Informatica Medicala
CUPRINS
Abstract ………………………………………………………………….1
PARTEA I
DOMENIU SI PROBLEME
1 Introducere in problematica evidentei si gestiunii
in cabinetul stomatologic ……….………………………………..………4
Organizarea activitatii – sarcini………………….……………………….5
Evidente ………………………………….………………………………7
2.Importanta inregistrarii actului medical…………………………….….11
3.Avantajele fisei electronice – comparativ cu varianta clasica ………….15
PARTEA A II –A
SOLUTIA CONCRETA PROPUSA
1.Structura generala aplicatiei ……………………………………………19
2.Prezentarea nivelului extern al aplicatiei – interfata cu utilizatorul ……20
3.Implementarea aplicatiei ..………………………………………………26
a..Proiectarea bazei de date ..……………………………………………26
Componentele bazei de date ………………………………………….26
Arhitectura sistemului baza de date …………………………………..28
Interfata aplicatie-baza de date ……………….………………………31
b.Aparatul Dento-Maxilar vazut ca sistem ……..………………………37
Sistemul stomatognat ………………………..………………………..37
Notatii si codificari ……….…….……………………………………..41
Interfata cu utilizatorul …..………………….…………………………50
Reprezentarea grafica ….………………………………………………57
Grafica ……………..…………………………………………… .59
Prelucrarea imaginilor … …………………………………………..60
CONCLUZII……………………………………………………………62
=== Documentatie ===
ABSTRACT
In urma schimbarilor dramatice prin care trece sistemul national de sanatate din Romania , in sectorul stomatologiei a avut loc privatizarea generalizata , astfel incat fiecare medic stomatolog isi desfasoara astazi activitatea intr-un cabinet particular , individual , sau in asociere . Medicul se vede astfel nevoit sa isi organizeze singur activitatea la locul de munca , ceea ce il obliga sa desfasoare pe langa activitatea medicala propriu – zisa , si activitati manageriale .
Activitatea complexa din cabinetul stomatologic , pentru o buna desfasurare , presupune organizare , ceea ce aduce dupa sine nevoia de a mentine evidente foarte riguroase, de a completa zilnic o serie de documente , registre , acte , fise medicale , comenzi , ordine de plata . Unele obligatorii , solicitate de diverse organisme oficiale : Ministerul de Finante , Casa de asigurari , Ministerul Muncii . Altele raman la latitudinea medicului , dar lipsa lor il aduce in imposibilitatea de a mentine controlul si ordinea in activitatea pe care o conduce .
Toata aceasta activitatate de inregistrare zilnica , este foarte mare consumatoare de timp . Timpul , fiind astazi extrem de pretios , medicul simte nevoia unui ajutor pentru a putea face fata acestui hatis de responsabilitati . O mare parte din toate aceste documente care trebuiesc intretinute intr-un cabinet medical , inclusiv stomatologic , nu pot fi delegate pentru rezolvare unei alte persoane , contabil , manager sau cadru medical , fiind responsabilitatea exclusiva a medicului . Spre exemplu : raportarile lunare pentru Casa de Asigurari , consemnarile din fisele medicale ale pacientilor .
Traim in era informatizarii , pretutindeni in lume calculatorul a patruns in vietile oamenilor , producand imbunatatiri enorme in stilul nostru de viata si munca . Un domeniu atat de vast si de important precum medicina nu se putea sustrage trend-ului actual . Informatica medicala este o disciplina foarte tanara , cu o evolutie extrem de rapida , generata de dezvoltarea similara a tehnicii de calcul .
Romania nu putea nici ea ramane izolata , in acest “ocean” al informatizarii . Incet , dar sigur , informatica patrunde si in sistemul nostru de sanatate , la toate nivelurile : la nivel de institutii nationale : minister , directii sanitare , Case de Asigurari , mari unitati spitalicesti , si nu in ultimul rand , in cabinetele de practica individuala .
Solutia la multe din problemele legate de gestiunea activitatii dintr-un cabinet medical individual , in cazul de fata fiind vorba de cabinetul stomatologic , ar fi implementarea unui sistem informatizat .
Au aparut deja pe piata produse software in acest sens . Poate ca in momentul de fata interesul pentru un asemenea sistem este mai redus , datorita inertiei , retinerii in fata a ceva complet nou si necunoscut . Sa nu uitam ca personalul medical nu intotdeauna dispune de cunostinte de informatica .
Aplicatia pe care o propun am realizat-o pornind de la situatia concreta existenta in cabinetul stomatologic particular pe care il conduc , pe baza unei experiente personale de 10 ani . Am gandit aceasta aplicatie ca pe un instrument care sa imi fie de un real folos , mie , in primul rand , dar sper ca si altor colegi , pentru rezolvarea unor probleme specifice , concrete , de care ne lovim permanent .
In plus fata de avantajele pe care le ofera orice alt model de fisa medicala electronica, aplicatia propusa , beneficiaza de o interfata cu utilizatorul atractiva , usor de manuit , usor de intles . Se bazeaza de o interfata grafica cu un aspect foarte apropiat de realitate , suporta un volum bogat de informatii si date variate , obtinute in urma examinarii pacientului.
In plus , usureaza mult activitatea de gestiune , prin utilizarea unei baze de date relationale , implementate in Acces , in care se pot depozita spre pastrare si regasire ulterioara facila , o multitudine de date . Datorita relatiilor dintre tabelele bazei de date , si prin codul aplicatiei , se reduce enorm timpul necesar pentru introducerea datelor , prin introducerea lor o singura data , si apoi distribuirea lor automata in toate locurile unde trebuie sa apara . Se elimina astfel si posibilitatea de a apare date inconsistente in urma actualizarii datelor ( actualizarea se face o data pentru toate date datele ).
De asemenea este mult usurata completarea raportarilor lunare pentru Casa de Asigurari , prin codul aplicatiei , datele despre tratamentele care vor fi raportate fiind introduse in tabelele lor corespunzatoare in momentul in care se realizeaza consultatia , si este semnalata in permanent suma din plafonul lunar care a fost deja consumata , si suma care a ramas disponibila in continuare , astfel ca se elimina posibilitatea depasirii involuntare a plafonului .
Interfetele cu utilizatorul au fost implementate in Java , sunt organizate pe module , usor de regasit si de folosit .
Modelul de fisa electronica a fost elaborat pe baza unui model conceptual . Pornind de la acesta , au fost implementate clasele Java , sistemul de codificare a elementelor de patologie si tratament , reprezentarea grafica a acestora , tabelele relationale din baza de date.
I. DOMENIU SI PROBLEME .
1. INTRODUCERE IN PROBLEMATICA EVIDENTEI SI GESTIUNII IN CABINETUL STOMATOLOGIC.
In Romania, dupa 1990, odata cu definirea perioadei de tranzitie si cu necesitatea introducerii unui nou sistem social de sanatate , inclusiv stomatologic , a aparut o multitudine de probleme noi , carora medicul stomatolog a fost nevoit sa li se adapteze “din mers”. Intreaga structura a sistemului national de sanatate a cunoscut o transformare dramatica , realizata in etape succesive , adesea cu poticneli si esecuri inerente oricarei confruntari cu noul , cu avantarea pe taram nesigur, nebatatorit . Medicul stomatolog ,ca si colegii sai de medicina generala , sunt supusi reglementarilor sistemului din care fac parte . Problemele esentiale sunt legate de finantarea serviciilor de sanatate , costurile ingrijirilor de sanatate fiind in continua crestere . In Romania , formarea traditionala a medicului stomatolog este pentru insusirea abilitatilor de diagnostic clinic si terapeutic . Dupa 1990, aceste obiective educationale s-au dovedit insuficiente , pentru reusita integrarii specialistului in contextul actual , social si economic. Daca in trecut , traiectoria profesionala a oricarui absolvent de stomatologie consta in incadrarea sa in reteaua sanitara nationala , ocupand un loc in policlinici sau intr-un cabinet de intreprindere , sau in dispensare comunale , unde isi lua in primire atributiile , foarte clar stabilite , astazi medicul stomatolog a devenit o persoana independenta , care isi “construieste” si isi organizeaza singur locul de munca . Privatizarea generalizata la care s-a ajuns astazi obliga practicienii , atat cei tineri , la inceput de drum , cat si cei crescuti si formati in alt regim, sa isi dezvolte o serie de aptitudini colaterale celor cu caracter strict profesional . Obiectivele manageriale au devenit o necesitate vitala pentru medici , in contextul aparitiei unor concepte ca economie de piata , managementul calitatii , practica in sistem concurential .
Includerea medicinei in randul profesiilor liberale a facut din medic un “liber profesionist” , propriul stapan al destinului sau profesional , social si personal . Dar aceasta “liberalizare” a adus dupa sine cresterea exploziva a responsabilitatilor si a obligatiilor .
ORGANIZAREA ACTIVITATII – SARCINI
Organizarea intregii activitati din cabinetul medical – individual sau asociere – cade in sarcina medicului , care se vede astfel supus unor presiuni diverse , carora vrand-nevrand , trebuie sa le faca fata ! Care ar fi acestea ?
1. In primul rand activitatea strict medicala pe care o desfasoara , pe care are datoria sa o mentina la un nivel calitativ ridicat imbogatindu-si continuu cunostintele teoretice prin studiu permanent , luind parte activa la procesul de educatie continua care presupune participare anuala la conferinte si congrese de specialitate , cursuri de perfectionare , abonamente la reviste si publicatii , asimilarea noutatilor , descoperirilor recente in domeniu , si nu in ultimul rand preocuparea constanta de a-si imbunatati baza materiala a cabinetului cu materiale si aparatura de ultima generatie .
2. Grija permanenta pentru pacienti , comportamentul si atitudinea fata de ei , anticiparea si respectarea asteptarilor lor .Competitia tot mai accentuata si cresterea cererilor si nevoilor cosumatorului serviciilor noastre , ne obliga la insusirea si punerea inpractica a notiunii de “management al calitatii”. Abordarea calitatii din perspectiva profesionistului se refera la aplicarea adecvata a procedurilor si tehnicilor , pe cand abordarea din perspectiva consumatorului se refera la ce asteapta pacientii de la serviciile de sanatate : un management al calitatii bine condus are in vedere pacientul din momentul intrarii in serviciul stomatologic pana la iesirea din circuit , dar si dupa aceasta etapa , pentru mentinerea pacientului in ingrijirea cabinetului propriu : o sala de asteptare primitoare , ambianta generala a cabinetului placuta , curatenie perfecta , aspecte interpersonale din serviciul medical, comunicarea medic-pacient , timpul acordat fiecarui pacient, accesul , disponibilitatea , acceptabilitatea legata de furnizarea ingrijirilor medicale , promptitudinea .
3.Organizarea si administrarea cabinetului , sub toate aspectele : probleme legate de aprovizionare constanta si la timp cu tot ce este necesar pentru buna desfasurare a activitatii : materiale , medicamente , consumabile . Aceasta presupune o evidenta a stocurilor de materiale si reinnoirea lor inainte de epuizare : este inadmisibil sa “ramai” fara ceva si sa nu poti asigura un anumit tratament . Trebuie sa avem in vedere ca nu intotdeauna furnizorii ne pot asigura “pe loc” un anumit produs . De aceea , comenzile trebuiesc facute din timp . De asemenea e bine sa putem alege dintr-o varietate de oferte , preturile pot varia semnificativ de la un furnizor la altul . Pentru aceasta avem nevoie de oferte scrise din partea furnizorilor , iar in lipsa acestora , e nevoie de timp pentru a solicita informatii telefonic sau chiar pentru a ne deplasa la sediul depozitului .
4. Mentinerea aparaturii in stare de functionare , orice defectiune trebuind remediata cu promptitudine, pentru aceasta e nevoie de o colaborare permanenta cu tehnicianul de intretinere a aparaturii .
5. Mentinera unei stari de igiena corespunzatoare , sterilizare , dezinfectie , curatenie .
6. Supravegherea permanenta a personalului mediu , angajat , orice greseala fiind responsabilitatea exclusiva a medicului . Aici intervine si complexitatea relatiilor interumane , care solicita finetea psihologica a medicului pentru a crea un climat de munca placut , dar ordonat , pentru a preveni starile conflictuale sau a le aplana daca au izbucnit .
7. Mentinera unei relatii de colaborare eficienta cu tehnicienii din laboratoarele de tehnica dentara , avand grija sa fie respectate termenele si impunand standarde de calitate ridicata .
8. Colaborare si consult interdisciplinar cu colegi din alte specialitati medicale , mai des solicitati fiind chirurgul maxilo-facial , parodontologul , ortodontul si pedodontul , dar si internistul , cardiologul , ginecologul , dermatologul , etc.
9.Grija permanenta de a fi la zi cu toate avizele necesare functionarii cabinetului : viza anuala sanitar-veterinara , incheiera asigurarii de malpraxis , achitarea obligatiilor fata de asociatiile profesionale (Colegiul Medicilor , Asociatia Stomatologilor ), achitarea tuturor cheltuielilor de intretinere : caldura , apa, curent , transportul deseurilor la crematoriu .
10. Completarea lunara a raportarilor catre Casa de Asigurari a tratamentelor efectuate in regim de compensare .
11. Nu in ultimul rand mentinera evidentei contabile corecte , completarea registrului de incasari si plati , achitarea tuturor contributiilor lunare pentru personalul angajat , completare ordine de plata , achitare trimestriala a impozitului pe profit .
12. Preocuparea constanta de a mentine echilibrul financiar al cabinetului vazut ca o “afacere” : cu alte cuvinte managementul : calculul bugetului existent , grija pentru acoperirea tuturor costurilor , planificarea investitiilor , (planificare pe termen lung sau scurt, chiar zilnica)
Toate acestea reprezinta doar o mica parte din sarcinile pe care conducatorul unui cabinet medical le are de indeplinit ! Toate sunt consumatoare de timp si energie , toate pot duce in timp la uzura psihica , toate trebuiesc indeplinite la timp si bine , de unde si sentimentul de stress , de coplesire . In lipsa unei foarte bune organizari , totul se poate transforma intr-un adevarat haos , cu consecinte grave . Medicul nu mai poate ramane doar medic , el este obligat sa se descurce in tot acest hatis de responsabilitati , fara insa a abdica de la calitatea profesionala a serviciilor pe care le presteaza , si daca se poate , fara a sacrifica cu totul viata sa personala !
Solutii posibile : Medicul poate apela la ajutorul unor specialisti in diverse domenii : un contabil, un manager , un administrator , poate delega anumite sarcini personalului mediu (asistentei de profilaxie ) . Dar ramane obligatia lui sa supravegheze si sa conduca totul , si sa controla toate registrele si corectitudinea datelor inscrise in ele .
EVIDENTE
Pentru a putea administra toata complexa activitate ce se desfasoara intr-un cabinet este nevoie sa se mentina evidente foarte riguroase, sa se completeze o serie de documente , unele tipizate , obligatorii , solicitate de diverse organisme oficiale : Ministerul de Finante , Casa de asigurari , Ministerul Muncii . Altele raman la latitudinea medicului , dar lipsa lor il aduce in imposibilitatea de a mentine controlul si ordinea in activitatea pe care o conduce . Cele mai importante evidente care trebuiesc tinute sunt :
Fisele medicale ale pacientilor , in care se consemneaza toate datele legate de diagnosticarea si tratamentele efectuate pacientilor , precum si antecedente generale , si datele lor personale . Este vorba de pacientii inscrisi pe listele cabinetului , care vin regulat pentru controale periodice si tratamente . Evolutia lor poate fi urmarita in timp , pe parcursul mai multor ani .
Este , poate , cel mai important document pastrat si inregistrat in cabinetul medical . Voi reveni cu explicatii.
Evidenta pacientilor , in mai multe registre :
Registru de consultatii, in care sunt trecute toate manoperele efectuate pacientilor , atat celor care au fisa , deci sunt pacienti stabili ai cabinetului , cat si pacientilor ocazionali , care solicita servicii stomatologice de urgenta , sau se adreseaza doar sporadic , fara dorinta de a li se elabora un plan de tratament pe termen lung , cu rezolvarea intregii patologii orale . Aici se inregistreaza data consultatiei , date personale ale pacientului (nume, adresa , varsta , cod numeric personal) ,diagnosticul si tratamentul efectuat . In cazul in care pacientul are si fisa , aceeasi informatie este inregistrata si in fisa personala de tratament , plus , daca este cazul diferite observatii personale , cu privire la pacient , la diagnosticul stabilit , tratament efectuat , codul tratamentului , daca tratamentul s-a efectuat in regim de compensare , sau nu , plan de tratament.
