Proiectarea Unui Sistem Informatic Privind Gestiunea Materialelor

CUPRINS

I. Prezentarea societatii 4

1.1. Prezentare generala 4

1.2. Principalii furnizori si clienti ai societatii 11

1.3. Organizarea contabilitatii 12

1.4. Descrierea sistemului informatic utilizat 15

1.5. Analiza principalilor indicatori economico-financiari 16

II. Prezentarea proictarii unui sistem informatic financiar-contabil prin metoda sistemica 17

2.1. Tema de proiect si reguli de gestiune 17

2.2 Modelul conceptual de date (MCD) 18

2.3. Restrictii de integritate 19

2.4. Dependente functionale 21

2.5. Modelul logic de date (MLD) 25

2.6. Modelul conceptual de prelucrare (MCP) 26

2.7.Modelul organizational de prelucrare (MOP) 30

2.8. Modelul logic si operational al prelucrarilor (MLP, MopP) 33

2.9. IMPLEMENTAREA APLICATIEI MICROSOFT ACCESS 35

III. Prezentarea proictarii unui sistem informatic financiar-contabil folosind metoda obiectuala 38

3.1. Tema de proiect 38

3.2. Diagrama Cazurilor de Utilizare (DCU) 39

3.3. Diagrama Claselor (DCL) 41

3.4. Diagrama de stari 43

3.5. DIAGRAMA ACTIVITATILOR 45

3.6. DIAGRAMA DE COLABORARE(DCO) 46

3.7. Diagrama de Secvente (DSV) 49

3.8. PACHETE 49

3.9. Diagrama componentelor si de amplasare 50

3.10. Modelul de persistenta 51

=== PRACTICA ===

CUPRINS

PROIECTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PRIVIND GESTIUNEA MATERIALELOR

I. Prezentarea societatii

1.1. Prezentare generala

Rigips Romania este liderul incontestabil al piețelor românești de produse de gips-carton, respectiv de ipsosuri. Pornită la drum în 1994 ca o simplă reprezentanță de vânzări a liderului mondial în domeniu, grupul britanic British Plaster Boards, BPB plc., compania a crescut rapid, reușind în scurtă vreme să se impună în mod autoritar în industria construcțiilor din România.

BPB plc este liderul pietii mondiale a panourilor de gips carton (vânzari anuale de peste un miliard de metri patrati) si ipsosuri, respectiv unul dintre principalii furnizori de plafoanedecorative. BPB este si liderul pietei europene de materiale izolatoare pe baza de polistiren expandat.

Grupul BPB are peste 12.000 de angajati, produce si comercializeaza mai mult de 1000 de produse si solutii complexe pentru constructii de la cele 90 de fabrici si 150 de cariere din_peste_50_de_tari.

BPB plc a fost înfiintata în 1915 si de atunci si-a construit o reputatie solida datorita produselor de cea mai înalta calitate, creativitatii, inovatiilor tehnologice si preocuparilor fata de protectia mediului înconjurator. Numele uneia dintre cele mai puternice marci a companiei – Rigips – a devenit cu adevarat etalonul întregii industrii de profil din Europa Centrala, dar nu numai.

Rigips România a devenit companie membra a grupului BPB plc în 1994, dupa începerea activitatii în România în 1992. Compania a ajuns foarte rapid sa domine piata româneasca, iar marca Rigips a devenit sinonima cu materiale si solutii constructive de calitate_deosebita. Înca de la înfiintarea firmei, Constantin H. a fost numit Director General al Rigips România.

În 1995 activitatile de distributie si vânzari au luat amploare, iar un an mai târziu compania a depasit un prim "prag psihologic" în materie de vânzari – un milion de euro. Marca Rigips se bucura deja de o recunoastere generala pe piata si chiar si-a împrumutat numele produselor de gips carton în general.

În 1998, Rigips România a atins urmatorul prag important: vânzarea a peste un milion de metri patrati de panouri de gips carton.

Ultimii ani au confirmat pozitia de lider pe care Rigips România o detine pe piata româneasca. Vânzarile au continuat sa creasca rapid, depasind nivelul de 10 milioane de euro în 2001 si atingând 14 milioane de euro în anul fiscal 2002 (încheiat pe 31 martie 2002). N-a mai fost nevoie decât de încă doi ani pentru ca Rigips Romania să-și dubleze încă o dată vânzările, realizând în anul fiscal 2004 (1 aprilie 2003 – 31 martie 2004) o cifră de afaceri de peste 22 de milioane de euro, depășind substanțial ritmul de creștere a pieței în ansamblu.

