Optimizarea Amplasarii Unui Centru de Calcul

Cap. 1. Cercetare

Tema proiectului “Optimizarea amplasării unui centru de calcul” are în partea de “Cercetare” drept scop identificarea metodelor prin care se poate face o cuantificare a riscurilor existente în realitate, astfel încat acestea să poata fi inserate intr-un model matematic.

Un alt aspect urmărit în această parte a proiectului constă în analiza eforturilor depuse de către diverse forme instituționale internaționale în vederea micșorării vulnerabilitații acestora și sporirea eficienței utilizării resurselor alocate în acest sens.

Modalitățile de modelare economico-matematice sunt deasemeni urmărite pentru a putea ințelege conexiunea dintre partea financiară a unui sistem și desfășurarea optimă a activității acestuia.

1.1. Introducere

Societatea de astăzi a devenit mult mai complexă datorită sistemelor și funcțiilor socio-tehnice, indispensabile vieții noastre zilnice, combinate în diverse forme. Impactul oricărui eveniment este răspandit rapid și cateodată devine de necontrolat în interconexiunea sistemelor societății. Din acest motiv, societatea devine mult mai vulnerabilă, confruntându-se cu o varietate de riscuri neprevăzute mereu crescândă, caracterizată de un caracter difuz.

Deși nu se o practică la o scara prea larga, modelarea matematica a unor procese economico-decizionale privitoare la risc este fără indoială de un real folos, oferind multiple informații dificil de obținut prin alte mijloace.

La nivel mondial, se fac de câtiva ani cercetări fundamentale care să poata oferi o modalitate de reducere a riscurilor, deci a vulnerabilitătii. Printre cele mai avansate țari în aceasta situație se află :

Norvegia ;

Statele Unite ale Americii ;

Elveția;

Noua Zeelandă și Australia;

Suedia.

1.2. Metode/modele folosite

Fiecare dintre țarile de mai sus are un anumit specific, rezultat al interacțiunii mai multor factori, mai mult sau mai puțin cuantificabili. Ca urmare, metodele folosite pentru a analiza vulnerabilitatea diferă :

Matrici de riscuri ;

Interviuri/chestionare ;

Analize ale factorilor și ale claselor de factori ;

Construirea de scenarii bazate pe indicatori ;

Grafice cu profilul riscurilor ;

Simulare/antrenamente ;

Raționamente ale experților/analize Delphi ;

Diagrame polare și analize ale vulnerabilitații ;

1.2.1. Clasificarea metodelor/modelelor

Aceste metode/modele folosite pentru identificarea și evaluarea riscurilor pentru autoritatilor locale pot fi clasificate respectand aria functionala de aplicabilitate :

Evaluarea și prezentarea riscurilor colective ale municipalițatii locale ;

Evaluarea și prezentarea abilităților organizaționale, tehnice și umane ale autorităților locale pentru managementul riscurilor ;

Prezentarea modului în care vulnerabilitatea municipalității locale reiese din combinația punctelor 1 și 2 de mai sus ;

Compararea vulnerabilității unor municipalității diferite sau cu scopuri diferite.

Aceste metode, fiecare folosită într-o măsura mai mica sau mai mare,în funcție de situația analizată, au putut oferi o estimare pentru vulnerabilitatea municipalitățiilor țărilor amintite mai sus ; acest nivel al municipalitățiii fiind analizat deoarece este cel mai apropiat de cetățeanul obișnuit.

In ultimii ani, analizele de risc ale municipalitățiii, evaluarea riscurilor și managementul riscurilor au aratat limitări considerabile referitoare la posibilitatea de a face fată proceselor din ce în ce mai complexe care generează posibile scenarii, indiferent de poziția geografica sau sistemul administrativ luat în calcul.

1.2.2. Factorii care influentează evaluarea riscului

Aceste condiții sunt caracterizate de :

Existența unei situații intr-o continuă schimbare a riscurilor și amentințărilor în care definirea și identificarea pericolului, riscurilor și elementelor ostile și agresive a devenit din ce în ce mai difuzâ ;

Creșterea dificultății pentru autoritatilor municipale locale în prevederea situațiilor de urgenta și de criza de natura economica, sociala, tehnica, politica, ecologica sau de siguranta ;

Creșterea dificultății pentru autoritatile locale de a evalua consecințele situațiilor de criză sau de urgentă, precum și modul în care acestea influențează autoritățile municipale locale și societatea în general.

Creștere a interdependenței sistemului referitoare la distribuția energiei, telecomunicații, sistemelor de calculatoare, sistemelor de informații, sistemelor financiare, transport, etc. Aceasta duce la o nouăsi complexă dependență (locală,

regională, națională și globală), în timp ce limitele dintre aceste sisteme au devenit difuze referitor la funcții și responsabilități. Acest lucru crește și variază incertitudinea, ceea ce inseamnă că evenimentele devin mult mai greu de anticipat și diferite elemente ale evenimentelor se pot împraștia mai rapid în și între sisteme ;

Rapiditatea decurgerii evenimentelor cauzează creșterea intensității consecințelor, în timp ce distanțele relative dintre arii devin mai mici, uneori chiar neglijabile ;

Pentru autoritățile locale, o schimbare majora a avut loc referitoare la modul în care îsi desfășoară activitatea zilnică. De exemplu, cererea unei eficiențe mai mari a dus la o reducere de personal și la o mărire a eficienței utilizării resurselor disponibile. Investigațiile au aratat (Rasmussen 1997 și alții) că atunci cand resursele dintr-un sistem sunt folosite mai eficient, acesta duce mereu la o mărire a siguranței sistemului.

1.3. Rapoarte despre rezultatele obtinute in analiza riscului la nivel internațional

1.3.1. Norvegia

1.3.1.1. « Ett sårbart samfunn (a vulnerable society)

In Norvegia, o cercetare importantă a avut loc, sub numele de « Ett sårbart samfunn (a vulnerable society). Participanții implicați în acest proiect au inclus un grup politic cu experiența sub conducerea fostui prim-ministru Kåre Willoch. Grupul a investigat aspecte despre vulnerabilitate referitoare la trasport, IT, accesul la apă, etc. Pentru fiecare sector, au fost facute recomandari pentru a reduce vulnerabilitatea ; comitetul studiind deasemeni funcția abilității organizaționale la diferite nivele și necesitatea ca această abilitate să fie imbunatățită.

Concluzii si propunerile studiului

Investigațiile au arătat ca sunt necesare măsuri care să aibă ca rezultat o mai bună coordonare a activităților desfașurate în diferite sectoare ale societății, astfel încât resursele alocate sa fie mai bine utilizate.

S-a aratat deasemeni faptul ca orice activitate trebuie sa fie orientata mai mult spre construirea unei legaturi mai puternice intre apararea civila și prevenirea și controlul accidentelor majore din societate.

S-a propus creerea unui departament guvernamental care sa aiba o responsabilitate superioara și sa fie forta conducatoare și coordonatoare a acestor activități de protectie civila. Aceasta ar presupune coordonarea aspectelor precum dezvoltarea de metode și cercetări despre pază, pregătire împotriva terorii, servicii de salvare.

Pentru a aduce cele mai bune metode de analiză a vulnerabilității, comitetul a recomandat insistent folosirea know-how-ului deja existent al autorităților locale. De asemenea, investigatorii au văzut o mare necesitate de a dezvolta analizele de risc deja existente pentru a mări capacitatea de controla unor noi riscuri dinamice și complexe care există în municipalității. Acestea includ factori umani și organizaționali, precum și aspecte despre managementul și cultura pentru siguranță.

1.3.1.2. « Proiect de risc și vulnerabilitate »

In așa-numitul « Proiect de risc și vulnerabilitate », Directoratul Norvegian de Apărare Civilă a dezvoltat un ghid de analize de riscuri și vulnerabilități pentru autoritățile municipale locale. Aceste analize studiază incidente pe timp de pace, dar pot include și situații de razboi, ca cel mai rău scenariu. Ghidul este impărțit în 6 etape :

Etapa intâi se ocupă cu organizarea muncii. Directoratul Norvegian pentru Aparăre Civilă (DSB) consideră că liderul politic al autorității municipale locale este responsabil pentru efectuarea și urmărirea analizelor. Un grup inter-disciplinar poate fi format pentru a-și asuma responsabilitatea muncii zilnice. Grupul trebuie să conțină oameni care să conducă autoritatea locală, dar și oameni din organizații precum fortele de politie și diferite organizații de voluntari. Un grup de lucru trebuie indrumat pentru a face fata muncii practice. Autoritatea acestui grup poate varia în functie de domeniul în care este considerat potrivit.

In etapa a doua analizele de vulnerabilitate actuale sunt impărțite în 5 etape partiale :

In prima etapă parțială, un eveniment nedorit care se poate intampla și poate afecta oamenii, mediu inconjurător, proprietăți sau funcționări necesare pentru viața în societate este identificat. Pentru a face acest lucru cu succes, este necesar ca sistemul să fie descris în detaliu.

În a doua etapa parțială, cauzele evenimentelor trebuie să fie clare, fie dacă aceste evenimente sunt izolate, fie că ele sunt legate de alte evenimente. Este deasemeni necesar să fie luat în considerarea ceea ce deja s-a facut pentru a reduce probabilitatea de apariție a acestui gen de evenimente (măsuri preventive). Statisticile și experienta este baza pentru evaluarea probabilității, precum și clasificarea probabilităților (probabile, mai puțin probabile, etc.). O evaluare trebuie efectuată ținând cont de faptul că probabilitățile variază în timp de pace și război.

În cea de-a treia etapa parțială, este facut un inventar a ceea ce s-a facut pentru a reduce accidentele. Comparand acest inventar cu resursele și eforturile necesare pentru a face fata unui accident, este posibil să evaluam efectul unui accident cand un eveniment nedorit are loc. De asemenea, trebuiesc luate în considerare posibilile reactii în lant. Conexiunea dintre diferitele evenimente trebuie de aceea definite. Evenimentele diferite pot fi de aceea clasificate în functie de extinderea pagubelor provocate în sistem.

Cea de-a patra etapa parțială, se ocupa cu sistematizarea riscurilor identificate. De exemplu, aceasta se poate face prin plasarea riscurilor intr-o matrice de riscuri. Daca riscurile difera considerabil din punct de vedere al consecințelor și al probabilității pe timp de pace și razboi, ar fi mai potrivit să se faca doua matrici, pentru fiecare stare în parte.

În cea de-a cincea etapa parțială, sunt identificate potentialele modalitati de reducere a riscurilor și a vulnerabilitatii. Acesta sunt fie măsuri de prevenire, fie măsuri de reducere a accidentelor. DSB au indreptat eforturile de a reduce

vulnerabilitatea pentru cateva consecințe pe timp de pace, ce ar avea o mare importanta și pe timp de razboi. Masurile de reducere a accidentelor pot fi tehnice sau organizaționale.

– aspectele tehnice includ imbunatatiri în designul sau metodele de construire;

– aspectele organizaționale acopera antrenarea, impartirea responsabilitatii și coordonarea sarcinilor.

Daca analiza a fost efectuata, etapa a treia devine funcționala. Acesta este momentul în care grupul de lucru isi prezinta concluziile grupului de supraveghere. Acest raport trebuie să includa toate presupunerile, limitele, incertitudinile, simplificarile și opiniile. Similar, analizele trebuie să includa notate riscuri și vulnerabilitati pentru a putea continua analize mult mai detaliate.

Etapa a patra se ocupa cu luarea deciziilor politice. Liderul politic trebuie să ia decizii despre modul în care situatia trebuie manageriata. Este aceasta situatie acceptabila sau ce gen de actiune trebuie să aiba loc? Etapa a cincea este o faza de continuare : ce trebuie facut de municipalitate pentru a reduce vulnerabilitatea ? Aceiasi intrebare poate fi pusa și în caz de razboi. Care sunt posibilitatile de coordonare și cooperare intre autoritățile municipale locale și alte autorități guvernamentale sau organizaționale ? Necesitatile trebuie să fie documentate și responsabilitatea impartita unor parteneri potriviti. Exercitiile de cAceste analize studiază incidente pe timp de pace, dar pot include și situații de razboi, ca cel mai rău scenariu. Ghidul este impărțit în 6 etape :

Etapa intâi se ocupă cu organizarea muncii. Directoratul Norvegian pentru Aparăre Civilă (DSB) consideră că liderul politic al autorității municipale locale este responsabil pentru efectuarea și urmărirea analizelor. Un grup inter-disciplinar poate fi format pentru a-și asuma responsabilitatea muncii zilnice. Grupul trebuie să conțină oameni care să conducă autoritatea locală, dar și oameni din organizații precum fortele de politie și diferite organizații de voluntari. Un grup de lucru trebuie indrumat pentru a face fata muncii practice. Autoritatea acestui grup poate varia în functie de domeniul în care este considerat potrivit.