Registrul pacientilor . Este un registru in care sunt trecuti toti pacientii care s-au adresat vreodata cabinetului si au beneficiat de tratament . Se inregistreaza numele , cod numeric personal , adresa , numar telefon , daca are fisa – numarul ei , daca nu , numarul inregistrarilor corespunzatoare din Registrul Consultatii .
Registrul fiselor .Este necesara tinerea unei evidente a tuturor fiselor deci a tuturor pacientilor inscrisi pe listele cabinetului , pentru regasirea cu usurinta a unei fise (este un tabel indexat).Aici se consemneaza : numarul fisei , numele pacientului si cod numeric , data intocmirii ,data ultimului control profilactic ca sa avem acces usor la aceasta informatie : daca e timpul sa se prezinte la control sa ii putem aminti .
Raportarile lunare pentru Casa de Asigurari .Activitatea lunara de completare si predare a raportarilor este poate cea mai mare consumatoare de timp , se este una din problemele care trebuie rezolvata personal de catre medic . Acesta nu poate delega nici contabilul , nici asistenta sa le intocmesca . Raportarile se intocmesc pe baza consultatiilor acordate si tratamentelor efectuate in regim de compensare , acestea trebuind sa se regaseasca consemnate atat in fisele personale ale pacientilor , cat si in Registrul de consultatii , cu datele cand au fost facute , si precizarea diagnosticelor . In formularul de raportare se solicita numarul din Registrul de consultatii pentru fiecare tratament raportat (util comisiilor de control pentru verificarea autenticitatii raportarii ). Sumele achitate da Casa de asigurari sunt specificate in functie de codul tratamentului , grupa de varsta in care se incadreaza pacientul : 0-17 ani , 17-26 ani , >26 ani , in functie de calitatea de asigurat a pacientului si de data ultimului profilactic efectuat : pacientul are obligatia sa se prezinte periodic la cabinet pentru un control profilactic , in vederea depistarii precoce a patologiei existente : intre17-26 ani – de doua ori pe an , > 26 ani –m o data pe an , iar<17 ani nelimitat ( de mai multe ori / an ) . Casa de Asigurari plateste acest control , pe care pacientii , daca nu il au , vor suporta un procent mai mare din costul tratamentelor ulterioare decat cei care il au . Este o masura pentru stimularea profilaxiei , stiut fiind ca este mai usor si mai ieftin sa previi decat sa tratezi . Formularele sunt tipizate , si se completeaza pe grupe de varste si in tabele diferite pentru profilaxie si tratament .De asemenea datele trebuiesc prezentate si in format digital , introduse intr-un fisier foxpro. Bugetul alocat fiecarui medic fiind limitat , medicul trebuie sa aiba grija sa nu il depaseasca , deci sa aiba o evidenta clara in fiecare moment cu ce suma a consumat deja si ce suma mai are disponibila , ca sa poata percepe tariful adecvat pentru tratamentul efectuat : compensat sau integral .
Gestiunea stocurilor de materiale (utila pentru a putea asigura o aprovizionare constanta si la timp , pentru a putea urmari fluctuatiile in timp ale preturilor , si de asemenea pentru a putea face estimari in functie de data de intrare si data de iesire a unui produs din stoc : cat timp ajunge un anumit material , deci cam la ce intervale de timp trebuie sa planific alocarea unei sume pentru achizitionarea respectivului material sau corelat cu numarul tratamentelor efectuate in perioada respectiva , cate tratamente se pot efectua cu acea cantitate de material . ) Toate acestea ajuta la fixarea unor preturi corespunzatoare pentru serviciile acordate , planificarea investitiilor in timp , estimarea unui buget viitor , stabilirea unor strategii .
Contabilitate : chitante , Registru incasari si plati , fise de cheltuieli, calculare bilanturi , depunere declaratiei anuale de impunere .
In cazul existentei de personal angajat : medici sau asistenta medicala , cu contracte de munca sau de colaborare : toate actele legate de remunerarea acestora : state de plata , ordine de plata pentru diversele contributii la bugetele locale , intocmirea declaratiilor lunare , etc
Evidenta lucrarilor de laborator Se colaboreaza , in general cu mai multe laboratoare , si cu mai multi tehnicieni . Intr-un anumit moment sunt in lucru mai multe lucrari protetice , este necesar sa tinem o evidenta a comenzilor de laborator, cu fixarea termenului de executie pentru a putea stabili programarea pacientului , cu inregistrarea chitantei cu care s-a achitat lucrarea si comanda propriu-zisa : tipul lucrarii , material , numar de elemente , culoare , indicatii speciale , etc .
Evidenta programarilor.
Intocmirea si completarea tuturor acestor documente si registre are o utilitate de necontestat , dar implica o munca enorma . Introducerea datelor este mare consumatoare de timp , si de multe ori aceeasi informatie , aceleasi date sunt introduse in mai multe locuri . Totul trebuie facut in momentul efectuarii tratamentului sau tranzactiei , pentru ca fiind vorba de un volum foarte mare de date , daca nu se stocheaza imediat , se pot pierde (se uita), iar daca nu se fac concomitent , pot apare ulterior inconsistente si inadvertente intre diferitele inregistrari : exemplu data si tratamentul consemnate in Registrul consultatii trebuie sa fie aceleasi cu cele din fisa pacientului , cu cele din chitanta eliberata , cu cele din raportare , si in cazul unui tratament protetic , cu cele din fisa pentru laborator . De asemenea , nu poate fi consemnat un tratament efectuat cu un material inexistent la data respectiva in stoc .
Din punctul meu de vedere personal , in calitate de medic , importanta deosebita prezinta documentele justificative ale activitatii strict medicale , toate celelalte , putand fi lasate in sarcina contabilului . Dar completarea Fisei pacientului si a Registrului de consultatii ramne responsabilitatea exclusiva a medicului .
2. IMPORTANTA INREGISTRARII ACTULUI MEDICAL
1. Aspectul medico-legal
Odontologia judiciara , ca ramura a medicinei legale este descrisa ca “folosirea si examinarea adecvata a dovezilor dentare , in interesul justitiei ,astfel incat constatarile dentare sa poata fi prezentate si evaluate in mod adecvat “. Problematica si obiectivele odonto-stomatologiei medico-legale cuprind mai multe aspecte , specialistul stomatolog fiind implicat in multe din ele , prin obligatia lui de a furniza organelor de ancheta date cu caracter medical de specialitate . In asemenea situatii , fisele dentare , in care este consemnat statusul dentar , cu toate tratamentele aplicate , devin veritabile acte medico-legale . Instituirea unei evidente sistematice si organizate in acest scop presupune nu numai intocmirea corecta , cu rigurozitate aproape stiintifica a fiselor si pastrarea lor in bune conditii (cazier stomatologic ) , ci si realizarea unor modele de ghips ale sistemului dento-maxilar , radiografii si fotografii intraorale .
Aspecte ale odontologiei judiciare :
– Identificari . Rezistenta crescuta a elementului dentar , a unor lucrari protetice si de restaurare , in raport cu celelalte parti ale corpului si chiar fata de structurile osoase , scheletice , la actiunea agentilor fizici si in special a temperaturilor ridicate , a constituit principalul motiv de preconizare a utilizarii acestor elemente stomatologice de identificare . De exemplu , in timpul incendiilor , cea mai mare parte a corpului poate fi distrusa , lasand putine posibilitati de aplicare a tehnicilor curente de identificare . Sau sunt situatii in care corpul poate disparea complet , cum ar fi catastrofele aeriene . In astfel de cazuri , cand identificarea persoanei disparute are deosebite implicatii judiciare, aceste criterii odonto-stomatologice apar extrem de valoroase .
– Biotraseologie. Este domeniul biocriminalisticii care se ocupa cu cercetarea urmelor biologice lasate la locul faptei , reale , false sau simulate , prin intermediul carora se poate ajunge la identificarea autorului faptei . Exemplu : “marcile” prin muscare , care se pot produce pe materiale dotate cu un anumit grad de plasticitate si consistenta , care sa pastreze un timp urmele nemodificate (alimente) , pot reproduce unele particularitati individuale ale ale sistemului dento-maxilar al al persoanei care a muscat .
– Interpretarea culpei profesionale . Particularitatile tratamentului stomatologic determina o serie de factori de risc accidental terapeutic . Accidente se pot produce datorita :
– stabilirii gresite a diagnosticului si alegerii inadecvate a metodei de tratament.
– anesteziei
– atitudinii conservatoare
– atitudinii chirurgicale operatorii (radicala)
– atitudinii postterapeutice
In situatia producerii unui accident , fisele medicale si inregistrarile reprezinta documente valoroase , pe baza consemnarilor din ele se poate stabili sau infirma culpa .
2.Date anamnestice
Nici un medic nu ar trebui sa isi asume raspunderea unui tratament fara ca inprealabil sa fi luat o anamneza severa . Stomatologul trebuie sa recunoasca pacientii “de risc “ , trebuie sa fie perfect informat asupra indicatiilor , contraindicatiilor si a modului de administrare a medicamentelor , trebuie sa cunoasca bolile alergice , cardiovasculare , renale , metabolice , infectioase , omcologice de care sufera pacientul . Aproape toate incidentele pot fi evitate prin masuri simple profilactice : anamneza este cea mai importanta masura profilactica . Toate datele anamnestice trebuie riguros consemnate in fisa personala a pacientului .
3.Litigii si reclamatii .
Inregistrarile din fisa medicala si Registrul de consultatii pot constitui dovada efectuarii sau neefectuarii unui anumit tratament , precum si data efectuarii lui , in situatia cand un pacient pretinde daune pentru ceva ce de fapt nu I-am facut , sau I-am facut la o data ce nu mai este inclusa in perioada de garantie .
4.Oglinda pacientului si a tratamentelor aplicate
Fisa medicala consemneaza situatia actuala a unui pacient , starea sa de sanatate buco-dentara. Oricand deschid fisa , am in fata situatia sa curenta , precum si toatre tratamentele intermediare ( istoric ) , aplicate din momentul primului contact cu el . Se pastreaza astfel evolutia patologiei unui pacient de-a lungul unei periode intinse de timp , din analiza careia pot trage nenumarate concluzii despre :
– Materiale folosite si tehnici – aprecieri in functie de evolutia in timp a lucrarilor efectuate , pe baza carora pot lua decizia renuntarii la o tehnica sau material ce nu dau rezultatele scontate sau chiar la colaborarea cu tehnicianul care a realizat o lucrare protetica ce se dovedeste in timp a nu fi de calitate .
-Aprecierea starii de igiena a pacientului , rezultatele educatiei facute in timp
– Sunt situatii cand pacientul revine la tratament dupa o perioada lunga de timp astfel incat nu mai tin minte ce I-am facut in ultimele sedinte ( exemplu : definitivarea obturatiei de canal , cimentarea definitiva sau provizorie a unei lucrari ) .
5.Analiza activitatii .
Din ea pot trage unele cocluzii , pe baza carora pot lua decizii :
-cate tratamente pot efectua cu un anumit material => fixare pret , planificare investitii.
-date despre pacienti : starea lor materiala , nivelul de educatie , receptivitatea lor la educatia facuta , importanta pe care incep sa o acorde ingrijirilor stomatologice , cum se modifica in timp nivelul lor material si de educatie , si ce impact are acest lucru asupra obisnuintei lor de a se adresa regulat cabinetului stomatologic , nu doar in situatii de urgenta, ci pentru profilaxie . De aici se pot desprinde concluzii pentru previziuni privind posibilitatea dezvoltarii viitoare , profesionale , dar si materiale . Exemplu : pot planifica investitii : pot construi un plan de afaceri , de exemplu daca doresc sa iau un imprumut , pot estima cam in cat timp pot returna datoria , este o oarecare certitudine ca nu voi ajunge in imposibilitate de plata . Iar profesional : daca merita sa ma orientez spre deprinderea anumitor tehnici : daca voi avea vreodata cazuistica : pregatirea profesionala poate fi considerata tot atat de bine o investitie : costurile cursurilor , cartilor , a timpului afectat studiului, in loc sa lucrez , toate fac obiectul unui studiu atent cu elaborare de strategii .
6.Didactic si cercetare .
Toate aceste inregistrari adunate de-a lungul anilor inglobeaza o parte importanta din experienta personala a medicului care le-a introdus : e pacat a o lasa nefolosita si a nu profita de aceasta valoroasa baza de cunostinte , care poate fi folositoare atat medicului ce a creat-o , dar si colegilor , in caz ca se centralizeaza toate datele . (exemplu : daca un tratament nu da rezultatele scontate in timp , nu il mai folosesc . Pot evita pe viitor greseli ). Pe baza acestor date , medicul poate elabora studii de caz , poate impartasi din experienta personala colegilor in cadrul intalnirilor “de breasla” periodice , sesiunilor de comunicari , publicatii ,etc .
7.Statistici
Prin transmiterea datelor pentru a fi stocate intr-o baza de date centrala , la nivel de judet sau national – toate aceasta bogatie de informatii se transforma intr-un instrument puternic pe baza caruia institutii si organisme nationale pot face calcule statistice concretizate in concluzii despre starea de sanatate orala a populatiei , pot stabili indicatori , pot gandi strategii , planificari , alocari de buget , pot elabora programe nationale pentru educatie si profilaxie in masa (dupa diferite modele europene) Ex: Casa de Asigurari , Ministerul Sanatatii , in colaborare cu Ministerul Educatiei (pentru implicarea unitatilor de invatamant in aplicarea unor masuri de profilaxie in colectivitatile de copii ).
3. AVANTAJELE FISEI ELECTRONICE – COMPARATIV CU VARIANTA CLASICA
Toata aceasta problematica legata de inregistrarea actelor terapeutice nu este noua . Nici informatia manipulata nu este noua . Se schima doar mediul . Noua este modalitatea de a introduce , stoca si regasi toate aceste date : trecerea de la forma clasica la formatul electronic.
Clasica “paper record” folosita in medicina nu stocheaza datele intr-o maniera care sa o faca usor accesibila , sa dea posibilitatea de a invata ceva din uriasa informatie adunata de-a lugul anilor . Nu numai ca necesita ca cineva sa citeasca si sa organizeze “manual” datele existente , dar chiar daca fisele si registrele sunt citite , informatia depozitata acolo nu este suficient organizata si formalizata pentru a putea fi folosita ca baza pentru o analiza generala . Trecerea la un sistem computerizat de inregistrari trebuie sa aduca reale imbunatatiri . Versiunile electronice ale fiselor clasice isi pot aduce aportul doar adaugand noi tehnici la gandirea si temeiul unor tehnici binecunoscute . Nu se va putea obtine eficienta superioara atat timp cat ele nu fac altceva decat sa transforme datele scrise pe hartie in format electronic . “All changes are not improvements , but improvements imply changes” : exista riscul de a introduce schimbari doar de dragul schimbarii , fara ca scopul schimbarii sa fie clar pentru toata lumea ! Pentru a putea profita din plin de puterea unei baze de date , aceasta trebuie din start gandita si proiectata optim .
AVANTAJELE MENTINERII EVIDENTEI IN FORMAT ELECTRONIC
1. Reducerea timpului de lucru : eliminarea redundantei , baza de date poate fi conceputa unitar , astfel incat datele sa fie introduse o singura data , regasirea si incadrarea lor in diferite registre facandu-se folosind diferite vederi externe asupra bazei de date . De asemenea se elimina posibilitaea inconsistentei in urma actualizarii ., datele nu mai sunt introduse in mai multe locuri , cu posibilitatea de a le introduce diferit , acum exisa un singur rand de date
2. Este mult usurata regasirea datelor specifice care ma intereseaza : fisa personala a unui .anumit pacient sau orice altceva : prin folosirea unei aplicatii cu o interfata sugestiva si usor de manuit pentru un utilizator obisnuit . Aplicatia este cea care se foloseste de limbajul specific bazei de date , lansand interogari , si operand modificari asupra datelor inregistrate . Prin interogari pot obtine tot ce vreau . Deci , decat sa tin 100 de registre , am toata informatia stocata unitar , doar extrag din ea ceea e doresc . Se elimina astfel si pericolul inadvertentelor . Cerinta : cererea sa fie satisfacuta prompt , timpul de asteptare a rezultatului unei interogari sa fie minim . altfel e mai greu de acceptat de catre utilizatori .
3. Posibilitatea de a crea o fisa a pacientului mult mai cuprinzatoare si consistenta , continand , pe langa date scrise si imagini , fotografii intraorale , radiografii , imagini video , biosemnale (mai importante in alte specialitati : EKG, EEG , angiografii, ecografii , date de laborator) . Toate acestea pot fi depozitate fizic in locuri diferite , pot fi introduse de la terminale diferite ( exemplu intr-un spital – in sectii diferite : laborator , sala de operatii , salonul in care e internat bolnavul) , dar printr-o cerere adecvata catre baza de date pot fi prezentate unitar , intr-o singura vedere externa care sa contina Fisa pacientului .
