Efectele Poluarii Si Impactul Asupra Vegetatiei Forestiere

CAPITOLUL I

1.1 EFECTELE POLUARII SI IMPACTUL ASUPRA VEGETAȚIEI FORESTIERE

Dezvoltarea economica a Romaniei incepand cu deceniul al saptelea al secolului trecut s-a vazut simtita si in [NUME_REDACTAT],fabrica de procesare a minereurilor creeaza noi capacitati de productie ,modernizari si implicit cresterea fenomenului de poluare .Cresterea productiei economice de la an la an atrage dupa sine accelerarea fenomenului de poluare . Astfel, dacă in 1960 poluarea nu afecta mai mult de 100ha, , în anul 1975 suprafata afectata creste pana la 1700 ha , ca peste numai cinci ani (1980) aceasta să se ridice la aproape 8000 de hectare.Odata cu poluarea solului creste si procesul de vatamare al arboretelor,astfel, suprafața arboretelor încadrate în zona I de poluare, cu vătămarea cea mai accentuată, a fost estimată, numai în [NUME_REDACTAT] Mediaș, la 120 ha în 1973, la 900 ha în 1978, la aproape 2600 ha în 1988 și la peste 4500 ha în 1999. Cele mai afectate păduri din cuprinsul [NUME_REDACTAT] Mediaș sunt cele din UP II Micăsasa și din UP III Târnava, urmează UP I [NUME_REDACTAT] și UP IV Boian. Poluarea atrage efecte negative asupra puietilor atat in regenerarile naturale cat si in cele artificiale .Efectele nocive ale dezvoltarii puietilor scad odata cu cresterea distantei de epicentrul poluarii . Plantațiile efectuate în condiții de poluare intensă a solului au un procent mic de reușită, iar dacă nu sunt însoțite de măsuri speciale (amendări, fertilizări ș.a), care măresc substanțial costul, pot fi total compromise. Un singur exemplu în acest sens este edificator: la lucrările de împădurire efectuate între anii 1994 si 1998, cu toate completările făcute în anii ulteriori plantației, procentul de reușită a variat între 12 și 95%, fără să se ajungă, peste tot, la starea de reușită definitivă.Eroziunea solului si alunecarile de teren au sporit gradul de nereusita al impaduririlor. Ca urmare a poluării s-a redus foarte mult – până aproape de anularea totală – capacitatea de exercitare a funcțiilor de protecție ale arboretelor: climatică, hidrologică si antierozională, igienico-sanitară, de agrement și chiar funcția antipoluantă. Pe fondul general al unor factori favorizanți – pantă accentuată, substrat petrografic friabil, alternanța stratelor diferite de roci, deficitul de apă din sol ș.a. – vătămarea puternică sau dispariția totală a vegetației sub impactul poluării au constituit ultima verigă ce a condus la declanșarea unor procese intense de versant.O alta cauza care a contribuit la degradarea continua a terenurilor au fost si incendiile de padure datorate curatirilor necorespunzatoare a terenurilor agricole.Asocierea tuturor factorilor mentionati au dus la debazificarea,acidificarea si destructurarea solurilor atat din fondul forestier cat si a terenurilor agricole.

1.2 LUCRĂRI DE RECONSTRUCȚIE ECOLOGICĂ REALIZATE

Suprafața totală parcursă cu lucrări de reconstrucție ecologică prin împădurire în teritoriul intens poluat din zona [NUME_REDACTAT] însumează 644 ha, din care în fond forestier 470 ha și în perimetre de ameliorare din afara fondului forestier 174 ha.

Lucrări de reconstrucție ecologică realizate în [NUME_REDACTAT] Mediaș, în intervalul 2003-2013

Lucrările de reconstrucție ecologică s-au realizat atât pe suprafețe degradate din fond forestier, cât și pe suprafețe preluate de la diverși proprietari care s-au constituit în perimetre de ameliorare delimitate și aprobate conform legislației în vigoare.

1.3 SITUAȚIA SUPRAFEȚELOR PRELUATE ȘI CONSTITUITE ÎN PERIMETRE

1.Terenuri degradate preluate de la [NUME_REDACTAT] Statului

a) Perimetrul IFundatura Bazna 16,72 ha

2.Terenuri degradate preluate de la [NUME_REDACTAT] din zona afectat

[NUME_REDACTAT] II – [NUME_REDACTAT] 34,41 ha

[NUME_REDACTAT] Mică – Soroștin 71,20 ha

[NUME_REDACTAT] Mică – șoroștin 71,20 ha

3. Terenuri achiziționate prin cumpărare de la diverși proprietari

[NUME_REDACTAT] Copșei 98,10 ha

1.4 FINANȚAREA LUCRĂRILOR SE REALIZEAZĂ DIN:

Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică

Fonduri bugetare alocate pentru aceste scopuri

Fonduri proprii constiuite la nivelul ocoalelor silvice sub denumirea de fond de conservare și regenerare a pădurilor.

1.5 SURSE DE POLUARE ȘI PRINCIPALELE SUBSTANȚE POLUANTE

SC.SOMETRA SA.si SC.CARBOSIN SA.din orasul COPSA MICA sunt principalii factori poluatori al padurilor [NUME_REDACTAT] Medias ,prima avand ca obiect de activitate extragerea minereurilor neferoase iar a doua cu profil chimic.

SC SOMETRA SA a luat ființă în anul 1939, în scopul obținerii zincului metalurgic, funcționând initial cu trei cuptoare de distilare, pentru ca, din 1948, capacitatea sa crească prin intrarea în funcțiune a încă cinci cuptoare. În anul 1955 s-a dat în exploatare o instalație de producere a acidului sulfuric (necesar pentru extragerea metalelor grele) care a fost extinsă în 1966, concomitent cu înființarea unei instalații de aglomerare a concentratelor zinco-plumboase. În anul 1983 a fost pusă în funcțiune o instalație de valorificare a stibiului metalic, iar în 1988 a fost construit coșul de dispersie înalt de 250 m. Nivelurile realizate la principalele produse în anul 1989 au fost următoarele: acid sulfuric 43.490 tone (față de 126.000 t/an capacitate proiectată), plumb electrolitic 23.519 tone (fată de 38.000 t/an proiectat), zinc metalurgic 29.840 tone, pulbere de zinc 2.094 tone, cadmiu 19 tone, bismut 29 tone, stibiu 195 tone. Începând din 1990 producția a scăzut continuu pana în 1995-1996 când, la unele sortimente, s-a atins din nou nivelul din 1989. În același interval de timp (1990-1996) s-au făcut o serie de eforturi financiare pe linie de retehnologizare, constând din îmbunătățirea instalațiilor de purificare a gazelor la stația de aglomerare și la furnal, finalizarea lucrărilor la coșul înalt, introducerea unui nou sistem de filtrare a pulberilor.SC CARBOSIN SA, înființată în anul 1935, a avut ca obiectiv principal producerea de negru de fum prin chimizarea gazului metan. În perioada 1950-1970 au fost date în funcțiune noi instalații de negru de fum, precum și de producere a acidului formic si oxalic, a metacrilatului de metil. Produsele societătii au reprezentat principalele materii prime pentru fabricarea de diverse articole tehnice din cauciuc (anvelope, curele de transmisie, benzi transportoare, îmbrăcăminte si încăltăminte de protectie), dar au avut întrebuințare si în industria chimică industria de medicamente, în agricultură etc. Producția de negru de fum de diverse tipuri, în anul 1989 a fost de 24.400 tone (față de o capacitate proiectată de 63.000 t/an), după care aceasta s-a diminuat continuu pana în 1993 când unitatea a fost dezafectată. Poluarea cu pulberi de negru de fum a afectat o fâșie de teren lungă de peste 20 km, cu o lățime de 5-6 km.Ca urmare a unei poluări istorice (de peste 60 ani) si a unei poluări prezente , zona [NUME_REDACTAT] reprezintă o zona afectată de poluarea atmosferică, caracterizată de calitatea necorepunzătoare a aerului ambiental, poluarea apelor de suprafață , poluarea solului, degradarea calitativă a produselor vegetale și riscul posibil asupra stării de sănătate a animalelor și a oamenilor din zonă. De obicei, măsurile de control al poluării aerului se focalizează pe limitarea emisiilor, astfel încât concentrațiile poluanților în aerul ambiental să nu depășească valorile stabilite de standarde, valori care au la bază lipsa oricăror efecte adverse asupra sănătății. SC SOMETRA SA reprezintă principalul agent poluator din [NUME_REDACTAT], aceasta fiind o societate cu profil de metalurgie neferoasă . Impactul negativ al emisiilor de SO2 și pulberi cu conținut de metale grele este semnificativ asupra tuturor factorilor de mediu din zonă.

GRAFIC-CONCENTRATI-MEDII-DE-SO2

CAPITOLUL II

CAP II 2.1. DATE GENERALE

2.1.1 Denumirea obiectivului de investiții: Reconstrucția ecologică prin împădurire
a terenurilor degradate din perimetrul Fundatura , O.S. Mediaș.

