Reproiectarea Sistemului Informational

REPROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL

LA BIROUL VAMAL BUCURESTI SUD

1.PREZENTAREA GENERALA A BIROULUI VAMAL BUCURESTI SUD

Denumirea Institutiei

Ca proces, importanța managementului poate fi evidențiată prin comparația dintre managementul birocratic impus de regimurile totalitare înainte de 1989 și managementul japonez. În timp ce managementul birocratic se caracterizează prin planificare excesivă, lipsa marketingului, ignorarea unor elemente cum ar fi analiza pieții, service-ul, înnoirea produselor, controlul calității, etc, managementul japonez stimulează creativitatea, calitatea, participarea la atingerea eficientă a obiectivelor. Rezultatele pozitive obținute de Japonia în urma aplicării acestui tip de management (balanță comercială excedentară) relevă încă odată importanța managementului aplicat, în timp ce țările care au practicat un management birocratic, dictat de factori politici, au ajuns să plătească și astăzi pentru greșelile trecutului.

Vama este o institutie complexa in organizarea statului, avand atat un rol primordial fiscal, indeplinind functia de instrument de protectie a economiei nationale si indirect un rol social si de aparare a natiunii.

Romania a aderat la Conventia pentru infiintarea unui Consiliu de cooperare vamala, incheiata la Bruxelles la 15 Decembrie 1950, prin Decretul

Consiliului de stat nr.980/1968, devenind membra a Organizatiei Mondiale aVamilor in anul 1969.

1.2 Baza legala de infiintare

Biroul Vamal Bucuresti Sud s-a infiintat prin reorganizarea fostului

Birou Vamal Gara de Nord, prin Ordinul 369/2005 emis de catre viceprese-

dintele ANAF Gelu Stefan Diaconu, functionand in temeiul art.107 din Cons titutia Romaniei.

Ca obiect de activitate Biroul Vamal efectueaza operatiuni de control si vamuire a mijloacelor de control a marfurilor si bunurilor apartinand persoanelor fizice si juridice, cat si asigurarea si incasarea taxelor vamale si a altor drepturi datorate bugetului de stat. Introducerea sau scoaterea din tara a marfurilor, a mijloacelor de transport si a oricaror bunuri este permisa numai dupa ce autoritatea vamala aplica prevederile Legii 141/1997 si HG 1114/2001 privind Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei.

Biroul Vamal Bucuresti Sud se subordoneaza metodologic directiilor si

serviciilor independente din Autoritatea Nationala a Vamilor, precum si

a celor din Directiile Regionale Vamale.Este condus de catre un sef de birou vamal care raspunde in fata Vicepresedintelui ANAF care conduce ANV, precum si a directorului Directiei Regionale Vamale Bucuresti.

1.3 Organizarea structurala a Biroului Vamal Bucuresti Sud

La nivelul Biroului Vamal Bucuresti Sud se intalneste o structura organizatorica ierarhic functionala care are la baza specializarea functionala a posturilor si a compartimentelor de lucru.

In cadrul acestei structuri organizatorice relatiile se diversifica, in sensul ca au aparut relatiile de autoritate de tip functional care transmit elemente metodologice cu privire la conceperea si desfasurarea unor procese de munca, cum ar fi:

seful de punct vamal pentru personalul aflat in subordinea sa;

seful compartimentului datorie vamala pentru personalul cu atributii financiar-contabile.

Organizarea structurala cuprinde subdiviziunile organizatorice , respectiv

cele cinci compartimente functionale . Componentele structurale sunt:

postul- care reprezinta un ansamblu de sarcini, responsabilitati si competente ce revin in mod curent unui lucrator vamal pentru realizarea obiectivelor individuale.

Corespondenta cantitativa dintre acestea asigura manifestarea Triunghiului de aur al organizarii.

-functia-este un element de generalizarea posturilor, o functie cuprinzand mai multe posturi cu aceleasi caracteristici generale.

Documentele organizatorice specifice autoritatii vamale sunt:

-Regulamentul de Organizare si Functionare a birourilor vamale stipulat in anexa3 la O.M.F.P. 688/2001 prin care birourile vamale sunt subordonate Autoritatii Nationale a Vamilor si coordinate, in plan territorial, de Directiile Regionale Vamale.

-Organigrama;

-Statutul personalului vamal aprobat prin OG NR.10/2004;

-Fisele de post.

Prin anexa la Ordinul nr.369/14.03.2005, au fost stabilite si punctele vamale rearondate pentru Biroul Vamal Bucuresti Sud, dupa cum urmeaza:

COMEX 97

SOCUM

ADASPED

RCS

PIATA DE GROS

TRANSALKIM.

Biroul Vamal Bucuresti Sud are urmatoarea structura organizatorica:

Compartimentul selectie –receptie;

Compartimentul control vamal documentar al bunurilor

Compartimentul control vamal antidrog si fizic

Compartimentul control ulterior

Compartimentul datorie vamala

Compartimentul de gestiune automata a procesului de vamuire.

1.4 Sistemul informatic integrat vamal-prezentare generala

In procesul de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, Autoritatea Nationala a Vamilor a acordat prioritate deosebita in implementarea strategiei de dezvoltare a domeniului IT si asigurarea interoperabilitatii cu sistemele IT ale DGTAXUD din cadrul Comisiei Europene. Astfel, procesul de reforma a sistemului vamal roman a inclus, printre altele, si dezvoltarea si implemetarea unui sistem informatic care contribuie cu rezultate deosebite la cresterea calitatii serviciilor vamale, procedurilor, simplificarilor in procesul de vamuire a marfurilor, imbunatatirii sistemului de colectare a taxelor vamale si drepturilor de import, fluidizarii traficului de marfuri in punctele de trecere a frontierei etc.

Sistemul Informatic Integrat Vamal – SIIV este un sistem modern si eficient ce sustine functii vamale, precum :

Vamuirea marfurilor

Tranzitul vamal

Supravegherea si controlul vamal

Analiza de risc

Contabilitatea vamala

Statistica vamala si de comert exterior.

Sistemul Informatic Integrat Vamal – SIIV este un sistem cu o structura piramidala ce respecta structura organizatorica si de functionare a Autoritatii Nationale a Vamilor. In prezent, componentele lui sunt operationale la nivelul a 140 birouri si puncte vamale, al celor 10 regionale vamale si la nivelul central al Autoritatii Nationale a Vamilor.

Rezultatele implementarii Sistemului Informatic Integrat Vamal in cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor pot fi rezumate in principal, prin:

contributia adusa la procesul de restructurare a sistemului vamal si influenta benefica asupra acestui proces

uniformizarea metodologiilor de lucru si imbunatatirea fluxurilor informationale

punerea in aplicare a procedurilor simplificate de vamuire

imbunatatirea comunicarii cu mediul de afaceri

preluarea standardelor UE legate de procedurile si reglementarile vamale

asigurarea interoperabilitatii cu sistemele IT DGTAXUD din cadrul Comisiei Europene

Vamuirea marfurilor in sistem automat

Activitatea curenta de vamuire a marfurilor este sustinuta informatic de catre Sistemul de Procesare Automata a Declaratiilor Vamale – CDPS/Asycuda++ care este operational la nivelul unui numar de 91 de birouri vamale informatizate si a unui numar de 53 puncte vamale din subordinea acestora. Sistemul permite procesarea automata a declaratiilor vamale pentru regimurile de import, export, perfectionare, admitere temporara, antrepozitare si transformare sub control vamal.

Declaratiile vamale sunt depuse la autoritatea vamala, in forma electronica, de catre utilizatorii autorizati sa foloseasca sistemul (comisionari in vama, declaranti in nume propriu, agenti economici care declara marfurile in procedura simplificata de vamuire la domiciliu sau in nume propriu sau prin intermediul comisionarilor in vama pe baza de contract de servicii).

Depunerea declaratiilor vamale este realizata prin Internet pe baza de certificat digital VPN emis de autoritatea vamala utilizatorilor sistemului sau prin conectarea directa a acestora la reteaua locala LAN a biroului vamal pe langa care isi desfasoara activitatea.

Pentru aceasta, autoritatea vamala a pus la dispozitia utilizatorilor sistemului, cu titlu gratuit, un modul special care permite utilizatorilor autorizati completarea declaratiei vamale, stocarea pe serverul biroului vamal, dupa caz acceptarea declaratiei vamale, transmiterea acesteia la autoritatea vamala, precum si o serie de alte functiuni de vizualizare, interogare etc.

Sistemul permite calculul datoriei vamale pe tipuri de drepturi (taxe vamale, comision vamal, TVA, accize ) luand in considerare existenta sau nu, a regimurilor preferentiale, precum si reglementarile in vigoare legate de scutiri, exceptari de la plata taxelor vamale, TVA, etc.

Sistemul include componente de taxare(reguli de calcul si taxare), configurare a tipurilor de regimuri vamale in concordanta cu modelele declaratiilor vamale, componente de administrare useri si profile, componente de gestionare a datelor de referinta(tarif vamal, regimuri vamale, coduri aditionale aferente reglementarilor in vigoare, tari, valute, curs valutar, unitati de masura etc), precum si de gestionare a urmatoarelor categorii de utilizatori:

comisionari in vama conectati ( 793)

agenti economici autorizati pentru procedura de vamuire la domiciliu care declara marfurile sau in nume propriu sau prin intermediul comisionarilor in vama pe baza de contract de servicii(743)

agenti economici care depun declaratiile vamale prin Internet(172)

Transmiterea datelor de referinta, a configurarilor, regulilor de taxare si a oricaror informatii cu aplicabilitate uniforma se face de la sediul central, catre regionale si birouri vamale, prin intermediul unei statii de lucru si a unei componente de tip “gateway” instalata pe aceasta care preia respectivele date sub forma de agenti(mesaje electronice) si le transmite la nivelele inferioare. La fiecare nivel, respectiv regional si local se afla un asemenea sistem de “gateway”care primeste si transmite catre server mesajele primite de la nivelul superior in vederea prelucrarii.

Prin modulele sale functionale destinate lucratorilor vamali sistemul permite:

Inregistrarea(acceptarea) declaratiei vamale depusa in procedura normala de vamuire

Vizualizarea declaratiei vamale si distribuirea acesteia lucratorului vamal cu responsabilitati de control, in functie de criteriile de selectie

gestionarea documentelor de plata a datoriei vamale

Performante :

procesarea automata cu ajutorul sistemului CDPS/Asycuda++ a unui volum de peste 98% declaratii vamale corespunzatoare regimurilor vamale de import, export, perfectionare, admitere temporara, antrepozitare

implementarea procedurii rapide de vamuire, bazata pe culoare de vamuire, functie de natura si tipurile de control, pentru marfurile cu grad scazut de risc

implementarea procedurii simplificate de vamuire la domiciliu pe baza mecanismului de selectivitate care permite dirijarea declaratiilor vamale depuse in aceasta procedura pe culoarul verde de vamuire

plata automata a datoriei vamale efectuata din depozit anticipat, constituit in contul biroului vamal

decontarea electronica a platii datoriei vamale pe baza conventiilor incheiate de ANV cu un numar de 10 banci (ABN Amro, ING, HVB, Reiffeisen Bank, UNICREDIT Romania, BCR, CITYGROUP, BRD Societe Generale, Banca Transilvania, Alpha Bank)

utilizarea analizei de risc in construirea criteriilor si listelor de selectivitate utilizate in procesul de vamuire

asigurarea interpretarii unice a reglementarilor vamale pe parcursul procesului de vamuire si utilizarea uniforma la nivelul tuturor birourilor vamale a metodologiilor si normelor de lucru

completarea fondului de date la nivel regional si central prin preluarea declaratiilor vamale depuse in procedura manuala si imbunatatirea calitatii datelor, a sistemului de rapota din depozit anticipat, constituit in contul biroului vamal

decontarea electronica a platii datoriei vamale pe baza conventiilor incheiate de ANV cu un numar de 10 banci (ABN Amro, ING, HVB, Reiffeisen Bank, UNICREDIT Romania, BCR, CITYGROUP, BRD Societe Generale, Banca Transilvania, Alpha Bank)

utilizarea analizei de risc in construirea criteriilor si listelor de selectivitate utilizate in procesul de vamuire

asigurarea interpretarii unice a reglementarilor vamale pe parcursul procesului de vamuire si utilizarea uniforma la nivelul tuturor birourilor vamale a metodologiilor si normelor de lucru

completarea fondului de date la nivel regional si central prin preluarea declaratiilor vamale depuse in procedura manuala si imbunatatirea calitatii datelor, a sistemului de raportare si rezolvarea operativa a problemelor atat functionale cat si tehnice de catre personalul IT la nivel regional si central.

