. Contabilitate Si Informatica de Gestiune
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ȘI REZULTATULUI FINANCIAR ÎN REGII AUTONOME
( Pe exemplul Ocolul Silvic Brodina)
CUPRINS
GENERALITĂȚI ALE OCOLULUI SILVIC BRODINA ȘI ALE ACTIVITĂTĂȚII…………………..5
CAP.1. CONCEPTELE DE CHELTUIELI ȘI VENITURI ȘI PARTICULARITĂȚI
PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN UNITATEA ECONOMICĂ……………………………11
Noțiunea de cheltuieli și gruparea acestora după natura lor………………………………………..11
Conceptul de venituri și clasificarea acestora după natura lor……………………………………..13
Obiectivul de activitate și structura organizatorică…………………………………………………….14
Natura activității productive din unitățile silvice……………………………………………………….18
CAP.2. STUCTURI DE CHELTUIELI REFLECTATE ÎN CONTABILITATE………………………….24
2.1 Natura activităților productive care au loc în unitatea silvică…………………………………………24
2.1.1 Operații care generează cheltuieli cu îngrijirea, protectia și paza pădurilor…………..24
2.1.2 Structura cheltuielilor activității ,, semințe forestiere ’’…………………………………………26
2.1.3 Puieți forestieri…………………………………………………………………………………………………26
2.1.4 Cheltuielile cu răchitări și natura acestora……………………………………………………………27
2.1.5 Activitatea de apicultură și cheltuielile ei…………………………………………………………….27
2.1.6 Cheltuielile aferente vănatului……………………………………………………………………………27
2.1.7 Cheltuielile cu făzănările…………………………………………………………………………………..28
2.1.8 Pescuitul și cheltuielile aferente…………………………………………………………………………28
2.1.9 Cheltuielile cu fructe de pădure………………………………………………………………………….28
2.1.10 Cheltuielile cu alte produse………………………………………………………………………………28
2.2 Organizarea contabilității cheltuielilor de exploatare…………………………………………………….28
2.3 Contabilitatea cheltuielilor financiare………………………………………………………………………….43
2.4 Contabilitatea cheltuielilor extraordinare…………………………………………………………………….44
CAP.3. STRUCTURI DE VENITURI EVIDENȚIATE ÎN CONTABILITATEA UNITĂȚII……..46
3.1 Veniturile generate de activitățile productive și comerciale desfașurate de unitatea și
gruparea după natura acestora…………………………………………………………………………………………………46
3.1.1 Produse care se obțin din îngrijirea, protecția și paza pădurilor………………………………..48
3.1.2 Natura produselor care se obțin din activitatea : semințe forestiere…………………………..48
3.1.3 Produse din ,, răchitări ’’…………………………………………………………………………………….49
3.1.4 Produse apicole………………………………………………………………………………………………….49
3.1.5 Venituri din activitatea de vănătoare…………………………………………………………………….49
3.1.6 Făzănării……………………………………………………………………………………………………………49
3.1.7 Produse piscicole……………………………………………………………………………………………….49
3.1.8 Produse obținute din activitatea ,, fructe de pădure, ciuperci comestibile ’’……………….50
3.1.9 Alte produse………………………………………………………………………………………………………50
3.2 Purtători de informații privind veniturile din silvicultură…………………………………………………50
3.3 Contabilitatea veniturilor din exploatare……………………………………………………………………….62
3.4 Venituri din autorizații de vănătoare, pescuit si alte taxe asemănătoare…………………………….66
3.5 Venituri din arendarea terenurilor, chirii si pază…………………………………………………………….66
3.6 Contabilitatea veniturilor pentru pășunat……………………………………………………………………….67
3.7 Contabilitatea altor venituri din exploatare……………………………………………………………………67
3.8 Contabilitatea veniturilor financiare……………………………………………………………………………..68
3.9 Contabilitatea veniturilor extraordinare…………………………………………………………………………69
3.10 Contabilitatea rezultatului financiar-conceptul de rezultat și structura acestuia………………..70
3.10.1 Determinarea rezultatului din exploatare……………………………………………………………….72
3.10.2 Conținutul și forma situațiilor financiar anuale simplificate…………………………………….74
3.10.3 Contul de profit si pierdere………………………………………………………………………………….75
3.10.4 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune…………………………………………………………..75
CAP.4. INFORMATIZAREA CONTABILITĂȚII CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR……….86
4.1 Principalele relații ale unității cu utilizatorii informațiilor contabile…………………………………86
4.2 Aplicații informatice utilizate în evidența contabilă, descriere și facilități oferite……………….88
4.3 Considerații privind utilizarea calculatorului în adoptarea deciziilor la Ocolul Silvic
Brodina……………………………………………………………………………………………………………………………..90
4.4 Rolul inteligenței artificiale în managementul întreprinderii……………………………………………94
CONCLUZII ȘI PROPUNERII…………………………………………………………………………………………….120
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………………………128
GENERALITĂȚI ALE OCOLULUI SILVIC BRODINA ȘI ALE
ACTIVITĂȚII
Fiind o activitate specifică voi începe prin a prezenta o serie de elemente privin evoluția și reglementările care stau la baza activității de silvicultură. ,, Cănd priviți munții noștri acoperiți cu păduri, fără să vrei te găndești la veșnicie, mii de rănduri de oameni i-au privit, s-au bucurat de splendida lor înfățișare.¹’’
Prima reglementare oficială a regimului pădurilor pe teritoriul carpato-danubian este cea din Transilvania, în 1781, urmată de cea din Bucovina, în 1786, apoi cea din Moldova, în 1792 și din Muntenia în 1793, în Dobrogea ea are loc abia în 1870. Reglementarea privind pădurile Transilvaniei este opera regimului austriac din timpul împăratului Iosif al-II-lea. În anul 1791, se dictează legi care prevăd că dreptul de proprietate asupra pădurii aparține numai moșierilor. Reglementarea privind pădurile din Bucovina s-a tipărit în nemțește și în romănește, versiunea purtănd titlul ,,Orănduiala de pădure’’.Se introduce așadar noțiunea de amenajament care să garanteze refacerea pădurii.
In același an 1786 cănd se dădea ,,Orănduiala de pădure’’ și anume prin Ordonanța din 29 aprilie, Împăratul Iosif al-II-lea a înfiițat : Fondul bisericesc ortodox romăn din Bucovina, care grupa toate pădurile mănăstirilor din noua provincie și urma să fie administrat în mod deosebit. Erau păduri seculare în care molidul ocupa primul loc : 47,87% din total, apoi bradul 26,07%, fagul 19,19%, carpenul 2,75% și stejarul 1,2%, restul de 2,92% fiind reprezentat de alte esențe. Fondul forestier existent a fost gospodărit cu grijă astfel ca în anul 1872 s-a introdus un regulament silvic și s-au înființat ocoalele silvice , ajungănd în anul 1922 la numărul de32.
Similara organizării pădurilor fondului religios din Bucovina a fost și organizarea începănd din 1890 a pădurilor satelor de unde sau recrutat regimentele grănicerești imperiale. Pănă în 1890 administrația acestor păduri a fost lăsată pe seama comunelor respective ceea ce a dus la devastarea pădurilor pe scară largă. După 1890 s-a emis o lege ungară prin care se prevedea administrarea pădurilor printr-o direcție silvică specială care s-a păstrat pănă în anul 1926 cănd a luat ființă o noua organizare și anume ,,Casa autonomă a pădurilor statului’’. În Țara Romănească, reprezentanții țărănimii în Comisia împroprietăririi, la 1848, propuseseră să se dea sătenilor de la munte și meșteșugarilor căte 8 pogoane de pădure. Nu s-a ajuns la nici un rezultat, comisia fiind dizolvată chiar de guvernul revoluționar, în 1851, prin măsurile de ordin agrar luate 3 ani după revoluție, s-a admis pășunatul vitelor în păduri și luarea de lemne pentru trebuințele țăranilor.
—————————————
1.C.C.Giurăscu, Istoria pădurii romănești din cele mai vechi timpuri și pănă astăzi, Editura Ceres,București
În anul 1782 prin legea privind administrarea domeniilor statului, serviciul de silvicultură este însărcinat ,,cu administrația și paza pădurilor’’. În anul următor, 1873, ministrul de finanțe prezintă un proiect de Cod Silvic care va fi votată de Cameră dar nu și de Senat, deci proiectul cade. Abia în anul 1881 se va ajunge la realizarea Codului Silvic și se va aplica aproape 30 de ani pănă în 1910 cănd va fi înlocuit cu un alt cod silvic. Coduli Silvic din 1881 prevedea amenajamente pentru pădurile ce urmau a fi exploatate. În Transilvania, se aplică legea ungară din 1879 care prevedea că pădurile statului, ale stabilimentelor publice și a anumitor societăți anonime nu puteau fi exploatate decăt pe baza unui amenajament urmărind regenerarea pădurilor. Pădurile particulare însa cu excepția celor de protecție, nu erau supuse la nici o restricție, oricare ar fi fost suprafața exploatată. Din cauza exploatării intensive a pădurilor particulare și a înființării a numeroase gatere, guvernul ungar a dat o ordonanță, potrivit căreia nici o pădure nu poate fi exploatată fără autorizație prealabilă de la serviciul forestier, care fixa suprafața anuală de exploatat, ținănd seama de capacitatea de reîmpădurire a părților exploatate.
Codului Silvic din 1881 i se vor aduce unele modificări dar totuși va fi înlocuit în anul 1910 cu alt cod care reprezintă un pas înainte fată de legislația precedentă. Cu toate acestea nici acesta nu supune aceluiași regim toate pădurile țării, menținănd discriminarea față de pădurile particulare. Erau supuse regimului silvic următoarele categorii de păduri : pădurile ce aparțin statului, Domeniul Coroanei, Casei Școlilor, Casei Bisericii, județelor, comunelor, spitalelor civile din București și Epitropiei Sfîntului Spiridon din Iași, pădurile particulare situate pe vărfurile crestelor munților, precum și pe dealurile regiunilor muntoase, pădurile particulare de protecție , pădurile trebuincioase pentru apărarea teritoriului țării. În ce privește păduri……………………………………………………….67
3.8 Contabilitatea veniturilor financiare……………………………………………………………………………..68
3.9 Contabilitatea veniturilor extraordinare…………………………………………………………………………69
3.10 Contabilitatea rezultatului financiar-conceptul de rezultat și structura acestuia………………..70
3.10.1 Determinarea rezultatului din exploatare……………………………………………………………….72
3.10.2 Conținutul și forma situațiilor financiar anuale simplificate…………………………………….74
3.10.3 Contul de profit si pierdere………………………………………………………………………………….75
3.10.4 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune…………………………………………………………..75
CAP.4. INFORMATIZAREA CONTABILITĂȚII CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR……….86
4.1 Principalele relații ale unității cu utilizatorii informațiilor contabile…………………………………86
4.2 Aplicații informatice utilizate în evidența contabilă, descriere și facilități oferite……………….88
4.3 Considerații privind utilizarea calculatorului în adoptarea deciziilor la Ocolul Silvic
Brodina……………………………………………………………………………………………………………………………..90
4.4 Rolul inteligenței artificiale în managementul întreprinderii……………………………………………94
CONCLUZII ȘI PROPUNERII…………………………………………………………………………………………….120
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………………………128
GENERALITĂȚI ALE OCOLULUI SILVIC BRODINA ȘI ALE
ACTIVITĂȚII
Fiind o activitate specifică voi începe prin a prezenta o serie de elemente privin evoluția și reglementările care stau la baza activității de silvicultură. ,, Cănd priviți munții noștri acoperiți cu păduri, fără să vrei te găndești la veșnicie, mii de rănduri de oameni i-au privit, s-au bucurat de splendida lor înfățișare.¹’’
Prima reglementare oficială a regimului pădurilor pe teritoriul carpato-danubian este cea din Transilvania, în 1781, urmată de cea din Bucovina, în 1786, apoi cea din Moldova, în 1792 și din Muntenia în 1793, în Dobrogea ea are loc abia în 1870. Reglementarea privind pădurile Transilvaniei este opera regimului austriac din timpul împăratului Iosif al-II-lea. În anul 1791, se dictează legi care prevăd că dreptul de proprietate asupra pădurii aparține numai moșierilor. Reglementarea privind pădurile din Bucovina s-a tipărit în nemțește și în romănește, versiunea purtănd titlul ,,Orănduiala de pădure’’.Se introduce așadar noțiunea de amenajament care să garanteze refacerea pădurii.
In același an 1786 cănd se dădea ,,Orănduiala de pădure’’ și anume prin Ordonanța din 29 aprilie, Împăratul Iosif al-II-lea a înfiițat : Fondul bisericesc ortodox romăn din Bucovina, care grupa toate pădurile mănăstirilor din noua provincie și urma să fie administrat în mod deosebit. Erau păduri seculare în care molidul ocupa primul loc : 47,87% din total, apoi bradul 26,07%, fagul 19,19%, carpenul 2,75% și stejarul 1,2%, restul de 2,92% fiind reprezentat de alte esențe. Fondul forestier existent a fost gospodărit cu grijă astfel ca în anul 1872 s-a introdus un regulament silvic și s-au înființat ocoalele silvice , ajungănd în anul 1922 la numărul de32.
Similara organizării pădurilor fondului religios din Bucovina a fost și organizarea începănd din 1890 a pădurilor satelor de unde sau recrutat regimentele grănicerești imperiale. Pănă în 1890 administrația acestor păduri a fost lăsată pe seama comunelor respective ceea ce a dus la devastarea pădurilor pe scară largă. După 1890 s-a emis o lege ungară prin care se prevedea administrarea pădurilor printr-o direcție silvică specială care s-a păstrat pănă în anul 1926 cănd a luat ființă o noua organizare și anume ,,Casa autonomă a pădurilor statului’’. În Țara Romănească, reprezentanții țărănimii în Comisia împroprietăririi, la 1848, propuseseră să se dea sătenilor de la munte și meșteșugarilor căte 8 pogoane de pădure. Nu s-a ajuns la nici un rezultat, comisia fiind dizolvată chiar de guvernul revoluționar, în 1851, prin măsurile de ordin agrar luate 3 ani după revoluție, s-a admis pășunatul vitelor în păduri și luarea de lemne pentru trebuințele țăranilor.
—————————————
1.C.C.Giurăscu, Istoria pădurii romănești din cele mai vechi timpuri și pănă astăzi, Editura Ceres,București
În anul 1782 prin legea privind administrarea domeniilor statului, serviciul de silvicultură este însărcinat ,,cu administrația și paza pădurilor’’. În anul următor, 1873, ministrul de finanțe prezintă un proiect de Cod Silvic care va fi votată de Cameră dar nu și de Senat, deci proiectul cade. Abia în anul 1881 se va ajunge la realizarea Codului Silvic și se va aplica aproape 30 de ani pănă în 1910 cănd va fi înlocuit cu un alt cod silvic. Coduli Silvic din 1881 prevedea amenajamente pentru pădurile ce urmau a fi exploatate. În Transilvania, se aplică legea ungară din 1879 care prevedea că pădurile statului, ale stabilimentelor publice și a anumitor societăți anonime nu puteau fi exploatate decăt pe baza unui amenajament urmărind regenerarea pădurilor. Pădurile particulare însa cu excepția celor de protecție, nu erau supuse la nici o restricție, oricare ar fi fost suprafața exploatată. Din cauza exploatării intensive a pădurilor particulare și a înființării a numeroase gatere, guvernul ungar a dat o ordonanță, potrivit căreia nici o pădure nu poate fi exploatată fără autorizație prealabilă de la serviciul forestier, care fixa suprafața anuală de exploatat, ținănd seama de capacitatea de reîmpădurire a părților exploatate.
Codului Silvic din 1881 i se vor aduce unele modificări dar totuși va fi înlocuit în anul 1910 cu alt cod care reprezintă un pas înainte fată de legislația precedentă. Cu toate acestea nici acesta nu supune aceluiași regim toate pădurile țării, menținănd discriminarea față de pădurile particulare. Erau supuse regimului silvic următoarele categorii de păduri : pădurile ce aparțin statului, Domeniul Coroanei, Casei Școlilor, Casei Bisericii, județelor, comunelor, spitalelor civile din București și Epitropiei Sfîntului Spiridon din Iași, pădurile particulare situate pe vărfurile crestelor munților, precum și pe dealurile regiunilor muntoase, pădurile particulare de protecție , pădurile trebuincioase pentru apărarea teritoriului țării. În ce privește pădurile de la șes, ele sunt supuse regimului silvic numai în cazul în care procentul suprafeței de pădure în regiune este inferior lui 25%. Toate pădurile supuse regimului silvic nu pot fi exploatate decăt pe baza unui amenajament sau a unui regulament de exploatare aprobat de forul oficial.
La prima vedere, Codul Silvic din 1910 pare a lua toate măsurile pentru a asigura o exploatare rațională a pădurilor și o refacere a pădurilor exploatate, însa în realitate, el lasă posibilități de înterpretare și face o discriminare cu totul nejustificată. Clauza cu procentul de 25% poate fi ușor interpretată, deoarece suprafata regiunii nu e precis delimitată. Nici clauza acțiunii depuse la Ministerul de Agricultură și Domenii ca garanție a reîmpăduririi n-a fost, în foarte multe cazuri eficace. Dupa unirea Transilvaniei cu Romănia, guvernul romăn a continuat să aplice peste munți ordonanța ungară pănă în 1923 cănd Codul Silvic romăn din 1910 a fost aplicat pe întreg teritoriul Romăniei.
Pe cănd se pregătea aplicarea decretului de formă agrară, a apărut în octombrie 1919, programul partidului țărănesc care prevedea între altele ,,socializarea’’ pădurilor, minelor si petrolului. Programul nu a avut urmări imediate, dar ideia ,,socializare’’ adică a naționalizării marilor bogății naționale a început să circule. Între 1920 și 1930 se alcatuiesc o serie de legi în legătură cu pădurea și corpul silvic, fără însa să se vină cu un nou cod silvic. Din 1920 se înființează pășunile comunale, prin care se urmărește cruțarea pădurii, utilizăndu-se numai poienile, golurile de munte, regiunea de baltă a Dunării și Prutului. Din 1923 se aplica Legea de organizare a Corpului silvic prin care prevede personal silvic superior – inginerii și inferiori – brigadierii și pădurarii, asigurănd o încadrare corespunzătoare și permițănd formarea de personal specializat. Pentru satisfacerea trebuințelor normele în lemn de foc și de construcție ale populației rurale din Basarabia și Bucovina, se prevede expropierea de păduri în acest scop, suprafața fondului forestier fiind iarăși micșorat. În 1930 se înființează administrația pădurilor, prevăzănd doua mari direcții în administrația forestieră și anume : Direcția Generală a Casei autonome a pădurilor statului și Direcția regimului forestier care exercita controlul general în ce privește aplicarea Codului Silvic. Ca urmare se înființează ,,Casa autonoma a padurilor statului’’, considerată regie publică comercială.
Schimbările fundamentale, politice, economice și sociale, intervenite după 23 august 1944 și-au avut repercusiuni și în domeniul forestier. Vechiul Cod Silvic din 1910 a fost înlocuit prin noul Cod Silvic din 1962. Dar mai înainte prin Constituția din 1948 s-a statutat că toate pădurile sunt proprietate de stat. Dar nici Codul Silvic din 1962 nu a izbutit să oprească micșorarea continua a fondului forestier de aceea a fost înlocuit în 1976 la inițiativa președintelui Romăniei de atunci cu
,,Programul național pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier în 1976 – 2010’’. După 1990, datorită schimbărilor fundamentale, politice, economice și sociale, căt și trecerea de la economia centralizată de tip comunist la economia de piață, au loc un lanț întreg de modificări atăt de natura de identitate căt și ceea ce privește structura organizatorică funcțională și economică a activității de silvicultură.
Concret, în prezent Ocolul Silvic Brodina, este tutelat în ordine crescatoare de Direcția Silvică Suceava și respectiv Regia Națională a Pădurilor-Romsilva. Temeiul legal în baza caruia functionează și este organizat : Legea nr.26/1996(Codul Silvic) fiind persoană juridică și funcționează pe bază de gestiune economică autonomie financiară, exercitănd atribuții de serviciu public cu specific silvic și de autoritate hipică națională. În structura Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva există unități fără personalitate juridică-direcții silvice cu subunitățile lor-ocoalele silvice din care face parte și ocolul Brodina și unități cu personalitate juridică-Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice.
Sediul social al Ocolului Silvic Brodina, este în localitatea Brodina, fiind considerat ca un punct de lucru, activitatea sa este garantată cu capitalul social al Direcției Silvice Suceava care este în sumă de 30.841.701 lei, deținut integral de către statul romăn, constituit atăt din mijloace de patrimoniu național-pădurea, căt și cu mijloace proprii de patrimoniu, cu personal specializat potrivit profitului de silvicultură și cu dotările specifice necesare. Din acest punct de vedere se consideră continuarea unei unități economice avănd o dotare specifică modernă și o experiență îndelungată ce acumulează permanent în activitatea sa, noutățile tehnice și tehnologice la zi. Direcția Silvică Suceava și implicit Ocolul Silvic Brodina este îmatriculata la Registrul Comerțului atăt la nivelul municipiului București, căt și la nivelul orașului Suceava. Conturile bancare ale ocolului sunt deschise la principalele bănci și anume : Raiffeisen Bank Rădăuți, BRD Rădăuți și BCR Rădăuți.
Economia forestieră a ocolului Brodina este un fenomeniu de cercetare și o disciplină a sistemului de învățămănt, ce are urmatoarele obiecte de studiu : legile economice ce guvernează gestionarea resurselor forestiere, exploatare, prelucrarea și utilizarea lemnului, sistemul normativ în care se realizează schimburile comerciale cu produse forestiere, utilizarea factorilor de producție pe tot fluxul tehnologic dintre pădure și utilizatorul final al produselor lemnoase, evaluarea monetară a resurselor forestiere și a serviciilor protective-recreative exercitate în mod natural sau atribuite pădurilor.
Pe de altă parte, economia forestieră – ca sistem cibernetic – reușește toți agenții economici și activitățile productive și comerciale ce s-au dezvoltat de-a lungul timpului într-un spațiu geografic dat.²
Are deci toate atributele unui sistem cibernetic : integralitatea, echilibru dinamic și capacitate de autoreglare. Faptul că primele doua nu sunt evidente totdeauna se datorează chiar procesului de autoreglare : orice schimbare la nivel instituțional, legislativ și tehnologic se produce lent, chiar și în cele mai dinamice segmente ale economiei forestiere, deoarece funcționarea oricărui subsistem este mai mult sau mai puțin influențată de particularitățile procesului de producție forestieră din care amintim :
– sistemul de evidență a pădurii la nivel național și în speță la ocolul silvic se realizează prin amenajamentul silvic, deși este cunoscut faptul că pădurea constituie principalul mijloc de producție al patrimoniului silvic, valoarea fondului de producție nu va apărea nicăieri în înregistrările contabile.
Amenajamentul silvic reprezintă componența strategică a managementului forestier, unde sunt
——————————
2.M. Dragoi, Economia forestiera, Editura Economica, Bucuresti, 2000, p. 79.
evedențiate suprafața de pădure existentă, compoziția, vărsta, clasa de producție precum și date legate de natura terenului ( panta, altitudine, expoziția și bonitatea solului ).
Toate aceste caracteristici au drept efect determinarea posibilității anuale a pădurii, care reprezintă volumul de masă lemnoasă obținut prin creșterea curentă a fondului de producție într-un an, pe ha.
Deasemenea tot prin amenajamentul silvic sunt evidențiate volumele estimate prin piețele de probă, începănd cu vărste de la 60 ani, ceea ce constituie fundament pentru cotele de tăiere ce se stabilesc anual de către autoritatea tutelară, în speța Regia Naționala a Pădurilor :
– imobilitatea arboretelor – consecințele acestei caracteristici rezultă din faptul că analiza este localizată la nivel de arbore și nu de produs. Liberalizarea prețului lemnului și crearea unei piețe concurențiale au și efecte mai puțin benefice pentru gestionarea fondului forestier, datorate incertitudinii recoltării masei lemnoase puse în valoare. Această incertitudine este creată de următorii factori : structura oferței pe natura de produse și specii se poate schimba (ca urmare a apariției unor produse accidentale) ; valoarea reziduală a lemnului influențează într-o măsură mult mai mare prețul de adjudecare al partizelor, iar dacă această valoare, pentru oricare doi agenți economici de exploatare, este mai mică decăt prețul de pornire la licitație, exploatarea respectivei partizi practic se amănă ; interesul agenților economici de a contracta noi cantități de masă lemnoasă depinde de o altă grupă de factori : posibilitatea de a exporta produsele finite, evoluția ratei de schimb, capacitatea de prelucrare, calitatea si cantitatea masei lemnoase oferite spre exploatare în alte ocoale și posibilitatea de a importa materia prima ;
– ciclul lung de producție, acest aspect este oferit de specialiști prin care redau o imagine concretă asupra modului în care frontiera posibilităților de producție poate fi utilizat în managementul forestier și anume determinarea mărimii fondului de producție pe o perioadă de 150 ani, perioadă considerată suficient de lungă pentru normalizarea structurii pe clase de vărstă ;
– natura duală a arborilor, ce sunt, mijloace de producție și produse finite vandabile ;
– raporturi extrem de mici între valoarea producției și valoarea fondului de producție ;
– flexibilitatea unilaterală a producției, datorită ciclului lung de producție, este imposibilă o creștere a producției fără investiții mari, pe o perioadă lugă de timp ; în schimb, coborărea nivelului producției este foarte usor de realizat ; acest dezavantaj este compensat cu multiplele utilizării ce pot fi date arborilor odată ce au depășit un anumit diametru ; complexitatea pădurii ca sistem economic, ce furnizează materii prime neomogene și de folosință privată- lemnul, în principal- concomitent cu bunuri și servicii de utilitatea publică ;
– piața lemnului- este una din monopol deoarece oferta de lemn este controlată de un singur producător, Regia Națională a Pădurilor, care determină nivelul prețurilor. Strategia de adaptare a Regiei Naționale a Pădurilor la cerințele pieței se cristalizează și se implementează într-un timp mai lung, deoarece oferta este stabilită prin planurile amenajistice în cadrul unei planificări pe termen lung, inadaptabile la cererea fluctuantă a pieței ;
– impactul economic al silviculturii pe baze naturalitice- are doua modalități de abordare : rationalizarea cheltuielilor de exploatare și / sau creșterea veniturilor chiar de la crearea arboretelor.
