Sistemul Informational Privind Contabilitatea Si Gestiunea Leasingului
Cuprins
Introducere ……………………………………………………3
Cap.1 Noțiuni generale
1.1 Istoric……………………………………………………….6
1.2 Noțiuni generale…………………………………………….7
1.3 Clasificarea operațiunilor de leasing………………………19
Cap.2 Leasing formă modernă de finantare
2.1 Implicații fiscale…………………………………………..22
2.2 Implicații patrimoniale……………………………………27
2.3 Influențe suplimentare asupra deciziilor de leasing și
deținere în proprietate……………………………………………….27
2.4 Natura de drept a contractului de leasing………………….28
Cap.3 Alternative de finanțare la leasing
3.1 Leasing și contractul de locație……………………………38
3.2 Leasingul și creditul………………………………………39
3.3 Leasingul și împrumutul…………………………………..41
3.4 Leasingul și vanzarea cu plata în rate……………………..41
Cap.4 Contabilitatea și tratarea bilanțieră a afacerilor de leasing
4.1 Reglementări contabile în domeniul afacerilor de leasing…44
4.1.1 Reglementari cu caracter general………………………..44
4.1.2 . IAS 17 – Leasing …………………………………….. 45
4.2 Contabilitatea leasingului operațional……………………..59
4.3 Contabilitatea leasingului financiar……………………….63
4.4 Studiu de caz………………………………………………68
Cap.5 Analiza situației financiar-patrimoniale
5.1 Generalitați…………………………………………………63
5.2 Analiza corelației creanțe-obligații…………………………65
5.3 Analiza echilibrului și solvabilității firmei…………………67
5.4 Analiza echilibrului economico-financiar…………………70
Cap.6 Program de evidență a mijloacelor fixe……………………..72
Cap.7 Piata de leasing (evolutii si tendinte)- Anuarul fin. 2004…….73
Cap.8 Concluzii și propuneri……………………………………………………75
Bibliografie…………………………………………………………80
Pagini 131
=== l ===
Cuprins
Introducere ……………………………………………………3
Cap.1 Noțiuni generale
1.1 Istoric……………………………………………………….6
1.2 Noțiuni generale…………………………………………….7
1.3 Clasificarea operațiunilor de leasing………………………19
Cap.2 Leasing formă modernă de finantare
2.1 Implicații fiscale…………………………………………..22
2.2 Implicații patrimoniale……………………………………27
2.3 Influențe suplimentare asupra deciziilor de leasing și
deținere în proprietate……………………………………………….27
2.4 Natura de drept a contractului de leasing………………….28
Cap.3 Alternative de finanțare la leasing
3.1 Leasing și contractul de locație……………………………38
3.2 Leasingul și creditul………………………………………39
3.3 Leasingul și împrumutul…………………………………..41
3.4 Leasingul și vanzarea cu plata în rate……………………..41
Cap.4 Contabilitatea și tratarea bilanțieră a afacerilor de leasing
4.1 Reglementări contabile în domeniul afacerilor de leasing…44
4.1.1 Reglementari cu caracter general………………………..44
4.1.2 . IAS 17 – Leasing …………………………………….. 45
4.2 Contabilitatea leasingului operațional……………………..59
4.3 Contabilitatea leasingului financiar……………………….63
4.4 Studiu de caz………………………………………………68
Cap.5 Analiza situației financiar-patrimoniale
5.1 Generalitați…………………………………………………63
5.2 Analiza corelației creanțe-obligații…………………………65
5.3 Analiza echilibrului și solvabilității firmei…………………67
5.4 Analiza echilibrului economico-financiar…………………70
Cap.6 Program de evidență a mijloacelor fixe……………………..72
Cap.7 Piata de leasing (evolutii si tendinte)- Anuarul fin. 2004…….73
Cap.8 Concluzii și propuneri……………………………………………………75
Bibliografie…………………………………………………………80
Anexe
INTRODUCERE
Leasingul își are rădăcinile în forma arhaică a creditului pe care o constituia în dreptul roman “fiducia“: împrumutatorul își rezerva,pentru garanția creanței sale,proprietatea unui lucru.
Leasingul este o practică de finanțare operativă și sigură a afacerilor în deosebi în ceea ce privește procurarea de echipament și tehnică de lucru este o formă modernă de finanțare și de circulatie a bunurilor imobilizate sau mobile.
Inventat de americani, ca formă de finanțare a afacerilor leasingul s-a transformat treptat într-o adevărată industrie.
Leasingul a început să constituie și în România o alternativă destinată mai ales întreprinderilor mici și mijlocii.
Prin sistem leasing sunt realizate și o serie de proiecte din domeniul sanitar sau agricol, transporturile sau comerțul au început să atragă numeroase fonduri ceea ce pentru viitor va repezenta armonizarea condițiilor.
La nivel macroeconomic leasingul răspunde în principal necesităților de prim ordin ale operatorilor economici în ceea ce privește retehnologizarea.
În timp ce băncile oferă finanțări pe termen scurt, societățile de leasing oferă posibilitatea folosirii de fonduri pe termen mediu.
În economia de piață, lesingul poate fi prin controlul asupra creditului, un mijloc prin care statul intervine în dezvoltarea economică, încurajând anumite investiții și orientând creșterea economică.
Din punct de vedere legislativ punctul de referință în reglementarea leasingului îl constituie Normele Internaționale de Contabilitate reprezentate prin Standardele Internaționale de Contabilitate nr.17 Leases (Contract de Leasing), iar în plan național contractele de leasing au fost reglementate pentru prima oară în anul 1997.
În 1999 prin Legea nr.99 se face pentru prima oară distincția între leasing operațional și leasing financiar. Reglementările ulterioare aduc lesingul la nivelul exigențelor europene.
În plan mondial leasingul are un rol decisiv în susținerea creșterii economice, fiind un mijloc de sprijin a exporturilor ori de finanțare a societăților cu proiecte de dezvoltare.
CAPITOLUL 1
BAZELE TEORETICE ALE LEASINGULUI
ISTORIC
În epoca modernă, spre sfârșitul secolului XIX aveau loc în SUA primele operațiuni care prefigurau leasingul.
În 1877 aparatele de telefon au fost închiriate abonaților, iar acest contract avea să fie denumit “lease”.
În 1936 “Safe Stores Inc” a cumpărat un teren pe care ulterior a ridicat supermagazinul “Safeway Stores”; având nevoie de capital mobil, acesta l-a vândut imediat unui grup de investitori care la randul lor l-au lasat spre exploatare fostului proprietar, in regim “lease” pe o perioadă îndelungată.
În aceeasi perioada o operațiune similară lease-back-ului avea loc în Ohio. Operațiunea constă în vinderea unui imobil către o bancă, cu titlu de garanție, imobilul ce urma să fie exploatat de vânzător în regim de “lease” timp de 99 ani, după care utilizatorul avea opțiunea cumpărării bunului.
Leasingul (lease financing) s-a folosit in SUA în anii 1930 pentru finanțarea bunurilor imobile. La inceputul anilor ’50, el a început să fie folosit si ca instrument de finantare a echipamentelor mobiliare.
Leasingul echipamentelor a aparut in 1952, o data cu primele societăți specializate de leasing.
Principalele susținătoare ale leasingului echipamentelor industriale au fost băncile, fie indirect prin intermediul unor societăți specializate de leasing, fie direct după ce acestea au primit autorizația să desfășoare asemenea operațiuni.
În 1963, cea mai importantă rețea bancară, National Bank a primit aceasta autorizație urmată de Bank Holding Companies în 1970.
Dezvoltarea explozivă a lesingului în America a avut loc pe fondul unei economii expansive si într-un climat fiscal încurajator.
În anii ’60 a fost preluată de Marea Britanie pentru ca apoi să se răspândească în Europa continentală.
În Marea Britanie, cele mai multe societăți de leasing “leasing companies” sunt inființate și susținute de bănci. Ele beneficiază de un regim fiscal extrem de favorabil.
Valoarea bunului spre exemplu, poate fi dedusă până la 100% din profitul impozabil.
Acest fapt a determinat ca si Marea Britanie să cunoască o dezvoltare explozivă a acestor societăți, ele finanțând un sfert din totalul investițiilor de la finele deceniului opt.
1.2 NOȚIUNI GENERALE
Cuvantul “lease” este de origine franceza si este folosit exclusiv in domeniul imobiliar; ulterior termenul a fost folosit si pentru operatiuni de inchiriere avand ca obiect bunuri mobile.
Exemple de active ce pot fi inchiriate sunt:
-avioane,
-magazine universale,
-mașini,
-o serie întreagă de echipamente.
Industria leasingului se compune dintr-un numar mare de participanți diferiți. Instituțiile financiare reprezintă principalul grup implicat in această industrie.
De asemenea societățile de asigurare, societatile fiduciare si unele fonduri de pensii se implica puternic în calitate de locatori.
Forma de finanțare a investițiilor prin leasing reprezintă o alternativă de utilizare si apoi de achiziție sau nu, a activelor imobilizate.
Operațiunea este inițiată de firma care dorește să transmită bunurile și care se adresează societății de leasing cu o cerere de ofertă. Societatea de leasing, in urma acceptarii cererii, procedează la stabilirea contractului cu producătorul bunului, in vederea cumpărării lui, in acest demers fiind implicat si viitorul beneficiar.
Pentru utilizarea bunului, beneficiarul va plati societății de leasing costul sub forma de rate eșalonate pe perioada de valabilitate a contractului.
La sfarsitul perioadei de utilizare, beneficiarul poate opta pentru una dintre variantele:
să cumpere bunul la valoarea reziduală,
să prelungească contractul de leasing,
să restituie bunul , respectand prevederile contractuale ,
Din punct de vedere economic, leasingul reprezintă operațiunea de finanțare în care finanțatorul asigură fondurile necesare pentru întreaga investiție.
O operatiune de leasing implica doua sau trei parti: locatorul(proprietarul bunului), locatarul(utilizatorul bunului) si de cele mai multe ori societatea de leasing.
Locatarul efectueaza plati periodice catre locator. Avantajele locatarului in urma operatiunii de leasing sunt date de faptul ca :
isi asigura echipamentele necesare activitatii lui fara sa-si blocheze sume mari de finantare;
costul este relativ mai mic prin plata esalonata a chiriei;
asistenta tehnica este asigurata de societatea de leasing.
Leasing-ul prezinta avantaje si pentru locatorii care pot fi producatori de echipamente, bancile , cat si companiile de leasing.
Pentru banca sau societatea de leasing proprietara a bunurilor, leasing-ul asigura un plasament avantajos al capitalului.
Rolul societatii de leasing este de a cumpara bunul de la furnizorul proprietar si de a-l transfera utilizatorului, care se angajeaza sa exercite pe cheltuiala sa toate actiunile pe care societatea creditoare le poate avea impotriva furnizorului proprietar , cu privire la utilizarea bunului inchiriat.
Leasing-ul asigura totodata bancii sau societatii de leasing posibilitatea recuperarii, intimp delimitat in ani, a intregii sume investite, prin preluarea cu titlu de cumparare a bunurilor de catre locatar.
Din punct de vedere juridic, leasingul reprezinta un contract complex care permite unei persoane sa obtina si sa utilizeze un bun fara a plati imediat pretul, cu posibilitatea de a-l cumpara la un pret rezidual.
Conform IAS 17 sunt definiți următorii termeni:
-Un contract de locatie (a lease) este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului pentru o perioadă determinată, dreptul de utilizare a unui activ în schimbul unei plăți sau a unei serii de plăți.
-Un contract de locatie – finantare (a finance lease) este un contract de locatie ce are ca efect transferarea la locatar a cvasi-totalitatii riscurilor si avantajelor inerente proprietății unui activ. La finalul contractului poate să intervină și transferul proprietății.
-Un contract de locatie simplă (an operating lease) desemnează orice contract, cu exceptia contractului de locatie finantare.
-Un contract de locatie nereziliabil (a non – cancellable lease) este un contract de locatie ce poate fi reziliat doar:
– dacă revine o eventualitate putin probabilă;
– dacă există autorizarea locatorului ;
– dacă locatorul încheie cu același locatar un nou contract de locație, referitor la acelasi activ sau la un activ echivalent ;
– în momentul platii, de catre locator, a unei sume suplimentare, in conditiile în care la începutul leasingului continuarea lui a fost certa intr-o masura rezonabilă ;
– Inceputul leasingului este cea dintâi dată dintre data contractului de leasing și data angajamentului partilor de a respecta principalele prevederi ale contractului.
-Termenul de leasing este perioada irevocabila pentru care locatorul a contractat bunul in leasing si orice alte termene suplimentare pentru care locatarul are optiunea de a continua utilizarea bunului in regim de leasing cu sau fara plată suplimentara, optiunea a carei exercitare de catre locatar este certa într-o masură rezonabilă la începutul leasingului.
-Plațile minime de leasing sunt acele plați de-a lungul termenului de leasing pe care locatarul trebuie sau poate fi obligat sa le efectueze, excluzând chiria contingentă, costurile serviciilor si impozitele pe care locatorul le va plati si care se vor rambursa acestuia împreuna cu:
-în cazul locatarului: orice sume garantate de locatar sau de o parte afiliată locatarului, sau
-în cazul locatorului: orice valoare reziduala garantata locatorului de către:
locatar,
o parte oficială locatarului, sau
de o terță parte independentă, capabilă din punct de vedere financiar să satisfacă aceasta garanție.
-Valoarea reziduală garantată este:
-în cazul locatarului: valoarea maximă garantată ce devine platibilă în orice situație, de locatar sau de o parte afiliata acestuia și
-în cazul locatorului: acea parte a valorii reziduale ce este garantată de locator sau de o terță parte neafiliată locatorului, ce este capabilă din punct de vedere financiar să onoreze obligațiile asumate prin garanție.
-Valoarea reziduală negarantata: reprezinta acea parte din valoarea reziduala a bunului in regim de leasing a carei realizare de catre locator nu este sigura sau este garantata numai de o parte afiliata locatorului.
-Investitia bruta in leasing: suma platilor minime de leasing aferenta unui leasing financiar, din punct de vedere al locatorului si orice valoare reziduala negarantata, acumulata in contul locatorului.
-Venitul financiar nerealizat reprezinta diferenta dintre :
suma platilor minime de leasing aferente unui leasing fianciar din punct de vedere al locatorului si orice valoare reziduala negarantata acumulata in contul locatorului : si
valoarea actualizata a sumei anterioare, determinata de rata implicita a dobanzii din contractul de leasing.
-Investitia neta in leasing: investitia bruta in leasing mai putin venitul financiar nerealizat.
-Plata implicita din contractul de leasing: este rata de actualizare, care la inceputul leasingului determina ca valoarea actualizata cumulata a partilor minime de leasing si a valorii reziduale negarantate sa fie egala cu valoarea justa a bunului in regim de leasing.
-Rata dobanzii marginale a locatorului: rata dobanzii pe care locatorul ar trebui sa o plateasca pentru un leasing similar sau, daca aceasta nu este determinabila, rata pe care, la inceputul leasingului, locatarul ar trebui sa o suporte pentru a imprumuta pentru aceeasi perioada si cu o garantie similara, fondurile necesare pentru achizitionarea bunului .
-Chiria contingenta: acea parte a platilor de leasing care nu are o valoare determinata, dar este stabilita in functie de un factor, altul decat trecerea timpului( de exemplu un procent din vanzari, grad de utilizare, indici de pret, ratele dobanzilor practicate pe piata ).
-Valoarea justa (fair – value): valoarea la care un activ ar putea sa fie schimbat sau o datorie achitata intre parti bine informate, ce isi dau consimtamantul si actioneaza in conditii normale de concurenta.
-Durata de viata economica-desemneaza fie:
perioada asteptata de utilizare economica a unui activ de catre unul sau mai multi utilizatori; sau
numarul de unitati de productie sau de unitati similare asteptate din utilizarea activului, de catre unul sau mai multi utilizatori.
Aria de aplicabilitate a Standardelor Internationale de Contabilitate se aplica in contabilizarea tuturor tranzactiilor de leasing cu exceptia celor de mai jos:
acorduri de leasing privind explorarea si exploatarea minereului, titeiului, gazelor naturale si a altor resurse neregenerabile similare;
contracte de acordare a licentei pentru bunuri ca filme cinematografice, inregistrari video, piese de teatru, manuscrise, brevete si drepturi de autor.
Totusi acest standard nu trebuie aplicat evaluarii:
de catre locatari a investitiei imobiliare inchiriate in baza unui contract de leasing financiar ;
de catre locatori a investitiei imobiliare inchiriate in baza unui contract de leasing operational;
de catre locatori a activelor biologice detinute in baza unui contract de leasing financiar;
de catre locatori a activelor biologice inchiriate in baza unui contract de leasig operational.
In legislatia romaneasca contractul de leasing este reglementat prin Legea nr. 99/1999, actualizata si republicata, astfel:
-Contractul de leasing este contractul prin care o parte, denumita locator finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti, denumite utilizator, la solicitarea acestuia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing, locatorul finantator se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale.
Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate obligatiile asumate prin contract .
Operatiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile, precum si bunuri mobile de folosinta indelungata aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor.
-Valoarea de intrare reprezinta valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator, respectiv costul de achizitie.
-Valoarea totala reprezinta valoarea totala a ratelor de leasing la care se adauga valoarea reziduala.
-Valoarea reziduala reprezinta valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre utilizator.
-Rata de leasing reprezinta:
in cazul leasingului financiar, cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii de leasing. Dobanda de leasing reprezinta rata medie a dobanzii bancare pe piata romaneasca;
in cazul leasingului operational, cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de catre partile contractante.
-Leasingul financiar ( definit conform art.7.1 din Cap. III al Codului fiscal intrat in vigoare la 1 ianuarie 2004 )este : “orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
riscul si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunuluicare face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractului de leasing produce efecte ;
contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului ;
perioada de leasing depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului ; (in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit) ; ’’
Conditiile leasingului financiar nu sunt cumulative.
-Leasingul operational ( definit conform art.7.1 din Cap. III al Codului fiscal intrat in vigoare la 1 ianuarie 2004 )este : ’’orice contract de de leasing incheiat intre locator si locatar, care nu indeplineste conditiile conractului de leasing financiar. ’’
Operațiile de leasing în țara noastră sunt legiferate prin OG 51/1997 privind operațiile de leasing și societățile de leasing, republicată în MO 9/12.01.2000 și prin Legea 99/1999 publicată în MO 236/27.05.1999 și Ordin 686/25.06.1999 publicat în MO 333/14.07.1999 si Codul fiscal intrat in vigoare la 01.01.2004.
Leasingul presupune, în esență, două contracte: unul de vânzare-cumpărare, stabilit între producător și vânzător și societatea de leasing care creditează operațiunea de leasing în calitate de cumpărător și un contract de locație încheiat între societatea de leasing și un utilizator (beneficiar). Conform legii contractul de leasing conține: părțile contractantului de leasing, precizarea bunului care face obiectul contractului de leasing, valoarea totală a contractului de leasing, valoarea ratelor de leasing și termenul de plată a acestora, perioada de utilizare în sistem de leasing a bunului, clauza privind obligația asigurării bunului.
In cadrul unei operatiuni de leasing poate avea calitatea de finantator o societate de leasing, persoana juridica romana sau straina.
Calitatea de utilizator o poate avea orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina.
Contractul de leasing trebuie sa cuprinda minimum urmatoarele elemente:
partile in contractul de leasing:
locatorul (finantatorul);
locatorul ( utilizatorul);
descrierea (precizarea) exacta a bunului care face obiectul contractului de leasing;
valoarea totala a contractului de leasing;
valoarea ratelor de leasing si termenul de plata a acestora;
perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului;
clauza privind obligatia asigurarii bunului.
Contractul de leasing financiar trebuie sa cuprinda pe langa elementele prevazute mai sus urmatoarele:
valoarea initiala a bunului;
clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si la conditiile in care acesta poate fi exercitat.
IMPORTANT :
Contractul de leasing nu se poate incheia pe un termen mai mic de un an.
Locatorul( finantatorul ) se obliga:
sa respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesitatilor:
sa incheie contract de vanzare-cumparare cu furnizorul desemnat de utilizator in conditiile expres formulate de catre acesta:
sa incheie contract de leasing cu utilizatorul si sa transmita acestuia, in temeiul contractului de leasing , toate drepturile derivand din contractul de vanzare-cumparare, cu exceptia dreptului de dispozitie;
sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului care consta in posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului sau pentru achizitionarea ori restituirea bunului;
sa garanteze utilizatorului folosinta linistita a bunului, in conditiile in care acesta a respectat toate clauzele contractuale;
sa asigure printr-o societate de asigurari, bunurile oferite in leasing.
Utilizatorul se obliga:
sa efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de leasing;
sa expoateze bunul conform instructiunilor elaborate de catre furnizor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa il exploateze;
sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing fara acordul finantatorului;
sa efectueze platile cu titlu de rata de leasing in cuantumul valoric stabilit si la termenele prevazute in contractul de leasing;
sa suporte cheltuielile de intretinere si alte cheltuieli care decurg din contractul de leasing;
sa isi asume pentru intreaga perioada a contractului, in lipsa unei stipulatii contrare, totalitatea obligatiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite si continuitatea platilor cu titlu de rata de leasing pana la achitarea integrala a valorii contractului de leasing;
sa permita finantatorului verificarea periodica a starii si a modului de exploatare a bunului care face obiectul contractului de leasing;
sa il informeze pe finantator, in timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate, venita din partea unui tert;
sa nu aduca modificari bunului fara acordul finantatorului;
sa restituie in conformitate cu prevederile contractului de leasing .