2. Tranzitul vamal

Sustinerea informatica a tranzitului vamal se realizeaza prin intermediul unei componente a SIIV care permite urmarirea derularii operatiunilor de tranzit pentru marfurilor aflate in tranzit sub acoperirea carnetelor TIR si declaratiilor de tranzit T1RO, depuse în procedură alternativă NCTS, la nivelul a 89 birouri vamale cu activitate rutiera.

Componenta informatica dispune de functiuni de gestionare, la nivel central, a datelor de referinta privind societatile garante, transportatorii autorizati in transportul de marfuri sub acoperirea Conventiei TIR, date care sunt transmise catre nivelurile regional si local prin aceleasi mecanisme de ‘gateway’ si agenti in vederea utilizarii uniforme a acestora.

Prin sistemul de raportare de care dispune aceasta componenta se pot obtine rapoarte care permit lucratorilor vamal sa urmareasca tranzitele emise, confirmate, sosite la destinatie dupa expirarea termenului, sa evidentieze tipurile de tranzit(interior-frontiera, frontiera-frontiera, etc), categorii de marfuri tranzitate, mijloace de transport, containere, etc)

Performante :

intarirea capacitatii de control si protectie a frontierelor prin mecanisme de gestionare informatizata a consemnelor privind : carnete TIR furate sau false, transportatori, marfuri, companii, sigilii, vehicule, conducatori auto, containere

transmiterea zilnica prin mijloace electronice, de catre ANV catre IRU Geneva, a informatiilor privind decarcarea Carnetelor TIR de catre birourile de destinatie de pe teritoriul Romaniei

3. Supraveghere vamala

Pentru sustinerea informatica a activitatii de supraveghere, analiza de risc, control vamal si lupta impotriva fraudelor au fost dezvoltate si implementate componente informatice ce pun la dispozitie instrumente de lucru pentru accesul rapid la datele vamale, gestionarea datelor din fisele de raportare intocmite ca urmare a controalelor efectuate, crearea profilelor de risc, gestionarea consemnelor instituite pentru marfuri cu grad ridicat de risc, tari de origine, companii, etc necesare in analiza de risc si activitatea de control ulterior.

Modulul ARGUS destinat analizei riscurilor si gestiunii selectivitatii dispune de componente functionale, precum:

Gestiune selectivitate – destinata gestiunii consemnelor (10 categorii de consemne pentru: Carnete TIR furate, false, companii, declaranti, marfuri, tari de origine, sigilii, containere, soferi, mijloace de transport)

Evaluare risc – permite gestiunea datelor din fisele de raportare

Investigator- permite producerea de rapoarte pe baza de criterii predefinite

Modulul Customs Intelligence si Managementul Riscurilor destinat activitatii de supraveghere dispune de componente functionale, precum:

INTELL (Inteligenta vamala, Evaluare Operatori economici, Indicatori si Profile, Diseminare Risc)

PCP (Control Ulterior)

IIP (Marfuri Contrafacute)

Aceste componente au functionalitati ce sprijina activitati legate de :

Gestionarea informatiilor cu caracter vamal

Crearea unei structuri de date centralizate

Utilizarea informatiilor din surse interne si externe

( prin fise de raportare)

Diseminarea informatiilor cu caracter de risc

Gestionarea informatiilor privind drepturile de proprietate intelectuala

Investigarea informatiilor din baza de date a Sistemului de Procesare Automata a Declaratiilor Vamale (CDPS/Asycuda++) pentru control ulterior.

Aceste module sunt operationale la nivelul birourilor vamale informatizate, regionalelor si la nivelul aparatului central si sunt utilizate de structurile cu responsabilitati in domeniul supravegherii si controlului vamal, analizei de risc, controlului ulterior de la aceste niveluri.

Performante :

imbunatatirea capacitatii de control prin gestionarea consemnelor si asigurarea legaturii cu sistemul informatizat de vamuire si control al tranzitului

furnizarea de informatii necesare activitatii de supraveghere si control vamal

imbunatatirea activitatii de control ulterior prin implementarea fisei de raportare la nivelul structurilor organizatorice cu responsabilitati in domeniu

construirea de profile bazate pe analiza de risc

utilizarea fondului de date de la nivel central in analiza de risc.

4. Contabilitate vamala

Componenta informatica de contabilitate nationala este realizata in conformitate cu cerintele de organizare si raportare ale sistemului contabil vamal precum si cu legislatia in vigoare si este operationala la nivelul a 72 birouri vamale informatizate cu activitate semnificativa. Aceasta are functiuni specifice nivelului local, regional si central ce permit inregistrarea, colectarea si gestionarea veniturilor cuvenite Bugetului de Stat, gestionarea datelor financiar-contabile.

La nivel local, componenta informatica de contabilitate nationala comunica cu sistemul CDPS/Asycuda++ printr-o interfata ce transfera toate datele cu caracter contabil continute in declaratiile vamale prelucrate automat, urmand ca la nivelul compartimentului cu atributii in domeniu sa se completeze fondul de date. Acest lucru se realizeaza prin preluarea datelor din documente primare precum: Acte Constatatoare, Procese verbale de contraventie, Procese verbale de calcul a majorarilor de intarziere, Chitante vamale, Ordine de plata, Extrase de cont, Registru de Casa, Declaratii Vamale depuse in procedura manuala etc.

Functionalitatile aplicatiei sprijina activitatile legate de :

inregistrarea, colectarea si gestionarea veniturilor provenite din taxe vamale si alte drepturi

urmarirea incasarilor prin virament sau numerar prin gestionarea datelor din extrasele de cont sau chitante numerar, pe conturi si tipuri de taxe corespunzatoare

urmarirea debitelor restante pe fiecare agent economic

centralizarea si raportarea catre nivelul ierarhic superior a balantelor contabile, pe activitati si conturi

obtinerea de situatii operative

La nivel regional, componenta informatica de contabilitate are functionalitati ce sprijina activitatile legate de :

centralizarea veniturilor provenite din taxe vamale, si alte drepturi cuvenite Bugetului de Stat si a altor tipuri de venituri, pe birourile vamale din subordine, conturi colectoare si tipuri de taxe

centralizarea balantelor contabile pe birourile vamale din subordine

gestionarea datelor provenite din documentele financiar-contabile proprii

executia bugetara a cheltuielilor

centralizarea si raportarea catre nivelul ierarhic superior a balantelor contabile, situatiilor centralizate a veniturilor, cheltuielilor – pentru nivel regional

obtinerea de situatii operative

La nivel central, componenta informatica de contabilitate are functionalitati ce sprijina activitatile de :

centralizarea veniturilor provenite din taxe vamale, si alte drepturi cuvenite, pe regionale, conturi si tipuri de taxe

centralizarea cheltuielilor pe regionale

centralizarea balantelor contabile pe regionale

gestionarea datelor provenite din documentele financiar-contabile proprii

executia bugetara a cheltuielilor

centralizarea si raportarea nivelului ierarhic superior a balantelor contabile, situatiilor centralizate a veniturilor, cheltuielilor – pentru intregul sistem

obtinerea de situatii operative

Statistica Vamala si de Comert Exterior

Componenta SIIV de statistica vamala si de comert exterior asigura in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, informatii statistice de comert exterior (EXTRASTAT) in conditii de calitate si completitudine impuse de metodologia specifica a INS armonizata la reglementarile Uniunii Europene.

Datele lunare disponibilizate sunt incluse in fondul national de date statistice a INS si puse la dispozitia tuturor beneficiarilor din administratia publica.

Componenta statistica vamala contine module care realizeaza : liste de control analitice si sintetice, corectii ale datelor din declaratiile vamale, creare structuri de date specifice statisticii de comert exterior, generare structuri de date pentru institutiile centrale, rapoarte finale, administrare date specifice statisticii de comert exterior etc.

III. Infrastructura IT si de comunicatii

Arhitectura sistemului informatic este o arhitectura piramidala cu baze de date distribuite la fiecare nivel. Numarul de servere instalate si functionale este de 140, iar numarul de statii de lucru este de 2650.

Din numarul total de 105 birouri vamale, 91 birouri vamale sunt informatizate cu 53 puncte vamale conectate on line, iar restul de 14 birouri vamale cu activitate foarte redusa (0,22 % din numarul total de declaratii vamale pe anul 2005) sunt neinformatizate. Raportul costuri / eficienta nu justifica informatizarea acestora, ponderea activitatii desfasurate in cadrul acestor birouri vamale reprezentand-o traficul de calatori. Totodata unele din aceste birouri vamale pot face obiectul restructurarii/disparitiei ca urmare a efectelor procesului de integrare europeana.

1. Securitatea sistemului informatic

Mijloacele prin care SIIV asigura securitatea sistemului vamal din punct de vedere IT au fost dezvoltate si implementate pornind de la Politica de Securitatea a ANV aprobata de conducerea ANV.

Astfel, la nivelul ANV, securitatea este asigurata prin sisteme de tip ’firewall’ – WAN /Internet care lucreaza independent unul fata de celalat, dar care asigura in acelasi timp doua nivele de securitate pentru componentele SIIV accesibile prin Internet (ex. NCTS).

Firewall-ul de WAN asigura securizarea componentelor SIIV fata de accesul neautorizat din ANV si/sau din WAN. El realizeaza filtrarea accesului la aplicatii la nivel de porturi, servicii si adrese de IP, astfel incat doar persoane autorizate au drept de acces la anumite aplicatii. De asemenea, controleaza accesul utilizatorilor externi la resursele ANV, acces care se face in baza conventiilor si protocoalelor incheiate intre ANV si institutiile respective; controlul se face de asemenea la nivel de adrese IP, servicii, protocoale si porturi.

Firewall-ul de WAN are cca. 45 alte firewall-uri ca extensie (enforcement points), situate in regionale si birouri vamale. Managementul tuturor firewall-urilor se face centralizat, astfel incat politicile de securitate se actualizeaza intr-un singur punct si apoi se instaleaza la distanta. Managemntul centralizat permite o securitate coerenta a intregului Sistem Informatic Integrat Vamal prin aplicarea unor regului de securitate similare la fiecare locatie vamala. In birourile vamale, firewall-urile controleaza accesul utilizatorilor externi sistemului vamal la resursele IT ale vamii si filtreaza accesul la aceste resurse.

Firewall-ul de Internet permite accesul la Internet al utilizatorilor din diverse locatii vamale cu filtrarea URL-urilor la care accesul este interzis. De asemenea, asigura generarea unor chei digitale de criptare/decriptare care permit accesul autorizat al utilizatorilor autentificati la anumite componente SIIV accesibile prin clienti VPN (de exemplu “Depunerea prin Internet a declaratiei vamale”, NCTS. etc.). Se asigura de asemenea accesul la zona de aplicaii publice a vamii DMZ.