2.1.2 Ordonatorul principal de credite: [NUME_REDACTAT], Pădurilor și Apelor
.

2.1.3 Amplasamentul. Folosințele actuale și situația juridică a terenurilor ce urmează a fi împădurite. Terenurile care fac obiectul prezentei documentații în suprafață de 16,72 ha, sunt amplasate pe teritoriul comunei Bazna, județul Sibiu și figurează în evidențele agricole ca pășuni, terenuri arabile, tufărișuri și terenuri neproductive. Ele au fost trecute de la [NUME_REDACTAT] Statului în administrarea [NUME_REDACTAT] a Pădurilor-Romsilva în baza HG nr. 1542/2003 și constituite în perimetru de ameliorare în vederea împăduririi.

2.1.4 Necesitatea și oportunitatea investiției. Necesitatea împăduririi acestor terenuri rezultă din potențialul lor redus pentru folosințele agricole si din pericolul activării proceselor de degradare, ținând seama de faptul că sunt supuse, concomitent, și unei poluări intense.

Finanțarea investiției. Valoarea totală a investiției este de 160102 lei, fără lucrări
CM. Finanțarea este asigurată de către MAPA din fondul de ameliorare.

2.2. DATE TEHNICE ALE INVESTIȚIEI

2.2.1 Caracterizarea cadrului natural

2.2.1.1 Geologia și geomorfologia teritoriului. Teritoriul în care este situat Perimetrul de ameliorare Fundatura – versantul nordic bazinetului [NUME_REDACTAT], imediat aval de comuna Bazna – constituie parte componentă a [NUME_REDACTAT], subdiviziunea sudică a [NUME_REDACTAT] și este caracterizat printr-un relief prin excelență deluros, cu văi largi și culmi lățite și cu versanți de la slab până la putemic înclinați. Local, configurația terenului este aceea a unor versanți cu fragmentare moderată, de la slab până la putemic ondulați, pe alocuri frământați. Substratul litologic este alcătuit din depozite sedimentare de vârstă pliocenă , în care predomină marnele cu intercalații de argile și nisipuri sau gresii nisipoase slab cimentate, în general foarte friabile. ceea ce creează condiții favorabile pentru producerea unor deplasări de teren.Altitudinea perimetrului este cuprinsă între 280 si 360 m. Expoziția generală este cea nordică, prezentând unele variații neimportante, datorate unei rețele hidrografice sărace. Inclinarea medie a terenului este de 13°, însă cu variații mari, între 1-2° la partea inferioară (Unitatea de studiu 1 ) și 45° sau chiar mai mult (pe suprafețele de desprindere a alunecărilor din Unitatea de studiu 3)

2.2.1.2 Condițiile climatice. [NUME_REDACTAT] României, vol. I (1983), teritoriul face parte din sectorul de tranziție dintre climatul continental vestic de nuață atlantică și cel estic excesiv continental. , zona depresionară a [NUME_REDACTAT], cu temperatura medie anuală în jur de 10°C, cu temperatura celei mai calde luni cuprinsă între 20 și 30°C, cu ierni reci și veri calde.

Principalele caracteristici ale factorilor climatici sunt:

Temperatura medie anuală a aerului: 9,8°C. Temperatura medie lunară în luna cea mai rece a anului (ianuarie) este de -4,1°C, iar în luna cea mai caldă (iulie), de 19,2°C. Temperatura maximă absolută înregistrată în zonă a fost de 39,2°C, iar cea minimă absolută, de -32,3°C. Primul îngheț apare în zonă la începutul lunii octombrie, iar ultimul îngheț, în cea de a treia decadă a lunii aprilie (date medii). Apariția timpurie a înghețurilor de toamnă, ce pot surprinde lujerii plantelor tinere nelignificați, precum si înghețurile târzii de primăvară, care pot produce deșosarea puieților sau înghețarea mugurilor, constituie principalii factori limitativi sub aspect termic pentru vegetația lemnoasă.

Cantitățile de precipitații medii anuale sunt în jur de 600 mm, cu următoarea repartizare pe anotimpuri : primăvara 28%, vara 38%, toamna 21%, iarna 13%. După cum se observă, cele mai mari cantități de apă cad în timpul verii, contribuind la purificarea aerului și la spălarea noxelor depuse pe plante, în plin sezon de vegetație. Pe de altă parte însă, precipitațiile facilitează pătrunderea substanțelor nocive în sol, unde se acumulează în timp; totodată, influența benefică a precipitațiilor este atenuată de faptul că ploile estivale cad, în general, sub formă de averse, având între ele intervale mari de uscăciune. Indicele de ariditate de Martonne are valoarea de 32, ceea ce indică un ușor excedent de apă din precipitații față de evapotranspirația potențială, cu mențiunea că, în perioadele cu precipitații limitate, valoarea acestuia poate coborî până la 18…20 sau chiar mai jos, existând riscuri în aprovizionarea cu apă. Datorită poluării, uneori ploile au caracter de «ploi acide».

Vânturile predominante sunt cele din direcțiile SV și NE , curenții de aer fiind canalizați pe culoarul Târnavei, în ambele sensuri .Perioadele de calm atmosferic reprezinta 25,8% din timp (aproximativ 94 zile pe an),când impuritațiile stagneaza în straturile joase ale atmosferei , provocând o poluare maximă în apropierea surselor. Pe termen lung, calmul are cea mai mare frecvență în lunile de iarnă, iar cea mai mică, primăvara.

Viteza medie anuală a vântului în punctul [NUME_REDACTAT] , în apropierea solului,are valori relativ scăzute, în jur de 2m/s. Lunile cu valorile cele mai ridicate ale vitezei medii sunt martie și aprilie (cu 2,4 m/s), iar luna cu valorile cele mai scăzute , august (1,5 m/s).În evolutia diurnă a vitezei vântului, are loc o intensificare la amiază (peste 3m/s); noaptea și dimineața , mișcările orizontale ale aerului sunt mai reduse (1…2 m/s).

2.2.1.3 Hidrologia. Sub aspect hidrologic, perimetrul Fundatura este tributar paraului Rora , fiind situat la baza versantului direct (stâng) al parâului, amonte de confluența cu paraul Valea baznei. Scurgerea apelor se face fie direct în lunca lată de circa un kilometru a vaii Rorii, fie prin intermediul unor văi (văiugi) cu debit temporar, având albia înierbată, care se pierd și ele în lunca respectivă. În zona cu pornituri ale terenului, la baza treptelor de alunecare, s-au creat o serie de microdepresiuni cu apă stagnantă pe perioade mai lungi și cu vegetație higrofilă, alimentate atât din ploi cât si din pânza de apă freatică. Nivelul apei freatice, destul de coborât (6-7 m, în perioade de secetă până la 10 m), urcă în microdepresiuni până la 0,7-1,0 m. Deficitul de apă din sol creează probleme vegetației forestiere în timpul verii, când și consumul de apă este ridicat.

2.2.1.4 Solurile. în condițiile perimetrului Fundatura , constituit în cea mai mare parte din versanți moderat la puternic inclinați – ocupați în trecut de păduri de gorun sau de gorun cu stejar, fag, carpen ș.a. – caracteristice sunt solurile brune eumezobazice, cu o grosime fiziologică de 40-80 cm, cu volum edafic mijlociu, pH 5,0-6,5, textură lutoasă, afectate de eroziune moderată la puternică ; în zonele cu înclinare de peste 20°, pe unele porțiuni proeminente ale terenului, ca și pe unele boturi de deal, solul prezintă simptome evidente de poluare: lipsa totală a vegetației și eroziune de suprafață foarte puternică. Pe terenul în alunecare, cu fragmentare moderată, din cuprinsul US. 2, se întâlnesc regosoluri, fără schelet, având pH între 5,6 și 5,7 și textură lutonisipoasă în orizontul superior și lutoasă la adâncimea de peste 20 cm. In partea joasă de la baza perimetrului – pe foste terenuri arabile -, cu pantă foarte redusă, cu exces temporar de apă din precipitații (datorită barării artificiale create prin construirea Drumului național nr. 14B), solul are tendință pronunțată de pseudogleizare, cu o valoare a pH în jur de 7,6, textura lutonisipoasă în orizontul superior si lutoargiloasă la adâncimea de peste 40 cm. În fine, în microdepresiunile eu exces îndelungat de apă, se întâlnesc soluri pseudogleice mlăștinoase, de culoare neagră, cu o valoare a pH de peste 7,0 si cu textură lutoargiloasă-argiloasă.

În tabelul 2.1, se prezintă unele caracteristici fizico.chimice ale solurilor, determinate de către [NUME_REDACTAT] de Protecție a [NUME_REDACTAT], pe baza analizelor de laborator.

