică), la hotel sau de către un intermediar (agenție de turism, birou de rezervații etc).
Încheierea unui contract se realizează prin emiterea unei cereri de rezervare și prin confirmarea datei de către hotelier. Acestă cerere va include informații referitoare la client (datele de identificare) data sosirii și data plecării, serviciile solicitate, forma de plată, garanții de rezervare, termenele în limitele cărora se poate efectua rezervarea, fiind prevăzute și posibile penalități în caz de nerespectare a termenelor prezentate.
După ce au fost obținute informații cu privire la posibila cazare a turistului, pesonalul va verifica disponibilitatea cazării, într-un tablou al disponibilităților. Este esențial ca fiecare unitate hotelieră să dețină un astfel de tablou, pentru a evita ocuparea peste capacitate a hoteluilui. Înregistrarea rezervării este efectuată într-un planning de rezervări, care este întocmit pe zile, pe o perioada de 6-12 luni și asigură gestiunea și controlul activității de rezervare de către hotelier. Astfel, în urma celor doua operații de verificare disponibilate a rezervării și de înscrierea ei în planning, persoana care realizează rezervarea întocmește un formular cu toate datele relevante cu privire la clientul potețial și la cererea lui de cazare, informații ce vor fi stocate in evidența hotelului și vor sprijini activitatea celorlate departament în asigurarea serviciilor necesare clienților pe perioada sejurului.
Recepția
Cea mai importană sarcină a recepției unui hotel este de a asigura recepția și cazarea turiștilor, dar și serviciile solicitate de aceștia. „Recepția efectuează primirea clienților și atribuirea camerelor(check-in), stabilirea/verificarea tarifului și a modalității de plată, aceste activități bazându-se pe lista de sosiri și pe fișa istoricului clientului.”
Recepția este primul serviciu cu care intră în contact direct clientul în momentul sosirii la hotel, de aceea acest departament trebuie să dețina un personal cât mai bine pregătit pentru a asigura eficiența procesului de înregistrare, pentru a descrie cat mai clar oferta de servicii a hotelului dar și pentru a crea o imagine pozitivă care conduce la satisfacția clientului.
În cadrul acestui serviciu, procesul de recepție a sosirii clientului poate fi delimitat în 5 etape; pregătirea pentru sosirea clientului, atribuirea camerei, înregistrarea cazării, stabilirea modalității de plată, predarea cheii și însoțirea la cameră.
Înaintea înregistrării și atribuirii camerelor unui client, personalul recepției trebuie să dețină informații referitoare la statutulul camerelor și disponibilitatea lor, dacă aceasta este curată (liberă), în aranjare, dacă poate fi folosită imediat sau necesită reparații, dar și o listă zilnică cu sosirile si plecările așteptate.
Atribuirea camerelor, tariful și modalitatea de plată sunt stabilite împreună cu clientul în momentul de înregistrare la hotel, scopul acestei înregistrării fiind acelea de a evidenția sosirea ospetelui precum și confirmarea informațiilor personale.
Procesul de recepție de plecare a clientului(check-out) include predarea cheilor camerei în care a fost cazat pe perioada sejurului și achitarea notei de plată. Acest proces reprezintă ultimul contact al departamentului cu clientul, un moment în care sunt stabilite ultimele detalii cu privire la serviciile prestate clientului dar și impresiile create pe parcursul cazării.
Caseria
„Caseria propriu-zisă a front-office-ului are atribuții de încasare a notelor de plată, schimb valutar, punerea la dispoziție a seifurilor individuale aflate într-un spațiu distinct, preluarea în păstrare a valorilor.”26
Casierii deși fac parte din departamentul de contabilitate, ei sunt sub controlul managerului front-offce-ului. Ei sunt responsabili de încasarea sumelor aferente sejurului și verifică dacă toate serviciile au fost trecute în nota de plată a clientului.
„Există și lucrător casier de noapte numit night-auditor care are atribuții de închidere a zilei de lucru si de elaborarea rapoartelor de activitate.”
Pe timpul nopții activitatea departamentul este redusă, în această perioada efectuânduse verificarea diferitelor operațiuni efectuate pe parcursul zilei și elaborarea diferitelor documente necesare în cadrul departamentului.Aceste activități sunt incluse în așa zisa activitate de audit. Printre sarcinile auditului se numeră: verificarea și completarea fișelor de
cont ale clienților, bilanțul veniturilor hotelului și întocmirea de statistici și rapoarte pentru manageri privind veniturile hotelului.
Clienții pot achita notele de plată prin utilizarea mijloacelor și instrumentelor de plată:
monedă națională, monede străine, cecuri bancare, cecuri de calatorir, card-uri respectiv voucher-ul prim viramente bancare.
Plata în numerar este cea mai frecvent utilzată și acceptată în orice unitate hoteliera, însă prezintă numeroase dezavantaje(furt,pierdere etc.) și mai mut decât atât plata în monede străine implică un schimb valutar, care determină cheltuieli în plus, plata cu cardul fiind una dintre cele mai bune soluții.
Alte servicii furnizate de departamentul Front-Office
Așa cum am văzut cea mai mare parte din activitatea serviciului front-office se realizează în cadrul compartimentului hol, denumit și compartiment conciergere.
Astfel acest departament oferă o varietate de alte servicii printre care se numără:
trasportul bagajelor, trasportul clienților de la sau înspre hotel, servicii telefonice(trezirea clientului, preluarea mesajelor în absența acestuia, efectuarea unor apeluri), precum și o serie de informații despre atracțiile turistice din zonă, restaurante, baruri, cluburi,posibile evenimente, oferte de divertisment, magazine, saloane, bănci, informații generale: hărți cu localitatea sau zona respectivă, informații religioase, o lista cu doctori,dentiști,oftamologi etc.
Capitolul 2. Tehnologii informatice utilizate
Aplicația care a fost propusă pentru a fi realizată reprezintă un sistem informatic pentru gestiunea hotelieră. Soluția informatică va fi dezvoltată folosind tehnologii precum Microsoft Visual Studio C# și Microsoft SQL Server 2008.
2.1. Visual C# și platforma .NET
C# este un limbaj de programare orientat-obiect, elegant și simplu, care combină facilitățile testate de-a lungul timpului cu inovațiile de ultim moment. Lansat publicului în anul 2000 și oficial în primăvara anului 2002, limbajul C# a fost dezvoltat de o echipă restânsă de ingineri de la Microsoft, echipă formată din Anders Hejlsberg (autorul limbajului Turbo Pascal și membru al echipei care a proiectat Borland Delphi), Scott Wiltamuth și Peter Golde.
Deși limbajul este creat de Microsoft, acesta nu este destinat doar platformelor
Microsoft, existând astfel și compilatoare C# pentru alte sisteme precum Linux sau Macintosh.
Creat ca instrument de dezvoltare pentru arhitectura .NET, limbajul este integrat în platforma Microsoft .NET Framework. Platforma .NET este un cadru (framework) de dezvoltare software unitară care permite realizarea, distribuirea și rularea aplicațiilor-desktop Windows și aplicațiilor WEB.
Tehnologia .NET pune laolaltă mai multe tehnologii (ASP, XML, OOP, SOAP, WDSL,UDDI) și limbaje de programare (VB, C++, C#, J#) asigurând totodată atât portabilitatea codului compilat între diferite calculatoare cu sistem Windows, cât și reutilizarea codului în programe, indiferent de limbajul de programare utilizat.
.NET Framework este o componentă software care stă la baza tehnologiei .NET și este ultima interfață între aplicațiile .NET și sistemul de operare, fiind alcătuită din două entități importante și anume biblioteca de clase.NET denumită și Framework Class Library(FCL) și motorul comun de programare sau Common Language Runtime(CLR).
Data and XML FCL
classes(ADO.NET,SQL,XML etc.)
Common Language Runtime
(excepții, validări de tipuri, CLR
compilatoare JIT)
Figura 2.1. Arhitectura NET.Framework
Clasele de baza oferă functionalități standard, cum ar fi intrare/iesire, manipularea stringurilor, managementul securității, comunicație în rețea, managementul firelor de execuție, managementul de text și diferite trăsături legate de design-ul interfeței utilizatorului.
Clasele ADO.NET oferă dezvoltatorilor posibilitatea să interacționeze cu date în format XML, accesate prin interfețe OLE DB, ODBC, Oracle și SQL Server. Clasele XML oferă posibilitatea manipulării, căutării și translatărilor XML. Clasele ASP.NET suportă dezvoltarea aplicatților Web și a serviciilor Web. Clasele Windows Forms suportă dezvoltarea de aplicații de tip desktop-based smart client.
Împreună, bibliotecile de clase oferă o interfață comună și consistentă de dezvoltare pentru toate limbajele suportate de .NET Framework.
Common Language Runtime (CLR) este responsabil de execuția programelor în diferite limbaje asigurând totodată securitatea și portabilitatea programelor.
Atunci când este compilat un program C#, sau un program în limbaj mixt, rezultatul compilării nu este un cod executabil. Se produce însă un fișier care conține un tip special de cod numit limbaj intermediar sau pe scurt IL (Intermediate Language) care definește un set de instrucțiuni portabile, independente de orice tip de procesor si platformă.
În momentul în care un program este executat, CLR activează un compilator special, numit JIT (just in time) care preia codul CIL și îl transformă în cod executabil.
Figura 2.2 ilustrează procesul de creare a codului executabil pe platforma.NET.
.
Reveniind la limbajul C#, el este direct înrudit cu C, C++ și Java, moștenind de la C sintaxa, multe din cuvintele cheie și operatorii, însă constuiește peste modelul de obiecte definit în C++.
În ceea ce privește relația dintre C# și Java este puțin mai complicat, existând totuși o relație similară celei de „veri”, ele derivând din același stramoș, dar deosebindu-se prin multe caracteristici. În mod normal, limbajul Java a fost dezvoltat înainte de limbajul C#, ambele incluzând numeroase aspecte din limbajul C. Atât Java cât și C# sunt două dintre cele mai bune limbaje de programare orientat-obiect din prezent, din acest motiv există o concurență continuă între ele.
Din momentul lansării pe piață, mii de programatori de C, C++ și Java, au migrat cu ușurință spre C#, grație asemănării acestor limbaje, dar mai ales noului limbaj. La acest moment C# și-a câștigat și atrage în continuare numeroși adepți, devenind unul dintre cele mai utilizate limbaje din lume.
Unul dintre scopurile limbajului este acela de a oferi suport complet pentru dezvoltarea de componente software, foarte necesare în medii distribuite. De altfel, se poate caracteriza C# ca fiind nu numai orientat obiect, ci și orientat spre componente. Prin componentă se înțelege un ansamblu de clase de obiecte care interacționează pentru a îndeplini anumite funcționalităti. C# este un limbaj simplu, cu circa 80 de cuvinte cheie, și 12 tipuri de date predefinite. El permite programarea structurată, modulară și orientată obiectual, conform perceptiilor moderne ale programării profesioniste. Principiile de bază ale programării pe obiecte (ÎNCAPSULARE,MOȘTENIRE,POLIMORFISM) sunt elemente fundamentale ale programării C#. În mare, limbajul moștenește sintaxa și principiile de programare din C++. Sunt o serie de tipuri noi de date sau funcțiuni diferite ale datelor din C++, iar în spiritul realizării unor secvențe de cod sigure (safe), unele funcțiuni au fost adăugate (de exemplu, interfețe și delegări), diversificate (tipul struct ), modificate (tipul string ) sau chiar eliminate (moștenirea multiplă și pointerii către funcții). Unele funcțiuni (cum ar fi accesul direct la memorie folosind pointeri) au fost păstrate, dar secvențele de cod corespunzătoare se consideră ”nesigure”
C# a fost proiectat în paralel cu platforma .NET realizată de către Microsoft și, de aceea, partajează cu aceasta un număr însemnat de caracteristici. Oricât de surprinzător ar parea, toate tipurile de date (chiar și cele "primitive", cum ar fi int sau char) au o clasă de bază comună, object. De aceea spunem despre această platformă că are un sistem unificat de tipuri.
În ceea ce priveste modernitatea, C# a fost scris în acord cu tendințele actuale, fiind un limbaj de programare puternic pentru dezvoltarea de aplicații industriale robuste și durabile. De asemenea, acest limbaj include suport „built in” pentru a trasforma orice componentă întrun serviciu web, care să poată fi accesat pe Internet de orice fel de aplicașie care rulează pe orice fel de platformă.
La aceste caracteristici generale se adaugă și alte trăsături, cum este de pildă suportul pentru internaționalizare, adică posibilitatea de a scrie aplicații care pot fi adaptate cu ușurință pentru a fi utilizate în diferite regiuni ale lumii unde se vorbesc limbi diferite, fără să fie necesare pentru aceasta schimbări în arhitectura software.