Sistemul de e-mail prin Internet permite corespondenta intre utilizatorii din sistemul vamal cu utilizatori externi; controlul si autorizarea utilizatorilor din toate locatiile vamale se face pe langa firewall-uri (unde ele exista) printr-un proxy situat la ANV, care monitorizeaza de altfel si navigarea pe Internet a celor care sunt autorizati sa navigheze pe WEB.

Sistem antivirus este operational la toate nivelurile si se actualizeaza programat de la server-ul antivirus de nivel superior. La serverul de antivirus local se conecteaza toti clientii/utilizatorii de antivirus locali, server-ul anuntand administratorul de sistem daca a fost gasit vreun client/calculator virusat.

Securitatea retelei de comunicatii este realizata prin folosirea de VPN-uri intre ANV si toate locatiile vamale si intre fiecare regionala vamala si birourile vamale din subordine. VPN-urile sunt de 64/128kbps intre regionale si birourile vamale si de 128/256kbps intre ANV si regionale. Datorita firewall-urilor in cca 50% din locatii, traficul este limitat la cel necesar pentru functionarea corespunzatoare a componentelor SIIV cu reguli pentru filtrarea accesului la aplicatii in functie de prioritatea lor. Reteaua de comunicatii este realizata pe structura ATM a STS, furnizorul de comunicatii asigurand la cerere banda mai mare pe masura ce aplicatiile o cer. De asemenea, anumite protocoale (FTP, TELNET, HTTP) sunt accesibile doar administratorilor de sistem din ANV si/sau din regionale, la fel ca si parolele pe echipamentele de comunicatie.

La nivel de aplicatii securitatea este asigurata prin user/parola, utilizatorul avand posibilitatea schimbarii parolei, fiecare utilizator fiind raspunzator de confidentialitatea acesteia.

La nivelul ANV este instalata, configurata si operationala o structura de Windows Active Directory bazata pe Windows 2003 server care realizeaza o securitate crescuta la nivel de desktop, precum si facilitatea administrarii de la distanta a calculatoarelor. Prin acest sistem se face automat actualizarea sistemului de operare Windows recomandata de Microsoft, transparent pentru utilizatori.

2. Aplicatii publice

Aceste aplicatii sunt disponibile pe pagina generala a vamii (www.customs.ro) si include aplicatiile accesibile prin legaturile din aceasta pagina la alte servere (TARIR, Declaratii de avere, Portal -Trade Information Point). Aceste aplicatii sunt publice, in spatele lor existand servere de aplicatii si de baze de date securizate din punct de vedere al accesului. Insasi pagina de Internet a vamii rezulta din copierea continutului de pe un server din zona interna, sigura, securizata pe un alt server aflat in zona publica.

3. Dezaster recovery / proceduri de backup

In caz de cadere a unui server dintr-un birou vamal, pana la restaurarea server-ului exista posibilitatea de trecere la procedura alternativa – manuala. Declaratiile sunt ulterior introduse pe server-ul local prin module specifice.

Refacerea bazei de date de la biroul vamal se face din fisierele salvate pe suporti magnetici existenti in fiecare locatie, pe care se salveaza zilnic baza de date.

In caz de cadere a unui server de la o regionala vamala, server-ul respectiv se reface fara ca procesul de vamuire sa fie afectat, iar baza de date se reface fie din fisierele salvate pe suporti magnetici , fie din datele stocate la nivel central si/sau birourile vamale din subordine.

In caz de cadere a server-ului de comunicatie de la ANV – server pe care se gestioneaza datele de referinta ce sunt transmise catre toate regionalele si birourile vamale si pe care sunt stocate declaratiile vamale – comunicatia este redirectionata spre un alt server existent la SSCE.

Pentru siguranta mai exista un alt server la nivel central care se actualizeaza on-line cu toate datele continute pe serverul de comunicatie si care contine fondul de date statistic.

4. Lotus

Serviciul de posta elecronica este implementat la nivel central si regional fiind instalate si configurate servere de Lotus Domino (11) care asigura sistemul de e-mail pe WAN (Intranet) precum si Sistemul de Management al Documentelor (DMS).

DMS realizeaza publicarea unor documente de inters pentru personalul vamal si consultarea de catre lucratorii vamali (atat din regionale cat si din birouri vamale si/sau puncte vamale) a acestora. Sistemul permite publicarea, pe serverul de la nivel central, a Monitoarelor Oficiale (pe baza de abonament al ANV), anumitor documente privind politica Agricola Comunitara, documentelor privind tranzitul comun, etc. de catre persoane autorizate din ANV. O data publicate aceste documente acestea se replica pe serverele de la regionale prin mecanisme specifice Lotus.

Sistemul de e-mail permite transmiterea / primirea de e-mail-uri atat catre persoane din sistemul vamal cat si catre persoane din Ministerul Finantelor Publice, server-ul Lotus de la ANV fiind conectat cu un server Lotus tampon situat la MFP, intre cele doua servere existand replicari programate.

Pentru “Tabloul de Bord” implementat de MFP prin Lotus, ANV transmite periodic situatii statistice privin importurile si/sau exporturile anumitor marfuri, situatii a caror structura a fost stabilita de comun acord de ambele institutii.

Interoperabilitatea cu sistemele DGTAXUD si OLAF

Unul dintre obiectivele Autoritatii Nationale a Vamilor privind reforma in domeniul IT a fost si acela legat de dezvoltarea si implementarea strategiei de interoperabilitate pe perioada 2000-2006 a sistemelor IT cu sistemele DGTAXUD din cadrul Comisiei Europene.

Sistemele IT care fac obiectul interoperabilitatii cu sistemele DGTAXUD si OLAF sunt urmatoarele (vezi fig. anexata):

NCTS ( Noul Sistem Computerizat de Tranzit );

TARIR (Tariful Integrat Roman compatibil cu sistemul TARIC al Comunitatii Europene);

ITMS ( Sistem integrat de management al tarifului);

TQS – Surveillance ( Sistem de gestiune a cotelor si de supraveghere a acestora in limitele alocate);

ISPP (Sistem informatic pentru procedurile de procesare );

SMS (Sistem de gestiune a specimenelor de stampile pentru tranzit si origine);

EBTI (Sistem de gestiune a informatiilor tarifare obligatorii);

CCN/CSI ( Reteaua comuna de comunicarii a Comisiei Europene / Sistemul Comun de Interfete);

AFIS (Sistem informatic de antifrauda);

CIS (Sistem informatic vamal );

1. NCTS

Noul Sistem Computerizat de Tranzit, NCTS, este un sistem compatibil cu sistemul DGTAXUD din cadrul Comisiei Europene.

NCTS este folosit pentru marfurile transportate pe calea rutiera, in procedura normala si simplificata. Sistemul nu se aplica procedurilor simplificate, in situatia in care marfurile sunt transportate pe calea feratã, calea aerului, maritimã sau pentru marfurile transportate prin conducte.

Baza legala

Ordin al vicepresedintelui ANAF Nr. 629/2005 cu completarile si modificarile ulterioare prin Ordinul Nr. 6640/2005 privind aplicarea sistemului de tranzit comun pe teritoriul Romaniei

HG Nr. 150/ 2005 privind aderarea Romaniei la Conventia privind regimul de tranzit comun

Ordin al vicepresedintelui ANAF Nr. 1605/2005 cu completarile si modificarile ulterioare prin Ordinele Nr. 6355/2005 si 7786/2005 privind accesul agentilor economici la NCTS

Principii de baza ale NCTS

NCTS este un sistem interactiv bazat pe schimbul automat de Mesaje Electronice transmise între birourile vamale implicate într-o operatiune de tranzit (biroul de plecare, birourile de tranzit si de destinatie), precum si mesajele de raspuns de la aceste birouri vamale la biroul vamal de plecare

Completarea declaratiei de tranzit se face electronic de catre principalii obligati folosind procedura DTI (Direct Trader Input). Declaratia de tranzit completata se transmite biroului de plecare

La biroul de plecare, declaratia poate fi depusa in procedura normala sau in procedura simplificata. In procedura simplificata, declaratia de tranzit se depune de catre expeditorii agreati, conectati la sistem, direct de la sediul acestora, fara a mai fi necesara prezentarea la biroul vamal a marfurilor si a documentelor aferente

Exemplarele 4 si 5 ale declaratiei de tranzit sunt inlocuite de documentul de insotire. Atunci cand sunt mai multe articole, exemplarele complementare sau lista de incarcatura sunt inlocuite cu lista articolelor. Aceste documente vor fi tiparite de catre utilizatorii NCTS dupa acordarea liberului de vama, direct din sistemul informatic si vor insoti marfurile pe tot parcursul transportului

Orice operatiune de tranzit se identifica printr-un numar unic de inregistrare atribuit de sistem, MRN (Movement Reference Number). Acest numar contine date despre numarul operatiunii de tranzit, biroul vamal emitent, tara si anul emiterii

Cunoscand MRN, agentul economic conectat la NCTS poate afla in fiecare moment informatii despre operatiunea de tranzit: acceptata, sub control, liber de vama in tranzit, sosit la biroul de destinatie, confirmat, etc.

TIN ( Trader Identification Number ), numar unic de identificare al agentului economic care efectueaza operatiuni in tranzit

Avantajele utilizarii NCTS

Sistem deschis bazat pe Internet Browser

Acces securizat bazat pe :

Certificat Digital – VPN (au fost emise de catre ANV, pana in prezent 422 certificate digitale pentru agentii economici)

Criptare mesaje

Securizare la nivel de firewall, useri si parole etc.

Imbunatatirea calitatii serviciilor oferite agentilor economici prin reducerea timpilor necesari efectuarii formalitatilor vamale

Asigurarea unui grad ridicat de securitate a datelor

Inlocuirea confirmarii manuale a operatiunii de tranzit cu confirmarea informatica

Utilizarea procedurilor simplificate de vamuire de catre agentii economici autorizati in calitate de expeditori si destinatari agreati prin posibilitatea efectuarii operatiunilor de tranzit la sediul acestora

Reducerea costurilor si intarzierilor determinate de declararea bunurilor pe suport hartie

Eliberarea mai rapida a garantiei ca urmare a confirmarii informatice

Aplicarea uniforma a procedurii de tranzit in toate birourile vamale

Reducerea fraudelor prin urmarirea electronica in timp real a derularii operatiunii de tranzit

Cresterea eficientei operatiunilor vamale in general, avand in vedere faptul ca biroul vamal poate aplica in timp util analiza de risc pe baza datelor deja existente in sistem.

Implementarea NCTS la nivelul ANV

Implementarea NCTS la nivelul ANV a fost realizata in doua faze:

Faza 3.1. a inclus: functionalitãti la birourile de plecare, de trecere si de destinatie, proceduri simplificate (expeditori si destinatari agreati), schimbarea birourilor de tranzit si de destinatie initial declarate.

Faza 3.2. a cuprins functionalitati referitoare la: managementul sistemului de garantii, procedura de cercetare, confirmarea destinatarului agreat, analiza de risc, componenta de statistici etc.

NCTS Faza 3.1. a fost implementat la nivel national pentru procedura T1RO (89 birouri vamale) incepand cu data de 1 septembrie 2005, conditie de aderare a Romaniei la Conventia privind regimul de tranzit comun.

Monitorizarea functionarii NCTS Faza 3.1 pentru procedura T1RO a fost efectuata de catre experti ai Comisiei Europene, in luna septembrie 2005, in urma careia Romania a primit invitatia de a deveni membra semnatara a Conventiei privind regimul de tranzit comun, cu un an inaintea aderarii la Uniunea Europeana.

NCTS Faza 3.2., incluzand atat functionalitatile fazei 3.1, cat si cele ale fazei 3.2 a devenit operational incepand cu 2 ianuare 2006, fiind implementat la nivelul a 73 birouri vamale cu activitate rutiera, realizand schimburi de mesaje electronice atat cu Domeniul Comun din cadrul Comisiei Europene, cat si cu sistemele informatice ale tarilor membre UE si ale celor AELS ( Norvegia, Elvetia, Islanda, Liechtenstein), prin reteaua CCN/CSI.

