Utilizarea Sistemului DE Gestiunea Datelor Foxpro Pentru Contabilitatea Firmei

CUPRINS

CAP 1.DESPRE SOCIETĂȚILE COMERCIALE pg.3

1.1.Considerații generale pg.3

1.2.Clasificarea societăților comerciale pg.4

1.3.Aspecte generale privind firmele mici pg.5

1.4.Trăsături comune firmelor mici și mijlocii pg.6

1.5.Locul firmelor mici în ansamblul economiei naționale pg.6

1.6.Rolul dinamic al intreprinderilor mici și mijlocii în economiile moderne pg.7

1.7.Organizarea contabilității firmelor mici și mijlocii pg.7

CAP 2.PERFECȚIONAREA GESTIUNII ECONOMICO–FINANCIARE

PRIN ASISTAREA COMPUTERIZATĂ pg.9

2.1.Aspecte generale pg.9

2.2.FOXPRO –sistem de gestiune a bazelor de date pg.11

2.2.1.Baze de date și sisteme de gestiune a bazelor de date

2.2.2.Sistemul FoxPro

CAP 3.ASPECTE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA

CONTABILITĂȚII FINANCIARE pg.12

3.1.Contabilitatea mărfurilor pg.15

3.2.Analiza funcțională a evidenței mărfurilor pg.17

3.2.1.Prezentarea succintă a compartimentelor în care se realizează evidența mărfurilor

3.2.2.Prezentarea modului de conectare și a relațiilor existente între compartimentele de aprovizionare, desfacere, birou marketing și celelaltecompartimente

3.2.3.Actele normative în vigoare ce reglementează evidența mărfurilor

3.3.Analiza documentelor privind gestionarea mărfurilor pg.21

3.3.1.Inventarul documentelor

3.3.2.Fișa analitică a documentelor

3.3.3.Grila informațiilor

3.3.4.Descrierea fluxului informațional privind evidența mărfurilor

3.4.Aspecte generale privind trezoreria întreprinderii pg.24

3.4.1.Contabilitatea încasărilor și plăților prin casierie

3.4.2.Contabilitatea încasărilor și plăților prin conturi la bănci

CAP 4. PROIECTAREA GENERALĂ A SISTEMULUI INFORMATIC pg.31

4.1. Definirea obiectivelor sistemului informatic propus pg.31

4.2. Proiectarea situațiilor de ieșire pg.32

4.3. Proiectarea structurii bazelor de date pg.41

4.3.1. Proiectarea fișierelor variabile

4.3.2. Proiectarea fișierelor permanente

4.3.3. Proiectarea fișierelor temporare

4.4. Proiecterea prelucrarilor specifice unitaților funcționale pg.45

4.4.1. Stabilirea ordinii de prelucrare a fișierelor

4.4.2. Determinarea unităților de prelucrare

4.4.3. Proiectarea dialogului cu unitățile de prelucrare

4.5. Proiectare unităților specifice unităților de prelucrare pg.55

4.5.1. Determinarea modulelor de prelucrare

4.5.2. Organigrama de sistem a unităților de prelucrare

4.6. Prezentarea produsului informatic final pg.59

4.6.1. Prezentarea interfeței cu utilizatorul

4.6.2. Prezentarea situațiilor de ieșire

bibliografie

=== l ===

CUPRINS

CAP 1.DESPRE SOCIETĂȚILE COMERCIALE pg.3

1.1.Considerații generale pg.3

1.2.Clasificarea societăților comerciale pg.4

1.3.Aspecte generale privind firmele mici pg.5

1.4.Trăsături comune firmelor mici și mijlocii pg.6

1.5.Locul firmelor mici în ansamblul economiei naționale pg.6

1.6.Rolul dinamic al intreprinderilor mici și mijlocii în economiile moderne pg.7

1.7.Organizarea contabilității firmelor mici și mijlocii pg.7

CAP 2.PERFECȚIONAREA GESTIUNII ECONOMICO–FINANCIARE

PRIN ASISTAREA COMPUTERIZATĂ pg.9

2.1.Aspecte generale pg.9

2.2.FOXPRO –sistem de gestiune a bazelor de date pg.11

2.2.1.Baze de date și sisteme de gestiune a bazelor de date

2.2.2.Sistemul FoxPro

CAP 3.ASPECTE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA

CONTABILITĂȚII FINANCIARE pg.12

3.1.Contabilitatea mărfurilor pg.15

3.2.Analiza funcțională a evidenței mărfurilor pg.17

3.2.1.Prezentarea succintă a compartimentelor în care se realizează evidența mărfurilor

3.2.2.Prezentarea modului de conectare și a relațiilor existente între compartimentele de aprovizionare, desfacere, birou marketing și celelaltecompartimente

3.2.3.Actele normative în vigoare ce reglementează evidența mărfurilor

3.3.Analiza documentelor privind gestionarea mărfurilor pg.21

3.3.1.Inventarul documentelor

3.3.2.Fișa analitică a documentelor

3.3.3.Grila informațiilor

3.3.4.Descrierea fluxului informațional privind evidența mărfurilor

3.4.Aspecte generale privind trezoreria întreprinderii pg.24

3.4.1.Contabilitatea încasărilor și plăților prin casierie

3.4.2.Contabilitatea încasărilor și plăților prin conturi la bănci

CAP 4. PROIECTAREA GENERALĂ A SISTEMULUI INFORMATIC pg.31

4.1. Definirea obiectivelor sistemului informatic propus pg.31

4.2. Proiectarea situațiilor de ieșire pg.32

4.3. Proiectarea structurii bazelor de date pg.41

4.3.1. Proiectarea fișierelor variabile

4.3.2. Proiectarea fișierelor permanente

4.3.3. Proiectarea fișierelor temporare

4.4. Proiecterea prelucrarilor specifice unitaților funcționale pg.45

4.4.1. Stabilirea ordinii de prelucrare a fișierelor

4.4.2. Determinarea unităților de prelucrare

4.4.3. Proiectarea dialogului cu unitățile de prelucrare

4.5. Proiectare unităților specifice unităților de prelucrare pg.55

4.5.1. Determinarea modulelor de prelucrare

4.5.2. Organigrama de sistem a unităților de prelucrare

4.6. Prezentarea produsului informatic final pg.59

4.6.1. Prezentarea interfeței cu utilizatorul

4.6.2. Prezentarea situațiilor de ieșire

UTILIZAREA SISTEMULUI DE GESTIUNEA DATELOR FOXPRO PENTRU CONTABILITATEA FIRMEI

CAP 1. DESPRE SOCIETĂȚILE COMERCIALE

1.1.Considerații generale

Persoana fizică devine comerciant, în înțelesul codului comercial, atunci când aceasta exercită fapte de comerț și are comerțul ca profesiune obișnuită. Când aceleași fapte se exercită tot ca profesie, dar de o colectivitate de persoane în care elementul individ dispare și este înlocuit cu un subiect de drept diferit de membrii săi componenți, ne aflăm în fața unei societăți comerciale.

Acest organism se înfățișează sub forma unei persoane juridice care are aceleași drepturi și obligații ca ale comerciantului persoană fizică, constituind totodată un important instrument de progres economic, dacă scopul său este de stimulare a forțelor productive.

Particularitățile societății comerciale care o fac superioară persoanei fizice sunt evidențiate de calitatea acesteia de organism distinct și autonom față de membri componenți. Deși este născută din voința colectivă a membrilor săi componenți, ea este înzestrată cu o voință proprie, este capabilă de a avea drepturi și obligații, posedă un patrimoniu propriu și poate, la un moment dat, să concentreze capitaluri mari în vederea realizării unui scop determinat, existența sa nefiind legată de aceea a membrilor săi fondatori sau componenți, întrecând limita lor de viață.

Regimul juridic al societăților comerciale a fost reglementat în țara noastră de Codul Cmercial Român care a fost pus în aplicare la 1.XI.1887. Legea nr.31/16.XI.1990, privind societățile comerciale, modificată și republicată în 1998, a abrogat și înlocuit prevederile corespunzătoare din Codul Comercial Român (art.77 până la art.220 și art.238) care, în rest a rămas singurul izvor de drept direct în materie, completat cu izvoarele subsidiare, respectiv codul civil, Legea nr.21/4.II.1924 privind persoanele juridice și unele dispoziții ale decretului 31/30.I.1954.

Legea societăților comerciale a intrat în vigoare la 15.II.1990. Redactorii ei au ținut seama de numeroasele observații făcute celor două proiecte din 1938 și 1940 și de noile tendințe care s-au manifestat în legislațiile italiană și franceză. Ca elemente noi, a fost introdusă o nouă formă de societate comercială – Societatea cu Răspundere Limitată, precum și importante prevederi cu scopul de a remedia unele deficiențe ale codului, semnalate de practica judiciară și de literatura de specialitate, cu privire la răspunderea organelor de conducere ale societății.

Odată schițate principalele aspecte moderne ale societății comerciale, putem încerca să le sintetizăm într-o caracterizare globală. Din perspectiva menționată, societatea comercială poate fi definită ca o întreprindere, pe care una sau mai multe persoane o organizează prin actul constitutiv, în vederea realizării de beneficii, ca subiect de drept sau și fără această însușire, afectându-i bunurile necesare pentru a îndeplini actele și faptele de comerț specifice obiectului statutar de activitate.

1.2.Clasificarea societăților comerciale

Pornind de la termenul de societate comercială, care desemnează toate celulele economice constituite în vederea producerii de bunuri sau servicii, destinate vânzării, realitatea înconjurătoare, relevă faptul că societățile comerciale sau firmele sunt foarte diverse și de importanță diferită. Pentru nevoile de analiză statistică sau pentru anumite comparații, ansamblul acestor societăți poate face obiectul unor clasificări. Criteriile de împărțire a societăților comerciale pe specii sunt numeroase. Le reținem pe cele cu relevanță juridică.

Din punct de vedere juridic, principala clasificare disociază pe de-o parte societățile comerciale cu personalitate juridică, iar pe de altă parte pe cele lipsite de subiectivitate proprie.

După cifra de afaceri coroborată cu numărul de angajați, societățile comerciale se împart în societăți mari, mijlocii și mici.

După obiectul de activitate deosebim societăți care produc bunuri, de cele care asigură distribuirea și circulația mărfurilor. Activitatea poate de asemenea să constea în prestare de servicii ori în executare de lucrări. Prin raportare la același criteriu, o compartimentare mai detaliată disociază societățile bancare, de asigurări, de spectacole, de editură, de turism etc.

După originea capitalului. Acesta provine uneori din țară – capital de stat sau capital privat –alteori din străinătate, sub formă de investiții cu finalități foarte variate.

Vom insista asupra primelor două criterii de clasificare, criterii ce prezintă mai mare importanță pentru lucrarea de față. Astfel, în cadrul societăților comerciale cu personalitate juridică distingem:

Societatea în nume colectiv

Societatea în comandită simplă

Societatea în comandită pe acțiuni

Societatea pe acțiuni

Societatea cu răspundere limitată

Societatea pe acțiuni reprezintă forma de societate în care obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, acționarii fiind obligați la plata acțiunilor lor. Conform art.10 alin.1 din Legea nr.31/1990, capitalul social nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei, iar numărul acționarilor mai mic de 5. Acționarii sunt obligați să aducă în comun partea lor de contribuție, numit aport social, care poate consta din bani sau bunuri. În lipsă de stipulație contrară, bunurile aduse ca aport social devin proprietatea societății.

Societatea cu răspundere limitată reprezintă forma de asociere în care obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociații, în număr de cel mult 50, răspund numai cu părțile lor sociale.

Capitalul social nu poate fi mai mic de 2.000.000 lei și se divide în părți sociale egale, care nu pot fi mai mici de 100.000 lei (lg.31/1990). În caz de aporturi în natură, acestea vor putea reprezenta cel mult 60% din capitalul social.

1.3.Aspecte generale privind firmele mici

Aceste categorii de societăți comerciale se caracterizează în primul rând prin aspecte de ordin calitativ care pot fi rezumate la următoarele 3 :

responsabilitate directă, personală și finală a patronului firmei, care este de regulă singurul care decide.

proprietatea patrimoniului social, care este al unei persoane sau al familiei sale, indiferent de forma juridică adoptată.

natura activității prin prisma afacerii în sine. În acest sens firma este considerată de fapt, prin prisma intereselor, ca modalitate de a-și asigura existența și simultan, ca instrument de muncă și realizare.

Noțiunea de responsabilitate în cadrul firmelor mici este legată de un anumit număr de elemente complementare ce țin de însăși natura firmei, de originile sale sau de organizarea sa. Frecvent, firmele au fost create de patronul în exercițiu sau de părinții săi. Cel mai adesea creatorul unei firme este, înainte de toate, un cunoscător într-un anumit domeniu, ceea ce va explica un caracter dominant al preocupărilor, care pot fi de ordin tehnic, tehnologic, în gestiunea afacerii respective. În acest context observăm că nu există o diferențiere sistemetică a responsabilităților în ce privește repartizarea funcțiilor esențiale ale întreprinderii, majoritatea dintre acestea fiind grupate în mâinile unei singure persoane, cel mult două, constituind de fapt conducerea firmei respective.

Noțiunea de proprietate permite explicarea unui anumit număr de fenomene care privesc în special viața firmei, încadrarea personalului și uneori chiar anumite dezechilibre ale sale.

Cel mai adesea, firmele mici au o durată de viață relativ scurtă, nedepășind una sau două generații, fie că ele dispar pur și simplu, fie că se integrează într-un grup financiar sau tehnic similar. Acest lucru, cel puțin aparent, se datorează personalității creatorului firmei sau celui care o conduce. Dacă acesta se consideră proprietar, mai mult decât gestionar responsabil al patrimoniului industrial sau financiar, el va avea un comportament ce va considera firma sa drept o afacere de familie și, în acest caz, încadrarea personalului se va face în mod frecvent dintre membrii familiei sale, ceea ce face dificilă, dacă nu imposibilă, fie promovarea internă a elementelor de valoare, fie încadrarea de personal nou venit din exterior.