În strânsă legatură cu Arhitectura .NET (.NET Framework) pe care funcționează, C# gestionează în mod automat memoria utilizată. Eliberarea memoriei ocupate (garbage collection) de către obiectele care nu mai sunt necesare aplicației, este o facilitate importantă a limbajului. Programatorii nu mai trebuie să decidă singuri, așa cum o fac de pildă în C++, care este locul și momentul în care obiectele trebuie distruse.
În C# se scriu de asemenea aplicații pentru sisteme complexe care funcționează sub o mare varietate de sisteme de operare, cât și pentru sisteme dedicate (embeded systems). Acestea din urmă se întind pe o arie largă, de la dispozitive portabile cum ar fi ceasuri digitale, telefoane mobile, MP3 playere, până la dispozitive staționare ca semafoare de trafic, sau controlere pentru automatizarea producției.
Pentru a dezvolta aplicații în limbaju C# avem nevoie de mediul de dezvoltare Visul C#
2010 Express, cu care bineînteles voi realiza aplicația propusă.
2.2. Microsoft SQL Server
Pentru unii stocare informațiilor înseamna o agendă veche în care sunt trecute toate datele importante de care au nevoie: adrese, numere de telefon, informații financiare etc, însă pentru cei din domeniul IT și nu numai, reprezintă sisteme dedicate special stocării datelor.
Primele baze de date a fost dezvoltate pe sisteme mainframe, ele fiind considerate simple Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD). Astfel primul Sistem de Gestiune de Baze de Date Relaționale(SGBDR) a fost lansat de Oracle Corporation și folosea limbajul de interogare SQL. Cei de la Oracle au fost primii furnizori care au lasat o versiune pentru sistemele PC pe sistemul de operare DOS.
La jumătatea anilor 80, Sybase a lansat propriu său SGBDR numit SQL Server și conținea biblioteci pentru accesul la baza de date. SQL Server a devenit în scurt timp un produs de succes în mediile client/server asigurând suportul pentru proceduri rezidente, astăzi denumite proceduri stocate.
O dată cu dezvoltarea tehnologiei informației, au fost lansate și primele aplicații de baze de date care foloseau doar un singur fișier pentru a stoca informațiile.Prin urmare firma Microsoft Corporation a lansat la începutul anilor 90 aplicația Acces devenind în foarte scurt timp cea mai utilizată aplicație de gestiune a bazelor de date.
În ceea ce privește sistemele server, piața s-a dezvoltat surpinzător de repede Oracle fiind prima corporație care a lansat și a dezvoltat aplicații server. Totodată, în anul 2000 Microsoft a lansat serverul de baze de date SQL Server 2000, aplicație ce dorește a fi un concurent direct pentru cele din cadrul companiei Oracle.
Microsoft SQL Server este un sistem de gestionare de baze de date relaționale (RDBMS) și folosește ca limbajele primare de interogare Transact SQL(T-SQL), extensie a limbajului SQL.
Limbajul SQL (Structured Query Language – Limbaj de Interpelări Structurat) a devenit un standard industrial pentru bazele de date relaționale. Standardul pentru limbajul SQL a fost elaborat în anul 1992 de către Organizația Internațională de Standardizare ISO (International Standards Organization și poartă denumirea de SQL-92. Institutul Național American de Standarde(ANSI) l-a adaoptat ca limbaj standard pentru gestiunea bazelor de date și astăzi este un limbaj utilizat de majoritatea sistemelor ce gestioneazaă baze de date.
Codul de bază pentru Microsoft SQL Server își are originile în Sybase SQL Server și a reprezentat intrarea Microsoft pe piața bazelor de date pentru întreprinderi, concurând cu Oracle, IBM și Sybase. Microsoft, Sybase si Ashton-Tate s-au unit pentru a crea și a scoate pe piață prima versiune numită SQL Server 4.2 pentru Win OS/2. Mai târziu Microsoft a negociat pentru drepturi de exclusivitate la toate versiunile de SQL Server scrise pentru sistemele de operare Microsoft. Sybase și-a schimbat ulterior numele în Adaptive Server Enterprise, pentru a evita confuzia cu Microsoft SQL Server.
SQL Server 7.0 a fost primul server de baze de date bazat pe GUI. O variantă de SQL Server 2000 a fost prima variantă comerciala pentru arhitectura Intel.
SQL Server 2008, cunoscută și sub numele de cod „Katmai”, a apărut în anul 2008, la exact trei ani de la lansarea produsului SQL Server 2005.
Produsul SQL Server 2008 introduce o nouă tehnologie la produsul precedent SQL Server Always ON care va asigura o mai mare siguranță și stabilitate sistemului operațional.
Una din ariile importante acoperite de SQL Server 2008 este dezvoltarea de aplicații.
Printre noutățile pot fi enumerate: tipuri noi de date, instrumente de dezvoltare imbunătățite ( SQL Server Management Studio, Microsoft Visual Tools for Applications, Analysis Services
Design Tools etc.), noi instrucțiuni T-SQL, suport extins de date XML și multe altele.
Pentru reducerea dimensiunii codului T-SQL, produsul introduce noi functionalități precum Row Constructors care permite folosirea mai multor seturi de valori într-o clauză VALUES , One statement variable declaration/assigment, Compound Assigment Operators.
În plus, SQL Server 2008 modifică instrucțiunea DECLARE pentru a permire atât declararea unei variabile, cât și inițializarea acesteia. Astfel, se propun pentru simplificarea codului operatori de asignare existenți în limbajele de programare(C# sau C++), care sunt disponibili și in T-SQL din versiunea 2008.
Pentru creșterea performanței, reducerea spațiului de stocare, precum și reducerea timpului dedicat operațiunilor administrative, SQL Server 2008 introduce multiple modalități de compresie a datelor, cum ar fi compresia la nivel de rând, la nivel de pagină, și nu în ultimul rând compresia backup pentru bazele de date relaționale disponibilă în edițiile Enterprise și Developer. Restaurarea unui backup comprimat esti disponibila in toate variantele SQL Server 2008.
Compresia datelor unui backup are drept avantaj reducerea timpului operațiunilor backup/restore, precum și reducerea spațiului de sticare, singurul dezavantaj fiind creșterea utilizării procesorului.
În concluzie Microsoft SQL Server 2008 este unul dintre cele mai rapide servere de baze de date, oferind performață și scalabilitate la cel mai înalt nivel. Este recomandat pentri site-uri mari și aplicații web cu cantități mari de date sau cu schimb mare de date. Mai mult decât atât permite accesarea rapidă a bazelor de date, recuperarea în timp record a datelor, executarea diverselor interpgări precum și conectarea cu alte tehnologii Microsoft , toate acestea într-un mediu sigur.
Capitolul 3. Analiză și proiectare
Analiza sistemului informatic reprezintă un element fundamental în procesul de realizare a unui sistem informatic.
Această etapă presupune analiza sistemului informatic existent, precum și specificarea cerințelor noului sistem, etapă în care se efectuează un studiu al sistemului existent și „are ca obiective principale cunoașterea modului în care funcționează sistemul curent și stabilirea modului în care acesta poate să satisfacă în continuare cerințele managementului organizației respective.”
„Pe baza evaluării sistemului existent în raport cu cerințele mangementului se apreciază oportunitatea elaborării unui sistem informatic și se defininesc cerințele noului sistem informatic.”
3.1. Analiza sistemelor informatice existente
3.1.1. Sistemele informatice în activitatea de turism
Turismul, la fel ca oricare altă ramură economică de servii, cuprinde două mari componente:componenta informațională și componenta fizică, cea dintâi fiind de cele mai multe ori cea mai importantă. Considerată o industrie bazată pe informație, turismul a suferit schinbări radicale și s-a dovedit a fi un mediu eficace pentru implementarea tehnologiei informației.Evoluția permanentă a acestei tehnologii a schimbat modul de ofertare a serviciilor turistice, viteza și eficiența cu care sunt manipulate informațiile crescând considerabil.
În zilele noastre, tehnologia informațională este folosită în multe sectoare din industria turismului pentru efectuarea unor serii de activități, de la organizarea internă, pâna la comunicarea externă cu diferite alte ramuri ale industriei.
„Încă din a doua jumătatea a secolului XX se remarcă o pătrundere tot mai pregnantă și activă a sistemelor informatice în activitatea și conducerea firmelor de turism.”
Din acest motiv, sistemele informatice sunt nelipsite din cadrul activităților turistice în care se urmarește creeare de noi modalitați și noi oportunități de satisfacere a cerințelor turiștilor.
Sistemele informatice, ca parte integrată a sistemului informațional, permite efectuarea operațiilor de culegere, trasmitere, stocare și prelucrare a datelor respectiv difuzarea informațiilor obținute.Ele joacă un rol important în succesul unei firme, asigurând suportul activităților manageriale și operaționale. Sunt realizate pentru a executa o serie de sarcini/obiective cum ar fi stocarea informațiilor sau poate fi utilizat ca instrument pentru planificarea, cercetarea și dezvoltarea activităților.
În activitatea de turism printre cele mai utilizate sisteme informatice se numără:
1. Sistemele Front Office care prelucrează informațiile și care oferă rapoarte în formă vizuală sau scrisă. Aceste sisteme sunt folosite în managementul activităților de cazare dar și în cadrul agențiilor de turism.Din această categorie fac parte:
sisteme pentru înregistrarea turiștilor cu ajutorul cărora se recepționează datele personale ale turiștilor.
Sisteme de comercializare a produselor turistice prin care se pot presta diferite servicii de închiriere.
sisteme pentru gestiunea managementul camerelor prin care se oferă informații cu privire la gradul de ocupare a camerelor, respectiv statutul, situația financiară, preluarea mesajelor, precum și diverse informații statistice.
sisteme pentru evidența încasărilor care asigură procesarea tranzacțiilor și oferă informații despre debitele și creditele în relație cu clienții.
Sisteme utilizate pentru rezervări care pot opera atât cu turiștii individuali cât și cu agențiile de turism sau comisionarii., ele fiind caracterizate prin faptul că unifică serviciile de informare, rezervare și vânzare propriu-zisă.Alături de sistemele clasice de rezervări Computer Reservation Systems și ulterior Global Distribution Systems au fost introduse tot mai multe sisteme care utilizează Internetul.
Sistemele de management ale meniului care administrează baze de date de rețete, ingrediente și valorile nutriționale. Utilizarea lor permite: crearea unei baze de date de ingrediente, crearea de meniuri zilnice, gestiunea cantitativă și valorică a ingredientelor, elaborarea de situații privind analiza valorică a costurilor, elaborarea de inventare.
Sistemele informatice ce utilizează Internetul create să gestioneze activitățile desfășurate de agențiile de turism sau de agenți individuali la nivel global. Sistemele de acest tip utilizează echipamente hardware și software specifice în desfășurarea acestor activități. În România aceste sisteme realizează doar activități de ticketing, însă aceste sisteme pot fi utilizate și în activități de marketing, management sau comunicații. Două dintre cele mai utilizate sisteme în România sunt: Amadeus și Worldspan.
Sisteme inteligente pentru căutarea informațiilor și planificarea călătoriilor care oferă într-un mod rapid și eficient o cea mai bună prezentare a serviciilor de transport, restaurație, divertisment și totodată cea mai optimă alegere.
Sisteme de prezentare bazate pe realitatea virtuală folosite atât pentru oferirea de informații cu privire la achiziționarea produselor turistice, cât și pentru documentarea angajaților aflați în contact cu turiștii. Aceste sisteme asigură o interacțiune cu utilizatorul permițând panoramări, vizualizări în detaliu și alte elemente ce țin de realitatea virtuală.
3.1.2. Sisteme informatice de gestiune hotelieră
Așa cum am vazut încă din primul capitol, serviciul de cazare împreună cu cele de transport, restaurație și agrement semnifică cele mai importante servicii solicitate de turiști pe durata sejurului. Obiectivul principal al activității de cazare este acela de a oferi turiștilor domiciliu temporar, deci acest serviciu trebuie să aibă o funționalitate complexă.
În zilele noastre, serviciul hotelier nu se mai limitează doar la cazarea propriu zisă, fiind completat de o gamă foarte largă de servicii suplimentare care vin să satisfacă integral nevoile clineților.De remarcat este faptul că aproape jumatate din timpul petrecut pe perioada sejurului turișii il consumă în incinta unității hoteliere, din acest motiv serviciul de cazare ramâne principala funcție a unui hotel.