Pentru utilizarea NCTS atat la nivel national cat si la nivel international au fost instruiti lucratorii vamali si agentii economici implicati in derularea operatiunilor de tranzit.

Statistici – procedura nationala T1RO:

4990 utilizatori gestionati de sistem, din care 3300 utilizatori apartinand agentilor economici

TIN-uri alocate agentilor economici: 534

Nr. de principali obligati conectati la NCTS: 534

Nr. de Expeditori/Destinatari agreati conectati la NCTS: 357

Nr. autorizatii emise pt.garantia globala: 142

Nr. Operatiuni. de tranzit T1RO emise in perioada 01 ianuarie-13 martie 2006: 126306

Statistici – NCTS international :

4990 utilizatori gestionati de sistem, din care 3300 utilizatori apartinand agentilor economici

TIN-uri alocate agentilor economici: 670

Nr. de principali obligati conectati la NCTS: 416

Nr. de Expeditori/Destinatari agreati conectati la NCTS: 10

Nr. autorizatii emise pt.garantia globala: 27

Nr. Operatiuni de tranzit NCTS emise in 01 ianuarie-13 martie 2006 : 455

In prezent prioritatile privind NCTS sunt:

Monitorizarea permanenta a functionarii sistemului prin echipa tehnica de implementare a NCTS de la nivel central, cat si prin Compartimentul de Help Desk din cadrul Directiei Tehnici de Vamuire si Tarif Vamal

Imbunatatirea performantelor sistemului si a administrarii acestuia

Intalniri lunare cu agentii economici pentru discutarea problemelor de inters comun

Comunicarea permanenta cu serviciile centrale din cadrul DGTAXUD, precum si cu structurile de Help Desk ale tarilor membre ale Conventiei.

2. TARIR

Autoritatea Nationala a Vamilor a elaborat Tariful Vamal Integrat Roman denumit TARIR, ce reprezinta un mecanism de aplicare unitara a reglementarilor vamale armonizate cu legislatia comunitara. TARIR are la baza aceleasi principii cu Tariful Vamal Integrat Comunitar, TARIC, si reprezinta o colectie a reglementarilor legale din domeniul vamal, interpretate si codificate intr-un mod centralizat si uniform, codurile acestuia urmand a fi utilizate pentru completarea declaratiei vamale.

Baza legala

Legea nr.159/2005 privind consultarea bazei de date TARIR de catre agentii economici si lucratorii vamali care poate fi accesata pe site-ul ANV, la adresa www.customs.ro.

Principii de baza ale TARIR

TARIR este un ansamblu de reglementari vamale

Permite combinatia reglementarilor si deciziilor aplicabile la vamuire

Prin componenta de Management a Tarifului – TMS permite gestionarea datelor la nivel central.

Componente de baza ale TARIR

Nomenclatura tarifara

Masuri

Certificate

Coduri aditionale

Note de subsol

Zone geografice

Reglementari

Implementarea TARIR la nivelul ANV

Implementarea TARIR la nivelul ANV a fost realizata in doua faze:

TARIR I a inclus: functionalitati privind gestionarea datelor TARIR prin TMS, consultarea TARIR, calculul drepturilor vamale pentru masuri nationale si masuri TARIR fara a fi asigurata legatura cu Sistemul de Procesare a Declaratiei Vamale CDPS/Asycuda++

TARIR II a inclus functionalitati privind integrarea TARIR in mediul SIIV, interfatarea cu sistemul CDPS/Asycuda++

TARIR I asigura:

Integrarea tuturor masurilor nationale tarifare si netarifare. Consultarea masurilor UE va fi permisa incepand cu data aderarii Romaniei.

Utilizarea acestei componente inainte de data aderarii Romaniei la U.E.

Posibilitatea configurarii in viitor de noi module

Posibilitatea integrarii ulterioare a unor alte produse sau aplicatii informatice

Replicarea si actualizarea automata a bazei de date de la nivel central la nivel regional (pentru consultare si pentru calcul)

Prezentarea multilinguala a datelor

Utilizarea unor produse software standard (IE, AIX/Linux, Oracle)

Utilizarea unor instrumente standard usor de folosit (HTML, Java/JSP, XML)

Accesare facila (Web browser client).

Modulul WEB pentru accesarea bazei de date TARIR si modulul de calcul TARIR au fost implementate la nivel central si regional pe servere dedicate, asigurandu-se in felul acesta replicarea datelor de la nivel central catre nivelul regional in vederea consultarii bazei de date si utilizarii modulului de calcul. In acelasi timp au fost instruiti lucratorii vamali si agentii economici pentru utilizarea bazei de date TARIR.

TARIR II – etape parcurse:

Finalizarea implementarii CDPS/Asycuda++ v.1.18b la nivel central, regional (10 directii vamale regionale) si la nivelul unui numar de 91 de birouri vamale informatizate

Dezvoltarea interfetei intre CDPS/Asycuda++ v. 1.18b si TARIR si testarea functionalitatilor acesteia

Asigurarea armonizarii si utilizarii de catre CDPS/Asycuda++ v. 1.18b si TARIR a datelor de referinta comune

Finalizarea cu succes a testelor de Conformitate a TARIR cu TARIC prin utilizarea CCN/CSI Gateway pe mediul de test.

Statistici privind declaratiile vamale procesate CDPS/Asycuda++ v. 1.18b: numar declaratii vamale procesate in perioada 01 ianuarie-13 martie 2006:480052

3.ITMS

TQS – Surveillance

Sistemul de gestiune a cotelor si de supraveghere a acestora in limitele alocate, TQS, este un sistem relativ la TARIR/TARIC ce permite gestionarea contingentelor tarifare prin componenta nationala precum si actualizarea bazei de date a Comisiei Europene cu informatiile corespunzatoare pe baza schimbului electronic de date prin intermediul CCN/CSI Gateway. Urmarirea incadrarii contingentelor in cotele alocate la nivelul CE se face prin aplicatia Web Light client, Surveillance care permite conectarea la aplicatia similara a CE prin CCN/CSI Gateway.

Principii de baza ale TQS

Gestionarea cotelor tarifare (contingente) la nivelul statelor membre UE

Monitorizarea alocarii de cote tarifare (contingente) la nivelul statelor membre UE

schimbul electronic de date cu sistemul TQS al DGTAXUD, utilizand CCN/CSI.

Sistemul TQS dispune si de o componenta nationala care va fi utilizata pana la data aderarii Romaniei la UE, urmand ca dupa aceasta data sistemul TQS sa se conecteze la sistemul similar al DGTAXUD prin CCN/CSI Gateway.

ISPP

Sistemul informatic pentru procedurile de procesare, ISPP, este un sistem relativ la TARIR/TARIC ce permite gestionarea informatiilor de prelucrare (procesare) a procedurilor vamale. ISPP este o aplicatie Web Light client, care la data aderarii Romaniei la UE urmeaza sa se conecteze la sistemul similar al DGTAXUD si sa actualizeze baza de date a Comisiei Europene cu informatiile corespunzatoare.

Principii de baza ale ISPP

Gestioneaza datele referitoare la cererile de autorizare de perfecționare activă, pasivă și transformare sub control vamal depuse de agentii economici la autoritatea vamala

Transmite datele referitoare la cererile de autorizare pentru care a fost necesara verificarea conditiilor economice la Comisia Europeana, pentru a fi accesibile tuturor administrațiilor vamale din Statele Membre

Asigura accesul securizat la baza de date a UE in vederea unei analize comparative între operațiunile derulate în alte State Membre ale UE și operațiunile care se derulează în România

După aderarea României la Uniunea Europeană, administrația vamală română va avea obligatia îndeplinirii condițiilor economice înainte de acordarea autorizațiilor. Totodată, administrația vamală română, prin Autoritatea Nationala a Vamilor, va avea obligația de a transmite Comisiei Europene o serie de informații privind operațiunile de prelucrare derulate în România.

În acest sens a fost pregătită o aplicație accesibilă tuturor utilizatorilor din sistemul vamal, denumită în continuare aplicație nationala ISPP, prin intermediul căreia birourile vamale precum și direcțiile regionale vamale din teritoriu, emitente ale autorizațiilor de perfecționare activă, perfectionare pasivă, transformare sub control vamal, antrepozitare vamala, admitere temporara si autorizatiile de punere in libera circulatie cu destinatie finala, vor transmite ANV informații privind:

autorizațiile emise;

cererile respinse pe motive economice;

autorizațiile anulate sau

autorizațiile revocate.

Potrivit Noului Cod vamal si regulamentului de punere in aplicare a Codului, autorizatiile pentru utilizarea unui regim vamal economic pot fi emise in trei modalitati:

– in procedura normală – emise de către direcțiile regionale vamale în urma depunerii de către agentul economic a unei cereri conform modelului prestabilit în anexa nr. 41 din proiectul de Regulament vamal Român;

– în procedura simplificată – emise de catre birourile vamale pe baza declaratiei vamale (si eventual cu utilizarea unui document care conține informații suplimentare) și

– în procedura unică eliberate de către ANV; aceste autorizatii implica cel putin doua State Membre ale Uniunii Europene si se elibereaza la cererea companiilor multinationale. Eliberarea autorizatiilor unice presupune un schimb de informatii intre cele doua (sau mai multe) administratii vamale cu privire la modalitatea de efectuare a controlului asupra derularii regimului in cauza si de verificare a evidentelor.

Cererile depuse de agentii economici la autoritatea vamala se introduc în aplicația ISPP de către personalul vamal desemnat în acest sens, urmând a fi înregistrate automat in sistem. După înregistrarea cererilor, acestea se supun analizei pentru verificarea îndeplinirii condițiilor economice necesare acordarii autorizațiilor.

Informațiile referitoare la autorizațiile de perfecționare activă, pasivă și transformare sub control vamal pentru care a fost necesară verificarea condițiilor economice vor fi transmise ulterior Comisiei Europene de către persoanele desemnate din cadrul ANV prin ISPP și vor fi accesibile tuturor administrațiilor vamale din Statele Membre.

Din momentul aderarii, administrația vamală română va avea acces la baza de date a Uniunii Europene, care include informațiile furnizate de toate administrațiile vamale ale Statelor Membre și va putea face o analiză comparativă între operațiunile derulate în alte State membre ale UE și operațiunile care se derulează în România.

SMS

Sistemul de gestiune a specimenelor de stampile si sigilii este o aplicatie Web Light client care pentru componenta de origine, la data aderarii Romaniei la UE urmeaza sa se conecteze la sistemul similar al DGTAXUD.

Principii de baza ale SMS

Gestioneaza datele privind stampilele si sigiliile utilizate in operatiunile de tranzit

Gestioneaza datele privind stampilele aplicate la marfurile de origine

Asigura acces securizat la date si informatii cu caracter specific.

Implementarea SMS la nivelul ANV

Pentru componenta de tranzit, SMS a fost implementat si conectat la sistemul SMS al DGTAXUD preluindu-se in baza de date a DGTAXUD, incepand cu data de 02.01.2006 stampilele si sigiliile utilizate in operatiunile de tranzit

EBTI

Sistemul de gestiune a informatiilor tarifare obligatorii, EBTI, este un sistem relativ la TARIR/TARIC care permite gestionarea informatiilor tarifare obligatorii prin componenta nationala. EBTI este o aplicatie Web Light client, care la data aderarii Romaniei la UE urmeaza sa se conecteze la sistemul similar al DGTAXUD si sa actualizeze baza de date a Comisiei Europene cu informatiile corespunzatoare.

Principii de baza ale EBTI

Gestioneaza datele privind incadrarile tarifare obligatorii

Asigura accesul securizat la date si informatii cu caracter specific.