Filozofia ce sprijină această abordare este aceea de a acționa conform naturii, nu de a lupta împotriva ei ; silvicultura apropiată de natură, prin care se vizează ameliorarea condițiilor staționale și ameliorarea structurală a arboretelor. Datorită ciclului lung de producție și productivității reduse în silvicultură, investițiile sunt asociate unei perioade lungi de scontare ;
– particularitățile ofertei de lemn- conform principiului continuității, oferta de lemn reprezintă posibilitatea anuală a pădurii. Din punct de vedere economic, lemnul pe picior se încadrează în categoria mărfurilor stocabile și nealterabile, pe care vănzătorul le poate ,,depozita’’ la prețuri neglijabile, pe perioade relativ lungi, comparativ cu alte sectoare productive. O altă caracteristică a lemnului ca marfă, datorită careia pe piața lemnului nu va fi niciodată concurență pură, deci piața este neomogenă. Indiferent de metoda de amenajare aplicată, oferta de lemn este la prima vedere inelastică, din două motive : cantitatea oferită este constantă (este stabilită pe baza unor criterii care nu au nici o legătură cu costul gestionării pădurii) și neexistănd o legătură cauzală între cheltuieli și volumul producției, nu există cost variabil, deci nici cost marginal, toate cheltuielile intra în categoria celor fixe. Veniturile rezultate din exploatare a resurselor naturale pot fi utilizate la finanțarea investițiilor, pot fi destinate consumului sau ambelor ;
– caracterul formelor de proprietate – într-o perioadă de tranziție în care se dorește diversificarea formelor de proprietate și creșterea efecientă economică, asupra politicii forestiere planează pericolul adăncirii discrepanței dintre ceea ce se dorește și ceea ce se poate obține de la deținătorii de pădurii particulare alături de cel al incoerenței dintre bazele de amenajare pentru pădurile aflate în proprietatea publică și premisele economice ale gestionării acestora.
Eficiența gestionării pădurilor depinde de crearea și menținerea unei strănse legaturi între estimarea veniturilor din comercializarea masei lemnoase și planificarea cheltuielilor, echilibrarea balanței economice fiind un proces dinamic.
CAPITOLUL 1
CONCEPTELE DE CHELTUIELI ȘI VENITURI ȘI PARTICULARITĂȚI PRIVIND ACTIVITATEA DESFAȘURATĂ DE UNITATEA ECONOMICĂ
1.1.Noțiunea de cheltuieli și gruparea acestora după natura lor
Prin activitatea sa orice întreprindere realizează procese transformatoare, generatoare de consumuri de natură materială sau financiară. Aceste procese se concretizează în activități cum ar fi: producție, fabricație, desfacere, circulația mărfurilor și revânzarea lor, prestări servicii etc. Activitatea implică deasemenea factori de producție cum ar fi resursele materiale și cele umane. 0 parte a resurselor se consumă în procesul de producție, o parte se pot deprecia sau uza (stocurile respectiv mijloacele fixe) iar altele trebuie remunerate (resursele umane). Astfel apare noțiunea de cheltuială.
Derularea unei cheltuieli presupune de regulă parcurgerea a patru etape: angajarea, plata, consumul, încorporarea sau imputarea. Angajarea apare atunci când se contractează obligația bănească generatoare de plăți sau consumatoare de resurse. Plata semnifică achitarea sumei de bani către beneficiar. Consumul reprezintă utilizarea resursei sau a bunului economic potrivit destinației adecvate. Încorporarea sau imputarea este o „etapă strict contabilă" și reprezintă decontarea cheltuielilor respectiv includerea lor în rezultatele exercițiului. În funcție de natura cheltuielilor și de modul de plată a lor succesiunea acestor etape diferă. Unele cheltuieli nu presupun derularea distinctă a celor patru etape sau chiar nu necesită efectuarea propriu-zisă a unei plăți (în cazul amortizărilor sau provizioanelor). Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice și pot rezulta sau nu ca urmare a desfașurării activității curente a persoanei juridice. Ele nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.
Trebuie făcută distincție între noțiunea de cost și cea de cheltuială, prima reprezentând consum de valoare în scopul producerii de bunuri, iar cea de-a doua plăți efectuate pentru consumuri. 0 altă noțiune utilizată este cea de preț însă este una foarte limitată, o imagine a costurilor materiale, umane, financiare la un loc. Deasemenea cheltuielile pot fi clasificate și ca directe (ex: materii prime), indirecte de producție (comune secției), de desfacere și de administrație.
În alte accepțiuni, cheltuielile pot fi caracterizate ca și consumațiuni de valori cu caracter productiv sau cheltuială de producție (cele care se consumă în procesul de producție),consumațiuni de valori accidentale (factori neprevăzuți care nu țin de activitatea normală a unității), consumațiuni de valori speciale (în cazul finanțării făcute de stat) și consumațiuni neutrale (nu au legatura cu exploatarea). În funcție de mărime cheltuielile pot fi variabile și fixe3.
Cheltuielile reflectate, pot fi grupate în funcție de momentul angajării lor, astfel: cheltuieli constatate în momentul plății lor, care se înregistrează în corespondență cu conturile de trezorerie, cheltuieli angajate cu plata ulterioară, motiv pentru care se înregistrează în corespondență cu conturile de terți, cheltuieli contabile calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente, fără a angaja o plată, reprezentate de amortizări și provizioane4.
Concret costurile privesc activitatea de exploatare, financiară și excepțională, activități ce confera și clasificarea cheltuielilor în aceleași trei categorii. Cheltuielile de exploatare cuprind: cheltuieli cu materiile prime, cu materiile consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, materiale nestocate, energia și apa, animalele și păsările, mărfurile și ambalajele. Tot din categoria cheltuielilor excepționale fac parte și cele referitoare la lucrări și servicii executate de terți cum ar fi: de întreținere și reparații, redevențe, locații de gestiune și chirii, prime de asigurare, studiile și cercetările, colaboratori, comisioanele și onorariile, reclamă și publicitate, transportul de bunuri și de personal, deplasări, detașări și transferări, cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, serviciile bancare și asimilate etc.. 0 componentă importantă a exploatării este reprezentată de cheltuielile cu impozite și taxe, dar mai ales cele ocazionate de personal și asigurări sociale, acestea implicând organisme ale statului. Pierderile din creanțe sunt și ele încorporate ca și cheltuieli. Cheltuielile pot fi evidențiate și pe activități specifice: de producție, comercializare, promovare etc.
În categoria cheltuielilor financiare se includ elemente precum: pierderi din creanțe la participații, din vânzarea titlurilor de plasament, diferențe nefavorabile de curs valutar aferente operațiilor curente sau aferente depozitelor în devize, dobânzi, sconturi acordate clienților și alte cheltuieli de natură financiară. 0 ultima categorie este cea a cheltuielilor excepționale. Ele se referă fie la operațiuni de gestiune (despăgubiri, amenzi, perisabilitați, lipsuri, donații și subvenții acordate,pierderi din debitori diverși). În funcție de natura cheltuielilor precizate pot fi constituite și provizioane reglementate, pentru riscuri și cheltuieli, pentru deprecierea imobilizărilor sau materiilor și materialelor, deprecierea creanțelor clienți, a
—————————————
3. Gh Scortescu, Contabilitatea cheltuielilor agentilor economici, Editura Dosoftei, Iași,1996,pg 7-11
4. I.P.Pântea, Contabilitatea financiara a agenților economici din România,Editura Intelcredo, Deva 1998,pg 303
titlurilor de participare etc.
Generalizând, la nivelul unității, cele mai frecvente cheltuieli sunt reprezentate de valorile plătite sau de plătit pentru: consumuri, lucrări executate sau servicii prestate unitații, salariile personalului, contribuțiile unității la bugetul de stat și local, executarea unor obligații legale sau contractuale, amortizările, provizioanele și ajustări constituie, valoarea activelor cedate, distruse sau dispărute ori alte consumuri legate de evenimente excepționale etc..
1.2. Conceptul de venituri și clasificarea acestora după natura lor
Veniturile reprezintă valorile încasate sau de încasat din livrarea masei lemnoase adjudecate în urma licitațiilor organizate de catre Directia Silvică Suceava, executarea de lucrări și servicii prestate, vânzarea masei lemnoase către populație, din confiscarea materialului lemnos transportat fără acte legale, din delicte silvice, imputații cioate ale personalului silvic, vănzarea cărnii de vânat, trofee sau organizarea de vânători oficiale, venituri din producția stocată sau neterminată (pepinierele) și multe alte servicii cum ar fi: administrarea pădurilor particulare în regim silvic, taxa de drum forestier, prejudicii, penalizări pentru întărzierea exploatării și a neachitării în termen a obligațiilor de plată ale clienților, imprimate RNP, marcări și altele.
Veniturile potrivit Normelor I.A.S.C. și Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr.94/20.02.2001 reprezintă „creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de întrari sau ieșiri ale activelor și descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri de capital propriu, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor. Derularea veniturilor, în special pentru agenții economici, presupune parcurgerea a patru etape: obținerea sau producția, facturarea, încasarea, încorporarea. Obținerea venitului reprezintă momentul creării unei noi valori de întrebuințare ca urmării a consumării bunurilor sau resurselor. Facturarea constă în transferarea dreptului de proprietate de la vânzător (furnizor) către cumpărător (client). Încasarea, reprezinta momentul în care bunurile, lucrările sau serviciile vândute se transformă în bani. În alte cuvinte, încasarea este recuperarea creanțelor de la cumpărător. Încorporarea, ca și în cazul cheltuielilor, este o etapă „strict contabilă" prin care veniturile sunt incluse în contul de rezultate, în vederea acoperirii cheltuielilor.
După natura lor, veniturile se grupează în: de exploatare, financiare, și extraordinare. Activitatea de exploatare spre deosebire de cea financiară și extraordinară care au același conținut la orice întreprindere, este dependentă de obiectul acesteia și poate varia de la o întreprindere la alta.
Astfel, activitățile de exploatare pot fi concretizate în producția de bunuri materiale și desfacerea lor, sau comercializarea mărfurilor respective adică aprovizionarea cu mărfuri și vânzarea lor, sau în executarea de lucrări ori în prestarea de servicii.
,,Realizarea obiectivului de activitate al fiecărei întreprinderi presupune utilizarea factorilor de producție, respectiv a resurselor materiale și a resurselor umane."5 Aceste resurse se pot consuma în cadrul unui exercițiu, altele se depreciază treptat iar o alta categorie de resurse cum sunt resursele umane trebuie remunerate. Consumul factorilor de producție – material și uman – determinat de obținerea și desfacerea bunurilor materiale, executarea de lucrări și prestări de servicii, în expresie bănească reprezintă cheltuielile de exploatare. Recuperarea acestor cheltuieli se realizează pe seama veniturilor din exploatare, în sensul includerii cheltuielilor în costurile bunurilor.
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activitățile curente căt și căștigurile din orice surse. Aceste căștiguri reprezintă creșteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultate din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate. Ținănd seama de momentul formării lor, veniturile reflectate de contabilitatea financiară se pot clasifica astfel: venituri angajate, respectiv cu încasare ulterioară față de momentul înregistrării lor, motiv pentru care se înscriu în corespondență cu un cont de clienți, venituri constatate în momentul încasarii lor, care se înregistrează în contabilitate în corespondență cu conturi financiare, de trezorerie, venituri contabile calculate, fără a înregistra o încasare, cum sunt veniturile din anularea provizioanelor.6 Veniturile din activitațile curente se pot regăsi sub diverse denumiri, cum ar fi: vânzări, comisioane, dobânzi, dividende.
Elementele extraordinare sunt venituri / cheltuieli rezultate din evenimente sau tranzacții ce sunt clar diferite de activitățile curente și care nu se așteaptă să se repete frecvent sau regulat.
1.3. Obiectul de activitate și structura organizatorică
Ocolul Silvic Brodina are ca obiect de activitate: aplicarea strategiei nationale în domeniul silviculturii acționând pentru apărarea, conservarea și dezvoltarea durabilă a fondului forestier proprietatea publică a statului pe care îl administrează, precum și gospodărirea fondurilor de vânătoare și de pescuit atribuite potrivnice pentru recoltarea si valorificarea, prin acte și fapte de comerț a produselor specifice fondului forestier,potrivit prevederilor legale, în condiții de eficiență
——————————
5. V.Pătruț,A. Rotilă,Contabilitatea finaciară,Editura Alma Mater Bacău,2000.pg.56.
6. I :P.Pântea,Contabilitatea financiara a agenților economici din România,Editura Intelcredo,Deva 1998,pg 341
economică; valorificarea produselor specifice fondului forestier (lemn, fructe de pădure, ciuperci), produselor care se recoltează, se prelucrează și se valorifică din fondul forestier proprietate publică a statului și anume: masa lemnoasă pe picior,provenită din tăieri de produse, principale, secundare accidentale și de igienă sub formă de sortimente, precum și produsele rezultate din prelucrarea primară a lemnului, alte produse lemnoase: arbori și arbuști ornamentali, pomi de Crăciun, puieți forestieri, răchita, împletituri din răchită, mangal de bocșa și altele de această natură, produsele nelemnoase din fondul forestier, cum sunt vânatul viu din crescătorii și din cuprinsul fondului de vânătoare, carnea de vânat,trofeele de vânat și căzute în mod natural, peștele din apele de munte și păstravării, bălti și iazuri din fondul forestier, fructe de pădure,semințele forestiere,ciupercile comestibile,plante medicinale și aromatice, cultivate și din flora spontană și altele similare; desfășurarea de acțiuni de silvoturism și agrement, echitație și turism ecvestru, folosind eficient capacitățile proprii; exercitarea de atribuții de serviciu public cu specific silvic;
Principalele atribuțiuni ale Ocolului Silvic Brodina în domeniul silviculturii sunt: asigură întegritatea fondului forestier proprietatea statului, precum și a celui aparținând altor deținători pe care îl are în administrare și gospodărirea durabilă a pădurilor din cuprinsul acestora; oferă finanțarea lucrărilor necesare în vederea gospodăririi raționale a fondului forestier al statului și a desfășurării normale a activității, în condițiile prevăzute de lege; organizează și realizează cadastrul pentru fondul forestier proprietate publică a statului și întocmește periodic inventarul acestuia, cu respectarea normelor tehnice și a prevederilor legale în vigoare; efectuează prin Directia Silvică Suceava schimburi de terenuri, scoaterea definitivă și ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier potrivit legii; poate cumpăra, evident tot prin Direcția Silvică Suceava și în condițiile legii, păduri, proprietate privată sau poate prelua asemenea terenuri în cazul donării lor de către proprietari, în vederea împăduririi, cu suportarea cheltuielilor din fondul de conservare și regenerare a pădurilor; organizează și execută paza fondului forestier pe care îl administrează împotriva tăierilor ilegale de arbori, furturilor, distrugerilor, degradărilor, pășunatului, braconajului și a altor fapte păgubitoare, precum și a măsurilor de prevenire și de stingere a incendiilor de păduri, asigurând în acest sens dotarea tehnică necesară; asigurarea realizării și urmărirea, prin sistem informațional adecvat, a compozițiilor de regenerare stabilite prin amenajamentele silvice sau prin alte studii de specialitate; amplasarea și punerea în valoare a masei lemnoase ce urmează a se recolta anual din pădurile statului, destinată agenților economici și populației, în conformitate cu posibilitatea pădurilor, stabilită prin amenajamentele silvice; exercitarea controlului respectării regulilor silvice de exploatare a lemnului în pădurile pe care le administrează, pentru prevenirea prejudicierii semințișurilor și arborilor pe picior, degradării solului, declasării lemnului, precum și pentru prevenirea altor fapte asemănătoare și luarea măsurilor necesare pe baza legislației în vigoare, sancționând abaterile constatate; controlul provenienței materialelor lemnoase și a celorlalte produse specifice fondului forestier, a legalității circulației acestora și sancționarea neregulilor constatate; asigurarea valorificării, în condiții de eficiență economică, a masei lemnoase aprobate pentru recoltarea din pădurile statului; executa în regie proprie sau prin agenți economici specializați de lucrări de exploatare a masei lemnoase din pădurile statului, în scopul gospodăririi raționale a acestora și al valorificării superioare a lemnului, asigurării regenerării la timp a arboretelor și a evitării declasării lemnului; execută lucrări în construire, întreținere și reparații ale drumurilor forestiere în regie proprie sau prin agenți economici de specialitate; prelucrarea și valorificarea, în condiții de eficiență economică, a produselor nelemnoase specifice fondului forestier-fructe de pădure, ciuperci comestibile din flora spontană, plante medicinale, tehnice, aromatice și alte asemenea; sprijinirea deținătorilor de terenuri din afara fondului forestier în realizarea de plantații și de perdele forestiere, colaborând cu aceștia în condițiile legii; stabilirea de tarife pentru lucrări, abonamente, produse și servicii din domeniul său de activitate potrivit legii etc..
Din punct de vedere al structurii organizatorice Ocolul Silvic Brodina, este unitatea teritorială, administrativ- economică, fără personalitate juridică, a cărei sarcină este gospodărirea fondului forestier pe suprafața pe care o deține. Este unitatea la nivelul căreia se elaborează planuri economice, se amenajează pădurile, se planifică și se execută lucrări de cultură a pădurilor.
Suprafața totală a fondului forestier este de 30.020 ha, din care proprietatea statului este de 25.015 ha și 5005 ha, suprafață retrocedată foștilor proprietari de pădure. Suprafața de pădure retrocedată are urmatoarea structură: primării 1450 ha, asociații și composesorate 2872,9 ha, unități de cult 3,95 ha, persoane fizice 678,15 ha.
Structura fondului forestier proprietatea statului este urmatoarea: 23.080 ha acoperită numai cu pădure clasificată în 17.588 ha rășinoase și 5492 ha foiase, 73 ha terenuri care servesc pentru hrana vânatului, 151 ha terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră, 8 ha pepiniere silvice, 60 ha în clasa de regenerare, 79 ha terenuri neproductive(stancării), 1564 ha terenuri aflate în litigii.
Principalele subunități teritoriale ale ocolului sunt: unitățile de producție, districtul silvic și cantoanele silvice. Districtul silvic, subunitate organizatorică alcatuită din minimum 4 cantoane silvice, ajunge chiar la 7 cantoane (exemplu: Ascunsu, Pr.Negru etc.). Este condus de inginer silvic care se ocupa nemijlocit de întreaga activitate de gospodărire a pădurilor din district. Încadrarea acestui tip de personal se materializează în efectele favorabile atăt asupra nivelului tehnicității lucrărilor, căt și asupra formării profesionale a inginerilor. Cantonul silvic (exemplu: Brodinioara, Bucovinești, Ehriște, etc.) este cea mai mica unitate teritorial-administrativă din sistemul organizatoric al ocolului. Este condus de un pădurar și cuprinde o suprafață de fond forestier ce variază între 750 ha având și relief de deal și 1650 ha numai relief de munte. Cantoanele sunt delimitate între ele prin limite parcelare iar interiorul cantonului este delimitat de parcele și subparcele7.
Reprezentarea grafică a structurii organizatorice a Ocolului Silvic Brodina este dată prin organigramă. Cuprinde toate compartimentele figurate de obicei prin dreptunghiuri, cu precizarea legăturilor dintre aceste compartimente. Elaborarea structurii organizatorice a ocolului se face cu luarea în considerare a unor principii și anume: formularea clară a obiectivelor ocolului ca elemente de bază în stabilirea compartimentelor structurale, specializarea compartimentelor pentru creșterea competenței acestora și rezolvarea sarcinilor ce le revin, corelarea structurii organizatorice cu particularitățile activității de silvicultură, încărcarea echilibrată a tuturor posturilor, corelarea structurii organizatorice cu sistemul informațional al ocolului, creând compartimente necesare culegerii, transmiterii și prelucrării datelor, etc.
Organigrama Ocolului Silvic Brodina prezintă următoarea structura: personal tehnic de specialitate cu funcții de conducere asigurat de către șeful de ocol; personal economic cu funcții de conducere asigurat de contabilul șef ; personal tehnic de specialitate cu funcții de execuție (ingineri silvici șefi de compartimente, tehnicieni silvici, ingineri silvici care asigură conducerea districtelor silvice, pădurari, personal economic cu funcții de execuție format din contabil și casier); personal tehnic de altă specialitate care asigură funcțiunea compartimentelor de drumuri forestiere și mecanizare, muncitori indirect productivi cum ar fi șoferi transport persoane, paznic, femeie serviciu, muncitori direct productivi precum șoferi transport marfă, tafiști, ifroniști, tractoriști, muncitori silvicultori, muncitori drumuri forestiere.
Limitele ocolului sunt bine conturate și se întind de pe raza comunei Brodina pănă în localitatea Izvoarele Sucevei cuprânzănd un numar de 4 sate și 3 cătune printre acestea și atrăgătoarele zone turistice ale Brodinii de Sus. Pădurile alcătuiesc în general masive întinse ce au continuitate și pe raza altor ocoale, dar existănd totuși și numeroase goluri pe raza localităților ceea ce determina ca limitele pădurilor să apară franjurate și crează dificultăți de gospodărire, arboretele fiind expuse la delicte și încălcări de hotare.
———————————————
7. C.Costea, Economia si conducerea întreprinderilor forestiere,Editura Ceres,Bucuresti,1989
1.4. Natura activităților productive din unitățile silvice
Multiplele cerințe față de păduri și nevoia de a pune în concordanță aceste cerințe cu posibilitățile de satisfacere a lor, fără a le periclita întegritatea lor biologică, au impus gospodărirea diferențiată a acestora în raport cu funcțiile pe care le îndeplinesc.9 După naționalizarea pădurilor din 1948, au fost reglementate prin lege, unitar, funcțiile acestora, atăt pentru evitarea unor greșeli, cât și pentru a se orienta mai judicios gospodărirea acestora în conformitate cu țelurile urmărite.
Primele reglementări postbelice privind zonarea funcțională a pădurilor, s-a realizat prin HCM 114/1954 privind activitățile silvice, iar ulterior prin Codul Silvic din 1962. Actualmente, potrivit prevederilor Legii nr.2/1987 și alte normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor (1986), se împart în doua grupe, păduri de protecție și de producție.
Din suprafata totala ocupată cu păduri a Ocolului Silvic Brodina cca. 74% au funcții de protecție și numai 26% au funcții de producție, încadrată în doua etape de vegetație: F..M. 2 – etajul montan de amestecuri (90%), F.M. 3 – etajul montan de molidișuri (10%), clasa de producție medie este a-11-a..
Funcțiile de protecție în anumite cazuri sunt mult mai importante decat cele de producție, concretizate în: păduri de protecție a apelor, păduri de protecție a solurilor, păduri de protecție contra factorilor industriali, poluanți, din care fac parte arboretele, păduri cu funcții de recreere.
Pădurile din grupa I, ocupă actualmente 74% din suprafața fondului forestier, sunt destinate în primul rând protecției unor obiective de interes economic, social, cultural și științific, asigurării protecției mediului înconjurător, conservării ecofondului forestier, fără a fi însă neglijată producția de lemn și de produse accesorii. Pentru nevoile gospodăriei silvice, au fost diferențiate patru tipuri de categorii funcționale și anume: păduri destinate ocrotirii întegrale a naturii, păduri supuse regimului silvic special de conservare, păduri cu funcții speciale de protecție de mare importantă, păduri cu funcții speciale de protecție de importanță medielo
Pădurile din grupa a II a, ocupă 26% din suprafața fondului forestier și sunt destinate producerii în principal a lemnului de lucru pentru îndustrie și alte sectoare ale economiei, dar trebuie să exercite concomitent și importante funcții de protecție. În cadrul acestei grupe s-au diferențiat doua clase funcționale de păduri: păduri cu funcții de producție și
—————————
10. Constantinescu N.,Conducerea arboretelor, Editura Ceres,Bucuresti, 1976,pg,35.
protecție, destinate să producă sortimente lemnoase obișnuite (cherestea, celuloza, lemn pentru constructii etc.).
Unitatea îndeplinește concomitent mai multe funcții. „Prin funcție a întreprinderii se înțelege un ansamblu de activități omogene și/sau complementare, desfașurate de personal de o anumită specialitate, folosind metode și tehnici specifice"11.
Funcția de cercetare-dezvoltare se evidențiază prin existența unităților inovatoare, ca trăsătură de bază a unei întreprinderi. „Silvilcultura folosește, potrivit specificului sau, anumite metode de cercetare pentru a pune în evidentă fenomenele, legile și procesele caracteristice de existentă, organizare structurală, dezvoltare și evoluție a pădurii, precum și pentru a fundamenta măsurile tehnice de dirijare a acesteia în concordanță cu obiectivele stabilite"12. Pădurea fiind o comunitate de viață de mare complexitate, în studierea ei s-au utilizat cu bune rezultate metodele specifice biologiei populațiilor. La Ocolul Silvic Brodina funcția de cerecetare-dezvoltare se manifesta prin: observație științifică, experiment, raționament. Observația științifică cere să surprindă caracteristicile care definesc fenomenul cercetat cantitativ și calitativ, în spațiu și în timp, trebuind să fie exactă, completă, esențială, explicativă și reprezentativă. Observațiile se efectueaza pe suprafețe de proba cu caracter de durată, materializate pe teren. Prin experimentație, se concepe și se construiește anumite modele de studiu pe care le supune apoi unui regim controlat. Se studiază reacțiile și efectele la care se ajunge prin mijloace de investigație adecvate, trăgând apoi concluzii cu un caracter mai general. Experiența poate fi mai sigură și mai exactă în caracterizarea cantitativă și calitativă a fenomenelor studiate. Se poate executa în laborator, în seră, în camere climatizate, în pepiniere și în păduri, după programe de lucru stabilite de specialist. Raționamentul se bazează pe analiza unor date sau fapte și inter-relații desprinse din observații și experimente, din care decurg noi constatări sau legi proprii fenomenului sau procesului studiat. În silvicultură se folosesc din ce în ce mai mult metodele matematice și cibernetice, deoarece interacțiunile dintre organismele biologice, respectiv între acestea și mediul lor de viata, prezintă o mare variabilitate, care conduce la obținerea unor legi cu caracter probabilistic.
„Funcția comercială este definită prin acțiunile ce caracterizează relațiile întreprinderii cu mediul său ambiant din punct de vedere al pieți din aval (desfacere) ca și cu piața de asigurare a resurselor de natură materială"13. În cadrul Ocolului Silvic Brodina, funcția comercială intră în
——————————————
11. Gh.Cârstea, F.Pârvu,Economia si gestiunea întreprinderii,Editura Economică, Bucuresti,1999,pg.46
12. M.Daia, Op.cit, pg.19
13. Gh.Cârstea, F.Pârvu, Op.cit., pg 47
compartimentului de atribuțiile producție și cuprinde urmatoarele: aprovizionarea tehnico-materială și desfacerea producției. În domeniul aprovizionării tehnico-materiale sunt cuprinse urmatoarele activități: determinarea necesarului de materii prime, materiale, combustibil, energie electrică și alte mijloace materiale pentru realizarea planului; încheierea contractelor cu furnizorii și urmărirea înfăptuirii acestora; elaborarea propunerilor de norme de stocuri pentru aprovizionarea cu materii prime, materiale, combustibil și preîntîmpinarea formării stocurilor supranormative; recepționarea, depozitarea și păstrarea materialelor. În domeniul desfacerii : participarea la prospectarea pieței și elaborarea politicilor de distribuție și de preț; încheierea contractelor economice pentru desfacerea produselor și urmărirea respectării acestor contracte; desfacerea produselor și serviciilor în sensul vănzării acestora; rezolvarea reclamațiilor referitoare la calitatea, cantitatea sau termenele de livrare a producției. În condițiile economiei de piață actuale, funcția comercială este foarte importantă, privită din punctul de vedere al realitaților de piața ce se manifesta, atât în piața din amonte cât și din aval.