Sistemele informatice de gestiune hotelieră oferă o imagine de ansamblu asupra activității unui hotel, fiind capabile de gestionarea automată a unui număr mare de informații necesare.
Nu e de mirare faptul că achiziționarea unui astfel de sistem de gestiune hotelieră(Property Management System – PMS) a devenit obligatorie în modeninzarea unei unități de cazare. Printre cele mai utilizate compenente se numără:
Sisteme de FRONT OFFICE – gestiune hotelieră;
Sisteme POS – alimentație publica, magazine;
Sistem SALES&CATERING – banchete, săli conferințe;
Sisteme BACK OFFICE – contabilitate, gestiune, control
Departamentul Front – Office este unul dintre cele mai importante departamente din cadrul unui hotel, el generând cea mai mare parte din veniturile unității. Din acest motiv, deținerea unui sistem informatic pentru recepție reduce semnificativ timpul aferent proceselor de cazare, înregistrare de clienți, verificare disponibiltate camere, eliberare note de plată etc doar prin simpla accesare a unei funcții sau prin realizarea câtorva click-uri, avantajele utilizării acestui sistem fiind vitale în managementul hotelier.
Sistemul informatic pentru recepție nu operează izolt, dimpotrivă el va comunică direct cu toate celălalte departamente ale unității hoteliere, aceesarea infomațiilor de la un departament la altul fiind realizătă prin intermediul unor legături hardware și software denumite interfețe. Sistemele de FRONT OFFICE mai cunoscute și utilizate sunt LANmark, FIDELIO,
MEDALLION.
3.1.3. Funcțiile sistemelor informatice Front – Office (recepție)
Toate activitățile ce se exercită în cadrul unui hotel se oglindesc și sunt prelucrate de către sistemul informatic de recepție. Unele lanțuri hoteliere nu se limitează doar la utilizarea sistemelor de rezervare ci folosesc sistemele informatice de gestiune complexe în care sunt integrate și celalate componente aferente activităților ce se desfașoara în principalele departamente, ele fiind totodată și principalele funcții ale sistemului informatic.
Astfel, alături se sistemul de rezervare capabil sa preia informații cu privire la o cameră ce urmează a fi închiriată întalnim și componente precum:
Înregistrarea (check – in) reprezintă prima operațiune care se realizează la sosirea clientului în unitatea hotelieră. Pe baza unei fișe de înregistrare a clientului, recepționerul revizuie datele referitoare la client, modul de plată și îi solicită acestuia să semneze contractul de cazare,în urma cereia va primi accesul la cameră.
Sistemul de taxare pentru centrala telefonică înregistreză apelurile telefonice, atât cele locale cât și cele internaționale, pe care clientul le efectuează pe toata durata sejurului, încarcând costurile în nota de plată.
Sistemul electronic de marcaj (POS) folosit de obicei în departamentul de restaurație al unui hotel, realizează transferul valorii notei de plată din cadrul restaurantelor, barurilor, room service, direct în nota de plată din sistemul principal de Front – Office.
Sistemul financiar contabil (Back Office) permite transferul de detalii aferente veniturilor,încasărilor, precum și a modalităților de plată în sistemul de contabilitate generală.
Check – out (Nota de plată) reprezintă plata efectivă pe care trebuie sa o realizeze clientul la părăsirea hotelului și oferă o serie de facilități precum schimbul valutar, plata în orice monedă, verificarea contului clientului, plata în diferite forme.
Închiderea de zi (Night Audit) realizează automat verificarea în fiecare zi a activităților legate de închirieri camere, plăți efectuate/încasate, situația camerelor etc și elaborarea rapoartelor necesare celorlalte departamente.
3.1.4. Sistemul de gestiune Medallion
Sistemul Medallion Propert Management System este la ora actuală singurul sistem de gestiune hotelieră dezvoltat sub platforma Windows din România, cuprinzând toate operațiunile din cadrul unui hotel și a fost conceput pentru a spori eficiența, profitul și serviciile oferite clienților.
Sistemul a fost dezvoltat în anul 2000 în Anglia și cuprinde o serie de funcții din sistemul de gestiune LANmark.
În România, Medallion PMS a fost instalat prima oară în cadrul hotelului Duke din București în luna iunie 2002,și până în martie 2003 alte cinci hoteluri din țară s-au bucurat de funcționalitatea sistemului.
Find caracterizat de o flexibilitate deosebită și prin operațiuni simple care nu implică accesarea mai multor ecrane, sistemul Medallion sprijină la maximizarea activităților hotelului și performanțelor, ceea ce va conduce la creșterea numărului de clienți. Medallion este un sistem destinat personalului hotelier de capacitate atât mică cât și mare, care ajută la folosirea eficientă a informațiilor și la îmbunătățirea potențialului afacerii.
Sistemul Medallion se bazeaza pe o tehnologie client – server SQL, compatibil cu
Microsoft Windows NT 2000 și permite integrarea cu diverse programe precum Microsoft Office – Word, Excel, Outlook etc, datele cuprinse în sistem fiind astfel reproduse în formate flexibile și ușor de înțeles.
Medallion a fost conceput astfel încât să susțină structurarea și valorificarea informațiilor pentru a spori succesul în unitatea hotelieră. Tehnologia și design-ul de ultimă oră amplifică performanțele acestui sistem revoluționar deținând o funcționalitate totală și include toate operațiunile indispensabile funcționării unui hotel (check-in/out, rezervări, housekeeping, rapoarte, istoric, arhivă).
Sistemul încorporat cu un design intuitiv, permite accesarea rapida a oricărei informație. Astfel, cu doar un simplu mouse-click se obțin informații referitoare la clienții hotelului, nota de plata, gradul de ocupare a hotelului, venituri estimative, etc. Medallion poate de asemenea contribui la creșterea productivității compartimentului financiar-contabil, oferind posibilitatea operării mai multor aplicații simultan.
Una dintre cele mai importante caracteristici ale sistemului Medallion este funcția de rezervare, ea fiind și printre cele mai importante pentru activitatea hotelieră. Astfel, în sistem se introduc datele clientului precum și informații utile pentru satisfacerea nevoilor clientului la sosire. Pe langă aceste informații, sistemul permite și intoducerea în cadrul rezervării a tarifelor, tipul planului de masă, tipul de piață de care aparține clientul, sursa prin care a ajuns să-și facă rezervarea la hotelul respectiv, serviciile speciale oferite de hotel (gratuit sau contra cost), apartenența la o companie sau agenție de turism, chiar și cerințe speciale ale clientului. Odată realizată rezervare, clientului i se va deschide un cont cu un număr unic pe toată perioada sejurului și deasemenea sistemul va aloca și numărul camerei în care va fi cazat conform solicitărilor din cererea de rezervare.
Sistemul deține și o funcție Istoricul clientilor care stocheaza un volum mare de informații despre clientii care au fost cazati de-a lungul timpului in hotel. Sunt pastrate toate datele personale ale turistilor, companiilor si agentiilor de turism, sunt mentionate camerele favorite, notele de plată detaliate din sejururile anterioare, serviciile speciale de care au beneficiat, etc.
În figura 3.1 și figura 3.2 se poate observa completarea câmpurilor de rezervare, atât pentru o rezervare individuală cât și pentru cea de grup.
Figura 3.1. Medallion PMS – Fereastră de rezervare individuală
Sursa: www.medallion.ro
Figura 3.2. Medallion PMS – Fereastră rezervare de grup Sursa: www.medallion.ro
Modulul cel mai utilizat de recepție este Planul Camerelor (Figura 3.3) deoarece descrie activitățiile hoteliere din prisma clienților cazați, rezervărilor, tipurilor și disponibilității camerelor,gradului de ocupare, etc. Aici sunt realizate rezervările, cazările, plecările, modificările asupra clienților și se extragerea informații despre cei care au stat, stau sau vor veni în hotel, folosind așa zisul „cod al culorilor” pentru a diferenția statusul clienților.
Figura 3.3. Medallion PMS – Planul camerelor
Sursa: www.medallion.ro
Modulul Housekeeping permite schimbarea stării camerelor din murdară (dirty) în curată (clean) pe baza unei liste realizată de cameriste cu privire la camerele în care s-a făcut curat și a unui raport cu situația cazărilor și decazărilor.Tot acest modul permite scoaterea unei camere din folosință, în cazul in care acesta prezintă defecțiuni.În figura 3.4 se pot observa aceste acțiuni asupra camerelor.
Figura 3.4. Medallion PMS – Situația camerelor din modulul Housekeeping Sursa: www.medallion.ro
O altă funcție importantă în Medallion o repezintă nota de plată – invoice, aceasta fiind punctul în care se adună toate serviciile prestate și plățile clientului. În nota de plată vor fi afișate cu plus plata serviciilor și cu minus plățile, iar pentru a comunica mult mai ușor clientului suma pe care o are de plătit, soldul notei va aparea cu roșu (figura 3.5).
Figura 3.5. Medallion PMS – Situația camerelor din modulul Housekeeping
Sursa: www.medallion.ro
Pe langă funcțiile prezentate mai sus, mai întâlnim și modulul Banqueting ce oferă instrumentele cu privire la administrarea sălilor de conferință, a evenimentelor, decorațiuni, aranjamente media și echipamente audio/video etc. precum și modulul Manager & Night Audit care se realizează la sfârșitul programului pe acea zi și presupune încarcarea tarifelor pentru camerele ocupate, venituri pe departamente, gradul de ocupare a camerelor, salvarea bazelor de date și vizualizarea de rapoarte pe ecran, export în Excel, Word, Text, CSV, Crystal Report (RPT) sau imprimate.
Mai mult decât atât sistemul Medallion poate fi interconectat cu numeroase alte sisteme existente în hotel, necesare pentru coordonarea întregii activități a unui hotel:
Sistem de taxare pentru centrale telefonice;
Sistem electronic de marcaj (POS);
Sistem de chei electronice;
Sistem Pay-TV;
Sistem financiar contabil (Back Office).
Medallion lucrează integrat cu Microsoft Word, Excel și Crystal Report Writer, ceea ce înseamnă că orice raport din sistem poate fi exportat în orice format datorită compatibilității 100% cu produsele Microsoft Office.
3.2. Investigarea cerințelor sistemului informatic
Așa cum am văzut și în primul capitol, industria hotelieră reprezintă un factor important în promovarea turismului,cuprinzând totalitatea serviciilor de cazare și alimentație.
Cu alte cuvinte, unitatea hotelieră pune la dispoziție o multitudine de servicii elementare, care caracterizează activitatea hotelieră, servicii precum: primirea turiștilor, cazarea propriu-zisă, divertisment, servicii de alimentație, informare, la care se adaugă o serie de alte servicii.
Departamentul de rezervare și cazare reprezintă departamentul prin intermediul căruia sunt promovate și vândute serviciile hoteliere, și semnifică totodată o sursă importantă de venit alături de departamentul de alimentație.Astfel cu cât gradul de ocupare a unui hotel este mai ridicat cu atât veniturile obținute vor fi mai spectaculoase. Chiar dacă un hotel deține un număr relativ mare de camere vacante, acestea vor genera profit doar în momentul în care vor fi închiriate efectiv.
În ceea ce privește departamentul front-office, acesta prin exercitarea activității de rezervare urmărește maximizarea celor mai importanți trei factori ai departamentului: gradul de ocupare al camerelor, perioada medie a sejurului și costul mediu pe cameră. Prin urmare, efectuarea rezervărilor garantează hotelului obținerea unui venit și profit opulent.
În zilele noastre sectorul hotelier cuprinde activități de rezervare și cazare complexe, mai ales în cadrul unor hoteluri cu capacitate mare în care serviciile oferite sunt foarte diverse, activități ce însă nu mai pot fi acoperite de așa zisele „sisteme manuale de recepție” care de-a lungul anilor s-au confruntat cu diverse probleme. Sistemele manuale de recepție prezintă numeroase dezavantaje, cum ar fi timpul de lucru ridicat pentru realizarea activităților de rezervare sau verificarea disponibilităților camerelor, acestea declanșând riscul dublării rezervărilor.Mai mult decât atât calcularea notei de plată în care sunt înscrise toate serviciile prestate pe durata sejurului devine extrem de greoaie, cu erori, ce stârnesc nemulțumirea clienților.În ceea ce privește istoricul rezervărilor și cazărilor, informațiile statistice necesare pentru raportare fiind greu de extras din arhivele hotelului.
Concomitent cu intensificarea nevoilor clienților, a crescut și nivelul de dezvoltare a sistemelor de recepție, sistemele manuale fiind înlocuite cu sisteme infomatice eficiente.