4. CCN/CSI

Interoperabilitatea sistemelor mai sus mentionate cu sistemele IT ale DGTAXUD se realizeaza prin conectarea acestora la CCN/CSI Gateway instalata la sediul Ministerului Finantelor Publice si, dupa caz, schimbul electronic de mesaje. ANV este conectata la CCN/CSI Gateway printr-un canal VPN digital, criptat de 128kbps, legatura respectand cerintele de securitate ale ANV.

Etape parcurse:

A fost dezvoltata interfata CSI pentru NCTS, a fost realizata configurarea, instalarea CSI pe un calculator dedicat si au fost finalizate testele de conformitate pentru modul de productie prin CCN/CSI Gateway. Aceasta interfata este operationala pentru NCTS incepand cu 2.01.2006 in modul de productie.

Au fost finalizate configurarile, instalarile si testele de conformitate pentru modul de productie pentru aplicatiile:

ART

SMS pentru tranzit

AFIS

Clientii Web light pentru aceste aplicatii sunt operationali in modul de productie prin CCN/CSI Gateway.

Au fost dezvoltate intefetele CSI pentru TARIR si TQS, au fost realizate configurarile, instalarile pe calculatoare dedicate si au fost finalizate testele de conformitate pentru modul de test prin CCN/CSI.

Au fost finalizate configurarile, instalarile si testele de conformitate pentru modul de test pentru aplicatiile:

ART

SMS pentru origine

EBTI

ISPP

Surveillance

Clientii Web light pentru aceste aplicatii sunt operationali in modul de test prin CCN/CSI Gateway.

La data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana atat TARIR, TQS, cat si aplicatiile Web light vor fi pregatite pentru conectare la sistemele similare DGTAXUD pentru modul de productie prin CCN/CSI Gateway, in felul acesta devenind operationale.

Responsabilitati ale Directiei de Tehnologie a Informatiei, Statistica Vamala si Gestiunea Datelor privind gestiunea informatiilor cu caracter vamal pentru prelucrarea automata a declaratiei vamale in detaliu (tabele de referinta)

Implementarea sistemului Asycuda, –sistem de procesare automata a declaratiilor vamale in detaliu apartinind persoanelor juridice , dezvoltat de catre UNCTAD (conferinta natiunilor unite pentru Comert si Dezvoltare a necesitat si implementarea unor nomenclatoare (tabele de referinta ).

Tabelele de referinta Asycuda se impart in mai multe categorii avind in vedere informatiile continute, functie de interesul international, national sau local.Astfel fost posibilia configurarea nationala a modulelor Asycuda puse in functiune incepind cu anul 1997. Astfel vom enumera mai jos citeva dintre principalele informatii utilizate in procesarea declaratiei vamale in detaliu incluse in tabelele de referinta Asycuda:

Tabelele de referinta referitoare la tari,conditii de livrare, mijloace de transport, devize utilizeaza coduri si standarde internationale dezvoltate de ISO(International Organization for Standardization) . Aceste tabele de referinta au fost incarcate la inceputul perioadei de implementare a sistemului informatic vamal roman de catre IBM prin subcontractorii sai pe baza termenilor de referinta elaborati de catre DGV. Pentru asigurarea continuitatii codificarii stipulate prin OMF 703/1993 s-a convenit ca codificarea sa fie 3 caractere numerice. Aceasta a permis posibilitatea ca datele sa fie folosite de catre Institutul National de Statistica si Studii Economice fara prelucrari ulterioare fiind in concordanta si cu standardele EUROSTAT

Codul fiscal al persoanelor juridice romane este administrat de

catreMinisterul Finantelor Publice prin Directia de Tehnologia Informatiei Financiare si a fost preluat la inceputul implemenatarii ca esantion al acestei baze de date. Tabela de companii caci despre ea este vorba este alimentata la nivelul administratiei vamale numai cu informatii despre acele societati care efectueaza operatiuni vamale. Actualizarea acestei tabele s-a facut initial de catre fiecare birou vamal prin administratorul de sistem. Ulterior aceasta solutiea fost abandonata constatindu-se ca preluarea datelor din certificatul de inregistrare fiscala si cel de la registrul comertului se facea necorespunzator. Drept urmare in cursul anului 2000, intretinerea si actualizarea tabelei de companii s-a facut la nivelul DTISVGD definindu-se un nou flux si o metodologie corespunzatoare de lucru. Solutiile informatice au fost adaptate de-a lungul implementarii si utilizarii sistemului informatic noilor cerinte impuse de acuratetea si completitudinea datelor statistice inclusiv a celor din tabelele de referinta.

coduri specifice sistemului vamal roman : preferinte vamale, birouri vamale de control si vamuire, taxe si drepturi vamale, coduri aditionale care fac din regimul vamal oricare ar fi el un regim vamal preferential netarifar. Codurile aditionale personalizeaza regimul vamal in raport cu legislatia vamal in vigoare : legi , ordonante, ordonante de urgenta , art. din cadrul regulamentului care se refera in principal la reduceri, exceptari sau scutiri de taxe vamale, accize si/sau TVA.

Gestionarea datelor din aceste tabele de referinta se face de catre colective mixte din reprezentanti ai serviciilor Organizare, ai serviciului drepturi de import , ai serviciului Operatiuni si regimuri vamale . La nivelul sistemului informatic introducerea, actualizarea acestor informatii se face centralizat la nivelul DTISVGD unde exista expertiza vamala si informatica

tabela de referinta tarif vamal se face dupa aparitia hotaririi de Guvern referitoare la nomenclatura combinata ( Romania a aderat la Conventia Sistemului Armonizat si a introdus Nomenclatura Combinata ) de catre echipa a carei componenta este: serviciul nomenclatura tarifara, DTISVGD, subcontractori, biroul Drepturi de import. Tabela tariff vamal evidentiaza pozitiile tarifare detaliate la nivel de 11 caractere pentru a permite calculul accizelor, aplicarea controlului in vama in conformitate cu OC nr.5 si nu in ultimul rind regasirea extensiilor de la nivelul tarifului vamal de import a Romaniei promovat de MAE- Departamentul de Comert Exterior

Tabelele de referinta sunt transmise periodic prin mecanismele dezvoltate in modul Replicare Server to Server catre toate directiile regionale vamale interjudetene si catre birourile vamale

tabela de cursuri valutare se actualizeaza de catre serviciul Nomenclatura tarifara in fiecare vineri a saptaminii si lunar pentru cursul de schimb EURO/ leu necesar calculului accizei cantitative;

tabela de comisionari continind codurile/numerele de autorizatii ale comisionarilor intretinuta de catre serviciul Operatiuni si regimuri Vamale. Acceasi tabela mai contine si elementele de identificare ale declarantilor in nume propriu dar si al beneficiarilor de vamuire la domiciliu (export si/sau import si perfectionare activa) . Aceasta tabela este actualizata de catre serviciul Regimuri si Operatiuni vamale si de catre DTISVGD. Alaturi de tabelele de referinta Asycuda, dezvoltarea de module complementare acestuia si care sunt componente ale ICIS exista si alte tabele de referinta de genul : principali obligati, tipurile de garantii (globala, izolata, in numerar si garantia forfetara).

PROCEDURA RAPIDA DE VAMUIRE IN SISTEM INFORMATIC-INSTRUMENT DE FLUIDIZARE SI SIMPLIFICARE A PROCEDURILOR VAMALE IN SPRIJINUL COMISIONARILOR IN VAMA-MECANISME DE FUNCTIONARE SI CONDITII DE IMPLEMENTARE

1.Scurt istoric

In cadrul procesului de aderare a Romaniei la UE printre preocuparile AVR sunt si cele privind facilitarea comertului, fluidizarea procedurilor vamale, prin introducerea de proceduri simplificate de vamuire.

Astfel, in anul 1999 in cadrul unei statii pilot, formata la inceput din 4 birouri vamale de control si vamuire, iar apoi din 12 birouri vamale de control si vamuire a fost implementat mecanismul de prelucrare rapida a declaratiilor vamale in procedura informatica, ce a fost extins la nivelul intregului sistem in baza Deciziei DGV nr. 2640/2000, amendata prin Decizia 35/2001.

Avantaje

Implementarea procedurii la care se face referire a insemnat reducerea timpului de vamuire, introducerea mecanismelor de selectivitate aplicate anumitor regimuri vamale si categorii de marfuri, facilitarea depunerii declatiei vamale in detaliu in format electronic, de catre comisionarii in vama, si nu in ultimul rand imbunatatirea sistemului de colectare la bugetul statului a taxelor si altor drepturi vamale . Un avantaj pentru comisionarul in vama este faptul ca el poate selecta agentii economici pentru care doreste utilizarea mecanismului de prelucrare rapida.

Aplicabilitate

Mecanismul de prelucrare rapida a declaratiilor vamale in procedura informatica, in conformitate cu prevederile legale in vigoare se adreseaza comisionarilor in vama care indeplinesc cumulative conditiile:

sunt conectati la reteaua informatica a biroului vamal de control si vamuire, unde acesta declara marfurile

efectueaza plata datoriei vamale din depozit constituit in avans in contul biroului vamal de control si vamuire.

Respectivul mecanism se mai poate aplica si regimurilor suspensive pentru care se obtine scutire de la garantare, iar plata din depozitul constituit in avans se face numai pentru tariful de 8 EURO perceput pentru prelucrarea declaratiilor vamale in detaliu in sistem informatic.

Aplicarea acestui mecanism in sistem informatic a presupus :

implementarea listelor si a criteriilor de selectivitate, gestionate la nivel central de catre DTISVGD si transmise la biroul vamal de vamuire si control solicitant, unde sunt indeplinite conditiile de aplicare ;

gestionarea locala, de catre administratorul de sistem, a datelor referitoare la comisionarii in vama care indeplinesc conditiile de aplicare;

gestionarea locala, de catre responsabilul din compartimentul financiar-contabil, a datelor referitoare la constituirea si alimentarea depozitului de plata anticipata.

Mecanismul se aplica marfurilor stabilite de catre Directia de Operatiuni si Regimuri Vamale si considerate ca fiind marfuri cu risc scazut si regimurilor vamale stabilite de aceiasi directie. Mecanismul se bazeaza pe selectarea declaratiilor vamale in detaliu pe culoare de vamuire, functie de criteriile de selectivitate implementate in sistemul informatic. Fiecarui culoar de vamuire i se aplica anumite tipuri de control, dupa cum urmeaza:

culoarul verde are semnificatia de liber de vama, declaratia vamala avand cele trei numere atribuite de calculator, respectiv numar de inregistrare, numar de validare si numar de borderou de plata;

culoarul galben are semnificatia de control documentar, iar declaratia vamala are numarul numai de inregistrare atribuit de calculator, caz in care se respecta fluxul de vamuire in procedura informatica, stabilit prin Decizia DGV nr.98/1998;

culoarul rosu are semnificatia de control documentar si fizic, iar declaratia vamala are numai numarul de inregistrare atribuit de calculator, caz in care se respecta fluxul de vamuire in procedura informatica, stabilit prin Decizia nr.98/1998.

Sistemul informatic, prin rapoartele implementate, pune la dispozitia utilizatorilor situati pe diferite niveluri de responsabilitati, informatii legate de :

numarul de birouri vamale care utilizeaza mecanismul de prelucrare rapida a declaratiilor vamale;

numarul de declaratii vamale depuse de comisionarii in vama si procesate cu acest mecanism;

numarul de declaratii vamale selectate pe culoarul verde si pentru care nu au fost prezentate documentele, la biroul vamal de control si vamuire;

soldul contului de depozit;

2.REPROIECTAREA PROPRIU-ZISA A SISTEMULUI INFORMATIONAL

2.1.Conceptul de sistem informational

Functionarea adecvata a organizatiei , realizarea obiectivelor cuprinse in previziunile sale nu este posibila doar prin contributia sistemului decizional-sistemul sau nervos.Este necesar de asemenea un sistem informational ,care poate fi comparat cu aparatul circulator din corpul omenesc, ce ofera material prima informationala necesara in stabilirea si indeplinirea obiectivelor manageriale , a sarcinilor , a competentelor si responsabilitatilor atat manageriale , cat si de executie din cadrul organizatiei.