In cazul in care utilizatorul nu executa obligatia de plata a ratei de leasing timp de doua luni consecutive finantatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar utilizatorul este obligat sa restituie bunul, sa platesca ratele scadente, cu daune-interes, daca in contract nu se prevede altfel.
Daca finantatorul nu respecta dreptul de optiune al utilizatorului, acesta datoreaza daune-interes in cuantum egal cu valoarea reziduala a bunului sau cu valoarea sa de circulatie, calculata la data expirarii contractului de leasing.
Daca in timpul derularii contractului de leasing finantatorul vinde bunul care face obiectul contractului unui alt finantator, noul finantator este legat de aceleasi obligatii contractuale ca si vanzatorul care ramane garant al indeplinirii obligatiilor fata de utilizator.
Transferul dreptului de proprietate se efectuează la valoarea reziduală convenită de părți. Acest transfer are loc în cazul în care, în contract s-a prevăzut expres, și ca valoarea totală a operațiunii de leasing financiar este suma ratelor de leasing plus valoarea reziduală. Dacă, însă în contractul de leasing nu s-a prevăzut în mod expres transferul dreptului de proprietate, valoarea totală este dată de suma ratelor de leasing.
Operatiunile de leasing care au ca obiect terenuri si cladiri sunt clasificate ca leasing operational sau financiar, ca si operatiunile de leasing care au ca obiect alte bunuri.
1.3 CLASIFICAREA OPERATIUNILOR DE LEASING
Operațiunile de leasing sunt diverse, funcție de criteriile care stau la baza lor. Numeroși specialiști în domeniu clasifică leasing-ul astfel:
a) dupa pozitia furnizorului in contractul de leasing:
leasing direct in care finantatorul este si furnizorul oferind locatorului dreptul de folosire al unui bun, (in cazul leasingului direct finantatorul asigura si service-ul de intretinere, un astfel de aranjament se numeste service-lease).
leasing indirect in care finantarea revine unei societati specializate in leasing.
b) dupa continutul ratei de leasing raportate la pretul de vanzare a bunului imobil:
leasing functional (operational), care presupune recuperarea in perioada de locatie doar a unei parti din bunul transferat. Durata locatieiei este mai redusa decat cea de functionare a bunului imobilizat.Caracteristica acestui tip de leasing este bazata pe serviciile furnizate de societatea de leasing, fara a exista o corespondenta intre pretul la care a fost achizitionat activul imobilizat de catre societatea de leasing si chiria perceputa.
leasing financiar, presupune ca in perioada de locatie sa se recupereze integral valoarea bunului. La sfarsitul perioadei de locatie, beneficiarul intrand in posesia bunului prin achitarea valorii reziduale.
c) dupa (termenul) durata inchirierii exista:
leasing pe termen scurt care consta in inchirierea bunului pe perioada de cateva ore, zile, luni, mai multor beneficiari in vederea amortizarii;
leasing pe termen mediu presupune amortizarea bunului prin inchirierea succesiva a acestuia, mai multor beneficiari pe termene medii de 2-3 ani;
leasing pe termen lung are o durata de circa 20-30 ani si se intalneste frecvent pe piata bunurilor imobiliare pentru cladiri . Durata leasing-ului corespunde cu durata normala de functionare a activului.
d) dupa modul de calcul al costului, pe baza carora se calculeaza ratele de leasing:
leasing net in care ratele se calculeza pe baza pretului de vanzare a bunului, chiria incluzand pretul folosintei;
leasing brut in care ratele includ cheltuieli de asigurare, de intretinere
si reparare ale bunului.
e) dupa caracteristicile pietei :
lease – back ca forma ascunsa de finantare a unei societati comerciale. Beneficiarul vinde un bun societatii de leasing, pe care il inchiriaza de la aceasta, rambursand astfel prin rate de leasing , creditul acordat echivalent cu pretul de vanzare al bunului.
Printr-o vanzare cu lease-back, o firma care detine terenuri, cladiri sau echipamente vinde proprietatile la o valoare aproximativa de piata unei institutii financiare, societate independenta de leasing sau chiar unei investitor, preia proprietatile inapoi, in locatie pentru o perioada specificata si in conditiile specificate.
Vânzarea cu lease-back este o forma alternativa la o ipoteca. Vânzătorul locator primește imediat prețul de cumpărare stabilit de cumpărătorul locator. In același timp vânzătorul păstreaza dreptul de utilizare a proprietății, ca și cum s-ar fi imprumutat si ar fi ipotecat proprietatile pentru garantarea împrumutului.
Cumpărătorul locatar păstrează dreptul de proprietate și deci un drept asupra valorii reziduale a activului.
Noul proprietar retine titlul de proprietate asupra bunului si toate celelalte avantaje ale proprietarului cum ar fi creditarea fiscala si avantajele amortizarii fiscale.
În majoritatea cazurilor, bunul este vândut proprietarului originar la valoarea de piață care include aprecierea comercială si volumul discounturilor precum și condițiile curente ale pietei.
Leasing experimental presupune inchirierea bunurilor pe perioade scurte, urmate de vanzarea lor numai daca acestea corespund exigențelor beneficiarului;
Time – sharing reprezinta o închiriere pe timpi partajați și se practică în turism pentru inchirierea bazei materiale in cazul tehnicii de calcul sau a unor mijloace de transport.
Master – leasing practicat in cazul inchirierii containerelor si are ca variante trip leasing si term leasing.
Leasing – actionar asemanator cu modul de derulare al lease – back, deosebirea consta în aceea ca beneficiarul nu vinde bunul, ci acțiuni ale societatii unui fond de investitii, care le va da in locație.
În acest caz beneficiarul vinde actiuni pe care le preia in locatie, urmand a le răscumpăra la finele perioadei de locație.
CAPITOLUL 2
LEASING FORMA MODERNĂ DE FINANȚARE
2.1 IMPLICATII FISCALE
Deoarece operațiunile de leasing au luat o amploare foarte mare, se pune problema impactului fiscal al acestora asupra agenților economici participanți.
În cadrul operațiunilor de leasing operațional, utilizatorul va evidenția la data primirii facturii emise de proprietarul bunului, persoana juridica străină, ratele de achitare și a taxei de redevență datorate dacă persoana juridică straină are sediul în strainatate, conform prevederilor din convențiile de evitare a dublei impuneri, încheiate de țara noastra cu alte state. Impozitul pe redevență se va aplica prin aplicarea cotei de impozit prevăzut în convenția pentru evitarea dublei impuneri încheiată de țara noastră cu alte state sau potrivit prevederilor OG 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate în România de alte persoane fizice si juridice nerezidente, asupra redevenței astfel cum este redactat de art. 25 al OG 51/1997 republicată.
În situația existenței unor dierențe de curs valutar la data redevenței, acestea se inregistrează la venituri sau cheltuieli financiare după caz conform OG 51/1997 republicata si OMF 686-1999 referitor la aplicarea normelor privind înregistrarea în contabilitate a operațiunilor de leasing.
Sumele care se rețin ca impozit datorat de nerezidenti constituie impozit definitiv și se varsă la bugetul de stat în aceeasi zi in care se efectueaza plata venitului supus impunerii. Nereținerea la sursa a impozitului datorat si/sau nevarsarea acestuia la bugetul de stat se sanctionează cu o penalitate de 100% din impozitul care trebuie reținut si/sau vărsat. Prevederile referitoare la plata în lei a impozitului, la termenele de plată, cele privind stabilirea si calculul majorarilor de intarziere, ale penalitatii de 100% in cazul impozitului retinut se aplica si in cazul impozitului de aceeasi natura din conventia de evitare a dublei impuneri.
În cazul leasingului operational, pe baza contractului de vanzare cumparare si a facturii, utilizatorul va evidentia o data cu transferul dreptului de proprietate pentru bunurile achizitionate din strainatate (atunci cand se exercita optiunea de cumparare a bunului), si taxa vamala care va fi achitata de utilizator, calculata la valoarea reziduala a bunului din momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare si care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului.
In cadrul leasingului operational, utilizatorul va evidentia pe baza contractului de vanzare-cumparare si a facturii, pe langa transferul dreptului de proprietate (atunci cand exista optiunea de cumparare a bunului), la valoarea reziduala a bunului achizitionat de persoana juridica straina, si TVA datorat, accizele dupa caz.
In cazul leasingului financiar, la expirarea contractului, o data cu achitarea ultimei rate, cand se consemneaza și transferul dreptului de proprietate, in cazul bunurilor din import utilizatorul va evidentia si achita taxa vamala, precum si TVA (afernt taxei vamale) .
Bunurile mobile care sunt introduse in tara de catre utilizatori, persoane fizice sau juridice române in cadrul unor contracte de leasing încheiate cu societăți de leasing, persoane juridice străine, se incadreaza in regimul vamal de admitere temporara pe toată durata contractului de leasing, cu exonerarea totală a obligațiilor de plata a sumelor aferente drepturilor de import, inclusiv a garanțiilor vamale.
Bunurile mobile care sunt introduse în țara de persoane juridice sau fizice române în baza unor contracte de leasing încheiate cu utilizatorii, persoane juridice sau fizice române, se incadrează în regim vamal de import cu exceptarea de la plată a tuturor sumelor aferente drepturilor de import.
În cazul achiziționarii bunurilor introduse in tara in conditiile de mai sus, utilizatorul este obligat sa achite taxa vamala calculata la valoarea reziduala a bunului din momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare.
In cazul in care utilizatorul, din vina societatii de leasing sau a furnizorului nu si-a exercitat dreptul de optiune prevazut in contract privind prelungirea termenului de leasing sau achizitie, iar aceasta nu a fost restituita, utilizatorul este obligat sa plateasca taxele vamale la valoarea reziduala a bunului, care nu pot fi mai mici de 20% din valoarea de intrare a bunului.
Deoarece durata contractului de lesing este mai mica decat decat durata normala de functionare, utilizatorul (locatar)are un dezavantaj prin aceea ca amortizarea este realizata , potrivit legii, dupa durata normmala de utilizare si nu dupa durata contractului de leasing.
IMPORTANT :
Comform prevederilor Codului fiscal intrat in vigoare la 01.01.2004 (art.25)
’’(1) In cazul leasing-ului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingu-lui operational, locatorul are aceasta calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul leasingului financiar si de catre locator in cazul leasing-ului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art.24.
(2) In cazul leasing-ului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul lesingu-lui operational deduce chiria (rata de leasing).’’
Comform prevederilor Codului fiscal intrat in vigoare la 01.01.2004 Cap.IV Operatiuni impozabile (art.129)
’’(1) Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri.
(2) Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt :
inchiriereade bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor, in cadrul unui contract de leasing ;’’
Comform prevederilor Codului fiscal intrat in vigoare la 01.01.2004 (art.136) ’’In cazul unui import de bunuri, taxa pe valoare adaugata devine exigibila la data cand se genereaza drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale in vigoare.’’
Comform prevederilor Codului fiscal intrat in vigoare la 01.01.2004 Cap.VII(art.137)
’’(1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din :
a) pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta fe furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile legate de pretul acestor operatiuni ;’’
(art.139)
’’(1) Baza de impozitare pentru importul de bunuri este constituit din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe , exclusiv taxa pe valoar3ea adaugata datorata pentru importul de bunuri.’’
(2) Se cuprind, de asemenea, in baza de impozitare cheltuielile acesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care interviun pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cupronse in baza de impozitare stabilita conform alin.1.’’
(art.140)
’’(1) Cota standard a taxei pe valoare adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse ataxei pe valoarea adaugata.’’
Subansamblele si componentele introduse in tara de societatile de leasing in scopul producerii de bunuri care vor face obiectul unor contracte de leasing sunt exceptate de la plata taxelor vamale si a TVA.
Se va achita o cota de 5% asupra valorii in vama a autovehiculelor si remorcilor importate, indiferent de regimul vamal acordat, inclusiv a celor introduse in tara in scopul stilizarii in sistem leasing, ori inchiriate din strainatate cu exceptia tractoarelor si vehiculelor specializate pentru lucrari agricole inmatriculate, inclusiv cele introduse in tara sau inchiriate din strainatate, inmatriculate pentru care se va achita o cota de 2,5%.
Codul vamal Cap.VI
(art.66)
(2)’’Taxa vamala este exprimata in procente si se aplica la valoarea in vamaa marfurilor, exprimata in lei.’’
(art.67)
’’Taxele vamale aplicabile sunt cele prevazute la data inregistrarii declaratiei vamale de import.’’
(art.78)
’’Valoarea in vama se determina si se declara de catre importator, care este obligat sa depuna la biroul vamal o declaratie pentru valoarea in vama, insotita de facturi sau de alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern aferente acesteia.’’
(art.159)
’’Datoria vamala se achita inainte de liberul de vama, in cazul regimurilor vamale definitive , precum si in cazul cand regimul vamal suspensiv se incheie la termen.’’
2.2 IMPLICATII PATRIMONIALE
Conform cu IAS 17 se prevede ca leasingul este un contract de locatie reziliabil in anumite conditii:
-daca un eveniment indepartat nefavorabil ar putea sa survina;
-daca locatarul ar putea incheia cu acelasi locator un nou contract asupra aceluiasi bun sau a unui bun echivalent mai bun;
-daca locatarul va varsa o penalitate asa de semnificativa ca la data intrarii in vigoare a contractului sa se dea impresia concludenta potrivit careia este cert ca contractul de locatie nu va fi mentinut in vigoare.
Contractele de leasing au o serie de avantaje si riscuri.
Ca riscuri se includ pierderile eventuale provocate de subutilizarea activului sau a uzurii morale aferente bunului respectiv.
Ca avantaje ce decurg din exploatarea rentabila a bunului inlauntrul perioadei de utilizare economica si din castigul rezultat.
Conform IAS 17 art.13, tranzactiile si alte evenimente trebuie contabilizate si prezentate in conformitate cu natura lor si realitatea financiara si nu numai in conformitate cu forma lor juridica, beneficiarii vor contabiliza contractul de locatie ca active si pasive in bilanturile lor, cu valori egale, la valoarea de intrare in vigoare a contractului, la valoarea vamala a bunului inchiriat, sau daca acesta este inferior, la valoarea actuala a platilor minime ale locatiei.
2.3 INFLUENTE SUPLIMENTARE ASUPRA DECIZIILOR DE LEASING SI DETINERE IN PROPRIETATE
Valori reziduale – locatorul poseda proprietatile echipamentelor date in locatie pana la sfarsitul termenului de leasing. Valoarea estimata a proprietatii la expirarea locatiei poarta numele de valoare reziduala.
Costul uzurii. Se argumenteaza uneori ca intr-o locatie cu durata foarte mica de viata, poate fi deplasat catre locator, locatarul nu se confrunta cu riscul detinerii unui mijloc fix depasit.
Platile locatiei vor reflecta rata ridicata de uzura si locatarul va plati pentu acest risc, in general se poate argumenta ca rata uzurii nu afecteaza costul detinerii in proprietate fata de leasing. Este totusi probabil ca societatile de leasing sa fie mai bine dotate decat locatorul in ceea ce priveste problema uzurii. Astfel, daca echipamentul devine depasit pentru un locator, compania de leasing are posibilitatea de a gasi alte companii pentru care echipamentul este inca util.
Disponibilitate mai mare a creditelor –se considera ca locatia este uneori mai avantajoasa pentru firmele care cauta gradul maxim al levierului financiar.
Se argumenteaza ca firmele pot obtine mai multi bani si pentru o perioada mai lunga printr-un contract de leasing decat printr-un imprumut garantat de mijlocul fix. S-a sustinut ca finantarea prin locatie da firmei o mai buna imagine intr-o analiza de credit superficiala, deoarece anumite locatii nu apar in bilant, permitand astfel utilizarea unui levier mai mare decat daca nu s-ar fi finantat prin locatie.
2.4 NATURA DE DREPT A CONTRACTULUI DE LEASING
Prezentarea principiilor de baza economice si practice ale afacerilor de leasing au demonstrat complexitatea acestui instrument de finantare modern si eficient, care ingreuneaza incadrarea contractului de leasing in categoria juridica a tipurilor de contracte reglementate prin acte normative interne si internationale.
Desi se aseamana cu contractele de inchiriere, vanzare in rate si cu cele de locatie viagera, leasing-ul, ca natura juridica, este o modalitate contractuala de vanzare la termen. Leasig-ul era, pana nu de mult, un contract intalnit mai cu seama in legislatia comerciala internationala, in Romania fiind impus de noile relitati economice, ca un adevarat contract complex avand urmatoarele caracteristici :
un contract de vanzare – cumparare, prin care se achizitioneaza bunul solicitat de utilizator ;
un contract de mandat , prin care sunt stabilite elementele vanzari isi, in acelasi timp, se realizeaza operatiunile tehnice, dar si formalitatileadministrative necesare ;
un contract d3e locatiune, a carui durata si rate sunt determinate prin cota parte din valoarea de intrare abunului si a dobanzii de leasigin cazul leasingu-lui financiar si din cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de catre partile contractante, in cazul leasing-ului operational ;
o promisiune unilaterala de vanzare in favoare cumparatorului utilizator.
IMPORTANT :
Se poate concluziona astfel ca lesing-ul este un contract propriu de finantare, fiind o fuziune de tehnici juridice. Ca urmare finantatorul nu poate fi confundat cu un simplu locator, asa cum se desprindea din redactarea initiala a O.U. nr. 51/1997.
Atunci cand ne referim la totalitatea raporturilor tripartite implicate,(furnizor, finantator,utilizator), ne aflam in fata operatiunii de leasing , conform acceptiunii date, iar atunci cand ne referim la actul incheiat intre finantator si utilizator, ne aflam in fata unui contract de leasing.
Pentru clarificarea si stabilirea naturii de drept a contractelor de leasing se impune necesitatea studierii unor aspecte importante economice si juridice, care pot sa fie determinate in aceasta actiune de incercare de tipizare a multitudinii de feluri de contracte de leasing.
In privinta stabilirii naturii de drept a contractului de leasing s-a ridicat in mod imperativ necesitatea practica pentru stabilirea programului de reglementari juridice care sa guverneze acest tip eterogen de contracte din domeniul afacerilor de leasing.
Aceste reglementari de drept civil vor trebui orientate in directia urmatoarelor activitati cu privire la contractele de leasing:
conditiile de incheiere a contractelor de leasing;
ccontinutul contractelor de leasing;
executarea contractelor de leasing;
desfasurarea contractelor de leasing.
Pentru tratarea contractelor de leasing din punct de vedere al principiilor de bilant, fiscalitate si faliment este de mare importanta includerea lui in reglementarile legale ale dreptului civil.
Contractul de leasing este un nou si original tip de contract, care prin caracterul lui specific nu se poate asemana din punct de vedere juridic cu nici un fel de contract asa-zis clasic. O incadrare fortata juridica ar putea duce la lezarea principiilor de libertate in privinta vointei partilor de a incheia un contract de leasing, in conformitate cu intelegerile intervenite intre ei.
In general, se poate afirma ca in tarile cu mari traditii in domeniul leasingului exista o serie de acte normative care incerca sa reglementeze operatiunile de incheiere si desfasurare a contractelor de leasing, dar incadrarea dogmatica si codificarea acestora este numai in curs de rezolvare.
In tara noastra exista mai multe acte normative care reglementeaza afacerile de leasing, inclusiv si contracte de leasing, dar sunt inca necesare unele extinderi si perfectionari ale legislatiei in aceasta sfera de activitate.
Punctul de plecare pentru clarificarea naturii juridice a contractului de leasing, in sens mai restrans, va trebui sa fie o privire de ansablu asupra urmatoarelor aspecte:
-conceptul economic de baza al finantarii prin leasing;
-modelarea corespunzatoare a contractului;
-repartizarea drepturilor si obligatiilor in practica contractelor de leasing;
-legalitatea altor formulare de contract.
Partile principale in cazul contractului de leasing sunt:
a) locatorul de leasing;
b) utilizatorul de leasing.
Prin contractul de leasing se stabilesc drepturile si raspunderile ambelor parti si din aceasta cauza, incheierea unui contract de leasing necesita cunostinte teoretice si practice in acest domeniu si va trebui sa se bazeze pe o analiza severa a tuturor conditiilor de contractare.
Pentru locatorul de leasing obligatia principala, care trebuie sa stea in centrul atentiei sale, este ca utilizatorul de leasing trebuie sa dispuna de posibilitatile de intrebuintare si de folosinta asupra unui obiect de leasing procurat de el, pe care il cedeza si-l finanteaza pentru un timp convenit in contractul de leasing. Aceasta finantare se bazeaza pe incheierea unei afaceri de furnizare (procurare) intre locatorul de leasing si furnizorul de leasing prin plata pretului de cumparare a obiectului de leasing.
Prin acest procedeu locatorul de leasing procura obiectul de leasing in proprietatea sa, dar pentru folosinta utilizatorului de leasing. In cazul in care negocierile pentru contractarea obiectului de leasing au fost purtate anticipat de catre utilizatorul de leasing direct cu furnizorul de leasing atunci, efectul acestor negocieri din punct de vedere al incheierii si definitivarii contractului, va fi transpus de regula asupra locatorului de leasing. Obligatiile de servicii auxiliare vor putea fi stabilite in cadrul contractului de leasing intre locatorul si utilizatorul de leasing, conform deciziei de vointa a utilizatorului de leasing si conform necesitatilor de investitie ale acestuia, care se pot extinde pe o perioada mai indepartata. De regula, prin contractul de leasing incheiat cu utilizatorul de leasing, locatorul de leasing se elibereaza de riscurile care pot sa intervina din cauza urmatoarelor fapte:
-pierderea sau distrugerea obiectului de leasing;
-inrautatirea activitatii de afaceri;
-furtul obiectului de leasing;
-deteriorarea sau avarierea obiectului de leasing.