In etapa a doua analizele de vulnerabilitate actuale sunt impărțite în 5 etape partiale :

In prima etapă parțială, un eveniment nedorit care se poate intampla și poate afecta oamenii, mediu inconjurător, proprietăți sau funcționări necesare pentru viața în societate este identificat. Pentru a face acest lucru cu succes, este necesar ca sistemul să fie descris în detaliu.

În a doua etapa parțială, cauzele evenimentelor trebuie să fie clare, fie dacă aceste evenimente sunt izolate, fie că ele sunt legate de alte evenimente. Este deasemeni necesar să fie luat în considerarea ceea ce deja s-a facut pentru a reduce probabilitatea de apariție a acestui gen de evenimente (măsuri preventive). Statisticile și experienta este baza pentru evaluarea probabilității, precum și clasificarea probabilităților (probabile, mai puțin probabile, etc.). O evaluare trebuie efectuată ținând cont de faptul că probabilitățile variază în timp de pace și război.

În cea de-a treia etapa parțială, este facut un inventar a ceea ce s-a facut pentru a reduce accidentele. Comparand acest inventar cu resursele și eforturile necesare pentru a face fata unui accident, este posibil să evaluam efectul unui accident cand un eveniment nedorit are loc. De asemenea, trebuiesc luate în considerare posibilile reactii în lant. Conexiunea dintre diferitele evenimente trebuie de aceea definite. Evenimentele diferite pot fi de aceea clasificate în functie de extinderea pagubelor provocate în sistem.

Cea de-a patra etapa parțială, se ocupa cu sistematizarea riscurilor identificate. De exemplu, aceasta se poate face prin plasarea riscurilor intr-o matrice de riscuri. Daca riscurile difera considerabil din punct de vedere al consecințelor și al probabilității pe timp de pace și razboi, ar fi mai potrivit să se faca doua matrici, pentru fiecare stare în parte.

În cea de-a cincea etapa parțială, sunt identificate potentialele modalitati de reducere a riscurilor și a vulnerabilitatii. Acesta sunt fie măsuri de prevenire, fie măsuri de reducere a accidentelor. DSB au indreptat eforturile de a reduce

vulnerabilitatea pentru cateva consecințe pe timp de pace, ce ar avea o mare importanta și pe timp de razboi. Masurile de reducere a accidentelor pot fi tehnice sau organizaționale.

– aspectele tehnice includ imbunatatiri în designul sau metodele de construire;

– aspectele organizaționale acopera antrenarea, impartirea responsabilitatii și coordonarea sarcinilor.

Daca analiza a fost efectuata, etapa a treia devine funcționala. Acesta este momentul în care grupul de lucru isi prezinta concluziile grupului de supraveghere. Acest raport trebuie să includa toate presupunerile, limitele, incertitudinile, simplificarile și opiniile. Similar, analizele trebuie să includa notate riscuri și vulnerabilitati pentru a putea continua analize mult mai detaliate.

Etapa a patra se ocupa cu luarea deciziilor politice. Liderul politic trebuie să ia decizii despre modul în care situatia trebuie manageriata. Este aceasta situatie acceptabila sau ce gen de actiune trebuie să aiba loc? Etapa a cincea este o faza de continuare : ce trebuie facut de municipalitate pentru a reduce vulnerabilitatea ? Aceiasi intrebare poate fi pusa și în caz de razboi. Care sunt posibilitatile de coordonare și cooperare intre autoritățile municipale locale și alte autorități guvernamentale sau organizaționale ? Necesitatile trebuie să fie documentate și responsabilitatea impartita unor parteneri potriviti. Exercitiile de criza trebuie efectuate cu regularitate pentru a reduce extinderea pagubelor pentru riscurile identificate în cazul în care acestea ar apare.

În cea de-a sasea etapa parțială se mentioneaza faptul că este importanta imbunatatirea continua a analizelor. Analizele de vulnerabilitate sunt un proces continuu.

1.3.2. S.U.A.

În S.U.A., cele 50 de state federale ale tarii au anumite aspecte ale legislatiei diferite. Agentia Federala pentru Urgente (FEMA) detine responsabilitatea centrala pentru problemele de urgenta. Rolul FEMA este de minimiza pierderile de vieti omenesti, afectarea proprietatilor și de a proteja infrastructura sensibila. Oricum, directorul FEMA are dreptul de a delega responsabilitatea pentru

pregatirea situațiilor de criza departamentelor și autorităților guvernamentale la nivel federal și apoi de a superviza și coordona aceste autorități și departamente. Planul Federal de Raspuns (FRP) care reglementeaza impartirea responsabilitatilor diferitelor parti implicate este central pentru FEMA cand intervine o situatie de criza.

Responsabili local și la nivel statal se ocupa de majoritatea dezastrelor și a urgentelor. Guvernul Federal este solicitat să ofere asistenta suplimentara dacă consecințele dezastrului depasesc capacitatile locale și statale. În aceste situații, Planul Federal de Raspuns (FRP) intervine. În cele ce urmeaza vor fi prezentate cateva proiecte conduse de FEMA în scopul de a reduce vulnerabilitatea în societate. Destul de des, catastrofele naturale importante sunt prezentate în aceste proiecte.

1.3.2.1. Proiectul « Multi Hazard Identification and Risk Assessment »

Unul dintre aceste proiecte este « Multi Hazard Identification and Risk Assessment »(Evaluarea pericolelor multiplie și evaluarea riscurilor).

Tema acestui proiect este de a identifica și de a evalua metodele care sunt utilizate la identificarea și evaluarea riscurilor naturale și tehnologice. Cateva dintre metodele identificate pana acum sunt bazate pe utilizarea identificatorilor și chiar a unui index de producere.

Pe durata desfașurarii proiectului s-a observat faptul sunt situații în care chiar dacă resursele sunt disponibile pentru a evalua riscurile, acestea nu sunt utilizate intr-o maniera eficienta. De aceea, pentru a folosi resursele mai productiv, au fost date cateva recomandari care să imbunatateasca cooperarea la nivel federal, statal, local și la nivel individual pentru a dezvolta un model national care să considere potentialele accidente care ar afecta oamenii și resursele critice. S-a aratat că ar fi bine să se incerce cuantificarea riscurilor pentru a da prioritate acțiunilor de reducere a accidentelor. În acest mod, sunt de așteptat eforturi mai mari pentru managementul riscurilor.

1.3.2.2. Proiectul « Project Impact »

În proiectul intitulat « Project Impact », FEMA a stabilit o ținta pentru a dezvolta « Comunitati de Rezistența la Dezastre ». Acestea ar trebui să fie inființate prin formarea la nivel local a « Comitetelor de Planificare a Comunității de Rezistență la Dezastre » în care autoritățile guvernamentale locale, oameni de afaceri și alții care ar avea un interes în conservarea stabilității economice pot face parte.

Acest proiect este bazat pe 3 principii simple :

Deciziile de prevenire trebuie decise la nivel local ;

Participarea sectorului local este vitală ;

Eforturile și investițiile pe termen lung în măsurile de prevenire sunt esențiale.

Pentru a completa Comunitățile de Rezistență la Dezastre, FEMA a sugerat construirea de baze de date a unităților locale. Intenția acestei baze de date este :

De a lista obiectivele care merită a fi protejate impreună cu atributele lor importante ;

De a estima potentialul de distrugere, precum și pierderile funcționale ca rezultat a diferite nivele de dezastru ale dezastrelor naturale ;

De a specifica prioritățile de reducere a pierderilor și de a specifica prioritățile strategiilor pentru planificările fizice.

FEMA a considerat deasemeni ca fiind important de luat în considerare reducerea pagubelor și eforturile de restaurare. Aceasta include :

Identificarea priorităților care sunt necesare ;

Considerarea eforturilor necesare pentru a împlini aceste priorități;

Determinarea aspectelor financiare.

În cele din urma, un plan pe termen lung trebuie făcut, specificând strategia prin care anumite lacune ar trebui să fie rezolvate. Se intenționează în acest plan listarea golurilor, a termenilor, a impărțirii responsabilității, a participanților, a resurselor necesare și a priorităților. Pe durata intregului proces, FEMA a colaborat cu liderii comunităților pentru a genera suport și resurse publice, politice sau private care sunt esențiale pentru a completa cu succes orice activitate de micșorare a consecințelor unui eveniment nedorit.

1.3.2.3. Proiectul “Hazard Mitigation Grant Program”

Un alt proiect FEMA este intitulat “Hazard Mitigation Grant Program” care are ca obiectiv incurajarea diferitelor state de a dezvolta programe de reducere a pagubelor inaintea apariției unui dezastru major. Acesta include printre altele:

Pregătirea tuturor tipurilor de accidente și de a dezvolta eforturile de reducere a pagubelor ;

Oferirea celor care solicită ajutor cu asistență tehnica și demonstrarea eficienței strategiilor de acțiune ;

Coordonarea diferitelor programe de reducere a pagubelor intre ele ;

Efectuarea de analize despre cost și scop.

FEMA consideră că programul trebuie să contribuie la reducerea diferenței dintre eforturilor de pregătire și acele eforturi care apar dupa ce un accident are loc, creând o mișcare de promovare a activităților de prevenire a pagubelor.

FEMA poate acorda ajutor financiar pe bază de programe sau proiecte care au ca obiectiv pregătirea pentru situații de criză. Acestea includ acumularea de materiale și alte facilități. Pentru cheltuielile cu personal și cele administrative, ajutoarele economice sunt asigurate în funcție de :

Cât de critică este situatia în stat și ce riscuri implică ;

Cât de bine sunt pregătite situațiile de criză (comparativ cu alte state) ;

Populație ;

Alți factori pe care FEMA îi consideră potriviți.

Mai recent, o mare parte din munca din S.U.A. este de a crea un sistem mai robust care să facă fața terorismului. Câteva autorități guvernamentale federale au investițit mari sume de bani pentru a se pregăti în caz de atac terorist. Un interes special s-a indreptat către infrastructură. O comisie specială (Comisia Prezidențială de Protecție a Infrastructurii Critice) s-a creat pentru a dezvolta și a implementa o politica despre modalitatea în care infrastructura poate fi protejată. Comisia a făcut câteva recomandări pentru protecția infrastructurii critice, care au fost publicate. Obiectivul principal este de a estima cu regularitate stabilitatea sau vulnerabilitatea infrastructurii și de a efectua măsuri de protecție care trebuiesc adaptate mereu la schimbările scenariilor de amentințări.

1.3.3. Noua Zeelandă și Australia

Noua Zeelandă a avut o colaborare apropiată cu Australia privitoare la probleme de riscuri și sigurată. De exemplu, cele doua țări au dezvoltat împreună câteva standarde mutuale de management al riscurilor. Astăzi, importante cuvinte-cheie ale ințelegerii managementului riscului sunt : sustenabilitate, robustețe, eficiența economică și management holistic (care tinde către unități întregi).

1.3.3.1. Deficiențe identificate

Unul dintre motivele abordărilor diferite a problemelor referitoare la risc și siguranță este acela că situațiile de risc se schimbă, fiind caracterizată de schimbări în climat, de noi tehnologii și sisteme complexe. Ministrul Noii Zeelande de Apărare Civilă și Management al Urgențelor a identificat necesitatea de a dezvolta unelte practice pentru modelarea riscului, analize economice și dezvoltări de strategii. S-au identificat două deficiențe :

Faptul că nu există nici o abordare sistematică sau centralizată pentru a face față tuturor tipurilor de riscuri ;

Dificultatea de a traduce informațiile tehnice și cu limbaj de experți în strategii și politici.

1.3.3.2. Măsuri comune propuse

Adoptarea unor norme comune pentru Australia și Noua Zeelandă are scopul de a face managementul de risc o muncă naturală și integrată în munca zilnică pentru sectoarele publice și private. Au fost dezvoltate instrucțiuni speciale cu scopul de a ajuta autoritățile locale de a aplica pentru fonduri pentru :

Efectuarea măsurilor de prevenire și de asigurare necesare referitor la reducerea celui mai apropiat pericol pentru oameni într-o criză națională sau într-o « urgență de apărare civilă » stipulată de autorități ;

Acțiuni care sunt necesare inaintea producerii unui dezastru pentru a reduce urmările acestuia ;

Acțiuni care au fost luate după crize dar care sunt în concordanță cu punctele de mai sus.

1.3.3.3. Măsuri pentru Noua Zeelandă

Pentru a face Noua Zeelandă mai robustă și mai rezistentă la diverse forme de risc, autoritățile au inceput să discute importanța managementului urgențelor și ce ar trebui acesta să includă. În timp ce « apărarea civilă » este focalizată pe repeziciune și raspuns ; « managementul de urgențe » se ocupă deasemeni cu reducere și recuperare. Managementul de urgențe din care fac parte cele 4 cuvinte care incep cu litera « R » include :

Reducere – pentru a reduce riscurile în societate prin:

planificare;

metode ingineresti;

antrenament.

Repeziciune – a dezvolta o abilitate socială și organizațională pentru a răspunde evenimentelor neprevăzute și de a simplifica recuperarea din aceste situații folosind diferite resurse ;

Raspunsul – de a porni măsurile operative înante, pe durata și după ce un eveniment a avut loc pentru :

a salva vieti ;

minimiza pierderile asupra proprietătilor;

imbunatati recuperarea.