Tabelul 2.1 Câteva din proprietățile fizice si chimice ale solurilor

Examinând cifrele din tabel, se pot face următoarele considerații:

Referitor la conținutul de substanțe nutritive, solurile sunt în general slab aprovizionate cu azot și foarte sărace în fosfor (penrru potasiu nu au fost făcute determinări); rezultă că, penrru reușita plantațiilor, este necesară administrarea de îngrăsăminte, care să substituie lipsa substanțelor respective. Referitor la conținutul de metale grele, care indică nivelul de poluare a solurilor cu asemenea elemente, s-au luat în considerare două dintre cele mai nocive metale pentru plante și pentru animale: plumbul si cadmiul.La plumb, limita de toleranță de 100 mg/kg este depășită în majoritatea situațiilor, astfel: de 1,8 ori la profilul PI; de 9,5 ori la profilul P3; de 3,5 ori la profilul P3; de 9,5 ori la profilele P6 și P7 (singurele profile de sol la care nu se consemnează depășiri sunt profilele P2 și P4).

La cadmiu, cu o singură excepție (profilul P2), asemenea depășiri a limitei de toleranță, de 3 mg/kg, se constată la toate celelalte profile: în orizontul de la suprafață (până la 20 cm adâncime), nivelul de depășire variază între 3,8 ori (profilul P4) și 14,2 ori (profilul P7). Dacă se ține seama, concomitent, de conținutul ridicat de metale grele (950 mg/kg la Pb și 13,5 mg/Kg la Cd) și de reacția acidă a solului (pH=4,8 în orizontul superior), se constată că nivelul cel mai ridicat de poluare se înregistrează la profilul P6 din unitatea de studiu nr. 8, cu orientare estică, spre [NUME_REDACTAT], unde se consemnează și gradul cel mai pronunțat de eroziune,

2.2.1.5 Vegetația. Vegetația forestieră naturală aparține subzonei gorunului; conform Studiului de amenajare a pădurilor din UP IV Boian (2009), în teritoriul căreia se încadrează [NUME_REDACTAT] , predominante sunt gorunetele pure și șleaurile de deal cu gorun (Quercus petraea), asociație eu stejarul (Quercus robur), uneori cu fagul (Fagus silvatica) și cu alte specii de amestec si de ajutor: carpen (Carpinus betulus), arțar (Acer platanoides), jugastru (Acer campestre), cireș (Prunus avium) ș.a. În mod artificial, a fost introdus, pe scară largă, salcâmul Ribnia pseudacacia), specie dovedită a fi cea mai rezistentă la poluarea cu dioxid de sulf și cu metale grele.În limitele perimetrului, se întâlnește, sub formă de pâlcuri, de buchete ori diseminat ,o gamă foarte largă de specii zonale de arbori si de arbuști, dintre care se mentionează: jugastrul, părul pădureț (Pirus pylaster), carpenul, aninul negru (Alnus glutinosa), salcia albă, (Salix alba) și căprească, (S. caprea), plopul tremurător (Populus tremula), teiul cu frunză mare (Tilia platyphylos), sângerul (Cornus sanguinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), alunul (Coryluî avellana), socul (Sambucus nigra), păducelul (Crataegus monogyna-foarte bine dezvoltat, uneori invadant); dintre cvercinee, se întâlnesc exemplare rare de stejar; la toate acestea, se adaugă salcâmul, introdus pe cale artificială în urmă cu 30-40 de ani, cu rezultate bune. Din flora erbacee, pe pășunile de pe versanții înclinați, nesupuși fenomenului de deplasare (US 4…8), se întâlnesc asociații de graminee cum sunt Agrostis tenuis (iarba câmpului), Festuca sp. (păiuș), Poa pratensis (firuță). Agropyrum repens (pir), Nardus stricta (țăpoșică), dar și plante din alte familii, ca Trifolium repens (trifoi). Plantago sp. (patlagină), Urtica dioica (urzică), Euphorbia amigdaloides (laptele câinelui), Achillea millefolium (coada șoricelului), Sambucus ebulus (boz). În zona cea mai joasă a perimetrului. cu exces temporar de apă (US 1 ), există o gamă foarte bogată de specii: Poa pratensis, Dactilys glomerata (golomăț), Capsella bursa pastoris (traista ciobanului), Plantago major (patlagină), Rumex acetosa (măcriș comun), Achilea millefolium (coada șoricelului), Trifolium repens (trifoi), Mentha arvensis (izmă), Equisetum sp. (coada calului), Juncus sp. (pipirig), Urtica dioica (urzică), Cirsium arvense (pălămidă), Arctium tomentosum (brusture), Calamagrostis sp. (trestie de câmpuri), Sonchus arvensis (susai) etc. în microdepresiunile cu exces prelungit de apă și în preajma acestora (din US 1, US 2 și US 8), pe lângă unele din plantele amintite mai sus (Equisetum, Juncus, Arctium), caracteristice sunt Phragmites communis (trestie), Juncus conglomeratus (pipirig), la care se adaugă speciile lemnoase asociate (salcie albă și căprească, anin negru, sânger). Pe suprafețele de desprindere a alunecărilor, încă nestabilizate ( din US 3), s-a instalat îndeosebi Tussilago farfara (potbal).

2.2.1.6 Poluarea aerului. [NUME_REDACTAT] Mică, dimpreună cu împrejurimile sale, constituie unul din punctele cele mai afectate de poluarea industrială din România, datorită activității agentului economic SC SOMETRA SA, cu profil de metalurgie neferoasă. Noxele mai importante emanate în atmosferă sunt dioxidul de sulf și pulberile de metale grele.

În tabelul 2.2 sunt date rezultatele măsurătorilor efectuate de [NUME_REDACTAT] de Protecție a Mediului (ARPM) Sibiu în ultimii opt ani (2006-2013), referitoare la concentrațiile medii și maxime, în aer, pentru dioxid de sulf și pentru două dintre metalele grele din pulberile în suspensie, considerate ca având un grad foarte mare de toxicitate, plumbul si cadmiul.

Examinând cifrele din tabel, se poate constata că, în intervalul respectiv, la dioxidul de sulf, concentrația maximă consemnată la nivelul a 24 de ore a fost de 698 µg/m³ (micrograme/m³de aer) în anul 2005, cu o depășire a concentrației maxime admise (CMA) de 2,8 ori; în continuare, exceptând un singur an (2007), cuanrumul "vârfurilor" de emisie a scăzut semnifîcativ, pentru ca în anul 2011 să se situeze chiar sub nivelul CMA; în tot acest interval, frecvențele de depășire au fost, la rândul lor, foarte scăzute (între 0 și 1,69%). Din păcate, așa cum se va vedea în continuare, dioxidul de sulf este singurul element poluant la care emisiile s-au diminuat până la nivelul anului 2012.

Elementele toxice care prezintă încă depășiri mari ale CMA sunt metalele grele din pulberile în suspensie. se prezintă, în continuare, evoluția concentrațiilor maxime la plumb și cadmiu, în baza datelor înscrise în tabelul 2.2.

La plumb, metal greu, a cărei acumulare în sol și în organismele plantelor are serioase consecințe asupra creșterii si dezvoltării, cu deosebire la culturile tinere ,concentrațiile maxime diurne înregistrate la nivelul fiecărui an, în intervalul 2005..2012, au variat între 20 µg/m³ și 53 µg/m3; ca atare, s-au înregistrat depășiri foarte accentuate ale CMA în toți cei opt ani cuprinși în tabel: între 29 de ori și peste 75 de ori. Se remarcă, de asemenea, frecvența ridicată a depășirilor (între 29% și 75%).

La cadmiu, nivelurile de depășire față de CMA, între 2005 și 2006 (inclusiv), au fost la fel de spectaculoase ca și la plumb: de la 88 de ori până la 102 ori, cu valori maxime înregistrate între 1,760 µg/m3 si 2,040 µg/m3.

Tabelul 2.2 Variația concentrațiilor medii și maxime diurne, în aer, a diverselor substanțe poluante la [NUME_REDACTAT], în intervalul 2005-2012 (sursa: ARPM Sibiu)

Și la acest element – extrem de nociv pentru plante și pentru animale, chiar în cantități infime – frecvența de depășire a CMA a fost, în mod constant, foarte ridicată (între 51% și 83%). În 2011, s-a obținut o anumită diminuare a concentrației maxime înregistrate (0,49 µg/m³ ), cu o depășire a CMA de 25 de ori, dar și de această dată cu frecvență ridicată (frecvențele de depășire pe luni, în anul respectiv, au fost cuprinse între 20% și 82%); în 2012 s-a înregistrat iarși o creștere semnificativă (de 50 de ori depășire a CMA).