In asemenea conditii utilizatorul de leasing va suporta riscurile asa-zise “tipice de leasing” si anume acelea legate de riscurile obiectului de leasing si a pretului acestuia. Pentru reglementarea acestei situatii si evitarea unor asemenea pagube, in general prin clauzele contractului de leasing, utilizatorul de leasing este obligat sa incheie contracte de asigurare impotriva acestor riscuri. Locatorul de leasing suporta in cazurile date riscurile cu insolvabilitatea utilizatorului de leasing, dar totusi prin calitatea lui de proprietar al obiectului de leasing este in parte asigurat.
De obicei, pentru aproape toate tipurile de contracte de leasing, este caracteristica obligatia deosebit de severa pentru plata regulata a ratelor de leasing din partea utilizatorului de leasing chiar si pentru o scurta intarziere a platii ratelor de leasing din partea utilizatorului de leasing, clauzele contractului de leasing asigura locatorului de leasing dreptul de a rezilia imediat contractul de leasing. In cazul unei astfel de rezilieri a contractelor de leasing utilizatorul de leasing este obligat sa plateasca, in mod tipic afacerilor de leasing, plati pentru intarzierea contractului, la nivelul ratelor de leasing, inca de recuperat, minus parti de dobanzi aferente acestora. Modalitatile de terminare a valabilitatii contractelor difera in functie de urmatoarele:
-de drepturile de reziliere a contractelor;
-de termenele prevazute de reziliere a contractelor;
-de posibilitatile de prelungire a valabilitatii contractelor;
-de alte conditii de reziliere.
De asemenea, in privinta destinatiei obiectului de leasing, dupa terminarea valabilitatii contractului (cu obligatie de restituire sau cu dreptul optiunii de cumparare a obiectului de leasing), modalitatile de rezolvare pot sa fie diferite in functie de modelul, de tipul de contracte existente.
Din cele relatate se poate desprinde o idee esentiala in legatura cu continutul contractelor tipice de leasing. Contractul de leasing cuprinde intre 10-15 pagini, sunt supuse unor posibilitati de reglementare foarte numeroase si variate, care de altfel determina si caracterul foarte complex al sistemului de contractare specific afacerilor de leasing.
Asa cum aratat anterior si literatura de specialitate, considera contractul de leasing un contract atipic si complex care, prin caracterul sau, se situeaza undeva intre contractele de inchiriere, arendare, cumparare si creditare, dar in nici un caz nu trebuie privite ca o combinatie a acestora. In acele conditii contractul de leasing va trebui sa fie calificat ca un contract denumit in limba latina “sui generis”. In acelasi timp va trebui amintit si faptul ca aceasta denumire nu insemna o acceptare unitara in bloc a acestuia din partea tuturor specialistilor din acesta bransa, si in consecinta, mai exista si pareri diferite de calificare si incadrare a contractelor de leasing in conceptia economiei mondiale.
Principiile de baza comune ale reprezentantilor teoriei “sui generis“ ,in formularea caracterului “sui generis” al contractelor de leasing, se bazeaza pe urmatoarele considerente principale:
leasingul este un mod de finantare special pentru cedarea folosirii obiectului de leasing;
contractul de leasing, in general, nu este un tip de contract reglementat special prin Codul de drept civil;
prin contractul de leasing se constituie relatii specifice triunghiulare intre furnizorul de leasing – locatorul de leasing – utilizatorul de leasing;
in privinta delimitarii riscurilor afacerilor de leasing dintre locatorul de leasing si utilizatorul de leasing sunt unele clauze specifice unor astfel de contracte.
In contractele de leasing exista doua functiuni cu importanta aproape egala si acestea sunt:
a) functia de cedare a intrebuintarii, respectiv folosirii obiectului de leasing;
b) functia de finantare a afacerilor de leasing pe perioada valabilitatii contractului de leasing.
Aceasta teorie bifunctionala “sui generis” mentionata mai sus, cu privire la tipul si caracterul contractelor de leasing, care se refera la functia de folosire (intrebuintare) a obiectului de leasing si la functia de finantare a afacerilor de leasing, reprezinta baza calculatiilor si decontarilor tuturor operatiunilor de leasing. Sunt aproape egale ca importanta si din acesta cauza nici una dintre ele, in relatiile contractuale, nu trebuie sa fie absolutizata. Pe langa aceste doua functiuni principale ale contractului de leasing exista inca o functiune, cea a serviciilor, cu care se pot completa clauzele contractului de leasing si care, de asemenea, este de importanta determinata in derularea afacerilor de leasing.
Contractul de leasing este un tip de contract care este reglementat special prin prevederile Codului civil si indeplineste doua functiuni de importanta aproape egala, cea de finantare a afacerilor de leasing si cea de cedare a folosintei obiectului de leasing, la care de obicei se adauga si o functie de prestari de servicii. In cadrul unui contract de leasing, locatorul de leasing se angajeaza fata de utilizatorul de leasing, cu obligatia principala de a finanta un obiect de lesing prin incheierea unui contract de livrare cu o terta persoana in calitate de furnizor de leasing. De asemenea, ca obligatie principala revine in sarcina locatorului de leasing procurarea si cedarea spre folosinta (intrebuintare) a obiectului de leasing utilizatorului de leasing pe o perioada convenita cu contract. Utilizatorul de leasing, in schimb isi asuma raspunderea contractuala de a plati regulat ratele de leasing convenite, ca o contra plata pentru finantarea procurarea si cedarea in folosinta a obiectului de leasing. Locatorul de leasing poate fi obligat prin clauzele contractuale de a presta si in mod auxiliar diferite servicii in favoarea utilizatorului de leasing.
Selectarea unui model de continut de contract de leasing optim are o mare importanta pentru cele doua parti contractante. Contractul de leasing se poate considera chiar un contract foarte variat si cu un mare grad de complexitate juridica si economica.
Varietatea de tipuri si categorii de contracte de leasing, precum si caracteristicile lor, asa-zise “sui generis”, reclama o mare atentie din punct de vedere al selectarii unui model de contract care sa corespunda cerintelor dictate de conditiile afacerilor de leasing si totodata sa reprezinte interesele ambelor parti contractante. Aceasta selectie, in mod obisnuit ,se va putea face numai in cazul in care partile contractante dispun de cunostinte teoretice si practice corespunzatoare din domeniul leasingului, care sa îi orienteze in aceasta privinta in directia alegerii unui model de contract optim.
Inainte de incheierea unui contract de leasing, este necesar ca utilizatorul sa apeleze la un consultant de specialitate cu care sa analizeze modelul de contract in vederea selectarii si stabilirii conditiilor de contractare.
In selectarea modelului de contract, un rol important il joaca si riscurile la care se expun partile implicate in derularea afacerilor de leasing contractate. Este o conditie foarte importanta de a studia si cunoaste riscurile posibile ale unui model de contract, precum si intensitatea acestor riscuri. Consecintele negative, ca efect al acestor riscuri, pot fi diminuate prin sistemul de asigurari sau constituiri de provizioane necesare. Posibilitatea de a opta pentru un contract de leasing in care riscurile por fi reduse la minim reprezinta un scop principal in selectarea modelului de contract.
CAPITOLUL 3
ALTERNATIVE DE FINANTARE LA LEASING
3.1 LEASING SI CONTRACTUL DE LOCATIE
Caracteristici care deosebesc cele doua notiuni:
calculul ratelor de plata:
in cazul contractului de locatie, se stabilesc in functie de conditiile existente pe piata si reprezinta contravaloarea dreptului de folosinta.
in cazul contractelor de leasing, se stabilesc in functie de pretul de achizitie al bunului si de unele elemente cum ar fi dobanda, profit ,TVA.
Ratele de leasing consuma din valoarea bunului pana il aduc la valoarea reziduala la, sfarsitul contractului.
dreptul de proprietate asupra bunului.
in cazul contractului de locatie, la sfarsitul perioadei, bunul inchiriat nu poate trece in proprietatea chiriasului decat in baza unui contract separat de vanzare-cumparare.
in cazul contractului de leasing, la sfarsitul perioadei de locatie, bunul poate trece in posesia beneficiarului in baza redeventelor platite si a unui pret rezidual.
riscul si responsabilitatile:
riscul si responsabilitatile privind bunul inchiriat in cadrul contractului de locatie nu se transfera utilizatorului, ci apartin proprietarului.
riscul si responsabilitatile privind bunul inchiriat, in cadrul contractului de leasing,se transfera utilizatorului, pe aceasta cale aducandu-se atingere conceptiei traditionale asupra proprietatii si se confera utilizatorului anumite drepturi reale.
numarul participantilor la operatiune:
la inchiriere apar doi participanti: cel care inchiriaza bunul si chiriasul.
la contractul de leasing participa de regula 3 parti: furnizorul, societatea de leasing si beneficiarul
modul de achizitionare a bunului :
la inchiriere, intreprinderea care da cu chirie, achizitioneza bunul din proprie initiativa.
la contractul de leasing, bunul se cumpara de catre societatea de leasing la cererea expresa a beneficiarului, de aceea nu apare riscul de a nu putea inchiria bunul.
plata chiriei:
la inchiriere, beneficiarul plateste chirie atata timp cat are nevoie de bunul respectiv, dupa care il restituie.
la contractul de leasing, beneficiarul plateste chirie pana la data prevazuta in contract chiar daca nu mai are nevoie de bunul respectiv.
3.2 LEASINGUL SI CREDITUL
Leasingul poate fi asemanat cu un credit, chiar daca beneficiarul nu devine imediat proprietarul acestuia, este un contract pe termen mediu si lung, garantat de un drept de proprietate.
Leasingul constituie o forma de creditare,in cadrul careia sumele necesare achizitionarii bunului se obtin din expoatarea acestuia, iar rambursarea lui se face esalonat sub forma ratelor de leasing si in final, al pretului rezidual.
Caracteristici diferite intre leasing si credit:
a) gradul de finantare:
-la creditul traditional, beneficiarul contribuie cu 30-50 % din valoarea investitiei;
-la leasing , se asigura finantare integrala a leasingului.
b) garantia:
-la creditul traditional, investitia este grevata de o serie de sarcini reale (gaj sau ipoteca);
-la leasing, garantia este constituita chiar de dreptul de proprietate asupra bunului inchiriat.
c) forma:
-creditul traditional este acordat sub forma baneasca;
-la leasing, creditul este acordat sun forma de echipament.
d) analiza documentatiei financiare:
-la creditul traditional, finantatorul pune accentul mai mult pe analiza situatiilor financiare post faptica si mai putin pe analiza previzionala;
-la leasing, societatea de leasing, ca societate finantatoare pune accentul in principal pe analiza rentabilitatii proiectului ce va fi finantat prin leasing, deci are o viziune previzionala.
e) politica de credit:
-la creditul traditional, creditarea se face dupa o analiza foarte complexa realizata de inspectorul de credite;
-la leasing, politica de creditare a societatii de leasing este mult mai dinamica, documentatia ceruta si analizele efectuate fiind mult mai simple.
3.3 LEASINGUL SI IMPRUMUTUL
Leasingul se aseamana si cu un imprumut daca luam in considerare obligatia de restituire integrala a finantarii, cu exceptia valorii reziduale sau caracterul irevocabil al contractului, pe timpul derularii sale.
3.4 LEASINGUL SI VANZAREA CU PLATA IN RATE
Caracteristici care deosebesc cele doua notiuni:
a ) dreptul de proprietate:
-prin operatia de vanzare cu plata in rate, un anumit bun este schimbat ca marfa, obtinandu-se echivalentul banesc si, deci este transferat dreptul de proprietate, precum si toate riscurile catre cumparator o data cu plata ultimei rate;
-in cazul leasingului, dreptul de proprietate ramane locatorului (societatea de leasing) si se cedeaza doar dreptul de folosinta, impreuna cu toate riscurile si obligatiile, dreptul de proprietate avand rolul unei garantii reale.
b) natura juridica a platilor:
-redeventele nu au aceeasi natura juridica a ratelor, respectiv de plata a pretului, insa vor fi deduse in cazul in care utilizatorul isi manifesta optiunea de cumparare a bunului folosit.
c) durata:
-durata de vanzare in rate este de obicei mult mai scurta decat la leasing, duratele pe care se fac platile de leasing sunt mai mari, ideea fiind finantarea clientului in cazul leasingului.
d) dobanda:
-in cazul vanzarii in rate, la calculul ratelor, se percepe o dobanda relativ mica pentru ratele neplatite inca, deci avem un mod de calcul si un continut mult mai simplu decat in cazul leasigului.
e ) fiscalitate:
-in cazul cumpararii in rate, beneficiarul trece pe cheltuieli nu valoarea ratelor, ci a amortismentelor periodice, calculate prin deducerea din masa impozabila a unui procent anume stabilit de actele normative in vigoare;
-in cazul leasingului, beneficiarul poate include redeventa direct pe cheltuieli.
CAPITOLUL 4
CONTABILITATEA SI TRATAREA BILANTIERA A AFACERILOR DE LEASING
4.1 REGLEMENTARI CONTABILE IN DOMENIUL AFACERILOR DE LEASING
4.1.1 Reglementari cu caracter general
Din punct de vedere al evidentei contabile si al obligatiilor bilantiere, are o importanta semnificativa stabilirea partii contractuale careia, conform reglementarilor legale, îi revine sarcina de a cuprinde în bilanțul său obiectul de leasing. Obiectele care pot fi obținute prin contract de leasing sunt multe si variate, începând de la micile calculatoare și autoturisme până la mari vapoare și furnale. Obligativitatea de a include obiectul de leasing în bilanțul propriu nu depinde de felul, mărimea sau valoarea obiectului de leasing, ci de felul și caracterul contractului de leasing, care, conform prevederilor legale, reglementeaza modul de evideță contabilă și bilanțieră, precum și obligațiile fiscale ale părților contractuale.
Proprietatea juridică, în cazurile tuturor tipurilor de contracte de leasing, pe toata perioada lor, aparține locatorului de leasing.
Prin stabilirea proprietații economice a obiectului de leasing, acea parte contractuală căreia i se atribuie aceasta, conform prevederilor legislației fiscale și comerciale, are următoarele obligații contabile fiscale:
a) de a înregistra în continuare obiectul de leasing,
b) de a prezenta în bilanțul propriu obiectul de leasing,
de a administra, din punct de vedere al impozitelor, obiectul de leasing.
Din punct de vedere fiscal ratele sunt supuse TVA de19% potrivit legii (Normele de aplicare a O.G. nr. 17/2000).
La exercitarea optiunii de cumparare se plateste TVA , la valoarea bunului in lei la cursul zilei la care s-a exercitat operatiunea de cumparare si s-au intocmit actele de import definitive inclusiv plata taxelor vamale.
4.1.2 . IAS 17 – LEASING . Norme si exemple de tratamente contabile aplicabile in contabilitatea si gestiunea leasingului
Scopul principal al IAS 17 îl constituie definirea și prezentarea informațiilor referitoare la operațiunile de leasing financiar. Operațiunile de leasing financiar sunt un exemplu specific al contabilității bazată pe principiul prevalenței economicului asupra formei juridice a tranzacțiilor. Operațiunile de leasing financiar constituie, în esență, achiziționarea unui activ utilizând un împrumut garantat cu respectivul activ.
Să considerăm următoarele exemple:
Exemplul 1
Atât societatea A, cât și societatea B au un împrumut curent în valoare de 50.000 milioane lei, iar capitalul și rezervele au o valoare de 100.000 milioane lei.
Societatea A împrumută 100.000 milioane lei de la bancă, împrumut pe care îl utilizează pentru a achiziționa o clădire. Banca solicită o ipotecă asupra proprietății pentru a asigura împrumutul. Rata dobânzii pentru împrumut este de 70% iar rambursarea acestuia se va face în 10 ani, plătindu-se 70.350 milioane lei la sfârșitul fiecărui an, inclusiv dobânda.
Societatea B devine parte într-un contract de leasing financiar, alături de o bancă, pentru o clădire. Societatea se angajează prin contract să plătească rate în valoare de 70.350 milioane lei pe parcursul a 10 ani, având opțiunea de a cumpăra respectiva clădire, la sfârșitul celor 10 ani, pentru suma de 1.000 lei.
Ca substanță, cele două tranzacții sunt identice.
Dacă societatea B nu recunoaște activul în valoare de 100.000 mil. lei și datoria în valoare de 100.000 mil. lei, atunci bilanțurile celor două societăți vor fi diferențiate. Pe baza acestei presupuneri, ratele de îndatorare vor fi :
Împrumuturi totale / Capital total + Împrumuturi totale , adica:
societatea A 60% (rata de indatorare)
societatea B 33% (rata de indatorare)
Din punctul de vedere al băncii, se poate considera că rata de îndatorare de 60% este ridicată și banca poate refuza acordarea în continuare a creditelor către societatea A dar, datorită faptului că societatea B pare să aibă o rată de îndatorare foarte mică, banca poate fi tentată să acorde creditul acesteia din urmă.
Prin modificarea formei tranzacției cu banca, prin contractarea, mai degrabă, a unui leasing decât a unui împrumut, societatea B a împrumutat 100.000 milioane lei fără a evidenția impactul asupra ratei sale de îndatorare. IAS 17 va obliga societatea B să prezinte informațiile referitoare la activ și la împrumut în același fel ca și societatea A, care contabilizează tranzacția conform principiului de prevalență a economicului asupra juridicului.
Ce este acela un leasing?
În termeni simpli, operațiunea de leasing presupune o serie de plăți efectuate de către o societate în schimbul utilizării unui activ. Leasing–ul include contracte de închiriere. Acest lucru este foarte important, având în vedere că IAS 17 trebuie aplicat chiar și în cazul tranzacțiilor care nu sunt recunoscute în mod clar ca fiind contracte de leasing, dar au substanța unui contract de leasing.
IAS 17 identifică două tipuri de leasing: financiar, care constituie, de fapt, excepția, și orice altă operațiune de leasing denumită leasing operațional. Prin urmare, administratorii unei societăți vor aplica IAS 17 pentru a putea determina dacă o serie de plăți efectuate de societate în schimbul utilizării unui bun reprezintă un leasing financiar (care are substanța unui împrumut și a unui activ achiziționat cu ajutorul respectivului împrumut, activul garantând împrumutul).
Leasing financiar
Conform IAS 17, “Leasingul financiar este operațiunea de leasing care transferă, în mare măsură, toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat, în cele din urmă”. IAS furnizează unele exemple de indicații care pot sugera clasificarea unui leasing ca fiind leasing financiar, dar acestea sunt exemple; singurul test pentru clasificare menționat de IAS este cel citat mai sus.
În exemplul 1 de mai sus, substanța tranzacției efectuate de societatea B este clară – avem de-a face cu un leasing financiar. Aceste cazuri nu sunt, totuși, atât de clare în practică, după cum ne arată exemplul de mai jos:
Exemplu (mod de interpretare si clasificare a contractelor de leasing , conform IAS 17 )
Un vehicul are o durată de exploatare determinată de numărul de kilometrii parcurși. Valoarea justă a vehiculului este de 40.000 milioane lei. El parcurge, în mod obișnuit, 100.000 km înainte de a fi casat. Se ia în considerare un anumit aspect al contractului, și anume cumulul de km pentru care vehiculul a fost închiriat de locatar, care este:
30.000 km.
50.000 km.
75.000 km
La punctele a) și b) se poate spune că nu au fost transferate în mod substanțial avantajele. În cazul c), acest lucru este mai puțin evident, dar se poate argumenta că procentul de 75% poate fi considerat substanțial.
Contractul mai prevede, de asemenea, că în cazul a) avem un leasing financiar, iar în cazul c) un leasing operațional. Aceste declarații sunt nerelevante deoarece au doar formă legală și nu substanță economică.
Ambele contracte de la cazurile a) și b) au opțiuni de cumpărare exercitabile de către locatar. Acest lucru pare să satisfacă problema transferării riscurilor și avantajelor. Cazul a) stabilește un preț de 20.000 milioane lei, iar cazul b) un preț de 30 milioane lei. Este foarte probabil ca în cazul a) societatea să achiziționeze activul la sfârșitul termenului de leasing, probabilitate neexistentă în cazul b). Cazul a) poate fi considerat un leasing financiar.
În fine, în cazul c), locatorul acceptă să repare, să întrețină și să furnizeze un alt vehicul în cazul în care cel existent se va defecta. Locatorul are, de asemenea, dreptul ca în orice moment să înlocuiască activul cu unul similar, dacă oferă indicații stricte că va face acest lucru. Acest lucru face mai puțin probabilă clasificarea cazului c) în categoria leasing–ului financiar.
Concluzia exemplului de mai sus este aceea că toți termenii unui contract de leasing trebuie luați în considerare împreună. Este, prin urmare, o problemă de raționament profesional atât pentru administratorii locatarului, cât și pentru cei ai locatorului. Trebuie reținut că este posibilă contabilizarea operațiunii de leasing drept leasing operațional de către una din părțile contractante, respectiv drept leasing financiar de cealaltă parte contractantă.
Leasing operațional
Leasingul operațional este orice operațiune de leasing (sau orice contract care, ca substanță, este considerat leasing) care nu este clasificată drept leasing financiar.
Contabilizarea operațiunii de leasing financiar – Locatarul
Odată ce a fost soluționată cea mai dificilă parte a aplicării IAS 17, și anume “avem sau nu de–a face cu un leasing financiar?”, rămâne problema contabilizării operațiunii de leasing financiar.
Partea cea mai dificilă o constituie identificarea valorii activului și datoriei la începutul operațiunii de leasing. Valoarea activului poate fi mai mare decât valoarea datoriei, deoarece paragraful 16 din IAS 17 cere societăților să capitalizeze în valoarea activului anumite alte costuri.