Soluțiile și sistemele informatice reduc, la ora actuală, timpul efectiv de lucru și consumul unor diverse resurse, implementarea lor în sectorul hotelier asigurând o gamă variată de aplicații dintre care amintim cele de gestiune hotelieră și cele de contabilitate.
În concordanță cu exigențele clienților și nevoile personalului, se dorește dezvoltarea unei aplicații software pentru industria hotelieră, care îmbină utiliatea cu funcționalitatea și mai ales ușurința în utilizare,o soluție de gestiune care face din managementul hotelului o muncă ușoara și eficientă
Aplicația urmărește să soluționeze nu doar problema evidențelor rezervărilor și cazărilor, ci și întocmirea și încasarea notelor de plată, managementul clienților și istoricul lor, gestionarea turiștilor pe camere. Ea va fi concepută astfel încât să ușureze muncă personalului hotelier, să dețină un nivel de simplitate ridicat în utilizare și mai mult decât atât controlul asupra activităților de rezervare și cazare în cadrul hotelului. În plus, această aplicație va putea oferi clienților informații detaliate despre camere, evidența acestora fiind ușor de urmărit datorită interfeței prietenoase ce utilizează scheme de culori și elemente grafice pentru fiecare tip de cameră(liberă, rezervata, ocupată), va stoca multiple informații despre clienți, datele personale, serviciile dorite permițând o identificare rapidă, precum și extragerea informațiilor statistice și realizarea unor rapoarte.
Soluția de gestiune va permite adaugarea, afișarea, ștergerea și modificarea unor informații cu privire la camere, tarife, clienți cât și vizualizarea datelor salvate în baza de date, redactarea unor rapoarte și actualizarea datelor în baza de date existentă.
3.3. Analiza noului sistem de gestiune
Realizarea unei soluții informatice de gestiune implică aplicarea unor metode de analiza respectiv proiectare. Aceste metode pun la dispoziție o serie de procedee, tehnici și propuneri folosite pentru elaborarea unui model pe baza căruia se va construi aplicația. Elaborarea modelului va fi conceput prin prisma unui „limbaj de modelare standard și a unui proces standard de dezvoltare – UML(Unified Modeling Language)”.
„UML-ul prescrie un set standard de diagrame și notații pentru analiza și proiectarea orientată obiect a diverselor tipuri de sisteme, descriind torodată și semantica acestor diagrame și simboluri.”
Analiza unei aplicații are ca principal obiectiv modelarea situației existente, determinarea domeniului aplicației, prin crearea unor modele de obiecte și funcții fără a ține cont de aspectele legate de implementare.Rezultatul acestei etape presupune enunțarea problemei, modelului obiectual, modelului dinamic și a modelului funcțional. În urma studierii sistemului existent am decis necesitatea elaborarării unui nou sistem de gestiune hotelieră care va satisface mult mai bine nevoile utilizatorilor și am stabilit principalele probleme pe care noul sistem le va soluționa. Cele mai importante funcționalități desprinse vor fi prezentate în următoarele subcapitole prin utilizarea diagramelor prescrise de limbajul UML.
3.3.1. Analiza funcțională
Diagrama Use-case
„Modelarea cazurilor de utilizare permite analiza cerințelor funcționale ale sistemului, insistând asupra a CE trebuie sa facă un nou sistem, fără să considere și CUM o să facă.” Diagrama cazurilor de utilizare reflectă interacțiunea cu actorii, care pot fi persoane sau sisteme externe. „Cazurile de utilizare, construite pe seama nevoilor actorilor, reprezintă secvențe de acțiuni pe care sistemul le realizează pentru a produce ceva de valoare pentru actorul care interacționează cu sistemul.”
În cazul aplicației de față se dorește realizarea activităților specifice unui hotel.Astfel figura 3.6 prezintă diagrama cazurilor principale de utilizare ce descriu situațiile în care personalul recepției interacționează cu sistemul informatic.
Figura 3.6. Diagrama cazurilor de utilizare
Diagrama cazurilor principale de utilizare cuprinde 5 grupe de activități: Logare, gestiunea rezervărilor, raportarea documentelor cu privire la rezervările efectuate, gestiunea cazărilor precum și raportăriile finale.
Logarea – reprezintă procesul prin care personalul hotelier primește dreptul de a accesa aplicația pe baza unui nume de utilizator și a unei parole.
Gestiune Rezervări și Gestiune Cazări
În cazul aplicației de față se dorește realizarea unei rezervări la un anumit hotel.În acestă situație entitățile externe sistemului sunt turiștii care solicită rezervarea unei camere în cadrul hotelului și personalul recepției care va face posibilă această rezervare.O primă diagramă a cazurilor de utilizare asociate activității de rezervare este prezentată în figura 3.7.
Pentru ca procesul de ocupare a unei camere de către un turist să se definitiveze, acesta va presupune si realizarea unei activități de cazare. Astfel diagrama cazurilor de utilizare în acest caz este pus în evidența prin figura 3.8.
Figura 3.7. Diagrama cazurilor de utilizare – Rezervare
Figura 3.8. Diagrama cazurilor de utilizare – Cazare
Diagrama cazurilor de utilizare este însoțită de o descriere a scenarului fiecărui caz în parte, descriere ce se realizează sub formă textuală printr-o succesiune de pași. Cazurile de utilizare pot avea o serie de alte proprietăți, condiții ce pot fi efectuate înainte sau după rularea scenariului.Descrierea cazurilor de utilizare identificate pentru activitatea de rezervare vor fi prezentate în tabelele 3.1 – 3.5, iar cele afaerente activității de cazare în tabelele 3.6 – 3.11.
Tabel 3.1. Caz de utilizare – Recepționarea cererilor de rezervare
Tabel 3.2. Caz de utilizare – Determinare disponibilitate rezervare
Tabel 3.3. Caz de utilizare – Aprobarea sau respingerea
Tabel 3.4. Caz de utilizare – Completare formular de rezervare
Tabel 3.5. Caz de utilizare – Înregistrarea rezervării
Tabel 3.6. Caz de utilizare – Pregătirea pentru primirea clienților
Tabel 3.7. Caz de utilizare – Verificare rezervare înregistrată
Tabel 3.8. Caz de utilizare – Completarea documentelor specife cazării
Tabel 3.9. Caz de utilizare – Verificare rezervare înregistrată
Tabel 3.10. Caz de utilizare – Deschiderea contului
Tabel 3.11. Caz de utilizare – Predarea camerei
c. Raportare pre-sosiri – reprezintă o activitate ce se realizează în urma activității de rezervare precum și a cazului de utilizare Pregătirea pentru primirea voiajorilor din activitatea de cazare. În figura 3.9 este prezantate diagrama cazurilor de utilizare a activității de raportare.
Figura 3.9. Diagrama cazurilor de utilizare – Raportare
Întocmire raport cameriste – aceast caz de utilizare presupune realizarea unui raport cu privire la camerele în care trebuie să se facă curațenie.
Schimbare stare cameră – acest caz de utilizare presupune schimbarea stării camerelor din murdară în curată pe baza unei liste realizată de cameriste cu privire la camerele în care s-a facut curat.
Listare disponibilitate și stare camere – personalul recepției poate solicita de la aplicație realizarea unui raport cu privire la caracteristicile unei camere, dacă este curată/murdară, ocupată/rezervată/liberă.
Listarea sosirilor – presupune afișarea rapidă a listei cu rezervările și cazările ce urmează a fi efectuate în ziua respectivă.
d. Raportări finale – în acestă situație se pot realiza rapoarte cu privire la rezervările, cazările, plecările, disponibilitatea camerelor, gradul de ocupare precum și o serie de grafice.
3.3.2. Analiza statică – Diagrama claselor
Diagrama claselor este una dintre cele mai importante diagrame din cadrul analizei și proiectării unui sistem informatic. „Diagrama claselor documentează structura statică a sistemului; mai exact precizează clasele care există și relațiile dintre acestea, nu și modul în care interacționează pentru a asigura un anumit comportament.”37
Astfel aplicația de față cuprinde 9 clase și sunt prezentate în figura 3.10 sub forma unei diagrame a claselor.
Figura 3.10 – Diagrama claselor
Clasa Client intră în relație de asociere cu structura Rezervare. Un client poate să realizeze mai multe rezervări, însă rezervarea înregistrată în sistem îi revine unui singur client.
Cele două clase Înregistrare_rezervare și Înregistrare_cazare au fost realizate pentru a evita relația de asociere many-to-many.
37 Ion Lungu,Manole Velicanu – Sisteme informatice Analiză, proiectare și implementare, Editura Economică,București
2003, pg 405
3.3.3. Analiza dinamică
a. Diagrama de activitate
Diagrama de activitate permite o detaliere și o mai bună înțelegere a operațiilor realizate, mai ales a celor cu o complexitate ridicată. Astfel ea reprezintă o cale alternativă de reflectare a fluxurilor de activități specifice cazurilor de utilizare. În figura 3.11 și 3.12 sunt descrise diagramele de activitate corespunzătoare activităților de rezervare și cazare.
Figura 3.11. Diagrama de activitate pentru procesul de rezervare
Pentru realizarea activității de rezervare personalul de recepție trebuie să verifice în sistem dacă există sau nu camere disponibile.În funcție de această situație clientul va fi informat, iar el va accepta sau nu ofertele propuse. Răspunsul afirmativ primit din partea clientului va fi înregistrat în sistem de care recepționer pentru a sprijini activitatea de cazare.
Figura 3.12. Diagrama de activitate pentru procesul de cazare
În ceea ce privește procesul de cazare, așa cum se observă și în diagrama din figura 3.9, personalul recepției va introduce în sistem informațiile furnizate de client cu privire la detaliile despre rezervare, pe baza carora se va confirma cazarea și predarea camerei. În cazul în care un client nu deține o rezervare, recepționerul va solicita clientului informații despre necesitățile pentru cazare. În pararel cu nevoile clientului, recepționerul va introduce aceste informații pentru a revizui disponibiliatea camerelor. În urma operației de verificare, se va prezenta clientului ofertele disponibile, acesta din urmă având libera alegere de a accepta sau nu oferta.
Dacă clientul este de acord cu detaliile oferite se va introduce în sistem date aferente unei noi cazări și va primii accesul la camera solocitată. Activitatea se încheie atunci când hotelul nu mai dispune de camere libere, clientul fiind informat cu privire la acest lucru.
b. Diagrama de secvență
„Diagrama de secvență este utilă pentru definirea specificațiilor de funcționare în timp real și pentru scenarii de funcționare complexe și este alcătuită dintr-o serie de mesaje schimbate între diverse obiecte în cadrul unei colaborări ocazionate de executarea unui anumite operații sau obținerea unui anumit rezultat.”
Diagrama este formată dintr-un set de mesaje reprezentate prin săgeți și sunt etichetate cu numele activității ce se realizează într-o anumită perioadă de timp, permitând și emiterea unui mesaje de timp raspuns.Pentru exemplificare, în figurile 3.13, 3.14, 3.15 sunt prezentate diagramele de secvențe pentru efectuarea unei rezervări, prelucrarea rapoartelor situațiilor camerelor și rezervărilor respectiv efectuarea unui cazări.
Figura 3.13. Diagrama de secvențe pentru activitatea de rezervare
Figura 3.14. Diagrama de secvențe pentru activitatea de raportare
Figura 3.15. Diagrama de secvențe pentru activitatea de cazare
c. Diagrama de stare
Analiza dinamică reflectă comportamentul elementelor unui sistem atunci când se declanșează anumite evenimente.O modalitate prin care se evidențiază acest lucru este reprezentată de diagrama de stare, aceasta identificând evenimentele care realizează tranziția unui obiect dintr-o stare în alta. „Conform UML, o stare este o condiție sau o situație din momentul existenței unui obiect care satisface în acel moment anumite condiții, efectuează anumite activități sau așteaptă anumite evenimente”.
Diagrama de stare este descrisă sub forma unui dreptunghi ce evidențiază stări distincte, include o stare inițială și o stare finală reprezentate prin cercuri mici, o serie de acțiuni specifice(entry – acțiune ce se realizează la intrarea într-o stare, exit – acțiune ce se realizează la ieșirea dintr-o stare și do – acțiune realizată aflându-se deja îmtr-o stare), precum și legăturile dintre acestea numite tranziții. În figura 3.16 și 3.17 sunt prezentate diagramele de stare atașate unor obiecte distincte.