4. Statistici despre tratamente de un anumit tip , dintr-o anumita perioada de timp , pe grupe de pacienti : varsta , sex , etc. Prezentarea datelor intr-o forma cat se poate de clara si completa : se elimina riscul omisiunilor sau greselilor inerente omenesti . Se elimina ore in sir de munca , imobilizarea unei persoane In aceasta activitate .
5. Aplicatia propusa trebuie sa fie cat mai simplu de utilizat , avand in vedere ca se adreseaza unor useri fara cunostinte de informatica . Dac li se va parea prea complicat vor avea retineri in a adopta o asemenea solutie . Si fiind vorba de o unitate mica , un cabinet individual sau chiar o grupare medicala , nu se justifica angajarea unui programator. 6. Nu mai sunt probleme legate de spatiul de depozitare a atator documente . Din experienta personala , dupa cativa ani de activitae se aduna o cantitate atat de mare de hartii , incat este problematica insasi depozitarea lor , cu atat mai mult regasirea unei anume informatii ingropate in tot acest morman . Deci avantaj : posibilitate mult mai simpla de organizare , de a mentine ordinea in acte si hartii . Dispare problema spatiului , a arhivarii informatiilor mai vechi .
7. Posibilitatea obtinerii rapide a unui consult din partea unui specialist . prin telemedicina . Datele pot fi facute disponibile cu usurinta oriunde .
8. Considerand problema dintr-o perspectiva ce depaseste cadrul cabinetului individual , necesitatea de a culege date despre starea de sanatate orala a populatiei nu este noua , intotdeauna medicilor , inclusiv stomatologilor li se solicitau centralizatoare lunare in care consemnau intreaga activitate depusa . Dar asta se intampla cand activitatea stomatologica se realiza in reteaua de stat , in conditiile actuale ea se desfasoara dispersat , in cabinete individuale , este greu de urmarit . Stocarea informatiilor in format digital usureaza enorm furnizarea unor asemena date in orice moment : o simpla interogare si apoi listare a rezultatelor .
POSIBILE PROBLEME LEGATE DE FISA ELECTRONICA
1. Gradul de acceptare de catre utilizatori a noului format : tine de factorul uman : inertie, retinere in fata a ceva nou si necunoscut ;
2. Necesitatea de a deprinde cunostinte minime in manuirea calculatorului .
3. Investitia initiala mare pentru suportul hard si soft .
4. Importanta confidentialitatii datelor : deontologie : obligatia secretului profesional : datele introduse in baza de date nu pot fi lasate la indemana oricui .
5. Siguranta si securitatea datelor : datele pot fi cu usurinta modificate din greseala sau intentionat : trebuie rezolvata problema securitatii si posibilitatea de a modifica retroactiv data unui tratament , sau chiar tratamentul, ceea ce face sa se piarda utilitatea probatorie a acestor acte .
Nevoia de a pastra evidentele in format digital doar de curand a inceput sa fie luata in considerare in Romania , dar in lume ea este veche . Informatica a patruns puternic in toate sectoarele medicale in diferite cadre organizationale , de la marile unitati spitalicesti , pana la cabinetele private individuale . Avantajul nostru este ca putem invata din experienta altora , putand evita greselile inerente oricarui inceput . Punctul de plecare pentru o informatizare generalizata a sistemului de sanatate publica ar fi tocmai introducerea inregistrarilor si fiselor electronice in cabinetele private ale medicilor generalisti si specialist , inclusiv stomatologi .
II. SOLUTIA CONCRETA PROPUSA
S-au conceput de–a lungul anilor diferite produse software dedicate cabinetelor stomatologice , imbunatatite cu trecerea timpului . Produsele respective sunt realizate de echipe de programatori , fie la solicitarea unor medici , fie din proprie initiativa , fiind ulterior propuse medicilor pentru folosire . Asemenea programe se elaboreaza pe baza unei colaborari intre specialisti : informaticieni si medici . Uneori o asemenea colaborare se poate lovi de neajunsurile domeniilor interdisciplinare , de granita : dificultatea de a gasi un limbaj comun. Medicul intuieste ce ar dori dar nu stie cat poate informaticianul sa ii ofere , iar informaticianul nu este obisnuit cu modul de a gandi al medicului , de multe ori intuitiv , in cuantificari nu neaparat rigide si foarte precise , neputand stii cu exactitate de ce are acesta cu adevarat nevoie .
Aplicatia pe care o propun am realizat-o pornind de la situatia concreta existenta in cabinetul stomatologic particular pe care il conduc , pe baza unei experiente personale de 10 ani . Am gandit aceasta aplicatie ca pe un instrument care sa imi fie de un real folos , pentru rezolvarea unor probleme specifice , concrete , de care ma lovesc permanent , si pe care le-am amintit in partea introductiva .
STRUCTURA APLICATIEI
Problemele de baza pe care incerc sa le rezolv prin aplicatia propusa sunt cele legate de activitatea cu pacientii : inregistrarea datelor , gestionarea lor si prelucrarea lor in vederea intocmirii raportarilor lunare pentru Casa de Asigurari . Toate celelalte evidente legate de contabilitate, gestiunea materialelor , relatiile cu laboratorul de tehnica dentara , programarile pacientilor , etc , desi utile , nu le resimt ca o prioritate acuta , forma clasica de inregistrare prin documente scrise nu determina inconveniente majore . Bineinteles , ca o directie de viitor , intentionez sa dezvolt acasta aplicatie , pentru a include module si pentru aceste evidente .
1. STRUCTURA GENERALA
Aplicatia consta in reprezentarea in format electronic a urmatoarelor registre si documente :
Registrul de consultatii
Registrul de pacienti
Registrul de Fise
Raportarile lunare pentru CAS
Fisele pacientilor
toate avand relatii intre ele . De fapt aplicatia se bazeaza pe existenta unei baze de date , implementata in Acces , constituita din mai multe tabele relationale , continute in fisierul FisierCabinet.mdb . Tabelele contin inregistrari referitoare la pacienti si tratamente . Aplicatia este dezvoltata in Java , oferind utilizatorului multiple interfete Windows prin intermediul carora are acces la informatia dorita , stocata in baza de date .
2. PREZENTAREA NIVELULUI EXTERN AL APLICATIEI –
INTERFATA CU UTILIZATORUL
Aplicatia este foarte usor de utilizat , adaptata cerintelor unui utilizator lipsit de cunostinte informatice , continand multiple interfete atractive . Prin butoane , menu-uri , choice-uri , list-box-uri , edit-box-uri, utilizatorul interactioneaza usor cu nivelele inferioare ale aplicatiei : solicita prezentarea unor date, adauga , introduce , modifica , cu alte cuvinte manipuleaza baza de date aflata dedesubtul aplicatiei , fara sa se preocupe de felul in care se realizeaza acest lucru . Datele solicitate ii sunt prezentate intr-o forma care ii este familiara , similara formatului “registru” , cu care este atat de obisnuit . Pentru introducerea datelor in registre , utilzatorului I se ofera o interfata “formular” in care introduce date legate de pacient in textbox-uri . Avantajul major este ca efortul de scriere il face o singura data , datele respective fiind preluate prin structurile aplicatiei si stocate in baza de date . Prin faptul ca utilizatorul are posibilitatea sa solicite multiple vederi externe asupra bazei de date (exemplu poate solicita deschiderea registrului consultatii sau registrului fise sau pacienti , sau tratamentele inscrise in fisa unui anumit pacient ) , se creeza impresia ca datele introduse au fost “distribuite” in mai multe locuri . El le-a introdus intr-un registru , dar le regaseste in oricare alt registru solicita . De fapt , depozitarea se face intr-o singura tabela , dar aplicatia contine codul prin care face legatura cu fisierul baza de date , si prin formularea unui Query adecvat , produce afisarea intr-o fereastra separata coloanele si inregistrarile cerute .
Contine urmatoarele butoane :
– “Registru Consultatii”
– “Registru Pacienti”
– “Registru Fise”
– “Consultatie noua”
– “Raportare”
– un link “Deschide Fisa”
Primele trei determina deschiderea registrelor corespunzatoare . Aplicatia deschide cate o fereastra conceputa sub forma de tabel , pe care o va completa cu datele obtinute din baza de date in urma cate unei interogari . Exemplu
String query = "SELECT RegistruConsultatii.nrReg, RegistruConsultatii.data, RegistruConsultatii.CNP, RegistruConsultatii.nume, RegistruConsultatii.dgExpl, RegistruConsultatii.trExpl, RegistruConsultatii.asigurat FROM RegistruConsultatii";
Butonul “Consultatie Noua” deschide fereastra “Consultatie curenta” .
De aici pot introduce datele consultatiei curente : Data , Nume + Prenume pacient , Adresa Varsta , Diagnostic , Tratament . In aceasta ferastra am in permanenta afisate urmatoarele date:
– Plafonul lunar pentru tratamente decontate de CAS;
– Suma cu care se poate depasi plafonul pentru urgente si pedodontie ;
– Ce suma am folosit pana acum in total ;
– Suma folosita pentru urgente ;
– Suma folosita pentru pedodontie ;
Astfel incat in momentul cand inregistrez o consultatie stiu daca suma pe care o mai am este sau nu suficienta pentru a acoperi partial costul tratamentului pe care tocmai l-am realizat , astfel incat stiu daca pacientul poate beneficia de reducere sau nu . In momentul cand plafonul a fost depasit , apare si un mesaj suplimentar “ATENTIE ! PLAFON DEPASIT ” .
In aceasta fereastra am urmatoarele butoane:
– “Adauga” prin care datele introduse sunt preluate de aplicatie si inregistrate in baza de date .
– “Consultatie noua” prin care toate datele existente in text-box-uri se sterg , lasandu-le goale , pregatite pentru introducerea unei consultatii noi .
– “Deschide Registrul Consultatii” deschide Registrul de consultatii , pot astfel verifica daca intr-adevar ultima consultatie a fost inregistrata in baza de date .
-“Inregistreaza Pacient” . In cazul in care pacientul este nou , el va trebui inregistrat in Registrul Pacienti . Aplicatia deschide din baza de date tabelul Pacienti , verifica daca exista vreo inregistrare in care CNP este egal cu CNP al pacientului din Consultatie curenta . Daca nu gaseste o asemenea inregistrare ,o creeaza si o adauga printr-un “Insert”
"INSERT INTO RegistruConsultatii (nrReg,data,CNP,nume,prenume,varsta,adresa,dgExpl,dgCoduri,trExpl,trCoduri)"+
"VALUES("+c.nrReg+ ",'" +c.data+ "','"+ c.CNP+ "','" +
c.nume+ "','" + c.prenume + "','" +c.varsta+ "','"+
c.adresa+ "','" +c.dgExpl+ "','" +c.dgCoduri+ "','" +
c.trExpl+ "','"+ c.trCoduri+ "');";
– “Deschide Registrul Pacienti “ deschide Registrul Pacienti pentru vizualizare , pentru a putea verifica daca inregistrarea a fost facuta .
– “ Deschide Fisa” . Aplicatia deschide baza de date ( tabelul Fise ) , in care cauta daca exista inregistrarea cu CNP egal cu CNP al pacientului din Consultatia curenta . Daca exista , preia valorile campurilor acestei inregistrari intr-o stuctura DatePersonale , apoi deschide fereastra “Date Personale” , careia ii va transmite ca parametru structura DatePersonale pe care tocmai a completat-o , membri acestei fiind afisati in fereastra “Date Personale” . Daca nu exista fisa , completeaza o parte din membri structurii DatePersonale cu datele din “Consultatie Curenta “ si pe acestia ii va afisa . Este vorba de deschiderea unei fise noi , pe care utilizatorul trebuie sa o completeze , dar o parte din date sunt aceleasi cu cele introduse in “Consultatie” , acestea se transmit fisei , nu trebuie introduse a doua oara .
Daca s-a modificat vreuna din datele existente in “Date personale” de exemplu adresa sau varsta , sau numele , prin casatorie sau divort , modificarile respective se pot face din fereastra “Completeaza fisa “.
Fig. Fereastra Completeaza/Modifica Fisa
Butonul “Raportare” deschide fereastra “Raportare”. Aceasta fereastra este cea care imi face legatira cu formularele de raportari pentru luna curenta , completate partial , cu tratamentele compensate pana in momentul de fata . Pot deschide pentru vizualizare aceste formulare actionand asupra butoanelor
“Profilaxie 0-17”
“Tratamente 0-17”
“Profilaxie > 17 “
“Tratamente >17”
Fig. Fereastra Raportare
Tot de aici pot introduce plafonul pe luna curenta , ca si depasirea posibila . Aceste date se pot modifica de la o luna la alta , deci nu pot fi introduse prin codul aplicatiei , utilizatorul trebuie sa le poata modifica . Totaici sunt afisate suma folosita , suma pentru urgente folosita , suma pentru pedodontie folosita .
Butonul “Inchide Raportare Curenta “ imi da posibilitatea sa inchid luna cand am atins plafonul .
Butonul “Deschide Raportare Noua “ deschide tabela din baza de date care are drept titlu luna pe care utilizatorul o introduce in text-box .
Butonul “Inscrie date in Fox” transmite datele raportate intr-un fisier .dbf
Butonul “Transmite sumele folosite” transmite sumele folosite , actualizate , pentru a fi afisate in fereastra “Consultatie Noua” .
toate validarile necesare cand introduc datele in raportare , inclusiv preturi defalcat pe grupe de varsta , etc , tot tacamul .
Link-ul “Deschide fisa” determina incarcarea appletului Fisa.
B. INTERFATA “FISA PERSONALA A PACIENTULUI Datele legate de fiecare pacient sunt depozitate in mai multe locuri diferite , dar utilizatorului ii sunt prezentate intr-un mod unitar si structurat pe tipuri de date , dupa cum cere . Astfel :
Fereastra “Date personale” prezinta o foaie ce contine date legate de identificarea pacientului : nume , varsta , data nasterii ,cod numeric personal , adresa , numar de telefon , ocupatie , loc de munca , daca este sau nu asigurat , data ultimului control profilactic , date anamnestice (antecedente generale , antecedente stomatologice)etc . Aceasta interfata e prevazuta cu cateva butoane , care dau posibilitatea utilizatorului sa interactioneze cu aplicatia :
-un buton “Completeaza” , care determina deschiderea unei alte ferestre(“Completeaza Fisa”)din care utilizatorul poate sa modifice datele inscrise in fisa . Exemplu : pacientul si-a schimbat adresa , numele , numarul de telefon , varsta , grupa de varsta , calitatea de asigurat , chiar numele ( prin casatorie ,divort ) . Tot de aici se introduc date in momentul completarii unei fise noi . In aceasta situatie , o parte din date sunt trecute automat in momentul deschiderii fisei . Solicitarea pentru deschiderea unei fise noi se poate face doar din fereastra Consultatie , deci numai in momentul cand introduc un pacient nou in Registrul Consultatii (si implicit si in Registrul Pacienti) . Este o forma de fortare a consistentei : orice consultatie , deci si cea in care intocmesc fisa unui pacient nou trebuie neaparat inregistrata in Registrul de consultatii , iar pacientul respectiv trebuie inregistrat in Registrul Pacienti . Astfel , nu am acces la o fisa noua decat in urma inregistrarii corespunzatoare in aceste registre . Deci datele introduse in fereastra “Consultatie” sunt transmise Fisei , nu trebuie sa le introduc si a doua oara , aici am de completat doar datele care sunt cuprinse exclusiv in Fisa , fara sa apara si in alta parte . Aceasta fereastra contine un buton “Adauga” , la apasarea caruia , toate datele introduse in text-box-uri , sunt preluate intai intr-o structura a aplicatiei , apoi tot aplicatia acceseaza baza de date si printr-un “Insert” o actualizeaza , adaugand o inregistrare noua corespunzatoare unui nou pacient , sau printr-un “Update” modifica inregistrarea corespunzatoare pacientului inlocuind valorile care s-au schimbat din campurile respective .
-un buton “Tratamente” care imi deschide o foaie in care sunt trecute toate tratamentele efectuate in sedintele anterioare pacientului , pentru vizualizare . Nu de aici completez aceasta rubrica , ci tot din “Consultatie”. Tratamentele sunt introduse in baza de date generala , iar la solicitarea mea prin actionarea acestui buton aplicatia deschide baza de date si ii aplica un Query prin care cere coloanele Data , Diagnostic ,Tratament pentru inregistrarile in care CNP este egal cu codul numeric personal al pacientului respectiv . “Select Data, diagnostic, Tratament FROM FisierCabinet WHERE CNP = fisa.CNP”. Din nou este eliminata redundanta si posibilitatea aparitiei inconsistentei, datele fiind introduse o singura data si regasite sub forma vederilor externe diferite .