Funcția de producție este în strânsă legătura cu funcția de cercetare-dezvoltare. Dacă, funcția de cercetare-dezvoltare permite o asumare conștientă a anumitor obiective (strategii de dezvoltare) ceea care le concretizează este funcția de producție. Deci, scopul funcției de producție constă în realizarea obiectivelor din domeniul obținerii produselor, al elaborării bunurilor, prestării serviciilor prin activități de bază, auxiliare și de deservire. Presupune urmatoarele activități realizate în cadrul compartimentului de producție: realizarea produselor de bază și servicii, producția auxiliară, ce ajută la realizarea producției de bază, întreținerea și repararea utilajelor, care contribuie la realizarea producției, asigurarea calității produselor.
„Funcția de personal din cadrul unităților economice reprezintă ansamblul de activităti strategice și operaționale, care contribuie la îndeplinirea și folosirea raționala și eficientă a resurselor umane de care dispune"14. În structura organizatorică a Ocolului Silvic Brodina, funcția de personal se regăsește la compartimentul „Plan, organizare, învățământ, personal, salarizare". Principalele activitati din cadrul acestei funcții sunt: recrutarea personalului, selecția, angajarea, integrarea și adaptarea personalului, pregătirea și formarea personalului, aprecierea, promovarea, mișcarea și evidența personalului, salarizarea în concordanță cu cantitatea și calitatea muncii, asigurarea pazei în unitate și prevenirea incendiilor etc..
Functia financiar-contabila evidențiază: „contabilitatea financiară se organizează, de regulă în compartimente distincte conduse de către directorul economic, contabilul șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească aceasta funcție. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice
——————————————
14.A.Rotaru, A.Prodan,Managementul resurselor umane,Editura Sedcom Libris, Iași,2001, pg.23.
superioare și răspund împreună cu personalul din subordine, de organizarea și conducerea contabilității conform legii."15 Funcția financiar-contabilă antrenează două genuri de activități și anume: activități financiare și activități contabile. Cadrul de realizare a acestor activități este asigurat, în structura organizatorică, de către direcția financiar-contabilă, condusă de către directorul economic sau contabilul șef. Este direct subordonat directorului economic al Direcției Silvice Suceava și are în subordine contabilul principal și casierul de la ocol. Are relații funcționale cu personalul din cadrul ocolului și de colaborare cu organele financiare de stat și cu toți partenerii de afaceri cu care ocolul intră în contact.
Atribuțiile compartimentului financiar-contabil pentru cele doua activități se prezintă :
– întocmește documentația necesară proiectului de plan, venituri și cheltuieli pentru toate activitățile ocolului, asigură însușirea acestuia de către șeful de ocol și-l remite la Direcția Silvică Suceava
– împreună cu șeful ocolului răspunde de realizarea indicatorilor economico-financiari primiți de la Direcția Silvică Suceava ;
– asigură primirea fondurilor necesare realizării sarcinilor planificate și decontarea în termen a avansurilor primite;
– răspunde de aplicarea corectă a dispozițiilor legale privind utilizarea fondurilor materiale și bănești puse la dispoziția ocolului și controlează modul în care sunt respectate aceste dispoziții de către cei ce le administrează sau gestionează valorile materiale și informează șeful de ocol asupra celor constatate;
– exercită controlul preventiv asupra documentelor privind utilizarea fondurilor materiale și bănești din gestiunea ocolului, conform reglementărilor în vigoare, de asemenea solicită controlul privind utilizarea fondurilor bănesti referitoare la achizitionarea fructelor de pădure și ciupercilor comestibile;
– răspunde și urmărește lichidarea deconturilor active și pasive, o atenție deosebită va acorda încasării clienților, a lichidării debitelor provenite din înfracțiuni silvice sau de nerespectarea regulilor de exploatare, de lichidarea stocurilor supranormative, a stocurilor fără mișcare sau cu mișcare lentă (producție, investiții, combatere);
– verifică justa aplicare a taxelor forestiere și a încasării acestora precum și aplicarea prețurilor de vânzare a produselor către populație cu documentele respective, asigură verificarea periodică a triplicatului acestor documente;
întocmește situația comparativă a inventarelor efectuate, face propuneri pentru recuperarea
——————————
15. E.Dumitrean, Gh Scorțescu, Contabilitate financiară,vol I, Editura Sedcom Libris, Iași, 2002, pg..56
lipsurilor și înregistrarea plusurilor, ține la zi evidențele contabile prevăzute de reglementările în vigoare;
-verifică zilnic operațiunile de casă conform dispozițiilor în vigoare, ia măsuri și răspunde că predările – primirile de gestiuni să se facă pa bază de inventariere reale pentru a stabili la timp responsabilitățile în caz de lipsuri ;
– organizează arhiva ocolului și face propuneri șefului de ocol pentru stabilirea răspunderii de inventarul mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar,
– urmărește și constituie garanțiile în numerar și suplimentare pentru gestionării din cadrul ocolului și păstrează documentele pentru verificare ;
– vizează și înregistrează deconturile de cheltuieli aferente deplasărilor în interes de serviciu și calculează penalitățile pentru întărzierea justificării avansurilor spre decontare,
– face propuneri pentru constituirea comisiilor de casare , transfer, calamităti, pierderi pagube ale ocolului urmărind obținerea aprobărilor și înregistrează scăderea lor din contabilitate ;
– înregistrează și verifică răspunzând de aplicarea unui regim sever de economii inclusiv la cheltuieli gospodărești în conformitate cu legea în vigoare ;
– asigura înregistrarea zilnica a operațiunilor de casă, bancă, producție și investiții a ocolului, completează la zi registrul de evidență a masei lemnoase, conform sistemului informațional ;
-urmărește respectarea tuturor actelor normative privind disciplina financiară, luănd măsuri în vederea prevenirii lipsurilor, fraudelor și întrebuințării ilegale și a deturnării de fonduri bănești, bancare și valori materiale de orice fel ;
– calculează și înregistrează penalitățile clienților care nu au achitat în termen facturile conform clauzelor din contract ;
– asigură înegistrarea zilnică a evidenței contabile analitice și sintetice pentru toate conturile din balanța de verificare a unității ;
– verifică inopinat gestiunea bănească a punctelor de achiziție, verifică borderourile de achiziție sub semnătură contabilizând și comunicând periodic datele ;
– face propuneri șefului de ocol pentru stabilirea echipelor de inventariere a patrimoniului unitații ;
– conduce evidența formularelor cu regim special executând un control permanent al utilizării acestora ;
– asigură în permanență simbolizarea corectă a documentelor primare, contabile, operative, intrări și consumuri în conformitate cu reglementările în vigoare;
– introduce și verifică ținerea evidenței tehnico –operative de gestiune la toate punctele gestionare și ia măsuri pentru respectarea folosirii și completării la zi a acestora;
– organizează, conduce și înregistrează evidența veniturilor pe activități și surse de venituri cantitativ și valoric căt și a cheltuielilor de producție pe activitați și elemente de cost, efectuează lucrări de ante și postcalculație periodice ;
– urmărește desfășurarea procesului de producție din punct de vedere economic, extrage din fișele de cheltuieli lunare prețul de cost pentru fiecare activitate și produs, aduce la cunoștința șefului de ocol, despre deficiențele și disfuncțiile care apar în vederea stabilirii măsurilor pentru înlăturarea cauzelor ce au determinat aceste deficiențe ;
– răspunde de îndeplinirea tuturor idicatorilor (de performantă) care stau la baza realizării integrale a contractului de management,
– crează o imagine de prestigiu a sectorului silvic, a firmei, a direcției silvice și a regiei, luănd toate măsurile pe plan local pentru realizarea acestui obiectiv.
CAPITOLUL 2
STRUCTURI DE CHELTUIELI REFLECTATE ÎN CONTABILITATE
2.1. Natura activitățiilor productive care au loc în unitatea silvică
Pădurea constituie principala sursă de produse lemnoase, precum și de alte bunuri de importanță economică și socială. Asigură posibilități de muncă unui număr mare de oameni și oferă o întreagă gamă de produse lemnoase și nelemnoase ( fructe, plante medicinale,coajă, rășină,etc) cu variate întrebuințări. Concomitent, exercită o puternică influență în conservarea mediului fizic și biogeografic, ca și asupra civilizației umane.
În perioadele mai recente însă, odată cu creșterea nevoilor de lemn, produsele lemnoase s-au impus din ce în ce mai mult și pe spații tot mai largi ca principalul produs al pădurii. Importanța pădurilor derivă din capacitatea lor de a oferi populației volumul de lemn necesar, cantitatea de fructe produsă sau vânatul ce-l adăpostește. Împuținarea îngrijorătoare a pădurilor, mai ales în anumite zone geografice, a dat conceptului despre rolul și funcțiile pădurii , o importanță existențială
2.1.1. Operații care generează cheltuieli cu îngrijirea, protecția și paza pădurilor
‘’ În decursul evoluției sale, omul a folosit din ce în ce mai intensiv anumite produse ale pădurii , scoțând din circuitul de substanță și energie, propriu unui ecosistem forestier, cantități tot mai mari de biomasă vegetală și animală. ‘’ 16 În acest fel, însușirea pădurii de a produce biomasa necesară menținerii stabilității sale biogeocenotice s-a transformat cu timpul în funcțiune de producție. General, produsele pădurii se grupează în două mari categorii produsele lemnoase și produse nelemnoase(accesorii).
Produsele lemnoase constituie principalul produs al pădurii și sunt reprezentate de biomasa realizată de arbori și recoltată, prin exploatare, fiind utilizat, după imprejurări, fie ca lemn de lucru în aproape toate ramurile economice, fie ca lemn de foc. Actualmente se cunosc peste 10.000 de întrebuințări diferite ale lemnului, consumul de lemn fiind în continuă modificare în timp și spatiu.
Interactiunea dintre consumul tot mai ridicat de lemn și resurse, care, deși sunt regenerabile, sunt totuși limitate, impunănd necesitatea economisirii lemnului în toate ramurile consumatoare precum și utilizarea rațională și superioară a produselor lemnoase recoltate. Economia de lemn este și va deveni la fel de necesară ca și economia de energie.
——————————
16.M.Daia, Op. cit., pg .24.
Dupa momentul de recoltare, produsele lemnoase pot fi: principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor; secundare (intermediare), rezultate din lucrări de îngrijire a arboretelor; accidentale, rezultate în urma calamităților și prin defrișări de pădure legal aprobate; de igienă, rezultate din procesul de eliminare naturală a arborilor sau din extragerea arborilor bolnavi, ori puternic vătămați; alte produse (arbori și arbuști ornamentali, răchită, puieți, diferite produse din lemn).
În domeniul realizărilor la produsele lemnoase ale pădurii, în anul 2007 pentru cota agenților economici s-a parcurs cu tăieri de produse principale suprafața de 228,6 ha de pe care s-a recoltat cantitatea de 26100 mc de masă lemnoasă, aducând venituri de 21.270.520 mii lei, tăierile de produse secundare-rărituri au fost parcurse pe o suprafață de 345 ha de pe care s-a recoltat cantitatea de 10500 mc cu un venit 8.557.101 mii lei, iar din tăierile de igiena și produse accidentale s-au recoltat 14800 mc de masa lemnoasă cu o valoare de 12.061.438 mii lei, de pe suprafața de 5700 ha. La cota de nevoi locale s-au valorificat din produse de igienă și accidentale cantitatea de 4000 mc cu realizări de 2.265.773 mii lei, din tăieri de îngrijire-curățire cantitatea de 1000 mc cu o valoare de 566.443 mii lei și din alte resurse (secundare-rărituri) 2200 mc cu o valoare de 736.376 mii lei. La cota de nevoi proprii s-a expediat cantitatea de 5000 mc masă lemnoasă la centrele de prelucrare a produselor pădurii de la Suceava și Rădăuți. Această cantitate de lemn a fost obținută la un preț mediu de 55 lei/mc, ceea ce înseamnă o valoare de 275 mii lei . De menționat că această valoare și cantitatea respectivă este evidențiată în evidența unității prin conturile produse finite și venituri din variația stocurilor.
În decursul anului 2008 s-au parcurs cu tăieri de îngrijire suprafața de 454 ha după cum urmează: degajări 15 ha; curățiri în arborete tinere 94 ha; rărituri 345 ha, de pe care s-a recoltat cantitatea de 2833 mc de masă lemnoasă, evaluată la o valoare de 896.561 mii lei, la care se adaugă o cantitate de 372 mc, reprezentând lemn lucru-243 mc, cherestea- 74 mc și lemn foc 55 mc realizată din confiscări cu o valoare de 314.568 mii lei.
Produsele nelemnoase numite și accesorii, constituie o altă sursă foarte importantă de materii prime, cu utilizări mereu mai mari în industria alimentară, chimică, farmaceutică (fructe de pădure, ciuperci, rășini, frunze, plante medicinale și aromatice, enzime, coloranți naturali etc.). Acest tip de produse sunt reprezentate și prin vânat, peștele din apele de munte și crescătorii, iazuri și bălți din fondul forestier, fructele de pădure, semințe forestiere, ciuperci comestibile din flora spontană, plante medicinale și aromatice, rășina, etc.
În ultimul timp începe să capete diverse utilizări și humusul de pădure, un îngrașământ natural valoros, folosit mai ales în pepinierele silvice, în horticultură și în amenajarea spațiilor verzi17.
2.1.2. Structura cheltuielilor activității „semințe forestiere"
Datorită experienței profesionale a specialiștilor săi, Ocolul Silvic Brodina este, cu siguranță o autoritate în materie de producere și selecționare a semințelor. Rezervațiile de semințe forestiere, plantajele de semințe și pepinierele silvice produc anual material reproductiv de cea mai bună calitate, avantajată fiind și de existența în apropiere a uneia dintre cele două uscătorii de semințe din țară. Fiindcă predomina zona muntoasă semințele produse sunt de regulă specifice zonei(brad, molid, larice) dar se realizează și alte tipuri de semințe aduse de la ocoalele din zona de cămpie. Din rezervațiile de semințe s-au recoltat și prelucrat 50 kg sămânță de brad pentru care sau cheltuit 24.900 mii lei, 13 kg sămânță de paltin de munte cu o valoare de 4.397 mii lei și o cantitate de 50 kg sămânță de larice cu o valoare de 65.710 mii lei.
Cheltuielile privesc recoltarea semințelor, fie pentru plantare și vănzare, fie pentru export.
2.1.3. Puieți forestieri
Puieții forestieri (brad, molid, paltin, larice, gorun) produși sunt însoțiți de certificate de origine, care atestă proveniența lor genetică și garantează succesul utilizării lor în regenerarea pădurilor, crearea și întreținerea parcurilor și a grădinilor. În viitor se preconizează ca pe lângă speciile forestiere specifice, Ocolul Silvic Brodina să producă și puieți din speciile ornamentale.
S-au executat plantații prin împăduriri integrale pe suprafața de 5,4 ha în fondul forestier proprietate publică a statului și 1 ha în proprietăți particulare ( unde s-au folosit 31,7 mii bucăți puieți de molid, 0,3 mii bucăți paltin de munte), completarea lipsurilor pe suprafața de 1,82 ha, unde s-au folosit 9,1 mii bucăți puieți forestieri. La lucrările de întreținere a plantațiilor s-au executat 139,5 ha (care constau din revizuirea plantațiilor, 3,1 ha, și descopleșirea puieților de specii ierboase și lemnoase, 136,4 ha).
În pepinierele silvice s-au înființat 12,5 ari de repicaj din care 10 ari molid și 2,5 ari larice, prin semănătura s-au înființat 2 ari de brad si 3 ari de paltin, iar pentru lucrările de împăduriri din cadrul unității și de la alte ocoale au fost scoși 90,9 mii bucăți de puieți forestieri. Lucrările de întreținere în cadrul pepinierelor s-au executat pe suprafata de 200 ari de culturi. Pentru lucrările efectuate cu pepinierele în anul 2007 s-au cheltuit 317.124 mii lei.
După activitatea de administrare a tăierii de fonduri forestiere, plantațiile de puieți ocupă un
———————————
17.M. Drăgoi, Economia forestieră, Editura Economică,București,2000
loc important în activitatea de exploatare a unității.
2.1.4. Cheltuielile cu răchitării și natura acestora
Aici sunt incluse activități anexe celor anterioare având drept scop obținerea de material lemnos și utilizarea sa în diferite scopuri: consolidarea terenurilor, estetică, împletire etc.. Cheltuielile sunt ocazionate de amenajarea de astfel de plantații, scoaterea sau aranjarea lor.
2.1.5. Activitatea de apicultură și cheltuielile ei
Este o activitate specifică care poate ocaziona cheltuieli de natura întreținerii stupilor și familiilor de albine sau prelucrărilor de astfel de produse. Este inexistentă la ocolul Brodina
2.1.6. Cheltuielile aferente vânatului
Pe suprafața administrată de ocol există fonduri de vânătoare ce au o mărime minimă de 75 ha teren, situat în zona de munte, sunt grupate în complexe cu suprafețe mari, pentru un management integrat și durabil al speciilor de interes cinegetic. Fondurile de vânătoare sunt administrate de Suceava, activitatea de vânătoare fiind una ocazională. Vânatul este viguros, sălbatic și purtător de trofee deosebite, selectate prin competiție, prădători naturali și condiții de viață deosebite. Menținerea raportului natural între sexe este de 1:1 și structura corespunzătoare claselor de vârstă asigura concurența la reproducere, menține și transmite calitățile cele mai bune ale speciilor către urmași. Dintre aceste specii de vânat amintim: cerbul carpatin, căpriorul, ursul, mistrețul, lupul, jderul, vulpea, cocoșul de munte și alte specii18 .
În ceea ce privește realizările obținute de pe fonduri de vânătoare și anume: s-a recoltat cantitatea de 806 kg carne de vânat aducând un venit de 12.896 mii lei, materializându-se în carne de mistreț, cerb, ciută, etc. Prin acțiunile de combatere s-au realizat 21-1 dăunători cu păr și 194 dăunători cu pene.
Pentru asigurarea hranei vânatului s-au recoltat și pus în teren tone fân natural, frunzare, fructe și semințe. S-au cultivat 2,5 ha cu rădăcinoase și suculente, s-au achiziționat și pus în teren tone de porumb știuleți, sare și hrană granulată, s-au mai construit hrănitori pentru cervide și sărării. În contextul bunei desfășurări a activității de vânătoare sunt încadrați și doi pădurari de vânătoare.
———————————
1.8. I.Vlad,N Donița,C.Chirița,L.Petrescu, Silvicultura pe bază de ecosisteme, Editura Academiei Române, Bucuresti, 1997, pg..35-38
2.1.7. Cheltuielile cu făzănăriile
Este o activitate mai puțin întălnită la Ocolul Silvic Brodina însă la nivel central ea este
întălnită. Cheltuielile sunt ocazionate de organizarea activității, a clădirilor și spațiilor obținerea de
fazani, asigurarea hranei etc.
2.1.8. Pescuitul si cheltuielile aferente
Ocolul Silvic Brodina gospodărește fauna apelor de munte care-i revin, având în gestiune ape curgătoare și lacuri. Speciile cele mai prețuite în aceste ape sunt: păstrăvul indigen, păstrăvul de lac, păstrăvul curcubeu, lipanul, lostrița, cleanul, carasul, crapul și altele. Cheltuielile potențiale sunt ocazionate de amenajările de iazuri și heleștee, paza și hrana faunei acvatice.
2.1.9. Cheltuieli cu fructele de pădure
Din categoria fructelor de pădure , Ocolul Silvic Brodina poate oferi toate produsele de acest tip specifice fondului forestier, provenite din flora spontană, fiind deci produse naturale și de o calitate deosebită. Dintre acestea amintim: zmeura în stare proaspătă, mure, afine, vișine și cireșe, fragi, etc. Obligația ocolului este de a se ocupa de recoltarea, achiziționarea și expedierea produselor la centru de prelucrare a fructelor de pădure Gura Putnei unde sunt refrigerate pentru industrializare, comercializate apoi sub formă de gemuri, sucuri și alte derivate.
Astfel, pe parcursul unui an s-a recoltat și valorificat către diverși beneficiari cantitatea de 36.8 tone zmeura, obținându-se o valoare de 705.015 mii lei, măciese 1234 kg cu o valoare de 7,404 mii lei, mere căzătură în cantitate de 6574 kg cu o valoare de 7.888 mii lei.
2.1.10. Cheltuieli cu alte produse
Tot din categoria produselor nelemnoase fac parte și următoarele valorificări care însumeaza o valoare de 4.295.588 mii lei care se compun din: mangal 28,1 tone cu o valoare de 237.147 mii lei; imputații pentru pagube aduse fondului forestier 186.968 mii lei; despăgubiri din nerespectarea regulilor de exploatare 330.924 mii lei; confiscări de material lemons și revalorificarea lui 349 mc cu o valoare de 476.008 mii lei; prestări servicii la populație 2.491.670 mii lei .
2.2. Organizarea contabilității cheltuielilor de exploatare
În general cheltuielile reprezintă expresia valorică a operațiunilor economice referitoare la cumpărarea și utilizarea bunurilor economice. Structura analitică a cheltuielilor este deosebit de diversificată, dar pot fi identificate cel puțin patru modalitați principale de formare a acestora19:
——————————————
19. A. Pop, Bazele contabilitații in partidă dublă, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj –Napoca 2000, pg.129
consumul de bunuri stocate în activitatea curentă de exploatare; angajarea unei cheltuieli care intervine în momentul cumpărării de bunuri nestocabile, lucrări, utilități și servicii destinate producției, cu ocazia nașterii obligațiilor față de furnizori; încorporarea în cheltuielile curente ale exercițiului financiar expirabil a unor sume reprezentând deprecieri economice ireversibile, deprecieri economice probabil reversibile sau rezerve pentru acoperirea riscurilor viitoare.
Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor, în mod sistematizat, după conținutul și natura lor economică, se utilizează clasa 6, structurată în grupe de conturi, pe naturi relativ omogene de cheltuieli, iar în cadrul fiecarei grupe s-au instituit conturi sintetice de grad I și/sau de gradul II pentru fiecare element de cheltuială. Structura reglementată a cheltuielilor se prezintă, în funcție de natura lor, după următoarea structură :
Cheltuieli de exploatare, care cuprind:
cheltuieli privind stocurilor, grupa 60 care cuprinde următoarele conturi:
– 601 „Cheltuieli cu materiile prime";
– 602 ,,Cheltuieli cu materiile consumabile";
– 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar" ;
– 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate";
– 605 „Cheltuieli privind energia și apa";
– 606 „Cheltuieli cu animalele și păsările";
– 607 „Cheltuieli privind mărfurile";
– 608 „Cheltuieli privind ambalajele".
b) cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți, reprezintă cheltuieli din grupa 61, care cuprinde următoarele conturi:
– 611 „Cheltuieli de întreținere și reparații";
– 612 „Cheltuieli cu redevențe, locații de gestiune și chirii";
– 613 „Cheltuieli cu prime de asigurare";
– 614 „Cheltuieli cu studiile și cercetările".
Cheltuielile cu lucrările executate de terți fac parte pe lângă grupa 61, și din grupa 62 ,,Cheltuieli cu alte servicii executate de terți", din care fac parte conturile:
– 621 „Cheltuieli cu colaboratorii";
– 622 „Cheltuieli privind comisioanele și onorariile";
– 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate";
– 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri și de personal";
– 625 „Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări";
– 626 „Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații";
– 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate";
– 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți".
c) „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsaminte asimilate", reprezintă cheltuieli din grupa 63, care cuprinde contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate".
d) cheltuielile cu personalul fac obiectul grupei 64 „Cheltuieli cu personalul", din care fac parte următoarele conturi:
– 641 „Cheltuieli cu personalul";
– 645 „Cheltuieli privind asigurările și protecția socială".
e) alte cheltuieli de exploatare fac obiectul grupei 65 „Alte cheltuieli de exploatare", care cuprinde următoarele conturi:
– 654 „Pierderi din creante și debitori diverși";
– 658 „Alte cheltuieli de exploatare".
Cu ajutorul contului 601 „Cheltuieli cu materiile prime" se ține evidența cheltuielilor cu acestea. Aceste cheltuieli au ca scop obținerea de produse finite prin consumarea materiilor prime pe baza bonurilor de consum. De asemenea, diferențele de preț pot interveni crescând sau diminuând cheltuielile. Perisabilitățile și constatările de lipsuri neimputabile pot să afecteze contul 601.20 În categoria materiilor prime în contabilitatea ocolului se înregistreaza: fructele de pădure (vișine, cireșe, zmeura proaspătă, afine), ciupercile comestibile și plantele medicinale, etc., achiziționate la preț de achiziție stabilit de către Direcția Silvică Suceava. În debitul contului 601 se înregistrează: valoarea la preț de achiziție a fructelor de pădure, ciupercilor și plantelor medicinale incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar și care fac obiectul perisabilităților acordate prin norme speciale privind achiziția bunurilor ușor perisabile. Creditul evidențiază închiderea contului de cheltuială prin transferarea lui la contul de profit și pierdere, evaluarea în plus a materiilor prime etc.
În registrul jurnal nr.l se prezintă funcțiunea acestui element de activ precum și alte aspecte care derivă sau care necesită cheltuieli cu materiile prime. De precizat este faptul că 601 este unul din cele mai utilizate conturi ale ocolului silvic.
REGISTRUL-JURNAL NR. 1
Contul 602 „Cheltuieli cu materiale consumabile" ține evidența cheltuielilor cu materii și
materialele consumabile. În debitul contului se înregistreaza: valoarea la preț de înregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli și constatate lipsă la inventar: formulare cu regim special (3021), carburanți și lubrifianți (3022), piese de schimb (3024), semințe și materiale de plantat (3025), uniforme de serviciu și echipament de lucru (3027), materiale diverse (3028); valoarea cheltuielilor transferate de la CF Gura Putnei. Creditul este utilizat la închiderea contului de cheltuială. Registrul jurnal nr.2 evidențiaza aspecte ale utilizării contului 602.
REGISTRUL-JURNAL NR. 2
603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar" este un cont cu ajutorul căruia se ține evidenta cheltuielilor privind materialele de natura obiectelor de inventar la darea în folosință a acestora. În debitul contului se înregistrează: valoarea la preț de înregistrare; uzura obiectelor de inventar date în folosință (3033); valoarea cheltuielilor transferate de la CF Gura Putnei (482); valoarea echipamentului de protecția muncii suportată de către unitate(3031). În registrul jurnal nr.3 sunt surprinse modificări constatate pe parcursul lui 2008 în 603, precum și alte înregistrări aferente.
REGISTRUL- JURNAL NR. 3
Cu ajutorul contului 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate" se ține evidența cheltuielilor de natura celor menționate. În debitul contului se înregistreaza: valoarea tichetelor de masa primite în transfer de la D.S.Suceava (5328); valoarea cheltuielilor transferate de la CF Gura Putnei (482). Registrul jurnal nr.4 evidențiază aspecte ale acestui gen de cheltuiala.