Figura 3.16 reprezintă diagrama de stare pentru un obiect de tip CAMERĂ.O cameră
poate să fie caracterizată de cele trei stări :
Liberă când a fost eliberată și poate fi dată spre rezervare
Rezervată când există rezervare înregistrată
Ocupată atunci când se cazează clientul
Figura 3.16 – Diagrama de stare pentru
componenta Cameră
Diagrama din figura 3.17 descrie comportamentul unui obiect de tip REZERVARE. O rezervare este caracterizată de următoarele stări:
Înregistrată, atunci când s-a realizat o înregistrare anterioară în sistem pe numele unui client
Confirmată , atunci când se primește aprobarea din partea
clientului
Onorată, în momentul în care clientul se va caza
Anulată, în momentul în care clientul va anula cererea de rezervare sau nu se va caza
Neînregistrată, atunci când în sistem nu există o rezervare.În acest moment clientul va putea efectua o rezervare ce va fi
înregistrată ulterior în sistem
Figura 3.17 – Diagrama de stare pentru componenta Rezervare
3.4. Proiectarea aplicației informatice
Proiectarea reprezintă și ea o etapă importantă în realizarea unui aplicații informatice. Această etapă „constă în stabilirea soluțiilor logice si specificarea din punct de vedere fizic a componentele noului sistem și se bazează în principal pe rezultatele obținute din două activități premergătoare: definirea soluției de realizare a noului sistem și modelarea noului sistem”.
Printre cele mai importante activități desfășurate în cadrul proiectării aplicației amintim:
Proiectarea bazei de date
Proiectarea interfețelor I/E
Proiectarea meniurilor
3.4.1. Proiectarea bazei de date
Una dintre cele mai importante etape din proiectarea unei aplicații o constituie proiectarea bazei de date.Acesta din urmă reprezintă componenta fundamentală a aplicație,ea permițând stocarea informațiilor și evitarea riscului de a fi pierdute, distruse sau de a capăta un aspect necoerent.
”Proiectarea bazei de date reprezintă procesul de creeare a unui proiect pentru o bază de date, care va trata toate operațiile și obiectivele aferente unui organizații.”
Această etapă presupune alegerea sistemului de gestiune a bazei de date precum și proiectarea schemei la nivel conceptual, logic și fizic.
A. Proiectarea schemei conceptuale
În procesul de proiectare a schemei conceptuale a bazei de date întalnim „activități precum: definirea detaliată a colecțiilor de date, revizuirea legăturilor dintre colecții, radinarea modelului conceptual al datelor și traspunerea modelului conceptual al datelor.”
În cadrul activității de rafinare a modelului conceptual al datelor se utilizează tehnica normalizării pentru a realiza tabele carcaterizate de o redundanță minimă și controlată. Normalizarea reprezintă o tehnică de proiectare a unei baze de dare prin intermediul căreia se suprimă sau previne apariția anumitor anomalii cum ar fi : anomalii de ștergere, de modificare sau de adăugare.
Tehnica normalizării impune existența a cinci forme normale, însă cele mai utilizate în proiectarea bazelor de date sunt primele 3 forme.În continure sunt prezentate, pe scurt, aceste forme normale.
„O baza de date se află în FN1 dacă toate tabele se află în FN1, iar o tabela se află îm forma normală 1 dacă toate atributele ei conțin valori elementare.Astfel fiecare componentă a unui tuplu este la nivel elementar și nu acceptă altă descompunere.Mai mult decât atât, un tuplu nu trebuie să conțină grupuri repetitive, deci în acestă etapă structurile existente se trasformă în tabele cu atribute elementare.
O baza de date se afșă în FN2 dacă toate tabele ce o compun se află in FN2, iar o tabelă este în forma normală 2 dacă și numai dacă este îm FN1 și fiecare câmp noncheie al tabelei este dependent funcțional de câmpul cheie al tabelei.
O baza de date se află în FN3 dacă toate tabele ce o compun sunt în FN3, iar o tabelă este în FN3 dacă fiecare atribut noncheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia primară.”43
Caracterizarea unei baze de date se realizează în cadrul unui limbaj aflat integrat în sistemul de gestiune. „Output-ul obținut în urma descrierii structurii bazei de date îl constituie proiectul virtual sau în concepția CODASYL care mai poartă denumirea de SCHEMA bazei de date.”44
În rândurile ce urmează sunt prezentate tabele utilizate în proiectarea bazei de date, tabele care conțin tipurile de date folosite în Sql Server.
Tabel 3.12. CLIENȚI
Tabel 3.13. CAMERE
Ion Lungu,Manole Velicanu – Sisteme informatice Analiză, proiectare și implementare, Editura Economică,București
2003, pg 276-277
Ion Lungu,Manole Velicanu – Sisteme informatice Analiză, proiectare și implementare, Editura Economică,București
2003, pg 277
Tabel 3.14. CARACTERISTICI_CAMERE
Tabel 3.15. SERVICII
Tabel 3.16. ÎNREGISTRARE SERVICIU
Tabel 3.17. REZERVARE
Tabel 3.18. CAZARE
Tabel 3.19. ÎNREGISTRARE REZERVARE
Tabel 3.20. ÎNREGISTRARE CAZARE
Pe baza tabelelor prezentate, în figura următoare(figura 3.18) este reprezentată schema legăturilor dintre ele.
Figura 3.18. Schema legăturilor între tabelele bazei de date
B. Proiectarea schemei logice
„Structura logică a bazei de date descrie forma sub care se află structura conceptuală a bazei de date pentru un utilizator.Programele de aplicație lucrează prin intermediul structurii logice doar cu acele elemente ale structurii conceptuale care sunt existente în structura logică.
Am putea spune că prin separarea nivelului logic de cel conceptual se separă funcția de administrare de funcția de exploatare a bazei de date. Practic este vorba despre:
Identificarea unei tabele stocată logic numită viziune/view care preia anumite câmpuri din una sau mai multe tabele pe baza unor condiții.Prin utilizarea acestor tabele, utilizatorii primesc acces doar la anumite parți din baza de date.
Identificarea drepturilor de acces asupra tabelelor și viziunilor pentru fiecare tip de utilizator(tipuri de acces: select, insert, update,delete).”45
În cazul aplicației de gestiune hotelieră, utilizatorii principali sunt angajații din cadrul departamentului de recepție. Ei au drepturi de inserare, modificare, ștergere și selectare asupra tuturor tabelelor din care este alcătuită baza de date.
45 Ion Lungu,Manole Velicanu – Sisteme informatice Analiză, proiectare și implementare, Editura Economică,București
2003, pg 281
C. Proiectarea schemei fizice
„Presupune estimarea spațiului ocupat de fiecare tabelă din baza de date ca sumă îmtre:
Numărul fix de octeți alocat pentru memorarea structurii tabelei(aproximativ 20 bytes pentru fiecare tabelă) 20*9 = 180 bytes
Numărul variabil de octeți estimat ca produs între:
Numărul estimat de înregistrări
Spațiul ocupat de o înregistrare”
În tabelul 3.21 sunt reprezentate pentru fiecare tabelă din baza de date existentă numărul de bytes pe înregistrare, numărul estimat de înregistrări precum și spațiul ocupat.
Tabel 3.21. Spațiu ocupat de tabele
Spațiul estimat ocupat pentru baza de date este : Total = 180+325555bytes = 319M.
3.4.2. Proiectarea interfețelor I/E
Intrările unei aplicații informatice reprezintă totalitatea datelor stocate, gestionate și prelucrate în cadrul aplicației, care au ca principal scop stabilirea informațiilor de ieșire. Totodată, aceste date descriu activitatea fenomenelor și proceselor economice ce se desfășoară în cadrul unei organizații care sunt utile în realizarea și actualizarea bazei de date.
Înainte de a fi utilizate, pentru fiecare ”intrare” se stabilesc caracteristicile logice referitoare la sursa de proveniență, denumirea acesteia, conținutul său respectiv informații legate de volum.
Astfel, în cadrul aplicație de față întâlnim ca machete de intrare cererea de rezervare și cererea de cazare, documente ce ajută la realizarea activității de rezervare și închiriere a unei camere în incinta unui hotel.Proiectarea acestor intrări poate fi realizată prin accesarea meniului principal ”Situații camere”->”Rezervare nouă” și ”Sitauții camere”->”Cazari” al aplicației.
Prin intermediul ferestrei ”Rezervare nouă” figura 3.19 utilizatorul poate introduce și stoca informații cu privire la rezervarea pe care un client o solicită. Tot în această fereastră utilizatorul are posibilitatea de a adauga informații despre un client nou (care nu există în baza de date) , de a vizualiza datele aferente unui client deja existent în baza de date prin accesarea campului ”Nume” care încarcă în câmpurile existente datele clientului precum și verificarea disponibilității camerelor pentru fiecare tip de cameră prin accesare câmpurilor ”Tip Cameră” și ”Nr.Cameră”. În cazul în care un client solicită rezervarea mai multor camere, utilizatorul accesează fereastra ”Rezervări multiple” figura 3.20 care permite stocarea datelor pentru mai multe rezervări.
Figura 3.19. Rezervare Nouă
Figura 3.20. Rezervări multiple
În momentul în care clientul dorește să se cazeze, utilizatorul va verifica prin intermediul ferestrei ”Cazări” (figura 3.21) dacă acesta dispune de o rezervare anterioară.Selectând clientul dorit și accesând butonul ”Încarcă rezervări” se va genera automat într-o listă situația rezervărilor pe care clientul le-a realizat anterior.Pe baza unui meniu contextual utilizatorul are posibilitatea de a modifica, anula și șterge rezervare.
Pe baza informațiilor încarcate în acestă fereastră și accesând butonul ”Check-in” se va creea o nouă fereastră, ”check-in”(figura 3.22) în care se va completa cu date aferente procesului de cazare. Dacă clientul nu dispune de o rezervare anterioară utilizatorul poate accesa direct fereastra ”Rezervare nouă” prin simpla apasare a butonului ”Adaugă rezervare”.
Figura 3.21. Cazări
Figura 3.22. Check-in
Ieșirile unei aplicații informatice reprezintă totalitatea informațiilor generate de aplicație utilizatorilor, informații ce conțin rezultatele unor prelucrări efectuate asupra datelor de intrare.Ieșirile pot fi prezentate sub diverse modalități precum: rapoarte de diferite forme, grafice sau liste de valori ordonate după anumite criterii.Rezultatul lor poate fi vizualizat pe ecranul aplicație, tiparit pe hârtie dar poate fi salvat chiar și pe suport extern.
În cadrul aplicației de gestiune a rezervărilor si cazărilor întalnim o serie de machete de ieșire dintre care enumerăm:
Lista clienților existenți
Lista tuturor camerelor împreună cu caracteristicile lor
Lista serviciilor
Situația rezervărilor
Situația cazărilor
Lista camerelor ce urmează a fi elibarate sau ocupate
Pentru vizualizarea acestor documente au fost create o serie de ferestre ce oferă personalului recepției o situație clară cu privire la camerele, clienții, rezărvările precum și cazările din cadrul hotelului.
În figura 3.23 utilizatorul este informat despre camerele existente, tipul acestora, poziționare, tarif/noapte, respectiv stare ei.
Situația prezentată în figura 3.24 permite afișarea tuturor clienților(persoane fizice și companii) împreună cu informațiile de identificare și de contact.
Figura 3.23. Lista Camere
Figura 3.24. Lista Clienți
Figura 3.25 generează lista serviciilor pe care hotelul le prestează, servicii de room service, închirieri, acces la diferite săli de fitness, aerobic kangoo,masaj etc. și informații cu privire la denumirea fiecărui serviciu respectiv tariful acestuia, care poate fi pe bucată, oră sau zi,
Figura 3.25. Lista serviciilor
3.4.3. Proiectarea meniurilor
Aplicația pornește în execuție prin afișarea pe ecran a unei mini ferestre (figura 3.26) ce include sigla programului alături de un buton de tip ”progress bar” care descrie modul de încarcare a aplicației.
Figura 3.26. Încarcarea aplicației
Fereastra de autentificare
Pentru a putea realiza activități specifice gestiunii hoteliere, personalul hotelier trebuie să aibă acces la aplicație. Accesul se face astfel pe baza unui username și a unei parole stabilite de administratorul aplicației pentru a preveni accesul persoanelor străine la funcționalitățile aplicației evitând astfel riscul pierderii datelor, modificării neautorizate etc.
Autentificarea se face pe baza username-ului ”DiamondHotel” și a parolei cu același nume.Dacă autentificarea se finalizează cu introducerea unui username și a unei parole greșite, utilizatorul este informat prin afișarea pe ecran a unui mesaj ce semnalează eroare de introducere date.
În figura următoare este prezentată fereastra de autentificare a aplicației.
Figura 3.27. Autentificare
Fereastra principală
Prin intermediul acestei ferestre utilizatorul are acces la toate opțiunile aplicației. Astfel meniul principal include butoane pentru vizualizarea informațiilor cu privire la camerele existente, clienți, generarea de rapoarte și liste, efectuarea de rezervări și cazări, precum și modificarea detaliilor legate de camere, clienți, servicii prestate.