Recuperare – stabilizarea societătii.

1.3.4. Elveția

Autoritățile au realizat, ca și în celelalte țări prezentate până acum, că riscul unui război a fost inlocuit de alte riscuri care afectează vulnerabilitatea societății. Aceste riscuri sunt conectate la infrastructură, bunăstarea societății, etc. « Protecția Civilă » este numele comun prin care autoritățile incearcă să protejeze populatia în caz de catastrofe, amentințări militare sau alte situații de urgentă.

1.3.4.1. Direcții propuse

Politica de siguranța elvetiana constă din 3 direcții :

Eforturile de promovare a păcii și de management al crizelor :

Participare în organizații internaționale ;

Activități umanitare.

Protecția și abordarea diferitelor pericole :

Asistența în cazul unor evenimente de accident sau de natură tehnică ;

Protecția oamenilor și a clădirilor importante ;

Combaterea crimei organizate și a terorismului.

Apărarea :

Stabilirea unei apărări militare respectate ;

Apărare civilă stabilă și flexibilă.

În Elveția legislația referitoare la apărarea civilă este la nivel federal, în timp ce diferitele cantoane și autoritățile locale în particular, sunt responsabile pentru eforturile operaționale în situații de urgența care includ apărare civilă și servicii de salvare.

Autoritățile locale au o responsabilitate mai mare pentru planificarea și dimensionarea resurselor de preîntampinare a situațiilor de urgențe, incepând cu anul1995, când autoritățile locale municipale au devenit responsabile cu situațiile de urgentă ce apar pe timp de pace. Autoritățile municipale locale au deasemeni responsabilitatea exersării și antrenării organizației de apărare civilă. Organizația de apărare civilă municipală locală este dimensionată proportional cu numărul populației locale, ceea ce inseamnă că nu este identică pe întinsul țării. Din ce în ce mai mult autoritățile locale cooperează referitor la serviciile de salvare și resurse de la apărarea civilă. Scopul este de cele mai multe ori acumularea de resurse și experientă.

1.4.3.2. « Comprehensive Risk Analysis Switzerland »

În 1991 a fost initiat « Comprehensive Risk Analysis Switzerland » (Analize de Risc Cuprinzătoare ale Elveției) ca urmare a deciziei Parlamentului elvețian. Scopul a fost acela de a introduce o evaluare permanentă a tututor riscurilor din țară și de a incerca să se stabilească o unitate de măsura a vulnerabilității naționale. În 1993/1994 mai mult de 200 de riscuri semnificante au fost identificate. Pentru a le manageria mai usor, ele au fost grupate în 3 posibile scenarii viitoare. În 1998, un audit al scenariilor de risc a fost efectuat. Astăzi, doar 30 de scenarii sunt considerate că ar putea apare în următorii 25 de ani.

Efectul potențial al fiecarui scenariu este măsurat în 4 indicatori :

Populatie ;

Economie ;

Mediu inconjurator ;

Politic.

O mare considerare a fost acordată și factorului timp. Pentru fiecare scenariu, a fost comparată probabilitatea cu consecința. În final, toate scenariile au fost introduse intr-o matrice unde efectele au fost normalizate.

1.3.5. Suedia

Autoritățile municipale locale din Suedia au realizat un studiu referitor la sigurantă. Un motiv ar fi creșterea complexitatii societății care creează și se expune la diferite tipuri de risc. Ca rezultat al acestui fapt, autoritățile municipale locale incearcă să afle răspunsul dacă sunt în măsură să facă față unei situații de criză, protejând integritatea cetățenilor. Autoritatea municipală are responsabilitatea de a menține întreaga societatea funcțională, nu doar activitățile sale.

1.3.5.1. Divizarea eforturilor de scădere a vulnerabilității

Asociația Suedeză a Autorităților Locale a stabilit un model de lucru, sau o structură de lucru, prin care se crede că se poate simplifica munca autorităților municipale locale în incercarea lor de a creea o societate mai robustă. Asociația Suedeza a Autorităților Locale a divizat munca în 3 componente :

Protecție interna ;

Protecție impotriva accidentelor ;

Aparare civilă.

1.3.5.1.1. Protecția internă include :

– creerea unui mediu sigur pentru personalul care lucrează în autoritatea locală, precum și pentru populația locală, prin diverse modalități, venind în contact cu activitățile organizate de autoritatea locală ;

– prevenirea pierderilor cauzate proprietăților municipalitățiii sau accidentelor personalului, precum și păstrarea activităților economice municipale în ordine.

Reglementările privitoare la protectia internă pentru autoritățile municipale locale sunt specificate în legislația legată de municipalitatea suedeză și serviciile de salvare.

1.3.5.1.2. Protecția impotriva accidentelor – se ocupă cu creerea unei municipalității mai sigure și incearcă să prevină accidentele majore care ar putea duce la diferite cedări de funcționare ale societății. Se incearcă prevenirea și limitarea pierderilor ; importanța incercării coordonării acestei activități cu politica totala pentru planul de salvare al autorităților municipale locale fiind deseori dificilă.

1.3.5.1.3. Apărarea civilă – principala sarcină este de a proteja populația civilă în timp de război sau pace prin asigurarea funcționarii elementelor esentiale ale societății. Liderul municipal și personalul trebuie de aceea să fie pregătit și să stie ce este de făcut când se confruntă cu situații de urgență reale.

1.3.5.2. Conceptul de robustețe si siguranță

Conceptul de robustețe și siguranță al autorității municipale locale în conformitate cu Asociația Suedeză a Autorităților Locale poate fi rezumat în figura 1.

– Inelele ovale reprezintă aspectele de care autoritățile municipale locale răspund explicit și care trebuie coordonate. În acest caz, securitatea IT este inclusă ca o arie specifică de interes.

– Dreptunghiurile reprezintă alte preocupări de care autoritatea municipală localq este parțial responsabilă și pe care ar trebui să le coordoneze pentru a creea o autoritate municipală mai sigură.

Fig.1- Conceptul de robustețe și siguranță al autorității municipale locale în conformitate cu Asociația Suedeză a Autorităților Locale

1.3.5.3. « Scara maturitații »

O incercare de identificare a acțiunilor pe care autoritățile locale trebuie să le facă în munca lor a fost facută de către Thörnqvist ; rezultatele fiind prezentate în formă de « scară a maturității » mai jos.

Fig.2- « Scara maturitații » propusă sa Thörnqvist

Concluzia studiului făcut de Thörnqvist în anul 1997 a fost că autoritățile locale nu ajunseseră la acel nivel numit « un standard inalt de maturitate ». Sensul acestui prag este că autoritățile trebuie :

Să stabileasca căi funcționale pentru coordonare cu toate celelalte autorități relevante (chiar și organizații externe) ;

Să aibăun know-how suficient despre riscurile care există ;

Să dezvolte și să decida scopuri operative și strategii pentru nivelul de siguranță dorit, precum și măsurile cerute pentru acest lucru ;

Să stabilească strategii de acțiune specifice și să le programeze și să le integreze în planul global de activități și de bugetele autorităților locale ;

Să decidă căile referitoare la modalitatea prin care se vor urmări acțiunile și auditul rezultatelor ; de exemplu controlul calității.

1.3.5.4. Procesul de audit

În același studiu, Thörnqvist a dat sugestii despre modul în care autoritățile locale pot utiliza scopuri de siguranța și programarea pentru a îmbunătăți siguranța societății. Scopul unui audit despre sigurană este în viziunea lui Thörnqvist incercarea evaluării nivelului de siguranță al activităților municipale privit din punct de vedere financiar, precum și inaintarea de propuneri pentru îmbunătățirea și clarificarea tuturor aspectelor întalnite. Un proces de audit poate fi în general descris prin 3 faze :

Planificare ;

Supervizare ;

Raportare.

1.3.5.5. Exprimarea vulnerabilitații

Vulnerabilitatea este determinata ca rezultat al mai multor factori. Este aproape imposibil să fie luați în calcul toți factorii care ar putea influența stabilitatea unui sistem, dar de obicei atenția se indreaptă asupra celor care sunt mai elocvenți. Pe scurt, un indicator poate fi descris ca un eveniment, un dispozitiv sau un înțeles care reprezintă un fenomen.

Greutatea intampinată în utilizarea unui indicator constă în faptul că este greu de determinat și de evaluat un eveniment într-o situație complexă, reducând totul la un număr reprezentativ de parametri. Totuși, cu un numar suficient de mare de parametri reprezentativi este posibil să definim scopuri și necesități, să cuantificam și să analizam evenimente și să preconizăm trenduri ale acestora, să controlăm și să urmarim un program specific sau o activitate.

Indicatorii se pot exprima în diverse forme :

Fractie ;

Valoare numerica ;

Pozitie ;

Directie ;

Calitate ;

Disponibilitate.

O valoare specifică a unui indicator care este important este denumită valoare cheie. Structurile specificate sunt proiectate pentru o arie a mediului și nu sunt adaptate pentru aria riscurilor. Oricum, ei pot funcționa ca exemple bune, precum și ca baze pentru punerea în practică a unor idei când decidem să dezvoltăm indicatori în modele de audit sau metode analitice.

1.4. Prezentarea metodelor de analiză a vulnerabilitații

1.4.1.Metoda index

Indecșii pot în unele situații fi considerați că o combinație de câțiva indicatori. În raportul “Integrated regional risk assessment and risk management” (“Evaluarea riscului regional integrat și managementul riscului”) Nilsson și alții (2000) au descris cum indecșii pot fi utilizați pentru a agrega diferiți indicatori ai unor riscuri diferite. Un index care a fost construit pentru câteva criterii de decizie poate fi denumit “Multi Criteria Decision Making” (MCDM) (Alegeri multicriteriale).

1.4.1.1. Posibilitati oferite

Folosind aceste analize multicriteriale este posibil să:

Calculăm factori necomparabili;

Includem câteva luari de decizii în proces ;

Considerăm câteva aspecte politice și cunostințe despre anumite discipline ;

Producem câteva soluții alternative din care o alegere va fi facută ;

Considerăm efecte externe și distribuții regionale.

Analizele multicriteriale pot fi efectuate ca fiind o parte a unui proces de planificare fizică pentru a analiza consecințele diferitelor strategii. Când consecințele diferite au fost identificate, intelesul relativ al acestora este considerat. Astăzi, metodele multicriteriale pot fi integrate în GIS care poate insemna o simplificare considerabilă, o imbunatățire vizuală și care oferă mai multe posibilități.

1.4.1.2. Indexul. Tipuri de index

Indecșii pot fi imparțiți în două categorii :

indecși simpli, în care de obicei doar două nivele sunt folosite, iar dacă acestea sunt considerate impreuna creează un nivel superior care corespunde indexului actual (Bach 1980, prezentat mai jos) ;

indecși complecși catalogați în câteva ierarhii care pot fi insă comparați cu un parametru din afară.

În acelasi raport autorii au discutat în câteva exemple modul în care indecșii pot fi calculați pentru problemele mediului inconjurător. Pentru acest scop, un număr de parametri chimici au fost aleși că indicatori pentru a fi studiați mai atent. Parametrii au fost apoi măsurati în diverse eșantioane și apoi valorile obținute au fost convertite la o simplă figură, un index care reprezintă calitățile totale ale testului. Indexul chimic (CI) este determinat cu formula :

CI=

CI este adimensional pe o scală de la 1 la 100 ; unde 0 reprezintă calitatea ce mai proastă și 100 cea mai bună.

qi este indexul de pe nivelul cel mai de jos pentru parametrul numărul i și este derivat din curbele de calibrare pre-determinate. Este deasemeni adimensional pe o scală de la 1 la 100.

wi este ponderea parametrului numărul i. El are o valoare intre 0 și 1, iar suma ponderilor este 1.

Dezvoltarea unui index pentru vulnerabilitatea municipală este un proces complicat și necesită o munca considerabilă. Primul pas în identificarea indexului de vulnerabilitate pentru o autoritate locala poate fi identificarea factorilor de risc care influențeaza vulnerabilitatea. Cum să tratăm și să ponderăm toți acești factori este deasemeni o parte importantă a acestei activități.

Metoda Index poate fi dezvoltată pentru a include toate aspectele claselor 1, 2, 3 și 4 descrise mai jos :

evaluarea și prezentarea riscurilor colective municipale locale ;

evaluarea și prezentarea abilitaților organizaționale, tehnice și umane ale autorităților locale de a manageria un risc ;

prezentarea modului în care vulnerabilitatea este o combinatie a punctelor 1 și 2 de mai sus ;

compararea vulnerabilității diferitelor municipalității.

Matricile risc/vulnerabilitate

Un mod comun și simplu de arătare a riscului/vulnerabilității intr-un caz stabilit este de a utiliza matricile risc/vulnerabilitate. O asemenea matrice reprezintă probabilitatea ca un anumit risc să devină realitate, precum și consecințele pe care acesta le-ar induce. Evaluând probabilitatea și consecințele tuturor riscurilor și amplasarea lor intr-o matrice, o prezentare globală a riscului autorității locale poate fi obținută.