Formula succesului a fost, în cazul Rigips Romania, una foarte simplă – în aparență. Un mix echilibrat de produse și servicii de calitate excepțională, dublat de o rețea de distribuție puternică, ritm ridicat al lansării de noi produse și cel mai bun raport calitate/preț de pe piață, totul susținut de un efort investițional considerabil.

Ca o confirmare în plus a performanțelor obținute de firmă, respectiv a angajamentului pe termen lung a BPB în România, grupul britanic a decis construirea unei fabrici ultramoderne de panouri de gips-carton, tot la Turda.
O unitate care ridică totalul investițiilor BPB în România la mult peste 50 de milioane de euro, noua fabrică, a cărei construcție este deja într-un stadiu avansat, va deveni pe deplin operațională în a doua jumătate a anului 2005. Fabrica are o capacitate proiectată de peste 12 milioane de metri pătrați pe an, structura productiei urmând a fi foarte flexibilă, în funcție de cerințele pieței și cuprinzând toate tipurile principale de panouri de gips carton – normale, rezistente la umezeală, rezistente la foc – ca și o gamă largă de plafoane decorative. Proiectul completează procesul de integrare verticală a BPB în România – de la extragerea și prelucrarea materiei prime la produsul finit și până la distribuție și vânzări.

Actuala retea de distributie a companiei include peste 150 de distribuitori regionali/locali, care acopera întreg teritoriul României.

Au fost finalizate lucrari complexe de referinta, cum ar fi Hotel Sofitel – World Trade Center, Grand Hotel Marriott, Hotel Athenee Palace Hilton, Europa House – Orange, Ateneul Roman, Palatul de Justitie, Plaza Romania etc unde au fost folosite solutii din gama Rigips pentru o mare varietate de amenajari interioare – ipsosuri, tencuieli uscate, pereti despartitori, o gama larga de plafoane, suprafete curbe si pardoseli. În plus, materiale din gama Rigips Ridurit au fost folosite pe scara larga pentru a asigura protectie maxima împotriva incendiilor, un element esential în cazul cladirilor de mari dimensiuni.

Date de identificare

S.C. Rigips Romania este o societate cu raspundere limitata, cu capital integral privat. Societatea a fost infiintata in anul 1994. In prezent, dupa fuziunea cu Gypsum Turda, principalul obiect de activitate este comercializarea sistemelor de gips-carton si productia de ipsosuri pentru constructii si industriale.

Sediul inregistrat al Societatii este in Bucuresti, Str. Fabrica de Chibrituri Nr.28, Sector 5.

Societatea are patru puncte de lucru:

Punct de lucru Turda (fabrica de ipsos);

Punct de lucru Mihai Viteazu (cariera Cheia);

Punct de lucru Depozit – Jud. Ilfov.

Punct de lucru Turda (fabrica de placi)

– CUI: RO 6194577

– nr.inregistrare – Registrul Comertului: J40/16947/1994

– obiect de activitate: 2662 “ Fabricarea elementelor din ipsos pentru constructii”

In momentul infiintarii Societatii, in luna august 1994, capitalul social era format din 3.000 de parti sociale emise si platite in intregime cu o valoare nominala de 1lei fiecare, reprezentand echivalentul a 18.000 USD la cursul de 0,1666 lei/USD, actionar unic fiind Rigips Austria GesmbH.

La 31.12.2006 capitalul social subscris si varsat este de 7.078.053 lei, format din 5.308.240 lei si 1.406.667 USD. Numarul total de parti sociale este de 39.989, valoarea unei parti sociale fiind de 177 lei.

Structura capitalului social la 31 decembrie 2006 se prezinta astfel:

Produse principale:

Pereti

Pereti de compartimentare Rigips – Folosind placa de gips carton Rigips se realizaeza compartimentari ideale din punct de vedere al functionalitatii, confortului, atat termic cat si fonic.

Pereti de compartimentare cu tencuieli uscate Rigips

Sisteme de plafoane

Sisteme de plafoane nedemontabile, cu prindere directa sau suspendare sub planseul existent

Sisteme de plafoane nedemontabile sub diverse tipuri de plansee existente (beton, lemn, tabla trapezoidala cutata etc)

Sisteme de plafoane false pentru constructii noi sau renovari.

Sisteme de plafoane nedemontabile cu proprietati acustice si design deosebit.

Sisteme de plafoane demontabile (casetate).

Pardoseli Rigips – Sisteme de pardoseli uscate utilizabila in toate domeniile constructiilor de locuinte, cladiri administrative, spatii comerciale etc.