Referitor la poluarea solurilor și a vegetației, la cele consemnate la paragraful 2.1.4, se pot adăuga precizările făcute de ARPM Sibiu în rapoartele referitoare la starea mediului pe anul 2011și 2012:

-solul din zona [NUME_REDACTAT], este intens poluat pe un areal de circa 3400 ha, concentratia de metale grele depășind pragul de intervenție: încărcarea medie cu plumb depășește pragul de intervenție pentru ecosistemele sensibile (726 mg/kg față de 600 mg/kg ), iar încărcarea medie cu cadmiu depășește pragul de intervenție pentru ecosisteme mai puțin sensibile (13,9 mg/kg față de 10,0 mg/kg);

-metalele grele au fost identificate în concentrații semnificative și în pânza freatică din zonă, ca urmare a ,,poluării istorice" cu respectivele elemente;

-expertizele efectuate au pus in evidență acumularea de metale grele în plantele cultivate în zona poluată, față de aceleași plante cultivate într-o zona nepoluată; concentrații mari de metale se regăsesc și în țesutul vegetal al arborilor și plantelor perene;

-poluarea din zonă are efecte și asupra stării de sănătate a animalelor domestice, ducând la creșterea morbidității si mortalității animalelor erbivore, ca urmare a intoxicării în special cu plumb si cadmiu; an de an, în această zonă, s-au înregistrat îmbolnăviri la miei și intoxicații la cabaline, unde s-au înregistrat și mortalități.

Din informațiile primite de la Primăria comunei Micăsasa, situată la 13 km în aval de sursa de poluare, în cursul anilor 2005-2007 (până în luna august), au murit 63 de cai din gospodăriile particulare, cu diagnosticul intoxicație severă cu cadmiu, asociată cu intoxicare cu plumb". Fenomenul respectiv a fost constatat și în comuna [NUME_REDACTAT]. aflată în continuarea orașului [NUME_REDACTAT], unde. în intervalul 2004-2008 ( până în luna mai), au murit 24 de cai.

CAPITOLUL III

3.1 SOLUȚIA TEHNICĂ

3.1.1 Cartarea stațională a terenurilor

În teritoriul analizat, au fost delimitate opt unități staționale (US), cu condiții staționale distincte: pantă, grad de înierbare, proprietațile fizico-chimice ale solurilor, natura și intensitatea degradării terenului etc. Acestea au fost grupate în patru tipuri de stațiuni de terenuri degradate prin procese de eroziune, de deplasare și de exces de umiditate (TS), definite conform clasificării făcute în ,Normele tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate'''., emise de [NUME_REDACTAT], Pădurilor si [NUME_REDACTAT] în anul 2000. Pentru toate tipurile identificate, apare în plus poluarea industrială accentuată, de care a trebuit sa se țină seama la stabilirea solutiilor (alegerea speciilor, tehnologiile de pregătire a terenului, cuantumul completărilor și a lucrărilor de întreținere etc). În continuare, se prezintă tipurile staționale identificate și formule de împădurire corespunzătoare.

TS I – Versanți înclinați (15-20°), afectați de eroziune moderată la puternică (e1, e2), cu soluri brune eumezobazice, mijlociu profunde, fără schelet, necarbonatate, având textura lutoasă, poluate cu metale grele (GS 8 si GS 9).

(FI) 75 Sc 12,5 Fr ( MI, Ci, St r, Cn) l,25 Le (Sâ, Am), cu 5000 puieți/ha (amestec în buchete de 100-150 m2 pentru salcâm și de 25-40 m2 pentru speciile de amestec și arbuști),

Plantațiile se fac în gropi obișnuite de 30x30x30 cm, pe teren pregătit anterior sub forma de vetre.

Completări 40% (20% anul II, 20% anul III), procente justificate de poluarea accentuată a aerului și a solului cu metale grele.

Întrețineri (prașile, descopleșiri) de 5 ori în 3 ani (2+2+1)

Nota: în cazul în care plantația se executa toamna, în primăvara următoare (anul I) se face o revizuire și o prașilă.

TS II – Teren așezat, cu pantă foarte redusă (sub 3°), puternic înțelenit, cu exces temporar de apă din precipitații, cu sol pseudogleizat (Tip IIA 1 -GS 103)

(F2) 75Fr 25An n, cu 5000 puieți/ha. Plantații în gropi obișnuite de 30x30x30 cm, în teren pregătit anterior prin arătură și discuire pe toată suprafața.

Aninul se va planta în zonele cu nivelul cel mai coborât și în preajma microstațiunilor cu apa stagnată.

Completări 35% (20% anul H, 15% anul III

Întrețineri (prașile, descopleșiri) de 10 ori în 6 ani (3+2+2+1+1+1)

TS III – Versant afectat de alunecări cu masa deplasată slab la moderat fragrnentată, cu predominarea solului la suprafață, având textura lutoasă, slab carbonatate, fără exces prelungit de apă (GS 54).

(F2) 75Fr 25An n, cu 5000 puieți/ha, cu aceleași mențiuni ca la TS II.(incIusiv pentru completări și întrețineri).

TS IV – Versant afectat de alunecări cu masa deplasată puternic la foarte puternic fragmentată cu predominarea rocii la suprafață, fără exces prelungit de apă, precum și suprafețe de desprindere a alunecărilor, cu roca ajunsă la zi (nisipuri slab cimentate) (GS 55 si GS 57).

(F3) 100SI, cu 6700 puieți/ha. Pe terenul alunecat, sălcioara se va planta în gropi ohișnuite,după schema de 1×1,5 m, iar pe suprafețele de desprindere se va putea folosi procedeul ,în despicătură".

Completări: 30% (20% anul II, 10% anul III)

Întrețineri (revizuiri, descopleșiri): de 5 ori în 3 ani (2+2+1)

Fără pregătire prealabilă a terenului.

TS V – Microdepresiuni cu exces prelungit de apă și cu vegetație hidrofilă, în special trestie, cu sol pseudogleic mlăstinos. (Tip IIA 3-GS 103)

(F4) 50 An n 50 Sa (Ch), cu 5000 puieți/ha (pentru salcie, se pot folosi și sade, cu 2005 buc/ha)

Completări 30% (20% anul II, 10% anul III)

Întrețineri (mobilizări, descopleșiri): de 5 ori în 3 ani (2+2+1)

Semnificația simbolurilor folosite pentru specii: Sc-salcâm; Fr-frasin; Ml-malin american; Ci-cireș păsăresc; St r-stejar roșu;; An n.-anin negru; Sa-salcie albă; Ch-chiparos de baltă; Sl-sălcioară; Lc-lemn câinesc; Sâ-sânger; Am-amorfă în tabelul 2.3 sunt sintetizate unele elemente ce caracterizează fiecare unitate de studiu, iar în tabelul 2.4 se prezintă repartizarea suprafețelor pe tipuri stationale.

Tabelul 2.3-Elemente caracteristice ale unităților de studiu

Tabelul 2.4 – Evidența unităților de studiu pe tipuri de statiuni

3.1.2 Tehnologia de pregătire a terenului în vederea plantării . Date fiind terenurile în pantă, frământate, inaccesibile pentru tractor , modul de pregătire prevazut pentru cea mai mare parte din suprafața perimetrului este sub forma de vetre : 11,46 ha ( reprezentând 76% din suprafața efectivă de împâdurit. Pentru o suprafata de 2,05 ha (14%), de la baza perimetrului, în zona de luncă, fără pantă, dar puternic înțelenită, pregătire se va face prin arătură adâncă, urmată de trei operatii de discuire. Pe porțiunile de teren alunecător, cu fragmentare putemică a masei de pământ deplasate si pe suprafețele de desprindere a alunecării, estimate la doar 0,59 ha suprafața efectivă (4%), unde urmează să se aplice formula de împădurire nr. 3, cu sălcioară, plantarea se va face direct în gropi, nefiind necesară pregătirea prealabilă a solului. În fine, pe microzonele cu exces de apă pe timp îndelungat, operația care precede plantarea va fi cea de înlăturare a vegetației hidrofite existente, cu precădere trestie, măsură prevăzută a se efectua pe toată suprafața. Vetrele, având dimensiunile de 80×60 cm (cu latura mare pe curba de nivel), se vor amplasa sub forma de paralelogram, la distanța de 1,0 m pe curba de nivel si de 2,0 m pe linia de cea mai mare pantă. Adâncimea vetrelor va fi de 12-15 cm, cu condiția să se pătrundă sub stratul de înțelenire cu iarbă, care trebuie înlăturat. Arătura se va efectua cu plugul tractat de tractor, la adâncimea de minimum 30 cm. Arătura va fi urmată, în mod obligatoriu, de operația de discuire, ce se va executa cu ajutorul grapei cu discuri, purtată, de asemenea, de tractor; adâncimea de

lucru: 10-15 cm.

Este recomandabil ca pregătirea terenului prin arătură sa se realizeze cu un an înaintea plantațiilor (toamna).