Ignorând aceste alte costuri, activul și datoria vor avea aceeași valoare la începutul operațiunii de leasing. Valoarea datoriei în acest caz se determină pornind de la valoarea activului. Paragraful 12 din IAS 17 afirmă că ’’valoarea inițială a activului este egală cu cea mai mică valoare dintre:
valoarea justă a activului; și
valoarea actualizată a plăților minime de leasing”.
Conceptul “valorii juste ” este acoperit de prezentarea asupra IAS 16.
Valoarea justa este valoarea la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie de buna voie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv.
Plățile minime de leasing sunt definite de paragraful 3 din IAS 17. Acestea exclud chiriile contingente (parte a plății de leasing a cărei stabilire depinde de un eveniment, altul decât trecerea timpului), dar includ orice plată datorată de locatar pentru valoarea reziduală garantată. Dacă locatarul are o opțiune de cumpărare a activului la un preț la care este aproape sigur că opțiunea va fi exercitată, atunci această valoare este inclusă în plățile minime de leasing drept valoare reziduală garantată.
Exemplul 2
O societate închiriază în regim de leasing o mașină pe o perioadă de 5 ani, efectuând 5 plăți în valoare de 40 milioane lei anual, plătibili la sfârșitul fiecărui an. Termenul de leasing este de la 31 decembrie 2000 până la 31 decembrie 2004.
În plățile de leasing este inclusă o sumă de 5 milioane lei anual, pentru întreținerea mașinii. Suma recompensează valoarea plătită de către locator.
Dacă prin utilizarea anuală a mașinii se depășesc 30.000 km, se datorează o plată ulterioară de leasing în valoare de 3.000 lei / km în plus.
La sfârșitul leasing–ului, locatarul va cumpăra mașina la un preț de 80 milioane lei, plătibili la un an după ce va fi efectuată ultima plată de leasing (31 decembrie 2005).
Rata dobânzii este de 70%.
Valoarea justă a activului este de 70 milioane lei.
Primele două clauze cumulate conduc la o plată de leasing pentru respectivul activ (excluzând costurile altor servicii) în valoare de 35 milioane lei (40mil – 5mil) anual; pentru 5 ani = 175 milioane lei. Dacă se adaugă și clauza cu nr. 4 – 80 milioane lei – se obține un total de 255 milioane lei, ceea ce reprezintă valoarea unei plăți minime de leasing.
Sumele prevăzute de clauza cu nr. 3 nu sunt incluse în valoarea plăților minime de leasing, deoarece depind de utilizarea mașinii la cote ridicate.
Pentru adetermina valoarea cu care activul va fi inregistrat , trebuie sa determinamam si valoarea actualizată a plăților minime de leasing, valoare care va fi comparata cu Valoarea justă a activului .
Tabloul actualizarii fluxurilor de numerar se prezinta astfel :
Tabloul actualizarii fluxurilor de numerar
In vederea calculării valorii actualizate a plăților, fiecare flux de numerar este diminuat cu (1+rata de actualizare, in acest caz rata dobânzii) la puterea n, unde :
n = numărul de ani care au trecut.
Astfel, activul și datoria sunt recunoscute la 49,78 mil lei (ceea ce înseamnă mai puțin decât valoarea justă a activului)
DB mijloace de transport (2123) 49,78 mil lei
CR leasing (167) 49,78 mil lei
Suplimentar, au fost suportate costuri aferente întocmirii contractului de 1 mil lei
DB mijloace de transport (2123) 1mil lei
CR conturi la bănci în lei (5121) 1mil lei
Paragraful 17 din IAS 17 cere ca plățile minime de leasing să fie împărțite între plata pricipalului și plata dobânzii, iar partea de dobândă să fie calculată în așa fel încât rata dobânzii aplicabilă soldului nerambursat să fie constantă pentru fiecare an.
Dacă valoarea inițială a activului este stabilită (ca mai sus) utilizând valoarea actualizată a plăților minime de leasing, atunci rata periodică a dobânzii este rata de actualizare utilizată pentru calcularea valorii actualizate. În caz contrar, și dacă valoarea justă a activului a fost utilizată, atunci rata dobânzii va trebui să fie calculată. Acest lucru se poate face foarte ușor utilizând o foaie de calcul în genul celor din Excel.
Înregistrările contabile vor fi:
DB cheltuieli privind dobânzile (666) B
DB leasing (167) E
CR conturi la bănci în lei (5121) C
Conform IAS 16, activul trebuie amortizat pe parcursul contractului de leasing (sau de-a lungul duratei de viață a activului, dacă este aproape sigur că locatarul va deveni proprietarul activului).
IAS 17. Contabilitatea contractelor de leasing financiar – Locatorul
Locatorului i se aplică aceleași reguli ca și locatarului. Locatarul a calculat valoarea activului ca fiind cea mai mică dintre valoarea justă și valoarea actualizată a plăților minime de leasing.
În cazul locatorului, activul (în cazul de față un debitor) este evaluat la “valoarea investiției nete în contractul de leasing”- care este egală cu:
Plățile minime de leasing
PLUS Valoarea reziduală negarantată
MINUS Dobânda neprimită
Primul punct important de reținut este acela că plățile minime de leasing nu sunt întotdeauna aceleași pentru locatar și locator. Totuși, acest lucru nu se întâmplă prea des. Aceasta se întâmplă când, în exemplul de mai sus, cei 80 mil lei din clauza 4 nu sunt garantați de locatar, ci de o terță parte. În acest caz, plățile minime de leasing pentru locatar, din exemplul anterior, vor fi de 175 mil lei, iar pentru locator vor fi de 255 mil lei, ( include si valoarea reziduala).
Valoarea reziduală negarantată este egală cu zero exemplul de mai sus. O valoare reziduală negarantată apare atunci când nu se specifică în contract că titlul de proprietate trece la locatar sau la o terță parte (care nu are nici un fel de legătură cu locatorul), sau atunci când locatarul sau o terță parte (care nu are nici un fel de legătură cu locatorul) nu dispune de o opțiune de cumpărare la un preț atât de scăzut încât exercitarea opțiunii să fie aproape sigură. În aproape toate circumstanțele locatorul va cunoaște valoarea reziduală negarantată.
Scăderea dobânzii neprimite este similară cu actualizarea făcută în cazul locatarului. Totuși, locatorul va știi valoarea dobânzii adăugată la plățile de leasing.
În aproape toate cazurile investiția netă în leasing va fi egală cu prețul plătit de locator pentru activ. În cazul unui producător sau al unui comerciant, investiția netă în leasing va fi crescută cu profitul din vânzări (a se vedea mai departe).
În cazul de mai sus în care locatarul garantează un preț final de cumpărare, plățile efectuate locatorului vor stinge creanțele din leasing ale acestuia și vor plăti toate cheltuielile cu dobânda.
În cazul în care există o valoare reziduală negarantată, la sfârșitul duratei contractului de leasing contul debitorului va rămâne cu un sold. Exemplul de mai sus considerat în lipsa clauzei cu nr. 4, adica nespecificarea expresa in contract a achitarii taxei reziduale la sfarsitul contractului.
Exemplul 3 – Contabilitatea locatorului
societate închiriază în regim de leasing o mașină pe o perioadă de 5 ani, efectuând 5 plăți în valoare de 40 milioane lei anual, plătibili la sfârșitul fiecărui an. Durata contractului de leasing este de la 31 decembrie 1990 până la 31 decembrie 1994.
În plățile de leasing este inclusă o sumă de 5 milioane lei anual, pentru întreținerea mașinii. Suma recompensează valoarea plătită de către locator.
Dacă prin utilizarea anuală a mașinii se depășesc 30.000 km anual, se datorează o plată ulterioară de leasing în valoare de 3.000 lei per km în plus.
Se renunță la această clauză (plata valorii reziduale).
Rata dobânzii este de 70%.
Valoarea justă a activului este de 50 milioane lei.
Locatorul a plătit pentru activ 47 milioane lei.
Locatorul a efectuat câteva calcule care să-i permită întocmirea unui proiect de contract.
mil lei
După cum vedeți, locatorul știe care este investiția netă în contractul de leasing, care sunt cheltuielile cu dobânzile și elementele de rambursare a capitalului, cât și care este valoarea reziduală. Acesta va fi cazul aproape întotdeauna, având în vedere că locatorul stabilește termenii contractului de leasing.
Înregistrările contabile vor fi:
DB creanțe din leasing (267x) 47 mil lei
CR conturi la bănci în lei (5121) 47 mil lei
Anual
DB conturi la bănci în lei (5121) D
CR creanțe din leasing (267x) F
CR venituri din dobânzi (766) C
La sfârșit, va rămâne un sold de 7,40 mil lei, reprezentând partea din activ care nu a fost consumată de locator(respectiv valoarea reziduala). Cu excepția efectuării oricăror ajustări necesare pentru depreciere, tratamentul acestui sold nu este discutat în IAS 17.
Leasing-urile financiare ale producătorilor sau ale comercianților
Diferența este aplicabilă doar locatorului. Locatorul va adăuga un profit valorii investiției nete în contractul de leasing. În exemplul de mai sus locatorul ar fi putut cumpăra mașina pentru 40 mil lei și să adauge un profit de 7 mil lei.
Este posibil să crească profitul și să scadă dobânda. Într-o recalculare a exemplului de mai sus, prețul de vânzare a crescut cu 10 mil lei și rata dobânzii a scăzut de la 70% la 56%.
În acest caz paragraful 34 din IAS 17 cere amânarea profitului de 10 mil lei pe parcursul perioadei de leasing.
Contabilitatea contractelor de leasing operațional
Având în vedere că este bine explicată în IAS 17, prezentarea nu va mai acoperi acest domeniu. În plus, există și SIC 15 care discută despre stimulentele oferite prin contractele de leasing operațional. SIC 15 cere locatarului și locatorului să capitalizeze stimulentele și să le recunoască pe parcursul duratei contractului de leasing.
Care este utilitatea contractelor de leasing financiar
Din cauza IAS 17, societățile nu pot utiliza leasingul financiar pentru a ascunde împrumuturile. Există alte două avantaje.
Fiscal – Legea va determina care dintre cele două părți ale tranzacției va beneficia de deducerea amortizării fiscale. Cea care va deduce amortizarea fiscală s-ar putea să nu fie aceeași societate care deduce amortizarea contabilă în contul său de profit și pierdere.
Pentru a înțelege acest lucru este important să înțelegem că în IAS, tratamentul fiscal al tranzacțiilor este separat de tratamentul contabil. În IAS se utilizează estimările și raționamentul profesional pentru a calcula cifrele contabile. Astfel, în cazul leasingului, este o problemă de raționament profesional al administratorilor ambelor părți, pentru a decide dacă contractul de leasing este financiar sau operațional, fără a ține cont de tratamentul fiscal.
Astfel, este posibil să se aranjeze un contract de leasing pentru a avea deducerile de impozit la societatea care are profituri mari, mai degrabă decât la cealaltă parte care ar putea să nu aibă venituri impozabile.
Garanție – În primul exemplu, ambele societăți (A și B) au avut în final împrumuturi garantate cu activul respectiv. Totuși garanția asupra activului, pentru societatea A, nu este la fel de puternică ca în cazul societății B, unde proprietarul legal al activului este societatea creditoare. Dacă societățile nu-și rambursează împrumuturile, banca cu leasingul își va cere pur și simplu proprietatea înapoi, iar banca cu împrumutul va trebui să înceapă procedurile legale pentru a dovedi și a executa garanția.
Prezentare de informații
Cerințele de prezentare sunt expuse cu suficientă claritate în IAS 17. Partea care ar putea fi mai puțin clară este reconcilierea dintre valoarea brută a investiției în leasing și valoarea actualizată a plăților minime de leasing pentru locator, ca și reconcilierea între valoarea totală și valoarea actualizată a plăților minime de leasing. Această prezentare va fi făcută, în mod normal, în felul următor:
Investiția brută în leasing (pentru locator) x
(sau valoarea totală minimă a plăților de leasing pentru locatar)
Cheltuieli financiare nerealizate (y)
Valoarea actualizată a plăților minime de leasing z
În mod normal, cheltuielile financiare nerealizate sunt cheltuielile cu dobânda adăugate de către locator, sau, în cazul locatarului, diferența între x și z de mai sus.
4.2 CONTABILITATEA LEASINGULUI OPERAȚIONAL
În contabilitatea societatii de leasing (locator):
a) activitatea de imobilizări corporale ce urmeză a fi predate în regim de leasing se înregistrează pa baza facturilor emise de furnizorul intern ;
% = 404 Furnizori de imobilizari
Instalatii tehnice,mijloace de 213
transport,animale si plantatii
TVA deductibila 4426
b) achiziția de bunuri mobile, de natura imobilizărilor corporale, de la furnizori externi ce urmează a fi predate în regim de leasing ;
Instalatii tehnice,mijloace de 213 = 404 Furnizori de imobilizari
transport,animale si plantatii
c) amortizarea imobilizărilor corporale achiziționate și predate utilizatorilor, conform contractelor de leasing porivit duratelor normale de funcționare legale în vigoare ;
Cheltuieli de exploatare privind 681 = 281 Amortizari privind
amortizarile si provizioanele imobilizarile corporale
d) inregistrarea facturii emise de locator reprezentând rate de încasat ;
Clienti 411 = %
707 Venituri din redevente,locatii de
gestiune,chirii
4427 TVA colectata
e) inregistrarea transferului dreptului de proprietate la valoarea reziduală stabilită între părți, în cazul în care este prevăzuta în contract această clauză, în baza contractului de vânzare-cumpărare și a facturii.
Debitori diversi 461 = %
7583 Venituri din vanzarea activelor
si alte operatii de capital
4427 TVA colectata
f) scoaterea din patrimoniu a bunurilor care au constituit obiectul contractului de leasing ;
% = 213 Instalatii tehnice,mijloace de
transport,animale si plantatii
Amortizari privind 281
imobilizarile corporale
Cheltuieli privind activele 6583
cedate si alte operatii de capital
In contabilitatea utilizatorului (locatar) :
a) imobilizările corporale primite în cazul tranzacțiilor de leasing,conform prevederilor din contractele încheiate, se înregistrează în debitul contului de ordine și evidență 8036 ’’Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate’’ Acest cont se creditează pe măsura plății ratelor de leasing potrivit contractului, astfel încât soldul debitor să reflecte valoarea ratelor rămase de rambursat. Valoarea înscrisă în debitul contului 8036 se compune din:
-valorea inițială a bunului, reprezentând costul de achiziție la societatea de leasing;
-beneficiul, respectiv marja de profit stabilită între părți ;
inregistrarea facturilor emise de proprietarul bunurilor (persoana juridică română) reprezentând ratele de achitat ;
% = 401 Furnizori
Cheltuieli cu redeventele, 612
locatiile de gestiune si chiriile
TVA deductibila 4426
c) inregistrarea facturii emise de propietarul bunurilor (persoana juridică străină), reprezentând ratele de achitat ;
Cheltuieli cu redeventele, 612 = 401 Furnizori
locatiile de gestiune si chiriile
TVA deductibila 4426 = 4427 TVA colectata
In cazul societății de leasing (proprietarul de bunuri), persoană juridică străină cu sediul în străinătate, se va înregistra și impozitul de redevență datorat de acesta conform prevederilor din convențiile pentru evitarea dublei impuneri, încheiate de România cu alte state, dar achitat de beneficiar la cursul de schimb în vigoare la data plații ratei scadente.
Furnizori 401 = 446 Alte impozite,taxe si
varsaminte asimilate
Alte impozite,taxe si 446 = 5121 Conturi la banci in lei
varsaminte asimilate
Impozitul pe redevență se va calcula prin aplicarea cotei de impozit prevazuta în convențiile pentru evitarea dulei impuneri, incheiate de România cu alte state sau potrivit prevederilor OG 83/99 privind impunerea unor venituri realizate în România de persoane fizice și juridice nerezidente asupra redeventei, astfel cum este ea definită la art 24 din OG 51/97, aprobată și modificată prin Legea 90/98 și ulterior modificată prin Legea 99/99.
În situația existenței unor diferente de curs valutar la data achitării redevenței, acestea se înregistreză la venituri sau la cheltuieli financiare după caz.
d) 1. Înregistrarea transferului dreptului de proprietate pentru bunuri achizitionate din țară (atunci când există opțiunea de cumpărare a bunurilor), la valoarea reziduală a bunului achiziționat de la o persoană juridică română pe baza contractului de vânzare-cumpărare și a facturii.
% = 404 Furnizori de imobilizari
Instalatii tehnice,mijloace 213
de transport,animale si plantatii
TVA deductibila 4426
d) 2. Înregistrarea transferului dreptului de proprietate pentru bunuri achizitionate din străinătate (atunci când există opțiunea de cumpărare a bunurilor), la valoarea reziduală a bunului achiziționat de la persoană juridică română pe baza contractului de vanzare-cumpărare și a facturii.
% = 404 Furnizori de imobilizari
Instalatii tehnice,mijloace 213
de transport,animale si plantatii
TVA deductibila 4426
Și înregistrarea achitării taxei vamale de către utilizator, conform prevederilor art.25 alin 4 din OG nr.51/97.
Instalatii tehnice,mijloace 213 = 446 Alte impozite,taxe si
de transport,animale si plantatii varsaminte asimilate
Alte impozite,taxe si 446 = 5121 Conturi la banci in lei
varsaminte asimilate
Înregistrarea transferului dreptului de proprietate atunci când există opțiunea de cumpărare a bunurilor la valoarea reziduală a bunului achiziționat, de la o persoană juridică străină,pe baza contractului de vânzare-cumpărare și a facturii.
Instalatii tehnice,mijloace 213 = 404 Furnizori de imobilizari
de transport,animale si plantatii
TVA deductibila 4426 = 5121 Conturi la banci in lei
și taxe vamale:
Instalatii tehnice,mijloace 213 = 446 Alte impozite,taxe si
de transport,animale si plantatii varsaminte asimilate
Alte impozite,taxe si 446 = 5121 Conturi la banci in lei
varsaminte asimilate
4.3 CONTABILITATEA LEASINGULUI FINANCIAR
Înregistrarea în contabilitate a principalelor operații privind leasingul financiar:
În contabilitatea societații de leasing (locator):
a) achiziționarea de imobilizări corporale de la furnizori interni, care urmează a fi predate în regim de leasing;
% = 404 Furnizori de imobilizari
Instalatii tehnice,mijloace 213
de transport,animale si plantatii
TVA deductibila 4426
b) achizitionarea de bunuri mobile de natura imobilizărilor corporale de la furnizori externi, care urmează a fi predate în regim de leasing.
Instalatii tehnice,mijloace 213 = 404 Furnizori de imobilizari
de transport,animale si plantatii
c) predarea către beneficiar (utilizator) a bunului care face obiectul contractului de leasing la valoarea înscrisă în contract, respectiv la costul de achiziție și evidențierea creantei, inclusiv a dobânzii de încasat;
Imprumuturi acordate 2673 = 213 Instalatii tehnice,mijloace
pe termen lung de transport,animale si plantatii
Dobanzi aferente altor 2679 = 472 Venituri inregistrate in avans
creante imobilizate
Imobilizările corporale predate în leasing financiar de către locator se reflectă în debitul contului în afara bilanțului 8038 ’’Alte valori în afara bilanțului’’ analitic ’’ Bunuri predate în leasing financiar’’.
Acest cont se creditează pe măsura facturării ratelor de leasing potrivit contractului, astfel încât soldul debitor să reflecte ratele rămase de încasat,
emiterea facturilor reprezentând rate de încasat potrivit contractului și înregistrarea acestora în contabilitate;
Clienti 411 = %
706 Venituri din redevente,locatii de
gestiune si chirii
2678 Alte creante imobilizate
4427 TVA colectata
și concomitent, următoarele operațiuni:
d) 1. Înregistrarea la venituri a dobanzii facturate;
Venituri inregistrate 472 = 706 Venituri din redevente,locatii de
in avans gestiune si chirii
d) 2. Credit cont 8038 ’’Alte valori în afara bilanțului’’ analitic ’’ Bunuri predate în leasing financiar’’;
d) 3. Înregistrarea diminuarii creanței înregistate în debitul contului 2673 ’Împrumuturi acordate pe termen lung’, cu cota – parte din veniturile facturate și înregistrate în creditul contulti 706 ’Venituri din redevențe , locații de gestiune și chirii’.
Alte cheltuieli de exploatare 658 = 2673 Imprumuturi pe termen lung
e) La expirarea contractului de leasing, o data cu facturarea ultmei rate se consemnează și transferul dreptului de proprietate pe baza contractului de vânzare-cumpărare (prin vnzare normala cu factura).
În contabilitatea utilizatorului (locatar) :
a) Înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale primite conform prevederilor din contractele încheiate între părți și evidențierea datoriei, inclusiv a dobanzilor aferente.
Instalatii tehnice,mijloace de 213 = 167 Alte imprumuturi si
transport,animale si plantatii datorii asimilate
Cheltuieli inregistrate 471 = 1687 Dobanzi aferente altor
in avans imprumuturi si datorii asimilate
Debitul contului 8036 ’’Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate’’ cu valorea imobilizărilor corporale conform documentelor, inclusiv dobânda ;
b) Amortizarea imobilizărilor corporale achiziționate conform contractelor de leasing se face potrivit duratelor normale de funcționare legale în vigoare.
Înregistrarea în contabilitatea utilizatorului a amortizării imobilizărilor corporale primite în cazul contractelor de leasing financiar.