Tot în cadrul ferestrei principale, utilizatorul poate vizualiza cu usurință disponibilitatea camerelor, fiind folosite diverse culori pentru fiecare stare în parte.
Figura 3.28. Fereastra principală
Așa cum se observă și în figura 3.28 meniul principal este alcătuit din 4 submeniuri care la rândul lor dispun de diferite opțiuni și funcționalități, ce vor fi prezentate în continuare.
Situații camere
Acestă fereastră cuprinde în secțiunea de ”Vizualizare” opțiuni de afișare a camerelor, rezervărilor ce au fost înregistrate precum și un grafic ce sugerează gradul de ocupare al hotelului.
Printr-o simplă apăsare a butonului ”Raport camere” utilizatorul are posibilitatea de a vizualiza un grafic de tip „pie” ce descrie gradul de ocupare al camerelor din cadrul hotelului.
Opțiunea ”Rezervări”(figura 3.30) permite afișarea pe ecran a unui formular în care pot fi vizualizate rezervările ce au fost înregistrare prin telefon și/sau e-mail, acestea urmând a fi introduse în registrul de cazări în momentul în care clientul va Figura 3.29 Raport camere confirma prezența în cadrul hotelului.
Figura 3.30. Lista Rezervări
În secțiunea ”Acțiuni” utilizatorul are posibilitatea de a introduce în sistem o nouă rezervare, sau mai multe în funcție de preferințele clienților, de a efectua cazări respectiv decazări (opțiuni ce au fost prezentate în subcapitolul anterior).
Clienți
Această fereatră cuprinde și ea două secțiuni, cea de ”Vizualizare” și cea de ”Adaugare”. Prima secțiune,”Vizualizare” include opțiuni ce permit afișarea pe ecran a unor liste a clienților existenți în baza de date, atât persoane fizice cât și companii, iar a două secțiune ”Adăugare” acordă utilizatorilor drepturi de actualizare a bazei de date prin introducerea de informații aferente unor noi clienți(peroasoane fizice / companii) . În figurile următoare sunt prezentate aceste opțiuni precum și rezultatul accesării lor.
Figura 3.31. Fereastra Clienti – Lista Clienți
Figura 3.32. Lista companii
Figura 3.33. Adaugare client/companie
Liste și Rapoarte
Această fereastră a fost creată pentru a ușura munca personalului hotelier, acumulând o serie de informații sub forma unor liste cu privire la clienți, camere,serviciile oferite, firme, dar și o serie de rapoarte.
Configurări
Această fereastră cuprinde o serie de opțiuni cu ajutorul cărora utilizatorul are permisiunea de a executa operații asupra înregistrărilor din baza de date. Astfel, în cadrul acestei ferestre întâlnim opțiuni de configurare camere , dar și servicii.
În ambele cazuri se poate selecta din lista camera, respectiv serviciul pe care dorim să îl modificăm sau ștergem. Mai mult decât atât aplicația permite adaugarea de noi camere și servicii la listele deja existente, toate aceste opțiuni realizându-se prin simpla apasare a obiectelor de tip button. În figurile următoare sunt prezentate aceste opțiuni.
Figura 3.34. Buton de acces la fereastra configurări
Figura 3.35. Configurări camere
Figura 3.36. Configurări servicii
Capitolul 4. Implementarea aplicației
4.1. Implementarea bazei de date
Baza de date ce este folosită în cadrul aplicației a fost realizată în SQLServer, și conectată la aplicația de gestiune hotelieră prin intermediul limbajului de programare C# din cadrul mediului de dezvoltare Visual Studio 2010.
Scriptul de creere a celor 9 tabele folosite în cadrul bazei de date este redat în mai jos:
CREATE TABLE [dbo].[Clienti](
[Cod_client] [int] NOT NULL,
[Nume] [nchar](50) NULL,
[CNP] [nchar](50) NULL,
[Adresa] [nchar](100) NULL,
[Nr_telefon] [nchar](50) NULL,
[Email] [nchar](50) NULL,
[Cont] [nchar](50) NULL,
CONSTRAINT [PK_Clienti] PRIMARY KEY CLUSTERED
([Cod_client] ASC)WITH (PAD_INDEX = OFF, STATISTICS_NORECOMPUTE = OFF,
IGNORE_DUP_KEY = OFF, ALLOW_ROW_LOCKS = ON, ALLOW_PAGE_LOCKS = ON) ON
[PRIMARY]) ON [PRIMARY]
CREATE TABLE [dbo].[Camere](
[Cod_camera] [int] NOT NULL,
[Cod_caract] [int] NOT NULL,
[Stare] [varchar](50) NOT NULL,
[Etaj] [int] NULL,
CONSTRAINT [PK_Camere] PRIMARY KEY CLUSTERED
( [Cod_camera] ASC
)WITH (PAD_INDEX = OFF, STATISTICS_NORECOMPUTE = OFF, IGNORE_DUP_KEY = OFF, ALLOW_ROW_LOCKS = ON, ALLOW_PAGE_LOCKS = ON) ON [PRIMARY]) ON [PRIMARY]
ALTER TABLE [dbo].[Camere] WITH CHECK ADD CONSTRAINT
[FK_Camere_Caracteristici_camera] FOREIGN KEY([Cod_caract])REFERENCES
[dbo].[Caracteristici_camera] ([Cod_caract])
ALTER TABLE [dbo].[Camere] CHECK CONSTRAINT
[FK_Camere_Caracteristici_camera]
CREATE TABLE [dbo].[Caracteristici_camera](
[Cod_caract] [int] NOT NULL,
[Tip_camera] [varchar](50) NOT NULL,
[Dotari] [varchar](100) NOT NULL,
[Pret] [int] NOT NULL,
CONSTRAINT [PK_Caracteristici_camera] PRIMARY KEY CLUSTERED
( [Cod_caract] ASC)WITH (PAD_INDEX = OFF, STATISTICS_NORECOMPUTE = OFF,
IGNORE_DUP_KEY = OFF, ALLOW_ROW_LOCKS = ON, ALLOW_PAGE_LOCKS = ON) ON [PRIMARY]) ON [PRIMARY]
CREATE TABLE [dbo].[Rezervare](
[Cod_Rezervare] [int] NOT NULL,
[Cod_client] [int] NOT NULL,
[Onorare] [varchar](50) NULL,
CONSTRAINT [PK_Rezervare] PRIMARY KEY CLUSTERED
( [Cod_Rezervare] ASC)WITH (PAD_INDEX = OFF, STATISTICS_NORECOMPUTE =
OFF, IGNORE_DUP_KEY = OFF, ALLOW_ROW_LOCKS = ON, ALLOW_PAGE_LOCKS = ON) ON [PRIMARY]) ON [PRIMARY]
ALTER TABLE [dbo].[Rezervare] WITH CHECK ADD CONSTRAINT
[FK_Rezervare_Clienti] FOREIGN KEY([Cod_client])REFERENCES [dbo].[Clienti]
([Cod_client])
ALTER TABLE [dbo].[Rezervare] CHECK CONSTRAINT [FK_Rezervare_Clienti]
CREATE TABLE [dbo].[Inregistrare_Rezervare](
[Cod_inregistrare_rezervare] [int] NOT NULL,
[Cod_Rezervare] [int] NOT NULL,
[Cod_camera] [int] NOT NULL,
[Data_sosirii] [nchar](50) NULL,
[Data_plecarii] [nchar](50) NULL,
[Nr_Nopti] [int] NULL,
[Adulti] [int] NULL,
[Copii] [int] NULL,
[ContCamera] [int] NULL,
CONSTRAINT [PK_Inregistrare_Rezervare] PRIMARY KEY CLUSTERED
( [Cod_inregistrare_rezervare] ASC)WITH (PAD_INDEX = OFF,
STATISTICS_NORECOMPUTE = OFF, IGNORE_DUP_KEY = OFF, ALLOW_ROW_LOCKS = ON,
ALLOW_PAGE_LOCKS = ON) ON [PRIMARY]) ON [PRIMARY]
ALTER TABLE [dbo].[Inregistrare_Rezervare] WITH CHECK ADD CONSTRAINT
[FK_Inregistrare_Rezervare_Camere] FOREIGN KEY([Cod_camera])REFERENCES [dbo].[Camere] ([Cod_camera])
ALTER TABLE [dbo].[Inregistrare_Rezervare] CHECK CONSTRAINT
[FK_Inregistrare_Rezervare_Camere]
ALTER TABLE [dbo].[Inregistrare_Rezervare] WITH CHECK ADD CONSTRAINT
[FK_Inregistrare_Rezervare_Rezervare] FOREIGN KEY([Cod_Rezervare])REFERENCES [dbo].[Rezervare] ([Cod_Rezervare])
ALTER TABLE [dbo].[Inregistrare_Rezervare] CHECK CONSTRAINT
[FK_Inregistrare_Rezervare_Rezervare]
CREATE TABLE [dbo].[Cazare](
[Cod_Cazare] [int] NOT NULL,
[Cod_Rezervare] [int] NOT NULL,
CONSTRAINT [PK_Cazare] PRIMARY KEY CLUSTERED
( [Cod_Cazare] ASC)WITH (PAD_INDEX = OFF, STATISTICS_NORECOMPUTE = OFF,
IGNORE_DUP_KEY = OFF, ALLOW_ROW_LOCKS = ON, ALLOW_PAGE_LOCKS = ON) ON [PRIMARY]) ON [PRIMARY]
ALTER TABLE [dbo].[Cazare] WITH CHECK ADD CONSTRAINT [FK_Cazare_Rezervare] FOREIGN KEY([Cod_Rezervare])REFERENCES [dbo].[Rezervare] ([Cod_Rezervare])
ALTER TABLE [dbo].[Cazare] CHECK CONSTRAINT [FK_Cazare_Rezervare]
CREATE TABLE [dbo].[Servicii](
[Cod_serviciu] [int] NOT NULL,
[Denumire] [nchar](50) NULL,
[Descriere] [nchar](100) NULL,
[Pret] [int] NULL,
CONSTRAINT [PK_Servicii] PRIMARY KEY CLUSTERED
( [Cod_serviciu] ASC)WITH (PAD_INDEX = OFF, STATISTICS_NORECOMPUTE =
OFF, IGNORE_DUP_KEY = OFF, ALLOW_ROW_LOCKS = ON, ALLOW_PAGE_LOCKS = ON) ON [PRIMARY]) ON [PRIMARY]
CREATE TABLE [dbo].[Inregistrare_servicii](
[Cod_inregistrare_serviciu] [int] NOT NULL,
[Cod_serviciu] [int] NOT NULL,
[Comentarii] [varchar](100) NULL,
CONSTRAINT [PK_Inregistrare_servicii] PRIMARY KEY CLUSTERED
( [Cod_inregistrare_serviciu] ASC
)WITH (PAD_INDEX = OFF, STATISTICS_NORECOMPUTE = OFF, IGNORE_DUP_KEY = OFF, ALLOW_ROW_LOCKS = ON, ALLOW_PAGE_LOCKS = ON) ON [PRIMARY]) ON [PRIMARY]
ALTER TABLE [dbo].[Inregistrare_servicii] WITH CHECK ADD CONSTRAINT
[FK_Inregistrare_servicii_Servicii] FOREIGN KEY([Cod_serviciu])REFERENCES
[dbo].[Servicii] ([Cod_serviciu])
ALTER TABLE [dbo].[Inregistrare_servicii] CHECK CONSTRAINT
[FK_Inregistrare_servicii_Servicii]
CREATE TABLE [dbo].[Inregistrare_Cazare](
[Cod_inregistrare_cazare] [int] NOT NULL,
[Cod_Cazare] [int] NOT NULL,
[Cod_inregistrare_rezervare] [int] NOT NULL,
[Data_sosire] [nchar](50) NULL,
[Data_plecare] [nchar](50) NULL,
[Nopti] [int] NULL,
[Adulti] [int] NULL,
[Copii] [int] NULL,
[cod_inregistrare_serviciu] [int] NULL,
CONSTRAINT [PK_Inregistrare_Cazare] PRIMARY KEY CLUSTERED
( [Cod_inregistrare_cazare] ASC)WITH (PAD_INDEX = OFF,
STATISTICS_NORECOMPUTE = OFF, IGNORE_DUP_KEY = OFF, ALLOW_ROW_LOCKS = ON, ALLOW_PAGE_LOCKS = ON) ON [PRIMARY]) ON [PRIMARY]
ALTER TABLE [dbo].[Inregistrare_Cazare] WITH CHECK ADD CONSTRAINT
[FK_Inregistrare_Cazare_Cazare] FOREIGN KEY([Cod_Cazare])REFERENCES
[dbo].[Cazare] ([Cod_Cazare])
ALTER TABLE [dbo].[Inregistrare_Cazare] CHECK CONSTRAINT
[FK_Inregistrare_Cazare_Cazare]
ALTER TABLE [dbo].[Inregistrare_Cazare] WITH CHECK ADD CONSTRAINT
[FK_Inregistrare_Cazare_Inregistrare_Rezervare]FOREIGN
KEY([Cod_inregistrare_rezervare])REFERENCES [dbo].[Inregistrare_Rezervare] ([Cod_inregistrare_rezervare])
ALTER TABLE [dbo].[Inregistrare_Cazare] CHECK CONSTRAINT
[FK_Inregistrare_Cazare_Inregistrare_Rezervare]
ALTER TABLE [dbo].[Inregistrare_Cazare] WITH CHECK ADD CONSTRAINT
[FK_Inregistrare_Cazare_Inregistrare_servicii]FOREIGN
KEY([cod_inregistrare_serviciu])REFERENCES [dbo].[Inregistrare_servicii] ([Cod_inregistrare_serviciu])
ALTER TABLE [dbo].[Inregistrare_Cazare] CHECK CONSTRAINT
[FK_Inregistrare_Cazare_Inregistrare_servicii]
4.2. Implementarea interfețelor
Implementarea interfețelor aplicației a fost realizată cu ajutorul ferestrelor de tip forms
(Windows Forms) din cadrul limbajului C# în mediul de programare Visual Studio 2010. Pentru realizarea interfeței am folosit controale precum : textbox, ListView, GridView,
Button, ComboBox, Label, Panel, DateTimePicker etc. Interfața a fost astfel concepută pentru a ușura munca personalului hotelier, devenind totodată un ghid mereu la îndemăna celui care o accesează. Aplicația se lansează în execuție cu un formular de tip autentificare, prin care utilizatorul poate accesa fucționalitățile acesteia , precum și conectarea cu baza de date existentă.