3.1.3 Administrarea de amendamente calcice

Această operație are drept scop creșterea peste 5,8 a valorii pH la solurile poluate, precum și anihilarea efectului toxic al metalelor grele, care, la aceste valori ale pH, sunt imobilizate în compuși insolubili, ce nu sunt absorbiti de rădăcinile plantelor . Se va utiliza carbonat de calciu, administrat, de preferință, în anul premergător celui de plantare. Doza necesară, Q (în tone la hectar) s-a calculat utilizând formula:

în care

Q = k x Vs x AHx Ys/100

k = 0,75 – coeficient de reducere pentru doza corespunzătoare unui pH de 5.5 (în loc de

6,7…7,0);

AH— aciditatea hidrolitică a solului, determinată pentru pH = 8,3, în miliechivalenți (m. e.) la 100 grame de sol (valori preluate după Tema de cercetare ICAS nr. 33 – lanculescu și colab.,1955)

Vs ~ 375 m3 / ha – volumul solului amendat (5000 vetre / ha x 0,5 m2/ vatră x 0,15 m)

ys = 1,5 t / m3 – greutatea volumetrică a pământului

Aplicând formula, în cazul solurilor zonale cu = AH 8 ,0 – 11,0 m. e. și cu pH = 4,5 – 5,0, rezultă o cantitate cuprinsă între 3,375 și 4,640 t/ha

Se adoptă doza de 5,0 tone la hectar, revenind, în medie, câte 1,0 kg la o vatră

Suprafețele supuse acestui tratament sunt cele ale căror soluri prezintă reacție acidă, cu o valoare a pH de la 5,1 în jos, respectiv unitățile de studiu 7 și 8, totalizând 4,14 ha.

Administrarea amendamentelor se va face prin împrăștierea acestora pe întreaga platformă a vetrelor

Efectuarea plantațiilor.

Din totalul de 16,72 ha, cât reprezintă suprafața [NUME_REDACTAT], suprafața efectivă de plantat este de 15,00 ha, diferența de 1,72 ha fiind reprezentată de vegetația lemnoasă existentă sub formă de pâlcuri în unitățile de studiu US 2, 3, 4, 5 și 8 (tabelul 2.4). Pentru fiecare din tipurile de stațiuni definite la punctul 2.2.1, s-au fâcut propuneri diferențiate privind compozițiile de împădurire, schemele de plantare, completările și lucrările de întreținere necesare.

Pe terenurile în pantă, afectate de eroziune moderată-puternică, dar nesupuse alunecărilor, înierbate în cea mai mare parte, ca specie principală de bază, care participă în proporție de 75%, a fost ales salcâmul, datorită calităților sale de ameliorator al terenurilor degradate: puțin pretențios la plantare, cu mare putere de lăstărire și drajonare, cu creștere foarte rapidă în primii ani, ce fixează și acoperă terenul după 4…5 ani de la plantare și în plus, dovedit ca fiind foarte rezistent la poluarea cu dioxid de sulf si cu metale grele; s-a ținut seama de faptul că el crește și se dezvoltă bine în chiar cuprinsul perimetrului Fundatura, dar mai ales de rezultatele obținute în cadrul acțiunii de reconstrucție ecologică a pădurilor distruse prin poluare din zona [NUME_REDACTAT], desfășurată de [NUME_REDACTAT] Mediaș în decurs de peste 25 de ani. Ca specie însoțitoare, se va introduce, în proporție de 12,5%, frasinul (mălinul american, cireșul păsăresc, stejarul roșu), iar dintre arbuști s-a optat pentru lemn câinesc (sânger, amorfă). Amestecul se va face în buchete, conform indicațiilor de la pct. 2.2.1. Se vor folosi 5000 de puieți la hectar, după schema 1,0×2,0 m.

Compoziția respectivă (FI) se aplică pe 9,90 ha (reprezentând 66% din suprafața efectivă de împădurit), în US 4, 5, 6, 7 și 8.

Pe terenul așezat, situat la baza perimetrului, cu exces temporar de apă din precipitații, specia principală de bază propusă este frasinul, care participă în proporție de 75%, compoziția fiind completată cu anin negru; frasinul se va planta pe terenurile mai bine drenate, iar aninul va ocupa locurile cu nivelul cel mai coborât și cele situate în preajma microdepresiunilor cu apă stagnantă.

Se vor folosi 5000 de puieți/ha.

Compoziția respectivă (F2) se aplică pe 3,61 ha (24% din suprafața efectivă de plantat a perimetrului), în US 1 și 2.

Pe terenul alunecător cu fragmentare puternică și pe taluzurile de desprindere a alunecărilor cu roca la zi (nisipuri slab cimentate), se va folosi ca specie unică sălcioara, cu care s-au obținut, de asemenea, rezultate foarte bune la reconstrucția ecologică a terenurilor cu degradare
complexă (eroziuni sau alunecări însoțite de poluare accentuată). Desimea culturii va fi de

6700 puieți/ha, după schema de 1,0×1,5 m.

Compoziția respectivă (F3) se aplică pe 0,59 ha (4% din suprafața efectivă a perimetrului), în US 3.

În microstațiunile cu exces permanent de apă, cu vegetație higrofilă, se vor folosi, în proporții egale, aninul negru și salcia albă; prima specie se va introduce mai ales spre periferia și în jurul microzonelor respective, iar cea de a doua, în incinta lor. În cazul salciei, vor putea fi olosite și sade (acestea, având lungimea de 2 m și diametrul de 5 cm, se vor introduce în pământ pe 50-60 cm și se vor planta dupa schema de 2×2 m).

6700 puieți/ha, după schema de 1,0×1,5 m.

Compoziția respectivă (F3) se aplică pe 0,59 ha (4% din suprafața efectivă a perimetrului), în US 3.

În microstațiunile cu exces permanent de apă, cu vegetație higrofilă, se vor folosi, în proporții egale, aninul negru și salcia albă; prima specie se va introduce mai ales spre periferia și în

jurul microzonelor respective, iar cea de a doua, în incinta lor. În cazul salciei vor putea fi olosite și sade (acestea, având lungimea de 2 m și diametrul de 5 cm, se vor introduce în pământ pe 50-60 cm și se vor planta dupa schema de 2×2 m).

Tabelul 2.5 – Calculul necesarului de puieți

(FI) 74Sc I2.5Fr (MI, Ci, St r, Cn) 25Lc (Sâ, Am), cu 5000 puieți/ha.Compl. 40% (20% anul II, 20% anul III)

(F2) 75Fr 25An n, cu 5000 puieți/ha. Compl. 35% (20% anul I, 15% anul III)

(F3) 100SI, cu 6700 puieți/ha. Compl. 30% (20% anul I, 10% anul III)

(F4) 50An n 50Sa, cu 5000 puieți/ha. Compl. 30% (20% anul II, 10% anul III)

Speciile: Sc-salcâm; Fr-frasin; Ml-mălin american;Ci-cireș păsăresc; St r-stejar roșu; Cn-cenușar; An n-anin negru; Sl-sălcioară; Sa-salcie albă; Lc-lemn câinesc; Sâ-sânger; Am-amorfă.

CAPITOLUL IV

4.1. NORME TEHNICE PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI ANUAL AL REGENERĂRILOR. SCOPUL ȘI OBIECTUL CONTROLULUI ANUAL AL REGENERĂRILOR

Controlul anual al regenerărilor este o lucrare tehnică complexă prin care se determină starea regenerărilor și se stabilesc măsurile necesare a se aplica în vederea dezvoltării normale a acestora, până la realizarea stării de masiv.

Scopul controlului este de a determina reușita regenerărilor și modul în care acestea s-au dezvoltat, precum și de a stabili lucrările ce trebuiesc executate în continuare, în vederea realizării compoziției țel, prevăzute prin documentațiile tehnice.

Obiectul controlului anual îl constituie toate suprafețele regenerate pe cale naturală, mixtă sau artificială, care nu au realizat starea de masiv, până la realizarea stării de masiv.

4.2.ORGANIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE CONTROL ANUAL

Controlul regenerărilor se execută în fiecare an, în perioada 1 septembrie – 31 decembrie și are următoarele etape:- 1 septembrie-15 octombrie, faza de teren și centralizarea datelor la nivel de structură organizatorică:15 octombrie- 15 noiembrie, verificarea,centralizarea și analiza lucrărilor; 15 noiembrie – 31 decembrie, depunerea și susținerea la [NUME_REDACTAT] a Pădurilor sau la InspectorateleSilvice Teritoriale (pentru pădurile care nu se află în administrarea R.N.P.)Faza de teren și centralizarea datelor se execută de către echipe de specialiști, cu pregătire și experiența în domeniul silvic, în prezența gestionarului suprafeței regenerate.Numărul de echipe ce se formează, se determină în funcție de suprafața totală pe care se va efectua controlul, astfel încât definitivarea lucrărilor de teren să nu depășească data de 15 octombrie și să fie asigurată precizia necesară în preluarea și prelucrarea datelor.

Echipele constituite, efectuează următoarele lucrări:

-amplasează pe suprafețele cu regenere naturală suprafețele de control în teren

-verifică și revizuiesc suprafețele de control amplasate la recepția tehnică a lucrărilor de împăduriri, în șantierele care s-au regenerat integral pe cale artificială sau mixtă

-inventariază puieții din suprafețele de control și completează fișele de teren

-controlează dacă lucrările executate pe parcursul anului sunt cele înscrise în documentanțiile tehnice, în bonurile de lucru-recepție și din fișele de evidență a lucrărilor de regenerare

-propun lucrările necesare în continuare pentru regenerarea suprafeței respective în compoziția stabilită și pentru realizarea stării de masiv în termenul planificat.