Cheltuieli de exploatare privind 681 = 281 Amortizari privind
amortizarile si provizioanele imobilizarile corporale
c) Înregistrarea obligației de plată a ratelor pe baza facturilor emise de proprietarul bunurilor ;
% = 404 Furnizori de imobilizari
Alte imprumuturi si 167
datorii asimilate
Dobanzi aferente altor 1687
imprumuturi si datorii asimilate
TVA deductibila 4426
și concomitent,
Cheltuieli privind dobanzile 666 = 471 Cheltuieli inregistrate in avans
Creditul cont 8036,
În cazul în care societatea de leasing (proprietarul bunurilor) este persoană juridică străină cu sediu în străinatate, se va înregistra și impozitul pe dobânzi datorat de aceasta conform prevederilor din convențiile de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state, dar achitat de beneficiar la cursul de schimb în vigoare la data respectivă.
Furnizori de imobilizari 404 = 446 Alte impozite,taxe si
varsaminte asimilate
Alte impozite,taxe si 446 = 5121 Conturi la banci in lei
varsaminte asimilate
% = 404 Furnizori de imobilizari
Alte imprumuturi si 167
datorii asimilate
Dobanzi aferente altor 1687
imprumuturi si datorii asimilate
TVA deductibila 4426 = 4427 TVA colectata
d) La expirarea contractului o dată cu achitarea ultimei rate se consemnează și transferul dreptului de proprietate după cum urmează:
d) 1. În cazul bunurilor produse în țară:
% = 404 Furnizori de imobilizari
Alte imprumuturi si datorii 167
TVA deductibila 4426
d) 2. În cazul bunurilor din import se va înregistra și achitarea de către utilizator a taxei vamale, conform prevederilor art.25 din OG 51/97:
% = 404 Furnizori de imobilizari
Alte imprumuturi si 167
datorii asimilate
TVA deductibila 4426
și pentru taxele vamale :
Instalatii tehnice,mijloace 213 = 446 Alte impozite,taxe si
de transport,animale si plantatii varsaminte asimilate
Alte impozite,taxe si 446 = 5121 Conturi la banci in lei
varsaminte asimilate
d) 3. În cazul în care societatea de leasing (proprietarul bunurilor este persoană juridică străină cu sediul în stăinătate se înregistrează si TVA.
TVA deductibila 4426 = 5121 Conturi la banci in lei
Creditul contului 8036 ’’Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate’’ cu valoarea imobilizărilor corporale achiziționate și care au devenit proprietatea utlizatorului.
4.4 STUDIU DE CAZ
Studiul de caz a fost efectuat pe activitatea societatii de leasing D.H.LEASING SRL SLATINA , societate aflata relativ la inceput de activitate, desfasurand o activitate de pionerat in zona . Capitalul social al SC D.H. LEASING SRL este de
3.742.100 mii lei.
Asa cum arata datele furnizate de ASLR si prezentate in ANUARUL FINANCIAR 2004, în 2003 au continuat să predomine contractele de leasing financiar, care au reprezentat 92,65% din valoarea totală. Leasingul operațional are un aport de numai 7,35%.
Preferința pentru operațiunile de leasing financiar se explică prin definirea mult
mai clară a acestei categorii de finanțări în comparație cu cel operațional.
Urmand aceasta tendinta , totalitatea contractelor de leasing incheiate de SC D.H. LEASING SRL, reprezinta contracte de leasing financiar, fapt care determina imposibilitatea efectuarii inregistrarilor contabile privind gestiunea unui contract de leasing operational, in prezentul studiu, (ramanand doar la nivel informatiilor privind monografia inregistrarilor contabile, prezentate in Cap.4.1).
4.4.1 LEASING FINANCIAR INTERN
In studiul de caz am ales trei contracte de leasing reprezentative pentru tendintele actuale ale activitatii firmelor de leasing din Romania, bazandu-ma pe datele furnizate de ASLR si prezentate in ANUARUL FINANCIAR 2004, astfel:
’’ Cel mai important segment al pieței de leasing continuă să fie reprezentat de autovehicule, ponderea acestuia ajungînd la 87,84%. Autoturismele și-au adjudecat 56,25% din total, fiind urmate de autoutilitare, vehicule comerciale și autobuze, cu 31,59% din total.
Pe poziția a doua se situează echipamentele industriale, cu o cotă de 5,9%. Urmează echipamentele agricole (2,32%), imobilele (1,7%), în timp ce birotica și tehnica medicală au împreună o pondere de 2,19%.’’
4.4.1.1 ACHIZITII DE IMOBILIZARI CORPORALE DE LA FURNIZORI INTERNI (in lei)
4.4.1.1.1 LEASING IMOBILIAR (Datele sunt prezentate în anexa 1) Contract S114
Inregistrari in contabilitatea locatarului ( finanțatorului).
1). Achizitionarea de imobilizări conform actului de vanzare-cumparare, (valoarea bunului se stabileste la minimul dintre valoarea justa si valoarea actualizata a platilor de leasing)
900.000.000 212 = 404 900.000.000
2). Predarea bunului societații utilizatoare, (la valoarea inscrisa in contractul de leasing)
900.000.000 2673 = 212 900.000.000
3). Înregistrarea dobânzii de încasat.
1.577.482.397 2679 = 472 1.577.482.397
4). Reflectarea imobilizărilor corporale predate în leasing de către locator în categoria conturi speciale în afara bilanțului, (’’Bunuri predate in leasing financiar’’).
Debit cont 8038 cu valoarea 900.000.000 + 1.577.482.397 = 2.477.482.397
5). Se înregistrează facturarea si incasarea avansului primit si a taxei administrative.
231.343.140 5121 = 419 135.000.000
708 59.406.000
4427 36.937.140
6). Se emite factura pentru rata 1.
41.811.267 411 = 706 12.750.000
2679 26.638.767
4427 2.422.500
7). Concomitent se înregistreaza la venit dobânda facturata .
26.638.767 472 = 766 26.638.767
8). Se înregistrează diminuarea creantei înregistrata în debitul contului 2673(imprumuturi acordate pe termen lung), cu valoarea primei rate facturate, prin preluarea la cheltuieli.
12.750.000 658 = 2673 12.750.000
9). Se înregistrează în creditul contului 8038 redeventa incasata (rata + dobanda).
Credit 8038 cu valoarea 26.638.767 + 12.750.000 = 39.388.767
NOTA : Formulele contabile prezentate la puctul 6,7,8,9, vor fi actualizate in fiecare luna scursa pana la terminarea contractului de leasing, cu sumele afernte din scadentarul de plati.
10). Concomitent cu inregistrarea si incasarea avansului se face descarcarea acestuia prin evidentierea ca venit, astfel:
160.650.000 4111 = 706 135.000.000
4427 25.650.000
11). Se înregistrează diminuarea creantei înregistrate în debitul contului 2673 cu valoarea avansului (conform principiului : orice venit implica o cheltuiala) .
135.000.000 658 = 2673 135.000.000
12). Operatiunile inregistrate la punctele : 10 si 11 se reflecta asupra contilui 8038 conturi speciale în afara bilanțului, (’’Bunuri predate in leasing financiar’’) prin inregistrarea în creditul contului 8038 a avansului incasat .
Credit 8038 cu valoarea 135.000.000 .
Înregistrări în contabilitatea utilizatorului (Contractul S114)
1). Înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale primite conform prevederilor din contract (ca alte imprumuturi si datorii asimilate).
900.000.000 212 = 167 900.000.000
2). Se înregistrează dobânda aferentă de achitat (ca cheltuiala in avans).
1.577.482.397 471 = 1687 1.577.482.397
3). Reflectarea activului imobilizat primit în leasing financiar de la locator în categoria conturilor speciale 8036 (’’Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte darorii asimilate’’) cu valoarea imobilizării inclusiv dobândă de achitat.
Debit 8036 cu valoarea 2.477.482.397 lei.
4). La primirea facturii de avans si taxa administrativa si a platii acestora se înregistrează:
135.000.000 409 = 5121 231.343.140
59.406.000 628
4426
5). Se primeste factura pentru rata 1.
12.750.000 167 = 404 41.811.267
26.638.767 1687
4426
6). Concomitent se înregistrează în categoria cheltuieli financiare cu dobândă de achitat.
26.638.767 666 = 471 26.638.767
7). Se înregistrază amortizare imobilizări corporale potrivit legislatiei în vigoare (Se tine cont ca perioada de amortizare este mai mare ca durata decat perioada contractilui de leasing), 100/25*12=0,3333:
3.000.000 681 = 281 3.000.000
8). Se înregistrează în creditul contului 8036 redeventa scadentă (rata + dobanda):
Credit cont 8036 cu valoarea 12.750.000 + 26.638.767 = 39.388.767.
NOTA : Formulele contabile prezentate la puctul 5,6,7,8, vor fi actualizate in fiecare luna scursa pana la terminarea contractului de leasing, cu sumele afernte din scadentarul de plati.
9). Pentru avansul deja achitat se înregistrează diminuarea obligatiei de plata:
135.000.000 167 = 409 135.000.000
10). Prin creditarea contului 8036 (’’Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte darorii asimilate’’) cu valoarea avansului platit, se evidentiaza micsorarea datoriei de plata in credit cont 8036 cu valoarea 135.000.000 lei.
11). La termenele scadente prevazute in scadentar se inregistreaza si plateste rata, privind asigurarea obligatoriie, prevazuta de lege :
12.858.300 613 = 5121 12.858.300
4.4.1.2 ACHIZITII DE IMOBILIZARI CORPORALE DE LA FURNIZORI INTERNI (in valuta)
4.4.1.2.1 LEASING DE ECHIPAMENTE INDUSTRIALE
(Datele sunt prezentate în anexa 2). Contract S101.
Inregistrari in contabilitatea locatarului ( finanțatorului).
1). Achizitionarea de imobilizări conform facturii, (valoarea bunului se stabileste la minimul dintre valoarea justa si valoarea actualizata a platilor de leasing).
Curs euro = 41.156 lei/euro
Pret achizitie = 7000 euro x 41.156 lei/ euro = 288.092.000 lei
TVA % 19 = 1330 euro x 41.156 lei/ euro = 57.737.480 lei
288.092.000 2131 = 404 342.829.480
4426
si plata
342.829.480 404 = 5121 342.829.480
2). Predarea bunului societații utilizatoare, (la valoarea inscrisa in contractul de leasing).
Curs euro = 41.100 lei/euro
Val.bun la momentul predarii= 7000 euro x 41.100 lei/ euro = 287.700.000 lei
Val. contract la momentul predarii = 8330 euro x 41.100 lei/ euro = 342.363.000 lei.
Datorita fluctuatiei cursului valutar , intre momentul achizitiei si momentul predarii bunului , apare o diferenta de curs valutar inregistrata ca o cheltuiala .
287.700.000 2673 = 2131 288.092.000
392.000 665
3). Înregistrarea dobânzii de încasat.
116.193.425 2679 = 472 116.193.425
4). Reflectarea imobilizărilor corporale predate în leasing de către locator în categoria conturi speciale în afara bilanțului, (’’Bunuri predate in leasing financiar’’).
Debit cont 8038 cu valoarea 288.092.000 + 116.193.425 = 404.285.425 lei.
5). Se înregistrează facturarea si incasarea avansului primit si a taxei administrative.
35.696.827 5121 = 419 12.178.379
708 17.818.955
4427 5.699.439
6). Se emite factura pentru rata 1.
19.423.199 4111 = 706 11.044.095
2679 6.280.726
4427 2.098.378
7). Concomitent se înregistreaza la venit dobânda facturata .
6.280.726 472 = 766 6.280.726
8). Se înregistrează diminuarea creantei înregistrata în debitul contului 2673(imprumuturi acordate pe termen lung), cu valoarea primei rate facturate, prin preluarea la cheltuieli.
11.044.095 658 = 2673 11.044.095
9). Se înregistrează în creditul contului 8038 redeventa incasata (rata + dobanda).
Credit 8038 cu valoarea 11.044.095 + 6.280.726 = 17.324.821 lei.
NOTA : Formulele contabile prezentate la puctul 6,7,8,9, vor fi actualizate in fiecare luna scursa pana la terminarea contractului de leasing, cu sumele afernte din scadentarul de plati.
10). Concomitent cu inregistrarea si incasarea avansului se face descarcarea acestuia prin evidentierea ca venit, astfel:
14.492.271. 4111 = 706 12.178.379
4427 2.313.892
11). Se înregistrează diminuarea creantei înregistrate în debitul contului 2673 cu valoarea avansului (conform principiului : orice venit implica o cheltuiala) .
12.178.379 658 = 2673 12.178.379
12). Operatiunile inregistrate la punctele : 10 si 11 se reflecta asupra contilui 8038 conturi speciale în afara bilanțului, (’’Bunuri predate in leasing financiar’’) prin inregistrarea în creditul contului 8038 a avansului incasat .
Credit 8038 cu valoarea 12.178.379 lei.
Înregistrări în contabilitatea utilizatorului (Contractul S101)
1). Înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale primite conform prevederilor din contract (ca alte imprumuturi si datorii asimilate).
288.092.000 2131 = 167 288.092.000
2). Se înregistrează dobânda aferentă de achitat (ca cheltuiala in avans).
116.193.425 471 = 1687 116.193.425
3). Reflectarea activului imobilizat primit în leasing financiar de la locator în categoria conturilor speciale 8036 (’’Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte darorii asimilate’’) cu valoarea imobilizării inclusiv dobândă de achitat.
Debit 8036 cu valoarea 404.285.425 lei.
4). La primirea facturii de avans si taxa administrativa si a platii acestora se înregistrează:
12.178.379 409 = 5121 35.696.872
17.818.000 628
5.699.439 4426
5). Se primeste factura pentru rata 1.
11.044.095 167 = 404 19.423.119
6.280.726 1687
2.098.378 4426
6). Concomitent se înregistrează în categoria cheltuieli financiare cu dobândă de achitat.
6.280.726 666 = 471 6.280.726
7). Se înregistrază amortizare imobilizări corporale potrivit legislatiei în vigoare (Se tine cont ca perioada de amortizare este mai mare ca durata decat perioada contractilui de leasing), 100/6*12= 1.388 :
4.001.277 681 = 281 4.001.277
8). Se înregistrează în creditul contului 8036 redeventa scadentă (rata + dobanda):
Credit cont 8036 cu valoarea 11.044.095 + 6.280.726 = 17.324.821.
NOTA : Formulele contabile prezentate la puctul 5,6,7,8, vor fi actualizate in fiecare luna scursa pana la terminarea contractului de leasing, cu sumele afernte din scadentarul de plati.
9). Pentru avansul deja achitat se înregistrează diminuarea obligatiei de plata:
12.178.379 167 = 409 12.178.379
10). Prin creditarea contului 8036 (’’Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte darorii asimilate’’) cu valoarea avansului platit, se evidentiaza micsorarea datoriei de plata in credit cont 8036 cu valoarea 12.178.379 lei.
11). La termenele scadente prevazute in scadentar se inregistreaza si plateste rata, privind asigurarea obligatoriie, prevazuta de lege :
6.177.632 613 = 5121 6.177.632
4.4.1.3 ACHIZITII DE IMOBILIZARI CORPORALE DE LA FURNIZORI EXTERNI (in valuta)
4.4.1.3.1 LEASING DE AUTOMOBILE CU VALOARE REZIDUALA
(Datele sunt prezentate în anexa 3). Contract S51.
Inregistrari in contabilitatea locatarului ( finanțatorului).
1). Achizitionarea de imobilizări conform facturii, (valoarea bunului se stabileste la minimul dintre valoarea justa si valoarea actualizata a platilor de leasing).
Curs euro = 40.500 lei/euro
Pret achizitie = 11271 euro x 40.500 lei/ euro = 456.475.500 lei
VALOARE REZIDUALA = 2254.2 euro
456.475.500 2133 = 404 456.475.500
si plata
456.475.500 404 = 5121 456.475.500
2). Predarea bunului societații utilizatoare, (la valoarea inscrisa in contractul de leasing).
Curs euro = 40.500 lei/euro
Val. contract la momentul predarii = 11271 euro x 40.500 lei/ euro = 456.475.500 lei
VALOARE REZIDUALA = 2254.2 euro
456.475.500 2673 = 2133 456.475.500
3). Înregistrarea dobânzii de încasat si a comisionului de leasing .
134.121.993 2679 = 472 140.103.729
5.981.736 2678
4). Reflectarea imobilizărilor corporale predate în leasing de către locator în categoria conturi speciale în afara bilanțului, (’’Bunuri predate in leasing financiar’’).
Debit cont 8038 cu valoarea 456.475.500 + 140.103.729 = 596.579.229 lei.
5). Se înregistrează facturarea si incasarea avansului primit si a taxei administrative.
111.969.873 5121 = 419 68.471.000
708 25.621.330
4427 17.877.543
6). Se emite factura pentru rata 1 (TVA se aplica la rata si comision ,mai putin dobanda):
20.460.000 4111 = 706 10.777.902
7.249.837
2678 323.337
4427 2.109.234
7). Concomitent se înregistreaza la venit dobânda facturata .
7.573.174 472 = 766 7.249.837
768 323.337
8). Se înregistrează diminuarea creantei înregistrata în debitul contului 2673(imprumuturi acordate pe termen lung), cu valoarea primei rate facturate, prin preluarea la cheltuieli .
10.777.902 658 = 2673 10.777.902
9). Se înregistrează în creditul contului 8038 redeventa incasata (rata + dobanda + comision).
Credit 8038 cu valoarea 10.777.902 + 7.249.837 + 323.337 = 18.351.076 lei.
NOTA : Formulele contabile prezentate la puctul 6,7,8,9, vor fi actualizate in fiecare luna scursa pana la terminarea contractului de leasing, cu sumele afernte din scadentarul de plati.
10). Concomitent cu inregistrarea si incasarea avansului se face descarcarea acestuia prin evidentierea ca venit, astfel:
81.480.500 4111 = 706 68.471.000
4427 13.009.500
11). Se înregistrează diminuarea creantei înregistrate în debitul contului 2673 cu valoarea avansului (conform principiului : orice venit implica o cheltuiala) .
68.471.000 658 = 2673 68.471.000
12). Operatiunile inregistrate la punctele : 10 si 11 se reflecta asupra contilui 8038 conturi speciale în afara bilanțului, (’’Bunuri predate in leasing financiar’’) prin inregistrarea în creditul contului 8038 a avansului incasat .
Credit 8038 cu valoarea 68.471.000 .
13). La expirarea contractului odata cu facturarea ultimei rate se opereaza si transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala :
108.641.169 461 = 7583 91.295.100
(venituri din vanzarea
activelor si alte operatiuni de capital)
4427 17.346.069
14). Se incaseaza valoarea reziduala :
108.641.169 5121 = 461 108.641.169
Înregistrări în contabilitatea utilizatorului (Contractul S51)
1). Înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale primite conform prevederilor din contract (ca alte imprumuturi si datorii asimilate).
456.475.500 2133 = 167.1 456.475.500
(alte imprumuturi si
datorii asimilate)
2). Se înregistrează dobânda si comisionul de plata aferente contractului de leasing (ca cheltuiala in avans).
140.103.729 471 = 1687 134.121.993
5.981.736
(alte datorii – comision)
3). Reflectarea activului imobilizat primit în leasing financiar de la locator în categoria conturilor speciale 8036 (’’Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte darorii asimilate’’) cu valoarea imobilizării inclusiv dobânda si comisionul de achitat (456.475.500 + 140.103.729 = 596.579.229)
Debit 8036 cu valoarea 596.579.229 lei.
4). La primirea facturii de avans si taxa administrativa si a platii acestora se înregistrează:
68.471.000 409 = 5121 111.969.873
25.621.330 628
17.877.543 4426
5). Se primeste factura pentru rata 1.
10.777.902 167.1 = 404 20.460.000
323.337 167.2
7.249.837 1687
2.109.235 4426
6). Concomitent se înregistrează în categoria cheltuieli financiare cu dobândă de achitat.
7.249.837 666 = 471 7.573.174
323.337 668
7). Se înregistrază amortizare imobilizări corporale potrivit legislatiei în vigoare (Se tine cont ca perioada de amortizare este mai mare ca durata decat perioada contractilui de leasing), 100/8*12= 1,0466 :
4.754.953 681 = 281 4.754.953
8). Se înregistrează în creditul contului 8036 redeventa scadentă (rata + dobanda + comision):
Credit cont 8036 cu valoarea 10.777.902 + 7.249.837 + 3213.337 = 18.351.076.
NOTA : Formulele contabile prezentate la puctul 5,6,7,8, vor fi actualizate in fiecare luna scursa pana la terminarea contractului de leasing, cu sumele afernte din scadentarul de plati.
9). Pentru avansul deja achitat se înregistrează diminuarea obligatiei de plata:
68.471.000 167.1 = 409 68.471.000
10). Prin creditarea contului 8036 (’’Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte darorii asimilate’’) cu valoarea avansului platit, se evidentiaza micsorarea datoriei de plata in credit cont 8036 cu valoarea 68.471.000 lei.
11). La termenele scadente prevazute in scadentar se inregistreaza si plateste rata, privind asigurarea obligatoriie, prevazuta de lege :
11.573.007 613 = 5121 11.573.007
12). La expirarea contractului de leasing, odata cu achitarea ultimei rate se consemneaza si transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala :
91.295.100 167.1 = 404 108.641.169
4426
13). Concomitent se inregistreaza si achitarea de catre utilizator a taxei vamale conform prevederilor art.25 O.G. 51/97, la valoarea reziduala :
VALOARE REZIDUALA = 2254,2 euro
Apreciem cursul euro la sfarsitul conractului ca fiind egal cu cel din momentul achizitiei 40.500 lei/ euro.