Fereastra Status Dentar este o interfata atractiva care imi prezinta diferite variante in care pot solicita prezentarea datelor legate de statusul dentar al unui pacient anumit . Aceasta este fereastra prin care am acces la partea grafica a aplicatiei , care imi permite vizualizarea precum si introducerea intr-o forma vizuala foarte apropiata de realitate , a tuturor datelor culese in timpul unui examen clinic complex si complet , rezultand o formula dentara foarte personalizata , care imi comunica direct informatii bogate legate de statusul odontal , protetic , parodontal , endodontic al pacientului in cauza . De asemenea imi permite sa introduc date noi , tratamentele nou efectuate . De aici pot alege o varianta din urmatoarele :
– vedere clinica (care include toate datele pe care le pot obtine prin examinarea directa , clinica : status odontal , protetic , parodontal , particularitati legate de forma , marimea , culoarea , pozitia dintilor , abrazie , diasteme , etc), endodontic ;
– radiografii ;
– fotografii intraorale , sau ale modelelor de studiu ;
– fisier text ce contine observatii si note legate de pacient .
3. IMPLEMENTAREA APLICATIEI
Problemele principale intampinate in implementarea aplicatiei :
Proiectarea bazei de date
Modelarea aparatului dento-maxilar vazut ca sistem
Reprezentare : grafica si prelucrari de imagini
1. PROIECTAREA BAZEI DE DATE
Dupa cum este bine cunoscut , o baza de date reprezinta un depozit pentru date memorate , o colectie de date operationale folosite de catre aplicatiile sistem ale unei intreprinderi particulare .
Cantitatea foarte mare de informatii cu care se opereaza in cadrul unui cabinet stomatologic trebuie sa fie stocata intr-o forma organizata , care sa poata permite accesul facil la datele memorate , introducerea de date noi , regasirea datelor existente pentru consultare sau modificare . Baza de date reprezinta solutia pentru aceste probleme .
COMPONENTELE BAZEI DE DATE
Un sistem baza de date cuprinde patru componente : datele , suportul hardware , suportul software , si utilizatorii . In situatia concreta a aplicatiei prezentate :
1. Datele inregistrate in baza de date sunt :
– inregistrari legate de date personale ale pacientilor : cod numeric personal ,nume, varsta , adresa , nr telefon ,ocupatie , date anamnestice , antecedente generale , antecedente stomatologice .
– inregistrari legate de consultatie : data consultatiei , diagnosticul pus in urma examinarii , codu diagnosticului , tratamentul efectuat , codul tratamentului;
– inregistrari legate de fisa personala a pacientului , care contin pentru fiecare pacient formula dentara , cu toate datele obtinute in urma examinarii si toate tratamentele aplicate fiecarui dinte al pacientului respectiv;
– inregistrari legate de de raportarile lunare pentru Casa de Asigurari .
2. Suportul harware este reprezentat de harddiscul calculatorului personal si de asemenea volume de memorare secundara : discuri CD , dischete pe care se salveaza datele din calculator : o parte din salvari au loc zilnic , altele cu o anumita periodicitate . Datele mai vechi de 10 ani se arhiveaza pe CD-uri .
3. Suportul software . Intre baza de date fizica si utilizatorii ei exista un nivel software – Data Base Management system (DBMS) . Toate cererile utilizatorului pentru a accede baza de date sunt indreptate catre DBMS , care reprezinta instrumentul pentru implementarea efectiva a gestionarii datelor . Acesta este sistemul care , in concordanta cu conceptele si structurile unui model de date , suporta memorarea si regasirea datelor , precum si alte servicii inrudite . Operatiile care au loc in momentul cand utilizatorul emite o cerere catre baza de date sunt :
– Utilizatorul ( in cazul de fata este vorba de aplicatia scrisa in Java ) emite o cerere de acces , folosind un limbaj particular de manipulare date – in cazul de fata SQL .
– DBMS-ul intercepteaza cererea si o interpreteaza .
– DBMS-ul inspecteaza , pe rand , schema externa , maparea externa/conceptuala , schema conceptuala , maparea conceptual/interna si definitaia de structura de memorare .
– DBMS-ul realizeaza operatiile necesare asupra bazei de date memorate .
Deci programul este scris pentru a interactiona cu baza de date prin DBMS si nu direct . Acesta ofera o serie de facilitati pentru gestionarea resurselor de date :
– Protejarea valorii datelor , prin controlul integritatii , securitatii , si sigurantei datelor .
– Ofera limbaje de interfata standard pentru a accede baza de date , eliberand astfel programatorul de efortul de a cunoaste si manipula direct memorarea si structura fizica a datelor . Astfel ca datele pot fi definite independent de implementarile lor fizice .
– Prin independenta datelor de aplicatie , este posibil , pe de o parte ca baza de date sa se largeasca continuu , fara ca aplicatia sa sufere , iar pe de alta parte , datele memorate pot fi folosite nu doar de aplicatia prezenta , ci pe viitor pe masura ce conditiile concrete din activitatea cabinetului se vor modifica si vor apare cerinte noi , vor putea fi scrise alte aplicatii , mai potrivite , care sa foloseasca aceeasi baza de date .
4. Utilizatorii . In cazul de fata utilizatorul este reprezentat de programul aplicatie , scris in Java . Aplicatia este cea care opereaza asupra datelor , realizand asupra lor toate operatiile obisnuite : regasirea informatiilor , crearea de informatii noi , modificarea sau stergerea informatiilor existente . Toate acestea se realizeaza prin cereri potrivite catre DBMS , incluse in codul aplicatiei . Complexitatea aplicatiei prezente face improprie folosirea exclusiva a unui limbaj de programare specific bazelor de date , cum este Micosoft Acces . Fiind o aplicatie destinata unor end-useri lipsiti de cunostinte de informatica , interfata oferita lor trebuie sa fie cat mai prietenoasa , simplu de inteles si utilizat , limbajul Java fiind cat se poate de potrivit in acest sens . Astfel ca programarea bazei de date se face dintr-un limbaj de nivel inalt . O consecinta a acestui aspect este separarea datelor de programe , datele sunt independente de aplicatia care se intampla sa le acceseze astazi . . Baza de date poate fi intretinura usor , si poate folosita pentru orice alta aplicatie , sau in cazul unor modificari ulteriore ale aplicatiei determinate de cerintele firesti de dezvoltare si modernizare .
ARHITECTURA SISTEMULUI BAZA DE DATE
Arhitectura sistemului baza de date este cea clasica , cu trei scheme : interna, conceptuala , externa , care permite cele trei vederi corespunzatoare asupra bazei de date .
1.Vederea interna
Este o reprezentare de nivel foarte jos a intregii baze de date , ce consta din multiple ocurente de inregistrari memorate . Detaliile despre modul in care este mapat acest spatiu de adrese pe memoria fizica este specific implementarii mediului baza de date si nu sunt accesibile prin program . Aplicatia nu se preocupa de acest nivel .
2.Vederea conceptuala
Este o reprezentare a intregii informatii continute in baza de date , o vedere a datelor asa cum sunt ele in realitate . Ea consta dintr-o colectie de ocurente de multiple tipuri de inregistrari , cu alte cuvinte mai multe relatii . Vederea conceptuala este definita cu ajutorul schemei conceptuale .
Tabelele ce compun baza de date FisierCabinet sunt:
Fig. Tabele relationale din baza de date
Fig. Implementarea bazei de date – relatii intre tabele
3.Vederea externa
Reprezinta viziunea utilizatorului asupra bazei de date . Deci reprezinta continutul bazei de date asa cum este vazuta de utilizator . Utilizatorul nu are nevoie in orice moment de toate datele continute in baza de date . La un moment dat el are nevoie de inregistrarile cuprinse in tabela RegistruConsultatii , sau in RegistruFise sau in RegistruPacienti sau intr-una din tabelele corespunzatoare raportarilor lunare (ianuarie ,februarie , martie , etc ) .Sau are nevoie sa vizualizeze toate tratamentele efectuate unui anumit pacient , caz in care va vedea o fereastra din tabela RegistruConsultatii formata doar din inregistrarile corespunzatoare pacientului respectiv , si campurile : Data , Diagnostic , Tratament , TratamentCoduri . Utilizatorul nu stie nimic despre modul in care este organizata baza de date , nici despre modul in care sunt memorate datele pe dispozitivul destocare . El vede doar ceea ce doreste in momentul respectiv .
Maparile corespunzatoare conceptual/interna si conceptual/externa nu intra in atributiile programatorului .
Fig. Vedere externa a bazei de date – “Fereastra Registru Consultatii”.
INTERFATA APLICATIE – BAZA DE DATE
Baza de date a fost creata in Microsoft Access , am considerat ca este cea mai potrivita alegere , datorita facilitatilor sale : conceptia moderna , performantele bune , interfata prietenoasa si eficienta .
Baza de date Microsoft Access este o componenta a pachetului de programe Microsoft Office , destinat rezolvarii problemelor uzuale care apar intr-o firma medie , mica, sau acasa . Destul de multe probleme isi gasesc o rezolvare rapida si eleganta cu programul de calcul tabelar Excel , MSAccess este disponibila pentru aplicatii mai pretentioase . Baza de date MSAccess este de o complexitate dezarmanta , pentru aplicatiile uzuale 15-20 % din facilitatile oferite fiin suficiente . Din punct de vedere intern , baza de date este formata din obiecte si colectii . Un obiect este constituit din proprietati si metode , o parte din proprietati fiind read-only . Obiectele nu se pot deriva . Unele proprietati pot fi accesate prin meniul bazei de date , altele numai prin program . Fereastra principala a bazei de date prezinta utilizatorului urmatoarele colectii : tabele , query , forme , rapoarte , macro si module . Cu exceptia modulelor , toate obiectele bazei de date pot fi construite si actualizate cu unelte grafice comode si sugestive .
Una din facilitatile bazei de date MSAccess , exploatata in aplicatia prezentata , este posibilitatea programarii inlimbajul SQL . Este asigurata atat programarea prin driverul ODBC cat si prin DAO .
SQL –Structured Query Language – limbajul de definire si manipulare a datelor .
Diversitatea de conceptie si implementare a bazelor date ridica probleme serioase activitatilor de programare . Schimburile de date dintre aplicatii , migrarea aplicatiilor spre baze de date cu performante superioare , necesita operatiuni laborioase de adaptare si rescriere . Este evident ca s-au impus mai multe solutii pentru cresterea eficientei in programarea bazelor de date , cea mai populara fiind implementarea in toate bazele de date moderne a unui limbaj specializat denumit SQL . Comenzile SQL sunt asemanatoare limbajului natural in limba engleza , fiind usor de retinut si utilizat . Desi sintaxa limbajului este simpla , utilizarea lui eficienta necesita , ca orice limbaj , o oarecare experienta .Orice interogatie , sau cerere exprimata printr-o propozitie SQL , este transmisa catre DBMS . Acesta analizeaza sintactic fiecare comanda , o traduce intr-o comanda interna , elaborand un “Query plan” , pentru a regasi datele cerute din baza de date . Acest generator intern , in toate bazele de date client/server contine un “optimizor”, care este specific bazei date , si cunoaste toete posibilitatile si limitele implementarii fizice a bazei de date . Cand apare o cerere , acest optimizor genereaza multiple planuri de rezolvare a cererii , calculeaza costul estimat pentru fiecare si determina cea mai eficienta metoda de acces pentru regasirea datelor . Cererea optimizata este convertita intr-o forma binara , numita plan de executie , care determina executia asupra datelor , si obtine rezultatul cerut . In caz de eroare , un cod standard este returnat . Solutia interpretorului pare lenta , dar timpul consumat de interpretor este nesemnificativ in raport cu timpul de executie a comenzii , astfel incat toate noile implementari au adoptat utilizarea acestui limbaj .
Toate comenzile prin care aplicatia solicita , introduce sau modifica date din baza de date , sunt in SQL .
ODBC (Open Database Connectivity)
Reprezinta un set de drivere ,cate unul pentru fiecare tip de baza de date , care implementeaza o interfata standard de de programare prin intermediul unor functii API . Deoarece programarea ODBC API este dificila , mediile de programare o utilizeaza in background , punand la dispozitie interfete de programare de nivel mai ridicat . Cu toate acestea ODBC API devine util programatorilor pentru aplicatii speciale , cum ar fi interfetele dinamice cu utilizatorul . Sistemul de operare Windows contine un mecanism de gestiune a driverelor instalate , ODBC Manager . Acesta dispune de un un set de functii fraze SQL , managementul conectarii , informaatii despre baza de date . Driverul este cel care implementeaza toate aceste functionalitati . Driverul trimite cererile bazei de date , primeste raspunsurile , si le ruteaza catre aplicatie . Pentru a fi accesibila aplicatiilor ODBC, o baza de date trebuie inregistrata . Numele dat la inregistrare (in cazul de fata FisierCabinet) , identifica o intrare in baza de date sistem , in care sunt pastrati parametri bazei de date dintre care cei mai importanti sunt tipul driverului ODBC si fisierul care contine baza . Aceste operatii au fost realizate prin ODBC Manager ( din Control Panel).
INCLUDEPICTURE \d "01tyq06.gif"
Fig. Rolul si modul de actiune a driverului ODBC
JDBC
Comunicarea intre aplicatia Java si baza de date se face prin intermediul puntii ODBC-JDBC . JDBC reprezinta prima incercare standardizata de a integra bazele de date relationale cu programele Java . JDBC contine un set de obiecte de tip baze de date relationale ce dispun de metode pentru interaciunea cu sursa de date . Cu toate ca obiectele si metodele se bazeaza pe modelul de date relational , pentru JDBC nu conteaza tipul sursei de date sau schema de reprezentare interna . Pot fi accesate de exemplu date audio sau video din multe tipuri de surse de date , si incarcate in obiecte Java , folosind functiile API JDBC. Singura cerinta este sa fie implementat un JDBC pentru acea sursa .
JDBC functioneaza in modul urmator :
– Programul Java deschide o conexiune cu baza de date .
– Creeaza un obiect de tip statement .
– Transmite cererile SQL stratului inferior reprezentat de DBMS prin intermediul obiectului statement .
– Primeste rezultatele impreuna cu informatiile despre “result-set”.
Fig. Driverul JDBC este o punte JDBC-ODBC.
Toate clasele JDBC se gasesc in pachetul java.sql , si toate programele Java folosesc obiecte si metode ale acestei clase pentru a citi si scrie din baze de date . Un program Java care acceseaza o baza de date necesita un driver , care in cazul de fata este reprezentat prin puntea JDBC-ODBC . Desi in JDBC apare cuvantul “database” , forma , continutul si localizarea bazei de date sunt necunoscute programului Java care foloseste JDBC-ul , atata timp cat exista un driver pentru acea baza de date . Intern , acest driver mapeaza metodele JDBC pe apelurile ODBC , putand astfel interactiona cu orice driver ODBC disponibil .
Implementarea JDBC
JDBC este implementat in pachetul java.sql , care contine toate clasele si metodele SQL . Exemplu de clase : Driver , Connection , Statements, ResultSet .
Pentru a pute accesa si manipula date dintr-o bazea de date , programul java parcurge urmatorii pasi :
– este apelata metoda getConnection () , pentru a obtine un obiect de tip Connection .
Connection connection;
Connection=DriverManager.getConnection(jdbc,user,parola);
– este creat obiectul Statement si este pregatit un statement SQL . JDBC cere ca instructiunile SQL sa fie pasate ca si siruri de caractere catre metodele Java .
statement=connection.createStatement();
String query = "SELECT RegistruConsultatii.nrReg, RegistruConsultatii.data, RegistruConsultatii.CNP, RegistruConsultatii.nume, RegistruConsultatii.dgExpl, RegistruConsultatii.trExpl, RegistruConsultatii.asigurat
FROM RegistruConsultatii";//tabelul
– SQL statement poate fi executat imediat (obiect Statement) , sau poate fi unul compilat (obiect PreparedStatement) , sau un apel la o procedura memorata (obiect CallableStatement).
– este executata metoda executeQuery() si este returnat un obiect ResultSet.
ResultSet rez = statement.executeQuery(query);
– in cazul unui statement SQL de tipul update sau delete , nu se returneaza un ResultSet . In acest caz se executa metoda executeUpdate(), care returneaza un intreg reprezentand numarul de linii care au fost afectate de update .
– obiectul tip ResultSet contine inregisrarile obtinute din baza de date , care vor fi prelucrate folosind metoda next() . In acest moment are loc maparea directa a tabelului (relatiei) din baza de date pe clasele Java . Fiecare linie a tabelei devine o instanta a unei clase ResultSet si fiecare atribut de pe o coloana corespunde unui atribut al acestei instante . Apoi , membri unui obiect Java definit prin codul aplicatiei , sunt completati cu valorile corespunzatoare membrilor obiectului ResultSet . De aici incolo , datele extrase din baza de date vor fi folosite de catre aplicatie , pentru a fi afisate intr-o fereastra , sau pentru a fi prelucrate .