În acest sens noțiunea de proprietate face să fie percepute prin prisme deformante, problemele de finanțare și în special cele de finanțare pe termen lung și în capitaluri permanente ale firmei.

Firmele mici și mijlocii se întâlnesc în comerț, în activități cu caracter productiv, legat în special de bunuri de consum și servicii și uneori chiar în domeniul financiar. Ele sunt considerate, de regulă, ca un mijloc de asigurare a veniturilor pentru proprietarii săi și nu ca un mijloc de dezvoltare și fructificare a capitalului investit. Prin urmare dezvoltările impuse de piață sau rezultând din progresul tehnic și tehnologic, nu pot fi asigurate fie datorită unei informări insuficiente, fie din lipsa mijloacelor financiare.

1.4.Trăsături comune firmelor mici și mijlocii

Aceste trăsături se referă în special la :

Flexibilitate

Flexibilitatea firmelor mici le permite acestora să se adapteze în perioade de criză sau să profite rapid de perioadele de prosperitate și aceasta datorită dimensiunilor reduse ale capitalului investit și a puterii de decizie rapidă (de regulă aparține patronului).

Caracterul uman al relațiilor din cadrul firmei

Firmele mici, prin dimensiunea lor, facilitează legăturile personale, fiecare membru fiind foarte bine cunoscut. De asemenea, se asigură o bună integrare a personalului care este atașat de viața firmei dar, totodată, există riscul unor atitudini de paternalism în detrimentul eficienței și calității muncii.

Independența

Independența are anumite avantaje reale, în special în planul luării deciziilor. Luarea deciziilor este rapidă, la nivelul intuiției și al experienței patronului. Decizia poate fi rapid retrasă atunci când este periculoasă. Rapiditatea deciziei permite o adaptare eficientă în funcție de modificările care survin în mediul exterior. Totuși aspectul negativ al independenței se referă la izolarea relativă a firmei și a responsabililor săi.

1.5.Locul firmelor mici în ansamblul economiei naționale

Am menționat în capitolul anterior că societățile comerciale se pot clasifica, după cifra de afaceri și numărul de angajați, în societăți mari, mijlocii și mici. Această separare, aparent artificială, prezintă un interes deosebit, deoarece legiuitorul instituie măsuri de favoare în scopul promovării și ocrotirii societăților mici și mijlocii. În sensul menționat pot fi indicate următoarele acte normative :

Hotărârea Guvernului nr.805/1994 (Monitorul Oficial nr.333 din 1 decembrie 1994) privind facilitățile economico –financiare acordate societăților mici și mijlocii;

Ordonanța Guvernului nr.38/30.VIII.1995 (Monitorul Oficial nr.200/1995) privind unele măsuri pentru perfecționarea coordonării și sprijinirii intreprinderilor mici și mijlocii, aprobată prin Legea nr.115/1995 (Monitorul Oficial nr.282/5.XII.1995)

Legea nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, completată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.297/2000;

Dezvoltrea spectaculoasă, în ultimele decenii, a firmelor mici și mijlocii, trăsătură caracteristică a stadiului actual de evoluție a economiilor moderne, a fost determinată de extinderea apreciabilă a gamei activităților desfășurate de această categorie de intreprinderi, de penetrarea lor pe fronturi largi în industriile tehnologiilor de vârf, precum și de preluarea progresivă și substanțială în conducerea lor a mecanismelor specifice actelor manageriale practicate în marile intreprinderi Stimularea creării de noi întreprinderi, de regulă mici, asigurarea unei judicioase complementarități între întreprinderile mici, mijlocii și mari sunt imperative actuale cărora autoritățile publice din toate țările caută să le găsească cele mai bune soluții.

Dovedindu-și forța economică redutabilă, intreprinderile mici și mijlocii au început să ocupe un loc crescând în preocupările oamenilor politici și factorilor de decizie.

În țara noastră, după anul 1990, s-a produs o adevărată explozie în domeniul creării și dezvoltării intreprinderilor mici și mijlocii, care a determinat afirmarea lor puternică în ansamblul economiei naționale, creșterea spectaculoasă a contribuției lor la formarea produsului intern brut, la intensificarea exporturilor, la crearea de noi locuri de muncă și la stabilizarea și creșterea economică. În ciuda dificultăților inerente începutului procesului de tranziție a economiei românești la modelul de piață și insuficientei atenții acordate, în prima perioadă a tranziției, problematicii intreprinderilor mici și mijlocii, s-a creat un sector distinct al acestor categorii de intreprinderi, al cărui cadru instituțional s-a dezvoltat și consolidat continuu, ocupând astfel un loc bine definit în configurția ansamblului economiei.

1.6.Rolul dinamic al intreprinderilor mici și mijlocii în economiile moderne

Intreprinderile mici și mijlocii ocupă un loc important în structurile economice ale majorității țărilor lumii, având ponderi apreciabile în numărul, efectivul și cifra de afaceri a ansamblului intreprinderilor. Dinamismul, suplețea de adaptare, capacitatea de rezistență la criză reprezintă trăsăturile caracteristice ale intreprinderilor mici și mijlocii, considerate esențiale pentru coeziunea țesăturii economice, pentru creșterea economică și pentru crearea de noi locuri de muncă. Aceasta explică faptul că tendința de concentrare a activității economice se inversează adesea în favoarea micilor unități de producție, al căror rol devine major în restructurarea industriilor, echilibrul activităților pe teritoriul național și avântul economic.

Accelerarea progresului tehnologic și globalizarea piețelor la nivel regional, continental și mondial, produse în cursul ultimelor două decenii, au multiplicat atât posibilitățile intreprinderilor mici și mijlocii, cât și dificultățile cu care se confruntă. Aceste fenomene au deschis un câmp de acțiune mai larg intreprinderilor mici și mijlocii, oferindu-le multe oportunități.

În același timp, în acest ansamblu extrem de eterogen, numeroase unități au adesea de surmontat multe obstacole privind accesul la know –how-ul tehnologic și de gestiune, la credite, la piețele externe și la achizițiile publice. În afara acestor dificultăți generale, în faza actuală de recesiune economică pe care o traversează o bună parte din țările lumii, intreprinderile mici și mijlocii operează adesea în sectoare dintre cele mai afectate, fiind confruntate cu probleme specifice, generate de contracția cererii și de reducerea activităților de subcontractare.

Ținând seama de aceste realități, în majoritatea țărilor, autoritățile publice sunt în mod constant preocupate să asigure intreorinderilor mici și mijlocii condiții favorabile activității lor și să înlăture progresiv obstacolele care le stânjenesc crearea și dezvoltarea.

1.7.Organizarea contabilității firmelor mici și mijlocii

În conformitate cu prevederile art.12 din Legea contabilității nr.82/1991, obiectul contabilității îl constituie reflectarea în formă bănească a bunurilor mobile și imobile, a disponibilităților bănești, a drepturilor și obligațiilor, precum și mișcările și midificările intervenite în urma operațiilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile și rezultatele obținute de acestea .

Contabilitatea se organizează în partidă dublă, iar evidența operațiunilor efectuate se ține cronologic și sistematic. Forma de contabilitate folosită estre MAESTRU ȘAH. În forma MAESTRU ȘAH se utilizează documentele primare sau centralizatoare, nota de contabilitate, fișa rulajelor, fișe sintetice șah, balanța de verifiare șah.

Documentele cumulative grupează operații de același fel din mai multe documente primare. După verificarea și sortarea pe operații de același fel a documentelor justificative dintr-o zi, acestea se centralizează în documentul cumulativ. Notele de contabilitate în care se stabilește articolul contabil, se întocmesc în dublu exemplar pe baza documentelor primare sau cumulative, apoi se trec în jurnalul de înregistrare pe baza căruia lunar li se atribuie un număr.

Ținând cont de faptul că majoritatea firmelor mici și mijlocii au ca obiect de activitate comerțul sau mica producție, putem remarca faptul că nucleul de bază este format din contabilitatea stocurilor (și a producției în curs de execuție), contabilitatea terților și a trezoreriei.

O reprezentare schematică a unui ciclu lunar de înregistrări contabile la aceste unități ar putea arăta în felul următor :

Achiziții de mărfuri, materii prime etc.

– se înregistrează mărfurile achiziționate, TVA aferent (în cazul unităților plătitoare de TVA), adaosul comercial, TVA neexigibil, ambalaje etc.

Încasările și plățile prin casieria unității

– se înregistrează încasările din vânzarea mărfurilor (+TVA colectat), alte încasări, respectiv plățile în numerar (furnizori, salarii, cheltuieli pentru nevoile firmei, depuneri în bancă etc.).

Încasări din facturi emise

Încasări și plăți prin cont la bancă

– se înregistrează încasările (depuneri în cont, încasări de la clienți, dobânzi etc.

Alte operațiuni

– se înregistrează consumuri de materii prime și materiale, amortizări etc.

În final se închid conturile de venituri și cheltuieli, se stabilește rezultatul și se calculează impozitul aferent.

În funcție de complexitatea operațiunilor efectuate pot apărea și alte înregistrări care de regulă vin în completarea celor mai sus prezentate.

CAP 2. PERFECȚIONAREA GESTIUNII ECONOMICO–FINANCIARE PRIN ASISTAREA COMPUTERIZATĂ

2.1.Aspecte generale

În practica unităților economice orientate cu precădere spre proceduri manuale de prelucrare a datelor, activitatea de gestiune și analiza economico – financiară este simțitor îngreunată de volumul mare al datelor, de lipsa operativității și de dedectarea cu întârziere a erorilor de calcul.

Sistemele informatice de gestiune nu numai că elimină aceste neajunsuri, ci, de asemenea, ajută la economisirea timpului de lucru, sunt ușor și pot fi ajustate în așa fel încât să servească strict specificului fiecărei firme. Prin sistemul modelelor standard și complementare, transpuse în programe pentru calculator, prin facilitățile oferite pe linia organizării întregului proces de culegere, memorare, prelucrare și transmitere a datelor și informațiilor, prin posibilitățile de dialog interactiv om –caculator, în care utilizatorul formulează cerințe informaționale iar calculatorul furnizează informații și eventual sugerează noi cerințe sau măsuri care se impun pe linia creșterii eficienței economice, gestiunea economico –financiară asistată de calculator dă utilizatorului posibilitatea obținerii unor viziuni complete asupra unității economice.

Faptul că sistemele de calcul moderne cuprind instrumente software care permit trecerea spre programarea la nivel utilizator, creează mediul necesar dezvoltării aplicațiilor de către utilizator, în regim interactiv.

Este știut faptul că analiza economico –financiară, folosește la intrare, date obținute de obicei prin prelucrare, corespunzător blocurilor informaționale ce reflectă activitatea economico –financiară a unității. Spre exemplu, blocul informțional privind încasarea mijloacelor bănești prin caserie și prin emiterea de facturi, furnizează informațiile necesare analizării veniturilor din vânzarea mărfurilor și a taxei pe valoarea adăugată colectată și, mai departe, corelat cu celelte blocuri informaționale, se pot obține informațiile necesare privind analiza cifrei de afaceri, a profitului a obligațiilor fiscale etc.

Analiza economico –financiară asistată de calculator este eficientă dacă se bazează pe date obținute automat, corespunzător blocurilor informaționale care constituie sursa de date

În figură prezentăm schema bloc care poate sta la baza organizării sistemului suport pentru realizarea evidenței contabile cu ajutorul programelor informatice.

Bazele de date conțin informațiile ce stau la baza evidenței contabile. Asupra acestor date se aplică programele și se obțin, la ieșire, informații editate sub formă de rapoarte sau afișate pe ecranul unui terminal.

Figura1.Schema bloc ce stă la baza organizării sistemului suport pentru realizarea evidenței contabile cu ajutorul calculatorului

Informații periodice

Informații operative cu privire la:

utilizarea resurselor

desfășurarea activităților

rezultate obținute

eficiență economică

2.2.FOXPRO –sistem de gestiune a bazelor de date

2.2.1.Baze de date și sisteme de gestiune a bazelor de date

Principalul domeniu de utilizare a calculatorului îl reprezintă cel al prelucrării informațiilor. Pe măsură ce societatea se dezvoltă, cresc și necesitățile de informare ale acesteia, deci și volumul de informații ce trebuie prelucrate.

Sistemele de gestiune a bazelor de date, pe scurt SGBD, reprezintă sisteme informatice specializate în stocarea și prelucrarea unui volum mare de date, în rezolvarea problemelor care implică prelucrări puține asupra unui volum mare de date. Termenul de bază de date se referă la datele de prelucrat, la modul de organizare a acestora pe suportul fizic de memorat, iar termenul de gestiune se referă la acțiunea de memorare și prelucrare a acestor date.

Pe discuri, informațiile sunt depozitate în fișiere. O bază de date reprezintă tocmai un astfel de fișier, cu o anumită organizare (anloagă cu cea a unui tabel), ce permite accesul rapid și complet la informațiile stocate în acesta. Asupra bazelor de date se pot defini o multitudine de comenzi precum creare, ștergere, sortare, copiere etc.,care pot fi folosite fie interactiv, fie înlănțuite și combinate cu alte comenzi în secvențe de programe.

Îmbunătățiri mai recente ale SGBD-urilor se referă la organizarea bazelor de date – modelul relațional al acestora – și la metodele de interogare a bazelor a bazelor de date. SGBD-urile relaționale sunt prevăzute cu posibilitatea realizării de legături între două sau mai multe baze de date, legături care permit accesarea simultnă a unor date, ce se află într-o anumită relație, din baze de date diferite.

2.2.2.Sistemul FoxPro

FOXPRO este un sistem relațional de gestiune a bzelor de date dezvoltat de firma FOX Software, aflat în frunte ca performanțe, principalul său atu fiind viteza de lucru mult sporită. Pentru a reda mai bine capacitățile de stocare ale acestui sistem, menționăm faptul că permite un număr maxim de 1 miliard de înregistrări (linii) și un număr de 255 de câmpuri (coloane). Pe lângă acestea FoxPro este dotat cu o interfață prietenoasă care cuprinde meniuri, ferestre, utilitare, generatoare de rapoarte etc.