Pentru pădurile aflate în administrarea [NUME_REDACTAT] a Pădurilor, în vederea desfașurării controlului anual al regenerărilor directorul direcțiilor silvice numește prin decizie până la data de 1 septembrie, următoarele comisii:

Comisia de verificare constituită la nivelul direcției silvice cu următoarea componență

-directorul tehnic al direcției silvice

-președinte;directorul economic al direcției silvice;inginerul cu probleme de protecție și paza pădurilor;

-inginerul cu probleme de cultura și refacerea pădurilor

-inginerul cu probleme de fond forestier.

Comisia de verificare la nivel de ocol silvic, cu următoarea componență

-delegatul direcției silvice

-președintele comisiei

-șeful ocolului silvic

-contabilul șef al ocolului silvic

-inginerul șef al ocolului.

In cadrul fiecărui ocol silvic, lucrările de control anual se efectuează de echipe numite prin ordin al șefului de ocol și sunt formate de regulă din minimum trei persoane:

-șeful de district din districtul în care se desfășoară controlul (șef echipă);

-pădurarul titular al cantonului controlat;

-un pădurar dintr-un canton alăturat.

4.3. EFECTUAREA CONTROLULUI ANUAL

Controlul anual al regenerărilor se executa, în funcție de natura și stadiul de dezvoltare al regenerării, în doua etape:

Etapa I se refera numai la suprafețele pe care se asigură regenerarea naturală a pădurilor de codru, în perioada în care semințișul se află sub adăpostul arboretului matern și până la trecerea unui sezon de vegetale de la executarea tăierilor definitive.

Etapa II se executa în suprafețele care se regenerează în totalitate pe cale naturală (exceptând suprafețele pe care se aplică tratamentul tâierilor grădinărite), mixtă sau artificială, și începe dupa trecerea unui sezon de vegetație

-de la executarea tăierii definitive, în cazul regenerării naturale integrale

-de la executarea completării regenerării naturale, pentru regenerarea mixtă

-de la executarea împăduririlor, pentru regenerarea artificială.

4.3.1. Controlul anual al regenerărilor – etapa a Il-a

Prin acest control se stabilesc lucrările ce trebuie executate în vederea realizării stării de masiv la termenele fixate pentru fiecare suprafață regenerată. Se inventariază puieți viabili rezultați prin regenerare naturală (din specii care fac parte din compoziția de regenerare), viguroși, sănătoși, fără răni sau cicatrice, bine conformați (inclusiv exemplarele care se pot reface prin lucrări silviculturale), capabili sa formeze viitorul arboret, precum și cei din regenerare artificială.

Reușita regenerărilor se stabilește conform precizărilor , separat pentru regenerare naturală și separat pentru cea artificială.Pentru înscrierea corectă a reușitei, se menționează următoarele: regenerările naturale care nu întrunesc numărul minim de puieți (drajoni sau lăstari) prevăzut pentru categoria (bună) dar care au puieți viabili din speciile prevăzute în compozițiile, ce se iau în considerare și se raportează la reușita bună, numai pentru suprafața rezultată din calcul, în funcție de numărul de puieți existent pe teren raportat la cel minim necesar la categoria bună. Diferența va fi raportată la regenerări artificiale

Determinarea reușitei regenerării naturale rezultată din tăierile în crâng, se face atât în funcție de numărul de lăstari (drajoni), iar la tăierile în scaun, în funcție de numărul minim de scaune viabile la hectar reușita regenerărilor artificiale se determină atât în functie de numărul total de puieți plantați, cât și în funcție de numărul de puieți din speciile principale de bază și de amestec.

În funcție de zona de vegetație, condițiile staționale și numărul de puieți la hectar se stabilește reușita regenerărilor.

Reușita este conditionată de volumul pierderilor ce se înregistrează cu ocazia inventarierii puieților la controlul anual al regenerărilor.

Se consideră pierderi, puieții dispăruți cu totul și pentru care exista semne evidente că au fost plantați, puieții uscați din diverse cauze, precum și puieții vătămati, zdreliți, răniți, roși partial sau total de vânat, tufăriți , atacați de ciuperci sau alți dăunători etc., care nu mai pot fi readuși în stare normală de vegetație prin măsuri silviculturale și care trebuie să fie înlocuiți, nemaiputând contribui la realizarea compoziției de regenerare. Pierderile pot fi uniform răspândite sau grupate.

Prin pierdere grupată se înțelege lipsa în același loc a cel puțin 4 puieți pentru toate compozițiile de regenerare. În situația în care pierderile de puieți sunt mari, reușita culturilor fiind sub 20% se consideră că pierderea este totală. In acest caz se prevede refacerea integrală a lucrării respective. Completările se prevăd ca obligatorii în cazul pierderilor grupate, indiferent de reușita regenerării și de anul când apar aceste pierderi, până la realizarea stării de masiv. La realizarea completărilor se vor utiliza numai puieți corespunzători, bine dezvoltați, care sa poată ajunge la starea de masiv în cel mai scurt timp, odată cu puieții plantați inițial.

În cazul pierderilor uniform răspândite, completările se vor prevedea obligatoriu în primii doi ani de la plantare, speciile ce se introduc prin completări vor trebui să asigure proporțile stabilite prin compozițiile de regenerare, în culturile respective.

4.3.2 Lucrări de întreținere:

Lucrările de întreținere si completare a culturilor constau din:

Completarea, culturilor cu speciile utilizate la plantare, preferându-se cele care au procentul cel mai bun de prindere; procentele orientative pentru completări, specifice pentru fiecare formula de împădurire, sunt prezentate pentru fiecare formulă și u.s. în tabelele 12, 13, urmând ca procentele efective pentru completări să fie stabilite în urma controalelor anuale; pentru executarea controalelor anuale au fost prevăzute a se materializa în anul I piețe de probă. numărul și amplasarea acestora fâcându-se conform normelor silvice; receparea puieților (mai puțin a celor de salcie, plop, mojdrean) imediat după plantare, inclusiv a puieților plantați pentru completarea culturilor; lucrările de întreținere a plantațiilor constau din revizuiri, prașile (mobilizări) și descopleșiri: numărul de ani în care se vor aplica aceste lucrări și numărul anual de intervenții sunt prezentate în tabelele 12, 13; revizuiri vor fi executate în toate cazurile câte una în anii I și II;

Un pericol important pentru pădurile din zonă, inclusiv pentru plantațiile tinere, îl prezintă incendiile, care se datorează îndeosebi focurilor puse de proprietarii riverani în scopul de a « regenera » pășunile §i fânetele sau de a transforma în cenușă resturile vegetale de după recoltare.

De aceea, se impune ca, în perioada cu risc ridicat (primăvara devreme sau toamna, în timpul secetelor prelungite, când covorul erbaceu este foarte uscat), să se intensifice paza, iar personalul silvic sa fie pregătit pentru interventii rapide, cu echipe instruite si dotate cu unelte corespunzătoare.

In mod evident, însă, măsurile cele mai importante sunt cele cu caracter preventiv și, în primul rând, propaganda în rândul localnicilor pentru conștientizarea pagubelor imense provocate de incendii, asupra regulilor ce trebuie urmate pentru prevenirea acestora, asupra măsurilor ce trebuie luate în cazul declanșării acestora etc. lucrările de întreținere care se propun, vor reprezenta o estimare a necesităților reale, în funcție de zona climatică în care se află cultura și de experiența locală privind natura și frecvența acestor lucrări.

In regenerările artifïciale cu reușită nesatisfacătoare, stabilită atât în funcțte de numărul total de puieți cât și în funcție de numărul de puieți din speciile principale de bază și amestec, se vor face completări cu numărul necesar de puieți pentru realizarea unei reușite bune.

Starea de masiv a regenerărilor se consideră realizată la foioase: când coroanele puiețior se ating pe rând sau în grupe, în proporție de cel puțin 80% iar pentru plopi e.a. și nuc, când diametrul la 1,30 m este de minimum 8 cm;

Starea de masiv se declara în momentul în care aceasta se realizează pe întreaga suprafață a regenerării analizate.

CAPITOLUL V

5. ESTIMAREA COSTULUI INVESTIȚIEI

5.1 COSTUL PROIECTULUI

Costul total al proiectului a fost stabilit prin devizul general, rezultând o valoare totală de 195436 lei.

Costul lucrărilor de bază este de 162771 lei și reprezintă 83% din valoarea totală a proiectului cu TVA 24%. Acest cost include valoarea materialelor și a manoperei și cheltuielile de transport.

Calcularea costurilor s-a făcut ținând seama de „Normele de timp și producție unificate pentru lucrări din silvicultură”, întocmite de [NUME_REDACTAT] a Pădurilor în 1997, precum și tarifele în vigoare pentru lucrările silvice, în tabelul 5.1 se prezintă valorile investițiilor specifice (prețurile unitare) pentru fiecare gen de lucrări în parte, rezultate prin raportarea costurilor de deviz la cantitățile aferente, iar tabelul 5.2 .conține costurile fiecărei investiții, pe ani de execuție.