2254,2 euro x 40.500lei/euro x 0.3 = 27.388.530 lei
31.953.285 2133 = 446 27.388.530
14). Se efectueaza plta taxei vamale :
27.388.530 446 = 5121 27.388.530 .
CAPITOLUL 5
ANALIZA SITUATIEI FINANCIAR -PATRIMONIALE
5.1 GENERALITATI
In activitatea curenta se foloseste frecvent termenul de “situatie financiara”, cu referire la un anumit subiect care realizeaza operatiuni economice.
Situatia financiar-patrimoniala reprezinta o anumita stare a capitalului, din punct de vedere al existentei componentei materiale si a rezultatelor obtinute. Reprezinta o premisa si in acelasi timp o consecinta a desfasurarii proceselor care formeaza obiectul de activitate al firmei; constituie cadrul financiar al acesteia, respectiv fluxurile de numerar pe care le implica si le degaja.
Obiectivele analizei financiare sunt complexe si se individualizeaza in functie de subiect si scopul urmarit.
In general, interesati in cunoasterea situatiei financiar – patrimoniale sunt:
-proprietarii (actionarii) firmei, care vor sa cunoasca evolutia averii si castigul pe care-l asteapta.
In functie de situatia data, vor adopta masurile corespunzatoare referitor la politica de investitii, dividende si nu in ultima instanta, la modul de administrare a firmei.
-conducerea firmei, pentru detectarea unor evenimente, situatii de dezechilibru financiar care afecteaza securitatea financiara, cu consecinte care decurg dintr-o astfel de stare. Spre deosebire de prima categorie, conducerea firmei, pe baza informatiilor furnizate de contabilitate, trebuie sa urmareasca permanent modul de realizare al tuturor obiectivelor inscrise in bugetul de venituri si cheltuieli, precum si in planul general al firmei. Urmarirea sistematica a schimbarilor care intervin in amplitudine si calitate da posibilitatea intelegerii si cunoasterii cauzelor care au generat schimbari si luarea pe aceasta baza a masurilor care se impun.
-bancile cu care firma este in relatii, sunt interesate sa cunoasca bonitatea acesteia in operatiuni de creditare, garantiile pe care le prezinta in recuperarea imprumuturilor acordate.
-partenerii de afaceri, sunt interesati sa amplifice operatiile pe care le deruleaza, in masura in care le mareste propriul profit.
-concurenta este interesata sa cunoasca potentialul tehnico-economic si financiar, pentru a-si elabora politica de consolidare a pozitiei proprii.
-organele administrativ-locale si centrale, intrucat fiecare firma constituie o sursa de venit si un mijloc de a solutiona anumite probleme economico-sociale.
-organele judecatoresti, in operatiuni de vanzare, fuzionare, lichidare, sechestru.
-salariatii proprii (nu sunt actionari) sunt interesati in pastrarea locurilor de munca.
-sindicatele pot fi si ele interesate in cunoasterea situatiei financiar- patrimoniale, in cadrul negocierilor privind majorarile de salarii si incheierea contractului colectiv de munca.
In toate cazurile prezentate si altele posibile, analiza se bazeaza, in principal, pe bilant si contul de profit si pierderi care constituie documente oficiale de gestiune a fiecarei intreprinderi.
5.2 ANALIZA CORELATIEI CREANTE – OBLIGATII
Pentru activitatea financiara a firmei este importanta cunoasterea evolutiei corelatiei dintre creante si obligatii, intrucat acestea influenteaza capacitatea de plata.
Din punct de vedere national, creantele reprezinta anumite drepturi banesti realizabile in termene diferite. Formarea lor este in directa legatura cu rotatia capitalului, cu momentul pe care il parcurge in procesul schimbarii formei acestuia.
Aparitia creantelor este determinata, in principal, de relatiile care se formeaza intre firma, in calitate de furnizor si clientii sai.
Opusul creantelor il reprezinta obligatiile sau datoriile firmei catre terti, formate in cadrul relatiilor acesteia cu furnizorii, actionarii, salariatii proprii, bugetul statului, banci.
Obligatii – in care se includ datoriile firmei catre terte persoane fizice sau juridice, inclusiv obligatiile fiscale.
Datorii curente care sa cuprinda obligatiile, imprumuturile pe termen scurt si ratele scadente pentru imprumuturile pe termen mediu si lung.
Datorii totale, respectiv datoriile curente impreuna cu imprumuturile pe termen mediu si lung.
In cadrul diagnosticului financiar se cerceteaza, in primul rand, evolutia creantelor si obligatiilor in raport cu cifra de afaceri, pentru a pune in evidenta raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si cel care priveste folosirea surselor atrase.
Asemenea aspecte pot fi puse in evidenta si cu ajutorul indicatorilor:
-Durata de imobilizare a creantelor (Di),
Sd * 360
Di=––––––; in care
Rd sau CA
Sd = sold mediu al creantelor;
Rd = rulaj debitor al conturilor de creante;
CA = cifra de afaceri.
-Durata de folosire a surselor atrase (Df),
Sc * 360
Df=––––––; in care
Rc sau CA
Sc = soldul mediu al conturilor de obligatii;
Rc = rulajul creditor al conturilor de obligatii;
CA = cifra de afaceri.
Calculul Di si Df in cazul firmei SC POP INDUSTRY SRL , unde s-a realizat studiul de caz. Datele sunt luate din bilantul anului 2002 si bilantul anului 2003.
Concluzie: Creantele inregistreaza o crestere substantiala, imobilizarea fondului de rulment este suplinita de sursele atrase suplimentar.
5.3 ANALIZA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII FIRMEI
Problematica lichiditatii si solvabilitatii este suficient de complexa, fiind tratata diferit in literatura de specialitate.
Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, aceasta putand fi si un criteriu de grupare a costurilor in bilant.
Se exprima prin raportare intre elementele de activ, in sensul ca se poate stabili cat din valoarea activului se sfla sub forma lichida in conturile de disponibilitati banesti si cat sa devina lichide imediat (exemplu creantele, stocurile de produse finite ).
Specialistii sustin ca la nivelul unei intreprinderi se considera ca valori acceptate urmatoarele valori:
Disponibilitati
––––––– = 3 – 5 %
Active circulante
Disponibilitati
––––––– = 1,5 – 2 %
Activ
Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente. Aici, intervine comparatia dintre elementele de activ si pasiv, respectiv disponibilitati si obligatii.
Este evident faptul ca o intreprindere este solvabila daca are disponibilitati, mijloace de plata. Pornind de aici, s-au construit diferiti indicatori, care includ ambele notiuni, fiind folositi diferit.
In situatiile de bonitate efectuate de banci, in cazul solicitarii de credite se folosesc indicatorii:
Disponibil + mijloace care pot deveni lichid
-lichiditate patrimoniala =
datorii curente
trebuie sa fie mai mare ca 1;
In cazul nostru :
6719545
Lp= = 1,11
6041025
capitaluri proprii
-solvabilitate patrimoniala=
capital propriu + imprumuturi bancare
Se apreciaza ca valoarea minima trebuie sa fie 0,3 iar peste 0,5 situatia poate fi considerata normala, avandu-se in vedere si raportul dintre rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent si procentul de dobanda.
In cazul nostru:
5685444
Sp = =1
5685444
in cadrul studiilor de evaluare economica, in special in cazul transmiterii dreptului de proprietate, a celor de stabilire a bonitatii firmei, practica recomanda folosirea urmatorilor indicatori:
active circulante
-solvabilitate generala =
datorii curente
Se apreciaza ca valoarea minima admisa poate fi intre 1,1 – 1,8.
Active circulante – stocuri
-solvabilitate imediata =
obligatii
Intervalul care pote fi acceptat ca fiind satisfacator este 0,65 – 1.
Active circulante + active fixe
-solvabilitate globala =
datorii totale
Valoarea care poate fi acceptata ca fiind satisfacatoare este o valoare mai mare ca 1.
In cazul nostru avem urmatoarele valori pentru indidcatori:
6719545
S generala = = 1, 1
6041025
4200452
S imediata = = 0,69
6041025
11422429
S globala = = 1,89
6040125
5.4 ANALIZA ECHILIBRULUI ECONOMICO – FINANCIAR
Echilibrul economico – financiar al firmei reprezinta un sistem de corelatii prin care se stabilesc anumite proportionalitati in cadrul si intre diferite fluxuri financiare.
El constituie o premisa, dar si o consecinta a desfasurarii normale a activitatii firmei, in conformitate cu obiectul sau.
Ca premisa, trebuie avute in vedere corelatiile obiective dintre necesitatile de resurse materiale si posibilitatile de finantare. De asemenea, modul in care sunt utilizate si valorificate aceste resurse, depinde de asigurarea echilibrului economico-financiar sau de reglarea acestora. Evident, pentru fiecare corelatie si flux financiar, exista indicatori specifici.
Pentru exprimarea sintetica a multiplelor corelatii implicate de echilibrul economico – inanciar, literatura de specialitate ofera mai multi indicatori.
In practica, se folosesc cu precadere urmatorii indicatori:
Capital propriu
-rata autonomiei financiare =
capital propriu + imprumuturi
fondul de rulment
-rata de finantare stocuri =
stocuri
capital propriu
-rata de autofinantare a activelor =
active fixe + active circulante
-rata datoriilor = 1 – rata de autofinantare a activelor
In cazul nostru avem urmatoarele valori :
CAPITOLUL 6
PROGRAM DE EVIDENTA A MIJLOACELOR FIXE
GESTIUNEA MIJLOACELOR FIXE
Obiectivele sistemului informațional reprezintă scopuri imediate și de perspectivă ale perfecționării activități economice și de conducere, în vederea ridicării nivelului de informare operativă și previzională a structurilor organizatorice, a perfecționării metodelor și proceselor tehnico-informaționale și de conducere pentru asigurarea maximalizării eficienței economice și a rentabilității unitătii beneficiare.
Obiectivele sistemului informatic presupun abordarea și rezolvarea informatică a unor probleme cu caracter sintetic și analitic, într-o manieră sistemică, pentru asigurarea scopurilor propuse. Aceste obiective sunt diferite, având caracteristici generale și specifice subordonate cadrului legislativ, normativ, dotării cu tehnică de calcul și cerintelor dezvoltării economice imediate și de perspectivă, a unității beneficiare.
Obiectivele sistemului informatic pot fi:
generale
specifice.
Obiectivele generale ale unui sistem informatic vizeaza probleme cu caracter global ale conducerii comerciale și structurale, specifice compartimentelor funcționale, în scopul realizării atributelor și ale funcțiilor unității economice.
Obiectivele specifice ale unui sistem informațional urmăresc rezolvarea unor probleme dependente strict de activitatea de bază și cea auxiliară, în raport de funcțiile de cercetare și producție.
SCHEMA MLD
FURNIZOR
PV PUNERE IN FUNCTIUNE
MIJFIXE
LOC FOLOSINTA
GRUPA
PV CASARE
BON MISCARE
MFTRANSFERAT
FACTURA
ARHITECTURA MICROSOFT ACCESS
O baza de date poate fi definita ca o colectie de obiecte: tabele (table), cereri de interogare (query), formulare (form), rapoarte (report), pagini Web (pages), comenzi macro (macro) si module (module).
Tabela – este un obiect definit de utilizator in care sunt stocate datele primare (expresia modelului relational).
Formularul – este un obiect care permite introducerea datelor, afisarea acestora sau controlul intregii aplicatii.
Interogarea – este un obiect care permite vizualizarea informatiilor obtinute prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele si/ sau alte cereri de interogare.
Raportul – este un obiect care permite formatarea si tiparirea informatiilor obtinute in urma consultarii bazei de date sub forma de documente.
TABELE
Tabelele constituie obiectele fundamentale ale unei baze de date Access. Intr-un tabel se stocheaza atat descrierea structurii tabelei, cat si inregistrarile de date.
Crearea tabelelor
Un tabel se poate crea in mai multe feluri :
Alegand comanda Table din meniul Insert ;
Prin actionarea butonului de comanda New din fereastra Database ;
Folosind hyperlink-urile salvate in fereastra bazei de date (Create Table in Design View, Create Table by using Wizard, Create Table by entering data).
Design View este echivalenta cu actionarea hyperlink-ului Create Table in Design View. Utilizatorul stabileste absolut toti parametrii necesari pentru descrierea structurii unui tabel: numele campurilor, tipurile de date ale acestora, reguli de validare, etc. Fereastra Access de descriere a tabelei este formata din doua zone : zona a , in care se definesc campurile din structura tabelei si zona b, in care sunt precizate proprietatile acestora.
Zona a – Descrierea campurilor :
Numele campului (Field Name) ;
Numele unui camp trebuie sa respecte urmatoarele reguli :
poate sa contina litere (majuscule sau minuscule sau ambele tipuri), cifre si numeroase caractere speciale ;
poate sa contina maxim 64 caractere ;
este interzisa utilizarea caracterelor : punct (.), semnul exclamarii (!), parantezele drepte ([]);
numele campului nu poate sa inceapa cu spatiu.
Tipul de date al campului (Data Type)
Utilizatorul are la dispozitie noua tipuri de date de baza, pentru unele dintre ele fiind disponibile subtipuri de date, in functie de necesitati. Subtipurile se configureaza in zona b, zona de jos a ferestrei (sectiunea General) ;
Proprietatile campului (Field Properties) ;
Tipurile si subtipurile de date Access sunt :
Text – un tip de date alfanumeric, de lungime maxima 255. Un camp de acest tip poate sa contina practic orice caracter.
Memo – un tip de date alfanumeric (poate contine orice caracter), in lungime maxima de 65535 caractere.
Number – tip de date numeric, contine subtipurile :
Byte – tip de date intreg, a carui plaja de valori admisa este intre 0 si 255 ;
Integer – tip de date intreg, cu plaja de valori admisa intre -32768 si +32768 ;
Long Integer – tip de date integ, de dimensiuni foarte mari, cu plaja de valori admisa intre -2147483648 si +2147483648 ;
Single – tip de date cu plaja de valori admisa foarte mare si are precizie de 7 zecimale ;
Double – tip de date de dimensiuni foarte mari si are precizie de 15 zecimale ;
Decimal – tip de date cu precizie maxima de 28 zecimale.
Date/ Time – memoreaza datele calendaristice, inclusiv ora in formate predefinite.
Currency – tip de date numeric care opereaza cu maxim 4 zecimale si maxim 15 pozitii in stanga punctului zecimal.
AutoNumber – cuprinde subtipul LongInteger- tip de date care isi atribuie automat valori, la crearea unei noi inregistrari. Nu pot fi actualizate.
Yes/No – tip de date logic, care poate lua doar doua valori : adevarat (valoarea 1) sau fals (valoarea 0).
Comentarii (Description), este o proprietate optionala unde utilizatorul poate introduce, sub forma de siruri de caractere, diverse informatii cu privire la un camp.
Zona b – General si Lookup- se pot stabili proprietati generale sau specifice pentru campuri.
Field Size – stabileste dimensiunea maxima admisa pentru tipurile de date Number, AutoNumber, Text ;.
Decimal Places – stabileste numarul de zecimale utilizat pentru afisarea unui numar ;
Format – stabileste formatul de afisare al unui camp ;
Caption – stabileste un sir de caractere care va fi afisat in titlul unei coloane, in momentul introducerii datelor ;
Default Value – stabileste o valoare implicita care este propusa in momentul in care se introduc date intr-un tabel ;
Input Mask – stabileste un format (masca, sablon) de introducere a datelor pentru un anumit camp ;
Validation Rule – defineste o regula de validare pentru un camp, practic o expresie ce se va testa pentru continutul introdus intr-un camp ;
Validation Text – defineste un mesaj de atentionare care va fi afisat in momentul in care regula de validare definita in proprietatea Validation Rule este incalcata ;
Required – poate lua valoarea Yes sau No, corespunzatoare valorilor logice adevarat (True) sau fals (False) si stabileste daca valoarea unui camp este obligatoriu (Yes) de introdus sau nu (No) ;
Allow Zero Length – stabileste daca este permisa introducerea unui sir de lungime zero (Yes) sau nu (No) intr-un camp de tip Text, Memo sau Hyperlink;
Indexed – stabileste un camp drept index. Valori posibile :
No- neindexat ;
Yes (Duplicates OK)- index ; sunt permise valori duplicate pe campul index ;
Yes (No Duplicates)-index ; nu sunt permise valori dupliacate pe acest camp ;
Operatii asupra inregistrarilor dintr-o tabela
Intr-o tabela Access se pot realiza urmatoarele operatii:
Adaugarea inregistrarilor;
Stregerea de inregistrari;
Cautarea de inregistrari;
Modificarea inregistrarilor;
Ordonarea inregistrarilor;
Filtrarea inregistrarilor.
Pentru a efectua aceste operatii este necesar ca tabela sa fie deschisa in modul DataSheet View (meniul View, comanda DataSheet).
Adaugarea inregistrarilor. Daca tabela este deschisa imediat dupa creare, Access va afisa o foaie de date vida, iar pointerul de inregistrare va fi plasat pe prima si unica linie, pe butonul ei de selectie. Pentru a introduce date se plaseaza cursorul pe camp si se introduce o valoare.
Daca tabela care se deschide in modul DataSheet contine date, pentru a aduga o noua inregistrare trebuie plasat cursorul pe ultima linie si se introduce noua inregistrare.
Stergerea de inregistrari. Pentru a sterge una sau mai multe inregistrari se selecteaza inregistrarea sau inregistrarile si se actioneaza tasta Delete sau butonul Delete Record de pe bara cu instrumente sau se alege din meniul Edit optiunea Delete. Oricare ar fi metoda aleasa, Access deschide o caseta de mesaj care cere confirmarea stergerii.
Cautarea unei inregistrari se realizeaza in access secvential sau in access direct.
Cautarea secventiala a unei inregistrari se face utilizand setul de butoane din partea stanga a barei aflate in partea de jos a ferestrei DataSheet: butonul Next Record, First Record, Last Record, Previous Record sau bara de derulare verticala, daca sunt prezente mai multe inregistrari decat pot incapea in dimensiunea verticala a ferestrei DataSheet.
Cautarea directa se face selectand campul in care se face cautarea si se utilizeaza butonul Find de pe bara cu instrumente sau se alege Edit, Find. Access deschide caseta de dialog Find in Field. In caseta de text Find What se specifica criteriul de cautare.
Modificarea inregistrarilor. In timp, apare necesitatea actualizarii datelor continute in baza de date. Modificarea continutului unei inregistrari se realizeaza plasand cursorul in campul respectiv si modificand datele. Pentru inlocuirea automata a valorilor dintr-un camp cu mai multe inregistrari se utilizeaza caseta de dialog Replace in Field (o variatiune a casetei Find in Field). Caseta Replace in Field se afiseaza prin comanda Edit, Replace. Comanda va inlocui valorile din campurile care se potrivesc cu valorile specificate in caseta de text replace With.
Ordonarea inregistrarilor. Ordonarea si filtrarea inregistrarilor vizeaza indeosebi cererile informationale ale utilizatorilor, motiv pentru care ele sunt realizate pentru obiectivele tip Query (cereri de interogare).
RELATIONSHIPS – LEGATURI INTRE TABELE
Orice tabela trebuie sa posede o cheie primara, adica un camp sau un grup de campuri, care identifica in mod unic fiecare inregistrare.
Caracteristicile unei chei primare:
– cheia primara este un index;
– indecsii realizeaza o clasificare a datelor dupa unul sau mai multe campuri, ceea ce are drept consecinta cresterea vitezei de realizare a interogarilor ;
– la fiecare adaugare a unei noi inregistrari, Access nu autorizeaza inregistrari duble pentru campul cheie primara ;
– Microsoft Access afiseaza datele in ordinea cheii primare.
Crearea unei chei primare unice este denumita in lumea bazelor de date asigurarea integritatii de entitate.
Pentru realizarea legaturilor intre tabele se deschide fereastra Edit, Relationships, unde intalnim urmatoarele optiuni:
Enforce Referential Integrity – defineste o restrictie de integritate referentiala. Nu se permite actualizarea valorii unei chei extrerne, daca aceasta valoare nu exista deja in tabelul unde aceasta este cheie primara.
Cascade Update Related Fields – actualizarea valorii unei chei primare dintr-un tabel se propaga si in inregistrarile din tabelele unde aceasta este cheie externa.
Cascade Delete Related Fields – stergerea valorii unei chei primare, are ca efect si stergerea inregistrarilor din tabelele unde aceasta este cheie externa.
In caseta Relation Type sunt prezentate legaturile care pot exista intre tabele:
One to One – 1-1;
One to Many – 1-n.
INTEROGARI
Interogarea unei baze de date inseamna regasirea si extragerea informatiilor stocate in aceasta. Pentru realizarea interogarilor in SGBD Access apelam la obiectele de tip cereri (Query). Rezultatul cererii se prezinta sub forma unei foi de raspuns dinamic care poarta numele de DynaSet.O cerere poate avea drept sursa de date una sau mai multe tabele ale bazei de date sau chiar o alta cerere creata anterior. Rezultatele interogarilor de selectie pot fi actualizate (modificarile efectuate asupra datelor afisate ca rezultat al interogarii se reflecta si asupra datelor din tabele).
O cerere Access poate fi utilizata pentru :
– regasirea si ordonarea datelor dupa anumite criterii;
– efectuarea de calcule;
– actualizarea bazei de date (prin cereri de tip actiune);
– pregatirea datelor in vederea afisarii lor in formulare sau rapoarte.
Tipuri de interogari:
Interogari de selectie care permit extragerea de date din una sau mai multe tabele si/sau cereri, precum si efectuarea de calcule;
Interogari de analiza incrucisata care permit sintetizarea datelor si a rezultatelor obtinute din calcule, sub forma unei foi de calcul tabelar ;
Interogari tip actiune cu functia de creare de noi tabele si de actualizare a bazei de date. Sunt cele mai utilizate, asigurand utilizatorului posibilitatea consultarii bazei de date.