Toate aceste caracteristici și multe altele fac din acest sistem de gestiune a bazelor de date, un puternic instrument software, la îndemâna tuturor utilizatorilor care lucrează sau care intenționează să lucreze în domeniul bazelor de date.

CAP 3. ASPECTE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII FINANCIARE

În cunoașterea, gestiunea și controlul patrimoniului, a execuției bugetului de venituri și cheltuieli de către fiecare agent economic, a patrimoniului nașional, un rol deosebit revine contabilității. De aceea ea trebuie astfel organizată încât să asigure executarea la timp și de calitate a lucrărilor de contabilitate.

Principalul element care se așază la baza organizării contabilității este format dintr-un ansamblu de principii sau convenții ce au în vedere regulile de întocmire a situațiilor financiare prin judecarea acțiunii principiilor respective.

Aceste principii, rod al cercetării științifice americane, după area criză economică din 1929 –1933, au fost preluate de sistemele contabile din Europa continentală, prin Planul Contabil General și Directive ale Comunității Europene. Datorită gradului de internaținalizare a unor activități, a necesității informării diferiților investitori de pe piețele internaționale, Consiliul Comunității Europene se preocupă de realizarea unei legislații unitare, valabilă pentru toate țările membre ale comunității privind. folosirea principiilor generale de contabilitate, coordonarea structurii lucrărilor financiar–contabile și a metodelor de evaluare, publicarea lucrărilor de sinteză de către societățile comerciale, elaborarea de scheme obligatorii privind bilanțul contabil, anexa de bilanț, contul de profit și pierdere etc.

Trecerea României de la economia centralizată la o economie de piață a necesitat și necesită unele măsuri pe plan național privind organizarea și funcționarea contabilității. Astfel a fost elaborată legea contabilității, care prevede unitățile ce au obligația să organizeze și să conducă contabilitate proprie, organizarea contabilității patrimoniului, registrele utilizate în contabilitate, reglementări privind bilanțul unităților și pe ansmblul economiei naționale etc.

De asemenea, Direcția Generală a Contabilității și Colegiul Consultativ al Contabilității din cadrul Ministerului Finanțelor Publice au elaborat regulamentul privind aplicarea legii contabilității, planul general de conturi, norme metodologice de utilizare a conturilor, nomenclatorul privind modelele registrelor contabile și formularelor tipizate, normele generale privind registrele de contabilitate, norme metodologice privind întocmirea și prezentarea bilanțului contabil.

Organizarea contabilității, pe lângă elaborarea normelor generale și unitare de organizare a acesteia, necesită și rezolvarea următoarelor probleme: stabilirea verigilor unde se organizează contabilitatea, organizarea copartimentului financiar – contabil pe compartimente și funcții și repartizarea personalului, alegerea formei de contabilitate cea mai corespunzătoare, a metodelor și procedurilor de evidență și evaluare a elementelor patrimoniale, luarea în considerare a principiilor și factorilor ce o influențează.

Unul din principalele rezultate ale perfecționării bazei conceptuale a contabilității îl constituie modernizarea concepției de organizare a sistemului conturilor în vederea reflectării patrimoniului, a situației financiare și a rezultatului, creându-se sistemele de contabiliate cu un singur circuit și cu două circuite.

Sistemul de contabilitate cu un singur circuit (monist, integrat), organizează conturile într-un singur flux în cadrul circuitului economic: capital aprovizionare fabricație vânzare realizare, atât pentru operațiile ce privesc relațiile cu terții (funcțiile externe), cât și pentru cele ale gestiunii interne (funcții interne).

Sistemul de contabilitate în dublu circuit (dualist), organizează conturile astfel încât delimitează în circuite distincte pe cele care au ca obiect înregistrarea elementelor și operațiilor patrimoniale legate de schimburile și relațiile cu terții, precum și rezultatele financiare și, într-un alt circuit, conturile care înregistrează producția, costurile și rentabilitatea produselor, lucrărilor și serviciilor prestate. Se formează astfel circuitul contabilității financiare sau generale și circuitul contabilității interne de gestiune.

Contabilitatea financiară are ca obiect înregistrarea tuturor operațiilor care afectează patrimoniul agenților economici, măsurarea variațiilor la care este supus ca urmare a proceselor economice, calcularea și explicarea rezultatului financiar, întocmirea documentelor de sinteză (bilanț, cont de profit și pierdere, anexa la bilanț), care oferă mediului exterior imaginea sintetică, fidelă și retrospectivă a situației unității.

Contabilitatea generală, reflectând relațiile de schimb patrimoniale în relațiile întreprinderii cu mediul, se cere organizată după norme unitare, pentru a asigura informațiile necesare tuturor utilizatorilor (clienți, furnizori, asociați, bănci etc.) și pentru a permite comparabilitatea indicatorilor de gestiune economico–financiară între diferite unități. De asemenea, ea prezintă un interes major pentru stat, care controlează modul de evaluare a diferitelor elemente ale patrimoniului și stabilirea rezultatelor ce constituie baza de calcul a obligațiilor fiscale.

Ca urmare, contabilitatea financiară are la bază norme unitare privind organizarea și conducerea acesteia, cu caracter obligatoriu pentru toate unitățile patrimoniale, având ca obiectiv principal furnizarea informațiilor necesare atât pentru necesitățile proprii, cât și în relațiile acestora cu asociații sau acționarii, clienții, furnizorii, băncile, organele fiscale și alte persoane fizice sau juridice.

Sistemul de contabilitate în dublu circuit este practicat în deosebi în țările Comunității Europene, în timp ce în țările anglo–saxone și America domină contabilitatea într-un singur circuit.În condițiile contabilității în dublu circuit, funcțiile acesteia se localizează în fiecare circuit.

Contabilitatea financiară:

funcția de înregistrare completă a tranzacțiilor unității, în scopul determinării periodice a situației patrimoniului și a rezultatului global;

funcția de comunicare financiară externă;

funcția de instrument de valorificare și de probă juridică și fiscală;

funcția de instrument de gestiune;

funcția de furnizare a informațiilor necesare realizării sintezelor macroeconomice;

funcția de informare pentru analize financiare.

Contabilitatea internă de gestiune:

funcția de determinare a costurilor pe produse, lucrări și sectoare de activitate;

funcția de determinare a diferitelor marje și a rezultatelor analitice pe produse și activități;

funcția de generare și furnizare a informațiilor destinate elaborării bugetelor și costurilor previzionale;

funcția de generare și furnizare a informațiilor destinate actualizării indicatorilor de gestiune din structura tabloului de bord al întreprinderii;

funcția de generare a informațiilor destinate măsurării performanțelor.

O astfel de organizare a contabilității asigură o mai bună aplicare a principiilor conducerii intreprinderii, prin separarea problemelor producției și urmărirea lor îndeaproape în condițiile unei exigențe sporite.

La elaborarea normelor privind contabilitatea în două circuite s-a ținut seama, pe de o parte, de experiența românească în domeniul contabilității, de legislația existentă și de Codul Comercial, iar, pe de altă parte, de normele Comitetului Internațional de Standarde Contabile, de directiva a IV-a a Comunității Economice Europene privind conturile anuale.

3.1.Contabilitatea mărfurilor

Mărfurile sunt formate din bunuri achiziționate în vederea revânzării în aceeași stare. Sunt asimilate stocurilor de mărfuri și acele elemente din celelalte categorii de stocuri (materii prime, materiale, obiecte de inventar) achiziționate de la terți, care ulterior sunt redistribuite (redestinate) fiind disponibile pentru a fi vândute în starea în care au fost cumpărate. Ca urmare, stocurile de materiale, combustibil, obiecte de inventar etc. negociate și vândute, vor fi trecute în gestiunea și contabilitatea mărfurilor.

Această delimitare, pe lângă faptul că asigură încadrarea corectă a stocurilor după destinații reale, permite determinarea reală a cheltuielilor după felul lor.

Pentru contabilizarea mărfurilor se folosesc conturile sintetice de gradul I din grupa 37 ”Mărfuri”:

contul 371 ”Mărfuri”

contul 378 ”Diferențe de preț la mărfuri”

Contul 371”Mărfuri” ține evidența existenței și mișcării aflate în depozite, precum și în unitățile cu amănuntul sau de alimentație publică. Acest cont este un cont de activ.

În debit se înscrie valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor intrate în gestiunea unității astfel:

achiziționate cu plată de la terți în corespondență cu creditul contului 401”Furnizori”, 408”Furnizori facturi nesosite”, cu prețul de achiziție fără TVA;

cu adaosul comercial cuprins în prețul de vânzare, dacă înregistrarea mărfurilor intrate se face la prețul de vânzare, prin creditul contului 378”Diferențe de preț la mărfuri”;

cu taxa pe valoarea adăugată cuprinsă în prețul de vânzare cu amănuntul cu care sunt înregistrate mărfurile la intrare, prin creditul contului 4428”TVA neexigibilă”;

readuse din custodie, păstrare sau consignație, de la terți, prin creditul contului 357 ”Mărfuri în custodie sau în consignație la terți”;

aduse ca aport în natură la capital de asociați, prin creditul contului 456”Decontări cu asociații privind capitalul”;

transferate din gestiunea altor stocuri, redistribuite spre vânzare, prin creditul conturilor 300”Materii prime”, 301”Materiale consumabile”, 302”Obiecte de inventar”;

primite prin donație sau cu titlu gratuit, prin creditul contului 771”Venituri excepționale din operațiuni de gestiune”;

constatate plusuri la inventar în corespondență cu creditul contului 607”Cheltuieli privind mărfurile”.

În creditul contului se înregistrează valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor ieșite din patrimoniul unității:

prin vânzare în corespondență cu contul 607”Cheltuieli privind mărfurile”;

cu adaosul comercial aferent mărfurilor vândute, când prețul de înregistrare este prețul de vânzare, prin debitul contului 378”Diferențe de preț la mărfuri”;

cu taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor vândute cu amănuntul, prin debitul contului 4428”TVA neexigibilă”;

date în custodie sau la consignație, prin debitul contului 357”Mărfuri în custodie sau consignație la terți”;

constatate lipsă la inventar și perisabilități, prin debitul contului 607”Cheltuieli privind mărfurile”;

pierderi din calamități, prin debitul contului 671”Cheltuieli excepționale privind operațiunile de gestiune”.

Soldul debitor reprezintă valoarea mărfurilor existente în stoc la prețul de înregistrare.

Întucât contabilizarea intrărilor și ieșirilor de mărfuri se face la preț de înregistrare, este necesar să fie definit acest preț. În acest scop se au în vedere regulile generale de evaluare a activelor care indică costul de achiziție. Deoarece costul de achiziție este format din două componente structurale de bază – prețul de cumpărare (fără TVA deductibilă) și cheltuieli de aprovizionare (transport, manipulare, taxe nedeductibile, comisioane etc.), în contul 371”Mărfuri” se înregistrează prețul de cumpărare (fără TVA), iar celelalte elemente ale costului de achiziție sunt colectate și apoi repartizate cu ajutorul contului 378”Diferențe de preț la mărfuri”.

Este cont de activ. Se debitează cu cheltuielile de transport, încărcare, descărcare, taxe nedeductibile, comisioane pentru mărfurile achiziționate și se creditează cu cheltuielile aferente mărfurilor ieșite din patrimoniu prin debitul contului 607”Cheltuieli privind mărfurile”. Soldul debitor reprezintă cheltuieli de achiziție aferente mărfurilor în stoc.

Cele două conturi 371 și 378 asigură evaluarea și înregistrarea existenței și mișcării stocurilor de mărfuri la cost efectiv de achiziție.

Metodologic, asigurarea evaluarii stocurilor de mărfuri la cost efectiv de achiziție se poate face folosind ca preț de înregistrare în contul 371”Mărfuri” diferite categorii de preț în funcție de care se corelează și conținutul contului 378”Diferențe de preț la mărfuri”.

Astfel, prețul de înregistrare la contul de ”Mărfuri” poate fi:

prețul efectiv de cumpărare;

prețul prestabilit de cumpărare;

prețul de vânzare.

În cazul adoptării prețului efectiv de cumpărare, la înregistrarea mărfurilor costul de achiziție se formează și se fixează în conturi astfel:

prețul efectiv de cumpărare fără, TVA, în contul 371”Mărfuri”

cheltuieli de aprovizionare (transport, manipulare), în contul 378”Diferențe de preț la mărfuri”.

În cazul adoptării prețului prestabilit de cumpărare, care poate fi un preț mediu ponderat dintr-o perioadă precedentă sau prețul de la furnizorul principal, costul de achiziție se formează și se fixează în conturi astfel:

prețul de cumpărare prestabilit, în contul 371”Mărfuri”

cheltuielile de aprovizionare și diferențele între prețul efectiv de cumpărare și prețul prestabilit, în contul 378”Diferențe de preț la mărfuri”

În cazul adoptării prețului de vânzare, care poate fi preț cu ridicata, prețul importatorului, și preț cu amănuntul, costul de achiziție se înregistrează:

prețul de vânzare, care cuprinde în structura sa și marja importatorului, adaosul comercial, adaosul de alimentație publică se înregistrează în contul 371”Mărfuri”

adaosul comercial și cheltuielile de aprovizionare se înregistrează în contul 378”Diferențe de preț la mărfuri”.

3.2.Analiza funcțională a evidenței mărfurilor

3.2.1.Prezentarea succintă a compartimentelor în care se realizează evidența mărfurilor

.Serviciul Aprovizionare (Ap) are în subordine transportul și întreținerea auto și magaziile în care se păstrează produsele aprovizionate, stabilește necesarul de materii prime și materiale în colaborare cu serviciul tehnic și alte compartimente, difuzează documentele primite de la Serviciul Tehnic, stabilește cu Biroul Controlul Calitații timpul și amploarea controlurilor efectuate, propune împreuna cu Directorul Comercial componența comisiei de recepție, informează Biroul Administrativ-Juridic asupra stării tehnice a magaziei/ depozitului și propune măsuri , corelează necesarul cu stocul existent, propune norme de stoc, realizează contracte/ comenzi de aprovizionare și difuzează documentele primite de la Serviciul Tehnic, organizează și participă la recepția cantitativă și calitativă , realizează controlul gestiunii , urmarește instruirea de către Biroul Mecanico-Energetic a personalului legător de sarcini, aplică eticheta “produs nereceptionat” la sosirea materialelor , convoacă Comisia de recepție și îi predă documentele de însoțire , nu elibereză produse din magazie/depozit fară “fișa de însoțire” etc.