Sistem de pardoseala cu sapa uscata cu placi Rigiplan in ceea ce priveste incarcarile reduse, izolarea termica si fonica deosebita

Sistem de sapa autonivelanta pe baza de ipsos Riflux : uscare rapida, rezistente deosebite, punere in opera facila si eficienta

Sisteme sanitare – Proiectarea moderna a bailor cu sisteme Rigips este cunoscuta ca pachetul de sisteme constructive "Programul sanitar". Este un pachet de solutii de montaj uscat din cele mai diferite, cuprinzand compartimentari, tencuieli de finisare a peretilor existenti, montaje pentru trasee de instalatii (sanitare, electrice, termice etc), protectii la foc ale traseelor de instalatii, plafoane false dar si stative suport reglabile pentru orice combinatie de montaj de obiecte si instalatii sanitare

Finisaje – sunt materialele de specialitate pentru obtinerea unor suprafete de finisaj perfecte. Consumurile reduse ale materialelor de finisaj Rigips aduc o economie de pana la 10% pe sac de material de finisaj.

Construct-Gips T
(Ipsos pentru constructii)
Domenii de utilizare: finisarea interioara a peretilor tencuiti si a plafoanelor; reparatii ale finisajelor degradate; fixarea rapida a unor obiecte de greutate mica (de ex. protectiile traseelor electrice);

Rimano Glet este un glet fin de ipsos indicat pentru obtinerea de finisaje interioare albe, netede

Model-Gips T (Ipsos pentru modelaj)
Domenii de utilizare: finisarea interioara a peretilor tencuiti si a plafoanelor; reparatii ale finisajelor degradate; ornamente din ipsos (stucaturi); turnarea de diferite forme

Rimano Top este un glet ultrafin de ipsos indicat pentru obtinerea de finisaje interioare albe, netede, cu aspect matasos.

Rimano Bianco este un glet de ipsos alb cu timp de lucru (in vasul de amestecare) de 45 de minute, cu care se pot obtine finisaje netede, de calitate superioara, ale peretilor si plafoanelor. Acest material constituie o baza durabila pentru: zugraveli, lacuiri, vopsiri, tapetari etc

Rimano Classic este un glet de ipsos gri cu timp de lucru (in vasul de amestecare) de 45 de minute, cu care se pot obtine finisaje netede ale peretilor si plafoanelor. Acest material constituie o baza durabila pentru: zugraveli, lacuiri, vopsiri, tapetari etc.

Rimano Uni este un mortar gata preparat pe baza de ipsos si perlit, pentru aplicari mecanizate, care se foloseste la tencuieli interioare. Stratul de tencuiala si finisaj se obtin direct, dintr-un strat unic, respectand tehnologia de aplicare si finisare mecanizata a mortarelor din ipsos.

Rimano Ten este un mortar gata preparat pe baza de ipsos si perlit, de mare productivitate, pentru aplicare manuala, care se foloseste la tencuieliinterioare. Se aplica direct pe support/zidarie. Se finiseaza cu gleturi de ipsos din gama Rimano, obtinandu-se economii importante de costuri de materiale si manopera/mp finisat

Construct Gips este un ipsos destinat finisarii peretilor interiori si plafoanelor. Acest material constituie un suport durabil pentru aplicarea de finisaje decorative cum ar fi : zugraveli, lacuiri, vopsiri, tapetari etc.

Model Gipsul este un ipsos cu granulatie omogena, obtinut din roca de gips de inalta puritate. Culoarea produsului este alba. Produsul Model Gips este destinat turnarii in matrite a ornamentelor de ipsos dar si finisarii peretilor interiori si plafoanelor. Acest material poate constitui un suport durabil pentru aplicarea de finisaje decorative cum ar fi: zugraveli, lacuiri, vopsiri, tapetari etc

1.2. Principalii furnizori si clienti ai societatii

Aprovizionarea cu materii prime, precum si aparatura de specialitate pentru realizarea productiei de materiale de constructii, se realizeaza de la furnizori precum:

MADAGOS SRL

ISOVER ROMANIA SRL

DEDEMAN INTERNATIONAL, etc

Aprovizionarea cu materii prime, precum si cu aparatura de specialitate este asigurata de furnizorii de transport, care joc un rol foarte important in activitatea Rigips Romania. Costurile transportului sunt suportate integral sau partial de Rigips, in functie de termenii contractuali. Principalii furnizori de servicii de transport sunt:

DUMAGAS INTERNATIONAL

DIRECT AUTO ROM SRL

TRANSCAR INT.