Operatii privind un obiect de tip interogare
Operatiile privind obiectele de tip cerere se refera la crearea, utilizarea (activarea interogarii si afisarea datelor) si modificarea acestora.
Crearea unui obiect de tip interogare
Crearea unei cereri de selectie se poate realiza in mod implicit (grafic) sau in mod SQL (prin construirea unui bloc de cerere folosind limbajul declarativ Structured Query Language).
Crearea unei cereri de selectie in mod implicit. Fiind un obiect Access, initierea crearii cererii se realizeaza in fereastra Database prin activarea fisei Query si apoi prin apasarea butonului New sau selectand, din meniul Insert, optiunea Query.
Pentru crearea unei cereri de selectie se alege optiunea Design View din caseta New Query. Caseta Show Table ofera posibilitatea precizarii sursei de date pentru construirea cererii.
Sursa de date pentru o cerere (Query) poate fi reprezentata de :
una sau mai multe tabele ;
una sau mai multe interogari ;
tabele si interogari.
Se vor selecta tabela/tabelele si/sau cererile sursa si se va actiona butonul Add pentru a realiza aducerea acestora in fereastra de proiectare a cererii. Dupa ce a fost precizata sursa de date, se inchide fereastra Show Table prin actionarea butonului Close.
Fereastra Select Query este impartita in doua zone :
Zona superioara, in care se vizualizeaza tabelele/interogarile, sursa de date, precum si relatiile definite intre acestea ;
Zona inferioara (Query Design) structurata astfel :
Linia Field: rezervata pentru definirea numelui atributului selectat;
Linia Table: destinata precizarii sursei de date;
Linia Sort : permite precizarea sensului sortarii pentru atributul din coloana respectiva ;
Linia Show : permite inhibarea afisarii realizarilor campului respectiv ;
Linia Criteria: ofera posibilitatea precizarii criteriilor de selectie prin introducerea expresiilor Access corespunzatoare;
Linia Or: permite precizarea mai multor criterii de selectie in cazul expresiilor Access, utilizand operatorul Or.
O data specificata sursa de date, definirea interogarii de selectie presupune parcurgerea urmatorilor pasi :
1) Precizarea atributelor ale caror realizari urmeaza sa le returneze cererea. Numele acestor atribute se vor preciza in grila Query Design, in randul Field, utilizand metoda drag-and-drop, care presupune selectarea cu mouse-ul a atributului din panoul superior si tractarea acestuia in linia Field.
2) Precizarea criteriului de selectie prin introducerea unei expresii Access valida in randul Criteria. Introducerea expresiei Access se face prin tastare sau se construieste prin intermediul generatorului de expresii (Expresion Builder).
3) Precizarea, daca este necesar, a campului/campurilor dupa care se doreste o eventuala sortare si sensul acesteia in linia Sort.
Modificarea unei cereri
Pentru a modifica o cerere, aceasta trebuie deschisa in modul Design. Modificarile se pot realiza inserand noi coloane sau stergand coloane deja definite.
FORMULARE
Obiectele tip formular sunt grupate in colectia Forms din fereastra bazei de date. Asupra acestei colectii sunt disponibile urmatoarele operatii:
New- creeaza un formular;
Design- deschide un formular existent pentru a fi modificat;
Open- lanseaza in executie formularul selectat.
Crearea si modificarea formularelor
Proiectarea asistata (wizard). Etapele necesare crearii unui formular sunt urmatoarele:
1) Se actioneaza butonul New din fereastra bazei de date pentru activarea asistentului New Form.
2) Se opteaza pentru una din variantele:
Design View – crearea formularului cade in sarcina exclusiva a utilizatorului ;
Form Wizard – utilizatorul va fi asistat la crearea formularului;
AutoForm: Columnar – Access va genera automat un formular de tip single form;
AutoForm: Tabular – se creaza automat un formular de tip tabular ;
AutoForm : DataSheet – se va genera automat un formular DataSheet ;
Chart Wizard – utilizatorul va fi indrumat in crearea unui formular ce va afisa datele sub forma de grafic ;
Pivot Table Wizard – noul formular va ingloba o tabela pivot generata prin aplicatia Excel (folosind tehnica OLE).
3) Se stabileste sursa de date (tabel sau interogare) a formularului.
Cand sursa de date este o tabela, proiectarea formularelor prin varianta Form Wizard presupune urmatoarele etape :
se selecteaza campurile din sursa de date, ce vor fi afisate in formular ;
se alege tipul de formular (Columnar, Tabelar,etc) ;
se stabileste imaginea de fundal pentru formular (Stone, Standard,etc) ;
se defineste titlul formularului, precum si modul in care va fi deschis formularul (pentru executie sau pentru modificare).
Proiectarea unui formular in varianta Design View. Alegerea acestei variante genereaza un formular gol in care utilizatorul isi poate defini propriile controale.
In Design View, un formular are urmatoarea structura:
Bara de titlu contine: – meniul sistem (permite operatii de manipulare: minimizare, maximizare, inchidere, mutare, etc);
– titlul formularului;
– butoanele de minimizare, restaurare, inchidere.
b) Bordura defineste chenarul ce va delimita formularul pe ecran.
c) Barele de defilare verticala si orizontala.
d) Antetul formularului (Form Header) este folosit pentru a afisa titlul formularului.
e) Antetul de pagina (Page Header) este o zona ce apare numai cand formularul va fi tiparit la imprimanta.
f) Sectiunea de detaliu (Detail) va contine toate controalele necesare afisarii, editarii inregistrarilor.
g) Subsolul de pagina (Page Footer) este afisat numai la tiparirea formularului si poate contine data curenta, numarul de pagina, etc.
h) Subsolul formularului (Form Footer) are aceleasi caracteristici cu zona de antet si poate sa contina, spre exemplu, totalul general sau diverse alte controale (butoane pentru salvare, adaugare, stregere de inregistrari, etc).
i) Butoane de navigare – sunt afisate numai in timpul executiei formularului si pot fi folosite pentru deplasari in cadrul inregistrarilor.
FORMULARE/SUBFORMULARE
Rolul subformularelor este de a actualiza mai multe tabele prin intermediul unei singure ferestre (formular). Subformularele sunt create, in general, pentru anumite tabele dependente (tabele in care campul comun este cheie externa), din cadrul unei relatii de tip 1-n.
Definirea unui subformular presupune inglobarea (includerea) unui formular in cadrul altui formular, primul devenind subformular, iar al doilea formular principal.
Pentru definirea unui subformular se procedeaza astfel :
Se deschide, in modul Design, formularul ce se doreste a fi formularul principal ;
Se activeaza fereastra bazei de date ;
Folosind tehnica drag-and-drop, se « depune « formularul ce se doreste a fi subformular, in interiorul formularului principal ;
Se salveaza formularul principal.
Orice modificare facuta ulterior asupra subformularului, ca obiect de tip formular, se va reflecta automat si in formularul principal.
Sincronizarea formular-subformular se realizeaza prin intermediul campurilor de legatura: cheia primara din sursa de date aferenta formularului principal si cheia externa din sursa de date aferenta subformularului.
RAPOARTE
Obiectele de tip raport se creeaza in etapa de exploatare a bazelor de date. Continutul lor poate fi vizualizat pe ecran sau se poate lista la imprimanta. Cu Microsoft Access se pot realiza obiecte tip raport, utilizand optiunea Report din meniul Objects si butonul de comanda New sau alegand comanda Report din meniul Insert.
Modalitatile de creare propuse de Microsoft Access sunt :
Design View – realizarea rapoartelor de catre utilizator, in functie de viziunea proprie a acestuia ;
Report Wizard – crearea rapoartelor este asistata de Wizard;
AutoReport: Columnar – generarea automata a rapoartelor, cu particularitatea ca datele dintr-o inregistrare sunt prezentate pe o singura coloana;
AutoReport: Tabular – generarea automata a rapoartelor cu datele organizate sub forma tabelara;
Chart Wizard – crearea de rapoarte cu grafice;
Label Wizard – crearea de rapoarte de dimensiunile cerute pentru imprimarea lor pe o eticheta, asistat de Wizard. Sunt utile in corespondenta ori in etichetarea produselor comercializate.
Crearea rapoartelor cu instrumentul Wizard
Pentru o realizare rapida a unei situatii complexe, prezentate intr-una dintre formele standard propuse de Microsoft Access, se poate folosi optiunea Report Wizard.
Etapele definirii asistate a structurii unui raport sunt urmatoarele :
1) Selectarea din meniul principal al aplicatiei, a optiunii Insert , apoi Report ori din fereastra Database, lista Objects, butonul Reports apoi New, dupa care, in ambele cazuri, alegerea variantei Report Wizard din fereastra New Report.
2) Alegerea din lista derulanta Choose the table or query where the object’s data comes from:, a numelui tabelei ori interogarii stabilite drept sursa de date a raportului si activarea butonului OK.
3) In prima fereastra propusa de Wizard se pot alege campurile care vor alcatui structura raportului, cu ajutorul butoanelor <,<<,>,>> sau cu dublu click pe numele campului. Aceste campuri pot fi selectate din mai multe tabele ori interogari utilizand lista derulanta.
4) Precizarea criteriilor de grupare a datelor in raport. Gruparea datelor inseamna cautarea tuturor inregistrarilor din sursa de date care contin aceeasi valoare pentru campul stabilit drept criteriu de grupare si afisarea lor consecutiv, in raport.
5) In urmatoarea fereastra propusa de Wizard se stabilesc campurile, in functie de valorile carora datele din raport vor fi ordonate (sortate), precum si cele pentru care se vor executa operatii de sinteza (insumare, medie aritmetica, valori minime si maxime, din domeniul campului precizat).
6) In aceasta etapa, instrumentul Wizard propune mai multe feluri de prezentare a datelor in raport, precum si dispunerea pe verticala, orizontala.
7) Urmatorul pas consta in alegerea stilului (aldin, centrat, italic, etc), in care este afisata fiecare categorie de informatie.
8) Ultima etapa presupune stabilirea titlului raportului.
Daca utilizatorul doreste sa faca unele mici modificari privind structura raportului astfel creat, inainte de a activa butonul Finish, se selecteaza optiunea Modify the report’s design.
CAPITOLUL 7
PIATA DE LEASING IN ROMANIA
EVOLUTII ,POTENTIAL SI TENDINTE
–ANUARUL FINANCIAR 2004
7.1 RADIOGRAFIA PIETEI DE LEASING 2003
Leasingul s-a dovedit a fi unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei românești. Cu excepția anului 2002, piața de leasing a cunoscut o evoluție constantă, culminînd în 2003, cînd volumul contractelor de leasing a depășit pragul de un miliard de euro.
Astfel, valoarea bunurilor achiziționate în leasing a avansat, în 2003, la 1,12 miliarde de euro, comparativ cu 899,8 milioane de euro în anul anterior.
Evoluția ascendentă din ultimii ani poate fi explicată prin prisma mai multor factori, precum creșterea numărului de societăți de profil, dezvoltarea pieței și conștientizarea în rîndul clienților a avantajelor tranzacțiilor în leasing.
Piața românească are în jur de 100 de firme de leasing active, 35 dintre acestea, cu o cotă de piață de aproximativ 60%, fiind reunite în Asociația Societăților de Leasing din România (ASLR).
Volumul bunurilor finanțate în leasing de membrii ASLR a ajuns la circa 674,9 milioane de euro, respectiv la o valoare totală a contractelor (bunuri, dobînzi și comisioane) de l .427,5 milioane de euro. Estimările privind contractele încheiate de societățile nemembre ASLR indică un nivel de aproximativ 449,1 milioane de euro.
Din analiza datelor furnizate de membrii ASLR, în 2003 au continuat să predomine contractele de leasing financiar, care au reprezentat 92,65% din valoarea totală. Leasingul operațional are un aport de numai 7,35%.
Preferința pentru operațiunile de leasing financiar se explică prin definirea mult mai clară a acestei categorii de finanțări în comparație cu cel operațional.
Cei mai importanți clienți ai firmelor de leasing sînt persoanele juridice. Din totalul de 30.118 contracte aflate în derulare, majoritatea au fost încheiate de companii din sectorul privat, în vreme ce sectorul public deține o pondere de doar 1%. în ultimul an s-a observat însă o conștientizare și în rîndul sectorului public a avantajelor oferite de acest mod de finanțare.
Cea mai mare parte a contractelor de leasing încheiate a fost reprezentată de cele cu furnizori externi – 62,37% din valoarea acestora.
Valoarea operațiunilor de leasing cross-border (derulate de societăți de leasing nerezidente în România) reprezintă 5,8% din total, în jur de 39,14 milioane de euro. Ponderea leasingului cross-border în totalul datoriei private externe este de 17%.
Cel mai important segment al pieței de leasing continuă să fie reprezentat de autovehicule, ponderea acestuia ajungînd la 87,84%. Autoturismele și-au adjudecat 56,25% din total, fiind urmate de autoutilitare, vehicule comerciale și autobuze, cu 31,59% din total.
Pe poziția a doua se situează echipamentele industriale, cu o cotă de 5,9%. Urmează echipamentele agricole (2,32%), imobilele (1,7%), în timp ce birotica și tehnica medicală au împreună o pondere de 2,19%.
Potrivit datelor ASLR, avioanele și vapoarele achiziționate în leasing cumulează 0,03%, iar segmentul de material rulant reprezintă 0,02% din totalul contractelor încheiate pînă la finele anului 2003.
7.2 Legislație
Intr-un chestionar al Lcaseurope (Federația Europeană a Asociațiilor de Leasing) privind principalele riscuri ale industriei, companiile românești au menționat, în ordinea importanței, cadrul legal, fiscalitatea, reglementările contabile și cele bancare.
Se pare că temerile au fost justificate ținînd cont de faptul că anul 2004 a debutat tumultuos, prin declarația de intenție a ministrului delegat pentru comerț, Eugen Dijmărescu, de a anula facilitățile privind aplicarea taxelor vamale la valoarea reziduală pentru importurile de autoturisme. Principalele explicații ale acestei măsuri constau în protejarea pieței inlerne și reducerea deficitului comercial.
Actualul regim vamal prevede ca autovehiculele provenite din Statele Unite și Asia sînt scutite de plata taxelor vamale la momentul introducerii în țară, urmînd ca aceasta să se facă la sfîrsitul perioadei de leasing, calculată la valoarea reziduală situată, de regulă, la 20% din valoarea în vamă a mașinii. Datorită faptului că taxele vamale pentru autovehiculele fabricate în Comunitatea Europeană și în țările CEFTA au fost eliminate din ianuarie 2002, măsura propusă ar fi afectat considerabil doar costul achizițiilor în leasing pentru autovehiculele din afara spațiului european. Anunțul lui Eugen Dijmărescu a dus la o reacție dură din partea reprezcntanțiilor companiilor de leasing, dar și a dealerilor de astfel de mașini, care, prin asociațiile lor, ASLR și APIA (Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile), au determinat guvernul să renunțe la această propunere. Dincolo de insecuritatea creată de incident, faptul că presa a dezbătut pe larg această problemă a adus un plus de notorietate pentru ceea ce înseamnă operațiunile de leasing. Anul 2003 a debutat prin apariția Ordonanței de Guvern 36/2003, act normativ prin care societățile de leasing au fost încadrate în aceeași categorie cu instituțiile de credit. Prin această încadrare, actul normativ a eliminat limitarea deductibilității dobînzilor aferente operațiunilor de leasing în funcție de gradul de îndatorare prevăzut inițial în Legea 414/2002 privind impozitul pe profit. Ordonanța nu a avut însă caracter retroactiv, acest lucru fiind resimțit în rezultatele pieței din prima parte a anului.
Actuala formă a proiectului de Cod fiscal, intrat în vigoare de la l ianuarie 2004, simplifică definiția leasingului financiar prin înlăturarea uneia din cele patru condiții prevăzute în OG 51/1997, republicată, privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.
Condiția care nu se va mai regăsi în noua definiție a leasingului financiar se referă la faptul că utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului, iar prețul de cumpărare va reprezenta cel mult 50 la sută din valoarea de intrare (piață) pe care acesta o are la data la care opțiunea poate fi exprimată.
Potrivit Codului fiscal, leasingul financiar trebuie să îndeplinească cel puțin una din următoarele condiții:
l. riscurile și beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului luat în leasing să fie transferate utilizatorului, în momentul în care contractul produce efecte;
2. în contract să se prevadă expres transferul proprietății asupra bunului către utilizator la momentul expirării contractului;
3. perioada de leasing să depășească 75% din durata de utilizare a bunului. Aceasta durată urmează să fie stabilită prin Codul fiscal.
Orice contract de leasing care nu îndeplinește condițiile amintite este un contract de leasing operațional.
ASLR pregătește, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, modificarea și îmbunătățirea OG 51/1997, republicată („Legea leasingului")- Perfecționarea cadrului juridic urmărește o mai mare contribuție a leasingului la dezvoltarea climatului investițional și a economiei reale în România.
„Prin noua lege, dorim ca firmele de leasing să fie asimilate instituțiilor de credit, evitîndu-se percepția potrivit căreia industria de leasing furnizează servicii generale", a declarat vicepreședintele ASLR, Dan Stoica.
Potrivit oficialilor Asociației, noua lege a leasingului își propune să facă o diferențiere clară între leasingul operațional și cel financiar, să definească operațiunile de leasing „cross-border", „buy-back" și „sales and lease-back".
De asemenea, ASLR propune posibilitatea de a se conveni între părți valoarea reziduală a bunului, urmînd ca valoarea de 20% să se păstreze pentru rațiuni fiscale.
Un alt aspect avut în vedere este majorarea capitalului social minim, de la 500 de milioane de lei, cît prevede legislația actuală, la 100.000 de euro. Cu toate că saltul este foarte mare, inițiatorii legii apreciază că măsura este absolut necesară pentru păstrarea credibilității companiilor de leasing în fața refinanțatorilor. Mai mult decît atît, reglementările noului Acord de la Basel (Basel II) care vor fi preluate de România într-o directivă europeană prevăzută să intre în vigoare în 2006-2007, pun un accent deosebit pe principiul adecvării capitalului, ceea ce presupune o condiționare directă între sumele finanțate și capitalurile proprii.
Asociația propune, de asemenea, menționarea în noua lege a dreptului utilizatorilor de leasing de a nu intra la masa credală în caz de faliment al societății de leasing, dar și simplificarea procedurilor de recuperare a pagubelor suferite de finanțator. O altă inițiativă se referă la plata taxelor notariale în cazul leasingului imobiliar. Proiectul ASLR prevede ca taxele notariale să se plătească o singură dată, în momentul contractării leasingului – cînd lesorul devine proprietarul imobilului. Se încearcă astfel evitarea repetării plății acestor taxe, în momentul finalizării contractului – cînd se face transferul de proprietate de la finanțator la client, așa cum se procedează în prezent. Oportunitatea existenței unei instituții de supraveghere pe piața leasingului este o alta problemă discutată în cadrul ASLR. Președintele Asociației, Cornel Coca Constantinescu, a apreciat că un organism de reglementare în domeniu va fi necesar în momentul în care se va pune stringent problema adecvării capitalului societăților de leasing, o dată cu intrarea României în Uniunea Europeană.
Noile reglementări bancare, în vigoare la l februarie 2004, care limitează practic accesul persoanelor fizice la creditul auto, ar putea face mai atractiv leasingul.
Prin introducerea obligativității ca avansul, în cazul creditului bancar, să fie de cel puțin 25% din valoarea mașinii în cazul neexistenței unui girant, iar rata să nu depășească 30% din venitul net al familiei, leasingul ar putea cîștiga teren tocmai prin flexibilitatea pe care o oferă. Nefiind afectate de normele BNR și în condițiile în care autovehiculul rămîne în proprietatea finanțatorului, societățile de leasing sînt mult mai accesibile pentru clienții persoane fizice care nu îndeplinesc rigorile bancare.
Un alt act normativ care va afecta în principal companiile de leasing independente este noua Lege bancară. Proiectul de lege care va înlocui Legea 58/1998 prevede că, începînd cu data aderării României la Uniunea Europeană (UE), instituțiile bancare vor putea să deruleze activități de leasing financiar în mod direct.
Potrivit reprezentanților din industrie, după această dată, companiile de leasing, altele decît cele afiliate băncilor, se vor orienta spre leasingul operațional.
în prezent, băncile pot desfășura operațiuni de leasing financiar prin societăți distincte, constituite în acest scop ca filiale ale băncilor. Noua lege va reglementa și activitatea grupurilor financiare.
7.3 Baza de date a rau-platnicilor în operațiunile de leasing
O problemă de mult timp discutată și la care s-a găsit o rezolvare este cea a rău-platnicilor în contractele de leasing. ASLR a reușit să pună în funcțiune, începînd cu luna noiembrie 2003, o bază de date cu persoanele fizice și juridice care au înregistrat incidente de plată în derularea contractelor de leasing.
Lansarea acestei liste are ca scop fluidizarea activității companiilor de leasing prin reducerea fraudei, în momentul în care un client va solicita o finanțare, societatea de leasing are posibilitatea sa acceseze, în tirnp real, baza de date a ASLR și să constate dacă solicitantul se regăsește sau nu pe lista de rău-platnici.
Banca de date reunea, la sfîrșitul lunii februarie 2004, în jur de 300 de rău-platnici. Administratorii acesteia au precizat însă că peste 99% din cazurile semnalate reprezintă întârzieri la plata ratelor (între 30 și 60 de zile), și în mai puțin de l % din cazuri s-a ajuns la rezilierea contractului.