Serviciul Desfacere (D) colaborează cu marketingul în analiza noilor piețe, urmărește verificarea de către Serviciul Financiar-Contabil a bonității clienților, prezintă proiectul contractului de vânzare-cumparare Directorului General , Directorului Comercial și juriscunsultului pentru analiză și semnare , după care îl difuzează clientului, informează Serviciul Tehnic, Serviciul Producție și Serviciul Marketing despre comportarea produsului la client , urmarește asigurarea portofoliului de comenzi, stabilește coordonatorul de contract și emite”fișa analitică” pentru contractare, întocmește documente de custodie și depozitare, documente de livrare , evidențiază ambalajele cu circuit furnizor–beneficiar , informează Serviciul Marketing de finalizarea produselor noi , promovează produsele pe piața împreuna cu Serviciul Marketing, încheie contacte de export etc.

Biroul Marketing ( Mk.) desfasoară activități de planificare și punere în practică a politicii de piața a unității, efectuează analize de marketing, lansează noile produse ,participă la stabilirea prețului , la promovarea si distribuirea unor produse destinate schimbului pentru satisfacerea clienților și a scopurilor proprii , coordonează ambalarea , elaborează un sistem informațional eficient , asigură calitatea in activitatea de marketing si o controlează etc.

3.2.2.Prezentarea modului de conectare și a relațiilor existente între compartimentele de aprovizionare, desfacere, birou marketing și celelalte compartimente

Directorul General aprobă contractele cu clienții/ furnizori și compensarea cantitativă a lipsurilor.

Directorul Tehnic și de Productie analizează studiile de piața elaborate de Biroul Marketing și aprobate de Directorul General.

Directorul Comercial are în subordine Serviciile Aprovizionare, Desfacere și Biroul Marketing, controlează și ia măsuri privind aprovizionarea, desfacerea și studiul pieței, semnează contactele cu furnizorii/ clienții,transmite clientilor informații de la Departamentul Tehnic și de Productie, propune împreuna cu Serviciul Aprovizionare componenta Comisiei de Receptie etc.

Compartimentul Plan-Organizare ia în considerare studiile oferite de Biroul Marketing.

Serviciul Tehnic furnizează Serviciului Aprovizionare toate datele de identificare/ specificații privind produsele aprovizionate, transmite Serviciului Desfacere și Serviciului Financiar-Contabil informații legate de cereri de ofertă, analizeaza studiile de piața elaborate de Biroul Marketing, este informat de către Serviciul Desfacere despre comportarea mărfurilor la client etc.

Serviciul Controlul Calității stabilește împreună cu Serviciul Aprovizionare timpul și amploarea controlului efectuat.

Biroul Administrativ-Juridic primește informații de la Serviciul Aprovizionare asupra stării tehnice a magaziei/ depozitului.

Directorul General, Directorul Economic și jurisconsultul primesc pentru analiză și semnare proiectul contractului de vânzare–cumpărare de la Serviciul Desfacere.

Serviciul Productie este informat de către Serviciul Desfacere despre comportarea mărfurilor la client.

Serviciul Financiar- Contabil colaborează cu Serviciul Marketing în stabilirea prețurilor și tarifelor și realizează înregistrarea cronologică și sistematică în contabilitate a documentelor aferente operațiunilor desfasurate privind mărfurile.

3.2.3.Actele normative în vigoare ce reglementează evidența mărfurilor

Principalele acte normative care reglementează operațiunile privind mărfurile sunt:

PRECIZĂRI 9562/1991 cu privire la reevaluarea producției neterminate, materii prime materiale, combustibil, semifabricate din producție proprie, mărfuri și alte produse ca urmare a etapei a doua de liberalizare a producției;

HOTĂRARE GUVERNAMENTALĂ 211/1991 cu privire la unele măsuri în domeniul prețurilor și tarifelor în vederea limitării creșterii prețurilor și tarifelor pentru dimensionarea temeinica, fundamentala a acestora în cadrul procesului de liberalizare a prețurilor precum și pentru prevenirea și sancționarea practicării prețurilor de speculă și monopol;

ORDINUL 1666/1994 care aprobă normele metodologice privind corectarea prețului de cumparare a unor mărfuri existente în stoc la 31.12.1994. Prețurile cu amănuntul se vor dimensiona pe baza prețurilor cu ridicata și adaosurilor comerciale în cadrul limitei maxime potrivit criteriilor prevazute prin H.G. 211/1991;

LEGEA CONTABILITĂȚII nr. 82/1991;

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr.704/14.12.1993 pentru aprobarea unor măsuri de executare a legii contabilității nr. 82/1991;

REGULAMENT de aplicare a legii contabilității nr. 82/1991.

3.3.Analiza documentelor privind gestionarea mărfurilor

3.3.1.Inventarul documentelor

3.3.2.Fișa analitică a documentelor

3.3.3.Grila informațiilor

3.3.4.Descrierea fluxului informațional privind evidența mărfurilor

În cazul aprovizionării cu mărfuri se primește FACTURA de la furnizori la Serviciul Aprovizionare. Pe baza facturii se întocmește NOTA DE INTRARE RECEPȚIE ȘI CONSTATARE DE DIFERENȚE (N.I.R.) în 2 exemplare pe măsura efectuării recepției.În cazul în care se constată diferențe se întocmește în 3 exemplare de către Comisia de recepție legal constituită. În cazul în care gestionarul consideră ca nu există aceste diferențe el poate intocmi și singur N.I.R.

N.I.R. se predă (originarul ) Serviciului financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică și analitică, atasata la documentele de livrare (factură sau avizul de insoțire a mărfii). Exemplarul 2 e necesar gestionarului pentru înregistrarea în FIȘA DE MAGAZIE și, eventual, Serviciului Aprovizionare. Se arhivează la Serviciul financiar-contabil.

FIȘA DE MAGAZIE se intocmește intr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material și se completează de catre:

Serviciul financiar-contabil la deschiderea fișei (datele din antet ) și la verificarea înregistrărilor (data și semnatură de control);

Gestionar sau persoana desemnată, care completează coloanele privitoare la intrări, ieșiri si stoc.

FIȘA DE MAGAZIE se completează pe baza N.I.R în cazul aprovizionării, pe baza BONULUI DE TRANSFER în cazul transferului de mărfuri între gestiuni și a FACTURII în cazul vânzării de mărfuri clienților. Acest document nu circulă, fiind document de înregistrare. Se arhivează la Serviciul financiar-contabil.

FACTURA, în cazul aprovizionării, dupa întocmirea N.I.R. se transmite împreuna cu originalul acestuia Serviciului financiar-contabil pentru inregistrarea în contabilitatea sintetică și analitică.

În cazul vânzării de mărfuri clienților se întocmește FACTURA în 3 exemplare de către Serviciul desfacere pe baza dispoziției de livrare. Originalul facturii se trimite clientului. Exemplarul 2 se trimite Serviciului financiar-contabil pentru înregistrarea în contabilitatea sintetica și analitică, iar exemplarul 3 rămâne la Serviciul desfacere pentru scaderea din gestiune a mărfurilor. Se arhivează la Serviciul financiar- contabil (exemplarul 2) și la Serviciul desfacere (exemplarul 3).

AVIZUL DE ÎNSOTIRE A MĂRFII se completează de Serviciul desfacere pe baza dispoziției de livrare în 3 exemplare. Exemplarul 1 insoțește marfa pe timpul transportului. Exemplarul 2 se trimite la gestiune pentru scaderea din evidența gestiunii. Exemplarul 3 servește la evidența operativă în graficul de vânzări și la întocmirea facturii .

BONUL DE PREDARE, TRANSFER, RESTITUIRE în cazul transferului se întocmește în 2 exemplare de catre organul care dispune transferul. Transferul se efectueaza numai între gestiuni din incinta aceleiasi unități. În cazul gestiunilor dispersate teritorial se întocmeste aviz de însoțire a mărfii. Ambele exemplare circulă la magazia predatoare pentru eliberarea cantităților prevăzute, semnandu-se de predare de către gestionar; delegatul magaziei primitoare semnează de primire pe exemplarul 1 și reține exemplarul 2; compartimentul financiar-contabil primește ambele exemplare, care după confruntare stau la baza efectuării înregistrărilor în evidența magaziilor. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

3.4.Aspecte generale privind trezoreria întreprinderii

Structura economică a unei intreprinderi este în continuă mișcare ca urmare a fluxurilor ce o străbat, și anume:

fluxuri reale (mărfuri, materii prime, materiale, energie,servicii, obligații, creanțe);

fluxuri monetare, bănești de sens invers;

fluxuri de intrare generate de :

activitatea de exploatare

împrumuturi

creșteri de capital,

fluxuri de ieșire generate de:

cheltuieli de exploatare

investiții

impozite și taxe

dividende acordate

împrumuturi acordate

plasamente.

Conexiunea dintre intrări și ieșiri se asigură prin intermediul trezoreriei. Termenul de trezorerie provine din limba franceză și în sens restrâns cuprinde disponibilitățile bănești la bănci și în numerar, iar în sens larg termenul se extinde și la valorile mobiliare de plasament (acțiuni, obligațiuni), care pot fi transformate prin vânzare în disponibilități bănești.. Sunt asimilate mijloacelor de trezorerie și creditele pe termen scurt contractate cu băncile.

Disponibilitățile bănești sunt constituite din bani în numerar, în lei sau în valută, păstrați în casieria unității, precum și din disponibilități bănești, în lei sau în valută, păstrate în conturi la bănci. Mijloacele bănești se obțin în primul rând în urma operațiunilor de încasări a unor drepturi de creanță provenite din vânzarea mărfurilor, din prestări de servicii și executări de lucrări, din vânzarea unor titluri de valoare (acțiuni, obligațiuni, alte titluri de plasament), precum și din alte operațiuni.

Mijloacele de trezorerie obținute pe această cale sunt utilizate pentru efectuarea plăților, pentru achiziționarea de materiale, mărfuri și alte bunuri necesare desfășurării activității, pentru plata salariilor, a impozitelor și taxelor, pentru rambursarea creditelor pe termen scurt primite de la bănci, pentru cumpărarea de acțiuni, obligațiuni și altele.

În funcție de moneda în care se concretizează mijloacele de trezorerie, pot exista mijloace bănești în monedă națională, respectiv în lei, sau în monedă străină, respectiv în devize. Gestionarea acestora este necesar să se facă distinct pe unități monetare, atât în lei cât și în devize.

Sumele virate sau depuse la bănci sau prin mandat poștal, de către terți și unitățile aceluiași grup, pe baza documentelor prezentate unității patrimoniale, dar neapărute în extrasele de cont, se înregistrează într-un cont distinct.

Dobânzile de încasat aferente disponibilităților din conturile de la bănci se înregistrează distinct la veniturile financiare ale exercițiului față de cele de plătit aferente creditelor acordate de bănci și înregistrate la cheltuielile financiare ale exercițiului.

Contabilitatea mijloacelor bănești din casieria unității patrimoniale și fluxurile lor se evidențiază distinct în lei și în devize.

Mișcările devizelor se înregistrează în contabilitate la cursul zilei sau la curs fix.

La finele fiecărei perioade disponibilitățile în devize se evaluează la cursul de schimb în vigoare, existent la data respectivă.

Diferențele de curs se înregistrează în contabilitate fie ca venituri, fie ca și cheltuieli financiare.

Acreditivele și avansurile în regie, reprezentând sume depuse la bănci la dispoziția terților (persoană fizică sau juridică) în vederea efectuării unor plăți în favoarea (în numele) unității patrimoniale, se înregistrează în conturi distincte.

Transferurile de disponibilități bănești între conturile la bănci și casieria proprie se înregistreză în contabilitate cu ajutorul unui cont de viramente interne (581”Viramente interne”)

Înregistrarea operațiunilor financiare în lei sau în devize se efectuează în baza regulamentului operațiunilor de casă, a regulamentelor Băncii Naționale, a prevederilor și reglementărilor legale.

Și în cazul operațiunilor de trezorerie pot să apară deprecieri și reduceri reversibile. În asemenea cazuri se constituie provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie.

3.4.1.Contabilitatea încasărilor și plăților prin casierie

Deși principalele operațiuni bănești se fac prin conturi curente la bănci, există unele operațiuni importante care presupun existența și utilizarea banilor în numerar. Pentru aceasta se organizează gestiunea casieriei intreprinderii.

Casierul gestionează și operează cu mijloace bănești, în lei sau în valută, și alte valori, cum sunt mărcile poștale, timbrele fiscale, abonamentele de călătorie etc.

Unitățile patrimoniale efectuează, prin casieriile proprii, următoarele operații principale:

Încasări:facturi pentru livrări de produse, mărfuri, materiale și prestări de servicii cu valori sub un anumit plafon, creanțe de la debitori, garanții, numerar ridicat din conturi de la bancă etc.

Plăți:facturi pentru mărfuri, materiale achiziționate, lucrări și servicii prestate de terți, salarii, premii, ajutoare materiale, dividente, avansuri spre decontare etc.

Operațiile de trezorerie în numerar se fac pe baza urmatoarelor documente justificative:

cecul în numerar pentru preluarea banilor din contul de la bancă și de punerea în gestiunea casieriei;

chitanță de încasare, pentru numerarul preluat de casier de la plătitor, în contul unor drepturi de creanță, de pildă, din vânzarea unor mărfuri, prestări de servicii, precum și din restuirea de numerar din avansuri acordate și neutilizate;

foaia de vărsământ – chitanță pentru depunera numerarului din soldul casieriei în contul curen de la bancă;

statul de salarii, lista de plată, pentru salarii și alte drepturi de personal plătite în numerar salariaților.

Evidența operativă a casieriei este realizată cu Registrul de casă în care se înscriu zilnic operațiunile de încasări și plăți.