Ca materiale pentru documentare se utilizează o matrice de risc, date statistice, analize ale arborilor decizionali, metode de identificare a eșecurilor (ex. HAZOP sau FMEA), și evaluari ale expertilor (Nilsson). Calitatea rezultatelor depind în intregime de materialului de intrare (date de intrare), precum și a efortului depus. Pentru a face aceasta matrice funcționabilă, este nevoie de un efort considerabil.

În Elveția intr-o matrice de risc au fost introduse toate riscurile intr-un proiect intitulat « Comprehensive risk analysis ». Considerând condițiile de astazi, posibile scenarii viitoare au putut fi conturate conținand aspecte despre demografie, terorism, influență efectului de seră, etc.

Au fost estimate probabilitățile că un scenariu să aiba loc, precum și consecințele pe care acesta l-ar avea ; consecințele fiind estimate că rezultat al mai multor factori precum morți, pierderi, costuri, timp de recuperare.

Analize cantitative de risc (QRA)

QRA este o metodă care are o lungă istorie în industria de procesare (Einarsson, 1999). O metodă de analize cantitative de risc este folositoare pentru cuantificarea riscurilor care există pe o platformă industrială care amenință oamenii aflați în interior, precum și pe cei din exterior. Mărimea riscului pentru indivizi și societate poate fi calculată.

O analiză a probabilității riscului (PRA) este similară cu QRA, dar mult mai detaliată. Utilizarea metodei PRA a fost posibilă chiar și în industria energiei atomice ; această metodă incercând să investigheze factorii care cauzează un eveniment și incearcă să analizeze evenimentul prin analiza arborului de eveniment.

Profilul riscului

Aceste profile ale riscului pot apare în diferite moduri și pot fi similare matricelor de riscuri deoarece arată scenariul de risc intr-un mod simplificat, usor de urmărit intr-o diagramă. Probabil cele mai obișnuite forme ale profilelor de risc arată probabilitatea ca un anumit accident să apară sau nu.. « Pollution units » pot fi colective sau managementul riscului pe care îl are un manager ; profilele riscului ilustrând scenarii de risc și/sau abilitatea de a manageria aceste riscuri.

Analize de risc utilizând Geografical Information System (GIS)

GIS a devenit o unealtă utilă pentru planificarea fizică, dovedindu-se optimă pentru ilustrarea diferitelor categorii de riscuri. Programele GIS au aptitudinea de a contura cercuri ale riscurilor în jurul locurilor periculoase, arătând probabilitățile urmărilor unui eveniment nedorit. Aceste metode pot fi utilizate cu succes și în combinatie cu metodele index, demonstrând faptul că are o bună concordanță cu metodele multicriteriale. Unul dintre atuurile GIS este capacitatea remarcabilă de a combina informații în diverse forme și în diferite viziuni, ceea ce îl recomandă a fi folosit când se dorește analizarea unei probleme din diferite unghiuri. Prin clasificarea și ponderarea indicatorilor este posibil să producem o imagine a riscurilor și să arătăm în același timp variația spațială a vulnerabilității. Aceasta metodă iși gasește aplicabilitate în clasele 1 și 4.

Interviurile/chestionarele

O modalitate simplă de a afla siguranța unui sistem este de a aplica o serie de chestionare sau de a stabili întrevederi cu persoanele-cheie ale acelui sistem. Un chestionar poate conține deja raspunsuri alternative care apoi vor fi evaluate sau pot conține intrebări deschise pentru răspunsurile semi-structurate. Chestionarele pot fi utilizate ca bază de acumulare de informații pentru a ne face o imagine de ansamblu asupra unui sistem.

Analiza factorilor

Analiza factorilor este o metodă statistică utilizată pentru a identifica un număr mic de factori care reprezinta situații, factori aflați intre o listă de variabile inter-relaționate. Calea de corelare este prezentată ca o variabilă latentă, denumită factor. Scopul este acela de a identifica difuziunea intre factorii și variabilele observabile. Factorii pot fi definiți pe baza variabilelor observabile. Factorii sunt calculați cu ajutorul matricelor algebrice.

Analiza riscurilor pe bază de scenarii

Scenariile au devenit un element obisnuit pentru planificari de ordin fizic urmărind aspecte ale preocupării riscului. Există câteva tehnici diferite de scenarii care au un potential adecvat pentru a fi utilizate pentru a examina o vulnerabilitate, această metodă fiind utilizată pentru toate cele 4 clase.

Jocurile/simularea

În studiul unor cazuri de vulnerabilitate jocurile sau simulările sunt metode utilizate de un număr mare de organizații (FOA, OCB, Agentia Serviciilor de Salvare Suedeză,etc) pentru a testa abilitatea organizațională. Intrebarea centrală este : « cum reușim să evaluăm un joc ? ». Există, bineînteles, câteva forme de măsurători sau instrumente de măsură care ajută la urmărirea indicatorilor ; dar această metodă este mai indicată pentru testarea abilității organizaționale , fiind aplicabilă în cazurile claselor 2 și 4.

Modelele Delphi

Acestea pot fi descrise ca un grup de experți care răspund unui număr de intrebări obișnuite. Răspunsurile sunt puse la un loc, anonime, și rezultatele sunt

prezentate oficial. Apoi experții au posibilitatea de a-și revizui răspunsurile de câteva ori ; ideea fiind aceea că experții, împreună, ar trebui să ajungă la un consens asupra problemei dezbătute fără ca nici unul dintre ei să iși exercite autoritatea. Modelul Delphi poate fi evaluat ca model în toate cele 4 clase.

Diagramele polare

O diagramă polară poate reprezenta valoarea câtorva parametri. Avantajul comparării , spre exemplu, cu o matrice de riscuri obișnuită este acela că este posibil să observăm câțiva factori în același timp. Acest model a fost utilizat în Olanda în modelul AMOEBA. Scopul acestui model era de a descrie și analiza sistemele ecologice.

Scopul în sine constă în compararea sistemelor ecologice din ziua de azi cu un sistem de referință care nu este influențat deloc sau doar intr-o măsură redusă. Un număr de specii de plante și animale au fost alese și apoi sunt comparate din diferite aspecte (număr, sănătate,etc.) în ambele sisteme. Când valorile sunt prezente, indicatorii sunt creați pentru a putea fi comparați intre ei. Se lasă originea în diagrama polară și se consideră sistem de referință, apoi devine ușor de a citi diferentele ce apar comparativ cu alt sistem.

Analizele de vulnerabilitate

Scopul analizelor de vulnerabilitate este de a analiza abilitatea de supravietuire a sistemului considerând amentințările și riscurile la care este supus. Această metodă este aplicabilă în special clasei 4, de exemplu de a analiza vulnerabilitea municipalității, metoda fiind, după cum am arătat anterior, utilizată de către Nilsson.

Analiza HHM și modelul analizei riscului infrastructurii (IRAM)

Termenul de Hierarchical Holographic Modeling (HHM) a fost sugerat de Haimes (1981) și consideră identificarea riscurilor din mai multe puncte de vedere precum politic, temporal, științâ/inginerie, institutional/organizațional,etc. Metodologia/filozofia HHM este înrădăcinată în premiza că în procesul de modelare la scală mare și cu sisteme complexe, mai mult de un model matematic sau conceptual este vulnerabil.

Fiecare dintre modele se poate concentra pe aspecte diferite, dar totalizate reprezintă infrastructura sistemului. De aceea este practic imposibil să reprezentăm cu un singur model toate aspectele importante sau critice ale acestor sisteme.

Filozofia de bază a HHM este de a construi o familie de modele care identifica diferit diverse aspecte ale sistemului. Astfel, apare Modelul analizei de risc a infrastructurii (IRAM), dezvoltat initial pentru alimentarea cu apa a unei mici comunități din SUA și pentru sistemul de tratare al apei. IRAM are 4 faze prezentate în figura de mai jos.

Fig.3- Fazele IRAM

1.4.13.1. Fazele IRAM

În faza I, sistemul se descompune, prin imprumutarea filosofiei HHM autorii tinând cont de urmatoarele aspecte :

Componenti :

Structurali (static)

Operare (dinamic)

Componenții mobili ai infrastructurii

Structura ierarhică – relatii dintre componentii diferitelor ierarhii :

Superiori

Laterali

Subsisteme

Funcționare – se referă la acțiunile fiecărui component, element sau subsistem

Stare – diferite stări în care se poate găsi sistemul la un anumit timp :

Ocupat

Liber

Vulnerabilitate – este identificată sistemului în termeni de :

Expunere

Acces

Amentințări

Faza II incepe cu dezvoltarea scenariilor pentru modele și se termină cu construirea modelului probabilistic pentru a analiza riscurile asociate cu scenariu dat.

Faza III este o fază de evaluare, unde sunt calculate asigurarea infrastructurii, pierderile extreme și pierderile așteptate.

Faza IV este faza de management, unde alternativele sunt generate și modelul riscului apare pentru a prezice performanța infrastructurii. Faza se termină cu analizele multiobiectiv.

1.5. Modelarea economico-matematică

Toate adaptările modelării matematice la fenomenele economice

concrete au la bază o concepție mai corectă asupra mărimilor (indicatorilor)

care intervin în procesul fundamentării complexe a deciziei. Aceste mărimi

implică observări, anchete, raportări etc., care permit măsurarea lor cu diferite

grade de precizie (Fig.4).

1.5.1. Clasificarea sistemelor economice

Din punct de vedere al preciziei, mărimile care caracterizează procesele

economice se clasifică în trei mari categorii:

mărimi deterministe (riguros stabilite, cu o valoare unică);

mărimi stochastice/aleatoare (mărimi ce au o mulțime de valori cărora li se asociază o probabilitate) ;

mărimi vagi/fuzzy (nu au o valoare unică, ci o mulțime de valori cărora li se asociază un grad de apartenență la o anumită proprietate).

Această clasificare a mărimilor care pot caracteriza procesele

economice ne conduce la o grupare similară a metodelor de prelucrare folosite

în vederea adoptării unor decizii, și anume: metode deterministe, metode stochastice și metode fuzzy.

1.5.2. Clasificarea metodelor, tinand cont de clasificarea sistemelor economice

0 altă clasificare, bazată de asemenea pe criteriul exactitătii este

gruparea în:

metode exacte;

metode aproximative;

metode euristice.

Cele două moduri de clasificare a metodelor sunt necesare pentru a

pune în evidență exactitatea în diverse etape ale fundamentării deciziei-

culegerea datelor (efectuarea măsurătorilor asupra mărimilor care caracterizează

procesul economic) și prelucrarea acestora în vederea adoptării unor decizii.

Metodele exacte permit obținerea în cadrul unei probleme de decizie

economică a unei soluții S care îndeplinește, fără nici o eroare (abatere)

restricțiile impuse și/sau condițiile de optim, cerute prin criteriile de eficiență.

Dacă notăm prin S vectorul soluției efectiv adoptate, iar prin S* vectorul

soluției adevărate, atunci:

S-S*=0

Metodele aproximative sunt acele metode care permit obăinerea unei

soluții S, diferită de soluția adevărată S' printr-un vector dominat de un

vector a dinainte stabilit, adică:

l S-S' | = | | << | a | (1)

Metodele euristice sunt metodele prin care, chiar în cazul unei probleme

complexe se obține într-un timp relativ scurt, comparativ cu alte metode o

soluție S, acceptabilă din punct de vedere practic, fără a avea garanții asupra

rigurozității rezolvării. Fiind dat vectorul erorii admisibile a, metodele euristice

nu reușesc totdeauna să ne conducă la o soluție S cu proprietate (1); în unele

cazuri, metodele euristice reușesc să asigure respectarea relatiei (1», dar cu o

anumită probabilitate.

Metodele euristice pot fi considerate că o succesiune de

încercări/tatonări a căror alegere este legată de fiecare dată de natura

problemei de rezolvat și de personalitatea modelatorului (analistului de sisteme).

Fig.4- Modelarea economico-matematică

Cap. II Proiectarea

În acest capitol am incercat proiectarea unor variante pentru amplasarea unui Centru de Calcul in România, locațiile vizate fiind București, Iași și Timișoara.

În toate cele trei cazurile s-au urmărit aceiași parametri, pentru a putea face posibilă compararea rezultatelor obținute. Însă, fiecare locatie in parte a avut o situaăie de pornire diferită(valori ale parametrilor) deoarece s-a dorit reproducerea cat mai fidel posibil a realității. Trebuie deasemeni spus ca aceste modele sunt perfectabile prin adăugarea de alți parametri.

Pentru analiză s-au utilizat trei metode:

QVA(Quantitative Vulnerability Assessment)

Metoda indecșilor;

Metoda matricilor.