//creez o instanta a clasei Consultatie
Consultatie c = new Consultatie();
while (rez.next())
{
//preiau valorile campurilor tabelului in variabile Java //care sunt membri ai unei instante c a clasei Consultatie .
nr = rez.getString("nrReg");
c.data = rez.getString(2);
c.CNP = rez.getString("CNP");
c.nume = rez.getString("nume");
c.dgExpl = rez.getString("dgExpl");
c.trExpl = rez.getString("trExpl");
asig = rez.getString("asigurat");
if (asig=="1"){c.asigurat = "DA";}
else {c.asigurat = "NU";};
//Afisez datele obtinute ;
g.drawString(nr,10,b);
g.drawString(c.data,50,b);
g.drawString(c.CNP,110,b);
g.drawString(c.nume,210,b);
g.drawString(c.dgExpl,300,b);
g.drawString(c.trExpl,450,b);
g.drawString(asig,580,b);
}
– se inchide conexiunea cu baza de date .
connection.close();
statement.close();
2.MODELAREA APARATULUI DENTO-MAXILAR VAZUT CA SISTEM
Daca am tine cont , exclusivitate de opiniile biochimistilor si am afirma ca organismul uman este alcatuit din 70% apa , aproximativ 20% proteine , 5% lipide , etc. , atunci nu am putea acorda omului o valoare mult mai mare , sau mult peste oricare din mamiferele care contin aproximativ aceleasi ingrediente . Dar daca tinem seama de organizarea organismului sau , atunci trebuie sa-l situam pe om deasupra tuturor . Aceasta datorita coloanei sale sale vertebrale , flexibilitatii mainilor , a inteligentei sale , care a facut din om cea mai perfecta masina biologica de pe Terra .
Aceasta masina a generat munca si societatea . Ca orice masina care functioneaza neintrerupt si care se poate defecta , si omul se poate imbolnavi .
Stomatologia este o parte mica , dar complexa din medicina umana , care se ocupa cu studiul tuturor componentelor si anexelor aparatului dento-maxilar , din punct de vedere anatomic , fiziologic , bacteriologic , biochimic , precum si cu prevenirea si studiul bolilor acestei regiuni .
Aparatul dento-maxilar este o entitate morfo-functionala complexa alcatuita din componente variate din punct de vedere onto- si filogenetic , structural si functional , care se interconditioneaza reciproc , sub directa coordonare a Sistemului Nervos Central . Componentele Aparatului Dento-Maxilar sunt : oasele maxilare ce include dintii impreuna cu tesuturile parodontale mucoasa bucala , limba , glandele salivare , articulatiile temporo-mandibulare (ATM) , complexul neuro-muscular si vasele ce iriga intreg teritoriul . ADM poate fi considerat ca un sistem biologic ce poseda un randament de mare eficacitate , ca urmare a faptului ca elementele componente se influenteaza reciproc , actionand fara perturbari atat timp cat fiecare din ele sant in stare normala .
Abordarea fenomenelor in cadrul unui concept sistemic a devenit astazi o necesitate in cele mai diverse domenii de activitate . Printr-un sistem se intelege un ansamblu de elemente care se afla in relatie de interdependenta . Definitia cuprinde toate sistemele , de la cele mai simple , care corespund modelului liniar , unidirectional , de cauzalitate preponderent univoca ( exemple in acest sens gasim in mecanica ) – pana la sisteme complexe care corespund unor modele multifactoriale , neliniare , de cauzalitate circulara , din biologie . Relatiile dintre sisteme pot fi ierarhice , ierarhia fiind de tipul integrarii , cu conditionari reciproce , sau relatii de tip paralel . Aceasta conceptie poate fi aplicata si in stiintele biologice , in medicina , ea ajutand la o mai sintetica , mai actuala definire a relatiilor dintre elementele unui organism si dintre acestea si celelalte stari : intre biosistem –organism si biosfera-mediul inconjurator .
O data cu trecerea stiintelor biologice de la etapa morfologica la etapa functionala , conceptul de sistem precizeaza foarte bine relatiile intre forma si functie , macroscopic si microscopic , pana la cele mai amanuntite elemente ale structurilor . A defini starea de sanatate , sub aceasta prisma , inseamna , de fapt , a sintetiza relatia intre forma si functie a diferitelor componente in cadrul sistemului . Acest lucru nu se poate face decat in conceptul integrarii , baza ierarhizarii diferitelor segmente sistemice , din totalul biosistemului analizat.
Aparatul Dento-Maxilar poate fi considerat un sistem in care intre elementele foarte heterogene ( arcadele dentare , oasele maxilare , parodontiul , articulatia temporo-mandibulara , chinga musculara , glandele salivare ) exista relatii functionale complexe , de influentare reciproca de tip sistemic . Reciprocitatea se realizeaza prin intermediul legaturilor informationale recte si invers , caracteristice oricarui biosistem . Aceste se pot manifesta fie in interiorul sistemului , intre elementele lui constitutive , caracterizand componenta structurala , fie intre acestea , ca un tot unitar , si mediul ambiant , caracterizand componenta functional-comportamentala a biosistemului .
Notiunea de sistem nu este intrebuintata in sensul anatomic al termenului , ca un complex de tesuturi din acelasi ordin care indeplinesc o functie , ci in sens cibernetic , ca un complex de tesuturi si organe in care interrelatile diferitelor componente ale sistemului sunt interrelatii de tipul feed-back, indiferent de la ce nivel pleaca impulsul , intre cauza si efect existand o interconditionare reciproca , permanenta , care asigura capacitatea autoreglarii si autoorganizarii specifice sistemelor de acest tip . Aceasta confera in mod implicit sistemelor deschise , cum sunt cele biologice , proprietatea echifinalitatii , de mentinere a constantelor de baza – cum sunt : mobilitatea fiziologica dentara , starea de hiperemie preinflamatorie etc – in care , plecand de la conditii initiale variabile , rezulta aceeasi stare finala .
Definirea sistemica , in conceptia ierarhizarii integrate , este de o importanta deosebita in analiza starii de sanatate , in vederea orientarii activitatii practice de azi , fiind in acelasi timp o forma superioara de abordare a realitatii . Se impune acceptiunea interdependentei conditionale reciproce intre forma si functie , intre componentele structurale si functional-comportamentale , atat la nivelul macrostructurii , cat si in ceea ce priveste trofismul , intimitatea tesuturilor . Prin urmare starea de sanatate a sistemului este starea morfofunctionala cu reflectare in intimitatea trofica tisulara .
Fig. Sistemul masticator vazut din punct de vedere cibernetic
ADM , sau sistemul stomatognat , cum mai este denumit , este autoreglat , adica urmareste homeostazia specifica sistemului , influentata de mecanismele homeostaziei generale a organismului , caruia I se integreaza (in cadrul acesteia un rol esential jucandu-l mecanismul feed-back) . Intre componentele sistemului functioneaza mecanisme de conservare care contribuie la mentinerea unui echilibru intrasistemic pe plan biologic si mecanic . Acest echilibru este dinamic in raport cu varsta . Afectarea unei componente atrage dupa sine dereglarea sistemului , stimuland insa concomitent sistemele de reechilibrare care uneori restabilesc pentru moment un echilibru (de obicei precar ).
In conformitate cu conceptia ierarhizarii integrate a sistemelor , putem considera urmatoarea ierarhie .
Fig. Unitatea dinte -parodontiu-os
Unitatea dinte-parodontiu-os alveolar reprezinta o unitate functionala si poate fi considerata la randul sau un sistem , un subsistem al ADM , asa cun acesta la radul sau , este un subsistem al organismului uman . Complexul de tesuturi odonto-parodontale este reprezentat de :
– organul dentar (dintele cu componentele sale :smalt , cement , dentina , pulpa dentara )
– osul alveolar
– fibromucoasa gingivala
– desmodontiul si periodontiul reprezentat de tesutul conjunctiv lax din spatiul periodontal cu celule , vase sangvine , si limfatice , fibre nervoase , elemente fibrilare , dintre care cele mai reprezentative fiind cele constituite sub forma de ligamente dento-alveolare .
Aceasta grupare de tesuturi constituie o unitate morfologica datorita originii comune embrionare , o unitate functionala , care se manifesta prin fenomene tisulare de transformare si dezvoltare sub influenta functiilor si o unitate patologica , care se manifesta la acest nivel prin interesarea patologica a tuturor elementelor componente , chiar daca initial este afectat doar unul din ele .
Intelegera corecta a notiunii de sistem stomatognat ne ajuta sa ne formam o gandire medicala si sa nu efectuam doar tratamente de inlocuire a tesuturilor dentare pierdute ( adica sa refacem doar morfologia dintilor si a arcadelor dentare ) , ci sa restabilim corect si functiile specifice fiecarei componente si mai ales functiile de ansamblu ale sistemului .
Sistemul este asadar un concept , la definirea caruia se ajunge pornind de la baza de cunostinte , clasificate pe trei nivele :
– nivelul cunostintelor factuale , care cuprinde fapte reprezentate ca instantae ale coceptelor : nivelul cunostintelor empirice , ceea ce se “vede “ , cunostinte , date , informatii obtinute direct , in timpul examinarii clinice .
– nivelul cunostintelor conceptuale , care cuprinde cunostinte teoretice , reliefand legaturile si relatiile cauzale intre elemente : notiuni de anatomie , fiziologie , histologie , morfopatologie .
– nivelul de metacunoastere , care cuprinde cunostintele despre cunoastere si reprezentarile sale .
Un concept este un ansamblu de idei , de reprezentari despre lumea inconjuratoare , sau despre un obiect apartinand lumii inconjuratoare , reale . Este o abstractizare a realitatii .
NOTATII SI CODIFICARI
Inregistrarile medicale , adesea descrise ca un “depozit” de informatii , reprezinta un instrument crucial prin care se materializeaza , intr-o forma care poate fi pastrata permanent, cunostintele existente in anumite momente succesive de timp , referitoare la un anumit pacient si statusul sau dento-parodontal . Nu sunt doar o fotografie a realitatii , ci o reprezentare a unei conceptualizari a realitatii . Au loc urmatoarele transformari :
CLINIC CONCEPT REPREZENTARE
Reprezentarea , in cazul fisei medicale electronice presupune doua aspecte :
In primul rand este necesara o reprezentare comprehensibila de user – factorul uman .
O reprezentare care sa fie inteleasa de calculator , deci sa corespunda cerintelor de rigurozitate pentru dezvoltarea soft-ului.
Dificultatea in a satisface aceste doua aspecte este data de faptul ca omul si masina proceseaza informatia in mod diferit . Citandu-l pe Donald Norman , unul din guru proiectarii centrate pe om ,
“ Suntem fiinte analogice prinse intr-o lume digitala …Suntem intelegatori , flexibili , toleranti . Cu toate acestea am construit o lume o lume a masinilor , care ne impune sa fim rigizi , ficsi, intoleranti .”
Probabil , cea mai mare diferenta este ca mici schimbari in sistemele analogice de obicei produc mici schimbari la nivelul consecintelor , in timp ce mici schimbari produse in sistemele digitale provoaca schimbari imprevizibil de mari .
Astfel , reprezentarea aleasa pentru un sistem , pentru un concept , trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte :
– sa fie inteleasa de profesionistul uman , medicul
– sa poata fi folosita intr-un mod intuitiv in activitatea zilnica a profesionistului
– sa poata fi “tradusa” intr-un mod riguros , previzibil pentru programatori
Cu alte cuvinte , terminologia clinica trebuie sa constituie un suport pentru software , terminologia care este relevanta pentru soft trebuie riguros definita .
In ultima instanta problema este de a concepe un model al aparatului dento-maxilar. Un model este o abstractie a problemelor din lumea reala , menita sa focalizeze aspectele importante ale problemei si sa le omita pe cele irelevante . Ca orice model , acesta nu va putea lua in considerare din infinitatea potentiala de proprietati ale realitatii modelate decat pe cele esentiale din punctul de vedere al celui care utilizeaza modelul . Proprietatile neluate in seama pot fi sursa de “surpriza” la confruntarea solutiilor sugerate de model cu realitatea. Un model mai cuprinzator va fi mai fidel realitatii , dar mai greu de manuit (pe calculator va cere mai multa memorie , mai mult timp de rulare , etc ) . Alte probleme decurg din faptul ca realitatea nu este totdeauna “aritmomorfa” , adica prin natura ei nu este adecvata modelarii matematice sau prelucrarii algoritmice secventiale .
Un sistem de terminologii si codificari trebuie sa permita o descriere semantica formala a sistemului modelat , intr-un sens mai larg sa fie capabil sa comunice semnificatie .
Cel putin in ultima decada , problema standardizarii limbajului medical si a terminologiei , au reprezentat o preocupare majora in Informatica Medicala .O mare parte din comunicarile si dezbaterile de la ultimele intalniri s-au axat pe probleme din domeniul limbajului si terminologiei . Concluziile raman aceleasi : nu este usor de gasit un limbaj care sa fie in acelasi timp complet , reprezentativ , sugestiv , logic , potrivit pentru a comunica semnificatii omului , si in acelasi timp mapabil pe structurile software . Una din dificultatile majore intampinate in terminologia medicala a fost confuzia intre concepte si cuvintele folosite pentru a exprima aceste concepte , adica intre reprezentarea lingvistica si reprezentarea conceptuala .
Inprimul rand este necesara adoptarea unui standard pentru notarea si codificarea dintilor . Existenta la om a 20 de dinti in dentatia temporara si a 32 de dinti in cea permanenta , aliniati pe doua arcade , cea superioara si cea inferioara a impus elaborarea unor sisteme de notare a dintilor , in vederea identificarii . Scopul acestor sisteme este precizarea exacta a unui anumit dinte , prin localizarea lui :
– arcada superioara sau inferioara
– hemiarcada dreapta sau stanga
– pozitia dintelui fata de linia mediana
De-a lungul anilor s-a simtit nevoia nevoia lansarii unei nomenclaturi , a unei notatii unanim recunoscute , care sa faciliteze comunicarea verbala sau scrisa intre specialisti si sa permita o exprimare uniforma in comunicari , manuale , lucrari stiintifice .
Aproape toate sistemele elaborate pana in prezent au la baza urmatoarele elemente :
– o linie orizontala care separa arcadele (superioara de cea inferioara ) si o linie verticala (linia mediana) ce delimiteaza hemiarcadele stangi de cele drepte .Rezulta astfel 4 sectoare : drept superior si inferior , stang superior si inferior ;
– schema sub forma unei cruci reprezinta imaginea subiectului plasat in fata examinatorului . Dintii din dreapta schemei corespund partii stangi a examinatorului si invers ;
– cand se folosesc notiunile de stanga si dreapta se iau in considerare stanga si dreapta pacientului .
Nomenclatura anatomica atribuie un nume fiecarui dinte la care se adauga termenul temporar sau permanent , maxilar sau mandibular , superior sau inferior , stang sau drept , pentru a indica dentatia , arcada si hemiarcada careia ii apartine dintele respectiv . Pe fiecare hemiarcada exista cate 5 dinti in dentatia temporara si 8 in cea permanenta , denumiti astfel (pornind de la linia mediana si terminand cu dintii posteriori) : incisivul central , incisivul lateral , caninul , premolarul 1 , premolarul 2 , molarul 1, molarul 2 , molarul 3.
Exista mai multe Sisteme de notatie a dintilor :
– Sistemul scolii anglo-saxone al lui Palmer(1891)
– Sistemul aritmetic preconizat de Dane (1887),Haderup(1891)
– Sistemul scolii franceze
– Sistemul scolii americane
– Sistemul Federatiei Dentare Internationale(FDI) . Acesta este cel mai folosit in prezent in intrega lume , si este sistemul adoptat in tara noastra . Acest sistem consta in :
– Fiecare hemiarcada , corespunzatoare unui cadran corespunde unei cifre , de la 1 la 4 in dentatia permanenta si la 5 la 8 in dentatia temporara , numaratoarea incepand de la hemiarcada dreapta superioara si se continua catre stanga (in sens orar).
– In cadrul fiecarei hemiarcade , fiecare dinte este numerotat , de la 1 la 8 , (dentatia permanenta ) si de la 1 la 5 (dentatia temporara) , incepand cu linia mediana , deci cu incisivul cental .