Contabilitatea mijloacelor bănești aflate în casieria unității patrimoniale, și a mișcării acestora ca urmare a încasărilor și plăților efectuate în numerar se ține în lei și devize cu ajutorul contului 531”Casa”, cont de activ, cont de mijloace bănești defalcat în două conturi sintetice de gradul II: 5311”Casa în lei” și 5314”Casa în devize”

În debitul contului 5311”Casa în lei” se înregistrează:

ridicările de numerar de la bancă prin creditul contului 581”Viramente interne”;

valoarea aportului în numerar depus de întreprinzătorul individual, prin creditul contului 108”Întreprinzătorul individual”

sumele încasate în numerar de la clienți, prin creditul conturilor 411”Clienți”, 416”Clienți incerți” și 419”Clienți creditori”;

sumele depuse în numerar de către asociați prin creditul contului 455”Asociați conturi curente”;

sumele depuse în numerar ca aport la capitalul social, prin creditul contului 456”Decontări cu asociații privind capitalul”;

sume încasate în numerar de la debitori prin creditul contului 461”Debitori diverși”;

sume încasate în numerar de la creditori, prin creditul contului 462”Creditori diverși”;

venituri anticipate încasate în numerar prin creditul contului 472”Venituri înregistrate în avans”;

sumele restituite în numerar din avansuri de trezorerie, neutilizate prin creditul contului 542”Avansuri de trezorerie”,

încasări în numerar reprezentând redevențe, locații de gestiune și chirii prin creditul contului 706”Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”;

valoarea mărfurilor vândute cu plata în numerar prin creditul conturilor 707”Venituri din vânzarea mărfurilor”, 4427”TVA colectată”;

încasări din despăgubiri și alte venituri din exploatare prin creditul contului 758”Alte venituri din exploatare”;

diferențe favorabile de curs valutar, aferente disponibilităților în devize sau operațiilor efectuate în numerar prin credirul contului 765”Venituri din diferențe de curs valutar”;

În creditul contului 531”Casa ” se înregistrează:

depunere de numerar în bancă prin debitul contului 581”Viramente interne”;

valoarea aportului retras de întreprinzătorul individual prin debitul 108”Întreprinzătorul individual”;

plăți efectuate pentru constituirea societății, prin debitul contuli 201”Cheltuieli de constituire”;

costul de achiziție al titlurilor de participare cumpărate în numerar prin debitul contului 261”Titluri de participare”;

costul achziție al altor titluri de plasament, cumpărate în numerar prin debitul conturilor 263”Alte titluri imobilizate” și 269”Vărsăminte de efectuat” pentru imobilizări financiare;

plățile efectuate către furnizori prin debitul conturilor 401”Furnizori”I 404”Furnizori de imobilizări”;

valoarea avansurilor acordate pentru livrări de bunuri, prestări ervicii etc., prin debitul contului 409”Furnizori – debitori”;

remunerațiile achitate personalului prin debitul contuli 421”Personal remunerații datorate”,

plăți în numerar reprezentând ajutoare materiale și protecție socială acordată personalului prin debitul contului 423”Personal – ajutoare materiale acordate”;

suma acordată personalului reprezentând participarea la profit prin debitul contului 424”Participarea personalului la profit”;

avansuri prin debitul contului 425”Avansuri acordate personaluilui”;

achitarea drepturilor de personal neridicate prin debitul contului 426”Drepturi de personal neridicate”;

rețineri din remunerații prin debitul contului 427”Rețineri din remunerații datorate terților”;

plata altor datorii față de personal prin debitul contului 428”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”;

sume restituite în numerar asociaților prin debitul conturilor 455”Asociați conturi curente”, 456”Decontări cu asociații privind capitalul” și 457”Dividende de plată”;

plăți către diverși creditori prin debitul contului 462”Creditori diverși”;

plăți în numerar efectuate în avans prin debitul contului 471”Cheltuieli înregistrate în avans”;

avansuri de trezoreie acordate în numerar prin debitul contului 542”Avansuri de trezorerie”;

plăți privind redevențe, locații de gestiune și chirii prin debitul contului 612”Cheltuieli cu redenvențe, locații de gestiune și chirii”;

prime de asigurare achitate în numerar prin debitul contului 613”Cheltuieli cu prime de asigurări”;

diferențele nefavorabile de curs valutar prin debitul contului 665”Cheltuieli din diferențe de curs valutar”;

valoarea despăgubirilor și amenzilor plztite în numerar, a donațiilor și subvențiilor acordate prin debitul contului 671”Cheltuieli excepționale privind operațiunile de gestiune”;

Soldul contului reprezintă disponibilitățile în numerar existente în casierie.

3.4.2. Contabilitatea încasărilor și plăților prin conturi la bănci

Unitățile patrimoniale, pentru o mai bună circulație a banilor, sunt interesate să păstreze la diferite bănci disponibilitățile lor bănești și să efectueze operațiile de încasări și plăți prin sistemul decontărilor fără numerar.

Decontările fără numerar sunt acele operațiuni bancare prin care plățile, respectiv încasările se fac prin trecerea unei sume de bani datorate de debitor din contul său de la bancă în contul bancar al creditorului, operațiune care se numește virament.

Plășile din contul debitorului se fac cu consințământul acestuia, cu excepția celor ce reprezintă obligații prin titluri executorii în limita disponibilităților bănești din cont și a creditelor contractate.

Întreprinderile își pot deschide mai multe conturi de disponibil la bănci pe activitate, destinație, unități etc., astfel încât să poată beneficia de servicii operaționale, de securitatea și valorificarea mijloacelor bănești. La efectuarea operațiilor de încasări și plăți fără numerar, prin bancă, se pot utiliza diferite forme de decontare și instrumente adecvate care să faciliteze cu siguranță și operativitate aceste operații. Aceasta presupune statutarea unor reguli și modalități de operare pe care să le accepte și să le respecte fiecare partener. În acest scop, Banca Națională și băncile specializate elaborează norme de efectuare a operațiilor de decontare.

Contabilitatea decontărilor fără numerar se ține cu ajutorul contului 512”Conturi curente la bănci” deschis pe conturi sintetice de gradul II și anume 5121”Conturi la bănci în lei” , 5124”Conturi la bănci în devize”, 5125”Sume în curs de decontere” și 5126”Carnete de cecuri cu limită de sumă”.

Contul 5121”Conturi la bănci în lei” țin evidența disponibilităților în lei, aflate în conturi la bănci, a mișcării acestora ca urmare a încasărilor și plăților efectuate. Din punct de vedere a conținutului economic, este un cont de mijloace economice, din grupa mijloacelor bănești, cont de activ.

În debitul contului 5121”Conturi la bănci în lei” se înregistrează:

sumele depuse sau virate în cont, rezultate din încasări în numerar sau din alte conturi bancare, prin creditul contului 581”Viramente interne”.

sumele depuse în cont ca aport de către întreprinzatorul individual, prin creditul contului 108”Contul întreprinzătorului individual”.

suma creditelor bancare pe termen lung și mediu primite, prin creditul contului 162”Credite bancare pe termen mediu și lung”.

sume încasate de la clienți, prin creditul contului 411”Clienți”, 413”Efecte de primit” și 419”Clienți creditori”.

sume încasate de la clienți incerți prin creditul contului 416”Clienți incerți”.

taxa pe valoarea adăugată de recuperat, încasate la bugetul statului prin creditul contului 4424”TVA de recuperat”.

sume depuse în cont de către asociați, prin creditul contului 456”Decontări cu asociații privind capitalul”.

sumele încasate de la diverși debitori, prin creditul contului 461”Debitori diverși”.

sumele încasate reprezentând dobânzile aferente disponibilităților aflate în conturi la bănci, prin creditul contului 766”Venituri din dobânzi”.

În creditul contului 5121”Conturi la bănci în lei” se înregistrează:

sumele ridicate în numerar din cont sau virate în alt cont de trezorerie, prin debitul contului 581”Viramente interne”.

sumele retrase din cont, de către întreprinzătorul individual, prin debitul contului 108”Contul întreprinzătorului individual”.

valoarea obligațiunilor emise și răscumpărate, prin debitul contului 505”obligații emise și răscumpărate”.

suma creditelor pe termen mediu și lung, rambursate, prin debitul contului 162”Credite bancare pe termen lung și mediu”.

suma dobânzilor plătite, prin debitul contului 168”Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate”, 518”Dobânzi” și 666”Cheltuieli privind dobânzile”.

cheltuieli ocazionate de înființarea societății, prin debitul contului 201”Cheltuieli de constituire”.

plățile efectuate către diverși furnizori, prin debitul contului 401”Furnizori”, 404”Furnizori de imobilizări” și 409”Furnizori-debitori”.

sumele achitate reprezentând contribuția unității la asigurările sociale, precum și contribuția salariaților pentru pensia suplimentară, prin debitul contului 431”Asigurări sociale”.

sumele achitate reprezentând contribuția unității și contribuția personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj, prin debitul contului 437”Ajutor de șomaj”.

sumele plătite la buget, reprezentând impozitul pe profit, prin debitul contului 441”impozitul pe profit”.

valoarea serviciilor bancare plătite, prin debitul contului 627”Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”.

valoarea despăgubirilor, amenzilor, penalităților, donațiilor și subvențiilor acordate, plătite, prin debitul contului 671”Cheltuieli excepționale privind operațiile de gestiune”.

Întrucât din conturile de disponibilități bănești, în anumite cazuri, banca poate face plăți fără a exista disponibilități, aceste conturi pot prezenta și sold creditor, care arată creditele acordate prin contul de disponibilități. Ele pot îndeplini rolul unui cont curent, fiind conturi bifuncționale.

Documentele justificative pe baza cărora se realizează operațiile de încasări și plăți prin bancă se anexează la extrasul de cont eliberat de bancă, acestea făcând dovada operațiilor efectuate.

CAP 4. PROIECTAREA GENERALĂ A SISTEMULUI INFORMATIC

4.1. Definirea obiectivelor sistemului informatic propus

Obiectivele ca scopuri principale urmărite în realizarea unei lucrări sau unei activități se pot împărți în obiective generale și obiective specifice.

1. Obiectivele generale se referă în principal la obiectivele de conducere și obiectivele funcționale.

creșterea eficienței economice a activității desfășurate;

îmbunătățirea calității datelor și a fiabilității întregului sistem;

sporirea operativității și exactității datelor furnizate în vederea luării unor decizii cât mai corecte pentru conducatorul unității;

selectarea, sistematizarea și analiza datelor în vederea îmbunătățirii metodelor de conducere;

îmbunătățirea calitații produselor;

realizarea globală și structurală a indicatorilor economici.

La organizarea contabilității mărfurilor trebuie avute în vedere următoarele obiective:

evidența permanentă a existenței și mișcării mărfurilor în vederea asigurării controlului gestionar al lor;

cunoașterea valorii mărfurilor la intrarea în patrimoniu, la ieșirea din patrimoniu, la inventariere și la încheierea exercițiului.

2. Obiectivele specifice

Obiectivele specifice fiecarei activități se aseamana cu situațiile de ieșire ce se proiectează. Astfel se urmarește asigurarea unui control riguros asupra mărfurilor aflate în evidența unității precum și obținerea cu rapiditate a oricărei informații necesare în domeniul analizat.

4.2. Proiectarea situațiilor de ieșire

SI-SITUAȚIA INTRĂRILOR (pe gestiuni și firma)

Loc obtinere: Serviciu Aprovizionare

Destinația: Serviciul Aprovizionare, Magazie, Compartimentul financiar-contabil

Numar de exemplare: 2-3

Frecvența: zilnic

Dispozitiv sau periferic de ieșire:

SI-FIȘA DE MAGAZIE ( pe gestiuni )

Loc obținere: Compartimentul financiar-contabil, Magazie

Destinația: Magazie

Numar de exemplare: 1

Frecvența: zilnic

Dispozitiv sau periferic de ieșire:

SI-AVIZ DE ÎNSOȚIRE A MĂRFII

Furnizor S.C. FERONERIA S.A. Cumparator X(18)

Nr.ord.reg.com./an J02/19/28.01.1991 A V I Z D E I N S O T I R E Cod fiscal 9(5)

Cod fiscal 1254873 Judetul X(12)

Sediul Arad ,Cal. 6 Vanatori nr.51-53 A M A R F I I Contul 9(11)

Judetul Arad ________________________ Banca X(12)

Contul 0046522879 | Numar 9(4) |

Banca B.C.R. Arad | Data D(8) |

|_______________________|

Numar curent | Denumirea produselor | Unitate de masura | Cantitate | Pretul unitar | Valoare (fara T.V.A.)

0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5

9(4) | X(24) | X(3) | 9(14) | 9(10) | 9(12)

| | | | |

| | | | |

SI-FACTURĂ (DE VÂNZARE)

Furnizor S.C. FERONERIA S.A. Cumparator X (18)

Nr.ord.reg.com./an J02/19/28.01.1991 F A C T U R A DE Cod fiscal 9(5)

Cod fiscal 1254873 Judetul X(12)

Sediul Arad ,Cal. 6 Vanatori nr.51-53 V A N Z A R E Contul 9(11)

Judetul Arad ________________________ Banca X(12)

Contul 0046522879 | Numar 9(5) |

Banca B.C.R. Arad | Data D(8) |

| Nr. aviz 9(4) |

|_______________________|

Numar curent | Denumirea produselor | Unitate de masura | Cantitate | Pretul unitar | Valoare (fara T.V.A.) | Valoare T.V.A.