Sistemul informational poate fi definit ca ansamblul datelor, informatiilor , fluxurilor si circuitelor informationale menite sa contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor organizatiei.

Datele si informatiile reprezinta componentele primare ale sistemului informational, organic interdependente, ceea ce ne determina sa le abordam impreuna.

Potrivit opiniilor majoritatii specialistilor , data reprezinta descrierea cifrica sau letrica a unor actiuni , procese , fapte fenomene referitoare la organizatie sau la procese din afara sa care intereseaza managementul acesteia.

Unele date au caracterul de informatii.

Din punct de vedere al managementului prin informatii se desemneaza acele date care aduc adresantului un spor de cunoastere privind direct sau indirect organizatia respectiva, ce ii furnizeaza elemente noi , utilizabile in realizarea sarcinilor ce revin in cadrul respectivei organizatii.

In virtutea acestei calitati, informatia reprezinta temeiul principal al declansarii deciziilor si actiunilor.

Lucrarile de specialitate privind managementul organizatieifac frecvente referiri la informatia economica.In esenta, continutul notional al termenului informatie economica poate fi conturat in doua acceptiuni.Pornind de la faptul ca societatea comerciala si organizatia sunt unitati economice,orice informatie care este utilizata in cadrul lor poate fi considerata drept economica, deoarece direct sau indirect, contribuie la realizarea obiectivelor previzionate.Intr-o acceptiune mai restransa, informatiile economice se rezuma la cele folosite nemijlocit in procesele economice ale organizatiei (contabile, financiare).In abordarea informatiei .

Tendinta actuala, care se manifesta cu o intensitate progresiva, este de a amplifica utilizarea mijloacelor automatizate de tratare a informatiilor, concomitent cu restrangerea celor manuale si mecanizate.Caracteristicile tehnice, functionale si economice performante ale mijloacelor automatizate , care se amplifica intr-un ritm deosebit de alert, fac ca proliferarea acestora sa fie foarte rapida.Ca urmare,se constata o crestere atat a ponderii, cat si a rolului sistemului informatic in ansamblul sistemului informational.In firmele competitive din tarile dezvoltate sistemul informatic incorporeaza cea mai mare parte a elementelor sistemului informational.Probabil ca intr-un viitor nu foarte indepartat , sistemul informatic va reuni peste 90% din totalitatea elementelor informationale din organizatie.De retinut este faptul ca intotdeauna vor exista elemente informationale, cele care tin strict de natuara umana, cu un pronuntat caracter informal, care nu vor face parte din sistemul informatic.Acestea, desi necuantificabile, sunt deosebit de importante, avand un rol major in calitatea sistemului informational si a celui managerial.

Definitia de mai sus a sistemului informational are si un caracter realist, prin aceea ca nu conditioneaza ca ansamblul elementelor incorporate sa fie riguros organizate si integrate.

Cresterea dimensiunii, complexitatii si importantei sistemului informational din ultimile doua decenii s-a reflectat si in conturarea asa-numitului management al informatiei.

Potrivit lui Larry English, prin management al informatiei desemnam folosirea principiilor manageriale referitoare la previziune, organizare si incadrare cu personal, coordonare si control in domeniul informatiilor.

2.2Prezentarea sistemului informational existent

In cadrul procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana,

Administratia Vamala Romana desfasoara o ampla activitate de sustinere informatica a activitatilor vamale ce vine in sprijinul realizarii unor sisteme compatibile cu cele ale UE si crearii premiselor schimbului electronic de date intre aceste sisteme si sistemele informatice de la Bruxelles.

Fluidizarea traficului de marfuri, reducerea formalitatilor vamale la trecerea frontierelor cat si prevenirea si combaterea fraudelor vamale sunt obiective ale Strategiei AVR pe perioada 2001-2004, realizabile prin introducerea de noi proceduri vamale sustinute informatic care sa raspunda cerintelor comunitare de informatizare dar si celor nationale. In contextul in care activitatea de transit se inscrie pe linia compatibilizarii cu cea din UE, informatizarea procedurilor in transit constituie una din preocuparile DTISVGD.

Sistemul Informatic Vamal are in componenta sa si un modul destinat urmaririi derularii operatiunilor de tranzit rutier sub acoperirea carnetelor TIR, documentelor T1 si declaratiilor vamale de transit si interfateaza cu sistemul ASYCUDA++ – de procesare automata a declaratiilor vamale si cu modulul de automatizare a activitatii de supraveghere si control vamal-ENFORCEMENT.

Modul de transit a fost realizat in conformitate cu Codul Vamal – Legea 141/1997, Regulamentul de aplicare a Codului Vamal HG 626/1997 si alte reglementari vamale. Implementat la inceputul anului 1998, in cadrul unei statii pilot formata din doua birouri vamale, doua regionale si Directia Generala a Vamilor a fost generalizat in anul urmator la nivelul tuturor birourilor vamale cu activitate rutiera.

Ordinul Circular nr.6/1999 cu modificarile din dec. 2000 a reglementat introducerea procedurii informatice de urmarire a derularii operatiunilor de tranzit rutier, atat pentru birourile vamale informatizate, cat si pentru birourile vamale neinformatizate si utilizarea mecanismelor de control in tranzit, a fluxului operatiunilor de tranzit, precum responsabilitatile persoanelor implicate in activitatea de tranzit.

Dezvoltat flexibil si usor adaptabil, modulul de transit a permis inca din iulie 1999 implementarea procedurii T1, reglementata prin Decizia Directiei Generale a Vamilor nr.1165/12.07.1999 de aplicare a Conventiei de Tranzit Comun in cadrul unei statii pilot formata din 7 birouri vamale reprezentative, 5 (cinci) de frontiera si 2 (doua) de interior.

Astfel, pe linga urmarirea derularii operatiunilor de tranzit si in procedura T1, acesta raspunde in present si necesitatii de gestionare a datelor de referinta de catre structurile responsabile din cadrul Directiei de Regimuri si Operatiuni Vamale, date referitoare la principalii obligati autorizati de catre aceiasi directie sa depuna documentele T1 la biroul vamal de plecare. Adaptarile aduse modulului de tranzit au permis generalizarea aplicarii prevederilor Conventiei de Tranzit Comun incepand cu data de 10 februarie 2000 pe baza HG nr.91/2000 si a Deciziei Directiei Generale a Vamilor nr.2397/2000.

Functionalitatile implementate in cadrul modulului de tranzit se bazeaza in principal pe transmiterea in avans a mesajului de sosire anticipata a tranzitului de catre biroul vamal de plecare, la biroul vamal de destinatie si a mesajului de sosire a tranzitului de catre biroul vamal de destinatie, la biroul vamal de plecare in vederea incheierii operatiunii de tranzit. Descrierea responsabilitatilor conform reglementarilor in vigoare :

La biroul vamal de plecare

Introducerea datelor din documentele de tranzit (carnete TIR, Documente T1, declaratii vamale de tranzit) de catre comisionarii in vama conectati on-line la reteaua informatica a biroului vamal de plecare, sau de catre agentii vamali cu responsabilitati in domeniul tranzitului

Verificarea garantiei, dupa caz

Validarea tranzitului de catre agentii vamali desemnati

Respectarea procedurilor de urmat in cazul consemnelor

Transmiterea mesajului electronic de sosire anticipata la biroul vamal de destinatie

Urmarirea incheierii tranzitului

La biroul vamal de destinatie

Confirmarea prezentarii tranzitului prin introducerea datelor din documentele de tranzit care au insotit transportul de catre agentii vamali cu responsabilitati in domeniul tranzitului

Validarea tranzitului de catre agentii vamali desemnati

Respectarea procedurilor de urmat in cazul consemnelor

Transmiterea mesajului electronic de sosire a tranzitului la biroul vamal de plecare

Transmiterea mesajului electronic cu rezultatele controlului la biroul vamal de plecare, in cazul in care exista diferente intre datele din documente si rezultatele obtinute in urma controlului

Remedierea situatiilor aparute

Rolul tehnologiei informatiei asupra managementului strategic al organizatiei este privit astazi dintr-o noua perspectiva drept o resursa vitala a organizatiei.

Noul context in care se afla societatea in pregatirea procesului de integrare europeana arata ca tehnologia informatiei va fi prezenta in organizatii mai mult decat a fost prezenta pana astazi.

De aceea sistemele informationale strategice, elemente ale tehnologiei informatiei care sprijina procesele manageriale desfasurate cu precadere la niveluri superioare ale organizatiei, reprezinta produsul confluentei dintre legitatile procesului de elaborare a deciziei si tehnologia informatiei. Astfel tehnologia informatiei devine sursa a avantajului competitiv si a performantei organizatiei.

Organizatia, structura de baza a oricarei activitati umane multilaterale este definitea ca un ansamblu complex supus influentelor mai putin numeroase din mediul extern.

Prin conexarea strategiei organizatiei cu tehnologia informatiei putem evidentia rolul informatiei asupra eficientei operationale a organizatiei si asupra pozitionarii strategice a acesteia.

Organizatia la inceputul mileniului III poate fi gandita prin prisma a patru forte aflate in echilibru dynamic, supusa influentei mediului extern deosebit de complex din punct de vedere economic, politic, social, dar cu precadere tehnologic.Aceste forte sunt: strategia , tehnologia, structura proceselor manageriale.

Potrivit acestei viziuni, managementul organizatiei trebuie sa asigure convergenta celor patru forte si echilibrarea dinamica a acestora in scopul atingerii obiectivelor strategice.Dat fiind contextual situational al organizatiei in perioada actuala caracterizata printr-o explozie informationala de proportii,problema care izvoraste din acest mod de abordare a organizatiei este evidentierea impactului tehnologiei caracteristice erei informationale, tehnologia informatiei, asupra modului in care organizatia isi atinge obiectivele strategice.

Detinerea unei informatii corecte la momentul potrivit reprezinta in sine un factor de putere, fiind considerat “aurul gri”.

4. Gestiunea selectivitatii – componenta a modulului informatic Supraveghere si Control Vamal (Enforcement).

Modulul Supraveghere si Control vamal (Enforcement ) este un modul informatic dezvoltat pe baza termenilor de referinta construiti impreuna cu directia de specialitate , modul compatibil Asycuda , dedicat cu prioritate structurii din cadrul DGV dar si de la nivelul birourilor vamale . Implementarea actuala a avut in vedere numai nivelul central si regional.

Modulul gestioneaza criterii si liste de selectivitate care se refera la:

agenti economici romani identificati prin coduri fiscale; se contruiesc liste care contin una sau mai multe informatii referitoare la unul sau mai multi agenti economici carora li se aplica aceeasi procedura de control si vamuire , procedura pusa in aplicare de catre specialisti ai Directiei de Supraveghere si Control Vamal; In ultima perioada criterii si liste corespunzatoare sunt actualizate de catre biroul executari silite si evidentiaza agentii economici rai platnici

vehicule care contin numere de inmatriculare ale vehiculelor care prezinta suspiciuni in ceea ce priveste marfurile si mai ales spatiile in care este posibil sa fie ascunse diverse obiecte si mai ales droguri;

soferi

carnete TIR

carausi/transportatori

sigilii pierdute sau furate – introduse de catre serviciul tranzite care are acces la informatiile furnizate de IRU Geneva

containere

marfuri exprimate prin pozitii tarifare , marfuri de risc . Acest criteriu a fost folosit inclusiv la realizarea procedurii de vamuire rapida in sistem informatic

declaranti

origini care se refera la tarile de origine de risc

Structura vizeaza : lista, autorul, indicatorul de trecere (rosu/verde), perioada de valabilitate (inceput si sfirsit), amplasamentul (nivelul ierarhic ) si procedura care trebuie pusa in aplicare la nivelul procesului de vamuire. Deobicei, criteriile conduc tranzactia comerciala si deci operatiunea vamala spre culoarul rosu care implica controlul documentar si fizic al marfurilor.