G & G ROMANIA SRL, etc.

Aprovizionarea firmei cu diverse consumabile, intretinerea firmei, precum si administrarea acesteia in buna conditii pentru angajatii sai este asigurata prin intermediul furnizorilor diversi, dintre care cei mai importanti:

NIRO SERV CLEAN

TOP BIROTICA

INFORM LYKOSS

HP

HAPPY TOUR

ADECCO RESURSE UMANE, etc.

Firma comercializeaza materiale de constructii persoanelor juridice, pe baza unor contracte incheiate in prealabil de managerii si reprezentantii de vanzari ai Rigips Romania. Cei mai importanti clienti din portofoliul firmei sunt urmatorii:

METRO CASH & CARRY ROMANIA SRL

PRAKTIKER ROMANIA SRL

BRICOSTRORE ROMANIA SRL

BAUMAX ROMANIA SRL

BOG ART SRL, etc.

1.3. Organizarea contabilitatii

Bazele întocmirii situațiilor financiare

Situațiile financiare cuprind bilanțul, contul de profit si pierdere, situația fluxurilor de trezorerie, situația modificărilor capitalului propriu, precum si notele la acestea.

Aceste situatii financiare au fost pregatite in conformitate Legea contabilitatii nr 82/1991(republicata, cu completarile si modificarile ulterioare ) si cu Reglementarile contabile prevazute de Directivele Europene a IV-A si a VII-a aprobate prin Ordinul Ministerului de Finante Publice nr 1752/2005.

Inregistrarile contabile pe baza carora au fost intocmite aceste situatii financiare sunt efectuate in lei avand la baza principiul costului istoric.

Moneda de prezentare

Sumele din situațiile financiare precum si cele din notele aferente sunt prezentate in lei așa cum este cerut de OMF 1752/2005.

Conversii valutare

Tranzactiile realizate in valuta sunt transformate in lei la o rata de schimb valabila la data tranzactiei. Castigurile sau pierderile rezultate din aceste conversii valutare sunt incluse in contul de profit si pierdere, ca parte a veniturilor sau cheltuielilor financiare.

Activele si pasivele monetare exprimate in valuta la data intocmirii bilantului sunt transformate in lei utilizand ratele de schimb valabile la sfarsitul perioadei.

Principalele rate de schimb folosite pentru conversia soldurilor exprimate in valuta la 31 decembrie 2006 au fost de:1 EUR = 3,3817 lei, 1 USD = 2,5676 lei, 1 GBP = 5,0390 lei.

d) Disponibilitati banesti

Disponibilitatile banesti sunt formate din numerar in casa si in conturile bancare precum si din avansuri de trezorerie si alte valori (tichete masa). inclusiv creditele bancare pe termen scurt gen overdraft.

e) Creante comerciale

Creantele comerciale sunt inregistrate la valoarea anticipata de realizare. Pentru creantele incerte se constituie provizion. Creantele nerecuperabile sunt trecute pe cheltuieli in perioada in care au fost identificate.

f) Stocuri

Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta. Costul stocurilor include toate costurile suportate pentru a aduce stocurile in conditia si in locul in care se gasesc in prezent. respectiv:

Materiile prime, consumabilele si marfurile: costul de achizitie, taxele vamale si alte taxe nerambursabile, cheltuielile de transport si manipulare precum si alte costuri legate de aprovizionare;

Ambalajele se depreciaza pe 2 ani calculati de la data achizitie conform estimarilor facute de societate

Produsele finite sunt evaluate la costul standard ajustat cu cheltuielile efective de productie aferente fiecarei perioade.

Acolo unde este cazul, se constituie provizion pentru stocuri invechite, cu miscare lenta sau degradate. Pentru ambalaje, deprecierea se calculeaza lunar tinandu-se cont de vechime medie a stocului de ambalaje din circuit.

Stocurile de marfuri sunt evaluate la iesire prin utilizarea metodei costului mediu ponderat, iar cele de produse finite prin cost standard asupra caruia se repartizeaza un procent din diferentele de cost la produse.

g) Obligatii comerciale

Obligatiile comerciale sunt inregistrate la valoarea de cost, care reprezinta valoarea justa a obligatiei ce va fi platita in viitor pentru bunurile si serviciile primite, indiferent daca au fost sau nu facturate catre Societate.