0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6

9(4) | X(24) | X(3) | 9(14) | 9(10) | 9(12) | 9(10)

| | | | | |

| | | | | |

SI- SITUAȚIA MIȘCARILOR ÎNTRE GESTIUNI ( pentru fiecare gestiune )

Loc obținere: Magazia predatoare

Destinația: Magazia predatoare, Magazia primitoare, Compartimentul financiar-contabil

Numar de exemplare: 2

Frecvența: Lunar

Dispozitiv sau periferic de ieșire:

SI- SITUAȚIA VÂNZĂRILOR ( pe firma)

Loc obținere : Serviciul Desfacere

Destinația : Serviciu Desfacere, Compartimentul financiar-contabil

Numar de exemplare : 1

Frecvența : Lunar

Dispozitiv sau periferic de ieșire :

SI- SITUAȚIA VÂNZĂRILOR ( pe gestiuni)

Loc obținere : Serviciul Desfacere

Destinația : Serviciu Desfacere, Compartimentul financiar-contabil

Numar de exemplare : 1

Frecvența : Lunar

Dispozitiv sau periferic de ieșire :

4.3. Proiectarea structurii bazelor de date

4.3.1. Proiectarea fișierelor permanente

Fișierul Furnizor.DBF

Fișierul Material.DBF

4.3.2. Proiectarea fișierelor variabile

Fișierul Receptii.DBF

Fișierul Fman3.DBF (*Activitatea Gestiunii 1)

Fișierul Fman7.DBF (*Activitatea Gestiunii 2)

Fișierul Fman9.DBF (*Transfer marfă Gestiune 1 Gestiune 2)

Fișierul_Clienti.DBF

4.3.3. Proiectarea fișierelor temporare

Fișier Fisa.DBF

4.4. Proiecterea prelucrărilor specifice unităților

funcționale

4.4.1. Stabilirea ordinii de prelucrare a fișierelor

4.4.2. Determinarea unităților de prelucrare

Unitate de prelucrare 1: Intrări mărfuri

Unitate de prelucrare 2: Transfer între gestiuni

Unitate de prelucrare 3: Vânzări

Unitate de prelucrare 4 : Completarea Fișei de magazie

4.4.3. Proiectarea dialogului cu unitățile de prelucrare

BAR ADĂUGARE

BAR ADĂUGARE MARFĂ

NR.RECEPTIE:

NUME FURNIZOR:

COD FISCAL:

DATA RECEPTIE:

MARFA: COD MARFA:

CANTITATE:

PRET:

COTA T.V.A.: VALOARE:

VALOARE T.V.A.:

GESTIUNEA 1 ?

CONTINUATI ADAUGAREA POZITIILOR ? (D/N)

CONTINUATI ADAUGAREA RECEPTIILOR? (D/N)

BAR ADĂUGARE FURNIZOR

COD FISCAL:

DENUMIRE FURNIZOR:

CONTINUATI ? (D/N)

BAR ADĂUGARE MATERIAL

COD MARFA:

DENUMIRE MARFA:

UNITATE DE MASURA:

PRET UNITAR:

COD FURNIZOR:

CONTINUATI ? (D/N) :

BAR MIȘCARE

GESTIUNEA PREDATOARE:

GESTIUNE PRIMITOARE:

MARFA: COD MARFA:

DATA MISCARII:

PRET: CANTITATE TOTALA:

CANTITATE TRANSFERATA: VALOARE TRANSFERATA:

BAR IEȘIRE

BAR AVIZ DE INSOȚIRE A MĂRFII

GESTIUNEA VANZATOARE:

NUMAR AVIZ DE INSOTIRE:

MARFA: COD MARFA:

DATA VANZARII:

PRET UNITAR:

CANTITATE VANDUTA: CANTITATE TOTALA:

COTA ADAOS: VALOARE VANZARE:

CLIENT:

COD FISCAL:

CONTINUATI ? (D/N) :

VIZUALIZARE AVIZ ? (D/N):

BAR FACTURĂ VÂNZARE

GESTIUNEA VANZATOARE:

NUMAR FACTURA FISCALA:

MARFA: COD MARFA:

DATA VANZARII:

PRET UNITAR: COTA TVA:

CANTITATE VANDUTA: CANTITATE TOTALA:

COTA ADAOS: VALOARE TVA:

CLIENT: VALOARE VANZARE:

COD FISCAL:

NUMAR AVIZ DE INSOTIRE:

CONTINUATI ? (D/N) :

VIZUALIZARE FACTURA ? (D/N):

BAR MODIFICARE

CONTINUTUL BAZELOR DE DATE

1.FURNIZORI

2.MARFURI COMERCIALIZATE

3.ACHIZITII FRMA

4.ACTIVITATEA GESTIUNII 1

5.ACTIVITATEA GESTIUNII 2

6.CLIENTI

ALEGETI DOMENIUL DORIT:

Doriti STERGEREA inregistrarilor pentru campul selectat ? (D/ N) :

CONTINUATI ? (D/N) :

BAR VIZUALIZARE

BAR SITUAȚIA INTRĂRILOR

1.INTRARI GESTIUNEA 1

2.INTRARI GESTIUNEA 2

3.INTRARI FIRMA

INTRODUCETI OPTIUNEA DUMNEAVOASTRA:

CONTINUATI ? (D/N) :

BAR SITUAȚIA MIȘCARILOR

1. MISCARI GESTIUNEA 1-GESTIUNEA 2

2. MISCARI GESTIUNEA 2-GESTIUNEA 1

INTRODUCETI OPTIUNEA DUMNEAVOASTRA:

CONTINUATI ? (D/N) :

BAR SITUAȚIA VÂNZĂRILOR

1.VANZARI GESTIUNEA 1

2.VANZARI GESTIUNEA 2

3.VANZARI FIRMA

INTRODUCETI OPTIUNEA DUMNEAVOASTRA:

CONTINUATI ? (D/N) :

BAR FIȘA DE MAGAZIE

1. GESTIUNEA 1

2. GESTIUNEA 2

INTRODUCETI OPTIUNEA DUMNEAVOASTRA:

CONTINUATI ? (D/N) :

4.5. Proiectarea unităților specifice unităților de prelucrare

4.5.1. Determinarea modulelor de prelucrare

Unitatea de prelucrare 1:INTRĂRI DE MĂRFURI

modul 1: ACHIZIȚIE MARFĂ

modul 2: ADĂUGARE NOU FURNIZOR

modul 3: ADĂUGARE MATERIAL NOU

Unitatea de prelucrare 2:TRANSFER ÎNTRE GESTIUNI

modul 1: MIȘCARE GESTIUNEA 1- GESTIUNEA 2

modul 2: MIȘCARE GESTIUNEA 2- GESTIUNEA 1

Unitatea de prelucrare 3:VÂNZĂRI

modul 1: VÂNZĂRI GESTIUNEA 1- AVIZ ÎNSOȚIRE MARFĂ

modul 2: VÂNZĂRI GESTIUNEA 2- AVIZ ÎNSOȚIRE MARFĂ

modul 3: VÂNZĂRI GESTIUNEA 1- FACTURĂ VÂNZARE

modul 4: VÂNZĂRI GESTIUNEA 2- FACTURĂ VÂNZARE

Unitatea de prelucrare 4: COMPLETAREA FIȘEI DE MAGAZIE

modul 1: AFIȘARE FIȘĂ DE MAGAZIE PE GESTIUNI

4.5.2. Organigrama de sistem a unitaților de prelucrare

Unitatea de prelucrare 1:INTRARI DE MĂRFURI

In sistemul de evidenta a marfurilor va intra factura de cumparare corespunzator fiecarei operatii de achizitie efectuata de firma. Utilizatorul va introduce datele achizitiei prin selectarea in prealabil a furnizorului si a marfii achizitionata dintr-o lista oferita de sistem. Operatia de achizitie determina incarcarea bazei de date Receptii cu noua intrare si cu repartizarea marfii pe gestiuni, concomitent avand loc incarcarea gestiunii ce preia marfa prin incarcarea bazei de date Fman3 ( daca marfa este preluata de gestiunea 1) sau a bazei de date Fman5 (daca marfa este preluata de gestiunea 2).

Daca achizitia provine de la un furnizor nou, utilizatorul va introduce datele acestuia in fisierul Furnizori.dbf, iar daca firma achizituioneaza in premiera marfa, se va actualiza de utilizator fisierul Material.dbf cu datele noii marfi.

Unitatea de prelucrare 2:TRANSFER ÎNTRE GESTIUNI

Transferul unei marfuri inre gestiuni se realizeaza prin introducera de catre utilizator a datelor miscarii in limita cantitatii de marfa existente (sistemul limiteaza automat posibilitatea de transfer) prin selecarea in prealabil a gestiunii predatoare si a marfii din listele oferite de produsul informatic, urmand ca sistemul sa opereze descarcarea gestiunii predatoare de cantitatea transferata de marfa prin actualizarea (descarcarea ) fisierului Fman3 (daca gestiunea predatoare este gestiunea 1) sau a fisierului Fman7 (daca gestiunea predatoare este gestiunea 2 ). Concomitent are loc incarcarea gestiunii primitoare cu datele corespunzatoare prin introducerea datelor aferente miscarii in fisierul Fman5 (daca gestiunea predatoare este gestiunea 1) sau in Fman9 (daca gestiunea predatoare este gestiunea 2). Descarcarea de marfa se efectueaza automat prin diminuarea cantitatii existente din marfa selectata de utilizator dupa codul marfii . Transferul este inregistrat si in fisierul ce reflecta activitatea gestiunii (Fman3 pentru gestiunea 1 sau Fman7 pentru gestiunea 2) prin adaugarea datelor aferente transferului cu introducerea valorii ‘0’ in campul ‘ Nr. receptie’pentru noua inregistrareaferenta transferului.

Unitatea de prelucrare 3:VÂNZĂRI

Vanzarea se poate inregistra in Avizul de insotire urmand ca factura sa fie completata ulterior (la completarea facturii, dupa vizualizarea acesteia utilizatorul va sterge ( alegand optiunea Modificare din meniu) inregisrarile introduse in fisierele Receptii.dbf, Fman3.dbf si Fman7.dbf cu ocazia intocmirii ulterioare a facturii, pentru evitarea dublei inregistrari a datelor aferente vanzarii, introduse deja la intocmirea avizului. Se poate opta pentru inregistrarea directa a vanzarii pe baza de factura.

Vanzarea unei marfi se realizeaza prin introducera de catre utilizator a datelor vanzarii in limita cantitatii de marfa existente (sistemul limiteaza automat posibilitatea de vanzare) prin selecarea in prealabil a gestiunii vanzatoare si a marfii din listele oferite de produsul informatic, urmand ca sistemul sa opereze descarcarea gestiunii vanzatoare de cantitatea vanduta de marfa prin actualizarea (descarcarea ) fisierului Fman3 (daca gestiunea vanzatoare este gestiunea 1) sau a fisierului Fman7 (daca gestiunea vanzatoare este gestiunea 2 ). Concomitent are loc incarcarea cu datele corespunzatoare vanzarii fisierul Clienti. Descarcarea de marfa se efectueaza automat prin diminuarea cantitatii existente din marfa selectata de utilizator dupa codul marfii . Vanzarea este inregistrata si in fisierul ce reflecta activitatea gestiunii (Fman3 pentru gestiunea 1 sau Fman7 pentru gestiunea 2) prin adaugarea datelor aferente vanzarii cu introducerea valorii ‘-1’ in campul ‘ Nr. receptie’pentru noua inregistrare aferenta vanzarii. La dorinta utilizatorului se poate vizualiza Factura sau Avizul de insotire aferent operatiunii efectuate (dupa caz).

Unitatea de prelucrare 4: COMPLETAREA FIȘEI DE MAGAZIE

Fisa de magazie este completata si afisata in mod automat de sistem, corespunzator datelor existente privind gestiunea aleasa de utilizator, de fiecare data cand se dopreste acest lucru. Avand in vedere ca datele sunt preluate in intregime din alte fisiere, fisierul Fisa.dbf este utilizat doar pentru vizualizarea fisei, fiind sters automat dupa parasirea acestei optiuni, datele necesare ramanand disponibile in continuare in fisierele sursa ale fisei (Fman3.dbf pentru gestiunea 1 si Fman7.dbf pentru gestiunea 2).

Celelalte vizualizări sunt afisate automat pe baza datelor di fisierul sursa corespunzator fiecareia dintre ele, utilizatorul optand pentru sfera de intindere a situatiei ( la nivelul unei gestiuni sau pentru toata firma) in cazul intrarilor si vanzarilor, sau pentru una din cele doua gestiuni in cazul miscarilor interne. Toate vizualizarile sunt in mod Video-Format, documentele completandu-se pe baza acestora.

Modificările se fac prin selectarea domeniului vizat (avand corespondent un fisier) si a unui criteriu de selectie a inregistrarii de modificat specific fiecarui domeniu. Utilizatorul poate opta pentru transformarea operatiei de modificare in una de stergere, avand ca efect stergerea inregistrarii aferente selectiei.