In România acest tip de analize nu sunt încă o realitate, acest lucru fiind explicat de mai mulți factori:

situație economică precară;

lipsa unei legislații care să facă necesar acest lucru;

existenta in structurile de conducere în general a unor persoane cu o alta mentalitate care nu sunt dispuse să suporte cheltuieli suplimentare;

2.1. QVA (Quantitative Vulnerability Assessment) – Evaluarea Vulnerabilității cantitative

2.1.1. Generalitați

Acest model este oferit pentru a oferi soluții practice pentru cuantificarea vulnerabilității infrastructurii critice și a sistemelor complexe. El oferă în esență următoarele beneficii:

– O descriere cu 2 parametri, respectiv ecuația de stare pentru orice sistem multicomponent/multi-indicator care prezintă două stări :

Operabil ;

Inoperabil.

– O impărtire a spațiului dintre cei 2 parametri ai sistemului în « bazine » de vulnerabilitate ;

– O scală a vulnerabilității de la 0 la 100 și posibilitatea de a măsura indexul de vulnerabilitate ca o expresie operatională a QVA.

Modelul constă dintr-un algoritm incorporat intr-un program și este pretabil diferitelor măsuratori.

Analiza Vulnerabilitații

Parametrii monitorizați ai sistemului trebuie agregati pentru ca variabilele de control U si V sa fie obținute. Trebuie specificat faptul ca U este obținut prin agregarea variabilelor rapide ai procesului care sunt riscuri relevante primare ale unui sistem; în timp ce V este obtinut prin agregarea parametrilor lenți ai procesului, care sunt mai degrabă exteriori acestuia, dar care exprimă la fel de bine capacitatea de management a riscurilor unui proces.

Considerând natura lor, putem admite ca U si V sunt funcții aparținând teoriei fuzzy referitoare la indicatorii de impact.

Dacă Xi, i = 1, 2, …, n sunt indicatori normalizati, contribuind la definirea lui U, atunci:

U(X1, X2, …, Xn) = min(1, (X1^p + X2^p + … + Xn^p)^(1/p)) (1)

unde Xi este obținut din indicatorii fizici ai lui Yi ca:

Xi = A lg(Yi) + B, i = 1, 2, …, n (2)

Constantele A si B sunt derivate ale perechilor de valori Yi1, Yi2 si Xi1, Xi2 pentru indicatori fizici (Y) si normalizați (X):

A lg(Yi1) + B = Xi1 (3)

B lg(Yi2) + B = Xi2

unde:

A = (Xi2 – Xi1)/(lg(Yi2) – lg(Yi1)) (4)

B = (Xi2 lg(Yi1) – Xi1 lg(Yi2))/(lg(Yi1) – lg(Yi2))

Rularea programului ne ofera urmatoarele informatii:

A. Parametrii modelului:

_____________________________

p = 5

Xi1 = 0.2

Xi2 = 0.6

_____________________________

B. Valorile indicatorului de referinta:

______________________________________________________________

INDICATORS Yi for Xi1 Xi2

______________________________________________________________

U Contributors (Fast Variables)

_______________________________

Unless otherwise specified, all indicators refer to the RATING, on a certain scale, of the respective feature.

Fig.5- Interfața programului IDRAM

2.1.2. Stabilirea parametrilor

.1. Siguranta sistemului de parole 6 2 <

.2. Managementul vizitelor de afaceri 6 2 <

.3. Capacitate de protectie fata de un atac terorist 6 2 <

.4. Capacitatea de funcționare optima a sistemului 6 2 <

.5. Rezilienta sistemului 6 2 <

V Contributors (Slow Variables)

_______________________________

Unless otherwise specified, all indicators refer to the RATING, on a certain scale, of the respective feature.

6. Personal 5 75 <<

7. Politica de Remunerare (mil. lei) 20.0 3.0 <<

8. Absenteism (medie % personal) 10 60 <<

9. Vechimea cladirii 1 35 <<

10. Rezistenta cladirii la incendiu 6 2 <<

11. Rezistenta cladirii la fluidizarea solului 6 2 <<

12. Rezistenta cladirii la socuri mecanice 6 2 <<

13. Influenta condițiilor de mediu 2 6 <<

14. Calitatea proiectarii cablajului electric 6 2 <<

15. Intretinerea cablajului electric 6 2 <<

16. Siguranta sistemului de alimentare cu energie 6 2 <<

17. Redundanta sistemului de alimentare cu energie 6 2 <<

18. Intretinerea sistemului de alimentare cu energie 6 2 <<

19. Protectia sistemului de telecomunicatii 6 2 <<

20. Asigurarea serviciilor de paza și protectie 6 2 <<

21. Relevanta caderi de zapada 2 6 <<

22. Relevanta avalanse 2 6 <<

23. Relevanta inundatii 2 6 <<

24. Relevanta cutremure 2 6 <<

25. Relevanta alunecari de teren 2 6 <<

26. Distanta fata de un obiectiv militar (km) 2 .5 <<

27. Distanta fata de un penitenciar (km) 10 .5 <<

28. Distanta fata de granita (km) 100 1 <<

29. Distanta fata de o unitate de pompieri (km) 1 20 <<

30. Distanta fata de o unitate de politie (km) .5 5 <<

31. Distanta fata de un complex chimic (km) 5 .5 <<

32. Distanta fata de un complex nuclear (km) 10 .5 <<

33. Distanta fata de o magistrala feroviara (km) 2 .5 <<

34. Distanta fata de o magistrala rutiera (km) 2 .5 <<

35. Distanta fata de o cale de tranzit navala (km) 2 .5 <<

36. Distanta fata de un depozit de materiale periculoase (km) 1 .5 <<

37. Distanta fata de un aeroport (km) 6 .5 <<

38. Distanta fata de o magistrala petroliera (km) 1 .2 <<

39. Distanta fata de o magistrala de gaz metan (km) 1 .2 <<

40. Distanta fata de o statie de combustibil (km) 1 .2 <<

41. Calitatea serviciilor de catering 6 2 <<

42. Nivel cultural al populatiei 6 2 <<

43. Stabilitate socială 6 2 <<

44. Infrastructura hoteliera 6 2 <<

45. Potential turistic 6 2 <<

46. Relatii interumane 6 2 <<

______________________________________________________________

Limitele de mai sus sunt impuse arbitrar, pentru a putea să raportăm situațiile alese la un reper.

Pentru cele 3 locatii alese am considerat următoarele:

1.București:

– capacitatea de apărare contra terorismului raportată la eventualitatea apariției unui astfel de eveniment am ales-o cea mai scăzută;

– reziliența sistemului de calcul am ales-o cea mai bună;

– politica de remunerare am considerat-o ca fiind cea mai rea din punct de vedere al salaritilor, deoarece un salariu de aici are o altă valoare in celelalte locații;

– absenteismul a fost ales cel mai mare;

– vechimea clădirii a fost aleasă ca fiind medie;

– rezistenta la incendii a fost aleasă medie;

– rezistența clădirii la șocuri mecanice a fost aleasă medie;

– relevanța căderilor de zăpadă a fost aleasă medie;

– relevanța inundații a fost aleasă ca fiind medie;

– relevanța cutremurelor a fost aleasă medie;

– relevanță amplasare lângă un obiectiv militar a fost aleasă ca medie;

– distanța față de graniță este cea mai mare;

– distanța față de o unitate de pompieri este cea mai mică;

– distanța față de o unitate de poliție este cea mai mică;

– distanța față de o magistrală rutieră este cea mai mică;

– distanță față de un depozit cu materiale periculoase este cea mai mică;

– distanța față de aeroport este cea mai mare;

– distanța față de o magistrală cu gaz metan este cea mai mică;

– distanța față de o stație de combustibili este cea mai mică;

– nivelul cultural al populației este cel mai scăzut;

– stabilitatea socială este medie;

– infrastructura hotelieră este cea mai bună;

– potentialul turistic este cel mai scăzut;

– relațiile interumane sunt cele mai rele.

Ca urmare a rulării programului se obține:

o vulnerabilitate inițială Vul=34.4367; U=0.2 ; V=0.71088523

În urma varierii vechimii clădirii de la 0.9 la 0.7 se obtin:

Vul= 73.05; U=0.2; V=0.2983254; Sistemul intră in zona critică

Aducem înapoi vechimea clădirii la o valoare de 0.5, care aduce sistemul iar in zona de siguranță. Apoi, variem politica de remunerare până la 0.36:

Vul= 70.5438; U=0.2; V=0.3248

Fig. 6- Diagrama obtinută pentru locația București

2. Iași::

– capacitatea de apărare contra terorismului raportată la eventualitatea apariției unui astfel de eveniment am ales-o cea mai bună;

– reziliența sistemului de calcul am ales-o cea mai rea;

– politica de remunerare am considerat-o ca fiind cea mai bună din punct de vedere al salaritilor, deoarece un salariu aici are o altă valoare;

– absenteismul a fost ales cel mai mic;

– vechimea clădirii a fost aleasă ca fiind medie, la fel ca si la Timișoara;

– rezistenta la incendii a fost aleasă mai scazută;

– rezistența clădirii la șocuri mecanice a fost aleasă medie;

– relevanța căderilor de zăpadă a fost aleasă cea mai mare;

– relevanța inundații a fost aleasă ca fiind cea mai mică;

– relevanța cutremurelor a fost aleasă cea mai mică;

– relevanță amplasare lângă un obiectiv militar a fost aleasă ca cea mai mică;

– distanța față de graniță este cea mai mică;

– distanța față de o unitate de pompieri este cea mai mare;

– distanța față de o unitate de poliție este medie;

– distanța față de o magistrală rutieră este cea mai mare;

– distanță față de un depozit cu materiale periculoase este medie;

– distanța față de aeroport este cea mai mică;

– distanța față de o magistrală cu gaz metan este medie;

– distanța față de o stație de combustibili este cea mai mare;

– nivelul cultural al populației este cel mai bun;

– stabilitatea socială este cea mai mică;

– infrastructura hotelieră este cea mai rea;

– potentialul turistic este cel mai bun;

– relațiile interumane sunt cele mai bune.

Ca urmare a rulării programului se obține:

o vulnerabilitate inițială Vul=47.5826; U=0.22973 ; V=0.58135

În urma varierii vechimii clădirii de la 0.8 la 0.65 se obtin:

Vul= 70.47; U=0.2297; V=0.3362; Sistemul intră in zona critică

Aducem înapoi vechimea clădirii la o valoare de 0.5, care aduce sistemul iar in zona de siguranță. Apoi, variem politica de remunerare până la 0.38:

Vul= 70.211; U=0.2297; V=0.339

Fig. 7- Diagrama obtinută pentru locația Iași

3. Timisoara:

– capacitatea de apărare contra terorismului raportată la eventualitatea apariției unui astfel de eveniment am ales-o medie;

– reziliența sistemului de calcul am ales-o medie;

– politica de remunerare am considerat-o ca fiind medie din punct de vedere al salaritilor, deoarece un salariu de aici are o altă valoare in celelalte locații;

– absenteismul a fost ales mediu;

– vechimea clădirii a fost aleasă ca fiind medie;

– rezistenta la incendii a fost aleasă cea mai bună;

– rezistența clădirii la șocuri mecanice a fost aleasă medie;

– relevanța căderilor de zăpadă a fost aleasă cea mai mică;

– relevanța inundații a fost aleasă ca fiind medie;

– relevanța cutremurelor a fost aleasă cea mai mare;

– relevanță amplasare lângă un obiectiv militar a fost aleasă ca medie;

– distanța față de graniță este medie;

– distanța față de o unitate de pompieri este medie;

– distanța față de o unitate de poliție este medie;

– distanța față de o magistrală rutieră este cea mai mare;

– distanță față de un depozit cu materiale periculoase este cea mai mică;

– distanța față de aeroport este medie;

– distanța față de o magistrală cu gaz metan este medie;

– distanța față de o stație de combustibili este medie;

– nivelul cultural al populației este cel mai scăzut;

– stabilitatea socială este cea mai bună;

– infrastructura hotelieră este medie;

– potentialul turistic este mediu;

– relațiile interumane sunt medii.

Ca urmare a rulării programului se obține:

o vulnerabilitate inițială Vul=28.5758; U=0.12 ; V=0.7444

În urma varierii vechimii clădirii de la 0.9 la 0.69 se obtin:

Vul= 70.03; U=0.1245; V=0.3090; Sistemul intră in zona critică

Aducem înapoi vechimea clădirii la o valoare de 0.5, care aduce sistemul iar in zona de siguranță. Apoi, variem politica de remunerare până la 0.34:

Vul= 70.02; U=0.1245; V=0.3089

Fig. 8- Diagrama obtinută pentru locația Timișoara

2.2. Metoda Index

COMMUNITY: Timisoara

Latitude (deg): 45.7428654

Longitude (deg): 21.2346905

STRATEGIC AIMS of Overall Policy to be Assessed

_______________________________________________

E.1. Functionalitatea și performanta optima a sistemului.

E.2. Protectie la atacuri.

E.3. Rezilienta sistemului.