REGISTRUL-JURNAL NR. 4
Contu1 605 „Cheltuieli privind energia și apa" ține evidența cheltuielilor privind consumul de energie și apă. În debitul contului se înregistrează: valoarea consumurilor de apă și energie (401); valoarea cheltuielilor transferate de la CF Gura Putnei (482). Contul se creditează prin transferarea cheltuielilor în contul de profit și pierdere. Registrul jurnal nr.5 evidențiază întrebuințări ale acestui cont.
REGISTRUL-JURNAL NR. 5
606 „Cheltuieli privind animalele și păsările", 607 „Cheltuieli privind mărfurile", 608 „Cheltuieli privind ambalajele" sunt conturi care înregistrează în debit valoarea obținută, evaluată în plus sau existența la un moment dat, în corespondență cu elementele corespunzătoare de stocuri sau contul 482 utilizat la transferul cu unitatea mamă a cheltuielilor. Nu s-au utilizat în anul 2008.
Cu ajutorul acestui cont, 611 „Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile", se ține evidența cheltuielilor de această natură executate de și către terți. În debitul contului se înregistrează: valoarea lucrărilor de întreținere și reparații executate de terți la sedii de cantoane, împrejmuiri, sediu ocol pe baza devizelor aprobate de DS Suceava și contractelor de prestări servicii încheiate cu aceasta (4011); valoarea cheltuielilor transferate de la CF Gura Putnei (482). Contul se creditează prin transfer la 121. Funcțiunea acestui cont, aferentă anului în curs, este evidențiată de registrul jurnal nr.6.
REGISTRUL-JURNAL NR. 6
612 „Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile" este un cont care ține evidența cheltuielilor cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile aferente terenurilor, clădirilor și utilajelor proprii cât și închiriate ale unității mamă. În debitul contului se înregistrează: valoarea cheltuielilor primite în transfer de la CF Gura Putnei (482). Creditul evidențiază închiderea unor astfel de cheltuieli prin transferarea lor la contul de profit si pierdere. Funcțiunea acestui cont este evidențiată de registrul jurnal nr.7.
REGISTRUL-JURNAL NR. 7
613 „Cheltuieli cu primele de asigurare", 614 „Cheltuieli cu studiile și cercetările" 621 „Cheltuieli cu colaboratorii", 622 „Cheltuieli privind comisioanele și onorariile", 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă, publicitate" sunt conturi care se debitează cu efectuarea de astfel de cheltuieli și se creditează cu închiderea conturilor, încorporându-se în contul 121. Nu s-au efectuat înregistrări în aceste conturi în anul 2008 la ocol. De precizat este faptul că aceste conturi sunt utilizate cu precădere de unitatea mamă care preia toate informațiile de la filialele sale.
Contul 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal" are menirea de a ține evidența cheltuielilor privind transportul de bunuri și personal, facturate unității de către terți. În debitul contului se înregistrează:sumele datorate sau achitate pentru transportul de masă lemnoasă la Suceava (401). Registrul jurnal nr.8 evidențiază întrebuințări ale acestui cont.
REGISTRUL-JURNAL NR. 8
625 „Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări" este un cont care ține evidența cheltuielilor cu deplasările, detașările și transferurile de bunuri și personal. În debitul contului se înregistrează: sumele datorate sau achitate reprezentând cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări (401, 542); valoarea cheltuielilor primite în transfer de la CF Gura Putnei (482). La sfărșitul lunii contul se transferă la profit și pierdere. Registrul jurnal nr.9 evidențiază întrebuintări ale acestui cont.
REGISTRUL-JURNAL NR.9
Contul 626 „Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații" este un cont cu ajutorul căruia se ține evidența cheltuielilor poștale și a taxelor de comunicații facturate de către terți. În debitul contului se înregistrează: valoarea serviciilor poștale și a taxelor de comunicații datorate sau achitate (401); valoarea convorbirilor achitate în avans (409); valoarea convorbirilor telefonice achitate de către DS Suceava (482); valoarea cheltuielilor transferate de la CF Gura Putnei ; valoarea convorbirilor telefonice imputate salariaților; valoarea timbrelor și a mărcilor poștale. La sfârșitul lunii contul 626 se închide prin transfer la 121. La sfârșitul lunii contul se creditează în corespondență cu contul de profit și pierdere. Registrul jurnal nr. 10 evidențiază atât întrebuințări ale acestui cont cât și alte aspecte.
REGISTRUL-JURNAL NR. 10
Contul 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate" ține evidenta cheltuielilor cu serviciile bancare și asimilate realizate de către unitate. În debitul contului se înregistrează: valoarea comisioanelor bancare plătite (512), valoarea cheltuielilor transferate de la CF Gura Putnei (482). Se creditează cu ocazia închiderii. În registrul jurnal nr.ll sunt evidențiate întrebuințări ale acestui cont.
REGISTRUL-JURNAL NR. 11
Cu ajutorul acestui cont, 628 „Alte cheltuieli executate de terți", se ține evidența altor cheltuieli cu serviciile executate de terți, facturate de aceștia unității. În debitul contului se înregistrează: sumele datorate sau achitate pentru alte servicii executate de terți (401); valoarea cheltuielilor transferate de CF Gura Putnei (482). Creditarea contului intervine în momentul închiderii. Funcțiunea acestui cont este evidențiată de registrul jurnal nr. 12.
REGISTRUL-JURNAL NR. 12
Contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate" ține evidența cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau altor organisme publice. În debitul contului se înregistrează: prorata din TVA deductibilă devenită nedeductibilă (4426); TVA colectată aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal, predate cu titlu gratuit, care depășesc limitele prevăzute de lege, cea aferentă lipsurilor peste normele legale, cea aferentă lipsurilor peste normele legale, precum și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub forma avansului în natură (4427); decontările cu bugetul statului privind impozitele, taxele și vărsămintele asimilate, cum sunt: impozitul pe clădiri și impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, precum și alte impozite și taxe (446); datoriile și vărsămintele de efectuat, către alte organisme publice, potrivit legii (447); valoarea cheltuielilor transferate de la CF G.Putnei (482). La sfărșitul lunii contul se închide prin 121, creditându-se. Funcțiunea acestui cont este evidențiată de registrul jurnal nr.13, împreună cu alte înregistrări aferente.
REGISTRUL-JURNAL NR. 13
641 „Cheltuieli cu salariile personalului" este un cont cu ajutorul căruia se ține evidența cheltuielilor cu salariile personalului direct sau indirect productiv. În debitul contului se înregistrează: valoarea salariilor și altor drepturi cuvenite personalului (421); valoarea cheltuielilor transferate de la CF G.Putnei (482); valoarea drepturilor în natură acordate salariaților conform contractului colectiv de munca (4212). Funcțiunea acestui cont este evidențiată de registrul jurnal nr. 14.
REGISTRUL-JURNAL NR. 14
Contul 645 „Cheltuieli privind asigurările și protecția sociala" este un cont cu ajutorul căruia se ține evidența cheltuielilor privind asigurările și protecția socială. În debitul contului se înregistrează: sumele acordate personalului, potrivit legii pentru protecția socială (423); contribuția unității la asigurările sociale și de sănătate (431); contribuția unității la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj (437); valoarea cheltuielilor transferate de la CF Gura Putnei (482); valoarea a 50% din valoarea abonamentelor pentru deplasarea casă-servici acordată salariaților conform contractului colectiv de muncă (4281); valoarea ajutorului de deces, premii „Ziua femeii" și ,Ziua copilului" și alte drepturi privind protecția socială acordate salariaților conform CCM (531). Funcțiunea acestui cont este evidențiată de registrul jurnal nr.15.
REGISTRUL-JURNAL NR. 15
654 „Pierderi din creanțe și debitori diverși" este un cont care se debitează prin pierderi înregistrate și se creditează cu odata preluarea cheltuielii de contul de profit și pierdere. În anul 2008 Ocolul Silvic Brodina nu a utilizat contul 654.
Cu ajutorul acestui cont, 658 „Alte cheltuieli de exploatare", se ține evidența altor cheltuieli de exploatare. În debitul contului se înregistrează: valoarea lucrărilor executate de terți (401); valoarea de 25% din încasările lunare a masei lemnoase din partizile de produse principale și secundare înregistrată la fondul de conservare și regenerare (482); valoarea de 10% din încasările lunare a masei lemnoase înregistrată la fondul extrabugetar utilizat pentru modernizarea și repararea drumurilor forestiere (482); valoarea lemnului de foc acordat școlilor și grădinițelor sub forma de sponsorizări (345); valoarea de 1% din încasările de masă lemnoasă înregistrată ca fond de mediu (482); valoarea rezultată din casarea proiectelor de investiții nerealizate sau abandonate (231). Funcțiunea acestui cont este evidențiată de registrul jurnal nr. 16, împreună cu alte înregistrări aferente.
2.3. Contabilitatea cheltuielilor financiare
Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor financiare generale, generate de activitatea de trezorerie a unei unități patrimoniale, incluzând: pierderi din creanțe legate de participații, diferențe nefavorabile din vânzarea titlurilor de plasament, diferențe de curs valutar nefavorabile, cheltuieli cu dobânzile plătite, cheltuieli cu sconturile acordate, precum și cheltuieli cu provizioanele pentru riscuri și cheltuieli generate de activitatea financiară, provizioane pentru deprecierea trezoreriei și cheltuieli cu amortizarea primelor privind rambursarea obligațiunilor, se utilizează conturile din grupa 66 „Cheltuieli financiare", a cărei structura de conturi operaționale se prezintă astfel:
663 „Pierderi din creanțe legate de participații";
6641 „Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate";
642 „Pierderi privind investițiile financiare pe termen scurt cedate" ;
665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar";
666 „Cheltuieli privind dobânzile"este un cont a cărui funcțiune este prezentată în registrul jurnal nr. 17, debitul evidențiind dobânzile de plătit.
REGISTRUL-JURNAL NR 17
667 „Cheltuieli privind sconturile acordate";
668 „Alte cheltuieli financiare".
Aceste conturi se debitează cu efectuarea de astfel de cheltuieli și se creditează cu închiderea acestora prin contul de rezultat. Ocolul Silvic Brodina nu înregistrează unele cheltuieli financiare, fiind o filială (fără personalitate juridică) a D.S.Suceava, toate aceste cheltuieli fiind preluate și evidențiate de unitatea mamă.
2.4. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare
Pentru contabilizarea curenta a cheltuielilor extraordinare se utilizeaza contul 671 „Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare" al cărui conținut economic și corespondențe contabile sunt prezentate în continuare. Ocolul Brodina nu are nimic evidențiat în acest cont pe parcursul anului 2008.
681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere" este cont ce are în prim plan regularizarea. Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor de exploatare privind amortizările și provizioanele. În debitul contului se înregistrează: amortizarea imobilizărilor necorporale și corporale (280, 281); valoarea cheltuielilor transferate de la CF Gura Putnei (482). Funcțiunea contului este evidențiată de registrul jurnal nr. 18.
Ocolul Silvic Brodina utilizează metoda de amortizare liniară (1). Aceasta implică următoarele elemente:
– valoarea de intrare a mijlocului fix este de 37 630 lei
– data punerii în funcțiune este de 31.12.2004 ;
– durata de utilizare este de 40 ani .
Valoarea de inventar 37 630
Amortizarea lunară = ––––––––– = –––– =78,40 lei/ lună (1)
DUR 480 luni
Amortizarea pentru anul 2007 = 78,40 lei x 12 luni = 940,8 lei
REGISTRUL-JURNAL NR. 18
686 „Cheltuieli financiare cu amortizarea și ajustările pentru pierdere de valoare"este un cont pe care Ocolul Silvic Brodina nu l-a utilizat în decursul lui 2008.
Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor cu impozitul pe profit și alte impozite reprezentînd prevederi obligatorii către bugetul de stat a unei părți din profiturile și/sau veniturile realizate de agenții economici, calculate în conformitate cu legislația fiscală în vigoare, se utilizează conturile din grupa 69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite". În contabilitatea Ocolului Silvic Brodina, conturile din grupa 69 nu se utilizează deoarece unitatea nu are personalitate juridică și nu întocmește bilanț. Profitul de la sfîrșitul anului se preia de către Direcția Silvică Suceava prin Nota de debitare-creditare.
Periodic, de regulă lunar, dar cel mai tărziu cu ocazia întocmirii situațiilor financiare anuale, conturile de cheltuieli se închid prin preluarea soldului debitor în debitul contului 121
,, Profit și pierdere , prin formula contabilă :
121 „Profit si pierdere"=6xxx „Conturi de cheltuieli"
CAPITOLUL 3
STRUCTURI DE VENITURI EVIDENȚIATE ÎN
CONTABILITATEA UNITĂȚII
3.1. Veniturile generate de activitățile productive și comerciale desfașurate de unitate și gruparea dupa natura acestora
În general, veniturile reprezintă expresia bănească a producției stocate și/sau livrate. Similar cheltuielilor, ele au o mare diversitate, dar totuși pot fi identificate cel puțin patru modalităti principale de formare (aparitie) a 1or: obținerea producției fabricate în cadrul obiectului de activitate al unei firme; livrarea (facturarea) producției fabricate, care constituie momentul tansferului dreptului de proprietate de la producător (vânzător) către client (cumpărător). În acest moment al circuitului economic, evaluarea producției vândute se face în prețuri de vănzare, inclusiv TVA. Venitul producătorului se constituie la nivelul prețului negociat de vânzare, fără TVA ; încasarea unor sume de bani, ca urmare a facturării pe produse, lucrări, prestații și servicii care fac obiectul curent de activitate al firmei, dar pentru care nu s-au înregistrat anterior creanțe față de clienți (cumpărători) ; încorporarea (includerea) în venituri curente ale exercițiului financiar expirabil a unor sume reprezentând venituri care au fost estimate ca probabile în exercițiile financiare anterioare, dar care au devenit certe în exercițiul financiar expirabil.
Pentru contabilizarea curentă a veniturilor, în mod sistematizat, după conținutul și natura lor economică, se utilizează clasa 7, structurată pe grupe de conturi, pe naturi relativ omogene de
venituri. iar în cadrul fiecărei grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice de gradul I și/sau II pentru fiecare element de venit.
Structura reglementară a veniturilor vizează: sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activități curente, cât și câștigurile din orice alte surse; câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate; activitățile curente sunt orice activități desfășurate de o persoana juridica; ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum și activitațile conexe ale acestora; elementele extraordinare sunt cheltuieli rezultate din evenimente sau tranzacții ce sunt clar definite de activitățile curente și care, prin urmare, nu se asteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat, venituri din activități curente regăsite sub diverse denumiri ca: vânzări, comisioane,dobânzi.
Contabilitatea veniturilor se ține pe categorii de venituri, după natura lor, astfel: – venituri din exploatare care cuprind:
a) venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate și serviciilor prestate. Aceste venituri fac obiectul grupei 70 „Cifra de afaceri", grupa din care fac parte următoarele conturi:
– 701 „Venituri din vânzarea produselor finite";
– 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor";
– 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale";
– 704 „Venituri din lucrări executate si servicii prestate";
– 705 „Venituri din studii și cercetări";
– 706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii";
– 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor";
– 708 „Venituri din activităti diverse".
b) venituri din variația stocurilor, reprezentand variația în plus (creștere) sau în minus (reducere) dintre valori. Aceste venituri sunt obiectul grupei 74 „Venituri din subvenții de exploatare", care cuprinde contu1741 „Venituri din subvenții de exploatare".
c) alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanțe recuperate și alte venituri din exploatare și sunt utilizate de grupa 75 „Alte venituri din exploatare", care cuprinde următoarele conturi:
– 754 „Venituri din creanțe reactivate";
– 758 „Alte venituri din exploatare".
– veniturile financiare , care fac obiectul grupei de conturi 76, „Venituri financiare", și care cuprinde următoarele conturi:
– 761 „Venituri din imobilizari financiare";
– 762 „Venituri din investiții financiare pe termen scurt";
– 763 „Venituri din creanțe imobilizate";
– 764 „Venituri din investiții financiare cedate"
– 765 „Venituri din diferențe de curs valutar";
– 766 „Venituri din dobânzi";
– 767 ,,Venituri din sconturi obținute";
– 768 „Alte venituri financiare".
– veniturile extraordinare , fac obiectul grupei de conturi 77 „Venituri extraordinare", care cuprinde contu1 771 „Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele asimilate
O altă categorie de venituri sunt cele din grupa 78 „Venituri din provizioane". Ele se evidențiază distinct în funcție de natura lor.
Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite se efectuează prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se justifică provizioanele constituite, respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila. Din această categorie fac parte următoarele conturi:
– 781 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare";
– 786 „Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare".
Conturile sintetice de venituri și cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, în funcție de necesitățile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii.
3.1.1. Produse care se obțin din îngrijirea, protecția și paza pădurilor
Produsele care au atât ponderea cât și importanța cea mai mare sunt produsele reprezentate de producția lemnoasă. Se obține astfel atât material lemnos utilizat pentru foc cât și în industria lemnului au scopul prelucrării sale și realizării de mobilă sau material utilizat în construcții( scândura, dulapi, placaje, șindrilă, pal, plăci etc.).
Este bine de precizat faptul că periodic se realizează acțiuni de repopulare si reântinerire a pădurilor. Sunt utilizate și deșeurile obținute din prelucrarea lemnului fie pentru foc (rumeguș) sau realizarea altor elemente utile (furnir, pal etc.). Se pot obține și alte produse cum ar fi drojdiile furajere, rășinile, adezivi, lână artificială. Aceste venituri sunt și ele de natura celor din exploatare21.
3.1.2. Natura produselor care se obțin din activitatea „semințe forestiere"
Această activitate pune în valoare semințele obținute de la diferite plante. Prin valorificarea acestor semințe se poate urmări: îmbunătățirea caracteristicilor unor plante și crearea de hibrizi mai valoroși, constituirea de furaje ținând cont de caracteristicile nutritive ale acestora, utilizarea lor de diferite domenii având în vedere caracteristici terapeutice sau științifice (medicină, biologie), obținere de esențe și uleiuri și nu în ultimul rând utilizarea semințelor în vederea obținerii de puieți în solarii sau pe terenuri (ce vor fi folosiți pentru reâmpăduriri). Pe piață se poate obține un preț bun la semințe, astfel se verifică atent calitatea pe loturi a semințelor, completându-se un certificat de proveniență. În urma analizelor se determină puritatea, germinația și potența germinativă. Dacă valoarea este cea care trebuie se eliberează certificat de calitate. Contul utilizat pentru evidențiere este cel de venituri din vânzarea produselor finite22.
—————————————————
21I.Sârbu,N.Ștefan,Resurse forestiere,Editura Universității Al.I.Cuza Iași,1997,pg 23-25
22. V.Giurgiu,Amenajarea pădurilor cu funcții multiple,Editura Ceres București,1988,pg 45-46
3.1.3. Produse din „răchitării"
Aceștia vor fi folosiți în principal pentru repopularea zonelor defrișate sau desțelenite,
pentru plantarea lor în zone amenințate de alunecări, sau din considerente estetice ori de conservare a speciilor. Puieții pot fi de asemenea comercializați (ex. brazi, sau pomii fructiferi) sau plantați în livezi dacă sunt soiuri care produc fructe. 0 altă utilizare este acea de realizare a gardurilor, împletiturilor datorită elasticitații. Conturile care pot interveni sunt cele de venituri din producția de imobilizări corporale și din producția stocată proprie.
3.1.4. Produsele apicole
În categoria produselor apicole intră în primul rând mierea de albine, un produs recomandat de proprietățile sale nutritive, dar și terapeutice putând fi consumată ca atare sau prelucrată sub forma sau în conținutul diferitelor produse sau medicamente. Mierea nu este singurul bun obținut. Astfel sunt valorificate: ceara (utilizată de diferite industrii, lumânări, cosmetică etc.), polenul, lăptișorul de matcă (în cosmetică și medicină), propolisul (la fel ca produsul anterior) nectarul. Deasemenea se pot vinde întocmai stupii populați desigur cu familii de albine.
3.1.5. Venituri din activitatea de vânătoare
Poate după administrarea fondului forestier, vânătoarea ocupă un loc impotant. Silvicultura nu are doar menirea de a proteja numai plantele ci întreg ecosistemul. Așadar un rol important îl are ocrotirea și administrarea fondului de vânătoare. Trebuie avut în vedere faptul că echilibrul natural implică existența și remanența tuturor speciilor.
În activitatea de vânătoare veniturile au caracter periodic (existând perioadele de prohibiție ale animalelor). Ele provin din vânzarea vânatului dacă ne referim la carne sau a produselor auxiliare: blană- piele etc. Trofeele au și ele o importanța deosebită, mai ales prin prisma prestigiului oferit. Se pot organiza și concursuri de vânătoare din urma carora se obțin venituri etc..
3.1.6. Făzănării
Acestea nu fac obiectul de activitate al ocolului dar unitățile care se ocupă cu aceste făzănării obțin venituri din comercializarea cărnii sau produselor auxiliare. Când se dorește, pot fi comercializate păsări vii către unități de profil.
3.1.7. Produsele piscicole
Această activitate conferă posibilitatea valorificării următoarelor produse: pește, icre (utilizate în industria alimentară), făină din oase de pește (ca furaj sau în diferite industrii). Ca și la vânătoare pot fi organizate concursuri și licitații în urma cărora se pot obține venituri. Trofeele sunt și ele importante fiind punct de atracție a pescarilor care vor dori autorizații pentru pescuit. Toate acestea sunt surse de venituri din exploatare.
3.1.8. Produse obținute din activitatea „fructe de pădure, ciuperci
comestibile"
Toate acestea pot fi comercializate ca atare, proaspete, sau pot fi date spre prelucrare și pasteurizare unitaților de profil. Astfel se pot obține sucuri, băuturi alcoolice, compoturi, diferite preparate de natura celor alimentare. Pot fi utilizate (fructele) și pentru obținerea de diferite arome în industria alimentară și cosmetică. Contul de venit utilizat este cel din vânzarea produselor finite.
3.1.9. Alte produse
Alte produse care pot conduce la realizarea de venituri din exploatare sunt: rășina, coaja, furajele, liberul tei, frunze, muguri, flori, semințe (jir, ghinde), plante medicinale și tinctoriale, mușchi de pădure, cetina, fân natural, răchită etc.. Din această categorie fac parte și produse ce nu sunt găsite la noi: latexul, guma, cauciucul, fructele de cola. Conturile utilizate sunt: venituri din producția stocată și din vânzarea produselor finite.
3.2. Purtători de informații privind veniturile din silvicultură
Contabilitatea se carcterizează prin fundamentarea și justificarea tuturor datelor ei pe baza de acte scrise prin care se consemnează tranzacțiile economice în momentul efectuării lor. Potrivit Legii Contabilitații23, orice operațiune patrimonială se consemneaza în momentul efectuării ei printr-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document
justificativ. Acesta angajează răspunderea persoanelor care l-a întocmit, vizat și aprobat, ori înregistrat în contabilitate. Se întocmesc atât pentru operațiile economice care produc modificări ale mijloacelor economice dintr-o unitate patrimonială, căt și pentru a dovedi, la o anumită dată, existența mijloacelor, surselor și a proceselor economice, angajarea și prezența la lucru a personalului, volumul de muncă depus și lucrările efectuate în vederea salarizării lui.
Documentele sunt acte scrise, întocmite în momentul efectuarii operațiilor economice, cu scopul de a dovedi înfăptuirea acestor operații, precum și actele ocazionate de constatarea existențelor patrimoniale și exercitarea funcțiilor organizatorice și administrative ale unităților patrimoniale. Documentele au roluri diferite în cadrul unităților, stabilite în funcție de
—————————
23.Legea Contabilitații nr.82/1991 modificată si completată prin Monitorul Oficial al României nr.953/27oct 2005 art.6
conținutul și destinația lor. Sunt documente care servesc ca bază pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate, documente care nu sunt legate direct de înregistrările contabile (documentele cumulative) iar altele care nu au nici o legătură cu operațiunile contabile ci sunt utilizate pentru
necesități organizatorice administrative. Prin intermediul documentelor, contabilitatea cuprinde întreaga activitate și anume: existența, mișcarea și modificarea mijloacelor economice și a surselor lor, întregul circuit economic, rezultatele finale ale activității desfășurate.
Înregistrarea operațiilor economice și financiare în conturi se face după consemnarea prealabilă a acestora în documente corespunzătoare operațiilor respective. După întocmire documentele justificative se supun verificării și prelucrării care constau în: verificarea formei prin care se urmărește dacă au fost completate cu toate datele obligatorii din formular, dacă ele corespund cu cele din anexe, dacă exista semnăturile necesare și s-au întocmit în numărul de exemplare prevăzut; verificarea aritmetică prin care se urmărește dacă sunt bine făcute calculele aritmetice; verificarea de fond presupune urmărirea legalității, necesității, realității, oportunității și economicității operațiilor economice și financiare pentru care s-au întocmit.
În contabilitate, înregistrarea documentelor se face în ordine cronologică în funcție de data întocmirii sau intrare în unitate și sistematic în registrele deschise pe conturi sintetice și analitice. Elementele pe care trebuie să le cuprindă un document sunt: denumirea documentului (factura, chitanța, etc), denumirea și adresa unității sau organizației care a întocmit documentul, indicarea părților care au contribuit la efectuarea operațiilor, conținutul operației economice sau financiare și justificarea ei, etaloanele în care se exprima obiectul operației în funcție de natura lui, semnăturile persoanelor care răspund de legalitatea operației consemnate în document și realitatea ei.
Multitudinea de operații economice și financiare ce au loc la nivelul ocolului necesită folosirea unui număr mare de documente clasificate în două mari categorii: documente comune contabilității și documente speciale utilizate în activitatea de silvicultură. Criteriile după care se clasifică aceste documente pot fi:
• după funcția pe care o îndeplinesc în lucrările de calcul și de evidentă, pot fi: documente de dispozitie, prin care se dă ordinul sau aprobarea de a se executa o anumită operație economică sau financiară (comanda, dispoziția de livrare); documente de execuție, în care se consemnează operațiile economice și financiare efectuate și care stau la baza înregistrărilor contabile (factura, chitanța); documente combinate, care cuprind atât dispoziția de a se executa o operație economică cât și confirmarea execuției ei (bonul de consum);
• după numărul operațiilor pe care le cuprind: documente singulare, care cuprind o singură operație economică sau financiară; documente cumulative, care cuprind mai multe operații de același fel (centralizatorul bonurilor de consum) ;
• după circuitul lor, se divid în: documente interne, care se întocmesc în cadrul unității și circulă numai în interiorul ei (note de contabilitate, bonuri de consum pentru materiale); documente externe care justifică raporturile economice cu alte unități sau persoane (facturile furnizorilor, extrasele de cont ale băncilor) ;
• după sfera de aplicare, pot fi: documente generale sau comune, folosite de toate unitățile patrimoniale; documente specifice, utilizate în activitatea de silvicultură(avizul de însoțire pentru materiale lemnoase, tip RNP, avizul de însotire a mărfurilor, factura fiscală pentru materiale lemnoase. factura fiscală pentru alte materiale, autorizații de vânătoare, foi parcurs marfă, foi parcurs persoane, boniere de vânzare a materialelor lemnoase);
• după natura operațiilor economice pe care le consemnează, se împart în: documentele privind activitatea financiar-contabilă (documente privind imobilizările corporale, necorporale și frnanciare, vânzările și trezoreria); documente pentru alte activiăti;
• după forma de prezentare, pot fi: documente tipizate, care se întocmesc pe formulare tip, strict determinate; documente netipizate, care se întocmesc pe formulare specifice activității de silvicultura sau se improvizează în funcție de necesități.