Tabelul 5.1

Valoarea investițiilor specifice

Tabelul 5.2

Centralizator cantitativ-valoric al lucrărilor propuse

pe natură de investiții (genuri de lucrări) și pe ani de execuție

5.2 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI

5.2.1 Valoarea totală a investiției: Total 195436lei

5.2.2 Eșalonarea investiției: a se vedea Tabelul 5.3

5.2.3 Durata de realizare a investiției: 6 ani

5.2.4 Capacități (suprafața de împădurit): 15,00 ha

Tabel 5.3-Eșalonarea investiției

ANTEMĂSURĂTOAREA NR. l

Plantații cu formula (1): 75Sc 12,5Fr (Ml, Ci, St r, Cn) 12,5 Le (Sa, Am),

cu 5000 puieți / ha, pe vetre de 80×60 cm, cu gropi de 30x30x30 cm

Completări 40% (20% an I, 20% an II); întrețineri (prașile, descopleșiri) de 5 ori în 3 ani (2+2+1)

Suprafața pe care se aplică= 9,90 ha

Întocmită conf. Norme de timp și de producție unificate

pentru lucrări în silvicultură (MAPPM, 1997)

ANUL I

1. C1.I.C Curățirea terenului de specii ierboase (ari) 100×9,90 ha= 990 Rot. 990 ari

2. C4.A.C Tăierea manuală a tufișurilor și arbuștilor (10%) (ari)

10% din suprafață Rot. 99 ari

3. ClO.[NUME_REDACTAT] solului în vetre în teren nelucrat (5 miixO,80xO,60/100=24) (ari)

24 ari/hax9,90 ha=237,6 Rot. 238 ari

4. AS Transport puieți auto la distanța de 50 km dus-întors

(oferta SC BMT MEDIAS, de 2,250lei/km (km)

Se consideră 12.5 km pentru fiecare 1,0 mii puieți 49,6 miix 12,5=620 Rot. 620 km

5. J29XII -10 (asini) încărcat puieți în auto (tone) Rot. 2,5 tone

6. J29X1I -12 (asim) Descărcat puieți din auto (tone) Rot. 2,5 tone

7. C20IVb5 Săparea șanțurilor pentru depozitarea puieților (10 m)

l .Ox l O m/hax9,90 ha=9,90x l O Rot. 9,90x 10 m

8. C24Ib2 Depozitarea puieților la șanț (1000 buc) Conform tabel 3.2

37.2+6.2+6.2=49,6 Rot. 49,6 mii buc

9. B52b2 împachetarea puieților pentru transport (1000 buc) Rot. 49,6 mii buc

10. C23Ib3 Transport puieți prin purtat direct pe 250 m (1000 buc) Rot. 49,6 mii buc

11.C28.I.[NUME_REDACTAT] puieților în gropi de 30x30x30 cm (mii buc) Rot. 49,6 mii buc

12.C45bl Retezarea tulpinii puieților de foioase după plantare (1000 buc)

(se exceptează puieții de frasin) Rot. 43,4 mii buc

13. Număr de puieți pe specii (mii buc)

[NUME_REDACTAT]. 37.2 mii buc

Frasin ( Ml, Ci, St r) Rot. 6.2 mii buc

Lemn câinesc (Sa, Am) Rot. 6.2 mii buc

14. CSlIAc Mobilizarea manuală a solului în jurul puieților,

prașila I (1000 vetre) Rot 49,6 mii vetre

15. C57Ic Descopleșirea speciilor forestiere de specii ierboase pe toată suprafața (ari)

100×9,90 ha=990 Rot. 990 ari

ANUL II Completări 20% si lucrări de întreținere

1. AS Transport puieți auto la distanța de 50 km dus-întors

(oferta SC BMT Mediaș, de 2,25lei/km (km)

Se consideră 12.5 km pentru fiecare 1,0 mii puieți

9,9miixl2,5=123,8 Rot. 124 km

2. J29XII – 10 (asim) încărcat puieți în auto (tone) Rot. 0,5 tone

0,05*9900/1000=0,495

3. J29XII – 12 (asim) Descărcat puieți din auto (tone) Rot. 0,5 tone

4. C20FVe5 Săparea șanțurilor pentru depozitarea puieților(10 m)

.9,9x l O mx20%=l ,98 Rot. 2,0x l0m

5. C24Ib2 Depozitarea puieților la șanț (l000 buc) Conf. tabel 3.2

7,5+1,2+1,2=9,9 Rot. 9,9 mii buc

6. B52b2 împachetarea puieților pentru transport (1000 buc) Rot. 9,9 mii buc

7. C23Ib3 Transp puieți prin purtat direct pe250 m (1000 buc) Rot. 9,9 mii buc

8. C73c2 Completarea cu 20% a lipsurilor la lucrările de împădurire (1000 buc) Rot. 9,9 mii buc

9. Număr de puieți pe specii (1000 buc):

[NUME_REDACTAT]. 7,5 mii buc

Frasin ( Ml, Ci, St r) Rot. l,2 mii buc

Lemn câinesc (Sa, Am) Rot. 1,2 mii buc

10. C45bl Retezarea tulpinii puieților de foioase după plantare (1000 buc)

(se exceptează puieții de frasin) Rot. 8,7 mii buc

11. CSlIAc Mobilizarea manuală a solului în junii puieților,

prașila I (1000 vetre) Rot 45,6 mii vetre

12. C57Ic Descopleșirea speciilor forestiere de specii ierboase pe toată suprafața (ari)

l OO x 11,46ha = 1146 Rot. 990 ari

ANUL III Completări 20% si lucrări de întreținere

1. AS Transport puieți auto la distanța de 50 km dus-întors

(oferta SC BMT , de 2,25 lei/Ton (km)

Se consideră 12.5 km pentru fiecare 1,0 mii puieți

9,9miixl2,5=123,8 Rot. 124 km

2. J29XII – 10 (asim) încărcat puieți în auto (tone) Rot. 0,5 tone

3. J29XII – 12 (asim) Descărcat puieți din auto (tone) Rot. 0,5 tone

4. C20FVb5 Săparea șanțurilor pentru depozitarea puieților(10 m)

.9,9x l O mx20%=l ,98 Rot. 2,0×10 m

5. C24Ib2 Depozitarea puieților la șanț (l000 buc) Conf. tabel 3.2

7,5+1,2+1,2=9,9 Rot.9,9 mii buc

6. B52b2 împachetarea puieților pentru transport (1000 buc) Rot. 9,9 mii buc

7. C23Ib3 Transp puieți prin purtat direct pe250 m (1000 buc) Rot. 9,9 mii buc

8. C73c2 Completarea cu 20% a lipsurilor la lucrările de împădurire (1000 buc) Rot. 9,9 mii buc

9. Număr de puieți pe specii (1000 buc)

[NUME_REDACTAT]. 7,5 mii buc

Frasin ( Ml, Ci, St r) Rot. l ,2 mii buc

Lemn câinesc (Sa, Am) Rot 1,2 mii buc

10. C45bl Retezarea tulpinii puieților de foioase după plantare (1000buc)

(se exceptează puieții de frasin) Rot 8,7 mii buc

11. C57Ic Descopleșirea speciilor forestiere de specii ierboase pe toată suprafața (ari)

100×9,90 ha=990 Rot. 990 ari

ANTEMĂSURĂTOARE NR 2

Plantații cu formula (2): 70Fr 25An n,

cu 5000 puieți / ha, cu gropi de 30x30x30 cm, în teren pregătit prin arătură și discuire

Completări 35% (20% an ÎI+15% an III); întrețineri (prașile, descopleșirî) de 10 ori în 6 ani

(3+2+2+1+1+1)

Suprafața pe care se aplică= 3,61 ha

Întocmită conf. Norme de timp și de producție unificate

pentru lucrări în silvicultură (MAPPM, 1997)

ANUL I

1.CI.[NUME_REDACTAT] terenului de specii ierboase (ari) 100×3,61 ha=205 Rot. 361 ari

2.C4.A.C Tăierea manuală a tufișurilor și arbuștilor (10% din suprafață) (ari) Rot. 37 ari

3.D7.IILc.18 Arătura adâncă a solului cu plugul, oferta SC Agros-Tarnava,

jud. Sibiu (ba) US 1%=2,05 ha Rot. 2, 1 .ha

4. D9.a Discuirea arăturii la adâncimea de 10-15 cm, oferta

[NUME_REDACTAT] (ha) USl%=2,05ha

De trei ori: 2,05×3=6,15 Rot. 6,2.ha

5. C10.I.C Pregătirea solului în vetre în teren nelucrat (5 miixO,S0xO,60/lQO=24) (ari)

US 2%= l ,56 ha 24 ari/hax l ,56 ha=37,44 Rot. 38 ari

6. AS Transport puieți auto la distanța de 50 km dus-întors

(oferta SC BMT Mediaș, de 2,25 lei/km (km)

Se consideră 12.5 km pentru fiecare 1,0 mii puieți

18,1 miix12,5=226,3 Rot. 227 km

7. J29XII-10 (asim) încărcat puieți în auto, manual (tone)

0,05x 18, l mii=0,905 Rot. 0,9 tone

8.J29XII-12 (asim) Descărcat puieți din auto, manual (tone)

Rot. 0,9 tone

9. C20TVb5 Săparea șanțurilor pentru depozitarea puieților

1.0×10 m/hax3,61 ha=3,61X10 m Rot. 3,6 x 10 m

10. C24Ib2 Depozitarea puieților la șanț (1000 buc) Conf. tabel 3.2

13,5+4,6=18,l Rot. 18,l mii buc.