4.6. Prezentarea produsului informatic final

4.6.1. Prezentarea interfeței cu utilizatorul

MENIUL INIȚIAL- PAD ACTUALIZARE

+–––––––––––GESTIUNE MARFA–––––––––––+

¦

¦ EVIDENTA MARFURILOR IN GESTIUNE ¦

+––––––––––––––––––––––––––––––-+

+––––––––––––––––––––––––––––––––+

¦ ¦

¦ ACTUALIZARE MODIFICARE VIZUALIZARE SFARSIT ¦

¦ ADAUGARE ¦¦ ADAUG. MARFA ¦ ¦

¦ MISCARE ¦¦ ADAUG. FURNIZORI ¦ ¦

¦ ¦ IESIRE ¦¦ ADAUG. MATERIALE ¦ ¦

¦ +––––++––––––+ ¦

¦ ¦

¦ ¦

¦ ¦

¦ ¦

+–––Selectie cu sageti sau tastati litera luminoasa| Abandon – ESC–––+

Adaugare note intrare-receptie

BAR ADĂUGARE MARFĂ

+–––––––––––GESTIUNE MARFA–––––––––––+

¦

¦ ¦

¦ EVIDENTA MARFURILOR IN GESTIUNE ¦

+–––+––––––––ADAUGARE DATE––––––––+–––+

¦ NR.RECEPTIE: 102 ¦

+––––––-Adaugare Receptii–––––––+ ¦

¦ NUME FURNIZOR: SC UNIVERSAL SA ¦

¦ COD FISCAL : 1259014 ¦ ¦

__ ¦¦ DATA RECEPTIE: 11/11/00 ¦ ¦ __

__

__ ¦+–––––––––––––––––––+ ¦ __

_______ ¦+–––––––Adaugare Pozitii–––––––+ ¦___

¦¦ ¦ ¦

¦¦ MARFA :CABLU 2X0.75 COD MARFA 300 ¦ ¦

¦¦ PRET : 2377.00 CANTITATE: 11 ¦ ¦

¦¦ COTA TVA %: 19 VALOARE: 26147 ¦ ¦

¦¦ VALOARE TVA %: 4967 Gestiunea1 ?F ¦ ¦

¦¦ CONTINUATI ADAUGAREA POZITIILOR ? (D/N) D ¦ ¦

¦¦ ¦ ¦

¦+–––––––––––––––––––+ ¦

+–––––-IESIRE tastati E S C A P E –––––-+

BAR ADĂUGARE FURNIZOR

+–––––––––––GESTIUNE MARFA––––––-+

¦¦

¦ ¦

¦ EVIDENTA MARFURILOR IN GESTIUNE ¦

+––––––––––––––––––––––––––+

+––––––––––––––––––––––––––+

¦ ¦

¦ ¦

¦ ¦

¦ ¦

¦ ¦

¦ ¦

¦ +–––- A D A U G A R E F U R N I Z O R I –––-+ ¦

¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ Cod fiscal : 1111 ¦ ¦

¦ ¦ Den. furn : ¦ ¦

¦ ¦ S.C.Binalia S.A. ¦ ¦

¦ ¦ Continuati ? D/N : N ¦ ¦

¦ ¦ ¦ ¦

¦ +–––––––-IESIRE <ESC> –––––––-+ ¦

¦ ¦

+–––Selectie cu sageti sau tastati litera luminoasa| Abandon – ESC–––+

BAR ADĂUGARE MATERIAL

+–––––––––––GESTIUNE MARFA–––––––––––+

¦

¦ ¦

¦ EVIDENTA MARFURILOR IN GESTIUNE ¦

+––––––––––––––––––––––––––+

+––––––––––––––––––––––––––+

¦ ¦

¦ ¦

¦ ¦

¦ ¦

¦ ¦

¦ ¦

¦ +–– A D A U G A R E A R T I C O L E N O I ––-+ ¦

¦ ¦ ¦ ¦

¦ ¦ Cod marfa 12311 ¦ ¦

¦ ¦ Den. marfa CUIER ¦ ¦

¦ ¦ Unit. masurabuc ¦ ¦

¦ ¦ Pret unitar 20000.00 ¦ ¦

¦ ¦ Continuati ? D/N : N ¦ ¦

¦ +––––––– IESIRE <ESC> –––––––-+ ¦

¦ ¦

+–––Selectie cu sageti sau tastati litera luminoasa| Abandon – ESC–––+

BAR MIȘCARE

Etapa 1

_______________ –- M I S C A R E I N T E R N A –-________________

_ _

_ _

_ Gestiunea predatoare : Gestiunea1 _

_ Gestiunea primitoare : Gestiunea2 _

_ +––––––––+ _

_ MARFA : ¦ CABLU 2X0.75 ¦ _

_ ¦ BEC 24W ¦ _

_ ¦ INELE CAUCIUC¦ ____

_ ¦ REDUCTII 40-32 ¦ _ __

_ +––––––––+ _ __

_ _ __

_ _ __

_ _ __

_ _

_ _

BAR MIȘCARE

Etapa 2

_______________ –- M I S C A R E I N T E R N A –-________________

_ _

_ _

_ Gestiunea predatoare : Gestiunea1 _

_ Gestiunea primitoare : Gestiunea2 _

_ _

_ MARFA :CABLU 2X0.75 COD MARFA 300 _

_ DATA MISCARII :11/11/00 _

_ PRET : 2377 CANTITATE TOTALA: 66.00 ____

_ _ __

_ CANTITATE TRANSFERATA : 15 VALOARE TRANSFERATA 35655 _ __

_ _ __

_ _ __

_ _ __

_ ____

_ _

_ _

_ Continuati ? (D/N) _

_ _

_ _

_ _

MENIU INIȚIAL –BAR IEȘIRE

+–––––––––––GESTIUNE MARFA–––––––––––+

¦ ¦

¦ ¦

¦ EVIDENTA MARFURILOR IN GESTIUNE ¦

+––––––––––––––––––––––––––+

+––––––––––––––––––––––––––+

¦ ¦

¦ ACTUALIZARE MODIFICARE VIZUALIZARE SFARSIT ¦

¦ +––––+ ¦

¦ ¦ADAUGARE ¦ ¦

¦ ¦MISCARE ¦+–––––––––+ ¦

¦ ¦IESIRE ¦¦ AVIZ INSOTIRE MARFA ¦ ¦

¦ +––––+¦ FACTURA VINZARE ¦ ¦

¦ ¦ ¦ ¦

¦ +–––––––––+ ¦

¦ ¦

¦ ¦

¦ ¦

¦ ¦

+–––Selectie cu sageti sau tastati litera luminoasa| Abandon – ESC–––+

BAR AVIZ ÎNSOȚIRE MARFĂ

ETAPA 1

_________ –––––– I N S O T I R E ––––––_________

_ Gestiunea vanzatoare : Gestiunea1 _

_ _

_ NUMAR AVIZ : 12522 _

_ _

_ _

_ MARFA: CABLU 2X0.75 COD MARFA 300 _

_ DATA VINZARII: 11/11/00 _

_ PRET: 2377 _

_ CANTITATE VANDUTA 11 CANTITATE TOTALA: 51.00 _

_ COTA ADAOS: 20 _

_ VALOARE VANZARE: 26147 _

_ CLIENT SC. Imar SA. _

_ COD FISCAL 121111 _

_ _

_ _

_ _

_____________________________________________________________________

ETAPA 2

CONTINUATI (D/ N) : N

ETAPA 3

_________ –––––– V A N Z A R E ––––––_________

_ Gestiunea vanzatoare :Gestiune 1 _

_ _

_ NUMAR AVIZ : 141 _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ Vizualizare aviz ? (d/n)n _

_ _

_ _

_ _

_ _

______________________________________________________________________

BAR FACTURĂ VÂNZARE

ETAPA 1

_________ –––––– V A N Z A R E ––––––_________

_ Gestiunea vanzatoare :Gestiune 1 _

_ _

_ NUMAR FACTURA FISCALA : 1412043 _

_ _

_ _

_ MARFA: CABLU 2X0.75 COD MARFA 300 _

_ DATA VINZARII: 11/11/00 _

_ PRET: 2377 _

_ CANTITATE VANDUTA 11 CANTITATE TOTALA: 29.00 _

_ COTA ADAOS: 20 COTA TVA 19 _

_ VALOARE TVA 5961.52 VALOARE VANZARE: 31376.40_

_ CLIENT SC. IMAR SA. _

_ COD FISCAL 1111 _

_ _

_ NR. AVIZ INSOTIRE: 132 _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

ETAPA 2

CONTINUATI (D/ N) : N

ETAPA 3

_________ –––––– V A N Z A R E ––––––_________

_ Gestiunea vanzatoare :Gestiune 1 _

_ _

_ NUMAR FACTURA FISCALA : 1412045 _

_ _

_ _

_ _

_

_ _

_ Vizualizare factura ? (d/n)n _

_ _

_ _

_ _

_ _

______________________________________________________________________

PAD MODIFICARE-

ETAPA 1

_________________________ –- M O D I F I C A R E––_________________________

_ _

_ CONTINUTUL BAZELOR DE DATE _

_ __________________________ _

_ 1.Datele furnizorilor _

_ 2.Marfurile comercializate _

_ 3.Achizitii firma _

_ 4.Activitatea gestiunii 1 _

_ 5.Activitatea gestiunii 2 _

_ 6.Vanzari _

_ 7.Datele clientilor _

_ _

_ Alegeti domeniul de modificat: 0 _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

ETAPA 2

_________________________ –- M O D I F I C A R E––_________________________

_ _

_ SELECTATI NUMELE FURNIZORULUI _

_ +––––––––––––-+ _

_ ¦SC UNIVERSAL SA ¦ _

_ ¦SC ARAMIS SA ¦ _

_ ¦SC CONSIM SRL ¦ _

_ ¦SC ROMANA SRL ¦ _

_ ¦SC ALDOR SRL ¦ _

_ ¦SC ALFOIMPEX SRL ¦ _

_ ¦SC SORIDA SRL ¦ _

_ ¦SC IMPERIAL SRL ¦ _

_ ¦SC BINALIA SA ¦ _

_ ¦SC MOBILC SA ¦ _

_ ¦SC SONRAD0S SA ¦ _

_ ¦S.C.Binalia S.A. ¦ _

_ ¦ ¦ _

_ ¦ ¦ _

_ ¦ ¦ _

_ +–Pentru continuare apasa-ti "ESC"–+ _

_ _

_ _

_ _

_ _

ETAPA 3

Doriti stergerea inregistrarii pentru campul selectat (D /N) ? : n

ETAPA 4

Continuati (D/ N) ? : n

MENIUL INIȚIAL- PAD VIZUALIZĂRI

+–––––––––––GESTIUNE MARFA–––––––––––+

¦ S.C. Feroneria S.A. ARAD ¦

¦ Calea 6 Vinatori Nr. 52-53 ¦

¦ Cod fiscal 2362230ABF ¦

¦ ¦

¦ EVIDENTA MARFURILOR IN GESTIUNE ¦

+––––––––––––––––––––––––––+

+––––––––––––––––––––––––––+

¦ ¦

¦ ACTUALIZARE MODIFICARE VIZUALIZARE SFARSIT ¦

¦ +–––––––––+ ¦

¦ ¦ Situatia Achizitiilor ¦ ¦

¦ ¦ Situatia Miscarilor ¦ ¦

¦ ¦ Situatia Vanzarilor ¦ ¦

¦ ¦ Fisa de Magazie ¦ ¦

¦ +–––––––––+ ¦

¦ ¦

¦ ¦

¦ ¦

¦ ¦

¦ ¦

¦ ¦

¦ ¦

+–––Selectie cu sageti sau tastati litera luminoasa| Abandon – ESC–––+

BAR SITUAȚIA ACHIZIȚIILOR

______________ –- S I T U A T I E A C H I Z I T I I L O R –-______________

_ _

_ 1.GESTIUNEA 1 _

_ 2.GESTIUNEA 2 _

_ 3.FIRMA _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ Alegeti domeniul dorit 0 _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

ETAPA 2

Continuati (D/ N) ? : n

BAR – SITUAȚIA MIȘCĂRILOR

_____________ –- T R A N S F E R I N T R E G E S T I U N I––_____________

_ _

_ 1. MISCARI GESTIUNEA 1-GESTIUNEA 2 _

_ 2. MISCARI GESTIUNEA 2-GESTIUNEA 1 _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ Alegeti domeniul dorit 0 _

_ _

_ _

ETAPA 2

Continuati (D / N) ? : n

BAR SITUAȚIA VÂNZĂRILOR

_____________ –- V A N Z A R I ––_____________

_ _

_ 1. VANZARI GESTIUNEA 1

_ 2. VANZARI GESTIUNEA 2 _

_ 3. VANZARI FIRMA _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ Alegeti domeniul dorit 0 _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

ETAPA 2

Continuati (D / N) ? : n

BAR FIȘA DE MAGAZIE

_____________ –- F I S A D E M A G A Z I E ––_____________

_ _

_ 1. GESTIUNEA 1

_ 2. GESTIUNEA 2 _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ _

_ Alegeti domeniul dorit 0 _

_ _

_ _

_ _

_ _

ETAPA 2

Continuati (D / N) ? : n

4.6.2. Prezentarea situațiilor de ieșire (video format)

1. AVIZ DE ÎNSOȚIRE A MĂRFII

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

+–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––+

¦Furnizor S.C. FERONERIA S.A. Cumparator Binalia ¦ |

¦Nr.ord.reg.com./an J02/19/28.01.1991 A V I Z D E I N S O T I R E Cod fiscal 111 ¦ |

¦Cod fiscal 1254873 Judetul ¦ |

¦Sediul Arad ,Cal. 6 Vanatori nr.51-53 A M A R F I I Contul ¦ |

¦Judetul Arad +–––––––––––-+ Banca ¦ |

¦Contul 0046522879 ¦ Numar 12524 ¦ ¦ |

¦Banca B.C.R. Arad ¦ Data 11/11/00 ¦ ¦ |

¦ ¦ ¦ ¦ |

¦ +–––––––––––-+ ¦ |

¦ ¦ |

+––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-+

¦ Nr. ¦ Denumirea produselor ¦ U.M. ¦ Cantitatea ¦ Pretul unitar ¦ Valoarea ¦ ¦

¦crt. ¦ sau a serviciilor ¦ ¦ ¦ ¦ (fara T.V.A.) ¦ ¦

+––+–––––––––––+––-+––––––+––––––+––––––+–––––––¦|

¦ 0 ¦ 1 ¦ 2 ¦ 3 ¦ 4 ¦ 5 ¦

+––+–––––––––––+––-+––––––+––––––+––––––+–––––––¦|

¦ 21 ¦ CABLU 2X0.75 ¦ ML ¦ 1 ¦ 2377 ¦ 2377 ¦

+––+–––––––––––+––-+––––––+––––––+––––––+–––––––¦|

« Done » < More > Column: 0

2. FACTURĂ DE VÂNZARE

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

+–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––+

¦Furnizor S.C. FERONERIA S.A. Cumparator Binalia ¦ |

¦Nr.ord.reg.com./an J02/19/28.01.1991 F A C T U R A Cod fiscal 111 ¦ |

¦Cod fiscal 1254873 Judetul ¦ |

¦Sediul Arad ,Cal. 6 Vanatori nr.51-53 Contul ¦ |

¦Judetul Arad +–––––––––––-+ Banca ¦ |

¦Contul 0046522879 ¦ Numar 12524 ¦ ¦ |

¦Banca B.C.R. Arad ¦ Data 11/11/00 ¦ ¦ |

¦ ¦ Nr. aviz 124 ¦ ¦ |

¦ +–––––––––––-+ ¦ |

¦ ¦ |

+––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-+

¦ Nr. ¦ Denumirea produselor ¦ U.M. ¦ Cantitatea ¦ Pretul unitar ¦ Valoarea ¦ Valoare TVA ¦