Antenele prin care se ia cunoștință în contabilitate cu operatiile economice întreprinse sunt documentele. Întemeierea înregistrărilor în contabilitate pe baza unor acte scrise întocmite la locul și în momentul în care se produc operațiile contabilizate fac din ele documente justificative ale acestor reflectări. În acest sens documentul justificativ poate fi definit ca actul scris întocmit pentru consemnarea la origine a operațiilor contabilizabile servind ca dovadă a înfăptuirii acestora. Pentru reflectarea contabilității veniturilor și cheltuielilor principalele documente justificative sunt descrise în continuare.
Chitanța este un formular cu regim special de tipărire , înscriere și numerotare. Se tipărește în carnete cu câte 100 de file. Ea servește ca: document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unității; document justificativ de înregistrare în registrul de casă și în contabilitate. Se întocmește în două exemplare, pentru fiecare suma încasată, de către casierul unității și se semnează de acesta pentru primirea sumei. Chitanța circulă la depunător (exemplarul 1, cu ștampila unității). Exemplarul 2 rămâne în carnet, fiind folosit ca document de verificare a operațiunilor efectuate în regim de casă. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, după utilizarea completă a carnetului (exemplarul 2).
Factura fiscală este un formular cu regim special de tipărire, înscriere și de numerotare. Se tipărește în blocuri cu câte 150 de file, formate din 5O de seturi cu câte 3 file în culori diferite: albastru-exemplarul 1, roșu- exemplarul 2, verde- exemplarul 3. În contabilitatea ocolului se disting doua tipuri de facturi fiscale și anume: facturi fiscale pentru materiale lemnoase, utilizate numai pentru facturarea masei lemnoase licitată de agenții economici și masa lemnoasa licitată la drum auto; facturi fiscale pentru operațiuni diverse, utilizate pentru facturarea celorlalte produse și servicii executate de ocol către agenții economici cu care are relații de afaceri și anume: penalități pentru neexploatare în termen a masei lemnoase, prejudicii evitabile sau inevitabile, servicii de administrare în regim silvic a pădurilor particulare.
Factura serveste ca: document pe baza căruia se întocmește instrumentul de decontare a produselor și mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate; document de însoțire a mărfii pe timpul transportului; document de încarcare în gestiunea primitorului; document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și a cumpărătorului.
Se întocmește manual în trei exemplare, la livrarea produselor și a mărfurilor, la executarea lucrărilor și la prestarea serviciilor, de către compartimentul desfacere sau alt compartiment desemnat pe baza dispoziției de livrare, a avizului de însoțire a mărfii sau a altor documente tipizate care atesta executarea lucrărilor și prestarea serviciilor și se semnează de compartimentul emitent. Factura circulă atăt la furnizor cât și la client. La furnizor circulă la compartimentul în care se efectuează operațiunea de control financiar preventiv pentru acordarea vizei (toate exemplarele), viza de control financiar se acordă numai pe exemplarul 3; la persoanele autorizate să dispună încasări în contul de la bancă al unității; la compartimentul desfacere și la compartimentul financiar -contabil. La cumpărător circulă la compartimentul aprovizionare; la compartimentul care efectuează operațiunea de control financiar preventiv pentru acordarea vizei și la compartimentul financiar contabil. Se arhiveaza la furnizor la compartimentul desfacere (exemplarul 2), la compartimentul financiar contabil (exemplarul 3) și la cumpărător la compartimentul financiar contabil (exemplarul 1).
Cota T.V.A..19%
Jurnal pentru vânzări este format X4, tipărit pe ambele fețe, în carnete de 100 de file. El servește ca: jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii; document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată; document de control al unei operații înregistrate în contabilitate.
Jurnalul pentru vânzări se întocmește într-un singur exemplar, având paginile numerotate, în care se înregistrează zilnic sau lunar, dupa caz, fără ștersături și spații libere, elemente necesare pentru determinarea corectă a T.V.A. colectată datorată. Acest jurnal se completează la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate comune și specifice (facturi sau documente înlocuitoare) privind vânzările de valori materiale sau prestări de servicii, precum și pe baza Borderoului de vânzare (încasare) din ziua operațiunii. Jurnalul pentru vânzări circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor înscrise în conturi și a respectării dispozițiilor legale referitoare la taxa pe valoare adaugată. Se arhiveaza la compartimentul financiar -contabil.
Aviz de însoțire a mărfii este un formular special de tipărire, înscriere și numerotare. El este tipărit în blocuri cu câte 150 de file, formate din 50 de seturi a câte trei file, în culori diferite albastru, exemplarul 1, roșu-exemplarul 2, verde-exemplarul 3.
Servește ca: document de însoțire a mărfii pe timpul transportului; document ce stă la baza întocmirii facturii; dispoziție de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispensate teritorial, ale aceleași unități; document de primire în gestiunea cumparătorului sau în gestiunea primitoare din cadrul aceleiași unități în cazul transferului.
Se întocmește în trei exemplare de către unitățile care au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale, făcându-se mențiunea „urmează factura". Ea se emite pe măsura livrării de către compartimentul desfacere, care se semnează pentru întocmire. În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleași unități patrimoniale dispersate teritorial, avizul de însoțire a mărfii va purta mențiunea „Fără factură". Pe avizul de însotire a mărfii, emis pentru valorile materiale trimise pentru prelucrare la terți sau pentru vânzare în regim de consignație, se face mențiunea „Pentru prelucrare la terți" sau „Pentru vânzare în regim de consignație’’, după caz. . În celelalte situații decât cele prevăzute se face mențiunea cauzei pentru care s-a întocmit avizul de însoțire a mărfii și nu factura.
Avizul de însoțire a mărfii circulă atât la furnizor cât și la cumpărător. La furnizor exemplarul 1 circulă la delegatul unității care face transportul sau al clientului pentru semnare de primire; exemplarele 2 și 3, la compartimentul desfacere pentru înregistrarea cantităților livrate pentru întocmirea facturii; iar exemplarul 3 la compartimentul financiar-contabil, atașat la factură. La cumpărător, exemplarul 1 circulă la magazie pentru încărcarea în gestiune a produselor, mărfurilor sau altor valori materiale primite; la compartimentul aprovizionare, pentru înregistrarea cantităților aprovizionate în evidența acestuia și la compartimentul financiar – contabil, pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică și analitică, atașat la factură.
Avizul de însotire a mărfii se arhivează la furnizor în cadrul compartimentului desfacere (exemplarul 2) și în compartimentul financiar-contabil, atașat la exemplarul 3 al facturii (exemplarul 3); iar la cumpărător în cadrul compartimentului financiar-contabil, atașat la exemplarul 1 al facturii (exemplarul 1).
Jurnal pentru cumpărări este tipărit în format X4, tipărit pe ambele fețe, în carnete a 50 și 100 de file. El servește ca: jumal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii; document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adaugată deductibilă; document de control al unor operații înregistrate în contabilitate.
Se întocmește într-un singur exemplar, având pagini la numerotare, în care se înregistrează zilnic, fără ștersături și spații libere, elementele necesare pentru determinarea corectă a taxei pe valoarea adaugată deductibilă. Se întocmește un jurnal separat pentru cumpărări de bunuri și servicii pentru nevoile firmei și, separat, pentru cumpărări de bunuri (mărfuri) care se vând ca atare. Acest jurnal se completează la compartimentul financiar – contabil pe baza documentelor tipizate privind cumpărările de valori materiale sau de prestări servicii. Jurnalul pentru cumpărări circulă la compartimentul financiar – contabil pentru verificarea sumelor înscrise în conturi și a respectării dispozițiilor legale referitoare la taxa pe valoarea adaugată. El se arhivează la compartimentul firanciar – contabil.
Fișa de cont analitic pentru cheltuieli efective se tipărește în format A3, pe ambele fețe, în foi volante pe carton. Ea servește ca: document de înregistrare în contabilitatea de gestiune a costurilor efective pe comenzi, produse sau semifabricate, obiect de construcții, lucrare de întreținere și reparații și altele; document pentru determinarea costurilor efective pe unitatea de calculație. Se întocmește într-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil, pentru fiecare comandă, produs sau semifabricat, obiect de construcții, lucrare de întreținere și reparații. Se completează la începutul anului pe baza soldurilor de la sfârșitul anului precedent, iar în cursul anului, pe baza documentelor justificative referitoare la consumul de materiale, plata salariilor pentru munca prestată, a cheltuielilor indirecte și alte cheltuieli efectuate potrivit dispozitiilor legale. La sfârșitul fiecarei luni se totalizează sumele înregistrate, în vederea întocmirii balanței de verificare a operațiilor înregistrate. Fiind un document de înregistrare contabilă, el nu circulă; se arhivează la compartimentul financiar – contabil.
Fișa de cont analitic pentru cheltuieli indirecte de producție se tiparește în format A4 pe ambele fețe, în foi volante. Servește ca document de înregistrare în contabilitatea de gestiune a cheltuielilor comune ale secției, cheltuielilor generale de administrație, pe secții și pe feluri de cheltuieli, după natura lor, conform prevederilor art.96 și 97 din Regulamentul privind aplicarea Legii contabilitații, a cheltuielilor de desfacere (la intern); cheltuielilor de circulație (cheltuieli de desfacere a produselor la export); cheltuielilor cu activitatea de „service" în perioada de grație, după caz. Ea se întocmeste într-un exemplar, separat pentru fiecare cont sintetic de cheltuieli.
În cazul când numărul coloanelor fișei este insuficient pentru reflectarea tuturor conturilor analitice ale contului de cheltuieli respectiv, se deschid două sau mai multe fișe, după caz. Se completează pe baza documentelor justificative referitoare la operațiile intervenite. La sfarșitul fiecărei luni, se totalizeaza rulajele, în vederea întocmirii balanței analitice de verificare a operațiilor înregistrate în contabilitatea de gestiune.
Fiind un document de înregistrare contabilă, el nu circulă; se arhivează la compartimentul financiar -contabil.
Registrul inventar se tiparește în format A4 pe una sau ambele fețe, prezentat sub forma de registru a 100 de file. El servește ca: document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii patrimoniului; probă în litigii. Se întocmește de către regiile autonome, societățile comerciale, instituțiile pubice, unitățile cooperatiste, asociațiile și celelalte persoane juridice, precum și persoanele fizice care au calitatea de comerciant, într-un singur exemplar, după ce a fost numerotat, înșiruit, parafat și înregistrat la organul fiscal teritorial. Se întocmește la începutul activității, sfărșitul exercitiului financiar sau cu ocazia încetării activității, fără ștersături și fără spații libere, pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere și procesele – verbale de inventariere a elementelor patrimoniale prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi.
El se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărei poziții cuprinse în toate conturile din bilanț. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în Registrul- inventar se înregistrează soldurile evidențiate în listele de inventariere actualizate cu valoarea intrărilor și ieșirilor până la data închiderii exercițiului. În cazul încetării activității, Registrul- inventar se completează cu valoarea elementelor patrimoniale inventariate faptic la acea dată. În cazul în care o unitate patrimonială are subunități dispensate teritorial și care conduc contabilitatea până la balanța de verificare, Registrul jurnal se va conduce de către subunități în condițiile înregistrării acestuia la organul fiscal teritorial de care aparțin. Acest registru se parafează de către organul fiscal teritorial la încetarea activității unității, precum și în cazul epuizării filelor și deschiderii unui nou registru.
Fiind un document de înregistrare contabilă, el nu circulă; se arhiveaza la compartimentul financiar – contabil, împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.
Nota de recepție și constatare de diferențe se tipărește pe format A4, X4 pe ambele fețe, în blocuri de 150 file. Servește ca: document pentru recepția bunurilor aprovizionate; document justificativ pentru încărcare în gestiune; act de probă în litigiile cu carăușii și furnizorii, pentru diferențele constatate la recepție; document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se folosește ca document distinct de recepție în cazul: bunurilor materiale cuprinse într-o factură sau aviz de însoțire a mărfii, care fac parte din gestiuni diferite; bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau păstrare; bunurilor materiale procurate de la persoane fizice; bunurilor materiale care sosesc neînsoțite de documentele de livrare; bunurilor materiale care reprezintă diferențe de preț; mărfurilor intrate în gestiune la care evidența se ține la preț de vânzare cu amanuntul sau en gros. În cazurile mentionate anterior, precum și pentru materialele nestocate a căror valoare se înregistrează direct pe cheltuieli, recepția și încărcarea în gestiune se fac pe baza documentului de livrare care însoțește transportul (factura, avizul de însoțire a mărfii etc).
Se întocmește în două exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare sau în unitatea cu amănuntul, după caz, pe măsura efectuării recepției. În situația în care la recepție se constată diferențe, Nota de recepție și constatare de diferențe se întocmește în trei exemplare de către comisia de recepție legal constituită. În cazul în care bunurile materiale sosesc în tranșe, se întocmește câte un formular pentru fiecare tranșă, care se anexează apoi la factura sau avizul de însoțire a mărfii. Datele de pe verso formularului nu se completează decât atunci când se constată diferențe la recepție.
Nota de recepție și constatare de diferențe circulă la gestiune, pentru încadrarea în gestiune a bunurilor materiale recepționate (toate exemplarele); la compartimentul financiar-contabil, pentru întocmirea formularelor privind lichiditatea diferențelor constatate (toate exemplarele), precum și pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică și analitică, atasată la documentele de livrare; la unitatea furnizoare (exemplarul 2) și la unitatea de transport (exemplarul 3), pentru comunicarea lipsurilor stabilite. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
Bon de consum (colectiv) se tipărește în format A4 pe ambele fețe, în blocuri a 100 de file. Servește ca: document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv a mai multor materiale, după caz; document justificativ de scădere din gestiune; document justificativ de înregistrare în evidență. Se întocmește în doua exemplare, pe măsura lansării, respectiv eliberării materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectuează lansarea, pe baza programului de producție și a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unității, care solicită materiale pentru a fi consumate. Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condițiile utilizării tehnicii de calcul. Bonul de consum (colectiv), în principiu, se întocmește pe formulare separate pentru materialele din cadrul aceluiași cont de materiale, loc de depozitare și de consum. În cazul în care materialul solicitat lipsește din depozit, se procedează în felul următor: în cazul bonului de consum se completează spațiul următor cu denumirea materialului înlocuitor, după ce , în prealabil, pe verso formularului se obțin semnăturile persoanelor autorizate să aprobe folosirea altor materiale decât cele prevăzute în consumurile normate; în cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului înlocuit și se semnează de aprobare a înlocuirii, în dreptul rândului respectiv. Dacă operațiile de predare – primire a materialelor nu pot fi suspendate în timpul inventarierii magaziei de materiale, comisia de inventariere trebuie să înscrie pe documentul respectiv mențiunea "predat în timpul inventarierii".
Aceste documente circulă la persoanele autorizate să semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare); la persoanele autorizate sa aprobe folosirea altor materiale, în cazul materialelor înlocuitoare la unitățile economice; la magazia de materiale pentru eliberarea cantităților prevăzute, semnându-se de predare de către gestionar și de primire de către delegatul care primește materialele (ambele exemplare); la compartimentul financiar – contabil pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea analitică (ambele exemplare). La unitățile economice, exemplarul 1 circulă la contabilitatea materialelor, ca document de scădere din gestiune, iar exemplarul 2 servește la înregistrarea în contabilitate a costurilor. La instituțiile publice, exemplarul 2 rămîne la emitent. Bonurile de consum se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
Fișa de magazie se tipărește în format A5 si 1/12 X pe ambele fețe, în foi volante, pe carton. Ea servește ca: document de evidența la locul de depozitare a întrărilor, și stocurilor de valori materiale, cu una sau două unități de măsura, după caz; document de contabilitate analitică în cadrul metodei operativ-contabile (pe solduri); sursa de informații pentru controlul operativ curent și contabil al stocurilor de valori materiale.Se întocmește într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material. Se ține la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică. Pentru valorile materiale primite spre prelucrare de la terți sau în custodie se întocmesc fișe distincte care se țin separat de cele ale valorilor materiale proprii. În scopul ținerii corecte a evidenței la magazie, persoanele desemnate de la compartimentul financiar-contabil verifică inopinat cel puțin o dată pe lună, modul cum se fac înregistrările în fișele de magazie. Înregistrarile în fișele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili dupa fiecare operație înregistrata și obligatoriu zilnic. Fiind un document de înregistrare contabilă, el nu circulă; se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
Registrul-jurnal face parte din categoria documentelor contabile în care se înregistrează, prin articole contabile, operațiunile patrimoniale înordine cronologică după data întocmirii documentelor sau a intrării lor în unitate. În funcție de specificul activității, se poate opta pentru un registru jurnal auxiliar și anume: pentru aprovizionări, pentru vânzări, pentru trezorerie și alte operații.
Registrul Cartea-mare este un document contabil prin intemediul căruia se înscriu lunar, direct sau prin regruparea pe conturi corespondente, înregistrările care s-au efectuat în registrul jurnal. Acest registru stabilește situația fiecarui cont cu datele privind soldul inițial, rulajele debitoare, rulajele creditoare, soldul final și stă la baza întocmirii balanței de verificare prin intermediul căreia se valideaza corectitudinea aritmetica a înregistrarilor efectuate pe parcursul unei perioade.
3.3. Contabilitatea veniturilor din exploatare
Principalele categorii de conturi de venituri utilizate la ocolul silvic Brodina sunt prezentate în cele ce urmează.
701 „Venituri din vânzarea produselor finite" este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ține evidența vâzărilor de produse finite, animale și păsări etc. În creditul acestui cont se înregistrează: prețul de vânzare al produselor finite vândute clienților (411); valoarea masei lemnoase încasate de la populație prin casieria ocolului (531); încasări efectuate prin Direcția Silvică Suceava, avizate către ocol (482); valoarea materialului lemnos acordat salariaților. La sfârșitul lunii contul se închide prin contul de rezultate 121. Funcțiunea contului este evidențiată de registrul jurnal nr.19.
REGISTRUL –JURNAL NR. 19
702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor", 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale"sunt conturi pe care ocolul silvic Brodina nu le înregistrează neavând operațiuni pe parcursul lui 2008 cu aceste conturi.
Contul 704 „Venituri din lucrări executate și servicii prestate" ține evidența veniturilor din lucrări executate și servicii prestate de către unitate altor terți. În creditul acestui cont se înregistrează: tarifele lucrărilor executate și serviciile prestate, facturate clienților (411).La sfășitul lunii contul se închide prin corespondență cu 121. Funcțiunea contului este evidențiată de registrul jurnal nr.20.
REGISTRUL –JURNAL NR.20
Conturile 705 „Venituri din studii și cercetări", 706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii", 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor" se crediteaza cu încasarea sau evidențierea acestor tipuri de venituri. Nu s-au utilizat conturile mai sus menționate pe parcursul lui 2008.
708 „Venituri din activități diverse" este un cont cu ajutorul căruia se ține evidența veniturilor din activități diverse cum sunt: comisioane, servicii prestate în interesul personalului, punerea la dispoziția terților a personalului unității, venituri din valorificarea ambalajelor, precum și alte venituri realizate din relațiile cu terții. În creditul acestui cont se înregistrează: sumele facturate clienților, reprezentând venituri din activități diverse (411); sumele datorate de personal, reprezentând consumuri efectuate pentru acestea și care se fac venituri ale unității (428); sumele încasate de la terți, reprezentând venituri din activități diverse (512, 531). Funcțiunea contului este evidențiată de registrul jurnal nr.21.
REGISTRUL-JURNAL NR. 21
711 „Variația stocurilor" este un cont care se utilizează pentru contabilizarea curenta a veniturilor din variația stocurilor ale productiei fabricate (produse finite, semifabricate, produse reziduale, producția în curs de execuție), reprezentând costul efectiv de productie (uneori compus din costul prestabilit"± diferențele de preț dintre costurile prestabilite și cele efective). Prin Normele Metodologice de Utilizare a Conturilor Contabile sunt reglementate conținutul economic și corespondențele contabile ale contului 711 „Variația stocurilor", aspecte prezentate în continuare. Cu ajutorul acestui cont se ține evidența costului de producție al producției stocate, precum și variația acesteia. În creditul acestui cont se înregistrează: la sfărșitul perioadei (lunar), costul produselor, lucrărilor și serviciilor în curs de execuție (331); costul de producție sau costul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite și produselor obținute, la finele perioadei, precum și diferențe între prețul prestabilit și costul de producție (345). În debitul acestui cont se înregistrează: reluarea produselor, lucrărilor șiserviciilor în curs de execuție, la începutul perioadei (331); costul de producție sau prețul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale ( 345). Putem spune că acest cont se creditează în momentul „stocării" (obținerii produselor fabricate) și se debitează înmomentul „destocării" (livrării) acestora, soldul său reprezentând variația stocului de produse fabricate. Funcțiunea contului este evidențiată de registrul jurnal nr.22.
REGISTRUL-JURNAL NR. 22
Conturile 721 „Venituri din producția de imobilizări necorporale"și 722 „Venituri din producția de imobilizări corporale" nu au fost utilizate de unitate pe parcursul anului 2008.
741 „Venituri din subvenții de exploatare" este un cont cu ajutorul căruia se ține evidența subvențiilor și împrumuturilor nerambursabile cuvenite persoanei juridice în schimbul respectării anumitor conditii referitoare la activitatea de exploatare a acesteia. În creditul acestui cont se înregistrează: în contabilitatea întreprinderilor care aplică reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE și cu IAS-urile, aprobate, contul 741 se detaliază în următoarele conturi de gradul II: 74161 „Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare", în care este inclus fondul de conservare și regenerare consumat pentru lucrări de împăduriri și regenerări; 74162 ..Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare", în care este inclus fondul de conservare și regenerare consumat pentru pădurile cu funcții de protecție, pădurile de grupa a-I-a². Funcțiunea contului este evidențiată de registrul jurnal nr.23.
REGISTRUL JURNAL NR. 23
3.4. Venituri din autorizații de vânătoare, pescuit și alte taxe asemănătoare
Aceste venituri sunt specifice activității, așadar vor intra în cadrul veniturilor de exploatare, sub incidența conturilor aferene de venituri din exploatare. Aceste venituri au valori diferite în funcție de tipul de autorizație (vânătoare, pescuit etc.) și perioada pe care se obține pornind de la 50 000 și ajungând până la peste 3 000 000. 0 multitudine de activități sunt periodice de unde și caracterul sezonier al veniturilor. În general acest caracter este conferit de momentele de prohibiție ale viețuitoarelor sălbatice.
3.5. Venitul din arendarea terenurilor, chirii și pază
Este la fel o componentă a veniturilor de exploatare. Unitatea poate pune la dispoziție o serie de terenuri în special unor persoane juridice (în general firme agricole) pe baza de contract prin care ocolul silvic poate obține ca re de venit de exploatare putandu-se inchiria contra cost cladiri dar și terenuri. munerare atât bani cât și produse (furaje) utilizate în alte activități. Chiriile constituie și ele o sursă de venit de exploatare putându-se închiria contra cost clădiri dar și terenuri.
——————————
24. Legea nr.1/2000 , Codul Silvic
3.6. Contabilitatea veniturilor pentru pășunat
Dat fiind caracterul activității și anume acela de a administra spațiile aflate sub jurisdicția sa (păduri și pășuni) ocolul poate pune la dispoziție pe bază de autorizație aceste spații contra cost. Și aceste venituri intră în categoria veniturilor din exploatare. Înregistrările au în prim plan debitori și respectiv conturile de venit aferente.
3.7. Contabilitatea altor venituri din exploatare
Pentru contabilizarea curentă a veniturilor realizate din alte surse decât cele nominalizate prin conturi distincte se utilizează conturile din grupa 75 „Alte venituri din exploatare" a cărei structura de conturi operaționale este prezentată în continuare.
754 „Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși"este un cont care se creditează cu elementele de natura creanțelor care devin active,adică exista posibilitatea încasării lor,după ce în prealabil erau incerte. Nu s-a utilizat acest cont în contabilitatea ocolului pe 2008.
Contul 758 „Alte venituri din exploatare" ține evidența veniturilor din exploatare altele decât cele prezentate mai sus. În creditul acestui cont se înregistrează: valoarea penalităților și a despăgubirilor încasate prin bancă sau prin casierie (512,531); valoarea amenzilor, despăgubirilor și penalităților încasate prin Directia Silvică Suceava și avizate către ocol (482); sumele rezultate din amortizarea mijloacelor fixe constatate plus la inventar (131); valoarea angajamentelor de plată reprezentând debite din delicte silvice pentru care nu s-au găsit făptuitorii și imputate personalului silvic (4282); valoarea prejudiciilor de exploatare facturate clienților și a penalităților de 0.3% pentru neplata în termen a masei lemnoase eșalonate și de 8 % calculat la sfârșitul anului pentru stocul de masă lemnoasă neexploatat în termen conform contractelor încheiate cu DS Suceava (4111); valoarea debitelor rezultate din lipsuri constatate la inventar 4282). Funcțiunea contului este evidențiată de registrul jurnal nr.24.
REGISTRUL-JURNAL NR. 24
3.8. Contabilitatea veniturilor financiare
Pentru contabilizarea veniturilor financiare generate de activitatea de trezorerie a unității patrimoniale, incluzând: venituri din dividende aferente participatiilor la capitalul altor societăți comerciale, veniturile din dobânzile de încasat și/sau încasate aferente altor imobilizări financiare și/sau creanțe imobilizate, diferențe favorabile din vânzarea titlurilor de plasament, diferențe favorabile de curs valutar, venituri din dobânzi încasate și din sconturile obținute etc., se utilizează conturile din grupa 76 „Venituri financiare" a cărei structură de conturi operaționale este prezentată în continuare:
761 „Venituri din imobilizări financiare";
762 „Venituri din investiții financiare pe termen scurt";
763 „Venituri din creanțe imobilizate";
7641 „Venituri din imobilizări financiare cedate";
7642 „Venituri din investiții financiare pe termen scurt cedate";
765 „Venituri din diferente de curs valutar".
Aceste conturi se creditează cu valori încasate sau de încasat aferente fiecarui element (descris de venit : imobilizare, valută, creanță). Conturile menționate mai sus nu s-au utilizat în contabilitatea ocolului pe 2008.
Contul 766 „Venituri din dobânzi" ține evidența veniturilor financiare din dobânzile cuvenite pentru disponibilitățile din conturile bancare (inclusiv cele pentru investiții), pentru împrumuturile acordate sau livrările pe credit. În creditul acestui cont se înregistrează: dobînzile primite, aferente disponibilităților aflate în conturile curente (512). Funcțiunea contului este evidențiată de registrul jurnal nr.25.