11.B52bl împachetarea puieților pentru transport (1000 buc)

Rot. 18,1 mii buc

12.C23Ib3 Transp puieți prin purtat direct pe250 m (1000 buc)

Rot. 18, l mii buc

13.C28.LAC Plantarea puieților in gropi de 30x30x30 cm (1000 buc)

Rot. 18, l mii buc

14. Număr de puieți pe specii (1000 buc)

[NUME_REDACTAT]. 13,5 mii buc

Anin negru Rot. 4,6 mii buc

15.CSlIAc Mobilizarea manuală a solului în jurul puieților,

prașila I (1000 vetre) Rot. 18,1 mii vetre

16.CSlIIAc Mobilizarea manuală a solului în jurul puieților,

prașila a II-a (1000 vetre) Rot. 18,1 mii vetre

100×2,05 ha-205 Rot. 361 ari

ANUL II Completări 20% și lucrări de întreținere

1AS Transport puieti auto la distanța de 50 km dus-întors

(oferta SC BMT Mediaș, de 2,25 lei/ton (km)

Se consideră 12.5 km pentru fiecare 1,0 mii puieți 3,6 miix 12,5=45 Rot.45 km

2.J29XII – 10 încărcat puieți în auto (tone) Rot. 0,2 tone

3.J29XII – 12 Descărcat puieți din auto (tone) Rot. 0,2 tone

4.C20FVb5 Săparea șanțurilor pentru depozitarea puieților (10 m)

3,6X10 mX20%=0,72xl0 m Rot.0,7×10 m

5.C24Ib2 Depozitarea puieților la șanț (20%) (l 000buc) Conf. tabel 3.2

2,7+0,9=3,6 Rot. 3,6 mii buc

6.B52bl împachetarea puieților pentru transport (1000 buc) Rot. 3,6 mii buc

7.C23Ib3 Transp puieți prin purtat direct pe250 m (1000 buc) Rot. 3,6 mii buc

8 C73c2 Completarea cu 20% a lipsurilor la lucrările de împădurire( 1000 buc) Rot. 3,6 mii buc

9 Număr de puieți pe specii (1000 buc)

[NUME_REDACTAT]. 2,7 mii buc

Anin negru Rot. 0,9 mii buc

10 C5IIAc Mobilizarea solului în jurul puieților, prașila I (1000 buc) Rot. 18,1 mii buc

11 C57Ic Descopleșirea speciilor forestiere de specii ierboase pe toată suprafața(ari)

100×3,61 ha=361 Rot. 361 ari

ANUL III Completării 5% și lucrări de întreținere

l AS Transport puieți auto la distanța de 50 km dus-întors

(oferta SC BMT Mediaș, de 2,250 lei/km (km)

Se consideră 12.5 km pentru fiecare 1,0 mii puieți

2,7 miix 12,5=33,8 Rot. 34 km

2 J29XI1-10 încărcat puieți în auto (tone) Rot. 0,1 tone

3.J29XII-12 Descărcat puieți din auto (tone) Rot 0,1 tone

4.C20IVb5 Săparea șanțurilor pentru depozitarea puieților (10 m)

3,6X10 mxl5%=0,54xlb m Rot 0,6x10m

5.C24Ib2 Depozitarea puieților la șanț (1000 buc) Conf. tabel 3.2

2,0+0,7=2,7 Rot 2,7 mii buc

6.B52bl împachetarea puieților pentru transport (1000 buc) Rot 2,7 mii buc

7.C23Ib3 Transport puieți prin purtat direct pe250 m (1000 buc) Rot 2,7 mii buc

8 C73c2 Completarea cu 15% a lipsurilor la lucrările de împădurire (1000 buc) Rot.2,7 mii buc

9 Număr de puieți pe specii (1000 buc)

[NUME_REDACTAT], 2,0 mii buc

Anin negru Rot. 0,7 mii buc

10 CSlIAc Mobilizarea solului în jurul puieților, prașila I (1000 buc) Rot. 18,1 mii vetre

11 C57Ic Descopleșirea speciilor forestiere de specii ierboase pe toată suprafața(ari)

100×3,61 ha=36l Rot. 36 L ari

ANUL IV Lucrări de întreținere

l CSlIAc Mobilizarea solului în jurul puieților, prașila I (1000 buc) Rot 18,1 mii buc

ANUL V Lucrări de întreținere

l C57Ic Descopleșirea speciilor forestiere de specii ierboase pe toată suprafața(ari)

100×3,61 ha=361 Rot. 361 ari

ANUL VI Lucrări de întreținere

l C57Ic Descopleșirea speciilor forestiere de specii ierboase pe toată suprafața(ari)

100×3,61 ha=361 Rot. 361 ari

DEVIZ PE CATEGORIE AL INVESTIȚIEI NR. 1

Plantații cu formula (1): 75Sc 12,5Fr (Mi, Ci, St r) 12,5Lc (Sâ, Am)

cu 5000 puieți / ha, pe vetre de 80×60 cm, cu gropi de 30x30x30 cm

Completări 40% (20% an I, 20% an II); întrețineri (prașile, descopleșiri) de 5 ori în 3 ani (2+2+1)

ANUL I S = 9,90 ha Valoare deviz (fără TVA) 73345,36 lei

ANUL I DEVIZ PE CATEGORIE NR. 1 – continuare (pag.2)

DEVIZ PE CATEGORIE NR. 1 – continuare (pag. 3)

ANUL II Completări 15% și lucrări de întreținere la Formula (1)

ANUL II DEVIZ PE CATEGORIE NR. 1 – continuare (pag.4)

DEVIZ PE CATEGORIE NR. 1 – continuare (pag. 5)

ANUL III Completări 10% și lucrări de întreținere la Formula (1)

ANUL III DEVIZ PE CATEGORIE NR. 1 – continuare (pag.6)

RECAPITULAȚIE LA INVESTIȚIA NR. 1

DEVIZ PE CATEGORIE AL INVESTIȚIEI NR. 2

Plantații cu formula (2): 75Fr 25An n

cu 5000 puieți / ha, pe vetre de 80×60 cm, cu gropi de 30x30x30 cm

Completări 35% (20% an II, 15% an III); întrețineri (prașile, descopleșiri) de 10 ori în 6 ani (3+2+2+1+1+1)

ANUL I S = 3,61 ha Valoare deviz (fără TVA) 35708 lei

ANUL I DEVIZ PE CATEGORIE NR. 2 – continuare (pag.2)

ANUL I DEVIZ PE CATEGORIE NR. 2 – continuare (pag.3)

!DEVIZ PE CATEGORIE NR. 1 – continuare (pag. 4)

ANUL II Completări 20% și lucrări de întreținere la Formula (2)

DEVIZ PE CATEGORIE NR. 1 – continuare (pag. 5)

ANUL II Completări 20% și lucrări de întreținere la Formula (2)

DEVIZ PE CATEGORIE NR. 1 – continuare (pag. 6)

ANUL III Completări 10% și lucrări de întreținere la Formula (2)

DEVIZ PE CATEGORIE NR. 2 – continuare (pag. 7)

ANUL III Completări 20% și lucrări de întreținere la Formula (2)

DEVIZ PE CATEGORIE NR. 2 – continuare (pag. 8)

ANUL IV Lucrări de întreținere la Formula (2)

DEVIZ PE CATEGORIE NR. 2 – continuare

ANUL V Lucrări de întreținere la Formula (2)

DEVIZ PE CATEGORIE NR. 2 – continuare (pag. 9)

ANUL VI Lucrări de întreținere la Formula (2)

RECAPITULAȚIE LA INVESTIȚIA NR. 2

Investiția: Reconstrucția ecologică prin împădurire

A terenurilor degradate preluate de la A.D.S.

Din perimetrul FUNDATURA – BAZNA

DEVIZ FINANCIAR

pe natură de cheltuieliîn lei / EURO la cursul lei / EURO la data de 05.03.2009

(1 EURO = 4,1000 lei)

DEVIZ PE OBIECT NR. 1

Lucrări de împădurire

DEVIZ PE OBIECT NR. 2

Administrarea de amendamente calcice