Funcția ce permite accesare aplicației prin introducerea unui username și a unei parole valide este următoarea:
private void button_Autentificare(object sender, EventArgs e)
{
string username ="HotelMancion"; string pass = "palacehotel";
if ((textBox1.Text == username) && (textBox2.Text == pass))
{
MessageBox.Show("Login Succes", "Confirmation", MessageBoxButtons.OK, MessageBoxIcon.Information); this.Hide();
} else
MessageBox.Show("Enter a valid username or passowrd", "Error", MessageBoxButtons.OK, MessageBoxIcon.Error);
}
Pentru conexiunea la baza de date am inclus în codul form-ului de autentificare referința using System.Data.SqlClient; care permite utilizare obiectelor de tip conexiune la baza de date din SQL Server. Stringul de conexiune folosit a fost salvat într-un obiect de tip SqlConnection.
SqlConnection conexiune = new SqlConnection("Data Source=BIANCA-PC\\SQLEXPRESS2;Initial
Catalog=Hotel;Integrated Security=True");
Această conexiune va fi utilizată ori de câte ori utilizatorul va dori consultarea sau actualizarea bazei de date, fiind implementate astfel blocuri de tip try-catch-finally în care se va încerca conectarea la baza de date existenta pe serverul de Sql (în blocul try) urmând ca apoi în blocul finally sa fie închisă.
În continuare voi prezenta principale funcții ce au stat la dezvoltarea funcționalitaților aplicației.
Funcția de încarcare a camerelor pe culori
private void button1_Click(object sender, EventArgs e)
{ SqlConnection conexiune = new SqlConnection("Data Source=BIANCA-
PC\\SQLEXPRESS2;Initial Catalog=Hotel;Integrated Security=True");
SqlCommand cmd = new SqlCommand("SELECT cod_camera,stare from camere", conexiune);
ArrayList lista = new ArrayList();
ArrayList lista2 = new ArrayList();
lista2.Add(label1);lista2.Add(label2);lista2.Add(label3); lista2.Add(label4); lista2.Add(label5); lista2.Add(label6); lista2.Add(label7); lista2.Add(label8); lista2.Add(label9); lista2.Add(label10); lista2.Add(label11); lista2.Add(label12); lista2.Add(label13); lista2.Add(label14); lista2.Add(label15); lista2.Add(label16); lista2.Add(label17); lista2.Add(label18); lista2.Add(label19); lista2.Add(label20); lista2.Add(label21); lista2.Add(label22); lista2.Add(label23); lista2.Add(label24); lista2.Add(label25); lista2.Add(label26); lista2.Add(label27); lista2.Add(label28);
lista2.Add(label29);lista2.Add(label30);lista2.Add(label31); lista2.Add(label32);
try
{ conexiune.Open();
SqlDataReader reader = cmd.ExecuteReader(); while (reader.Read())
{
Camera camera = new Camera();
camera.COD = Convert.ToInt32(reader["cod_camera"].ToString()); camera.STARE = reader["stare"].ToString(); lista.Add(camera);
} int i = 0;
foreach (Label lb in lista2)
{
if (i < (lista.Count + 1))
{
lb.Text = lista[i].ToString().Split(' ')[0]; string stare = lista[i].ToString().Split(' ')[1];
Culoare(lb, stare); i++;
}
} reader.Close();
}
catch (SqlException ex)
{
MessageBox.Show(ex.Message);
} finally {
conexiune.Close();
}
}
Funcție de introducere date clienți în baza de date private void buttonAddClient_Click(object sender, EventArgs e)
{ //validari
if (textBoxNume.Text == "")
errorProvider1.SetError(textBoxNume, "Introduceti numele"); else if (textBoxCodClient.Text == "")
errorProvider1.SetError(textBoxCodClient, "Introduceti codul client"); else if (textBoxCnp.Text == "")
errorProvider1.SetError(textBoxCnp, "Introduceti CNP"); else if (textBoxCnp.Text.Substring(0, 1) != "1" && textBoxCnp.Text.Substring(0, 1) != "2")
errorProvider1.SetError(textBoxCnp, "CNP introdus gresit");
SqlConnection conexiune = new SqlConnection("Data Source=BIANCA-
PC\\SQLEXPRESS2;Initial Catalog=Hotel;Integrated Security=True");
//date pt clinti try
{
Clienti c = new Clienti();
c.Cod = Convert.ToInt32(textBoxCodClient.Text);
c.Nume = textBoxNume.Text;
c.Cnp = textBoxCnp.Text; string adresa = ""; adresa = textBoxStrada.Text + "," + textBoxLocalitate.Text + "," + textBoxJudet.Text + "," + textBoxCodPostal.Text + "," + comboBoxTara.SelectedItem.ToString();
c.Adresa = adresa;
c.Telefon = textBoxTelefon.Text;
c.Email = textBoxEmail.Text;
c.Cont = textBoxCont.Text; try {
conexiune.Open();
//inserare in tabela CLIENTI
SqlDataAdapter da = new SqlDataAdapter(); da.InsertCommand=newSqlCommand("INSERT INTO Clienti
VALUES(@Cod_client,@Nume,@CNP,@Adresa,@Nr_telefon,@Email,@Cont)",conexiune); da.InsertCommand.Parameters.Add("@Cod_client", SqlDbType.Int).Value = c.Cod; da.InsertCommand.Parameters.Add("@Nume", SqlDbType.VarChar).Value = c.Nume; da.InsertCommand.Parameters.Add("@CNP", SqlDbType.VarChar).Value = c.Cnp; da.InsertCommand.Parameters.Add("@Adresa", SqlDbType.VarChar).Value = c.Adresa; da.InsertCommand.Parameters.Add("@Nr_telefon", SqlDbType.VarChar).Value = c.Telefon; da.InsertCommand.Parameters.Add("@Email", SqlDbType.VarChar).Value = c.Email; da.InsertCommand.Parameters.Add("@Cont", SqlDbType.VarChar).Value = c.Cont; da.InsertCommand.ExecuteNonQuery(); } catch (SqlException ex)
{ MessageBox.Show(ex.Message); } } catch (SqlException ex)
{ MessageBox.Show(ex.Message); } finally
{ conexiune.Close(); errorProvider1.Clear(); } }
Funcție de introducere date aferente unei rezervări
//inserare in tabela REZERVARE
SqlDataAdapter da2 = new SqlDataAdapter();
da2.InsertCommand = new SqlCommand("INSERT INTO Rezervare VALUES(@Cod_rezervare,@Cod_client,@Onorare)", conexiune);
da2.InsertCommand.Parameters.Add("@Cod_rezervare", SqlDbType.Int).Value = cod; da2.InsertCommand.Parameters.Add("@Cod_client", SqlDbType.Int).Value = Convert.ToInt32(textBoxCodClient.Text);
da2.InsertCommand.Parameters.Add("Onorare", SqlDbType.VarChar).Value = "Confirmata"; da2.InsertCommand.ExecuteNonQuery(); //inserare in tabela Inregistrare_rezervare SqlDataAdapter da1 = new SqlDataAdapter();
da1.InsertCommand = new SqlCommand("INSERT INTO Inregistrare_Rezervare
VALUES(@Cod_inregistrare_rezervare,@Cod_rezervare,@Cod_camera,@Data_sosirii,@Data_plec arii,@Nr_Nopti,@Adulti,@Copii,@ContCamera)", conexiune);
da1.InsertCommand.Parameters.Add("@Cod_inregistrare_rezervare", SqlDbType.Int).Value
= inreg;
da1.InsertCommand.Parameters.Add("@Cod_rezervare", SqlDbType.Int).Value = cod; da1.InsertCommand.Parameters.Add("@Cod_camera", SqlDbType.Int).Value = codcamera; da1.InsertCommand.Parameters.Add("@Data_sosirii", SqlDbType.SmallDateTime).Value = dateTimePicker1.Value.Date.ToString();
da1.InsertCommand.Parameters.Add("@Data_plecarii", SqlDbType.SmallDateTime).Value = dateTimePicker2.Value.Date.ToString();
da1.InsertCommand.Parameters.Add("@Nr_Nopti", SqlDbType.Int).Value = nopti; da1.InsertCommand.Parameters.Add("@Adulti", SqlDbType.Int).Value = adulti; da1.InsertCommand.Parameters.Add("@Copii", SqlDbType.Int).Value = copii; da1.InsertCommand.Parameters.Add("@ContCamera", SqlDbType.Int).Value = ContCamera;
da1.InsertCommand.ExecuteNonQuery();
//modificare stare in tabela camere
SqlCommand cmd = new SqlCommand("UPDATE camere SET stare='Rezervata' WHERE cod_camera="+codcamera+"", conexiune); cmd.ExecuteNonQuery();
Funcție de afișare camere în funcție de tipul ei
//fct ce incarca combobox-ul NRcamera pe baza selectextiei din combobox TipCamera private void comboBoxTipCamera_SelectedIndexChanged(object sender, EventArgs e)
{ SqlConnection conexiune = new SqlConnection("Data Source=BIANCAPC\\SQLEXPRESS2;Initial Catalog=Hotel;Integrated Security=True"); string tip = "";
tip = comboBoxTipCamera.SelectedItem.ToString();
SqlCommand cmd1 = new SqlCommand("select a.cod_camera from Camere a, Caracteristici_camera b where a.Cod_caract=b.Cod_caract and a.Stare='Libera' and b.Tip_camera='" + tip + "'", conexiune); try
{ comboBoxNrCamera.Items.Clear();
conexiune.Open();
SqlDataReader reader2 = cmd1.ExecuteReader();
while (reader2.Read())
{
comboBoxNrCamera.Items.Add(reader2["cod_camera"].ToString()); comboBoxNrCamera.Refresh();
} }
Funcție de încarcare a rezervărilor unui client existent pentru a confirma cazarea private void comboBoxNumeClient_SelectedIndexChanged(object sender, EventArgs e)
{ SqlConnection conexiune = new SqlConnection("Data Source=BIANCA-
PC\\SQLEXPRESS2;Initial Catalog=Hotel;Integrated Security=True");
SqlCommand cmd = new SqlCommand("SELECT
a.cod_client,a.nume,a.cnp,a.adresa,a.nr_telefon,a.email,a.cont,b.cod_rezervare FROM Clienti a, Rezervare b where a.cod_client=b.cod_client and a.nume='" + comboBoxNumeClient.SelectedItem.ToString() + "'", conexiune); try
{ conexiune.Open();
SqlDataReader reader = cmd.ExecuteReader(); while (reader.Read())
{
textBoxCodClient.Text = reader["cod_client"].ToString(); textBoxNume.Text = reader["nume"].ToString(); textBoxCnp.Text = reader["cnp"].ToString(); textBoxEmail.Text = reader["email"].ToString(); textBoxTelefon.Text = reader["nr_telefon"].ToString(); string linie = reader["adresa"].ToString(); textBoxStrada.Text = linie.Split(',')[0]; textBoxLocalitate.Text = linie.Split(',')[1]; textBoxJudet.Text = linie.Split(',')[2]; textBoxCodPostal.Text = linie.Split(',')[3]; textBoxCnp.Text = reader["cnp"].ToString(); textBoxCont.Text = reader["cont"].ToString();
textBoxCodRez.Text = reader["cod_rezervare"].ToString();
}
reader.Close();
}
catch (SqlException ex)
{ MessageBox.Show(ex.Message); } finally
{ RefreshListView(); conexiune.Close(); } }
Capitolul 5. Concluzii
În urma celor prezentate în capitolele anterioare, pot concluziona că aplicația de față a fost concepută pentru a îmbunătății procesul de rezolvarea a problemelor legate de modalitatea în care se desfășoară activitatea de rezervare și cazare.