REGISTRUL-JURNAL NR. 25
767 „Venituri din sconturi obținute", 768 „Alte venituri financiare"sunt conturi care se creditează cu obținerea de sconturi și alte venituri financiare. Nu s-au utilizat aceste conturi pe parcursul lui 2008.
3.9. Contabilitatea veniturilor extraordinare
Pentru contabilizarea curentă a veniturilor din elemente extraordinare, prin planurile de conturi aprobate prin OMFP nr.306/2002 și nr.94/2001 s-a instituit contul 771 „Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare" al cărui conținut economic și corespondente contabile reglementate prin Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin OMFP nr.306/2002 sunt prezentate în continuare. În contabilitatea Ocolului Silvic Brodina nu se utilizează acest cont.
Cu ajutorul acestui cont, 781 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare", se ține evidența veniturilor din diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli, pentru deprecierea imobilizărilor corporale și necorporale, pentru deprecierea activelor circulante. În creditul acestui cont se înregistrează: sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea creanțelor-clienti (491, 496). Funcțiunea contului este evidențiată în registrul jurnal nr. 26.
REGISTRUL-JURNAL NR. 26
Acest cont, 785 „Venituri din fondul comercial negativ", s-a instituit prin reglementarile contabile aprobate prin OMFP nr.94/2001 pentru a facilita aplicarea IAS 22 „Combinări de întreprinderi", respectiv a ipotezei în care din „achiziția unei afaceri" rezultă o diferență negativa între valoarea justa a activelor și datoriilor identificabile (mai mare) și costul de achiziție (mai mic), înregistrată în contul 2075 „Fond comercial negativ". Fondul comercial negativ (potrivit IAS 22) trebuie recunoscut ca venit, în mod sistematic, pe toata durata de viață rămasă a activelor amortizabile25. Această recunoaștere se înregistrează prin formula contabilă:
2075 „Fond comercial negativ"= 7815 „Venit din fondul comercial negativ"
786 „Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare". Nu s-a utilizat acest cont care se creditează cu diminuarea sau anularea unor astfel de provizioane.
Periodic, de regula lunar, dar cel mai târziu cu ocazia întocmirii situațiilor financiare anuale, conturile de venituri se închid prin preluarea soldului lor creditor în creditul contului 121 Profit și pierdere ", prin formula contabilă.
7xxx „Conturi de venituri" = 121 „Profit și pierdere"
3.10. Contabilitatea rezultatului din exploatare-conceptul de rezultat și structura acestuia
Rezultatul reprezintă soldul veniturilor și cheltuielilor care modifică valoarea unui patrimoniu într-o perioadă dată. Rezultatul este un indicator care exprimă performanța financiară a unei unități și se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului financiar. Periodicitatea și autonomia exercițiului impun necesitatea unei informări continue și la termen cu privire la situația înregistrată la sfârșitul fiecărui exercițiu. Perioada, în general cea anuală, care delimitează cadrul măsurării veniturilor, cheltuielilor și al rezultatului net se numește exercițiu contabil.
Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie, cu excepția primului an de activitate, când acesta începe la data înființării, respectiv a înmatriculării, potrivit legii, la oficiul registrului comerțului.
Rezultatul exercițiului se stabilește cumulat de la începutul exercițiului financiar. În acest sens, conturile de venituri și cheltuieli se închid, soldul lor devenind zero. Determinarea lunară a rezultatului este stabilită din rațiuni fiscale. Rezultatul definitiv al exercițiului financiar se stabilește la închiderea acestuia.
Rezultatele financiare sintetizează eficiența cu care s-a desfășurat întreaga activitate economică a întreprinderii în timpul exercițiului financiar. El se concretizează în profit sau pierdere. Profitul sau rezultatul pozitiv, reprezintă excedentul veniturilor față de cheltuieli sau reprezintă sursa proprie de finanțare a activelor create ca excedent al veniturilor față de cheltuieli. Pierderea (rezultatul negativ) exprimă mărimea bunurilor consumate în activitatea întreprinderii care nu a putut fi acoperită din veniturile proprii.
Rezultatul contabil se circumscrie unei entități economice, măsurând rezultatele activității desfășurate post factum. El rezultă periodic ca un surplus din ciclu economic al unei entități, proces în care costurile neexpirate sunt reportate în viitor, determinându-se averea netă, iar cele expirate se includ în mărimea rezultatului. Prin modul său de calcul, rezultatul contabil este orientat spre trecut, servind ca măsură a progresului înregistrat de o entitate economică în decursul unei perioade de timp trecute26.
Alte utilizări ale rezultatului contabil sunt următoarele: ghid al politicii de dividende și de acumulare a entității; mijloc de predicție a rezultatelor viitoare ale unei entități, cu scopul de a lua decizii de investiție sau dezinvestiție; mijloc de evaluare a calității managementului unei entități; mijloc de evaluare a valorii deciziilor luate de alte grupuri legate de entitatea în cauză;
instrument managerial într-o serie de domenii din interiorul sau din afara entității.
În structura rezultatului exercițiului se cuprind: rezultatul curent, rezultatul extraordinar și impozitul pe profit.
Rezultatul curent al exercițiului este format din rezultatul exploatării, la care se adaugă rezultatul financiar. El poate fi calculat înainte și după impozitare.
Rezultatul din exploatare reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile legate de exploatare, iar rezultatul financiar se calculează ca diferență între veniturile financiare și cheltuielile financiare.
———————————————————————
26.Toma,C.,DumitreanE.,E.Berheci,I.Haliga.,Contabilitate financiarăIEd.Universității,,AlI.Cuza’’ Iași,2005 pg 117
Rezultatul extraordinar al exercițiului se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile extraordinare, obținute ca urmare a unor operațiuni care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a întreprinderii.
Impozitul pe profit reprezintă pentru agentul economic o cheltuială de natură fiscală, care se are în vedere la determinarea profitului brut.
Reflectarea în contabilitate a operațiunilor privind rezultatul din exploatare
Obiectul contabilității rezultatelor îl constituie înregistrarea fluxurilor care modifică (pozitiv sau negativ) avuția sau bogăția unei întreprinderi. Pe ansamblul, variația acestei bogății este reflectată de rezultatul contabil sau financiar. Astfel, rezultatul este considerat ca variație a bogăției întreprinderii determinată de activitatea sa în timpul unui exercițiu.
3.10.1 Determinarea rezultatului din exploatare
Stabilirea rezultatului exercițiului constă în închiderea tuturor conturilor de cheltuieli și venituri. Potrivit opticii fiscale din România rezultatul exercițiului se determină pe fiecare gen de activitate desfășurată de agenții economici (de exploatare, financiară și extraordinară), ca diferență între veniturile și cheltuielile corespunzătoare fiecărei activități.
Astfel, rezultatul din activitatea de exploatare se determină prin compararea (diferența) veniturilor din exploatare cu cheltuielile activității de exploatare:
Rezultatul din exploatare = Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare
Rezultatul din exploatare denumit și rezultat economic sau operațional, reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile legate de exploatare. Această posibilitate decurge din principiul contabilității în partidă dublă, care face posibilă determinarea veniturilor și a cheltuielilor fie prin metoda directă (în funcție de modalitatea de constituire), fie prin metoda indirectă (pe baza destinațiilor).
Veniturile din exploatare sunt compuse din cifra de afaceri netă, veniturile din producția stocată, din imobilizări și alte venituri din exploatare. Cheltuielile de exploatare cuprind toate cheltuielile aferente ciclului de exploatare (activități de producție și de comercializare a mărfurilor).
Veniturile și cheltuielile necesar determinării rezultatului exercițiului reprezintă componentele ale contului de profit și pierdere. Formatul și structura sunt reglementate prin Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASC).
Repartizarea/acoperirea rezultatului din exploatare
Rezultatul exercițiului se poate încheia cu profit sau pierdere. În cazul în care se înregistrează pierdere, aceasta se reflectă în soldul debitor al contului 121 „Profit și pierdere” și rămâne în acest cont până la în exercițiul viitor când este acoperit din diferite surse sau se trec în așteptare în contul 117 „Rezultatul reportat”, iar atunci când se înregistrează profit, acesta se reflectă în soldul creditor al contului 121 „Profit și pierdere” și trebuie repartizat.
Destinația profitului este hotărâtă de adunarea generală a acționarilor sau asociaților, care se convoacă în exercițiul următor, iar repartizarea lui are loc după întrunirea acesteia.
Contabilitatea rezultatelor se realizează prin intermediul conturilor bifuncționale 117 „Rezultatul reportat” și 121 „Profit și pierdere”. În vederea înregistrării distribuirii profitului se utilizează contul 129 „Repartizarea profitului”.
Cu ajutorul contului 117 „Rezultatul reportat” se ține evidența rezultatului sau părții din rezultatul exercițiului precedent a căror repartizare a fost amânată de adunarea generală a acționarilor sau asociaților. Contului 121 „Profit și pierdere” ține evidența profitului sau pierderii realizate în cursul exercițiului, iar prin intermediul contului 129 „Repartizarea profitului” se ține evidența repartizării profitului realizat în exercițiul curent.
La sfârșitul lunii la Ocolul Silvic Brodina se închid conturile de venituri din exploatare și cheltuielile de exploatare.
REGISTRU-JURNAL NR. 27
3.10.2 Conținutul și forma situațiilor financiar anuale simplificate
Potrivit legislației în vigoare situațiile financiare anuale simplificate includ:
bilanțul;
contul de profit și pierdere;
politici contabile și notele explicative.
Bilanțul în calitatea lui de document contabil de sinteză, prezintă activul, capitalurile proprii și datoriile unitații patrimoniale la închiderea exercitiului, precum și în celelelte momente când se încheie, potrivit dispozițiilor legale.Această situație financiară de sinteză include toate elementele de activ, datorii și capitaluri proprii grupate după natura și lichiditate , respectiv după natură și exigibilitate.
Bilanțul structurează activele în ordinea crescătoare a lichidității, principalele structuri de activ sunt activele imobilizate și activele circulante.
Formatul bilantului, care face parte din situațiile financiare anuale simplificate , la Ocolul Silvic Brodina este următorul
3.10.3.Contul de profit și pierdere
Pornind de la constatarea că orice activitate economica și socială este în același timp consumatoare de resurse și producătoare de rezultate,contabilitatea s-a confruntat cu necesitatea de a studia și prezenta echilibrul specific proceselor interne transformatoare, care produc modificări cantitative și calitative în masa și structura patrimoniului. Aceste modificări sunt consecința relațiilor care se stabilesc între cheltuielile și veniturile ocazionate de activitatea desfășurată de o unitate, reflectate sintetic sub forma rezultatului.
Contul de profit și pierdere conform Ministerului Finanțelor Publice, Ordinul nr.306/26.02.2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, pct 5.1.din Anexa(publicat in M.Of.nr.279 bis/25.04.2002, a adoptat un model sub forma de listă, în care veniturile și cheltuielile sunt structurate dupa natura și conținutul lor economic.
Principalele structuri din contul de profit și pierdere sunt : veniturile din exploatare; cheltuielile de exploatare; rezultatul din exploatare; veniturile financiare; cheltuielile financiare; rezultatul financiar; rezultatul curent; veniturile extraordinare; cheltuielile extraordinare; rezultatul extraordinar; rezultatul brut; impozitul pe profit și rezultatul net al exercitiului
3.10.4. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
Gruparea în cadrul contului de rezultate a cheltuielilor și veniturilor, în funcție de natura activități, permite determinarea a trei indicatori parțiali și a unui indicator total de rentabilitate,după cum urmează:
indicatori parțiali:
rezultatul exploatării,
rezultatul financiar,
rezultatul excepțional,
indicator global- rezultatul exercițiului înainte și după impozitare.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune, reprezintă o sursă suplimentară de informații în ceea ce privește determinarea și explicarea modului în care se formează rezultatul, știut fiind faptul că prin soldurile intermediare de gestiune înțelegem o serie de indicatori sub forma de solduri ce pun în evidență etapele de formare a rezultatului exercițiului financiar.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune.
În aprecierea rentabilității absolute a unei unități economice, de maximă importanță se dovedesc sistemul indicatorilor de rezultate și cel al indicatorilor de rentabilitate. Astfel, dacă din prima categorie fac parte cifra de afaceri, marja comercială, producția exercițiului și valoarea adăugată, cea de-a doua categorie vizează elemente precum excedentul brut din exploatare, rezultatul exploatării, cel curent, excepțional și al exercițiului.
CAPITOLUL4
INFORMATIZAREA CONTABILITĂȚII CHELTUIELILOR ȘI A VENITURILOR
4.1. Principalele relații ale unității cu utilizatorii informațiilor contabile
Conform Comitetului pentru Standardele de Contabilitate Internaționale (I.A.S.C.), orice situație financiară, componentă a ofertei internaționale a contabilității, trebuie să răspundă unor necesități reale de informare a utilizatorilor. Pe baza acestor informații, orice utilizator poate elabora decizii economice pentru:27 a hotâri să cumpere, să păstreze sau să vândă o investiție de capital; a evolua gradul de competență managerială, inclusiv răspunderile și performanțele actului decizional; a evalua garanțiile pentru creditele acordate; a determina politicile de impozitare; a determina profitul și dividendele care pot fi distribuite; a reglementa activitatea întreprinderilor.
Principalii utilizatori ai informațiilor contabile a unităților patrimoniale sunt: angajații, clienții, furnizorii și creditorii comerciali, publicul, statul. Angajații sau personalul salariat, inclusiv grupurile lor reperezentative (sindicatele) urmăresc stabilitatea firmei, gradul de rentabilitate, la fel cum vor să cunoască capacitatea firmei de a oferi remunerații, pensii și alte oportunități profesionale. Publicul reprezintă unul din utilizatorii indirecți ai informațiilor contabile, pornind de la efectele sociale și de masă ale dezvoltarii economice unde o parte din public poate deveni viitor salariat al unității patrimoniale. Clienții sunt beneficiarii sau cumpărătorii produselor, lucrărilor și serviciilor oferite de firmă. Ei achită de regula contravaloarea acestora înainte sau în rate eșalonate livrării produselor sau prestațiilor conform contractelor încheiate între ei și furnizor.
Pentru Ocolul Silvic Brodina, clientul este consumatorul final, utilizatorul produsului sau prestației efectuate. De aceea consideră ca dovadă finală a calității unui produs sau prestații este dată de performanța obținută după predarea acesteia beneficiarului.
Principalii clienți ai Ocolului Silvic Brodina sunt: SC Forestar Straja, SC TCE Trei Brazi Piatra Neamt, SC Translemn SRL Falcau, SC Fagul SNC Vicovu de Sus, SC Vasmi SRL Brodina, SC Forextil SNC Remezău, SC Dorgip SRL Rădăuti, SC Forexcom SRL Gălănesti , Asociația de Proprietari de pădure Nisipitu, Parohia Greco-Catolică Brodina, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuțiului ,și alții.
Furnizorii și creditorii comerciali urmăresc de regulă pe o perioadă mai scurta decât creditorii financiari recuperarea integrală a creanțelor (drepturilor) de la partenerii comerciali.
(clienți, cumpărători sau beneficiari). Ei doresc o evaluare corectă a patrimoniului debitorului care să-i ferească de consecințele negative ale intrării în stare de insolvabilitate a acestuia."28. De la această regulă, fac excepție furnizorii care au fost plătiți anticipat sau cei în favoarea carora li s-au deschis acreditive de către cumpărător.
Principalii furnizori ai Ocolului Silvic Brodina au fost selecționați cu deosebită grijă de-a lungul activității, printre care enumerăm: SC Panauto SRL Rădăuti, SC Peco S.A., SC Aleho SRL Vicovu de Jos, SC Bitamar SRL Bilca, S&H Prodcom SRL Suceava, SC Piatra Teiului SRL Rădăuti, SC Impuls SRL Falcău, SC Acva S.A. Brodina de Sus, SC Vitalis SRL Rădăuți și mulți alții. Pentru a asigura primirea de la furnizori care să satisfacă toate condițiile de specificații, pe baza comenzilor de aprovizionare se realizează o evaluare și selecție a acestora, în baza capabilității lor. Ocolul Silvic Brodina , asigură supravegherea furnizorilor prin efectuarea de auditări externe la furnizori ori de câte ori apar fenomene ce reclamă efectuarea lor (pierderea calității, schimbarea prețului, etc).
Produsul aprovizionat se certifică prin inspecții și încercări pentru a stabili conformitatea acestuia cu condițiile specificate în comandă (contract). Certificarea se face de către comisii de recepție, numite prin decizii ale șefului de ocol. La primirea produsului se verifică dacă acesta este însoțit de documente de atestare a calității care permit verificarea conformității acestora și fac posibilă utilizarea în fluxul producției. Produsele furnizate de către societățile alese, sunt acceptate numai cu etichete cuprinzând datele necesare identificării, urmăririi, depozitării și întreținerii.
Forma de contabilitate reprezintă un sistem de formulare, corelate între ele, care servesc la înregistrarea și prelucrarea, după anumite reguli, a datelor privind starea și mișcarea elementelor patrimoniale29.
În condițiile utilizării calculatorului electronic întregul proces de prelucrare se realizează în
mod automat. Calculatorului electronic îi pot fi rezervate fie numai prelucrarile ce urmează analizei
contabile de stabilire a corespondentei conturilor și elaborarii articolului contabil, fie prelucrarea în
sarcina sa și a operațiunilor logice de stabilire a contului corespondent debitor și creditor. În prima variantă specialistul în domeniul contabilității analizează fiecare document justificativ, elaborează articolul contabil și îl înscrie în nota de contabilitate. La rândul lui acesta este introdus în calculator .
În cea de a doua variantă computerul este programat ca în funcție de felul documentului
justificativ să recunoască contul debitor și contul creditor și să elaboreze articolul contabil fără
intervenția omului. Întregul sistem de prelucrare a datelor se edifică pe articolul contabil ale cărui
elemente sunt prelucrate în calculator în vederea obținerii sistemului de registre specific acestei
metode de tehnică contabilă și anume: Jurnal de înregistrare; Balanța de verificare sintetică și analitică; Situații financiare anuale;
Vizualizată prin prisma sistemului informațional, forma de contabilitate acoperă, prin sfera sa de cuprindere și dă expresie subsistemului documente-fișiere-rapoarte. Schematic se prezintă astfel:
Operațiuni Analiza Înregistrare și controlul Sintetizare
patrimoniale contabilă sistematică exactității și rapoarte
4.2. Aplicații informatice utilizate în evideța contabilă, descriere și facilități oferite
Ocolul Silvic Brodina, utilizeaza forma de înregistrare contabilă informatizată, adaptată la echipamentele moderne de prelucrare a datelor. Utilizează programe informatice unice în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva și anume: aplicația CONTNET care permite înregistrarea tuturor datelor contabile; aplicația GESTNET cu ajutorul căreia se prelucrează datele privind
ev-idența stocurilor; aplicația MFNET cu ajutorul acestui program se ține evidența mijloacelor fixe; aplicația OBIECTE-evidențiindu-se obiectele de inventar în folosință pe gestiuni și locuri de depozitare; aplicația SITPRO cu ajutorul căreia se ține evidența masei lemnoase pe partizi, gestionări și pe sortimente.
Programul CONTNET (contabilitate generala) asigură:
– realizarea evidenței contabile pornind de la documentele primare având o orientare TVA sau introducerea de note contabile;
– definirea registrelor jurnal auxiliare și generarea automată a notelor contabile;
– generarea automată a notelor contabile cu preluarea datelor din alte aplicații precum GESTNET, MFNET, SITPRO;
– introducerea în avans a documentelor fată de exercițiul curent al balanței pentru a avea situația contabilă la zi;
– elaborarea anumitor documente primare precum dispoziții de plată din bancă și casă, chitanțe, etc ;
– realizarea soldărilor veniturilor și cheltielilor, a unor conturi contabile, precum și diferențelor de curs valutar;
– actualizarea balanței,a partenerilor, a activităților și a cursului valutar;
– determinarea restanțelor fată de parteneri și actualizarea contractelor cu aceștia;
– echivalarea conturilor contabile și a partenerilor;
– realizarea evidenței contabile în lei și valută;
– obținerea registrului de casă, bancă, cu soldul zilei și a debitorilor și creditorilor;
– obținerea situației partenerilor;
– situația obligațiilor neachitate și a creanțelor neîncasate (precum facturile neîncasate pe fiecare client);
– situația activităților pe venituri, cheltuieli sau generală;
– generarea din documente primare a jurnalelor de vânzare/cumpărare precum și a decontului TVA;
– obținerea balanței contabile în 15 formate;
– depistarea necorelațiilor ce există în balanta contabilă;
– preluarea din balanta contabilă și calcularea rezultatelor financiare și situației
patrimoniale, situații privind profitul precum și posibilitatea definirii altor situații
contabile specifice unităților în scopul unei analize economice;
– permite obținerea balanței centralizate și centralizarea documentelor primare;
– salvarea datelor pe dischetă, restaurarea lor și închiderea exercițiului contabil;
– obținerea fișelor de cont și șah și a registrului jurnal general (sau a registrelor jurnal
auxiliare și centralizatorului de registre);
Facilitățile aplicației GETPRO sunt :
– evidența stocului de materiale pe gestiuni;
– organizarea evidenței produselor sau materialelor se poate configura pentru oricâte gestiuni;
– evidența produselor sau materialelor intrate de la furnizor și ieșiri pentru beneficiari sau consum propriu;
– situația stocului și a balanței de materiale;
– fișa de materiale cu intrările și ieșirile aferente;
– raport de gestiune;
– evidența partenerilor (furnizori, clienți);
– evidența nomenclatorului de produse;
– generalizarea listei de preț a produselor;
– jurnal TVA de cumpărări și TVA de vânzări;
– evidența vânzărilor pe produse;
– realizarea inventarului;
– gestiuni separate pentru materii prime, materiale, marfă, obiecte de inventar, produse finite;
urmărirea valorică a stocului se poate realiza și după conturile din contabilitate;
Facilitatile aplicației MFNET realizează acțiuni precum:
– generează lista mișcărilor(intrări de imobilizări, ieșiri, modificări valoare);
– realizează registrul numerelor de inventar;
– realizează balanța mijloacelor fixe și a amortizării;
– lista de inventar;
– situația mijloacelor fixe pe activități;
– fișa mijlocului fix;
– generează nota de contabilitate (sumară pe activități, sumară, detaliată pe activități);
– salvarea datelor pe dischetă și exportul notelor de contabilitate în aplicația CONTNET;
– închiderea exercițiului;
4.3. Considerații privind utilizarea calculatorului în adoptarea deciziilor la Ocolul Silvic Brodina
„Universul este format dintr-o infinitate de corpuri, de obiecte și de fenomene distincte, aflate într-o perpetua mișcare, transformare, organizare și reorganizare. Din numeroasele studii întreprinse, oamenii de știința au ajuns la concluzia că procesul de continua organizare și reorganizare a lunii a început cu marea explozie, BIG Bang30, aceasta fiind cea mai acceptată teorie cosmogonică contemporană.''31
,,Informația, în general, și cea economică în special, sunt principalele surse folosite în procesul de management, care permit examinarea critică a modului de utilizare a resurselor materiale, umane și naturale în vederea luării deciziilor care se impun."32 Valorificarea optimă a informației economice este posibilă numai în cadrul sistemelor informaționale ale firmelor a căror funcție de bază „este de a vehicula o cantitate ratională de informații pe baza cărora să se ia decizii economice bine argumentate pe toate treptele organizatorice. Principala sursa de date a sistemului informațional economic și, totodata, una dintre componentele de baza ale acestuia, este contabilitatea"33.
—————————————————
30 Teoria lui Fred Hozle ,Big-Bang", in traducere libera „Marea explozie", Editura „Almanah Stiinta si Tehnica", 1990, p.70.
31 D. Oprea, Analiza si proiectarea sistemelor informationale economice, Editura Polirom, Iasi, 2005, p.18.
32 A. Pop, Contabilitatea financiara romaneasca, Editura Intelcredo Deva, 2002, pg. 13.
33 I. P. Pantea, coordonator, Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania, Editura. a-111-a, Ed.
Intelcredo, Deva 1999, p.5 .
Practica contabilă este o activitate desfașurată în câmpul de acțiune al cel puțin trei protagoniști, în al căror joc de interese ,apar adesea fenomene de divergență și chiar de contradicție"34, și anume: managerii firmelor; profesioniștii contabili, (persoanele însărcinate cu organizarea și conducerea contabilității precum și cu garantarea credibilității informației contabile); utilizatorii informațiilor furnizate de contabilitate pentru a diagnostica și a lua decizii, cum ar fi: asociați/acționari, furnizori, clienți, creditori, salariați, organisme fiscale etc.
Din sinteza interacțiunii intereselor managerilor, profesioniștilor contabili și utilizatorilor informațiilor contabile rezultă mai multe nivele posibile de organizare a sistemelor informaționale contabile ale firmei care se situează ca sferă de cuprindere și complexitate între două extreme: organizarea unui sistem informațional contabil al firmei integrat sau exhaustiv care să furnizeze toate informațiile contabile pe care firma este dispusă să le finanțeze și să le difuzeze; profesioniștii contabili doresc, pot să le producă și să le controleze și la care utilizatorii ar dori să aibă acces; organizarea unor sisteme informaționale contabile ale firmei pe criterii de profitabilitate, structurate pe doua paliere sau circuite:
* palierul sau circuitul informațional public, format din informațiile pe care profesioniștii contabili le pot produce și controla iar firmele sunt dispuse și/sau obligate să le finanțeze și să le difuzeze utilizatorilor din afara firmei. Producerea, controlul și difuzarea acestor categorii de informații face obiectul contabilității patrimoniului economic, denumită frecvent și contabilitate generala sau financiară;
* palierul sau circuitul informațional confidențial, format din informațiile pe care profesioniștii contabili le pot produce și controla, iar firmele sunt dispuse să le finanțeze, dar nu sunt dispuse să le difuzeze utilizatorilor din afara firmei. Producerea, controlul și difuzarea numai către managerii firmei a acestor categorii de informații, face obiectul contabilității de gestiune, denumită adesea și contabilitatea analitică sau de exploatare.
Dacă ar fi să definim noțiunea de sistem, putem spune că acesta este caracterizat nu numai prin relațiile dintre elemente, ci și relațiile dintre părți și întreg și dintre întreg și părti. Cu căt sistemul este mai puțin organizat, cu atât părțile influențează mai mult întregul, și cu cât este mai organizat, cu atât el influențează sau controlează mai mult părțile din care este format.
Pentru a putea da naștere unui sistem, elementele trebuie să aibă o anumita afinitate, să se atragă, să depindă și să se influențeze unele pe altele. Sistemele la rândul lor sunt organizare pe mai multe niveluri, pentru că elementele lor sunt și ele formate din alte elemente, fiind de fapt, niște subsisteme. Orice subsistem de ordin superior este compus dintr-o mulțime de subsisteme de
ordin inferior. Prin procesul de superizare, subsistemul de ordin superior dobândește proprietati care nu aparțin subsistemelor, ci derivă din interacțiunea dintre ele.