In prezent, accesul la baza de date, introducere și interogare, se face doar de către societățile de leasing. Există însă semnale care indică faptul că, în viitor, informațiile cuprinse în ba/a de date a ASLR vor fi accesate și de alte instituții, precum societățile de asigurare sau băncile.
De altfel, reprezentanții ASLR poartă discuții cu Asociația Română a Băncilor (ARB) în vederea integrării bazei de date a rău-platnicilor din leasing în „Biroul de credit" înființat la sfîrșitul anului 2003 de către 24 de bănci comerciale. ,.în baza
principiului reciprocității, potrivit căruia doar cei care furnizează informații biroului pot beneficia de serviciile oferite, este de așteptat ca la acest sistem să participe și companii de leasing, societăți de investiții financiare, societăți de asigurări, furnizori de utilități, comercianți, companii de telefonie fixă și mobilă", susțin promotorii acestui sistem.
„Biroul de credit" va avea o bază de date cu toate creditele luate de persoanele fizice și juridice, ceea ce va permite băncilor să verifice solvabilitatea clienților și numărul de credite luate de aceștia.
„Biroul de credit" vine să completeze informațiile cuprinse în Centrala Riscurilor Bancare, unde sînt înregistrate doar creditele în valoare de peste 200 de milioane de lei și unde participanții sînt limitați la instituțiile de credit.
7.4 Competiție
Potențialul pieței, estimat de specialiști la cîteva miliarde de euro, a determinat numeroase companii, românești și străine, să investească în leasing.
Cu toate că la nivelul întregii țări există mii de companii care au trecut în obiectul de activitatea derularea operațiunilor de leasing, numărul companiilor active este în jur de 100. Așa cum s-a amintit anterior, 35 dintre acestea fac parte din asociație. Din punctul de vedere al valorii bunurilor finanțate, în ierarhia primelor 15 companii de leasing membre ale ASLR se află Porsche Leasing România, urmată de Afin România, BCR Leasing, Volksbank Leasing România, RCI Leasing România, Tiriac Leasing, Motoractivc, Romstal Leasing, TBI Leasing, HVB Leasing România, Internațional Leasing, Auto Italia, Romexterra Leasing, Planet Leasing și DRT Group. Potrivit reprezentanților asociației, aceste companii reprezintă aproximativ 85% din piața de leasing la nivelul asociației și circa 51 % din totalul pieței românești.
Topul realizat indică, astfel, o piață cu un grad de concentrare ridicat, în condițiile în care primele zece companii dețin o cotă de piață de 78% la nivelul ASLR și în jur de 48% din total. Interesant este și faptul că toate cele patru companii de leasing afiliate unor bănci, membre ale ASLR în 2003, se află în primele 15 poziții, în timp ce primele două poziții sînt deținute de companiile captive.
Deși nu fac parte din ASLR, companii de leasing precum BRD Sogelease, Alpha Leasing, Finans Leasing, UniCredit Leasing, etc. cumulează o cotă de piață semnificativă în totalul finanțărilor.
Piața de leasing din România este structurată în companii afiliate unor bănci, producători sau furnizori de produse (captive) și firme de leasing independente, printre acționarii cărora se găsesc, în general, fonduri de investiții și persoane private. Această structură conduce la diferențe între serviciile de leasing oferite în funcție de strategia fiecărei firme, a concepției pe care o are în privința riscului, ceea ce înseamnă diferențe de preț pentru serviciile oferite, disponibilitate și flexibilitate în tranzacții.
Astfel, în timp ce societățile de leasing afiliate băncilor au o arie largă de acțiune, neadresîndu-se în mod special unei anumite categorii de clienți, societățile captive au ca principal scop promovarea produselor comercializate sau fabricate de furnizor, respectiv, producător. La rîndul lor, societățile independente caută să își dezvolte poziția pe piață prin specializarea pe finanțarea anumitor tipuri de echipamente. O altă diferențiere a pieței apare datorită dificultății accesului la finanțare, companiile de leasing ce aparțin unor bănci avînd o ofertă mai bună comparativ cu cea a companiilor independente. Dacă firmele de leasing care aparțin de bănci își promovează serviciile folosind rețeaua teritorială de sucursale, pentru a-și extinde activitatea, societățile independente sînt nevoite sa apeleze la agenți de vînzări pe zone geografice sau să-și deschidă filiale în diverse orașe. Și în acest an, companiile de leasing au deschis sucursale în țară, dar nu în ritmul din anii anteriori.
Slaba reprezentare la nivel local a companiilor de leasing recunoscute pe piață oferă însă posibilitatea societăților locale să își întărească și să își dezvolte poziția pe piață. Convergența piețelor financiar-bancare a devenit realitate în mediul de afaceri românesc, băncile Romexterra, Piraeus și Egnatia înfnnțînd propriile companii de leasing. Astfel, leasingul a devenit un serviciu inclus în structura de grup promovată în acest an intensiv de Banca Comercială Română, Banca Transilvania și Banca Romexterra. La rîndul lor, reprezentanții Banc Post și CEC au anunțat intenția de a se orienta în acest an către operațiunile de leasing. O apariție notabilă pe piață, în septembrie 2003, este cea a companiei de leasing imobiliar, ImoFinance din Cluj, înființată de fostul președinte al Băncii Transilvania, losif Pop. Societățile de leasing existente pe piață s-au dezvoltat continuu, afirmație susținută de faptul că firme precum Porsche Leasing România și International Leasing și-au înființat companii de brokeraj în asigurări (Porsche Broker Asigurări și International ,Leasing Insurance Broker) sau, în cazul TBI Leasing, companii de ereditare pentru bunuri de larg consuni – TBI Credit.
7.5 Piața de capital – sursă alternativă de refinanțare
Băncile, acționarii si fondurile de investiții au rămas principalele surse de refinanțare disponibile ale contractelor de leasing. Din estimările făcute pentru 2001 și 2002. rezultă că 7% din creditele acordate de bănci, în România, s-au îndreptat spre societățile de leasing.
Atragerea surselor de finanțare necesare activității reprezintă principala dificultate înregistrată de societățile de leasing, astfel că acestea au căutat pe piața de capital surse alternative de finanțare.
Astfel, după reușita celor două emisiuni lansate de Internațional Leasing, din mai 2000 si martie 2002, în octombrie 2003 a venit rîndul celor de la TBI Leasing să se împrumute prin emisiune de obligațiuni.
Faptul că prima emisiune de obligațiuni TBI Leasing, în valoare de 24,5 miliarde de lei, s-a finalizat cu două zile înainte de termenul limită, a încurajat compania pentru o noua emisiune planificată pentru acest an.
De asemenea, BCR Leasing a lansat, în perioada 8-26 martie 2004. o emisiune de obligațiuni corporative în valoare de 75 de miliarde de lei, cu o dobîndă de 6% în euro.
7.6 Leasingul – sursă de finanțare a investițiilor
Intr-un clasament recent realizat de Leaseurope. privind locul pe care îl ocupă operațiunile de leasing în volumul total de investiții. România ocupă poziția a patra cu o pondere de 14,17%, fiind devansată doar de Franța- 16,7%, Italia – 16,0% și Marea Britanic – 14,6%. România se află în fața unor țări precum Austria- 13,7%, Suedia- 13,1% sau Germania – 11,9%. Acest top vine în sprijinul ideii promovate de reprezentanții industriei de profil, potrivit căreia autoritățile și sistemul economic trebuie să vadă în leasing o sursă de finanțare a investițiilor,
„Ceea ce a fost pînă acum a fost generat de niște condiții speciale ale pieței de consum, dar sînt convins că în viitor, cît de curînd, leasingul se va transforma într-un motor de susținere a investițiilor", a declarat Dan Stoica, vicepreședintele ASLR. Argumentele specialiștilor sînt acelea că prin apelarea la leasing este posibilă renovarea fondurilor întreprinderilor, achiziționarea de tehnică nouă, atingerea indicilor calitativi și cantitativi de producție și finanțare.
De altfel, în practica internațională, leasingul este recunoscut ca una din cele mai importante activități invcstiționale. Implicarea activă a instituțiilor financiare internaționale în dezvoltarea si susținerea leasingului în întreaga lume demonstrează, o dată în plus, aeestlucru.
Bazîndu-se pe ideea că investiția în leasing contribuie la dezvoltarea economică a unei țări, International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale, a avut inițiativa înființării, în 1994. a uneia din primele societăți de leasing din România, Romlease, în prezent cunoscută sub denumirea UniCredit Leasing România. La rîndul lor. Banca Europeană pentru Reconstrucție si Dezvoltare (BFRD) si Uniunea Europeană (UE) apreciază că dezvoltarea activităților
de leasing financiar reprezintă un element esențial pentru continuarea tranziției spre o economie de piață. Prin liniile de credit acordate anual instituțiilor financiar-bancarc din România ce implică dobînzi mai mici și scadențe mai mari, se intenționează facilitarea accesului IMM-urilor la echipamentele necesare.
In ultimii doi ani, Raiffeisen Leasing România, BRD Sogelease si BT Leasing Transilvania au beneficiat de linii de finanțare BERD.
Un studiu realizat, în vara anului 2003. de BRD Sogelease în colaborare cu societatea de consultanță Admis Advisors a evidențiat preferința firmelor românești de a-și finanța activitatea, în proporție de 95%, din surse interne.
Analiza a fost întocmită în urma chestionării a l .000 de companii autohtone, cu încasări de minimum 300.000 de dolari anual și care acoperă geografic principalele 20 de orașe din punctul de vedere al importanței economice.
Potrivit analizei, 57% dintre cei intervievați au ales ca sursă de finanțare leasingul, 47% au optat pentru un credit bancar și 10% s-au împrumutat de la partenerii de afaceri. Studiul arată că, de la înființarea companiilor chestionate și pînă în prezent, principalul motiv în alegerea surselor proprii ca
modalitate de finanțare îl reprezintă, pentru 62% dintre subiecți, avantajele unui cost financiar mai redus și pentru 58% un grad de accesibilitate mai ridicat.
De asemenea, politica promovată de companie reprezintă un alt element luat în calcul în decizia de apelare la finanțare prin surse interne de către 41 % din companiile intervievate, în timp ce avantajele fiscale interesează în proporție de 23%.
Autorii analizei apreciază ea, în următorii doi-trei ani, nu vor interveni modificări substanțiale în privința alegerii modalităților de finanțare, 73% din companii mergînd pe surse proprii, în vreme ce 37% vor apela la credite bancare, 3 1% vor prefera leasingul și doar 4% vor rămîne fideli surselor atrase de la partenerii de afaceri.
In decursul activității unei societăți, împrumuturile bancare au reprezentat opțiunea a 48% din companiile respondente, în vreme ce 35% nu au avut acces la alte servicii financiare.
Conform studiului, aproximativ jumătate din companiile intervievate vor alege, în următorii trei ani. leasingul ca modalitate de finanțare, motivul invocat fiind costul financiar mai redus. Toluși, 65% din companii evită leasingul din cauza faptului că nu își pot exercita dreptul de proprietate asupra bunului pe parcursul derulării contractului.
Dobîndă mai mare la leasing reprezintă un impediment pentru 51% din firmele intervievate, iar imposibilitatea transferării obligațiilor de plată către o terță parte constituie o piedică pentru 43% din companii.
7.7 Cum a influențat creșterea euro plata ratelor de leasing
Marea majoritate a societăților de leasing oferă finanțare în dolari sau euro. Moneda europeană a crescut spectaculos, de la 35.860 la sfîrșitul lunii ianuarie 2003, la 40.630 în sfîrșitul lunii ianuarie 2004. Astfel, dacă la începutul anului trecut, pentru o rată de 250 de euro, clientul scotea din buzunar 8.965.000 lei, rata din ianuarie 2004 1-a costat 10.157.500 lei, mai mult cu 1,1 milioane de lci.
Reprezentanții companiilor de leasing susțin că, în ciuda efortului suplimentar al clienților, nu s-a înregistrat o creștere a ratei de incidente de plată.
Avantajați au fost cei care au achiziționat bunuri în dolari, nivelul mondci americane în luna ianuarie 2004 (32.760 lei) situîndu-se aproximativ la nivelul lunii martie a anului 2002 (32.887 lei) și sub nivelul înregistrat în ianuarie 2003 (33.130 lei).
7.8 Potențial și tendințe
Urmînd cursul normal al dezvoltării, societățile de leasing au început să se diferențieze în funcție de serviciile oferite, să se facă cunoscute prin finanțarea unor obiecte specifice diferitelor nișe de piață. In același timp. popularizarea conceptului de leasing a dat posibilitatea firmelor să promoveze instrumente superioare de finanțare.
Cu toate că numărul operatorilor pe piața de leasing din România este în creștere, leasingul continuă să nu fie exploatat la nivelul potențialului, estimat de specialiștii români împreună cu Leaseurope și Banca Mondială la 4-5 miliarde de euro. Prin urmare, este de așteptat ca acest sector să cunoască o dezvoltare susținută în următorii ani.
Trecerea la etapa superioară a dezvoltării pieței de leasing este condiționată însă de continuarea creșterii economice și de îmbunătățirea climatului de afaceri în România.
Datele pe 2003 arată că leasingul s-a dovedit un produs adaptat necesităților pieței românești, în ciuda implicațiilor în general nefavorabile ale cadrului legislativ.
Principalii factori de succes pot fi considerati îmbunătățirea calității portofoliilor companiilor de leasing, disponibilitatea surselor de finanțare și analiza riguroasă a bonității financiare a clienților.
Printre provocările leasingului se numără accesul la sursele de rcfinanțare pe termen lung, erodarea avantajelor legate de impozitare, schimările legislative, lipsa unei piețe secundare pentru echipamente și concentrarea serviciilor de leasing la nivelul grupurilor financiar-bancare.
La fel ca și în alte țări europene, leasingul auto va continua să dețină o pondere importantă în total finanțări, dar va cunoaște o creștere accelerată leasingul de echipamente și leasingul imobiliar.
Inirarea în vigoare a noii legi bancare care va permite băncilor, ca o dată cu aderarea României la UE, să deruleze, fără intermediari, operațiuni de leasing financiar, va înăspri concurența pe segmentul leasingului financiar și va duce automat la o îmbunătățire a ofertei prin scăderea costului și la
orientarea companiilor de profil către leasingul operațional.
Creșterea nivelului de pregătire și informare a clienților alături de intrarea pe piață a noi companii internaționale puternice vor accentua bătălia pe piață, noile condiții generînd un proces firesc de fuziuni și achiziții.
Căile de supraviețuire rămîn, astfel, flexibilitatea, specializarea, pachetele de servicii, derularea de noi forme de leasing.
CAPITOLUL 8
CONCLUZII SI PROPUNERI
8.1 Concluzii și propuneri
Progresul tehnic al erei noastre în viața economică, socială și culturală a societății moderne , reclamă permanent înlocuirea bunurilor mobile și imobile. Pentru procurarea acestora și finantare, leasingul se dovedește un instrument deosebit de util și eficient.
Datorită progresului tehnic contemporan, în special mijloacele de producție sunt depasite frecvent în numai câțiva ani. Afacerile de leasing, prin contractele de tipuri moderne, asigură facilități importante întreprinderilor de a menține mijloacele lor de producție la un nivel modern și eficient, deoarece obiectul de leasing, ajuns la un oarecare grad de amortizare, poate fi restituit sau valorificat pe alte căi și din utilizatorul de leasing se pot lua noi decizii investiționale.
Leasingul, ca împrumut de investiții și finanțare, este un factor foarte important în perioada revoluției tehnice contemporane și din această cauză evoluția și gradul lui de perfecționare este aproape nelimitat în timp și spațiu.
Istoria dezvoltării leasingului din țara noastră este foarte scurtă și începutul afacerilor de leasing se localizează la perioada anului 1998. În cadrul economiei de piață, afacerile de leasing s-au dezvoltat într-un ritm considerabil. Azi, leasingul se bucură și în țara noastră de aprecieri unanime în rândul oamenilor de afaceri, dar și in randul persoanelor particulare care doresc să-și procure bunuri mobile și imobile sub formă de obiecte de leasing. Din acest punct de vedere este semnificativ volumul ridicat al afacerilor de leasing cu automobile și computere procurate de către populație prin intermediul contractelor de leasing. În ultimii ani s-au constituit multe societăți cu profil de afaceri de leasing și instrumentul de investiții și finantare s-a răspândit pe întreg teritoriul țării noastre.
De asemenea și marile concerne internaționale au pătruns în țara noastră prin extinderea leasingului, contribuind cu acest segment modern de afaceri la sistemul de globalizare a economiei mondiale de piață.
Leasingul, în sine, nu este numai un instrument de finantare, ci și unul de investiții, ceea ce însemnă că durata lui de acționare va trebui să fie mai îndelungată. Dacă ne gândim la leasingul de bunuri imobile și la cel de bunuri mobile, privind dezvoltarea industrială,tehnologică, la nivelul cunostintelor stiințifice, tehnice mondiale, atunci perfecționarea și existența duratei de contractare prin leasing va reprezenta și în țara noastră noi orizonturi de progres și evoluție. Un aspect pozitiv din cauza uzurii morale avansate a mijloacelor tehnologice, îl poate avea și obținerea unor aprobări excepționale pentru amortizarea rapidă a unor categorii de obiecte de leasing, care ar imbunătăți proporția de acoperire între durata contractului de leasing și durata convențională tehnică de amortizare a obiectelor de leasing.
Pentru societățile comerciale care nu au posibilități financiare și care doresc să-și achiziționeze utilaje și echipamente, leasingul este un pas înainte în finanțare.
Tehnica de finanțare prin leasing presupune un risc ridicat, dar este accesibila și agenților economici care nu pot obține credite la bănci. Interesul practic al leasingului este de a asigura finanțarea întegrală, prin fondurile împrumutate, a unui proiect de investiție , fară a necesita din partea beneficiarului constituirea de măsuri asiguratorii.
Leasingul, ca formă de finanțare are următoarele avantaje:
Obținerea bunului dorit de către utilizator,
Valoarea ratelor, ca și celelalte cheltuieli aferente ratelor, dobânzilor, comisioanelor, la persoanele juridice, sunt înregistrate pe cheltuială, neafectându-i utilizatorului eventualele fonduri de investiții,
În cazul mașinilor , utilajelor, utilizatorul le folosește numai atât timp cât are nevoie și nu este supus riscului uzurii morale, întrucât acesta nu este proprietar,
Utilizatorul elimina costul mare al achiziționării acestora, evitând riscul ca produsele realizate cu aceste masini să nu fie solicitate pe piață în viitorul apropiat sau mai indepărtat,
Dacă utilizatorul doreste să devină proprietar, beneficiază de un rabat, datorită scăderii prețului de vânzare al utilajului în perioada următoare,
Permite utilizatorului pătrunderea pe noi piețe, cu produsele rezultate în urma achiziționării de utilaje în sistem leasing, în condiții de competitivitate cu alți concurenți,
Scutirea de taxe vamale pe durata contractului de leasing,
Utilizatorul beneficiază imediat de rezultatele exploatării bunurilor,
De regulă, costurile sunt mai mici decât veniturile.
De regulă, leasingul este mai costisitor decât creditul bancar, motiv pentru care se va recurge la o asemenea operațiune numai dacă sumele economisite pot fi plasate în tranzacții profitabile sau dacă beneficiarul nu dispune de alte surse de finanțare.
Leasingul se justifică numai dacă bunul este exploatat pe întreaga durată a locației și dacă profitul obținut este mai mare decât cheltuiala de exploatare și de închiriere.
Poate conduce la riscul pierderii tuturor drepturilor de proprietate în cazul în care nu se respectă contractul de către chiriaș sau locator.
Avantajul reducerii impozitului pe profit în cazul leasingului operațional.
Pentru societatea de leasing, riscurile pot crește pe masura creșterii beneficiarilor.
Pentru a putea promova leasingul, în România, se au în vedere :
existența unui mediu care să favorizeze cererea pentru obiective aferente leasingului,
constituirea cadrului legislativ, astfel încât leasingul să devină o activitate fiabilă, eficientă pentru toți partenerii de afaceri interesați în această formă de fianațare a imobilizărilor.
Cadrul legal care ar trebui creat pentru operațiunile de leasing reprezintă un factor favorabil dezvoltării tranzacțiilor, în sensul că toate bunurile imobilizate achiziționate din import și care nu se fabrică în țară, să fie scutite de taxe vamale și TVA, chiar dacă acestea sunt cumpărate la valoarea reziduală.
BIBLIOGRAFIE
Dumitru C, Ristea M-„ Contabilitate aprofundată”, ed Lucman Buc 2002
Dumitru C, Ristea M- „Contabilitate financiară”, ed Margaritar Buc 2002
Feleaga N, Ionascu Ion-„Tratat de contabilitate financiară vol 1 și 2” ed Economică, Buc 1999
Feleagă N- „Standarde Internaționale de Contabilitate”, ed Economică București 2000
Feleaga N, Malciu L-„Politici și opțiuni contabile”, ed Economică, Buc 2002
Florescu Vasile-„Baze de date. Fundamente teoretice și practice”,
Ed InfoMega 2002
– Molico Tatiana, Wunder Eugen- „Leasingul un instrument modern de
investitie si finantare” , Ed CECCAR, București 2003
– OMF pentru aprobarea Normelor privind înregistrarea în contabilitate a
operatiunilor de leasing, MO 333/14.07.1999
– OG Nr51/1997 – republicată MO nr9/12.01.2000
– „Standardele Internaționale de Contabilitate 2002 IASC 17”
Ana Stoian- „Contabilitate și gestiune fiscală”, ed. Mărgăritar 2002.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sistemul Informational Privind Contabilitatea Si Gestiunea Leasingului (ID: 149239)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.