Notatia dintilor permanenti :
1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 | 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8
4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 | 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8
Notatia dintilor temporari
5.5 5.4 5.3 5.2 5.1 | 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5
8.5 8.4 8.3 8.2 8.1 | 7.1 7.2 7.3 7.4 7.5
In figura sunt prezentate comparativ cele cinci sisteme de notare ale dintilor permanenti :
Fig. Notarea dintilor permanenti , in diferite sisteme .
Notatii si codificari pentru diagnostice si tratamente
Terminologia si codificarile folosite trebuie sa fie in concordanta cu modelul de fisa medicala folosita , scrisa (pe hartie ) sau electronica . Problema care se ridica este alegerea unui nivel potrivit de detaliere a modelului reprezentat , si stabilirea unei codificari adecvate. Astfel , trebuie furnizate suficiente detalii , dar in acelasi timp trebuie ignorate aspectele mai putin relevante . Exista doua niveluri de granularitate pentru sistemele clinice;
– informatia “de granulatie fina”, “fine-grained”, mai bogata in detalii , necesara pentru inregistrari in fisele medicale .
– informatie “grosiera” ,”coarse-grained” necesara in raportarile pentru Casa de Asigurari si statistici .
Exemplu :
In raportarile lunare pentru Casa de asigurari , serviciile efectuate sunt codificate , se raporteaza codurile si numarul de servicii per cod . Exista mai multe clase de tratamente , sa luam drept exemplu Terapia cariei simple . In acest caz , sunt specificate 10 coduri :
Tratamentul cariilor pe 1 suprafata prin obturatie de amalgam
Tratamentul cariilor pe 2 suprafate prin obturatie de amalgam
Tratamentul cariilor pe 3 suprafate prin obturatie de amalgam
Tratamentul cariilor pe 1 suprafata prin obturatie cu material compozit
Tratamentul cariilor pe 2 suprafate prin obturatie cu material compozit
Tratamentul cariilor pe 3 suprafate prin obturatie cu material compozit
Aplicarea sistemelor de retentie extemporanee
Aplicarea sistemelor de retentie prfabricate (per stift)
Finisarea si lustruirea obturatiilor per dinte .
Tratamentul hiperesteziei dentinare
Din punct de vederii al raportarii , in vederea decontarii tratamentului efectuat , aceasta codificare este comprehensiva si suficienta . Dar din punct de vedere clinic , de exemplu un cod ca 2.5 nu specifica foarte precis situatia reala . 2.5 inseamna obturatie pe doua fete , dar nu precizeaza nici care sunt cele doua fete , nici marimea obturatiei , nici profunzimea cariei care a fost tratata prin aceasta obturatie . Iar inregistrarea din fisa medicala ar trebui sa contina toate aceste informatii : “exemplu este vorba de o obturatie mezio-ocluzala , de marime medie , caria tratata fiind profunda , foarte apropiata de nivelul camerei pulpare “. Toate aceste detalii reprezinta nivelul de granulare mai fina a informaatiei . La acest nivel trebuie stabilit un alt sistem de codificari : trebuie in primul rand stabilite , in functie de modelul ales , cateva valori standard , reprezentative , pe care sa le codificam . Notiunea de “carie profunda” sau “carie medie” este vaga , imprecisa : cum putem cuantifica dimensiunea sau profunzimea cariei ? Nu putem da o valoare absoluta, si nici nu este necesar : modelul trebuie sa surprinda detaliile importante . Atunci alegem trei valori reprezentative pentru atributul profunzime al entitatii carie : superficiala, medie, profunda , si penetranta , in cazul ca este deschisa camera pulpara . Cu ajutorul acestor 4 valori putem clasifica in functie de atributul profunzime toate instantele entitatii carie existente in realitate , si pe care dorim sa le rprezentam in cadrul modelului ales . Dar atributul profunzime nu este singurul care caracterizeaza entitatea carie.
Alt atribut ar putea fi extindere in suprafata , sau altfel denumit , marime . In realitate , intalnim carii de dimensiuni foarte diferite , de la carii punctiforme , pana la distructii masive coronare . In acest caz , realizam de asemenea o clasificare , alegand trei valori reprezentative , care determina trei clase , in care vor fi apoi incadrate cariile de toate dimensiunile intalnite .
De asemenea , foarte importanta este localizarea cariei . Atributul localizare poate lua , de asemenea diferite valori . Multimea acestor valori este urmatoarea : { fata ocluzala , fata meziala , fata distala , fata vestibulara cervical , fata vestibulara in foseta , fata orala cervical , fata orala im foseta } . Toate aceste variante posibile sunt inglobate in codul 2.4 din cadrul celor folosite pentru raportari , care indica doar ca este vorba de o carie pe o fata , care a fost obturata cu material compozit .
Se observa deci , ca unui singur cod din sistemul de codificari folosit pentru raportari , ii corespund o multitudine de coduri posibile in cadrul unui sistem de codificare mai rafinat . Toate variantele prezentate se pot combina intre ele , astfel incat obtinem o explozie combinatoriala de stari posibile , toate trebuind codificate si reprezentate .
De aceea , inainte de a putea concepe o fisa medicala , fie ea electronica sau scrisa , trebuie creat modelul conceptual al sistemului stomatognat (aparatul dento-maxilar ) , ceea ce presupune :
– stabilirea entitatilor alese pentru reprezentare (exemplu : Carie , Obturatie , Tratament endodontic , Lucrare protetica , Status parodontal , etc .
– stabilirea atributelor semnificative ale acestora : de exemplu , pentru Carie : Localizare , profunzime , marime .
– stabilirea domeniul valorilor posibile pentru fiecare atribut : exemplu pentru entitatea Carie , atributul profunzime , domeniul de valori posibile este multimea {superficiala , medie , profunda , penetranta }.
– modul de reprezentare a celor mai sus enumerate , atat din punct de vedere lingvistic , al terminologiei , cat si din punctul de vedere al reprezentarii grafice alese .
Nevoia de a obtine reprezentari cat mai complexe ale statusului aparatului dento-maxilar , care sa modeleze cat mai bine realitatea , a dus la imaginarea a foarte multe tipuri de fise medicale , atat clasice , cat si digitale . Nu exista un standard in aceasta privinta , fiecare unitate (cabinet individual , policlinica , clinica universitara ) avand libertatea de a isi alege formatul de fisa medicala pe care il considera mai bun , mai usor de folosit , mai complet sau mai reprezentativ . Datele care se inregistreaza sunt , in general aceleasi , difera modul de reprezentare a lor . S-au cautat solutii optime indeosebi pentru o reprezentare grafica cat mai sugestiva a formulei dentare , cu specificarea patologiei si a tratamentelor prezente sau efectuate de medicul curant . Codificarea formulei dentare este standardizata asa cum am aratat , insa pentru diferitele leziuni odontale sau tratamente se pot adopta coduri diferite . Toate codificarile incearca sa rezolve problema de a obtine un mijloc de a inregistra informatii cat mai multe si mai complete intr-o maniera cat mai simpla .
Fig. Exemple de reprezentari ale sistemului stomatognat in format scris :
Fig. Exemple de reprezentari ale sistemului stomatognat in format digital: (figuri)
Modelul conceptual odata construit , pe baza lui se vor “proiecta” mai multe aspecte care apar in dezvoltarea aplicatiei propriu –zise :
– Reprezentarea grafica a modelului , a tuturor elementelor sale : Carii , Obturatii , Tratamente endodontice , Retractie osoasa , Retractie gingivala , Elemente de patologie apicala .
– Interfata cu utilizatorul : Toate elementele de patologie existente in realitatate , observate in cadrul examinarii pacientului reprezinta datele de intrare , pe care dorim sa le stocam . Pentru ca introducerea lor sa fie cat mai facila , sa nu consume din timpul practicianului , trebuie proiectata o interfata grafica (GUI) cat mai sugestiva , mai intuitiva . Am ales un mod de realizare a interfetei cu utilizatorul , compusa din mai mai multe ferestre, fiecare continand drept suport pentru introducerea datelor multiple Choice-ri , fiecare din acestea reprezentand un atribut al unei entitati , valorile posibile care se pot alege de aici , fiind tocmai cele cuprinse in domeniul de valori ale atributului respectiv , satbilite prin modelul conceptual .
– Proiectarea bazei de date : trebuie sa aiba loc maparile urmatoare :
– relatiile (tabelele ) din baza de date , pe entitatile modelului conceptual ;
– campurile din tabele pe atributele entitatilor modelului conceptual ;
– Implementarea efectiva a structurilor de date din cadrul aplicatiei ( la nivel de cod ) : implementarea claselor java ( mapate pe entitatile modelului conceptual ) , membri acestor clase mapandu-se pe atributele entitatilor .
Examinarea pacientului consta in anamneza , examen clinic , examen radiologic , examenul modelelor de studiu . In urma examinarii se stabileste diagnosticul . Acesta trebuie sa fie complet si complex , deci sa descrie starea aparatului dento-maxilar privit ca un sistem , adica un ansamblu de elemente care se afla in relatii de interdependenta .
In evaluarea diagnostica a aparatului dento-maxilar este necesar a se stabili cate un diagnostic pentru fiecare componenta : diagnostic odontal , protetic ,endodontic , parodontal, ortodontic , chirurgical . Doar prin coroborarea tuturor acestor date , privite in ansamblu , urmarind interactiunea dintre ele , de tip cauza-efect , putem stabili un plan de tratament adecvat si un prognostic .
Aplicatia realizata incearca sa raspunda acestui deziderat , oferind o modalitate de consemnare a tuturor elementelor esentiale surprinse in cadrul examinarii , rezultatul fiind o imagine de ansamblu , care se apropie foarte mult de realitate si care poate ajuta mult medicul in a integra toate aceste date intr-un diagnostic corect .
Am ales o varianta de reprezentare care sa mimeze cat mai bine situatia reala : pe langa imaginile radiologice , fotografii endobucale si observatii scrise , aplicatia contine doua appleturi ce contin formula dentara , vedere clinica si endodontica .
– Vederea clinica cuprinde toate aspectele ce pot fi surprinse in timpul unui examen clinic : odontal , protetic , parodontal , precum si toate particularitatile legate de forma , marimea , tulburari de pozitie a dintilor , culoare , abrazie , treme , diasteme , intr-un cuvant “tot ce se vede “ . Am ales reprezentarea integrata a tuturor acestor aspecte , tocmai pentru a evidentia cat mai bine dependentele dintre diferite componente ale ADM si a oferi posibilitatea stabilirii unui diagnostic , prognostic si plan de tratament unitar .
Fig . Vedere clinica – vestibulara
Aceasta vedere contine imagini ale tuturor dintilor de pe arcada , vazuti , la alegere (prin butoane ) dinspre toate fetele : vestibular , oral , mezial ,distal ,ocluzal .
– Vederea endodontica cuprinde partea nevazuta , tratamente pe care le-am efectuat , concluzii rezultate in urma examinarii radiologice , de asemenea pentru toti dintii , o singura vedere de data aceasta .
Problema care a aparut in incercarea de a obtine un asemenea model , a fost numarul mare de elemente de patologie si tratament care trebuiesc reprezentate . Solutia a fost stabilirea unei liste de elemente esentiale care vor trebui reprezentate si stabilirea efectiva a modalitatii de reprezentare pentru fiecare in parte . Pentru fiecare element din lista am stabilit cateva clase , care sa poata cuprinda oricare din valorile reale . De exemplu pentru elementul Carie : nu este suficient sa asociem Carie la un dinte anumit . In categoria Carie intra foarte multe tipuri in functie de localizare , extindere , profunzime . Multimea valorilor posibile pentru Carie este practic infinita . Pentru a fi posibila reprezentarea , am stabilit cateva categorii de Carie , care vor clasifica toate aceste valori . Nu mai ramane acum decat sa stabilim imaginea pentru reprezentantul clasei . Exemplu de clasificare pentru carie , in functie de localizare : vestibulara ,ocluzala , meziala , distala , cervicala . Fiecare din aceste clase se subimparte pe de o parte , in functie de profunzimea cariei in : profunda , medie , superficiala , penetranta , iar pe de alta parte , in functie de extinderea in : suprafata in mica medie ,mare . Obtinem deci 5 x 3 x 3 = 45 clase diferite , plus distructie coronara masiva , distructie de unghi incizal mezial si distal . Se obtine astfel un numar de 48 clase , fiecare va trebui reprezentata printr-o imagine . Am doua modalitati de reprezentare : printr-o imagine jpeg pentru fiecare clasa , sau grafic , prin desenarea peste imaginea dintelui “normal” a unor carii stilizate : cercuri , elipse , de diferite dimensiuni , cu diferite localizari . In cazul unor elemente ca obturatie , carie , am ales varianta grafica , deoarece aceasta poate fi implementata prin codul aplicatiei . Altfel , daca ar trebui sa stochez cate o imagine pentru fiecare clasa (48 in total), pentru fiecare dinte (32 in total) , pentru fiecare fata a dintelui ( 5 in total ) s-ar ajunge ca numai pentru elementul “Carie” sa am nevoie de 7680 imagini ! Pe cand pentru varianta grafica trebuie doar sa implementez niste algoritmi care sa deseneze peste imaginile existente , ale dintilor normali , in functie de coordonatele imaginii – deci algoritmul este acelasi pentru toti dintii (toate imaginile normale) .
Acesta este pretul platit pentru alegerea unei granulatii mai fine a detalierii reprezentarii : explozia combinatoriala de stari particulare care pot apare si pe care dorim sa le reprezentam , ceea ce presupune fie consum excesiv de spatiu de depozitare pentru imagini echivalente fiecarui cod , fie o complexitate foarte mare a algoritmilor prin care se “creeaza” in momentul executiei reprezentarea grafica corespunzatore , ceea ce presupune calcule multe , si deci cresterea timpului de rulare a aplicatiei , de asteptare a rezultatelor .
Modul de interactiune a utilizatorului cu aceste interfete :
Daca vreau sa introduc date despre un anumit dinte , la efectuarea unui click cu mouse-ul in dreptul imaginii dintelui respectiv , se deschide o fereastra prin intermediul careia pot introduce datele . Cinci butoane imi permit sa aleg un anumit formular de introducere a datelor , in functie de tipul diagnosticului : odontal, prototetic , parodontal , endodontic , si inspectia arcadelor . Aceste cinci interfete contin sintetizate toate elementele esentiale de patologie pe care trebuie sa le consemnez in fisa pacientului . Pentru fiecare element in parte pot alege printr-un choice varianta care reprezinta ce mai bine situatia existenta , din toate variantele posibile .
Fig , Fereastra “Status Odontal” deschisa pentru incisivul centra stang (2.1)
Fig . Fereastra “Status parodontal” deschisa pentru 2.1
Exemplu : Pentru elementul “Carie” pot seta varianta potrivita folosind choice-uri :
– Choice-ul “Localizare “ , cu variantele posibile : mezial ,distal , ocluzal , MOD , MO , DO , distructie coronara masiva , cervical V , cervical O , foseta V , foseta O .
– Choice-ul “Marime” cu variantele : mica , medie , mare .
– Choice-ul “Profunzime” cu variantele superficiala , medie , profunda , penetranta .
La actionarea butonului “Adauga carie” , aplicatia preia toate aceste date introduse de utilizator completand membri un obiect de tip “Dinte” . Apoi in functie de valorile acestor membri , prin algoritmii aplicatiei se forteaza desenarea elementelor respective peste imaginile existente ale dintilor .
Limitari ale fisei medicale electronice . Solutii.
Fisa medicala electronica este un instrument care este de asteptat ca va avea un impact puternic asupra practicii medicale , in anii care vor veni . Avantajele deosebite pe care le ofera sunt de necontestat . Totusi , in anumite situatii , sistemul de codificare , de clasificare construit poate fi putin rigid . Asa cum am amintit anterior , fiinta umana cu patologia ei este o entitate “analogica” , constituita dintr-o infinitate de “variabile” , care pot lua valori continue , intr-o explozie combinatoriala . Sigur ca nu putem defini toate aceste valori , de multe ori nu putem desparti cu acuratete “normalul” de “patologic” , deci starea de echilibru . “Normalul” in biologic este o notiune didactica , statistica , de medie intre indivizi , organe si tesuturi de acelasi fel . Normalul ste o medie , fata de care de care individul societatii noastre este mai apropiat sau mai indepartat . Raportat la suta de indivizi, ar trebui recunoscut ca normal acel aspect intalnit intr-un numar de cel putin jumatate plus unu .La aceasta medie intervine dimensiunea temporala : timpul ca varsta si timpul ca durata de actiune . Notiunea de sanatate in sistemul biosistemic nu este o realitate, este un obiectiv catre care tindem . Medicina sistemica nu se adreseaza bolii , ci starilor morfo-functionale cu bio- sau patotroficitatea lor tisulara , intervenind pentru redarea biologiei substratului . Sanatatea pe sistem este foarte greu de gasit , in conceptul biosistemoc , ceea ce gasim astazi presupunand cel putin o conditionare pentru patotroficitatea de maine .