Gradul de organizare a unui sistem poate fi măsurat cu ajutorul energiei informaționale. Din acest punct de vedere informația, este considerată ,copil al revoluției științifice și tehnice contemporane"35
Sistemul informațional economic este un ansamblu de resurse umane și de capital, investite într-o unitate economică, în vederea colectării și prelucrării datelor necesare producerii informațiilor, care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii și controlului activităților organizației. El poate fi văzut ca un producător și distribuitor de informații, care preia datele din mediul intern și extern al unității, le prelucrează și le distribuie celor care au nevoie de informații sub diverse forme. Acesta trebuie realizat și pus în exploatare astfel încât să satisfacă nevoia de informații pentru luarea deciziilor, pentru planificarea și controlul activităților, indiferent de nivelul conducerii care le solicită( operațional, tactic, strategic). Rolul sistemului informațional este să faciliteze circulația informațiilor către factorii de decizie, către acționari, autorități fiscale sau guvernamentale, dar să permită și controlul și revizia componentelor funcționale ale firmei.
La nivel operational, sistemul informațional oferă informații directorului adjunct și directorului general asupra fluxurilor financiare ce au loc în unitate, informațiile necesare luării deciziilor de natură economică și necesare transmiterii indicatorilor economico-financiari către conducerea societății. Aceste informații constau în rapoarte lunare privind volumul veniturilor și cheltuielilor, situația clienților și a furnizorilor, decontul TVA, calculul amortizărilor, evidența mijloacelor fixe și circulante, situația activelor corporale și necorporale.
La nivel tactic, sistemul informațional realizează analiza pieței prin studii de piață pentru adoptarea ofertei la cerințele pieței și elaborarea unor planuri tactice pentru echilibrarea (soluționarea) situațiilor aparute.
La nivel strategic, sistemul informațional influențează cunoașterea mediului și a tendințelor de pe piața locală punând bazele strategiilor care se consideră a fi oportune. Sistemul informațional oferă informații interne legate de situația financiară (costuri, venituri, profit) în vederea elaborării de planuri strategice bine fundamentate. Pentru deciziile strategice ce trebuie luate, sistemul informațional ofera și documente rezultate în urma prelucrării automate precum: situația lichidităților, rotația stocurilor, costurile cu serviciile, transportul. Pentru desfașurarea normală a planificării sistemul informațional, un pas important îl reprezintă determinarea obiectivelor și misiunii acestuia.36
Misiunea sistemului informațional în firma studiată are în vedere asigurarea cu informații pertinente tuturor celor care le solicită în vederea optimizării procesului decizional și întărirea relațiilor cu furnizorii, clienții și celelalte organisme publice și private ce intră în contact cu firma.
Obiectivele sistemului informațional existent în cadrul societății Ocolului Silvic Brodina sunt reliefate în lista de mai jos: asigurarea informațiilor necesare în cel mai scurt timp posibil de la solicitarea lor; sistemul să fie suficient de flexibil astfel încât să se adapteze schimbării cerințelor provocate de conjunctura economică și totodata să prezinte o securitate maximă; cerințele adresate sistemului informațional să fie îndeplinite la un nivel calitativ care să permită suprimarea oportunităților și înlăturarea amenințărilor aduse firmei; funcționarea și întreținerea sistemului cu costuri cât mai mici și asigurarea unor beneficii căt mai mari; înlesnirea accesului clienților la informațiile despre firmă, produsele oferite, calitatea și prețul acestora, serviciile prestate și alte informații care să creeze o imagine corectă asupra firmei37.
În sistemul informațional existent în Ocolul Silvic Brodina resursele logice sunt strâns legate de procesul de sistematizare a datelor, iar resursele materiale constau în echipamente de prelucrare a datelor. Capacitatea de dezvoltare a întreprinderii este strâns legată de resursele tehnologice și logice, pentru o evoluție pozitivă în viitor fiind necesară o extindere a acestor resurse tehnologice prin achiziția de calculatoare mai performante, conectarea lor la rețea, achiziția și altor software specializate.
————————————————
37.D. Oprea, Gabriela Mesnita, Sisteme informationale financiar contabile in contabilitate si in sisteme informationale, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2000, p.28.
4.4.Rolul inteligenței artificiale în managementul întreprinderii
Introducere
Scopul tuturor organizațiilor, într-un mediu competitiv, este să lucreze cât mai eficient, iar acest lucru este posibil prin folosirea de către manageri a unor sisteme inteligente care au la bază inteligența artificială. În acest caz calculatoarele au fost, și vor fi elementul de bază în cadrul unei întreprinderi, iar odată cu trecerea timpului sau perfecționat și, de asemenea vor deveni mult mai inteligente datorită tehnologiilor informatice din ce în ce mai performante.
Principalele sisteme care au la baza inteligența artificială
Se știe că, calculatoarele au un rol major în lumea economică a întreprinderilor și afacerilor, rol ce se extinde o dată cu tehnologiile informatice reale din ce în ce mai sofisticate iar ele execută programe inteligente, emulează capacitatea de raționament a expertului uman într-o varietate de ipostaze.
Inteligența artificială a fost marcată la început de sistemele de prelucare a datelor (sistemele clasice), după care s-a continuat cu sistemele informatice pentru management și cu sistemele de sprijinire a deciziilor, iar acum cu sistemele expert. Însă rolul inteligenței artificiale se manifestă cu adevărat o dată cu pătrunderea sistemelor expert în întreprinderi în toate sectoarele sale funcționale.
La început sistemele clasice foloseau proceduri predeterminate pentru manipularea datelor, în privința gestiunii stocurilor, personalului, imobilizărilor etc. și care implică prelucrarea de tranzacții. Astfel „orice organizație care desfășoară zilnic activități financiare, contabile, de producție și care sunt supuse unor sarcini multiple” sunt considerate a fi sistemele de prelucrare a tranzacțiilor. De fapt se urmărește modul în care sunt utilizate resursele unei organizații economico-sociale, însă din cauza volumului mare de date din cadrul întreprinderii se caută sisteme informatice din ce în ce mai complexe cu un grad mai mare de complexitate.
Sitemele informatice pentru management (Management Information Systems-MIS) sunt reprezentate de „ansamblul mijloacelor de comunicare, a echipamentelor, fluxurilor informaționale, a procedurilor de procesare și a informațiilor care sunt utilizate în procesul de previziune-coordonare-control și evaluare”.
Aceste sisteme se caracterizează prin raportări de excepție către management și vin în întâmpinarea metodelor moderne de management iar managerul unei organizații încorporează, în cadrul unui astfel de sistem, criterii de selecție a datelor și informațiilor bazate pe relevanța conținutului lor pentru management, în programe care operează asupra datelor din fișiere sau baze de date.
Schimbările actuale în sistemele informaționale pentru management implică din ce în ce mai imperativ pentru utilizatorii folosirea cunoașterii în diametrul unor cantități prea mari de informații. Sistemele inteligente oferă posibilitatea combinării potențialului tehnologiei bazelor de date, complet maturizată și foarte eficientă în prelucrări numerice, cu tehnologia bazelor de cunoștințe specializate în prelucrări de natură simbolică. Posibilitate exploatării cunoașterii, atât de necesară utilizatorilor în momentul soluționării unor probleme, apare atunci când baza de cunoștințe cuplată cu baza de date a sistemului informațional, oferă cunoașterea necesară utilizatorului iar sistemul devine mult mai util și mult mai eficient decât o simplă bază de date foarte bine organizată. Pe această linie s-a remarcat și tehnologia bazelor de date inteligente , în care sistemele expert au un rol decisiv, alături de alte tehnologii.
Atunci când problemele cresc în complexitate, sistemele informatice pentru management, oricâte modele ar conține, devin neadecvate mai ales atunci când beneficiarul acestora este un manager fără experiență. Pentru a putea organizația să-și soluționeze problemele va trebui să apeleze la sistemele de sprijinire a deciziilor care au rolul de ai ajuta pe managerii care întâmpină dificultăți în soluționarea unor probleme. Prelucrarea limbajului natural și sistemele expert sunt de cel mai mare interes în cadrul organizației întrucât intenția este de a se obține sisteme de sprijinire a deciziilor mai puternice și mai ușor de utilizat sub aspectul interfeței om-calculator.
Unele probleme din cadrul unei organizații care sunt soluționate în prezent de către salariați, nu vor mai putea fi soluționate și atunci când cei mai buni salariați se vor pensiona, se transferă sau părăsesc locul de muncă, eventual pentru oportunități mai bune. Spre deosebire de ei, sistemele inteligente sunt permanente, nu solicită transferul, nu fac grevă, nu intră în concediu, pot lucra 24 de ore din 24 în toate zilele săptămânii și dau mereu aceleași rezultate de calitate. Devine clar de ce managerii trebuie să procedeze cât mai urgent la selecția problemelor organizației și să indice pentru care anume este nevoie de ajutorul sistemelor inteligente. Mediul acestor sisteme a devenit posibile ca urmare a evoluției calculatoarelor, a programelor evoluate și a experiențelor căpătate de către specialiști, în realizarea sistemelor care integrează sisteme expert.
Sistemele expert sunt deci “un instrument modern în mâna oamenilor de afaceri pentru obținerea de soluții acceptabile, aducătoare de profit la problemele cu care ea se confruntă zilnic”. Astfel, sistemele expert care sunt bazate pe inteligența artificială soluționează probleme care în mod normal reclama experiența unui specialist.
Implicațiile sistemului inteligent asupra întreprinderii
Implicațiile pe care le are un sistem inteligent asupra întreprinderii, respectiv abordările care pot ajuta managerii sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul nr.1 Abordări în sprijinul managerilor
Ipoteze
Ipoteza sistematică are la bază principiul interconectării subsistemelor întreprinderii cu subsistemul care are drept obiectiv managementul și circulația cunoașterii, denumit subsistemul de cunoaștere.
Ipoteza cognitivă ce este bazată pe un ansamblu de simboluri și de reguli cu ajutorul căruia se poate modela cunoașterea. Cu ajutorul sistemelor expert se poate selecta sistemul de simboluri pentru codificarea entităților reale din întreprindere și se evaluează puterea lor semantică, iar cu ajutorul unor instrumente inteligente adecvate se poate soluționa o gamă largă de probleme specifice întreprinderii
Ipoteza conexionistă ce are în vedere modelarea neuronală a întreprinderii, care se bazează pe conceptul de percepție și/ sau recunoaștere în rețele neuronale inteligente, o categorie distinctă de sisteme inteligente.
Concluzii
Inteligența artificială poate, și trebuie să joace un rol de maximă importanță managementul întreprinderii, fără ea manegerii nu își vor putea extinde afacerile cu succes.
Prototip –EXSYS „Determinarea mărimii rezultatului financiar al întreprinderii pe baza deductibilității cheltuielilor”
Aspecte generale
Orice entitate patrimonială, indiferent de profilul său, pentru desfășurarea activitatii sale, este, în același timp, consumatoare de resurse, și producătoare de rezultate. Scopul creării și funcționării întreprinderii, este obținerea de profit.
Pentru ca întreprinderea să poată să-și cunoască rezultate obținute pe parcursul unei perioade de gestiune, va trebui să analizeze rezultatul contabil, deductibilitatea cheltuielilor, precum și cheltuieli nedeductibile care, realizate într-o proporție mare, pot duce la obținerea de pierderi.
Dezvoltatrea sistemului realizat pentru determinarea mărimii rezultatului întreprinderii având în vedere cheltuielile efectuate va avea loc în următoarele faze:
I Identificarea problemei;
II Achiziția cunoașterii;
III Conceperea prototipului de sistem expert;
IV Testarea prototipului
Parcurgerea acestor faze duc la dezvoltarea prototipului de sistem expert. In continuare voi prezenta elementele explicative necesare înțelegerii rapide a metodologiei de dezvoltare a sistemului.
I. Identificarea problemei:
Lucrarea de față prezintă un prototip de sisteme experte cu ajutorul căruia întreprinderea poate afla dacă obține profit în exercițiul financiar curent. Această informație poate fi aflată numai în urma comparării veniturilor realizate și cheltuielilor efectuate, ținându-se seama de următoarele criterii:
dacă rezultatul contabil realizat este mare sau mic;
dacă cheltuielile deductibile fiscal sunt în proporție mare sau mică;
dacă cheltuielile nedeductibile fiscal sunt scăzute sau ridicate;
dacă întreprinderea a obținut în anii precedenți profit sau pierdere.
Toate aceste elemente sunt necesare pentru a putea determina mărimea profitului sau a pierderii, după caz.
II. Achiziția cunoașterii
Pentru achiziția cunoașterii în vederea elaborării prototipului s-a studiat legislația și cărți de specialitate din domeniul financiar-contabil.Conform acestora, întreprinderea pentru a putea ști ce rezultat financiar va obține va trebui să analizeze:
Rezultatul contabil (RC) care este calculat ca diferență între veniturile totale ale întreprinderii și cheltuielile efectuate de către aceasta pe perioada unui exercițiu financiar;
Sume deductibile fiscal (Sd) care reprezintă de fapt acele cheltuieli efectuate de întreprindere în scopul obținerii de venituri;
Sume nedeductibile fiscal (Sned) sunt cheltuieli ce vor fi suportate de către unitate și care nu duc la obținerea de profit.
Pentru ca întreprinderea să obțină profit va trebui ca:
rezultatul contabil obținut în perioada unui exercițiu financiar să fie ridicat, adică veniturile realizate să acoperire în totalitate cheltuelile efectuate;
cheltuielile deductibile realizate pe parcursul perioadei de gestiune să fie ridicate;
cheltuielile nedeductibile să fie mici sau să nu se realizeze deloc pentru a obține un beneficiu ridicat;
întreprinderea să fi obținut profit în anii precedent, pentru a-și putea acoperi cheltuielile.
În situația în care valoarea cheltuielilor deductibile este mică, rezulatul contabil este mic și cheltuielile nedeductibile sunt mari, cu certitudine întreprindere va înregistra pierderi, care vor putea fi acoperite numai dacă, în anii precedenți, organizația a obținut profit.
În categoria cheltuielilor deductibile intră următoarele elemente: Cheltuielile efectuate de o întreprindere cu scopul de a realiza venituri sunt, conform legii:
Cheltuieli deductibile;
Cheltuieli cu deductibilitate limitată
În lucrarea de față, când am stabilit mărimea celor două categorii de cheltuieli, au fost luate în calcul toate acele cheltuieli care sunt realizate pe perioada unui exercițiu financiar, și anume:
În categoria cheltuielilor deductibile intra urmatoarele elemente:
cheltuielile cu achiziționarea ambalajelor, pe durata de viață stabilită de contribuabil;
cheltuielile efectuate pentru protecția muncii și cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă și boli profesionale;
cheltuielili reprezentând contribuțiile pentru asigurarea de accidente, boli profesionale, potrivit legislației, și cheltuieli cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;
cheltuieli de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor;
cheltuieli de transport și cazare în țară și în străinătate efectuate de către salariați, în cazul în care contribuabilul înregistrează profit în exercițiul curent și/sau anii precedenți;
taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum și contribuțiile pentru fondul destinat negocierii contractelor colective de muncă;
cheltuieli pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului angajat;
cheltuieli pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețele existente sau noi, participarea la târguri și expoziții etc.;
cheltuieli de cercetare, precum și cheltuieli de dezvoltare, care nu îndeplinesc condițiile pentru a fi recunoscute ca imobilizări necorporale, din punct de vedere contabil;
cheltuieli pentru perfecționarea managementului, a sistemelor informatice, obținerea atestării conform cu standardele de calitate;
cheltuieli pentru protejarea mediului și conservarea resurselor;
pierderele înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor neîncasate.
Cheltuielile cu deductibilitate limitată au o importanță majoră în determinarea mărimii profitului întreprinderii sunt:
cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată;
suma cheltuielilor cu indemnizația primită pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
cheltuielile sociale, în limita sumei obținute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual;
pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;
cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
contribuțiile efectuate în numele angajaților la scheme facultative de pensii ocupaționale, în conformitate cu legislația în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoana;
prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoana;
cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât și în scopul personal al contribuabilului sau asociaților sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activității independente;
cheltuielile reprezentând contribuții sociale obligatorii pentru salariați și contribuabili, potrivit legii;
dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice și juridice, utilizate în desfașurarea activitățății, pe baza contractului încheiat între părți, în limita nivelului dobânzii de referința a Băncii Naționale a României;
cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria – rata de leasing – în cazul contractelor de leasing operațional, respectiv cheltuielile cu amortizarea și dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operațiunile de leasing și societățile de leasing;
cotizații plătite la asociațiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul determinată;
cheltuielile de sponsorizare și mecenat efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată;
cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decăt unu;
cheltuielile privind amortizarea activelor corporale și necorporale sunt deductibile în limita prevederilor Legii 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Pentru echipamentele tehnologice, respectiv mașini, utilaje și instalații de lucru, computere și echipamente periferice ale acestora, puse în funcțiune după data intrării în vigoare a prezentei legi, se poate utiliza regimul de amortizare liniară, degresivă sau accelerată.
Contribuabilii care investesc în mijloace fixe și/sau în brevete de invenție amortizabile, potrivit legii, destinate activităților pentru care aceștia sunt autorizați, și care nu au optat pentru regimul de amortizare accelerată pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora. Valoarea ramasă de recuperat pe durata de viață utilă se determină după scăderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%.
Valoarea rămasă neamortizatăa imobilizărilor corporale, de natura mijloacelor fixe, care sunt vândute, va fi deductibilă la calculul profitului impozabil în situația în care acestea sunt valorificate prin unități specializate sau prin licitație, potrivit legislației. Cheltuiala neacoperită se include eșalonat în cheltuieli de exploatare pe o perioadă de maximum 5 ani, sau se diminuează capitalurile proprii, conform dispozițiilor legale.
Sunt considerate cheltuieli nedeductibile următoarele:
sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinatate;
impozitul pe venitul realizat în străinătate;
cheltuielile cu primele de asigurare;
donații de orice fel;
amenzile, confiscările, dobânzile, penalitățile de întârziere și penalitățile datorate autorităților române și străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale;
ratele aferente creditelor angajate;
dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziționarea de imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizării corporale, potrivit prevederilor legale;
cheltuielile de achiziționare sau de fabricare a bunurilor și a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliță de asigurare;
sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispozițiilor legale în vigoare;
impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;
alte sume prevăzute prin legislația în vigoare.
III. Conceperea prototipului de sistem expert pentru determinarea mărimii rezulatului exercițiului financiar pe baza deductibilității cheltuielilor
Informațiile culese din legislație și din cărți de specialitate din domeniu se vor prelua în baza de cunoștințe a sistemului cu ajutorul generatorului de sisteme expert. Acestă dezvoltare presupune parcurgerea următoarelor faze:
stabilirea subscopurilor (alegerilor) ;
stabilirea calificatorilor utilizați;
stabilirea parametrilor de lucru ai viitorului prototipului
1) Stabilirea subscopurilor de atins prezentarea listei cu rezultatele financiare din care sistemul expert o va indica pe cea adecvată condițiilor concrete de desfășurare a obiectului de activitate în cadrul unei unități patrimoniale, și mai ales de mărimea cheltuielilor efetueate de către acestea.
2) Stabilirea calificatorilor se va realiza printr-o sinteză corelată a principalelor caracteristici care determină rezultatul financiar, și anume:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este:
1.Ridicat
2.Mediu
Valoarea cheltuielilor deductibile este:
1.Mare
2.Mica
Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este:
1.Mică
2.Mare
Gradul de îndatorare a capitalului este:
1.Scazut
2.Ridicat
Întreprinderea a obținut în anii precedenți:
1.Profit
2.Pierdere
3. Stabilirea perametrilor de lucru
În realizarea acestui prototip:
au fost folosiți factorii de certitudine din intervalul 0-10;
s-a apelat la o tabelă externă, care a fost salvată cu denumirea de mona.wk1 și în care a fost trecută variabila Grad_I;
regulile au fost formulate clar, pentru ca orice întreprindere sa poată să-și cunoască rezultatele exercițiului financiar după ce determină deductibilitatea cheltuielilor;
Generatorul EXSYS Professional permite reprezentarea cunoașterii sistemului expert pentru determinarea mărimii rezultatului financiar pe baza deductibilității cheltuielilor, cu ajutorul metodei regulilor de producție care se prezintă astfel:
Subject:
Determinarea mărimii rezultatului întreprinderii pe baza deductibilității cheltuielilor.
Author:
Studenta: Hlodec Nicoleta
Starting text:
Acest sistem ajută întreprinderea să cunoască mărimea exactă a rezultatului financiar în funcție de cheltuielile efectuate
Ending text:
Recomandarile sistemului sunt prezentate in lista urmatoare:
Uses all applicable rules in data derivations.
Probability System: 0 – 10
DISPLAY THRESHOLD: 1
QUALIFIERS:
1 Rezultatul contabil obținut de întreprindere este:
Ridicat
Mediu
2 Valoarea cheltuielilor deductibile este:
Mare
Mica
3 Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este:
Mică
Mare
4 Gradul de îndatorare a capitalului este:
Scazut
Ridicat
5 Întreprinderea a obținut în anii precedenți:
Profit
Pierdere
CHOICES:
1 Întreprinderea obține profit mare.
2 Întreprinderea obține profit mic.
3 Întreprinderea nu obține profit.
FORMULAS:
1 [GRAD_I]>=1
2 [GRAD_I]<1
VARIABLES:
1 GRAD_I
SS_RD(c:\seg2\mona.wk1, C2, [Grad_I])
Numeric variable
RULES:
RULE NUMBER: 1
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mare
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mica
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Scăzut
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Profit
THEN:
Întreprinderea obține profit mare. – Confidence=10/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 2
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mare
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mică
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Scazut
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Pierdere
THEN:
Întreprinderea obține profit mare. – Confidence=9/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 3
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mare
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mică
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Ridicat
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Profit
THEN:
Întreprinderea obține profit mare. – Confidence=8/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 4
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mare
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mică
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Ridicat
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Pierdere
THEN:
Întreprinderea obține profit mare. – Confidence=7/10
–––––––––––––
RULE NUMBER: 5
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mare
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mare
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Scăzut
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Profit
THEN:
Întreprinderea obține profit mare. – Confidence=7/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 6
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mare
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mare
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Scăzut
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Pierdere
THEN:
Întreprinderea obține profit mare. – Confidence=6/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 7
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mare
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mare
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Ridicat
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Profit
THEN:
Întreprinderea obține profit mare. – Confidence=7/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 8
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mare
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mare
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Ridicat
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Pierdere
THEN:
Întreprinderea obține profit mic. – Confidence=10/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 9
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mică
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mică
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Scăzut
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Profit
THEN:
Întreprinderea obține profit mare. – Confidence=8/10
–––––––––––––
RULE NUMBER: 10
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mică
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mică
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Scăzut
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Pierdere
THEN:
Întreprinderea obține profit mic. – Confidence=9/10
–––––––––––––
RULE NUMBER: 11
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mică
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mică
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Ridicat
and Întreprinderea a obtinut în anii precedenti: Profit
THEN:
Întreprinderea obține profit mare. – Confidence=5/10
–––––––––––––
RULE NUMBER: 12
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mică
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mică
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Ridicat
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Pierdere
THEN:
Întreprinderea obține profit mic. – Confidence=9/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 13
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mică
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mare
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Scăzut
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Profit
THEN:
Întreprinderea obține profit mic. – Confidence=8/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 14
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mică
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mare
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Scăzut
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Pierdere
THEN:
Întreprinderea nu obține profit. – Confidence=8/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 15
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mică
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mare
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Ridicat
and Întreprinderea a obținut în anii precedenti: Profit
THEN:
Întreprinderea obtine profit mic. – Confidence=7/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 16
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mică
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mare
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Ridicat
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Pierdere
THEN:
Întreprinderea nu obține profit. – Confidence=10/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 17
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Mediu
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mare
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mica
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Scăzut
and Întreprinderea a obtinut în anii precedenți: Profit
THEN:
Întreprinderea obține profit mare. – Confidence=8/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 18
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Mediu
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mare
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mică
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Scăzut
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Pierdere
THEN:
Întreprinderea obține profit mare. – Confidence=7/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 19
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Mediu
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mare
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mică
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Ridicat
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Profit
THEN:
Întreprinderea obține profit mare. – Confidence=7/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 20
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Mediu
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mare
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mică
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Ridicat
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Pierdere
THEN:
Întreprinderea obține profit mic. – Confidence=9/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 21
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Mediu
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mare
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mare
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Scăzut
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Profit
THEN:
Întreprinderea obține profit mare. – Confidence=6/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 22
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Mediu
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mare
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mare
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Scăzut
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Pierdere
THEN:
Întreprinderea obține profit mic. – Confidence=7/10
–––––––––––––
RULE NUMBER: 23
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Mediu
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mare
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mare
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Ridicat
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Profit
THEN:
Întreprinderea obține profit mic. – Confidence=8/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 24
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Mediu
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mare
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mare
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Ridicat
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Pierdere
THEN:
Întreprinderea obține profit mic. – Confidence=7/10
–––––––––––––
RULE NUMBER: 25
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Mediu
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mică
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mică
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Scăzut
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Profit
THEN:
Întreprinderea obține profit mic. – Confidence=8/10
–––––––––––––
RULE NUMBER: 26
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Mediu
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mică
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mică
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Scăzut
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Pierdere
THEN:
Întreprinderea nu obține profit. – Confidence=9/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 27
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Mediu
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mică
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mică
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Ridicat
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Profit
THEN:
Întreprinderea obține profit mic. – Confidence=7/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 28
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Mediu
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mică
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mică
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Ridicat
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Pierdere
THEN:
Întreprinderea nu obține profit. – Confidence=7/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 29
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Mediu
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mică
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mare
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Scăzut
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Profit
THEN:
Întreprinderea obține profit mic. – Confidence=8/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 30
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Mediu
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mică
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mare
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Scăzut
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Pierdere
THEN:
Întreprinderea nu obține profit. – Confidence=10/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 31
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Mediu
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mică
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mare
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Ridicat
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Profit
THEN:
Întreprinderea obține profit mic. – Confidence=6/10
–––––––––––––
RULE NUMBER: 32
IF:
Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Mediu
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mică
and Valoarea cheltuielilor nedeductibile fiscal este: Mare
and Gradul de îndatorare a capitalului este: Ridicat
and Întreprinderea a obținut în anii precedenți: Pierdere
THEN:
Întreprinderea nu obține profit. – Confidence=10/10
–––––––––––––-
RULE NUMBER: 33
IF:
( [GRAD_I])>=1
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mică
and Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Mediu
THEN:
Întreprinderea nu obține profit. – Confidence=10/10
–––––––––––––
RULE NUMBER: 34
IF:
( [GRAD_I])<1
and Rezultatul contabil obținut de întreprindere este: Ridicat
and Valoarea cheltuielilor deductibile este: Mare
THEN:
Întreprinderea obține profit mare. – Confidence=10/10.