______________________________________________________

OPERATIVE PART-AIMS

___________________

These are assigned to the Strategic Aims above, on the undestanding that some may have cross-relevance.

_____________________________________________________________

D.1. Securizarea sistemului de parole

D.2. Asigurarea serviciilor de paza și protectie

D.3. Vechimea cladirii

D.4. Protejarea cladirii la incendiu

D.5. Protejarea cladirii la socuri mecanice

D.6. Protectia sistemului de telecomunicatii

D.7. Asigurarea distantei fata de un obiectiv militar (km)

D.8. Asigurarea distantei fata de un penitenciar (km)

D.9. Asigurarea distantei fata de granita (km)

D.10. Asigurarea distantei fata de o unitate de pompieri (km)

D.11. Asigurarea distantei fata de o unitate de politie (km)

D.12. Asigurarea calitatii proiectarii cablajului electric

D.13. Intretinerea cablajului electric

D.14. Asigurarea funcționarii sistemului de alimentare cu energie

D.15. Asigurarea redundantei sistemului de alimentare cu energie

D.16. Intretinerea sistemului de alimentare cu energie

D.17. Asigurarea personalului necesar

D.18. Asigurarea unei politici de remunerare stimulative

D.19. Reducerea absenteismului

D.20. Protectia antiseismica

___________________________________________________________

STATUS PARAMETERS

_________________

These qualify the degree up to which the Operative Part-Aims above are satisfied.

____________________________________________

C.1. Specializari

C.2. Urmarirea, analiza și insusirea noilor tehnici în domeniu

C.3. Analiza sistematica a vulnerabilitatii, incluzand sugestii de acțiune

C.4. Audit, urmarirea rezultatelor, controlul calitatii

C.5. Exercitii, simulari

C.6. Securitatea IT

Please INPUT CORRELATION MATRIX C

(scor 1-5), în consideration of Delphi results C.1 C.2 C.3 C.4 C.5 C.6

D.1. Securizarea sistemului de parole 4.8 3.0 4.3 4.5 5.0 4.8

D.2. Asigurarea serviciilor de paza și protectie 4.6 3.7 3.9 3.8 4.5 5.0

D.3. Vechimea cladirii 5.0 4.9 4.9 5.0 4.9 5.0

D.4. Protejarea cladirii la incendii 4.5 4.5 4.5 4.5 4.2 5.0

D.5. Protejarea cladirii la socuri mecanice 5.0 4.9 4.9 5.0 4.9 5.0

D.6. Protectia sistemului de telecomunicatii 4.5 4.5 4.2 4.9 4.0 4.6

D.7. Asigurarea distantei fata de un obiectiv militar (km) 5.0 4.0 4.5 5.0 5.0 4.0

D.8. Asigurarea distantei fata de un penitenciar (km) 5.0 4.0 5.0 5.0 4.9 2.0

D.9. Asigurarea distantei fata de granita (km) 5.0 4.0 4.0 5.0 4.0 3.5

D.10. Asigurarea distantei fata de o unitate de pompieri (km) 4.0 3.0 3.2 5.0 2.5 1.5

D.11. Asigurarea distantei fata de o unitate de politie (km) 5.0 4.6 4.5 5.0 5.0 4.3

D.12. Asigurarea calitatii proiectarii cablajului electric 4.5 4.5 3.5 4.1 4.0 4.5

D.13. Intretinerea cablajului electric 4.8 4.8 4.2 5.0 5.0 4.7

D.14. Asigurarea funcționarii sistemului de alimentare cu energie 4.9 4.5 4.5 5.0 4.0 4.3

D.15. Asigurarea redundantei sistemului de alimentare cu energie 4.5 4.5 4.3 4.3 4.4 4.5

D.16. Intretinerea sistemului de alimentare cu energie 4.8 4.6 4.5 4.6 4.4 4.5

D.17. Asigurarea personalului necesar 2.5 3.6 3.8 3.8 4.8 3.5

D.18. Asigurarea unei politici de remunerare stimulative 4.9 5.0 5.0 5.0 5.0 4.9

D.19. Reducerea absenteismului 5.0 4.9 5.0 5.0 4.9 4.9

D.20. Protectia antiseismica 5.0 3.6 3.5 4.8 4.0 3.5

Please INPUT CORRELATION MATRIX D

în consideration of Delphi results

Please INPUT CORRELATION MATRIX E

(scor 1-5), în consideration of Delphi results

E.1 E.2 E.

Local Authority OVERALL RISK MANAGEMENT ABILITY 2.1 2.4 1.9

WEIGHING VALUES

Upon your inputs, the code has determined the following weights, W, obtained as the correlation matrix product:

W = E*D*C

where E, D and C were interactively defined above.

Weights W are used to obtain the Vulnerability Index according to the equation:

I = W1 * X1 + W2 * X2 + W3 * X3 + W4 * X4 + W5 * X5 + W6 * X6

Criterion Weight

C.1. Specializari 0.17522815

C.2. Urmarirea, analiza și insusirea noilor tehnici în domeniu 0.15992933

C.3. Analiza sistematica a vulnerabilitatii, incluzand sugestii de acțiune 0.16200131

C.4. Audit, urmarirea rezultatelor, controlul calitatii 0.17702844

C.5. Exercitii, simulari 0.16795274

C.6. Securitatea IT 0.15786004

CONTROL PARAMETER SCORES

________________________

Please input scores (1 – 5), reflective to the level of performance of the respective criteria.

Criterion Score

C.1. Specializari 4.0

C.2. Urmarirea, analiza și insusirea noilor tehnici în domeniu 3.0

C.3. Analiza sistematica a vulnerabilitatii, incluzand sugestii de acțiune 3.3

C.4. Audit, urmarirea rezultatelor, controlul calitatii 4.1

C.5. Exercitii, simulari 2.2

C.6. Securitatea IT 4.0

>>> RANKING INDEX, I, FOR TOTAL RISK MANAGEMENT CAPABILITY = 3.44205767 points,

. out of maximum 5 points attainable.

>>> Timisoara V U L N E R A B I L I T Y INDICATOR (%), 100 x (1-I/5) = 31

Fig. 9-Reprezentarea geografică obtinută pentru locația Timișoara

THE MOST DEFICIENT AREAS Scor

D.10. Asigurarea distantei fata de o unitate de pompieri (km) 19.2

D.17. Asigurarea personalului necesar 22

D.20. Protectia antiseismica 24.4

D.12. Asigurarea calitatii proiectarii cablajului electric 25.1

D.9. Asigurarea distantei fata de granita (km) 25.5

D.2. Asigurarea serviciilor de paza și protectie 25.5

D.8. Asigurarea distantei fata de un penitenciar (km) 25.9

D.1. Securizarea sistemului de parole 26.4

D.15. Asigurarea redundantei sistemului de alimentare cu energie 26.5

D.6. Protectia sistemului de telecomunicatii 26.7

D.14. Asigurarea funcționarii sistemului de alimentare cu energie 27.2

D.4. Protejarea cladirii la incendiu 27.2

D.16. Intretinerea sistemului de alimentare cu energie 27.4

D.7. Asigurarea distantei fata de un obiectiv militar (km) 27.5

D.11. Asigurarea distantei fata de o unitate de politie (km) 28.4

D.13. Intretinerea cablajului electric 28.5

D.5. Protejarea cladirii la socuri mecanice 29.7

D.3. Vechimea cladirii 29.7

D.19. Reducerea absenteismului 29.7

D.18. Asigurarea unei politici de remunerare stimulative 29.8

2.Index Method

___________________________________________

COMMUNITY: Bucuresti

Latitude (deg): 44.3885403

Longitude (deg): 26.0939026

Work Map: temp.bmp

STRATEGIC AIMS of Overall Policy to be Assessed

_______________________________________________

E.1. Functionalitatea și performanta optima a sistemului.

E.2. Protectie la atacuri.

E.3. Rezilienta sistemului.

______________________________________________________

OPERATIVE PART-AIMS

___________________

These are assigned to the Strategic Aims above,

on the undestanding that some may have cross-relevance.

_____________________________________________________________

D.1. Securizarea sistemului de parole

D.2. Asigurarea serviciilor de paza și protectie

D.3. Vechimea cladirii

D.4. Protejarea cladirii la incendiu

D.5. Protejarea cladirii la socuri mecanice

D.6. Protectia sistemului de telecomunicatii

D.7. Asigurarea distantei fata de un obiectiv militar (km)

D.8. Asigurarea distantei fata de un penitenciar (km)

D.9. Asigurarea distantei fata de granita (km)

D.10. Asigurarea distantei fata de o unitate de pompieri (km)

D.11. Asigurarea distantei fata de o unitate de politie (km)

D.12. Asigurarea calitatii proiectarii cablajului electric

D.13. Intretinerea cablajului electric

D.14. Asigurarea funcționarii sistemului de alimentare cu energie

D.15. Asigurarea redundantei sistemului de alimentare cu energie

D.16. Intretinerea sistemului de alimentare cu energie

D.17. Asigurarea personalului necesar

D.18. Asigurarea unei politici de remunerare stimulative

D.19. Reducerea absenteismului

D.20. Protectia antiseismica

___________________________________________________________________________________________________________________________________

STATUS PARAMETERS

_________________

These qualify the degree up to which

the Operative Part-Aims above are satisfied.

____________________________________________

C.1. Specializari

C.2. Urmarirea, analiza și insusirea noilor tehnici în domeniu

C.3. Analiza sistematica a vulnerabilitatii, incluzand sugestii de acțiune

C.4. Audit, urmarirea rezultatelor, controlul calitatii

C.5. Exercitii, simulari

C.6. Securitatea IT

Please INPUT CORRELATION MATRIX C

(scor 1-5), în consideration of Delphi results C.1 C.2 C.3 C.4 C.5 C.6

D.1. Securizarea sistemului de parole 4.8 3.0 4.3 4.5 5.0 4.8

D.2. Asigurarea serviciilor de paza și protectie 4.6 3.7 3.9 3.8 4.5 5.0

D.3. Vechimea cladirii 5.0 4.9 4.9 5.0 4.9 5.0

D.4. Protejarea cladirii la incendiu 4.5 4.5 4.5 4.5 4.2 5.0

D.5. Protejarea cladirii la socuri mecanice 5.0 4.9 4.9 5.0 4.9 5.0

D.6. Protectia sistemului de telecomunicatii 4.5 4.5 4.2 4.9 4.0 4.6

D.7. Asigurarea distantei fata de un obiectiv militar (km) 5.0 5.0 5.0 5.0 5.0 5.0

D.8. Asigurarea distantei fata de un penitenciar (km) 5.0 5.0 5.0 5.0 5.0 5.0

D.9. Asigurarea distantei fata de granita (km) 5.0 5.0 5.0 5.0 5.0 5.0

D.10. Asigurarea distantei fata de o unitate de pompieri (km) 5.0 4.5 4.5 5.0 4.3 4.0

D.11. Asigurarea distantei fata de o unitate de politie (km) 5.0 4.6 4.5 5.0 5.0 4.3

D.12. Asigurarea calitatii proiectarii cablajului electric 4.5 4.5 3.5 4.1 4.0 4.5

D.13. Intretinerea cablajului electric 4.8 4.8 4.2 5.0 5.0 4.7

D.14. Asigurarea funcționarii sistemului de alimentare cu energie 4.9 4.5 4.5 5.0 4.0 4.3

D.15. Asigurarea redundantei sistemului de alimentare cu energie 4.5 4.5 4.3 4.3 4.4 4.5

D.16. Intretinerea sistemului de alimentare cu energie 4.8 4.6 4.5 4.6 4.4 4.5

D.17. Asigurarea personalului necesar 5.0 4.9 4.9 4.9 4.8 4.8

D.18. Asigurarea unei politici de remunerare stimulative 4.8 5.0 5.0 5.0 5.0 4.9

D.19. Reducerea absenteismului 5.0 4.9 5.0 5.0 4.9 4.9

D.20. Protectia antiseismica 5.0 4.8 4.9 5.0 4.8 4.7

Please INPUT CORRELATION MATRIX D

(scor 1-5), în consideration of Delphi results

Please INPUT CORRELATION MATRIX E

(scor 1-5), în consideration of Delphi results

E.1 E.2 E.3

Local Authority OVERALL RISK MANAGEMENT ABILITY 2.1 2.4 1.9

WEIGHING VALUES

Upon your inputs, the code has determined the following weights, W, obtained as the correlation matrix product:

W = E*D*C

where E, D and C were interactively defined above.

Weights W are used to obtain the Vulnerability Index

according to the equation:

I = W1 * X1 + W2 * X2 + W3 * X3 + W4 * X4 + W5 * X5 + W6 * X6

Criterion Weight

C.1. Specializari 0.17154076

C.2. Urmarirea, analiza și insusirea noilor tehnici în domeniu 0.1634997

C.3. Analiza sistematica a vulnerabilitatii, incluzand sugestii de acțiune 0.16242525

C.4. Audit, urmarirea rezultatelor, controlul calitatii 0.16964296

C.5. Exercitii, simulari 0.16521049

C.6. Securitatea IT 0.16768085

________________________________________________________________________________________

CONTROL PARAMETER SCORES

________________________

Please input scores (1 – 5), reflective to the level of performance of the respective criteria.