Soluțiile și sistemele informatice, reduc , la ora actuală, timpul efectiv de lucru și consumul unor diverse resurse, implementarea lor în sectorul hotelier crescând semnificativ.
Aplicația constituie totodată un sistem pentru înregistrarea turiștilor, un sistem de comercializare a produselor turistice prin care se pot presta diferite servicii de închiriere și mai ales un sistem pentru gestionarea camerelor prin care se oferă informații cu privire la gradul de ocupare al camerelor, statutul lor, respectiv clienții care realizează ”un contract” cu hotelul.Mai mult decât atât soluția realizată este caracterizată prin faptul că unifică serviciile de informare, rezervare și vanzare propriu-zisă.
Departamentul Front-office este unul dintre cele mai importante departamente din cadrul unui hotel, el generând cea mai mare parte din veniturile unității de cazare. Din acest motiv, deținerea unei aplicații pentru recepție reduce semnificativ timpul aferent proceselor de cazare, înregistrare de clienți, verificare disponibilitate camere etc. Doar prin simpla accesare a unei funcții sau prin realizarea câtorva click-uri, avantajele utilizării acestei aplicații fiind vitale în managementul hotelier.
Astfel în cadrul aplicației dezvoltate se oglidesc activitățile de cazare și rezervare exercitate de hotel, precum și o serie de funcționalități ce permit vizualizarea informațiilor cu privire la clienții existenți, modificarea, adaugarea sau ștergerea unor servicii respectiv camere, precum și realizarea unor grafice ce descriu gradul de ocupare al hotelului.
Fiind caracterizată de o flexibilitate deosebită și prin operațiuni simple care nu îngreunează munca personalului hotelier, soluția infomatică realizată sprjină la maximizarea activităților hotelului și performanțelor, ceea ce va conduce la creșterea numărului de clienți.
Tehnologia și design-ul intuitiv de ultimă oră amplifică performanțele acestei aplicații, permitând accesarea rapidă a oricărei informație. Prin urmare, cu doar un simplu mouse-click se obțin informații referitoare la clienții hotelului, camerele libere/ocupate, serviciile oferite, evidența acestora fiind ușor de urmărit datorită interfeței prinetenoase ce utilizează scheme de culori și elemente grafice pentru fiecare tip de cameră(liberă, rezervată, ocupată, murdară), va stoca multipla informații despre clienți , datele personale, servicile dorite.
Aceasta aplicație gestionează doar o parte din informațiile stocate de un hotel în cadrul serviciului de front-office și se incearcă o cât mai bună prelucrare a lor.
Bibliografie
Daniela Anca Stanciulescu, Tehnologie hotelieră (Front Office), Ed. Gemma-Print, Bucuresti,2002
Gabriela Stăncescu, Cristina Mincu – Economie și gestiune in tursim, Editura C.H.Beck, București 2009
Gabriela Vîrlan,Cristina Maria Enache,Cristina Gabriela Zamfir – Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, Editura Fundației Academice “DANUBIUS”, Galați 2008
Ioan Roșca , Dorin Zaharie – Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice, Editura Dual Tech,București 2002
Ion Lungu,Manole Velicanu – Sisteme informatice Analiză, proiectare și implementare, Editura Economică,București 2003
Nicolae Lupu, Hotelul – Economie și Management I
Onete, B., Sisteme informatice, Editura A.S.E. București, București, 2000.
Puiu Nistoreanu – Economia turismului, Editura ASE, București 2002
Puiu Nistoreanu, Management în turism și servicii, Editura ASE, București,2005
Rodica Mincu – Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti 2004
Sue.Baker,P.Bradley – Principiile operațiunilor de la recepția hotelului, Editura All Back,București,2002
http://biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=392&idb=
http://dotnet.xhost.ro/
http://www.w3schools.com/sql/sql_select.asp
http://file.ucdc.ro/cursuri/T_3_n35_Tehnologie_hoteliera.pdf.pdf
http://file.ucdc.ro/cursuri/T_2_n25_Sisteme_informatice%20.pdf.pdf
http://www.ls-infomat.ro/user/content/e9efcsharp.pdf
http://www.math.uaic.ro/~cgales/csharp/Curs1.pdf
http://msdn.microsoft.com/en-us/library/a72418yk(v=vs.90).aspx
http://msdn.microsoft.com/en-us/library/e80y5yhx(v=vs.110).aspx
http://www.tophoreca.ro/upload/file/prezentare-medallion-pms.pdf
https://pub.unwto.org/WebRoot/Store/Shops/Infoshop/Products/1012/1012-1.pdf
http://en.wikipedia.org/wiki/Microsoft_SQL_Server
http://beta.wikiversity.org/wiki/Informatica_de_gestiune_–_2008-2009_-_info.uvt.ro/Tutoriale/MSSQL
www.medallion.ro
http://www.cs.ubbcluj.ro/~vcioban/Bistrita/Manuale/CursDotNetSassu.pdf
http://cnc.infopres.ro/?p=691
http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2006/statistica-si-informaticaeconomica/20.pdf
http://www.tcnet.ro/studii-de-caz/
http://www.gestiunehoteliera.ro/prima-pagina/tc-net-in-cateva-cuvinte.html
http://www.hores.ro/articol/Solutii_informatice_pentru_restauratie_si_hotelarie-I58
http://www.codeproject.com/Articles/8477/Using-ADO-NET-for-beginners
http://www.functionx.com/vcsharp/
http://www.academia.edu/5211344/Proiectarea_obiectuala_a_sistemelor_informatice
http://anale-informatica.tibiscus.ro/download/lucrari/4-1-12-luca.pdf
http://www.seap.usv.ro/~sorinv/PSI.pdf
http://www.cs.ubbcluj.ro/~tzutzu/Didactic/AgsigsRo.htm
http://www.bazededate.org/ModelulUnificat.pdf
http://revistaie.ase.ro/content/26/Strimbei.pdf
http://ro.scribd.com/doc/36284853/Gestiune-Hoteliera consultat la data de 21.03.2014
http://ro.scribd.com/doc/5149811/Management-Hotelier consultat la data de 21.03.2014
http://ro.scribd.com/doc/104525976/Ospitalitatea-in-Turism consultat la data de 21.03.2014
http://ro.scribd.com/doc/164403514/Operatiuni-La-Receptia-Hotelului consultat la data de 21.03.2014
http://ro.scribd.com/doc/42364208/Turismul-Si-Dezvoltarea-Durabila consultat la data de 21.03.2014
http://www.scribd.com/doc/202636300/THR-Lupu-Nicolae-Hotelul-Economie-SiManagement consultat la data de 21.03.2014
http://www.scribd.com/doc/79152840/Gestiune-Hoteliera-An-III-ECTS-Sem-IGBoldureanu consultat la data de 21.03.2014
http://ro.scribd.com/doc/517796/Manual-C
http://www.turism20.ro/2010/01/sisteme-informatice-ce-deservesc-serviciile-turistice/
http://ro.scribd.com/doc/52640965/PROIECTARE-SISTEME-INFORMATICE
Bibliografie
Daniela Anca Stanciulescu, Tehnologie hotelieră (Front Office), Ed. Gemma-Print, Bucuresti,2002
Gabriela Stăncescu, Cristina Mincu – Economie și gestiune in tursim, Editura C.H.Beck, București 2009
Gabriela Vîrlan,Cristina Maria Enache,Cristina Gabriela Zamfir – Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, Editura Fundației Academice “DANUBIUS”, Galați 2008
Ioan Roșca , Dorin Zaharie – Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice, Editura Dual Tech,București 2002
Ion Lungu,Manole Velicanu – Sisteme informatice Analiză, proiectare și implementare, Editura Economică,București 2003
Nicolae Lupu, Hotelul – Economie și Management I
Onete, B., Sisteme informatice, Editura A.S.E. București, București, 2000.
Puiu Nistoreanu – Economia turismului, Editura ASE, București 2002
Puiu Nistoreanu, Management în turism și servicii, Editura ASE, București,2005
Rodica Mincu – Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti 2004
Sue.Baker,P.Bradley – Principiile operațiunilor de la recepția hotelului, Editura All Back,București,2002
http://biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=392&idb=
http://dotnet.xhost.ro/
http://www.w3schools.com/sql/sql_select.asp
http://file.ucdc.ro/cursuri/T_3_n35_Tehnologie_hoteliera.pdf.pdf
http://file.ucdc.ro/cursuri/T_2_n25_Sisteme_informatice%20.pdf.pdf
http://www.ls-infomat.ro/user/content/e9efcsharp.pdf
http://www.math.uaic.ro/~cgales/csharp/Curs1.pdf
http://msdn.microsoft.com/en-us/library/a72418yk(v=vs.90).aspx
http://msdn.microsoft.com/en-us/library/e80y5yhx(v=vs.110).aspx
http://www.tophoreca.ro/upload/file/prezentare-medallion-pms.pdf
https://pub.unwto.org/WebRoot/Store/Shops/Infoshop/Products/1012/1012-1.pdf
http://en.wikipedia.org/wiki/Microsoft_SQL_Server
http://beta.wikiversity.org/wiki/Informatica_de_gestiune_–_2008-2009_-_info.uvt.ro/Tutoriale/MSSQL
www.medallion.ro
http://www.cs.ubbcluj.ro/~vcioban/Bistrita/Manuale/CursDotNetSassu.pdf
http://cnc.infopres.ro/?p=691
http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2006/statistica-si-informaticaeconomica/20.pdf
http://www.tcnet.ro/studii-de-caz/
http://www.gestiunehoteliera.ro/prima-pagina/tc-net-in-cateva-cuvinte.html
http://www.hores.ro/articol/Solutii_informatice_pentru_restauratie_si_hotelarie-I58
http://www.codeproject.com/Articles/8477/Using-ADO-NET-for-beginners
http://www.functionx.com/vcsharp/
http://www.academia.edu/5211344/Proiectarea_obiectuala_a_sistemelor_informatice
http://anale-informatica.tibiscus.ro/download/lucrari/4-1-12-luca.pdf
http://www.seap.usv.ro/~sorinv/PSI.pdf
http://www.cs.ubbcluj.ro/~tzutzu/Didactic/AgsigsRo.htm
http://www.bazededate.org/ModelulUnificat.pdf
http://revistaie.ase.ro/content/26/Strimbei.pdf
http://ro.scribd.com/doc/36284853/Gestiune-Hoteliera consultat la data de 21.03.2014
http://ro.scribd.com/doc/5149811/Management-Hotelier consultat la data de 21.03.2014
http://ro.scribd.com/doc/104525976/Ospitalitatea-in-Turism consultat la data de 21.03.2014
http://ro.scribd.com/doc/164403514/Operatiuni-La-Receptia-Hotelului consultat la data de 21.03.2014
http://ro.scribd.com/doc/42364208/Turismul-Si-Dezvoltarea-Durabila consultat la data de 21.03.2014
http://www.scribd.com/doc/202636300/THR-Lupu-Nicolae-Hotelul-Economie-SiManagement consultat la data de 21.03.2014
http://www.scribd.com/doc/79152840/Gestiune-Hoteliera-An-III-ECTS-Sem-IGBoldureanu consultat la data de 21.03.2014
http://ro.scribd.com/doc/517796/Manual-C
http://www.turism20.ro/2010/01/sisteme-informatice-ce-deservesc-serviciile-turistice/
http://ro.scribd.com/doc/52640965/PROIECTARE-SISTEME-INFORMATICE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Aplicatie Informatica Pentru Gestiune Hoteliera (ID: 149442)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.