IV. Testarea prototipului de sistem expert pentru determinarea mărimii rezultatului întreprinderii pe baza deductibilității cheltuielilor.
Pentru studiul testării, voi prezenta, în cele ce urmează, succesiunea logica a imaginii machetelor de ecran, care intervin la execuția acestui prototip de sistem expert.
Fig.1 : Ecran de prezentare a subiectului bazei de cunoștintă.
Fig.2 : Textul de start la începutul sesiunii de consultare
Fig 3: Selectarea mărimii cheltuielilor deductibile
Fig 4:Valoarea cheltuielilor nedeductibile
Fig.5: Selectarea gradului de îndatorare
Fig.6: Selectarea rezultatului financiar obtinuti de către întreprindere
în anii precedenți
Fig.7: Raportul RAPORT.DOC afișat la execuție
Fig.8: Afișarea textului de sfârșit
Fig.9: Afișarea sfatului dat de sistemul expert
Prezentarea altor capturi de ecran ce sunt necesare pentru a se realiza testarea sistemului expert sunt prezentate în paginile următoare:
Fig.10:Afișarea rezultatelor la validare sub formă de arbore
Fig.11:Calificatorii sistemului expert
Fig.12:Recomandările sistemului expert
Fig.13:Imaginea finală pentru variabila „Grad_I” preluată din
tabela externă
Fig.14: Selectarea regulei 1 a sistemului expert
Fig. 15:Declanșarea obțiunii „Ridicat”
Fig.16: Apelarea obțiunii Report din KB Files
Fig. 17:Apelarea obțiunii Screen din KB Files
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Economia forestieră este un domeniu de cercetare și o disciplină a sistemului de învătământ ce are următoarele obiecte de studiu: legile economice ce guvernează gestionarea resurselor forestiere, exploatarea, prelucrarea și utilizarea lemnului și a produselor obținute din alte activități (vânătoare, pescuit, cules de fructe de pădure); sistemul normativ în care se realizează schimburile comerciale cu produse forestiere; utilizarea factorilor de producție pe tot fluxul tehnologic dintre pădure și utilizatorul final al produselor lemnoase; evaluarea monetară a resurselor forestiere și a serviciilor protective-recreative exercitate în mod natural sau atribuite pădurilor. „Pe de altă parte, economia forestieră – ca sistem cibernetic – reunește toți agenții economici și activitățile productive și comerciale ce s-au dezvoltat de-a lungul timpului într-un spațiu geografic dat." Are deci toate atributele unui sistem: integralitate, echilibru dinamic și capacitate de autoreglare.
Activitatea necesară întocmirii acestei lucrări am desfașurat-o în cadrul compartimentului de contabilitate al ocolului silvic Brodina. La această unitate am avut posibilitatea să particip la înregistrarea în contabilitate a unor aspecte practice, care țin de operațiunile contabile frecvent utilizate de ocol. Am putut astfel consulta principalele documente ale firmei: bilanțul contabil, balanța de verificare, contul de profit și pierdere, rapoarte, procese verbale (observând astfel legături dintre documente, înregistrări și logitățile contabile rezultate). Am observat faptul că pe lângă operațiuni comune aproape tuturor unităților economice, la ocolul silvic există și operațiuni specifice care au la bază un plan de conturi dezvoltat pe analitice corespunzătoare pentru fiecare activitate specifică în parte. Ca operațiuni comune ar fi: vânzarea, cumpărarea, darea în consum. Caracterul specific este dat de natura activităților (împădurire, defrișare, creare de pepiniere, vânătoare, pescuit, apicultura etc.), a bunurilor consumate sau produse (fructe de pădure, ciuperci comestibile, carne șa.).
Pentru facilitarea evidenței activității s-a elaborat în cadrul ocolului un document, numit amenajament silvic, care prezintă componenta strategică a managementului forestier. În el sunt evidențiate: suprafața de pădure existentă, compoziția, vârsta, clasa de productie, precum și date legate de natura terenului (pante, altitudine, expozitia și bonitatea solului). Toate aceste caracteristici au drept efect determinarea posibilității anuale a pădurii, care reprezintă volumul de masă lemnoasă obținut prin creșterea curentă a fondului de producție într-un an pe hectar. De asemenea, tot prin amenajamentul silvic sunt evidențiate mobilitatea arborilor și volumele de masă lemnoasă estimate a fi obținute prin piețele de probă (începând cu vârste ale arboretului de peste 60 ani,ceea ce constituie fundament pentru cotele de tăiere ce se stabilesc anual de către autoritatea tutelară, în speța Regia Natională a Pădurilor).
Consecințele acestei caracteristici, privind condițiile tăierii, rezultă din faptul că analiza este localizată la nivel de arboret (plantă) și nu de produs (lemn). Acest lucru este benefic datorită faptului că liberalizarea prețului lemnului și crearea unei piețe concurențiale au și efecte mai puțin benefice pentru gestionarea fondului forestier (cauzate de: incertitudinea recoltării masei lemnoase puse în valoare, defrișările ilegale în vederea obținerii de venituri ilicite, caracterului limitat al resurselor, structura ofertei pe natură de produse și specii care se poate schimba ca urmare a apariției unor produse accidentale).
Alte aspecte specifice observate ar fi:
– activitățile desfășurate sunt într-o proporție mai mare supuse intervenției naturii (acest lucru ține și de așezarea domeniilor ocolului aflate în proporție de 80 % pe zonă deluroasă, diferența cumulând celelalte zone de șes și munte);
– ciclul lung de producție, acest aspect oferind o imagine concretă asupra posibilităților de producție, caracterului limitat al resurselor, timpul de maturizare a plantelor, momentul prielnic de ,,recoltare", vârsta plantelor etc.;
– natura duală a arborilor, ce sunt succesiv, mijloace de producție și produse finite;
– raporturi extrem de mici între valoarea producției și valoarea fondului de producție datorate utilizării raționale a fondurilor forestiere și faunei;
– este imposibilă o creștere a producției fără investiții mari, pe o perioada lungă de timp. În schimb, coborârea nivelului producției este foarte ușor de realizat. Acest dezavantaj este compensat cu multiplele utilizări ce pot fi date arborilor, o dată ce au depășit un anumit diametru;
– piața lemnului este, în principal, una de monopol, deoarece oferta de lemn este controlată de un singur producător, Regia Națională a Pădurilor, care determină nivelul prețurilor;
– valoarea fondului de producție nu apare nicăieri în înregistrările contabile.
Pe lângă norme contabile, activitatea este reglementată și de legi și regulamente caracteristice silviculturii cum ar fi: Legea nr.1/2000 privind codul silvic și standardele Regiei Naționale a Pădurilor. Consider că strategia de adaptare la standardele Regiei Naționale a Pădurilor, la cerințele pieței, se cristalizează și implementează într-un timp mai lung, deoarece oferta este stabilită prin planificări pe termen lung, activitatea poate avea caracter sezonier, inadaptabilă la cererea fluctuantă a pieței. Eficiența în silvicultură implică doua modalități de abordare: raționalizarea cheltuielilor de exploatare și a fondurilor forestiere; creșterea veniturilor chiar de la crearea arboretelor (pepiniere noi, extinderea teritorială a spațiilor aducătoare de venit etc.). 0 propunere vizează ameliorarea condițiilor staționale și ameliorarea structurală a arboretelor prin laboratoare de studii, amenajări, rotații de culturi și alte elemente care ar putea duce la îmbunătățirea producției, calității sau obținerea de hibrizi mai valoroși prin prisma caracteristicilor fizice.
Un avantaj al lemnului este faptul că acesta se încadrează în categoria mărfurilor stocabile și nealterabile, pe care vânzătorul le poate ,,depozita" la prețuri neglijabile, pe perioade relativ lungi, comparativ cu alte sectoare productive. Propunerea implică realizarea de cheltuieli de depozitare mai reduse și mărirea capacităților de producție concomitent cu reîmpădurirea zonelor defrișate. Astfel, se utilizează eficient și factorul timp. Indiferent de metoda de amenajare aplicată, oferta de lemn este la prima vedere inelastică, din două motive: cantitatea oferită este constantă (lucru cauzat de exploatarea rațională și de respectarea principiului continuității activității, rămânănd permanent fonduri de exploatat), la fel fiind și prețul stabilit de autoritatea tutelara.
Daca analizez contabilitatea ocolului silvic, aceasta folosește eficient resursele economice (în cazul nostru sunt cele naturale), atât la nivel organizatoric, cât și la nivel familial și al individului (prin oferirea de produse necesare supraviețuirii și dezvoltării), al unei aptitudini responsabile în raport cu normele juridice care reglementează relațiile sociale. Ea realizează o structurare logică și eficientă a elementelor patrimoniale specifice silviculturii.
Studierea atentă a aspectelor care țin de analiza unor indicatori economici, constatarea ca orice activitate economică și socială este în același timp consumatoare de resurse și producătoare de rezultate, reprezintă elemente esențiale pentru managementul ocolului. Contabilitatea se confruntă cu necesitatea de a studia și prezenta echilibrul specific proceselor interne transformatoare, care produc modificări cantitative și calitative în masa și structura patrimoniului. Aceste modificări sunt consecința relațiilor care se stabilesc între cheltuieli și venituri ocazionate de activitatea desfășurată de o unitate, reflectate sintetic sub forma rezultatului. Astfel, unitatea silvică a înregistrat în anul 2007 un profit de 320 265 lei/ron, mai mare față de 2006, deci activitatea este una eficientă și din punct de vedere dinamic. Se constată o creștere a categoriilor de venituri cu 10 332 260 lei /ron, ceea ce a dus la obținerea unui profit brut mai mare cu 72 545 lei/ron. Cred că una din modalitățile de sporire a veniturilor este aceea de extindere a amenajărilor (cu toate că vor crește costurile, în timp acestea se vor ,.amortiza" prin surplusul de venituri), mărirea spațiilor oferite spre închiriere, arendarea, creșterea pepinierelor, iazurilor etc.
Analizând gradul de îndatorare pentru anul 2007, de 1,16%, putem spune ca acest indicator poate fi apreciat ca fiind excelent datorită faptului că unitatea nu este împrumutată nici la bănci și nici nu are relații de afaceri cu exteriorul (ceea ce ar fi influențat evoluția lui). Deci, unitatea are o capacitate bună de asigurare a finanțării activității de producție din fonduri proprii. Eficiența acestui indicator se datoreaza astfel și lipsei cheltuielilor financiare.
În 2007 lichiditatea imediată crește peste nivel cu 88,36 %, ceea ce înseamnă că lichiditatea este foarte ridicată. Acest lucru se datorează eficienței unității în ceea ce privește încasarea creanțelor. Rata financiară are o tendință de creștere în 2007, față de anii trecuti, determinată de creșterea rezultatului economic într-un ritm mai alert în comparație cu capitalul propriu.
Rata rentabilității economice înregistrează valori pozitive mai mari ca 1 datorita rezultatului net ridicat (reprezentând profit net). Viteza de rotație a activelor imobilizate crește de la 32 rotatii, în 2006, la 47,6 rotații, în 2007, iar viteza de rotație a activelor totale înregistrează o mărire a numărului de rotații în 2007 de la 44,43 față de 30,84 cât este în 2006. Acest lucru reprezintă o stare buna pentru Ocolul Silvic Brodina.
Creanțele au crescut cu 4,03% in 2007 față de 2006 prin nerecuperarea datoriilor de la doi clienți care au devenit incerți. În ceea ce privește intervalul de timp de încasare a clienților poate fi apreciat ca fiind foarte bun, respectiv s-a încasat în 2006 la 13,51 zile iar în 2007 la 9,74 zile. Indicatorul de poziție pentru anul 2007 se găsește în zona „risc mediu de exploatare" în apropierea limitei inferioare a zonei „risc mic de exploatare". Pragul de rentabilitate de exploatare sau punctul mort operațional este punctul în care veniturile acoperă cheltuielile din exploatare. Coeficientul de elasticitate are o evoluție relativ constantă atât în 2006, cât și în 2007, situându-se în zona „risc mediu de exploatare" mai aproape de zona „risc mare de exploatare".
Din punctul de vedere al analizei financiare, neexistând o legătură cauzală între cheltuieli și volumul producției, nu există cost variabil, deci nici cost marginal, toate cheltuielile întră în categoria celor fixe. Veniturile rezultate din exploatarea resurselor naturale sunt utilizate la finanțarea investițiilor sau destinate consumului propriu. Astfel veniturile din silvicultură se întorc tot în silvicultura, în mod obligatoriu. Eficiența gestionării pădurilor depinde de crearea și menținerea unei strânse legături între estimarea veniturilor din comercializarea masei lemnoase și planificarea cheltuielilor, lucru care generează echilibrarea balanței economice.
Caracterul limitat al terenurilor împădurite impune căutarea de soluții pentru a asigura satisfacerea cerințelor societății umane în lemn și măsuri protectoare ale pădurii. Soluțiile urmărite la ocolul silvic se axează pe perfectarea procedeelor de calcul, a posibilităților de fundamentare a metodelor de amenajare ținând cont de aspecte ecologice, de ameliorare a tehnologiilor de regenerare și a tehnicilor de exploatare a arboretului. Un lucru important, care ar trebui făcut fără echivoc, este acela de a induce o educație tuturor celor care interacționează cu acest domeniu (informații cu privire la defrișări raționale, maculatură, ozonul care se menține datorită acțiunii plantelor prin fotosinteză, efectul de seră, substanțe nocive, efectul poluării asupra naturii și a omului șa.).
Procesele de deșertificare, de exploatare peste nivelul posibilităților stabilite prin amenajamentele silvice, activitățile ilicite de tăieri și pășunat abuziv, ca și efectele nocive ale poluării industriale au condus la distrugerea multor funcții biocenotice, evidențiate prin fenomene de uscare prematură a florei. Sporirea pedepselor celor care utilizează ilicit "fondul de producție" consider că ar reprezenta o somație pentru cei care realizează astfel de fapte. Acest lucru consider că trebuie dublat și de paza domeniilor, făcută nu numai de angajații unității silvice ci și prin apelarea la firme de profil. Antrenarea personalului și motivarea lui ar putea duce la diminuarea sustragerilor prin acordul sau chiar din cauza acestora.
Particularitățile fondului forestier influențează sensibil volumul, structura activității și nivelul producției unităților silvice. Mărimea suprafețelor acoperite cu păduri și livezi, ponderea acestora în cadrul folosințelor generale alte teritoriului, întinderea clasei de regenerare dau măsura calității indicatorilor tehnico-economici, de caracterizare a pădurilor. 0 semnificație deosebită în cadrul factorilor de caracterizare a pădurilor o au: volumul de masă lemnoasă pe picior (fiind evidentă legătură dintre resursele de masă lemnoasă pe picior și volumul exploatărilor anuale de lemn). și cantitățile de ciuperci comestibile și fructe de pădure recoltate anual de pe domeniile administrate de ocolul Brodina. Vârsta arboretelor, livezilor și structura acestora ofera elemente valoroase cu privire la capacitatea de producție a pădurilor, dimensiunea și valoarea sortimentelor din lemn, fructe sau alte produse. Astfel ele trebuie analizate și ținută în acest sens o evidență atentă. Pentru obținerea unei capacitati maxime de producție se are în vedere recoltarea cu continuitate a produselor lemnoase și menținerea echilibrului ecologic în același timp.
Pe total cel mai benefic lucru este activitatea eficientă a unității. În permanență aceasta înregistrează rezultate constant pozitive (profit cel puțin în anii analizați de mine), cheltuieli per ansamblu mai mici decât veniturile totale.
Punctele tari ale unității silvice sunt concretizate în activitatea de exploatare și anume în ceea ce privește utilizarea, în vederea realizării de venituri, a fondurilor reprezentate de pădurile de conifere. Peste 60% din venituri sunt realizate din vânzarea masei lemnoase fie ea pentru prelucrare ulterioară sau pentru foc (în starea brută în care se găsește). Următoarea activitate ca și utilitate este cea de valorificare a fructelor de pădure. Nu în ultimul rând, o cotă semnificativă de venituri provin din pepinierele proprii și din vânzarea puieților.
Considerațiile mele cu privire la activitatea specifică desfășurată la ocolul silvic Brodina au în prim plan trăsăturile mediului „economic": se bazează în principal pe resurse proprii „vii" sau naturale, menirea ocolului fiind aceea de a raționaliza utilizările, de a fructifica avantaje date de trăsături ale produselor (comestibile, inflamabile, bune de construcții, cu trăsături terapeutice) atunci când trebuie, de a proteja fauna și flora, etc
. În acest sens unitatea așteaptă venituri și realizează cheltuieli în vederea fie a stimulării căștigurilo
viitoare fie a sporirii lor (prin extindere sau modernizare).
Dată fiind cota mare de venituri din exploatarea concretă a lemnului, consider că ar avea efect pozitiv investirea în pepiniere suplimentare care să producă permanent puieți (în vederea replantării) având menirea să înlocuiască porțiunile defrișate. Acest lucru ar avea beneficii pe termen lung, atât prin prisma veniturilor viitoare, cât și prin cea a esteticii, întăririi solului, creării de numus etc.
Evaluarea sistemului financiar-contabil trebuie să scoată în evidentă trăsăturile și performanțele; limitele acestuia în funcție de cerințele sistemului de conducere, astfel încât să scoată în evidență principalele direcții de ameliorare a calității sistemului și de a defini una sau mai multe variante de utilizare a lui. În acest sens, se poate aborda aprecierea calității informațiilor în cadrul sistemului și în contactul cu celelalte sisteme ale unității.
În activitatea sa, compartimentul financiar contabil trebuie să efectueze analize economice pentru toate domeniile de activitate ale societății, să asigure fondurile necesare desfășurării activității, să urmărească indicatorii economico-financiari, să calculeze și plătească salariile, să asigure efectuarea la timp și în condiții corespunzătoare a tuturor operațiilor din încasări și plăți. Cu alte cuvinte, compartimentul financiar are responsabilități și atribuții în următoarele domenii: planificare financiară-trezorerie, decontări cu operații economice, salarii. În îndeplinirea acestor atribuții se cere ca informațiile să se caracterizeze prin: precizie, fidelitatea cu care este reflectată activitatea financiară a întreprinderii, operativitate, executarea proceselor de culegere, transmitere, stocare, prelucrare și difuzarea informațiilor privitoare la procesele și fenomenele financiare, frecvența de difuzare: scoate în evidență sistemul de transmitere a informațiilor, pe suportul documentelor, către utilizatorii lor într-un timp prestabilit.
Evaluarea critică asupra sistemului informațional presupune nu numai verificarea modului de îndeplinire a calității informaționale, ci și evaluarea componentelor informaticii a personalului sub aspectul nivelului și pregătirii profesionale. De specificat este că inserția datelor se face nu numai pe documente de hârtie ci și în format virtual prin intermediul calculatorului electronic, inserție facilitată de programe informatice precum: GESTNET, MFNET, SITPRO, CONTNET și GETPRO.
Consider că dezavantajul major în domeniul informatic este faptul că odată cu achiziționarea de noi programe mai puternice, trebuie să se achiziționeze echipamente noi sau să se modifice configurația celor existente, astfel trebuind realizate cheltuieli destul de mari. Totuși aceste investiții într-un viitor apropiat își vor dovedi întăietatea, firma va putea dispune de un centru de calcul modern prin înființarea unui astfel de compartiment de informatică. Pentru realizarea noului sistem informatic cerut de complexitatea tot mai mare a activităților financiar-contabile, trebuie să se țină seama de succesiunea fazelor de realizare a proiectării generale care să asigure conceptul noului sistem într-o succesiune logică de factori externi care ar putea să-1 influențeze. De aceea ar trebui să se țină cont de complexitatea obiectivelor atinse, aria de cuprindere a noului sistem, posibilități de modificare ulterioară ce pot interveni la cererea firmei.
În ceea ce privește factorul stres care afectează personalul ca urmare a concentrării activității individuale datorate restructurării se impune o mai bună asistență medicală, în special psihologică, pentru a preveni eventualele dezechilibre în particular și pe ansamblu la locul de muncă.
Gospodărirea superioară a bogățiilor sale naturale este un factor important al mediului înconjurător, determinând menținerea unor condiții naturale de viață dintre cele mai bune. În acest sens trebuie elaborat un ansamblu de măsuri pe termen lung, în scopul apărării, conservării și dezvoltării patrimoniului silvic, valorificării sale calitativ superioare, asigurării unei exploatări raționale a pădurilor, protecției mediului înconjurător, a faunei cinegetice și piscicole. Acest fapt se poate realiza prin introducerea unui regim normal de tăiere și regenerare a pădurilor, ameliorarea funcțiilor de protecție ale pădurilor, ridicarea nivelului profesional al cadrelor tehnice, corespunzător gradului de complexitate al gospodăririi pădurilor.
Consider că descentralizarea în condițiile unei bune comunicări între personalul unității și forurile superioare poate aduce următoarele beneficii: înțelegerea clară a obiectivelor și scopurilor educaționale prin realizarea unor grupuri de lucru mixte care să discute și să ia măsuri în folosul comunității; întărirea răspunderii financiare, înțelegerea valorii resurselor și a limitelor acestora, de către toți cei implicați; îmbunătățirea managementului financiar, a planificării și luării deciziilor potrivite pentru a spori calitatea rezultatelor; sporirea motivației personalului pentru a acționa în direcția dorită; conștientizarea comunității și a opiniei publice în direcția înțelegerii problemelor din silvicultură etc.
Pentru a asigura economia națională cu masă lemnoasă de cea mai bună calitate, care este tot mai necesară, va fi posibilă numai în condițiile folosirii unor tehnologii moderne, adaptate la specificul cadrului natural, la nivelul înalt al polifuncționalității pădurilor și la cerințele gestionării durabile a acestora.
În contextul luptei împotriva schimbărilor climatice globale, activitatea de împădurire a terenurilor degradate va trebui să devină o alternativă obligatorie. Binefacerile pe care pădurea le revarsă asupra omului sunt existențiale. Acest adevăr implică, din partea acelora care prin responsabilități și vocație poartă de grijă „aurului verde al tării", găsirea soluțiilor celor mai chibzuite pentru conservarea durabilă a fondului forestier existent, dar și pentru extinderea acestuia, acolo unde prezența sa a devenit o necesitate.
BIBLIOGRAFIE
19. Dumitru I. Gh., Popescu G., Pagini la istoria contemporană a pădurii, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2004;
20. Doniță N. & colaboratorii, Ecologie forestieră, Editura Ceres, București, 1978 ;
21. Drăgoi M., Economie forestieră, Editura Economică, București, 2000 ;
22. Enescu V., Genetică ecologică, Editura Ceres, București, 1977;
23. Epuran M., Băbăița V., Grow C., Contabilitatea financiară în noul sistem contabil,
Editura de Vest, Timișoara, 1996 ;
24. Epuran M., Cotlet D., Ineovan F., Pers I., Contabilitate financiară în noul sistem contabil, vol. II, Editura de Vest, Timișoara, 1995 ;
25. Feleaga N., Contabilitate financiara, vol.111, Atheneum, București, 1994;
26. Feleaga N., Ionascu I., Contabilitate financiara, vol.1, Editura Economica, Bucuresti, 1996;
27. Feleaga N., Ionașcu I., Tratat de contabilitate financiară,. vol II, Editura Economică, București, 1998 ;
28. Ferezan I., Contabilitatea pe înțelesul tuturor, Editura Porto Franco, Galați, 1993;
29. Florea I., Florea R., Controlul economico-financiar, Editura C.E.C.C.A.R., 2000;
30. Foulliet, Le bilans dans le societes anonymes, Paris, 1920 ;
31. Georgescu Iuliana, Macovei Corina-lonela, Berheci Maria, Contabilitatea firmei,
Editura Junimea, lași, 2003;
32. Georgescu luliana, Elemente de contabilitate aplicate în socieățile comerciale și instituțiile publice, Editura Sedcom Libris, lași, 2004;
33. Grădinariu M., Insrumente de analiză economică financiară a întrepinderii, Editura Universități Al. I. Cuza, Iași, 1993;
34. Giurăscu C. Constantin, Istoria pădurii românești, Editura Ceres, București, 1976;
35. Giurgiu V., Amenajarea pădurilor cu funcții multiple, Editura Ceres, Bucuresti, 1988;
36. Hlaciuc Elena, Bazele contabilității, Editura Universității ",Ștefan cel Mare" Suceava,
2001 ;
37. Horomnea E., Tratat de contabilitate, Editura Sedcom Libris, lași, 2001 ;
38. Horomnea E., Tabără N., Budugan Dorina, Georgescu luliana, Bețianu Leontina,
Bazele contabilității, Editura Sedcom Libris, lași, 2005 ;
39. Horomnea E., Bazele contabilității, concepte, aplicații, lexicon, Editura Sedcom Libris,
lași, 2003;
40. Jeffry K., Expert database system, Editura Academic Press, Londra, 1992;
41. Lamson I., Principes de contabilitite economique, Editura Dunod, Paris, 1950 ;
63. Sârbu L, ,Ștefan N., Resurse forestiere, Editura Universității Al. L Cuza, Iași, 1997
64. Scorțescu Gh., Contabilitatea cheltuielilor de exploatare, Revista Expertiza contabilă
nr. 2-3, Iași, 1994
65. Scorțescu Gh., Contabilitatea cheltuielilor agenților economici, editia a-11-a, Editura Dosoftei, Iași, 1996
66. Stancovici V., Filozofia informației în Inteligența Artificială și robotică, Editura Academiei RSR, București, 1983
67. Tulvinschi Mihaela, Bazele contabilității, Editura Didactică și Pedagocică R.A., Bucuresti, 2004
68. Tabără N., Horomnea E., Principiul prudenței și aplicarea lui în contabilitate, Revista Finanțe, Credit, Contabilitate, nr.l, 1998
69. Tabara N., Horomnea E., Toma C., Analiza contabil – financiară, Editura Tipo Moldova, Iași, 1999
70. Tkacenko M. E., Silvicultură generală, Editura Agrosilvică, București, 1955
71. Toma C., Paraschivescu M.D., Păvăloaia W., Contabilitate și modele de analiză
economică, Fundatia Academică Gh. Zane, Iași, 1993
72. Vlad I, Donița N., Chirița C., Petrescu L., Silvicultura pe bază de ecosisteme,
Editura Academiei Române, București, 1997
73. *** Amenajamentul Ocolului Silvic Brodina, editia 2006
74. *** Legea nr.l/2000, „Codul Silvic"
75. *** Legea contabilității nr.82/1991 modificată și completată, Monitorul Oficial nr.953/27 oct 2005
76. *** Legea 31/1990 privind societățile comerciale modificată și completată, Monitorul Oficial nr.953/2005
77. *** Standarde Internationale de Contabilitate 2002, Editura Economică, București, 2002
78. *** Ordinul ministerului finanțelor publice nr. 1752/2005 privind aprobarea
reglementărilor conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial nr. 1080/2005
79. *** Teoria lui Fred Hozle „Big-Bang", în traducere liberă „Marea explozie, „Almanah Știință și tehnică”,1990
80. Adrese WEB: www.capital.ro, www.contab-audit.ro.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Contabilitate Si Informatica de Gestiune (ID: 149004)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.