Criterion Score

C.1. Specializari 4.7

C.2. Urmarirea, analiza și insusirea noilor tehnici în domeniu 3.4

C.3. Analiza sistematica a vulnerabilitatii, incluzand sugestii de acțiune 3.3

C.4. Audit, urmarirea rezultatelor, controlul calitatii 4.1

C.5. Exercitii, simulari 2.4

C.6. Securitatea IT 4.6

________________________________________________________________________________________

>>> RANKING INDEX, I, FOR TOTAL RISK MANAGEMENT CAPABILITY = 3.76151706 points,

. out of maximum 5 points attainable.

>>> Bucuresti V U L N E R A B I L I T Y INDICATOR (%), 100 x (1-I/5) = 25

Fig. 10-Reprezentarea geografică obtinută pentru locația București

THE MOST DEFICIENT AREAS Scor

D.12. Asigurarea calitatii proiectarii cablajului electric 25.1

D.2. Asigurarea serviciilor de paza și protectie 25.5

D.1. Securizarea sistemului de parole 26.4

D.15. Asigurarea redundantei sistemului de alimentare cu energie 26.5

D.6. Protectia sistemului de telecomunicatii 26.7

D.4. Protejarea cladirii la incendiu 27.2

D.14. Asigurarea funcționarii sistemului de alimentare cu energie 27.2

D.10. Asigurarea distantei fata de o unitate de pompieri (km) 27.3

D.16. Intretinerea sistemului de alimentare cu energie 27.4

D.11. Asigurarea distantei fata de o unitate de politie (km) 28.4

D.13. Intretinerea cablajului electric 28.5

D.20. Protectia antiseismica 29.2

D.17. Asigurarea personalului necesar 29.3

D.5. Protejarea cladirii la socuri mecanice 29.7

D.18. Asigurarea unei politici de remunerare stimulative 29.7

D.3. Vechimea cladirii 29.7

D.19. Reducerea absenteismului 29.7

D.7. Asigurarea distantei fata de un obiectiv militar (km) 30

D.8. Asigurarea distantei fata de un penitenciar (km) 30

D.9. Asigurarea distantei fata de granita (km) 30

Index Method

___________________________________________

COMMUNITY: Iasi

Latitude (deg): 47.1834955

Longitude (deg): 27.554475

Work Map: temp.bmp

STRATEGIC AIMS of Overall Policy to be Assessed

_______________________________________________

E.1. Functionalitatea și performanta optima a sistemului.

E.2. Protectie la atacuri.

E.3. Rezilienta sistemului.

______________________________________________________

OPERATIVE PART-AIMS

___________________

These are assigned to the Strategic Aims above,

on the undestanding that some may have cross-relevance.

_____________________________________________________________

D.1. Securizarea sistemului de parole

D.2. Asigurarea serviciilor de paza și protectie

D.3. Vechimea cladirii

D.4. Protejarea cladirii la incendiu

D.5. Protejarea cladirii la socuri mecanice

D.6. Protectia sistemului de telecomunicatii

D.7. Asigurarea distantei fata de un obiectiv militar (km)

D.8. Asigurarea distantei fata de un penitenciar (km)

D.9. Asigurarea distantei fata de granita (km)

D.10. Asigurarea distantei fata de o unitate de pompieri (km)

D.11. Asigurarea distantei fata de o unitate de politie (km)

D.12. Asigurarea calitatii proiectarii cablajului electric

D.13. Intretinerea cablajului electric

D.14. Asigurarea funcționarii sistemului de alimentare cu energie

D.15. Asigurarea redundantei sistemului de alimentare cu energie

D.16. Intretinerea sistemului de alimentare cu energie

D.17. Asigurarea personalului necesar

D.18. Asigurarea unei politici de remunerare stimulative

D.19. Reducerea absenteismului

D.20. Protectia antiseismica

___________________________________________________________________________________________________________________________________

STATUS PARAMETERS

_________________

These qualify the degree up to which

the Operative Part-Aims above are satisfied.

____________________________________________

C.1. Specializari

C.2. Urmarirea, analiza și insusirea noilor tehnici în domeniu

C.3. Analiza sistematica a vulnerabilitatii, incluzand sugestii de acțiune

C.4. Audit, urmarirea rezultatelor, controlul calitatii

C.5. Exercitii, simulari

C.6. Securitatea IT

Please INPUT CORRELATION MATRIX C.1 C.2 C.3 C.4 C.5 C.6

D.1. Securizarea sistemului de parole 4.8 3.0 4.3 4.5 5.0 4.8

D.2. Asigurarea serviciilor de paza și protectie 3.6 4.0 3.9 3.8 4.0 4.0

D.3. Vechimea cladirii 5.0 4.9 4.9 5.0 4.9 5.0

D.4. Protejarea cladirii la incendiu 4.5 4.5 4.5 4.5 4.2 5.0

D.5. Protejarea cladirii la socuri mecanice 5.0 4.9 4.9 5.0 4.9 5.0

D.6. Protectia sistemului de telecomunicatii 4.5 4.5 4.2 4.9 4.0 4.6

D.7. Asigurarea distantei fata de un obiectiv militar (km) 5.0 3.0 4.0 5.0 5.0 3.7

D.8. Asigurarea distantei fata de un penitenciar (km) 5.0 5.0 5.0 5.0 5.0 4.0

D.9. Asigurarea distantei fata de granita (km) 5.0 3.0 3.0 5.0 3.5 3.0

D.10. Asigurarea distantei fata de o unitate de pompieri (km) 4.0 3.0 3.2 5.0 2.5 1.5

D.11. Asigurarea distantei fata de o unitate de politie (km) 5.0 4.6 4.5 5.0 5.0 4.3

D.12. Asigurarea calitatii proiectarii cablajului electric 4.5 4.5 3.0 3.5 4.0 4.0

D.13. Intretinerea cablajului electric 4.5 3.8 3.2 5.0 5.0 4.0

D.14. Asigurarea funcționarii sistemului de alimentare cu energie 4.9 4.5 4.5 5.0 4.0 4.3

D.15. Asigurarea redundantei sistemului de alimentare cu energie 4.5 4.5 4.3 4.3 4.4 4.5

D.16. Intretinerea sistemului de alimentare cu energie 4.8 4.6 4.5 4.6 4.4 4.5

D.17. Asigurarea personalului necesar 2.5 3.6 3.8 3.8 4.8 3.5

D.18. Asigurarea unei politici de remunerare stimulative 5.0 5.0 5.0 5.0 5.0 5.0

D.19. Reducerea absenteismului 5.0 4.9 5.0 5.0 4.9 4.9

D.20. Protectia antiseismica 5.0 4.6 4.5 4.9 4.5 4.5

Please INPUT CORRELATION MATRIX D

(scor 1-5), în consideration of Delphi results

Please INPUT CORRELATION MATRIX E

(scor 1-5), în consideration of Delphi results

E.1 E.2 E.3

Local Authority OVERALL RISK MANAGEMENT ABILITY 2.1 2.4 1.9

WEIGHING VALUES

Upon your inputs, the code has determined the following weights, W, obtained as the correlation matrix product:

W = E*D*C

where E, D and C were interactively defined above.

Weights W are used to obtain the Vulnerability Index

according to the equation:

I = W1 * X1 + W2 * X2 + W3 * X3 + W4 * X4 + W5 * X5 + W6 * X6

Criterion Weight

________________________________________________________________________________________

C.1. Specializari 0.17461236

C.2. Urmarirea, analiza și insusirea noilor tehnici în domeniu 0.15992693

C.3. Analiza sistematica a vulnerabilitatii, incluzand sugestii de acțiune 0.15957169

C.4. Audit, urmarirea rezultatelor, controlul calitatii 0.17768545

C.5. Exercitii, simulari 0.16871838

C.6. Securitatea IT 0.1594852

________________________________________________________________________________________

CONTROL PARAMETER SCORES

________________________

Please input scores (1 – 5),

reflective to the level of performance

of the respective criteria.

Criterion Score

C.1. Specializari 4.1

C.2. Urmarirea, analiza și insusirea noilor tehnici în domeniu 3.4

C.3. Analiza sistematica a vulnerabilitatii, incluzand sugestii de acțiune 3.3

C.4. Audit, urmarirea rezultatelor, controlul calitatii 4.5

C.5. Exercitii, simulari 3.0

C.6. Securitatea IT 4.2

>>> RANKING INDEX, I, FOR TOTAL RISK MANAGEMENT CAPABILITY = 3.76182628 points,

. out of maximum 5 points attainable.

>>> Iasi V U L N E R A B I L I T Y INDICATOR (%), 100 x (1-I/5) = 25

Fig. 11-Reprezentarea geografică obtinută pentru locația Iași

THE MOST DEFICIENT AREAS Scor

D.10. Asigurarea distantei fata de o unitate de pompieri (km) 19.2

D.17. Asigurarea personalului necesar 22

D.9. Asigurarea distantei fata de granita (km) 22.5

D.2. Asigurarea serviciilor de paza și protectie 23.3

D.12. Asigurarea calitatii proiectarii cablajului electric 23.5

D.13. Intretinerea cablajului electric 25.5

D.7. Asigurarea distantei fata de un obiectiv militar (km) 25.7

D.1. Securizarea sistemului de parole 26.4

D.15. Asigurarea redundantei sistemului de alimentare cu energie 26.5

D.6. Protectia sistemului de telecomunicatii 26.7

D.4. Protejarea cladirii la incendiu 27.2

D.14. Asigurarea funcționarii sistemului de alimentare cu energie 27.2

D.16. Intretinerea sistemului de alimentare cu energie 27.4

D.20. Protectia antiseismica 28

D.11. Asigurarea distantei fata de o unitate de politie (km) 28.4

D.8. Asigurarea distantei fata de un penitenciar (km) 29

D.5. Protejarea cladirii la socuri mecanice 29.7

D.3. Vechimea cladirii 29.7

D.19. Reducerea absenteismului 29.7

D.18. Asigurarea unei politici de remunerare stimulative 30

2.3. Metoda Matrix

C O M M U N I T Y: Timisoara

____________________________________________________

Latitude (deg): 45.7428654

Longitude (deg): 21.2253278

HAZARD TYPES

C.1. Infrastructure & Services

S.1. Sistemul de alimentare cu energie electrica

S.2. Degradarea structurala a cladirii

S.3. Vechimea cladirii

S.4. Protectia sistemului de telecomunicatii

S.5. Distanta fata de un aeroport

S.6. Distanta fata de o magistrala rutiera

S.7. Calitatea proiectarii cablajului electric

S.8. Siguranta sistemului de alimentare cu energie

S.9. Redundanta sistemului de alimentare cu energie

S.10. Intretinerea sistemului de alimentare cu energie

C.2. Disruption Potential

N.1. Cutremure

N.2. Indundatii

N.3. Caderi de zapada

N.4. Alunecari de teren

N.5. Magistrala de gaz metan

N.6. Statie de combustibil

N.7. Magistrala petroliera

N.8. Safety Culture

N.9. Terorism

N.10. Depozit de materiale periculoase

N.11. Complex chimic

C.3. Business Climate

O.1. Legislatia

O.2. Sistemul bancar

O.3. Asigurari

O.4. Taxele

O.5. Etica în afaceri

O.6. Relatii interumane

O.7. Stabilitate socială

O.8. Nivel cultural al populatiei

O.9.Politica de Remunerare

Damage Type Class 1 Class 2 Class 3 Class 4

starts at starts at starts at starts at

D.1. Intreruperea temporara a activității (zile/an) 1 3 10 30

D.2. Pierderi financiare (milioane lei) 1 200 500 1000

D.3. Pierderi de capital (milioane lei) 1 200 500 1000

D.4. Sisteme afectate (buc.) 1 5 10 50

D.5. Sisteme compromise (buc.) 1 5 10 50

D.6. Persoane ranite 1 5 10 20

D.7. Persoane decedate 1 5 10 20

Probability Classes

P.1. Probability per Year 0 1.0e-5 1.0e-3 1.0e-1

RISK EVALUATION I

_________________

Step 1: Values în the Damage (D) columns are represented

. by the Damage Indicators, recognized în the

. 'DAMAGE TYPE' table (classes 1, 2, 3 ,4).

. The Probability în the last column is also

. categorized into a Probability Indicator,

. using the relevant data în the 'DAMAGE TYPE' table.

RISK EVALUATION II

__________________

Step 2: For each Hazard (line în Step 1 table),

. the Damage Indicators are summed up to give a single,

. Hazard-related, Consequence Indicator.

. Every Consequence Indicator is multiplied by the

. respective Probability Indicator,

. to give the Hazard-related Risk Indicator.