Functionarea organismului viu este insotita de o permanenta modificare in timp a unor parametri biofizici si biochimici . In lumina acestor observatii , pare destul dificil sa incercam a “discretiza” asemena valori . Fenomenul biologic nu intotdeauna poate fi transformat intr-o succesiune de biti . Clasificarile sunt mai mult orientative , situatii atipice, neclasificabile apar in realitate destul de des . Astfel incat orice incercare de modelare a sistemului viu poate contine un grad mai mare sau mai mic de aproximatii si neconcordante cu realitatea . Orice model de fisa electronica am alege , el nu va putea fi niciodata o “copie fidela “ a realitatii . Pot apare situatii cand tiparul oricarui model de fisa poate parea rigid , constrangator , cand nu ofera posibilitatea de a inregistra o anumita stare existenta la un moment dat . Clasificarile propuse , entitatile , atributele , valorile , au fost alese dintr-un punct de vedere statistic , reprezentand situatiile cel mai frecvent intalnite , dar nu acopera in mod exhaustiv intreaga simptomatologie , patologie existenta in sfera dento-maxilara .
De aceea , pentru a nu “trunchia” realitatea intr-un mod care o poate deforma , in intentia de a produce inregistrari cat mai fidele ale realitatii , in afara interfetelor puse la dispozitie utilizatorului pentru a introduce spre depozitare datele culese despre pacient , pentru fiecare pacient exista un fisier tip text , in care medicul poate introduce observatii suplimentare , in limbaj natural , neconstrans de vreun formalism . Totusi , in aceasta era a codificarii , formalizarii , tehnologizarii , limbajul natural ramane cel mai direct mijloc de comunicare , cel mai lipsit de echivoc .
Activitatea si gandirea medicala , inclusiv in sfera stomatologiei este mult mai complexa decat simpla achizitionare a unor date de intrare despre pacient , si pe baza combinarii lor , producerea unui “link” automat spre o intrare intr-un tabel de indecsi , pentru coduri de diagnostic si de tratament ! Activitatea medicala nu poate fi automatizata ! De aceea , nici fisa medicala nu trebuie sa se transforme exclusiv intr-un instrument care oglindeste o activitate si o gandire medicala in sabloane . Ea ar trebui sa fie si oglinda procesului mental pe care il traieste medicul , in interpretarea datelor brute culese de la pacient . Dupa cum spunea Latour , “Gandirea este adeseori atinsa prin intermediul ochilor si mainilor noastre . “ Insemnarile unui medic in fisa personala a pacientului , reprezinta o caracteristica importanta a activitatii medicale , prin aceea ca intruchipeaza un proces de “creatie” : a reprezentarii unui pacient . El creeaza o reprezentare selectiva , abstracta , din povestile si atitudinea pacientului , prin intermediul careia reuseste sa “scoata” pacientul din fluxul continuu al evenimentelor de zi cu zi , si sa il “introduca” in spatiul temporal si anatomic al afectiunii sale . Dupa Hunter , activitatea medicala este una interpretativa , iar cunostintele medicale sunt structurate narativ . Acest aspect narativ , in care problemele pacientului se intrepatrund cu diagnosticul si tratamentul , face parte integranta din activitatea medicala . O parte cruciala din procesul de pregatire a medicului este reprezentat de deprinderea de “a prezenta un caz “ , fie in scris , fie oral . Orice examen pe care un medic trebuie sa il sustina pentru a obtine un grad , contine , pe langa verificarea cunostintelor teoretice si a indemanarii practice , si o proba de “prezentare de caz” . Aceasta prezentare trebuie sa fie “ liniara prin cauzalitatea ei si diagnostica prin cautari , cercetari .”
Astfel ca fisa medicala nu este o oglinda a activitatii medicale , ci un instrument in practicarea ei . Insemnarile din fisa fac parte inegranta din munca efectiva a medicului , reflecta procesul de deliberare primordial stabilirii unui diagnostic si a unui plan de tratament. Din toate aceste motive , orice fisa medicala , in orice format ar fi prezentata , trebuie sa ofere medicului si aceasta posibilitate , ca pe langa inregistrarile codificate , care sintetizeaza si organizeaza afluxul continuu de date si informatii , sa isi exprime anumite observatii intr-un limbaj natural , mai generos in a surprinde nuante si detalii .
Cu toate facilitatile pe care ni le ofera clasificarea , standardizarea si codificarea , e bine sa nu abdicam de la conditia noastra de Fiinta Ganditoare , din acceptiunea lui Kant , sa nu devenim prizonieri ai tiparelor si schemelor !
REPREZENTAREA GRAFICA
Reprezentarea modelului conceptual al aparatului dento-maxilar intr-o forma vizuala, implica , asa cum am aratat , doua aspecte :
Prelucrarea imaginilor – Computer Vision
Elemente de grafica – Computer Graphics
Aceste doua domenii alaturate trateaza in mod invers acelasi proces , al reprezentarii imaginilor :
Grafica pe calculator se ocupa de sinteza picturala a unor obiecte imaginare sau reale pe baza unor modele construite cu ajutorul calculatorului . Pentru rezolvarea problemelor specifice se utilizeaza tehnici specifice din geometrie ( pentru descrierea spatiilor bi- si tri- dimensional , a obiectelor si operatiilor cu acestea ) , algebra (pentru definirea si evaluarea expresiilor si eecuatiilor matematice ) , analiza matematica (esantionare ,filtre ), analiza numerica (rezolvarea aproximativa a ecuatiilor ) , optica ( in construirea de modele pentru descrierea comportarii luminii), electronica (generarea semnalelor ) , sau psihologie umana ( ofera modele pentru perceptia culorii si pentru realitatea virtuala ) .
Prelucrarea imaginilor , numit si procesare picturala , trateaza procesul invers : analiza scenei sau reconstituirea modelelor unor obiecte bi sau tridimensionale pornind de la imaginea lor . Subdomeniile prelucrarii imaginilor sunt : imbunatatirea imaginilor , detectarea si recunoasterea sabloanelor , (recunoasterea formelor ) , analiza scenei .
Aceste doua discipline sunt distincte , dar in ultima vreme s-au apropiat foarte mult , suprapunerea dintre ele fiind in continua crestere .
In acest mod am procedat si in cadrul aplicatiei prezente : am combinat cele doua tehnici : am folosit imagini fotografice ale unor dinti umani reali , pe care le-am prelucrat cu ajutorul programului de prelucrare a imaginilor Photoshop 5.5 , pentru a obtine diferite alte imagini , fiecare astfel de imagine obtinuta codificand un anumit element din modelul conceptual considerat . Aceste imagini le-am combinat cu elemente de grafica , cu imagini produse sintetic . Fiecare tehnica am aplicat-o in situatia pentru care se potivea cel mai bine.
Initial am dispus de cinci seturi de imagini fotografice ale dintilor de pe hemiarcadele superioara dreapta si inferioara dreapta : cate un set pentru fiecare vedere :
– dinspre vestibular (fata dintilor care priveste spre buze ),
– dinspre oral ( fata dintilor care priveste spre interiorul cavitatii bucale ),
– dinspre ocluzal ( fata dintilor care priveste spre dintii arcadei antagoniste , fata de ocluzie , de angrenaj ),
– dinspre mezial ( fata dintilor care priveste spre linia mediana ) ,
– dinspre distal ( fata dintilor care priveste spre posterior , opus liniei mediane ).
Prima prelucrare pe care a trebuit sa o aplic tuturor acestor imagini , a fost un filtru pentru un Flip – o rotatie pe orizontala , cu 90 de grade , pentru a obtine dintii simetrici , ai hemiarcadei opuse .
Apoi au trebuit aplicate unora din imagini cateva filtre pentru modificarea culorii , deoarece nu toate imaginile aveau exact aceeasi culoare , si in momentul cand apareau asezate impreuna , una langa alta simuland arcadele dentare , aspectul general , de neuniformitate era neplacut . Am aplicat astfel asupra unora dintre imagini filtre combinate : Color Balance , Brightness/Contrast , Hue/Saturation .
– A fost nevoie , de asemenea de ajustarea dimensiunilor imaginilor : am decupat din imaginile initaiale portiunile dreptunghiulare care incadreaza imaginea propriu zisa a dintelui , pana in dreptul marginilor mezial si distal , astfel incat atunci cand imaginile sunt insiruite una langa alta , sa apara clar puctele de contact intre dintii vecini . Am realizat ajustarea dimensiunii imaginilor si in sens vertical , cu un Strech , pentru a simula situatia din realitate , unde nu toti dintii au exact aceasi lungime : la arcada superioara : incisivii laterali sunt mai scurti decat centralii , caninii sunt cei mai lungi dinti , atat corana , cat si radacina , premolarii , sunt putin mai scurti , cam la nivelul incisivilor laterali , iar molarii sunt cei mai scurti , si descresc treptat , asfel incat molarul 3 are cea mai mica dimensiune verticala dintre toti .
– In fine , am aplicat asupra fiecarei imagini cate doua Layer-uri suprapuse , in jumatatea inferioara a imaginii , pentru a simula cele doua straturi de tesuturi care acopera radacinile dintilor : stratul osos ( osul alveolar ) , stratul fibromucoasei gingivale . Cele doua straturi sunt transparente , pentru a putea lasa sa se vada tesuturile anatomice de dedesubtul lor . Acest mod de utilizare a unor Layer-uri suprapuse , mi-a fost deosebit de util pentru a simula afectiunile parodontiului .
Acestea sunt imaginile initiale ale vedereii clinice , care se incarca ori de cate ori deschid o fisa noua . Datele culese de la pacient in urma examinarii , vor fi introduse de catre utilizator prin intermediul instrumentelor destinate acestui scop : alegerea cate unei variante din listele derulante . Fiecare asemenea varianta reprezinta de fapt un cod , care apeleaza o metoda a claselor java , prin care varianta aleasa va fi transformata in reprezentare grafica .
In cazul vederii endodontice , imaginile care se incarca initial in applet , la deschiderea lui , trebuie sa simuleze o sectiune longitudinala prin dinte , pentru a pune in evidenta organul pulpar , si statusul sau . Imaginile folosite le-am obtinut din cele originale , prin aplicarea unui filtru pentru culoare : toate au aceeasi culoare : gri . Peste aceste imagini, am desenat apoi prin metode grafice pulpa dentara , initial indemna .
Asa cum am aratat , in anumite cazuri este mai avantajoasa folosirea unor imagini prelucrate , care se gasesc intr-o biblioteca de imagini , de unde se alege , prin cod , cea potrivita , iar in alte cazuri , mai avantajoasa este reprezentarea unui anumit element prin metode grafice , desenand practic , peste imaginile .jpeg , elemente grafice , care sa simuleze stilizat , dar inca foarte sugestiv , elemente de patologie orala .
GRAFICA
Metoda grafica am folosit-o pentru reprezentarea elementelor : carie , obturatie si tratamente endodontice . In aceste cazuri , numarul variantelor posibile de elmente pe care ar putea fi nevoie sa le reprezint , creste este exploziv , datorita multiplelor combinatii de valori posibile ale atributelor localizare , marime , profunzime . Incat nu pot stoca un numar atat de impresionant de imagini , spatiul ocupat ar fi mult prea mare , iar algoritmii scrisi pentru regasirea imaginii potrivite in toata aceasta biblioteca , ar fi la randul destul de complicati si in consecinta , consumatori de resurse . Astfel incat , am considerat ca in aceste cazuri , apelarea unor metode grafice este , de departe o varianta mai buna .
Pentru aceasta , am implementat cativa algoritmi ,cateva metode de desenare , care sunt apelate transmitand un parametru corespunzator .
In esenta , reprezentarea unei carii si a unei obturatii de amalgam sau de material compozit , este similara , difera doar culoarea : pentru carii maro , pentru obturatii cu materiale fizionomice alb-galbui , pentru obturatii cu amalgam gri . Elementul desenat este de fapt o elipsa , care ia diferite dimensiuni si are diferite localizari , in functie de parametri transmisi .
Alte elemente reprezentate grafic , sunt afectiunile si tratamentele endodontice . In acest caz , elementul desenat este diferit pentru grupe de dinti , in functie de numarul de radacini ale acestora : incisivii , caninii superiori si inferiori au cate o radacina , premolarul 1 superior are doua radacini , orientate in sens vestibulo-oral , molarii inferiori au cate 2 radacini , orientate in sens mezio-distal , iar molarii superiori au cate trei radacini . Pentru fiecare asemena grupa trebuie desenata o forma specifica , care sa imite cavitatea pulpara . Pentru usurarea reprezentarii , am ales trasarea mai multor dreptunghiuri si patrate , care prin agregare , stilizeaza imaginea pulpei dentare . Diferitele statusuri pulpare posibile : pulpa indemna , pulpita , gangrena , tratament endodontic , dispozitiv radicular , folosesc toate acelasi pattern , ceea ce difera este din nou culoarea : roz pentru pulpa indemna , rosu aprins pentru pulpita , maro pentru gangrena , alb pentru tratament endodontic , negru pentru dispozuitiv radicular . Principiul de desenare este acelasi , se transmit parametri corespunzatori elementului care trebuie reprezentat .
Al treilea element reprezentat grafic este reprezentat de afectiunile parodontiului apical : granuloame , chisturi . Acestea se reprezinta usor , prin cercuri de diferite dimensiuni, trasate in jurul varfurilor radacinii .
PRELUCRAREA IMAGINILOR
In celelalte situatii , am aplicat filtre asupra imaginilor originale , pregatind variantele posibile , care vor fi apoi incarcate in applet , in locul imaginii originale , prin intermediul metodelor claselor Java .
– pentru modificari de culoare ale dintilor : mai multe variante posibile : dinti galbeni , gri , maro , sau foarte albi . Am aplicat filtre pentru culoare , luminozitate , saturatie , tuturor imaginilor originale , in toate cele cinci vederi , pentru toate aceste variante de culori , imaginile fiind pastrate in biblioteca de imagini , incate un director separat pentru fiecare culoare .
– pentru modificari de dimensiune , am pregatit imagini micsorate sau marite , pentru fiecare dinte .
– pentru existenta tremelor si diastemelor ( a spatiilor dintre dinti ) am “ingustat imaginile originale .
– pentru inghesuiri si incalecari dentare , am largit imaginile , suprapunandu-le peste imaginile vecinilor .
– pentru basculari am aplicat filtre de rotatie , – Rotate- cu 30 de grade .
– pentru extruzii am modificat coordonatele de afisare a imaginilor ( prin codul aplicatiei )
– pentru dinti extrasi , am inlocuit imaginea originala , cu alta , in care nu apar dacat cele doua layer-uri suprapuse pentru tesutul osos si fibromucoasa gingivala .
– pentru coroane de invelis am aplicat filtre de modificare a culorii doar pentru portiunea coronara a dintelui .
– pentru corpuri de punte , am decupat radacina din imagine , am aplicat layer-urile corespunzatoare pentru os si mucoasa alveolara , iar imaginea coranei , pe care am pastrat-o, am filtrat-o pentru culoare .
– pentru reprezentarea parodontiului si a afectiunilor sale , am aplicat doua layeruri ssuprapuse , cu opacitati diferite si culori diferite , care sa simuleze cele doua straturi de tesuturi suprapuse peste radacinile dintilor : osul alveolar si fibromucoasa gingivala . Pentru fiecare din acestea am pregatit cate trei variante de patologie : retractie mica , medie , mare , care se aleg prin transmiterea unui parametru in functie de optiunea utiizatorului .
CONCLUZII
Epoca informatizarii , in care traim , la inceput de mileniu III , a inzestrat deja utilizatorii computerului din domenii atat de variate , cu puteri nebanuite , care le afecteaza in mod semnificativ stilul de viata si de munca . Si suntem inca abia la inceput ! Un domeniu atat de important ca medicina , nu putea ramane deoparte in aceasta tendinta generala spre informatizare .
Medicii de pretutindeni se confrunta astazi cu o mare varietate de sisteme organizationale pentru acordarea ingrijirilor medicale . Cele mai recente dezvoltari in domeniul medical , in lume , sunt sistemele bazate pe fise medicale electronice , care au acces la date ale pacientului care rezida pe sisteme aflate la distanta . Folosirea Internetului reprezinta punctul focal major pentru schimburile de date intre aceste sisteme . In cadrul spitalelor , Intranetul , versiunea locala a Internetului , adesea suporta transmiteri ale rezultatelor analizelor biochimice , de la laborator la departamentele clinice , sau transmiterea comenzilor clinicienilor , pentru medicamente , catre farmacia spitalului . Stocarea datelor in format digital si posibilitatea transmiterii acestora via Internet , da posibilitatea practicienilor generalisti sa colaboreze cu specialistii din spitale , comunicandu-si unul altuia rezultatele examinarilor clinice si paraclinice , radiografii , EKG, etc.