Se bazeaza pe analiza de risc si se adreseaza modulului de transit desfasurat sub acoperirea carnetului TIR sau procedura T1 (vehicule, soferi, carnete TIR, carausi, sigilii, containere, ) si se adreseaza modulului MODbrk deci procesului de vamuire sub incidenta regimurilor de import,export si regimurilor suspensive criteriile referitoare la agenti economici, marfuri, tari de origine si declaranti. Operatiunea vamala poate fi sub incidenta unuia sau mai multor criterii de selectivitate printre care primeaza cele care conduc spre culoarul rosu si care necesita o atentie deosebita in procesul de control, furnizind informatii care ajuta ca acest control sa fie efficient. Introducerea acestor criterii , similare consemnelor care in procedura manuala sunt transmise prin fax/telefon , asigura confidentialitatea informatiilor conducind la rezultate importante in procesul de control si vamuire.

Au fost dezvoltate mecanisme specifice pentru transmiterea lor in system avind ca destinatii toate birourile vamale , unul sau mai multe birouri vamale. Mentiune : criteriile sau listele devin active imediat la nivelul tranzitului iar la nivelul sistemului Asycuda ele trebuiesc incorporate in mici programe scrise de specialisti ai DTISVGD in modulul MODSEL.

La nivelul acestui modul au fost si sunt gestionate si valorile de referinta aplicate pentru anumite categorii de marfuri , se determina pe baza unor formule de pret marfurile subevaluate in cazul procedurii de control a valorii in vama. Pentru a pastra confidentialitatea si a creste responsabilitatea persoanei care introduce in sistemul informatic criterii, liste de selectivitate , DTISVGD a creat liste care initial sunt goale si care sunt alimentate ulterior de catre specialisti ai directiilor de specialitate.

Au fost create drepturi speciale pentru utilizatorii care introduc consemne fiind respectate anumite principii si anume :

Dreptul de a vizualiza si insera consemne fara a le sterge (invalida) si fara a putea vedea numele utilizatorilor care au introdus consemnele;

Dreptul de a vizuliza ,insera, sterge orice consemn din sistem si de a vizualiza autorul acestora;

Dreptul de a vizuliza consemnele fara posibilitatea de a introduce sau de a sterge consemnele.

Implementarea procedurilor simplificate si anume de vamuire la domiciliu pentru operatiunile de export, import si de perfectionare activa precum si procedura de vamuire rapida in system informatic sunt posibile datorita existentei criteriilor si listelor de selectivitate , a corelatiilor de liste marfuri , de agenti economici sau comisionari, de regimuri vamale.

Fundamentarea statistica in gestionarea procedurii de vamuire la domiciliu in sistem informatic.

Implementarea de noi proceduri vamale si de vamuire nu poate face abstractie de fundamentarea statistica – premergatoare elaborarii metodologiei si procedurilor respective si ulterior de utilizarea raportarilor statistice pentru controlul si verificarea acestora.

Conditiile stipulate de deciziile directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 636 privind modificarea Deciziei nr.374/22.02.2000 pentru aprobarea Normelor privind procedura de vamuire la domiciliu pentru operatiunile de export si 637 / 12.04.2000 pentru aprobarea Normelor privind procedura de vamuire la domiciliu pentru operatiunile de import si de perfectionare activa.

Fundamentarea statistica este necesara in momentul autorizarii de catre DGV prin Directia Regimuri si Operatiuni vamale . Se verifica de catre DTISVGD atingerea pragului de 10 mil $ valoare in vama a marfurilor exportate sau importate si/sau supuse perfectionarii active sau a pragului de minimum 200 declaratii vamale in detaliu supuse regimului de export respective al regimului importsi/sau perfectionare activa.

Fundamentarea statistica prin furnizarea de situatii statistice referitoare la topul exportatorilor/importatorilor a servit constructiei de vamuire la domiciliu in system informatic.

Aplicarea si utilizarea facilitatilor oferite de procedura de vamuire la domiciliu este posibila prin monitorizarea activitatii beneficiarilor acestei proceduri in relatie cu marfurile si regimurile pntru care au fost autorizati.

In aceeasi masura este controlat modul in care comisionarii care reprezinta beneficiarii procedurii de vamuire la domiciliu nu depun declaratii si pentru alti agenti economici la nivelul aceluiasi birou vamal de control si vamuire indifferent de procedura de vamuire(normala sau la domiciliu.

Existenta si gestiunea depozitului banesc anticipat la dispozitia biroului vamal de domiciliere care sa asigure plata datoriei vamale si a tarifului de utilizare a sistemului automat de prelucrare a declaratiei vamale in detaliu se face tot cu ajutorul sistemului informatic, prin furnizarea de informatii referitoare la declaratiile vamale , la valoarea taxelor si drepturilor vamale si respective a soldului acestui deposit ramas neutilizat la sfirsitul unei perioade.

Eliberarea autorizatiei de exportator autorizat se face in urma analizarii

dosarului agentului economic, instituit in conformitate cu prevedrile legale , verificat de catre biroul origine in corelatie cu volumul de activitate desfasurat intr-o perioada data de timp.

Calitatea de principal obligat pentru operatiunile de transit are la baza informatii furnizate si despre operatiunile de transit intocmite de catre comisionari, informatii furnizate de DTISVGD.

Exemple de agenti economici beneficiari ai procedurii de vamuire la domiciliu , insotite de numarul de operatiuni derulate de acesti agenti economici.

In cadrul Biroului Vamal Bucuresti Sud , referitor la sistemul informational s-a actionat in directia introducerii si extinderii acestui sistem in toate punctele vamale precum si in compartimentuldatorie vamala, unde a fost implementat modulul CAM-aplicatie financiar –contabila care functioneaza in stransa legatura cu aplicatia ASYCUDA, preluand toate informatiile necesare din aceasta.

Administrarea Sistemului Informatic Integrat Vamal – functie majora in activitatea vamala sustinuta informatic

Activitatea de administrare a SI este reglementata prin Decizia Directorului General nr. 362/21.02.2000, prin care se stabilesc atributiile de administrare pe fiecare nivel ierarhic central, regional si al birourilor vamale de control si vamuire informatizate. Principalele coordonate ale activitatii de administrare sunt urmatoarele:

Aplicarea procedurilor de operare curenta

Gestionarea schimbarilor de versiuni ale sistemului

Gestionarea schimbarilor de configurare a sistemului

Asigurarea confidentialitatii datelor in prelucrare si transmitere

Gestionarea bazelor de date

Gestionarea echipamentelor de calcul si comunicatii

Asigurarea functionarii interfetei SI cu sistemele externe.

Fiecare categorie de activitati este descrisa pana la nivel de operatie in cadrul “Manualului administratorului de system”, particularizat pentru fiecare nivel de competenta (central, regional si local).

Dintre acestea gestionarea bazelor de date presupune:

a) Identificarea conditiilor si cauzelor de producere a incidentelor in utilizare

b) Implementarea procedurilor de refacere a bazelor de date prin:

Verificarea si refacerea sistemului de operare

Verificarea si refacerea sistemului de gestiune a bazelor de date

Verificarea si refacerea coerentei datelor

aplicarea procedurilor automate de recuperare/refacere a informatiilor

d) Identificarea tipurilor de risc si prevenirea incidentelor.

Solutii de administrare a bazelor de date urmaresc indeaproape cele 3 nivele ierarhice de organizare : central- DGV, regional- Directia regionala vamala interjudeteana si nivelul local- Biroul vamal de control si vamuire de interior sau de frontiera.

Solutiile de transmitere a tabelelor de referinta Asycuda se face de la nivel central la nivel local pina la nivelul punctului vamal . Tabelele de referinta sunt actualizate ori de cite ori este nevoie in conformitate cu modificarile legislative . Exceptie, in present, face actualizarea tabelei de companii care este asigurata de catre birourile TISVGD de la nivelul directiilor regionale vamale interjudetene direct in server-ul si in baza de date centrala de la nivelul DGV.

Transmiterea SAD-urilor se face zilnic de la nivelul birourilor vamale de control si vamuire catre directiile regionale dupa care saptaminal de la nivelul regional catre DGV. Solutia initiala, dar la care s-a renuntat intrucit ingreuna timpul de rezolvare a solicitarilor statistice, era de transmitere a declaratiilor vamale zilnic atit catre directiile regionale dar in acelasi timp si catre DGV de birourile vamale.

Motivarea schimbarii informationale

Remodelarea informationala trebuie inclusa in reproiectarea de ansamblu a managementului organizatiei.Aceasta deoarece intre componentele sistemului de managementsunt numeroase interconditionari, iar perfectionarea sistemului informational nu este un scop in sine ci o importanta modalitate de realizare a unui management performant, favorizant realizarii obiectivelor organizatiei si subdiviziunilor sale.

Si in acest domeniu se recomanda o abordare secventiala.

Motivarea schimbarii informationale este etapa in care se precizeaza elementele care declanseaza reproiectarea sistemului informational (restructurarea organizatiei,initierea actiunii de remodelare manageriala de ansamblu,achizitionarea si introducerea de calculatoare, efectuarea unor studii de diagnosticare, disfunctionalitati majore in derularea unor activitati, schimbarea managerilor, participarea acestora la diverse programe de pregatire manageriala, etc.). Trebuie precizat faptul ca Biroul Vamal Bucuresti Sud, ca si organizatie, a trecut prin aceste etape odata cu pregatirea de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana;Incepand cu anul 2001 organizatia a trecut printr-un proces de restructurare acesta fiind urmat de achizitionarea si dotarea cu echipamente informatice de ultima generatie, nelipsind etapa de schimbare a managerilor.

In cadrul motivarii de schimbare a sistemului informational se stabileste sfera de cuprindere a studiului- generala sau partiala-pornindu-se de la cauzele care le-au generat, se dimensioneaza echipa care asigura reproiectarea, se determina resursele materiale si financiare ce urmeaza a fi angajate in derularea actiunii de reproiectare si se precizeaza termenele intermediare si finale de realizare a proiectului de nou sistem informational.In final se stabilesc obiectiveleactiunii de remodelare (economice si informationale) ce se integreaza in ansamblul obiectivelor organizatiei.

Analiza sistemului informational existent.

Servicii informatice asigurate de autoritatea vamala participantilor la procesul de declarare a marfurilor

Sistemul informatic vamal roman aduce alaturi toti participantii la procesul de vamuire. Acestia reprezinta fie administratia vamala, fie comunitatea de afaceri prin agentii economici, comisionari, operatori apartinind altor ministere sau organe ale administratiei publice.Cei care participa nemijlocit la intocmirea declaratiei vamale in detaliu beneficiaza de posibilitatea conectarii la sistemul Asycuda prin module specifice.

Categorii de utilizatori externi din afara administratiei vamale , conectati la sistemul informatic sunt :

Comisionari vamali –persoane juridice conectati sau nu on-line ai caror angajati – declaranti vamali ,persoane fizice autorizate de catre administratia vamala primesc drepturi de acces la sistemul informatic in sensul drepturilor apartinind profilelor de utilizatori desemnate de autoritatea vamala;

Declaranti in nume propriu – persoane juridice autorizate de collective de la nivelul DGV , colectiv compus din reprezentantii conducerilor directiilor Regimuri si Operatiuni vamale, Supraveghere vamala si lupta impotriva fraudelor vamale, Buget, Organizare Generala, Gestiune de personal si administrarea serviciilor, DTISVGD si serviciul juridic,legislatie vamala, urmarire si incasare a creantelor bugetare;

Beneficiari ai procedurii de vamuire la domiciliu pentru operatiunile de export si/sau import si perfectionare activa.