¦crt. ¦ sau a serviciilor ¦ ¦ ¦ ¦ (fara T.V.A.) ¦ ¦

+––+–––––––––––+––-+––––––+––––––+––––––+–––––––¦|

¦ 0 ¦ 1 ¦ 2 ¦ 3 ¦ 4 ¦ 5 ¦ 6 ¦|

+––+–––––––––––+––-+––––––+––––––+––––––+–––––––¦|

¦ 21 ¦ CABLU 2X0.75 ¦ ML ¦ 1 ¦ 2377 ¦ 2377 ¦ 451,63

+––+–––––––––––+––-+––––––+––––––+––––––+–––––––¦|

« Done » < More > Column: 0

3.SITUAȚIA ACHIZIȚIILOR-GESTIUNEA 1

______________ –- S I T U A T I E A C H I Z I T I I L O R –-____________________________________________________________

_ Nrrec¦Datarec ¦Denfurniz ¦Codfiscal ¦Codmarfa¦Denmarfa¦Cantitate ¦ Pret ¦ Valoare ¦Cota TVA¦ ValoareTVA ¦Gestiune1¦ Gestiune2¦_

_––+––––+–––––+––––+––––+––––+––––+––+––––+––––+–––––-+––––+––––-+

_ 52¦27/09/98¦SC ALDOR SA ¦1681593¦ 900 ¦ELECTROZI¦ 1000 ¦ 2112 ¦ 2112000¦ 19¦ 401280¦ .T. ¦ .F. ¦_

_ 23¦25/10/98¦SC ALDOR SA ¦1681593¦ 902 ¦OXIGEN IND¦ 2000 ¦ 3111 ¦ 3111000¦ 19¦ 591090¦ .T. ¦ .F. ¦_

_ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦_

_ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦_

4.SITUAȚIA ACHIZIȚIILOR-GESTIUNEA 2

______________ –- S I T U A T I E A C H I Z I T I I L O R –-____________________________________________________________

_ Nrrec¦Datarec ¦Denfurniz ¦Codfiscal ¦Codmarfa¦Denmarfa ¦Cantitate ¦ Pret ¦ Valoare ¦Cota TVA¦ ValoareTVA ¦Gestiune1¦ Gestiune2¦_

_––+––––+––––+––––+––––+–––––+––––+––+––––+––––+––––––+––––+––––+_

_ 10¦20/02/98¦SC ARAMIS SA ¦1680215¦ 400¦SACI IUTA ¦ 1000 ¦2112 ¦ 2112000¦ 19¦ 401280¦ .F. ¦ .T. ¦_

_ 39¦02/07/98¦SC ARAMIS SA ¦1680215¦ 400¦ SACI IUTA¦ 1000 ¦2112 ¦ 2112000¦ 19¦ 401280¦ .F. ¦ .T. ¦_

_ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦_

5.SITUAȚIA ACHIZIȚIILOR-FIRMĂ

______________ –- S I T U A T I E A C H I Z I T I I L O R –-____________________________________________________________

_ Nrrec¦Datarec ¦Denfurniz¦Codfiscal ¦Codmarfa¦Denmarfa ¦Cantitate ¦ Pret ¦ Valoare ¦Cota TVA¦ ValoareTVA ¦Gestiune1¦ Gestiune2¦_

_––-+––––+––––––+–––-+–––+–––––-+–––+––-+––––+––––+–––––-+––––+––––+_

_ 9¦20/02/98¦SC ARAMIS SA¦1259014¦ 300¦CABLU 2X0.7¦ 1000 ¦ 2112 ¦ 2112000¦ 19¦ 401280¦ .F. ¦ .T. ¦_

_ 41¦02/07/98¦SC ARAMISSA ¦1259014¦ 300¦CABLU 2X0.7¦ 1000 ¦ 2112 ¦ 2112000¦ 19¦ 401280¦ .F. ¦ .T. ¦_

_ 76¦27/09/98¦SC ALDOR SA ¦1259014¦ 300¦CABLU 2X0.7¦ 1000 ¦ 2112 ¦ 2112000¦ 19¦ 401280¦ .T. ¦ .F. ¦_

_ 76¦25/10/98 ¦SC ALDORSA ¦1259014¦ 300¦CABLU 2X0.7¦ 2000 ¦ 3111 ¦ 3111000¦ 19¦ 591090¦ .T. ¦ .F. ¦_

_ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦_

6.SITUAȚIA MIȘCARILOR :GESTUNEA 1-GESTIUNEA 2

_____________ –- T R A N S F E R I N T R E G E S T I U N I––__________________________________________________________

_ Nrrec¦Datarec ¦Denfurniz ¦Codfiscal ¦Codmarfa¦Denmarfa ¦Cantitate ¦ Pret ¦ Valoare ¦Cota TVA¦ ValoareTVA ¦Gestiune1¦ Gestiune2¦_

_––+–––+––––––-+–––+––––+–––––+–––+–––+––––+––––+–––––-+––––+––––-+_

_ 0¦28/01/98¦SC PEC ARAD¦1680720¦ 100¦BENZINA ¦ 1000 ¦ 2112 ¦ 2112000¦ 19¦ 401280¦ .F. ¦ .T. ¦_

_ 0¦30/01/98¦SC PEC ARAD¦1680720¦ 101¦MOTORINA¦ 1000¦ 1100¦ 1100000¦ 19¦ 209000¦ .F. ¦ .T. ¦_

_ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦_

7.SITUAȚIA MIȘCARILOR :GESTUNEA 2-GESTIUNEA 1

_____________ –- T R A N S F E R I N T R E G E S T I U N I––__________________________________________________________

_ Nrrec¦Datarec ¦Denfurniz ¦Codfiscal ¦Codmarfa¦Denmarfa ¦Cantitate ¦ Pret ¦ Valoare ¦Cota TVA¦ ValoareTVA ¦Gestiune1¦ Gestiune2¦_

_––+–––+––––––-+–––+––––+–––––+–––+–––+––––+––––+–––––-+––––+––––-+_

_ 0¦19/04/98¦SC AELS ARAD¦1685520¦ 100¦BENZINA ¦ 1000 ¦ 2112 ¦ 2112000¦ 19¦ 401280¦ .T. ¦ .F. ¦_

_ 0¦25/05/98¦SC AELS ARAD¦1685520¦ 101¦MOTORINA¦ 1000¦ 1100¦ 1100000¦ 19¦ 209000¦ .T. ¦ .F. ¦_

_ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦_

8.SITUAȚIA VÂNZĂRILOR-GESTIUNEA 1

___________________________ –- V A N Z A R I ––_____________________________________________________________________

_ Nrrec¦Datarec ¦Denfurniz ¦Codfiscal ¦Codmarfa¦Denmarfa ¦Cantitate ¦ Pret ¦ Valoare ¦Cota TVA¦ ValoareTVA ¦Gestiune1¦ Gestiune2¦_

_––+–––+––––––-+–––+––––+–––––+–––+–––+––––+––––+–––––-+––––+––––-+_

_ -1 ¦21/01/98¦SC AELS ARAD¦1685520¦ 100¦BENZINA ¦ 1000 ¦ 2112 ¦ 2112000¦ 19¦ 401280¦ .T. ¦ .F. ¦_

_ -1¦22/01/98¦SC AELS ARAD¦1685520¦ 101¦MOTORINA¦ 1000¦ 1100¦ 1100000¦ 19¦ 209000¦ .T. ¦ .F. ¦_

_ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦_

9.SITUAȚIA VÂNZĂRILOR-GESTIUNEA 2

___________________________ –- V A N Z A R I ––_____________________________________________________________________

_ Nrrec¦Datarec ¦Denfurniz ¦Codfiscal ¦Codmarfa¦Denmarfa ¦Cantitate ¦ Pret ¦ Valoare ¦Cota TVA¦ ValoareTVA ¦Gestiune1¦ Gestiune2¦_

_––+–––+––––––-+–––+––––+–––––+–––+–––+––––+––––+–––––-+––––+––––-+_

_ -1¦21/01/98¦SC AELS ARAD¦1685520¦ 100¦BENZINA ¦ 1000 ¦ 2112 ¦ 2112000¦ 19¦ 401280¦ .F. ¦ .T. ¦_

_ -1¦22/01/98¦SC AELS ARAD¦1685520¦ 101¦MOTORINA¦ 1000¦ 1100¦ 1100000¦ 19¦ 209000¦ .F. ¦ .T. ¦_

_ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦_

10.SITUAȚIA VÂNZĂRILOR-FIRMĂ

___________________________ –- V A N Z A R I ––____________________________

_ Client ¦Cod_fiscal¦Nr_factura¦Data ¦Nr_aviz¦Nr_crt¦Denmarfa ¦ UM ¦ Cantitate ¦Pret unitar¦ Valoare ¦Valoare TVA¦_

_––––––-+––––+––––+–––-+–––+–––+–––––+–-+––––+––––-+––––+–––––-+_

_ SC RADEIT SA¦3467899¦ 12¦11/11/00¦ 12513¦ 12¦CABLU 2X0.¦Kg ¦ 100 ¦ 10000 ¦ 1000000¦ 19000 ¦_

_ SC AMET SA ¦2354788¦ 1412030¦11/03/00¦ 0¦ 1¦TUB NEON ¦ buc¦ 100¦ 50000¦ 5000000¦ 95000 ¦_

11.FIȘA DE MAGAZIE-GESTIUNEA 1

____________–- F I S A D E M A G A Z I E––__________________________

¦Cod marfa ¦Den marfa ¦ Operatia ¦Pret_unit¦Intrari ¦Iesiri ¦ Stoc ¦Data ¦ ––––––+–––+–––-+–––-+–––-+–––+–––

¦ 11213 ¦ Cuier¦ Achizitie ¦ 6610¦ 8 ¦ 0 ¦18474 ¦00.06.05¦

¦ 11213 ¦ Cuier ¦Transfer ¦ 6610¦ 0 ¦ 8 ¦37028 ¦00.06.05¦

¦ 11213 ¦ Cuier¦Vanzare ¦ 6610¦ 0 ¦ 8 ¦36966 ¦00.06.05¦

¦ 21321 ¦ Iala ¦ Vanzare ¦ 5460¦ 0 ¦ 5 ¦ 36961 ¦00.07.12¦

¦ 21321 ¦ Iala¦Transfer ¦ 5000¦ 0 ¦ 2 ¦ 36984 ¦00.09.13¦

¦ 21321 ¦ Iala ¦Vanzare ¦ 2377¦ 0 ¦ 14 ¦ 36932 ¦00.11.11¦

¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

_____________________________________________________________________

12.FIȘA DE MAGAZIE-GESTIUNEA 2

____________–- F I S A D E M A G A Z I E––__________________________

¦Cod marfa ¦Den marfa ¦ Operatia ¦Pret_unit¦Intrari ¦Iesiri ¦ Stoc ¦Data ¦ ––––––+–––+–––-+–––-+–––-+–––+–––

¦ 11213 ¦ Cuier¦ Achizitie ¦ 6610¦ 8 ¦ 0 ¦18474 ¦00.06.05¦

¦ 11213 ¦ Cuier ¦Transfer ¦ 6610¦ 0 ¦ 8 ¦37028 ¦00.06.05¦

¦ 11213 ¦ Cuier¦Vanzare ¦ 6610¦ 0 ¦ 8 ¦36966 ¦00.06.05¦

¦ 21321 ¦ Iala ¦ Vanzare ¦ 5460¦ 0 ¦ 5 ¦ 36961 ¦00.07.12¦

¦ 21321 ¦ Iala¦Transfer ¦ 5000¦ 0 ¦ 2 ¦ 36984 ¦00.09.13¦

¦ 21321 ¦ Iala ¦Vanzare ¦ 2377¦ 0 ¦ 14 ¦ 36932 ¦00.11.11¦

¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦

_____________________________________________________________________

BIBLIOGRAFIE

CAPRON H.L. – Systems analysis and design, Benjamin/Cummings Publishing, Menlo Park, 1986

CONDOR I. – Impozite, taxe și contribuții datorate de persoanele juridice, București, Editura Tribuna Economică, 1992

CRISTEA H., ȘTEFĂNESCU N. – Gestiunea financiară a intreprinderii, Timișoara, Editura Mirton, 1996

EPURAN M., BĂBĂIȚĂ V., GROSU C. – Contabilitatea financiară în noul sistem contabil, vol.12, Timișoara, Editura de Vest, 1998

EPURAN M., COTLEȚ D., INEOVAN F., PEREȘ I. – Contabilitatea financiară, vol. 2, Timișoara, Editura de Vest, 1998

Legislația Muncii, Rentrop & Straton – Grup de editură și consultanță în afaceri, București, 1997

MĂRGULESCU D., VĂDUVA I., IȘFĂNESCU A., FLORESCU V., ALEXANDRU M. – Analiza economico – financiară asistată de calculator, București, Editura Tehnică, 1985.

Ministerul Finanțelor Sistemul contabil al agenților economici, București, Editura Economică, 1994

OPREA D. – Analiza și proiectarea sistemelor informaționale economice, București, Editura Polirom, 1999

PĂUN M.- Analiza sistemelor economice, București, Editura ALL Educational, 1997

ROȘCA I., ș.a. – Proiectarea sistemelor informatice financiar – contabile, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1993

ȘAGUNA D.D., ILIESCU S., ȘOVA D.C – Procedura fiscală în România, București, Editura Oscar Print, 1996

TALPOȘ I. – Finanțele României, vol. 1, Timișoara, Editura Sedona, 1997

TALPOȘ I., CRISTEA H., COSMA D. – Gestiunea financiară a întreprinderilor, Timoșoara, Editura Mirton, 1998

TRAȘCĂ M. – Contabilitatea tranzacțiilor comerciale, București, Editura Tribuna Economică, 1985

SHELLY G.B., CASHMAN T.J. – Business systems – Analysis and design, Anaheim Publishing, 1984