Romania nu poate ramane izolata in aceasta “mare” a comunicarii si a informatizarii. Incepand din 1990 sistemul de sanatate romanesc traverseaza o perioada de schimbari dramatice . Reforma sanatatii , care se desfasoara si in prezent are implicatii majore structurale , organizationale , si functionale la toate nivelele , in intrega tara . A fost deja implementat Sistemul de Management Informatizat al Sanatatii , care asigura colectarea datelor privind starea de sanatate a populatiei , si alocarile de fonduri si consumabile .
In viitorul apropiat sunt previzibile in continuare schimbari majore . Nu ne putem izola . Informatizarea va patrunde in vietile noastre , oferindu-ne facilitati nebanuite pana nu demult .
Aplicatia prezentata am conceput-o plecand de la necesitati reale , intalnite in activitatea de zi cu zi . Cunoscand problemele , cunoscand in ce masura informatica si calculatorul imi pot veni in ajutor , am gandit si dezvoltat aceasta aplicatie , urmand sa o pun in practica , intai pentru testare , pentru a descoperi eventuale neajunsuri . In cele din urma , nutresc speranta ca o voi putea oferi pentru utilizare si altor colegi .
Am prezentat motivele pentru care sunt necesare inregistrarile actului medical , in registre , precum si fise medicale personale . Cele mai importante sunt :
– Aspectele medico-legale : utilizarea fiselor medicale in identificari, biotraseologie , ca documente justificative in caz de accidente sau complicatii care pot aduce medicul in starea de culpa .
– Consemnarea datelor anamnestice ale pacientului , absolut necesar pentru evitarea accidentelor si complicatiilor .
– Folosirea ca proba in caz de litigii si reclamatii .
– Consemneaza istoricul : evolutia si tratamentele aplicate unui pacient , fiind totodata si o oglinda a acestuia , a importantei pe care el o acorda ingrijirilor stomatogice .
– Document din care pot extrage date in vederea unei analize periodice a activitatii .
– Scop didactic si de cercetare .
– Statistici , la nivel de municipiu , judet , sau national , prin transmiterea datelor autoritatilor in drept sa le ceara : Directiile de Sanatate Publica , Casa de Asigurari . Pe baza unor asemenea statistici se elaboreaza planuri nationale .
Mentinerea inregistrarilor medicale si a gestiunii in format digital , aduce in plus , urmatoarele avantaje :
– Regasirea mult mai usoara a datelor
– Eliminarea redundantei datelor , prin aceasta realizand economii mari de timp la introducere datelor : se introduc o singura data , chiar daca ulterior pot fi regasite in locuri diferite , prin aplicarea unei vederi externe adecvate asupra bazei de date .
– Eliminarea posibilitatii de aparitie a datelor inconsistente in urma actualizarilor , introducerea datelor facandu-se o singura data .
– Posibilitatea de a crea o fisa mult mai cuprinzatoare si mai consistenta , integrand in ea cu usurinta imagini digitakizate : radiografii , fotografii .
– In cazul solicitarii din partea autoritatilor indreptatite a diferite date , in scopuri statistice , selectarea si prezentarea acestora se face cu multa usurinta , beneficiem in acest caz de facilitatile oferite de bazele de date , eliminand ore pretioase de munca si imobilizarea de personal pentru acest scop .
– Se elimina problemele legate de depozitarea unui volum atat de mare de acte si hartii .
-Posibilitatea obtinerii rapide a unui consult din partea unui specialist via Internet (telemedicina).
– Aplicatia este usor de manuit , mault mai usor decat cautarea manuala printr-un maldar de registre , fise , alte acte si documente .
Posibilele probleme legate de trecerea de la un sistem de inregistrari bazat pe fise scrise la sistemul computerizat sunt :
– Gradul de acceptare de catre utilizatori a noului format : inertie retinere in fata a ceva nou si necunoscut ;
– Necesitatea de a deprinde cunostinte minime in manuirea calculatorului .
– Investitia initiala mare pentru suportul hard si soft .
– Pastrarea confidentialitatii datelor: datele introduse in baza de date nu pot fi lasate
– Mentinerea securitatii datelor : modificari intentionate sau neintentionate .
– Mentinerea sigurantei datelor : suportul hard se poate deteriora , datele se pot pierde.
Toate aceste aspecte nu sunt specifice activitatii medicale , ele sunt aceleasi in orice organizatie care desfasoara o activitate computerizata . In consecinta , problemele nefiind noi , exista si solutii pentru ele .
Din punct de vedere strict medical , un dezavantaj al mentinerii fiselor in format electronic ar fi o oarecare rigiditate . Aplicatia ofera ceva , poate chiar mult , dar niciodata nu poate oferi totul .
Aplicatia concreta realizata si propusa de mine indeplineste aceste cerinte generale , caracteristice oricarui model de fisa medicala electronica . In plus fata de toate acestea , aplicatia a fost gandita pentru a servi si altor scopuri .
Ce aduce in plus aceasta aplicatie fata de altele similare
1. Este dezvoltata pe baza unui model conceptual al aparatului dento-maxilar , vazut ca sistem , cu integrarea partilor componente intr-un tot unitar , cu interconditionari si interrelatii . Modelul conceptual este elaborat pentru un nivel ridicat de detaliere , fiind in masura sa retina si sa transmita o cantitate importanta de informatii , agregate intr-o reprezentare comuna , pentru a evidentia si mai bine interdependentele dintre partile componente ale sistemului . Aplicatii similare obisnuiesc sa “sparga” conglomeratul de date obtinute din examinarea pacientului in mai multe vederi asupra sistemului stomatognat, fiecare din acestea , evidentiind anumite aspecte din patologia orala : odontal , endodontic , parodontal , protetic , chirurgical . Am considerat mai potrivita o reprezentare care sa mimeze foarte bine situatia reala , grupand pe aceeasi interfata toate datele care in mod normal se culeg concomitent de la pacient . Au rezultat astfel doua vederi :
– clinica , care grupeaza toate informatiile obtinute in urma inspectiei directe , clinice : date legate de statusul odontal , protetic si parodontal , precum si date legate de pozitia dintilor , culoare , dimensiune , treme , diasteme .
– paraclinica , care grupeaza datele care in mod normal nu sunt accesibile examinatorului in mod direct , ci se obtin in urma investigatiilor paraclinice , in speta prin radiografii : statusul endodontic si chirurgical ( anume patologia osoasa ).
2. Modul de reprezentare grafica este foarte realist , se apropie foarte mult de o reprezentare naturala . Simbolurile grafice utilizate sunt foarte sugestive , isi comunica singure semnificatia , fara a fi nevoie de vreo legenda sau alte explicatii suplimentare . Prin aceste interfete sugestive si atragatoare , am mizat pe o acceptabilitate usoara din partea userilor , care sunt reprezentati din medici si asistente medicale , adica personal care nu detine cunostinte de informatica , si initial ar putea avea retineri in a adopta un sistem nou de inregistrari medicale , avand temerea ca va fi mai greu de manuit un asemenea fisier decat cel clasic , si ca , cel putin in prima faza , pana se vor obisnui , vor pierde chiar mai mult timp decat cu scierea manuala a datelor in fisa .
3. Ofera mai multe interfete pentru introducerea datelor , fiecare din acestea grupand date dintr-un anumit domeniu , pentru a pastra o organizare optima , si a nu obliga utilizatorul sa piarda mult timp cautand locul din care poate introduce datele . Exista astfel 5 interfete pentru introducerea datelor , “echipate” cu liste derulante din care poate alege rapid varianta potrivita pentru un anumit element de patologie sau tratament : Status Odontal , Status Parodontal , Status Endodontic , Lucrari Protetice , Inspectia dintilor . Prin insasi denumirea lor sugereaza care sunt elementele ce pot fi introduse prin intermediul fiecareia din ele .
4. Ofera posibilitatea de a stoca si alte date , inafara celor introduse de utilizator , legate de examinarea clinica : fotografii intra sau extraorale , fotografii ale modelelor de studiu , radiografii . Nu mai este necesara astfel constituirea unui depozit separat pentru toate aceste elemente : nu mai trebuie tinute separat radiografiile . De asemenea este binecunoscuta importanta deosebita pe care o au in multe cazuri modelele de studiu in stabilirea unui diagnostic corect si a unui plan de tratament , ar fi de multe ori utila pastrarea acestora . Dar cum ocupa un spatiu foarte mare , in cativa ani , daca am stoca toate modelele de studiu , am ajunge sa avem nevoie de o incapere speciala pentru aceasta “banca” de modele . Fotografiind aceste modele , eventual cu o camera digitala , tot acest volum enorm se transforma in … cativa kiloocteti !
5. Ofera si posibilitatea dechiderii unui fisier text , in care medicul sa isi poata consemna anumite observatii asupra pacientului , a patologiei lui si a tratamentelor aplicate .
6. Ofera posibilitatea arhivarii unor date : Fisa fiecarui pacient se completeaza in urma cosultatiei primare , cand se culege cea mai mare parte a informatiilor legate de pacient . In urma fiecarei noi sedinte de tratament , aceasta fisa se actualizeaza cu date noi : tratamentul efectuat , sau un nou simptom aparut . Datele vechi sunt pastrate in forma scrisa, codificari lingvistice , in baza de date RegistruConsultatii , care stocheaza astfel in mod permanent tot istoricul pacientului . Dar datele reprezentate grafic , nu se mai pastreaza , in mod normal : daca pe applet-ul cu formula dentara , la nivelul lui 11 de exemplu era cinsemnata o carie , care in urma tratamentului de astazi a fost obturata , elementul “carie” va trebui inlocuit cu elementul “obturatie” , si aceasta noua stare va fi stocata in baza de date : se produce o actualizare . Deci , inregistrarea dinainte care continea carie pentru 11 , nu mai exista , acum 11 are o inregistrare in campul “obturatie” . Fisa pacientului – in reprezentarea ei vizuala a fost gandita sa depoziteze in permanenta situatia actuala a pacientului . In orice moment ii deschid fisa , chiar in lipsa lui , trebuie sa am o imagine exacta a starii aparatului sau dento-maxilar asa cum era ea la momentul ultimei sedinte de tratament . Nu ar avea nici un rost sa pastram toate datele in forma lor grafica , a tuturor tratamentelor efectuate de-a lungul catorva ani de zile . Nu au nici o relevanta toate aceste stari intermediare , in forma grafica , datele respective oricum exista , dar in forma scrisa , in baza de date . As stoca inutil informatie redundanta , suprasaturand spatiu de depozitare pretios . Dar pot exista situatii cand sa fie intr-adevar utila pastrarea unor asemenea imagini: etape in evolutia unui tratament , sau poate situatia existenta in momentul consultatiei anuale profilactice . In astfel de situati , aplicatia ofera posibilitatea depozitarii informatiilor respective si regasirea lor ulterioara .
7. Aplicatia nu consta doar in reprezentarea grafica a datelor legate de pacient . Ea ofera si posibilitatea manipularii registrelor utilizate in cabinet , si a intocmirii raportarilor lunare .
8. O posibila utilizare a aplicatiei consta in a putea prezenta pacientului intr-o forma grafica pe care sa o poate intelege usor , cateva notiuni sumare de anatomie , pentru a ii putea explica afectiunea pe care o are , si ce tratament intentionez sa ii aplic . Colaborarea pacientului cu medicul este o conditie esentiala a reusitei tratamentului . Pacientul care se adreseaza stomatologului este in general caracterizat printr-o anxietate pronuntata : teama de durere , accentuata de nesiguranta , faptul ca nu stie ce urmeaza sa I se intample , ca nu stie ce il asteapta . De multe ori nu intelege de ce trebuie sa I se aplice un anumit tratament , de ce trebuie sa sufere , de ce il doare , de ce nu se poate face ceva ce el solicita , samd . Neavand nici o idee despre notiunile de anatomie si patologie , pacientul de multe ori are nedumeriri . In urma experientei personale , am constatat ca intotdeuna cand un pacient isi intelege afectiunea , stie despre ce e vorba , intelege de ce trebuie sa accepte un anumit tratament , devine mult mai linistit , capata incredere , suporta mai usor tot ce I se face , devine un adevarat colaborator al medicului , isi depaseste anxietatile , si tratamentul se desfasoara in conditii optime , avand sanse mai mari de reusita . Fisa medicala reprezentata grafic atat de apropiat de realitate este un instrument foarte potrivit cu ajutorul caruia I se poate face pacientului o instruire sumara . I se poate explica in ce fel poate evolua boala lui , de ce , ce se poate face pentru a o opri – de exemplu in cazul parodontopatiilor . Educatia pacientului pentru igienizare , pe langa prezentarea tehnicilor corecte pe un model de studiu, e bine sa fie insotita de prezentarea acestor imagini oarecum stilizate , dar cat se poate de sugestive , a statusului sau dentar , pentru a il face sa constientizeze ce anume previne printr-o igiena adecvata .
9. In fine consider ca aceasta aplicatie ar putea fi foarte utila studentilor de la Facultatea de Stomatologie , in cadrul laboratoarelor de Informatica Medicala . Le permite dezvoltarea deprinderii de a manui calculatorul , intr-o forma care sa le starneasca interesul , fiind legata de specializarea in care se pregatesc . Ii poate de asemenea familiariza cu problematica intalnita in activitatea din cabinetul stomatologic . Poate fi folosita aplicatia pentru simularea unei prezentari de caz , cu elaborarea unui plan de tratament , organizand astfel mici “teste”.
Consider ca aplicatia prezentata este destul de cuprinzatoare , dar ca intotdeauna , e loc pentru mai mult . Sunt cateva directii in care aplicatia poate fi dezvoltata , si intentionez sa o fac .
– Poate fi extinsa pentru a cuprinde si dentatia temporara , ale carei morfologie si patologie sunt diferite de cele din dentatia permanenta .
– Ar putea fi elaborat un sistem expert : pe baza datelor pe care le contine despre un pacient , ar putea furniza mici sugestii pentru un posibil plan de tratament .
BIBLIOGRAFIE :
DRAGOMIRESCU V.– Tratat de medicina legala odonto-stomatologica, Editura ALL,1996
ROMANU M. , BRATU D. , URAM-TUCULESCU S. – Aparatul dento-maxilar , date de morfologie functionala clinica , Editura Helicon, 1997.
IEREMIA L. , DOCIU I. – Functia si disfunctia Ocluzala , Editura medicala, 1987.
AMARIEI C. – Introducere in managementul stomatologic , Editura “Viata Medicala Romaneasca” , Bucuresti ,1998 .
MIHALAS G., LUNGEANU DIANA – Curs de informatica medicala si biostatistica , Editura Eurobit , 1998.
POPESCU M. – Aplicatii ale informaticii in stomatologie , Editura Brumar , 1998.
SOPS D., VASILESCU RAMONA – Practica programarii bazelor de date din limbaje de nivel inalt , Editura Eubeea , 1998.
DOGARU O., BOCSAN GH., DESPI I., IONICA A.,IORDAN V.,LUCA L.,PETCU D., POPOVICI P. – Informatica pentru definitivat si grad , Editura de Vest ,1998.
DESPI I., STEPAN A., REISZ R., PETROV GH. – Teoria generala a bazelor de date , Editura Mirton , 1999-2000.
ALI Y. , FALKMAN G., HALLNAS L. , JONTELL M., NAZARI N., TORGERSSON O., – MedView-Design and Adoption of an Interactive System for Oral Medicine , MIE2000, 3-13.
11. PRIBIK V., GRUNFELDOVA H. , HANZLICEK P. , PELSKA J. , ZVAROVA JANA – Czech National Data Standards Implementations in ORCA Electronic Patient Record in Cardiology , MIE2000, 652-655.
Special Editon Using Java .
M. Berg – Medical Work and the Computer-Based Patient Record : A Sociological Perspective .
RECTOR A.L – Clinical Terminology : Why Is it so Hard ?, Yearbook of Medical Informatics , 2001, 286-298.
15. de KEIZER N.F., BU-HANNA A.- Understanding Terminological Systems II :
Experience with Conceptual and Formal Representation of Structure , Yearbook of Medical Informatics , 2001, 263-270.
TANG P.C., MD, LAROSA M.P., PA, SUSAN M. GORDEN – Use of Computer-based Records, Completeness of Documentation , and Appropriateness of Documented Clinical Decisions , Yearbook of Medical Informatics , 2001, 300-306.
COLLEN M.F.– Historical Evolution of Preventive Medical Informatics in the USA, Methods of Information in Medicine, vol 39, 3/2000 , 204-207.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Informatica Medicala (ID: 148870)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.