Aceste categorii de utilizatori au acces la sistemul informatic prin modulul MODBRK , obtinut gratuit de la administratia vamala.

Drepturi egale si conditii egale de acces pentru fiecare din categoriile de utilizatori prezentate mai sus, care depun la momentul solicitarii de conectare ( comisionari vamali si beneficiari de vamuire la domiciliu )sau in momentul autorizarii ca declaranti in nume propriu declaratia-angajament.

Declaratia-angajament este documentul ce stipuleaza alaturi de drepturile si obligatiile care revin acestor utilizatori in raportul lor cu administratia vamala in procesul de vamuire in procedura automata cu ajutorul sistemului informatic. Aceasta declaratie-angajament angajeaza societatea in relatia ei cu administratia vamala si este stipulata de metodologia de completare, circulatie a declaratiei vamale in detaliu aprobata prin Decizia nr.87/1998 in cazul celor conectati on-line. Conectarea la sistemul informatic vamal roman se face prin solutii informatice supuse aprobarii DGV prin DTISVGD cu respectarea standardelor de conectare impuse de autoritatea vamala.

Plecand de la configuratia sistemului informationalsi de implicare a sa in derularea proceselor de munca , analiza acestuia implica:

analiza incadrarii tipologice a informatiilor;

analiza calitatii informatiilor in sensul evidentierii gradului de respectare a unor cerinte in acest domeniu si depistarii consecintelor unei calitati precare a informatiilor vehiculate in system;

analiza numarului si continutului situatiilor informationale folosite in actualul sistem informational

analiza procedurilor informationale utilizate;

analiza deficientelor informationale, a cauzelor care le genereaza si a impactului economic si managerial al manifestarii lor;

analiza gradului de indeplinire a functiilor sistemului informational in cadrul managementului organizatiei si sesizarea consecintelor decizionale , procesuale, structural-organizatorice, economice etc.ale neregasirii acestora

analiza prin prisma unor principii de concepere si functionare a sistemului informational.

Dintre principiile de concepere si functionare a sistemului informational cele mai semnificative sunt:

-principiul subordonarii conceperii si functionarii sistemului informational cerintelor si exigentelor managementului organizatiei-in acest fel se asigura indeplinirea rolului decizional, operational si de documentare ce revine sistemului informational in configuratia manageriala a organizatiei si, implicit, realizarea obiectivelor fundamentale, derivate, specifice si individuale.

-principiul corelarii sistemului informational cu celelalte componente manageriale-decizionala si organizatorica- reprezinta o alta premisa importanta a indeplinirii celor trei functii ;

-principiul exceptiilor, respectiv conceperea unui sistem informational in care circulatia informatiilor sa se realizeze selectiv, asigurandu-se o corespondenta deplina intre gradul de agregare si pozitia ierarhica a beneficiarului. Acest principiu exprima cel mai bine caracterul piramidal al sistemului informational, corelat cu abordarea piramidala a structurii organizatorice.

-principiul unitatii metodologice a tratarii informatiilor, asigura compatibilitatea dintre componentele sistemului informational si unitatea modalitatilor de culegere, inregistrare, transmitere si prelucrare a informatiilor;

-principiul flexibilitatii, care solicita o adaptare permanenta a sistemului informational la cerintele si exigentele mediului ambiant , si pentru aceasta, o abordare modulara;

-principiul eficientei, ce presupune compararea permanenta a efectelor obtinute cu eforturile solicitate de functionarea sistemului informational si obtinerea unei eficiente corespunzatoare.

Aceasta analiza se concretizeaza firesc intr-un tabel synoptic al principalelor simptome pozitive si negative referitoare la conceperea si functionarea sistemului informational.

2.5.Proiectarea/reproiectarea sistemului informational

Elementele de analiza a sistemului informational,tendintele manifestate in acest domeniu, precum si exigentele manageriale ale etapei actuale permit conturarea noii configuratii a sistemului informational. Pentru aceasta se actioneaza in urmatoarele directii:

se stabileste configuratia de ansamblu a sistemului informational prin definirea componentelor principale ale acestuia – categorii de informatii, fluxuri si circuite informationale, principalele proceduri informationale, documente ce urmeaza a fi folosite, mijloace de tratare a informatiilor ;

se precizeaza configuratia de detaliu a sistemului informational , respectiv schimbarile ce intervin la nivelul fiecarei componente a acestuia ;

se determina eficienta solutiilor de remodelare informationala propuse , atat din punct de vedere cantitativ ,cat si calitativ (necuantificata), precum si impactul asupra functionalitatii celorlalte componente manageriale.

Gestiunea resurselor umane implicate in procesul de informatizare a activitatii vamale

Realizarea si implementarea Sistemului Informatic Integrat Vamal a fost rezultatul cooperarii intre echipele tehnice de realizare si expertiza vamala a departamentelor DGV responsabile de indepliniea functiilor vamale. Aceasta participare prin colaborare a continuat si dupa intrarea in functiune a componentelor de procesare automata a declaratiei vamale si a componentelor complementare de transit, contabilitate, supraveghere si control, astfel incat s-a ajuns la o specializare a personalului DTISVGD in diverse domenii specifice vamale.

Complexitatea actuala a SI, rezultat al procesului de derulare a primei faze a implementarii sistemului informatic la scara intregului teritoriu si a componentelor informatice complementare, a impus gasirea unor solutii eficiente de organizare a echipelor de lucru si de coordonare operativa a acestora.

Activitatea acestor echipe a fost sustinuta permanent prin pregatire profesionala si informare, astfel incat toate schimbarile legislative sa fie transpuse in cadrul functionalitatilor sistemului informatic in mod operativ. Pe de alta parte DTISVGD a fost consultata in cadrul procesului de elaborare a actelor normative la nivelul departamentelor specializate din DGV.

Prin atributiile pe care le are, Directia Generala a Vamilor prin DTISVGD, coordoneaza functionarea SI la nivel central, regional si al BVCV si acopera urmatoarele categorii de activitati:

Administrarea SI la nivel central si coordonarea metodologica si monitorizarea acestei activitati desfasurate la nivel regional si al BVCV, concretizate prin:

Administrarea nucleului central de servere si baze de date

Administrarea sistemului de comunicatii si internet

Monitorizarea activitatii in teritoriu

Evidenta si intretinerea echipamentelor de calcul si comunicatii

Organizarea si urmarirea pregatirii personalului care utilizeaza SI la toate nivelurile prin:

Administrarea sistemului de evidenta a personalului

Elaborarea programelor de pregatire de specialitate informatica

Asigurarea si documentarea pregatirii periodice a utilizatorilor

Sustinerea informatica a functionalitatilor specifice DGV prin gestionarea componentelor de:

Transit national si NCTS

Supraveghere si control

Mecanismul de selectivitate

Contabilitate

Intretinerea tarifului

Regimurile vamale si regulile de taxare

Pregatirea pentru implementarea TARIR

Controlul copletitudinii si coerentei datelor din bazele de date

Elaborarea de statistici si rapoarte

Sistemul de fundamentare a deciziilor

Analiza cerintelor de restrictionare si conectare la bazele de date ale CE

Participarea la activitatile specifice indeplinirii conditiilor de integrare UE si anume:

Monitorizarea procesului de integrare

Procesul de alinirere legislative

gestionarea programelor de dezvoltare finantate Phare.

Pentru acoperirea tuturor activitatilor desfasurate la nivelul DTISVGD si luand in considerare

numarul insuficient de personal specializat, au fost stabilite la nivelul tuturor serviciilor si birourilor componente DTISVGD, echipe de lucru interdisplinare, in asa fel ca pentru fiecare din ariile de activitate prezentate sa se asigure o expertiza combinata din punct de vedere al specializarilor, caracteristica fiecarui serviciu in parte. Aceste echipe sunt coordonate la nivelul sefilor de servicii si birouri, care au responsabilitatea principala pe fiecare activitate in parte. In felul acesta se poate acoperi atat expertiza dpdv functional si legatura cu echipele comune de lucru de la nivelul directiilor specializare din DGV, dar si expertiza tehnica care sa permita functionarea la nivelul SI a fiecarei componente.

Aceasta solutie satisface deasemenea derularea activitatilor de dezvoltare a componentelor SI si anume a implementarii NCTS, a TARIR, a imbunatatirea controlului frontierelor si a sistemului de fundamentare a deciziilor.

2.6 Operationalizarea modalitatilor de reproiectare

La nivelul ANV este elaborat si actualizat in fiecare an Planul de aderare a Romaniei la UE, sectiunea aferenta sectorului vamal. In cadrul acestui plan si in concordanta cu Programul de guvernare 2001-2004 si Strategia de dezvoltare a sistemului vamal, dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat Vamal ocupa un loc central in randul obiectivelor care asigura indeplinirea conditiilor de aderare.

Directiile de extindere a functionalitatilor SI vizeaza directiile de reforma si modernizare a sistemului vamal. Astfel pentru perioada 2001-2004, principalele obiective pe care SI trebuie sa le realizeze sunt legate de:

Facilitarea comertului prin asigurarea conditiilor tehnice (echipamente de calcul, comunicatii si componente informatice specializate sau tehnologii bazate pe internet) necesare informarii operative a mediului de afaceri asupra cerintelor legislative si procedurale, in vederea reducerii duratei procesului de vamuire in conditiile asigurarii unui control adecvat

Implementarea sistemului NCTS si integrarea sa in SI, in vederea respectarii Conventiei de transit comun si integrarea Romaniei in sistemul de transit comun European

Imbunatatirea activitatii de supraveghere si control prin realizarea si implementarea componentelor informatice pentru analiza de risc, control ulterior, marfuri contrafacute, analiza informatiilor

Realizarea si implementarea unui sistem de gestiune a TARIR, integrarea in sistemul de vamuire automata si asigurarea compatibilitatii cu sistemul de gestiune a TARIC de la nivelul Comisiei Europene

Punerea in functiune a unui mecanism de comunicare si schimb de informatii la nivel national cu celelalte institutii ale statului si la nivel European cu CE, WCO, alte administratii vamale si agentii de informatii prin utilizarea facilitatilor oferite de tehnologiile bazate pe internet sau componente informatice specializate, in conditiile asigurarii securitatii accesului la date

Adaptarea SI in vederea conectarii si compatibilizarii bazelor de date la sistemul de baze de date de la nivelul Comisiei Europene DG TAXUD, in vederea utilizarii directe a informatiilor legate de TARIC, tranzit comun, clasificare, analiza de risc, etc., la momentul cuplarii Romaniei la aceste sisteme.

Obiectivele avute in vedere pentru perioada 2001-2004, sunt grupate in programe de dezvoltare finantate Phare, care vor face obiectul Memorandum-urilor de finantare stabilite intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana la nivelul anilor 2001 si 2002. La finantarea acestor programe va contribui si Guvernul Romaniei printr-o contributie de aproximativ 25% din suma totala alocata de Comisia Europeana.

BIBLIOGRAFIE

Abordari moderne in managementul si economia organizatiei-autori:Prof. Univ. Dr. O. Nicolescu, Ion Plumb, Mihai Pricop,Ion Vasilescu, Ion Verboncu

Fundamentele Managementului Organizatiei- autori: Prof. Univ. Dr. O. Nicolescu, Ion Verboncu

Management Public-coordonator: Prof.Univ.Dr. Ion Verboncu

site: www.customs.ro