TOTAL RISK INDICATOR: 1499

. out of a POSSIBLE MAXIMUM of 3840

VULNERABILITY EVALUATION I

__________________________

Step 1: For each Hazard (lines în tables above),input is required on two types ofrisk management capabilities/resources:

. – 'General Resource' – bearing on the general ability of an authority to handle risks (e.g. expert personnel hired, custom computer assistance. etc.); and

. – 'Targeted Resource' – bearing on aspects that are specific to an infrastructural object exposed to risk, or to a risk-generating phenomenon.

. Type-în appropriate values în the range 0.0-0.5.. and then proceed.

VULNERABILITY EVALUATION II

___________________________

Step 2: For each Hazard, the RISK INDICATOR. and the RISK MANAGEMENT RESOURCE, TOTAL

. obtained above are now multiplied to produce the. system's (authority's) ROBUSTNESS indicator.

>>> SYSTEM ROBUSTNESS, TOTAL: 955

S U M M A R Y

_____________

I1. MAXIMUM POSSIBLE DANGER, OR THREAT LEVEL: 3840

I2. CURRENT RISK LEVEL: 1499

I3. CURRENT VULNERABILITY MANAGEMENT CAPABILITY LEVEL: 955

______________________________________________________________________

Notes: I1 corresponds to the 'POSSIBLE MAXIMUM'

. identified în the table RISK EVALUATION II, above.

. I2 corresponds to the 'TOTAL RISK INDICATOR'

. identified în the table RISK EVALUATION II, above.

. I3 corresponds to the 'SYSTEM ROBUSTNESS'

. identified în the table VULNERABILITY EVALUATION II, above.

Fig. 12-Reprezentarea geografică obtinută pentru locația Timișoara

Fig. 13-Reprezentarea robusteții obtinută pentru locația Tmișoara

C O M M U N I T Y: Bucuresti

____________________________________________________

Latitude (deg): 44.3951791

Longitude (deg): 26.1032652

WORK MAP: mapstore\romania.jpg

____________________________________________________

HAZARD TYPES

____________

File: C:\AIDRAM\NORDIC\MATRIX.HZT

______________________________

C.1. Infrastructure & Services

_________________________________

S.1. Sistemul de alimentare cu energie electrica

S.2. Degradarea structurala a cladirii

S.3. Vechimea cladirii

S.4. Protectia sistemului de telecomunicatii

S.5. Distanta fata de un aeroport

S.6. Distanta fata de o magistrala rutiera

S.7. Calitatea proiectarii cablajului electric

S.8. Siguranta sistemului de alimentare cu energie

S.9. Redundanta sistemului de alimentare cu energie

S.10. Intretinerea sistemului de alimentare cu energie

C.2. Disruption Potential

_________________________________

N.1. Cutremure

N.2. Indundatii

N.3. Caderi de zapada

N.4. Alunecari de teren

N.5. Magistrala de gaz metan

N.6. Statie de combustibil

N.7. Magistrala petroliera

N.8. Safety Culture

N.9. Terorism

N.10. Depozit de materiale periculoase

N.11. Complex chimic

C.3. Business Climate

_________________________________

O.1. Legislatia

O.2. Sistemul bancar

O.3. Asigurari

O.4. Taxele

O.5. Etica în afaceri

O.6. Relatii interumane

O.7. Stabilitate socială

O.8. Nivel cultural al populatiei

O.9. Politica de Remunerare

Damage Type Class 1 Class 2 Class 3 Class 4

starts at starts at starts at starts at

D.1. Intreruperea temporara a activității (zile/an) 1 3 10 30

D.2. Pierderi financiare (milioane lei) 1 200 500 1000

D.3. Pierderi de capital (milioane lei) 1 200 500 1000

D.4. Sisteme afectate (buc.) 1 5 10 50

D.5. Sisteme compromise (buc.) 1 5 10 50

D.6. Persoane ranite 1 5 10 20

D.7. Persoane decedate 1 5 10 20

Probability Classes

P.1. Probability per Year 0 1.0e-5 1.0e-3 1.0e-1

RISK EVALUATION I

_________________

Step 1: Values în the Damage (D) columns are represented

. by the Damage Indicators, recognized în the

. 'DAMAGE TYPE' table (classes 1, 2, 3 ,4).

. The Probability în the last column is also

. categorized into a Probability Indicator,

. using the relevant data în the 'DAMAGE TYPE' table.

RISK EVALUATION II

__________________

Step 2: For each Hazard (line în Step 1 table),

. the Damage Indicators are summed up to give a single,

. Hazard-related, Consequence Indicator.

. Every Consequence Indicator is multiplied by the

. respective Probability Indicator,

. to give the Hazard-related Risk Indicator.

TOTAL RISK INDICATOR: 1532

. out of a POSSIBLE MAXIMUM of 3840

VULNERABILITY EVALUATION I

__________________________

Step 1: For each Hazard (lines în tables above),

. input is required on two types of

. risk management capabilities/resources:

. – 'General Resource' – bearing on the general ability

. of an authority to handle risks (e.g. expert

. personnel hired, custom computer assistance

. etc.); and

. – 'Targeted Resource' – bearing on aspects

. that are specific to an infrastructural object

. exposed to risk, or to a risk-generating

. phenomenon.

. Type-în appropriate values în the range 0.0-0.5.. and then proceed.

VULNERABILITY EVALUATION II

___________________________

Step 2: For each Hazard, the RISK INDICATOR

. and the RISK MANAGEMENT RESOURCE, TOTAL

. obtained above are now multiplied to produce the

. system's (authority's) ROBUSTNESS indicator.

>>> SYSTEM ROBUSTNESS, TOTAL: 940

S U M M A R Y

_____________

I1. MAXIMUM POSSIBLE DANGER, OR THREAT LEVEL: 3840

I2. CURRENT RISK LEVEL: 1532

I3. CURRENT VULNERABILITY MANAGEMENT CAPABILITY LEVEL: 940

______________________________________________________________________

Notes: I1 corresponds to the 'POSSIBLE MAXIMUM'

. identified în the table RISK EVALUATION II, above.

. I2 corresponds to the 'TOTAL RISK INDICATOR'

. identified în the table RISK EVALUATION II, above.

. I3 corresponds to the 'SYSTEM ROBUSTNESS'

. identified în the table VULNERABILITY EVALUATION II, above.

Fig. 14-Reprezentarea geografică obtinută pentru locația București

Fig. 15-Reprezentarea robusteții obtinută pentru locația București

C O M M U N I T Y: Iasi

____________________________________________________

Latitude (deg): 47.1702178

Longitude (deg): 27.5638377

WORK MAP: mapstore\romania.jpg

____________________________________________________

HAZARD TYPES

____________

File: C:\AIDRAM\NORDIC\MATRIX.HZT

______________________________

C.1. Infrastructure & Services

_________________________________

S.1. Sistemul de alimentare cu energie electrica

S.2. Degradarea structurala a cladirii

S.3. Vechimea cladirii

S.4. Protectia sistemului de telecomunicatii

S.5. Distanta fata de un aeroport

S.6. Distanta fata de o magistrala rutiera

S.7. Calitatea proiectarii cablajului electric

S.8. Siguranta sistemului de alimentare cu energie

S.9. Redundanta sistemului de alimentare cu energie

S.10. Intretinerea sistemului de alimentare cu energie

C.2. Disruption Potential

_________________________________

N.1. Cutremure

N.2. Indundatii

N.3. Caderi de zapada

N.4. Alunecari de teren

N.5. Magistrala de gaz metan

N.6. Statie de combustibil

N.7. Magistrala petroliera

N.8. Safety Culture

N.9. Terorism

N.10. Depozit de materiale periculoase

N.11. Complex chimic

C.3. Business Climate

_________________________________

O.1. Legislatia

O.2. Sistemul bancar

O.3. Asigurari

O.4. Taxele

O.5. Etica în afaceri

O.6. Relatii interumane

O.7. Stabilitate socială

O.8. Nivel cultural al populatiei

O.9. Politica de Remunerare

Damage Type Class 1 Class 2 Class 3 Class 4

starts at starts at starts at starts at

D.1. Intreruperea temporara a activității (zile/an) 1 3 10 30

D.2. Pierderi financiare (milioane lei) 1 200 500 1000

D.3. Pierderi de capital (milioane lei) 1 200 500 1000

D.4. Sisteme afectate (buc.) 1 5 10 50

D.5. Sisteme compromise (buc.) 1 5 10 50

D.6. Persoane ranite 1 5 10 20

D.7. Persoane decedate 1 5 10 20

Probability Classes

P.1. Probability per Year 0 1.0e-5 1.0e-3 1.0e-1

RISK EVALUATION I

_________________

Step 1: Values în the Damage (D) columns are represented

. by the Damage Indicators, recognized în the

. 'DAMAGE TYPE' table (classes 1, 2, 3 ,4).

. The Probability în the last column is also

. categorized into a Probability Indicator,

. using the relevant data în the 'DAMAGE TYPE' table.

RISK EVALUATION II

__________________

Step 2: For each Hazard (line în Step 1 table),

. the Damage Indicators are summed up to give a single,

. Hazard-related, Consequence Indicator.

. Every Consequence Indicator is multiplied by the

. respective Probability Indicator,

. to give the Hazard-related Risk Indicator.

TOTAL RISK INDICATOR: 1431

. out of a POSSIBLE MAXIMUM of 3840

VULNERABILITY EVALUATION I

__________________________

Step 1: For each Hazard (lines în tables above),

. input is required on two types of

. risk management capabilities/resources:

. – 'General Resource' – bearing on the general ability

. of an authority to handle risks (e.g. expert

. personnel hired, custom computer assistance

. etc.); and

. – 'Targeted Resource' – bearing on aspects

. that are specific to an infrastructural object

. exposed to risk, or to a risk-generating

. phenomenon.

. Type-în appropriate values în the range 0.0-0.5.. and then proceed.

VULNERABILITY EVALUATION II

___________________________

Step 2: For each Hazard, the RISK INDICATOR

. and the RISK MANAGEMENT RESOURCE, TOTAL

. obtained above are now multiplied to produce the

. system's (authority's) ROBUSTNESS indicator.

SYSTEM ROBUSTNESS, TOTAL: 693

S U M M A R Y

_____________

I1. MAXIMUM POSSIBLE DANGER, OR THREAT LEVEL: 3840

I2. CURRENT RISK LEVEL: 1431

I3. CURRENT VULNERABILITY MANAGEMENT CAPABILITY LEVEL: 693

______________________________________________________________________

Notes: I1 corresponds to the 'POSSIBLE MAXIMUM'

. identified în the table RISK EVALUATION II, above.

. I2 corresponds to the 'TOTAL RISK INDICATOR'

. identified în the table RISK EVALUATION II, above.

. I3 corresponds to the 'SYSTEM ROBUSTNESS'

. identified în the table VULNERABILITY EVALUATION II, above.

Fig. 16-Reprezentarea geografică obtinută pentru locația Iași

Fig. 17-Reprezentarea robusteții obtinută pentru locația București

Fig. 18-Reprezentarea celor trei locații initiala

Fig. 19-Reprezentarea celor trei locații dupa varierea lui I3

Fig. 19-Reprezentarea 3D a celor trei locații

Prezentarea observațiilor si concluziilor

Din datele tabelate mai sus se pot trage următoarele concluzii:

din analiza QVA reiese faptul ca cea mai mare vulnerabilitate o prezinta Iași > București > Timișoara

47.58% 34.43% 28.57%

Aceiași ordine se observă dacă analizăm variabila rapidă U: 0.2297 0.2 0.12

O inversare de situatie se observă analizând variabila lentă V: 0.5813 0.7108 0.7444

din analiza cu Metoda Index se observă faptul că Bucurestiul si Iasiul are aceiasi vulnerabilitate (25%), în timp ce Timișoara are vulnerabilitatea de 31%. Diferența este dată de riscurile pe care le prezintă fiecare locație, precum si din capacitățile diferite de management al riscului: Iași> București> Timișoara

3.7618 3.7615 3.442

– din analiza cu Metoda Matricilor se observă că in condițiile in care amentințarea maximă este aceiași pentru fiecare zonă(3840), robustețea/capacitatea de management este următoarea: Timișoara> Bucuresti> Iași

955 940 693

în condițiile in care riscul actual este următorul: 1499 1532 1431

Se poate observa faptul ca Iașiul, deși are o capacitate managerială a riscurilor scăzută, nivelul riscului actual este scăzut. Timișoara are cea mai bună capacitate managerială a riscului, în condițiile in care nivelul riscului actual este mai mic decât in București.

1. Bibliografie

? “Models for vulnerability auditing and distribution of governmental economical means at the local authority level”- Jerry Nilsson, Sven Erik Magnusson, Per-Olof Hallin, Bo Lenntorp;

? “Guidelines for integrated risk assessment and management in large industrial areas”- Inter-Agency Programme on the Assessment and Management of Health and Environmental Risks from Energy and Other Complex Industrial Systems

? “Modelarea si simularea proceselor economice”- Camelia Ratiu-Suciu

? http://www.lsa.ethz.ch

? http://www.trustnetgovernance.com

? http://www.dyadem.com