h) Furnizori si alte datorii

Conturile de furnizori si alte datorii sunt evidentiate la cost. Diferențele de curs valutar care apar cu ocazia decontării datoriilor în valută la cursuri diferite față de cele la care au fost înregistrate inițial pe parcursul perioadei sau față de cele la care au fost raportate în situațiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar. Atunci când datoria în valută este decontată în decursul aceluiași exercițiu financiar în care a survenit, întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acel exercițiu. Atunci când datoria în valută este decontată într-un exercițiu financiar ulterior, diferența de curs valutar recunoscută în fiecare exercițiu financiar, care intervine până în exercițiul decontării, se determină ținând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărui exercițiu financiar.

i) Recunoasterea veniturilor

Veniturile sunt inregistrate de catre Societate in momentul livrarii produselor (ce corespunde cu momentul emiterii facturilor), acesta fiind momentul in care riscurile semnificative si avantajele detinerii proprietatii asupra bunurilor sunt transferate clientului. Sumele reprezentand veniturile nu includ taxele de vanzare (TVA).

j) TVA

Rigips Romania SRL este inscrisa ca platitior TVA si depune decont lunar de TVA. Datoriile catre bugetul statului si bugetul asigurarilor sociale sunt achitate la termen, ramanand in sold numai datoriile fata de buget nescadente.

1.4. Descrierea sistemului informatic utilizat

Rigips Romania utilizeaza un program informatic specializat, SAP ERP. Acest program este implementat in Rigips de la inceputul anului 2005.

Soluția mySAP ERP este dezvoltată pe baza arhitecturii orientate către servicii (Enterprise Services Architecture), care reprezintă viitorul în tehnologia informației pentru companii. SAP ERP susține procesele cheie de afaceri și asigură infrastructura tehnologică necesară pentru dezvoltarea companiei. Cu ajutorul consultantilor SAP, Rigips Romania a realizat o platformă de soluții care pune în valoare resursele informaționale, îmbunătățește eficiența lanțului de aprovizionare și contribuie la construirea unor relații solide cu clienții.

Prin implementarea sistemului SAP, Rigips a reusit să reducă costul total al infrastructurii IT, să obțină un retur rapid pe investiție și să beneficieze de o infrastructură IT flexibilă, care sa permita inovarea. În plus, mySAP ERP asigură funcționalitățile pentru operațiuni internaționale, care a permis companiei să activeze și să fie competitiva la scară globală.

Rigips Romania solutia SAP pentru gestiunea activitatilor, pentru administrarea relatiilor cu clientii, si pentru sistemul de analize manageriale care sustin procesul decizional al societatii.

Despre SAP

Fondată în 1972, SAP este liderul recunoscut în soluții software colaborative pentru afaceri pentru toate industriile și toate piețele semnificative. Cu peste 12 milioane de utilizatori, 100.000 de instalări de software și 1,500 de parteneri, SAP este cea mai mare companie de software pentru afaceri și al treilea producător independent de software la nivel mondial. Istoria bogata de inovare și dezvoltare, a transformat SAP în liderul domeniului său de afaceri. Astăzi, SAP are peste 37,000 de angajați în mai mult de 50 de țări.

SAP România se află pe primul loc în clasamentul furnizorilor de aplicații de afaceri, cu o cotă de piață de 28,3% în anul 2005 în România.

1.5. Analiza principalilor indicatori economico-financiari

II. Prezentarea proictarii unui sistem informatic financiar-contabil prin metoda sistemica

2.1. Tema de proiect si reguli de gestiune

Se doreste realizarea unui program informatic care sa permita gestiunea materialelor la firma RIGIPS ROMANIA SRL. Firma dispune de mai multe depozite si mai multe ateliere situate in localitati diferite.

Pentru fiecare depozit de cunosc: NrDepozit, Localitate, Adresa, Telefon.

Pentru fiecare atelier se cunoasc: NrAtelier, Localitate, Adresa, Telefon si Obiectivul productiei.

In firma exista un nomenclator de materiale ce contine: CodMaterial, DenumireMaterial, Unitate de masura, Clasa de calitate.

Materialele sunt aprovizionate de la furnizori, pentru care se cunosc: Cod Fiscal, Denumire, Adresa, Telefon.

In momentul realizarii unei aprovizionari la un depozit se intocmeste un NIR pe care se consemneaza: Numar receptie, data receptiei, si materialele receptionate cu pretul si cantitatea pentru fiecare. NIRul mai contine valoarea totala a receptiei si semnatura gestionarului care a receptionat marfa.

La un depozit sunt angajati mai multi gestionari pentru care se cunosc CNP, nume, adresa, data nasterii, data angajarii si salariul de incadrare.

In momentul in care materialele sunt date spre consum de la un depozit la atelier se intocmesc bonuri de consum numerotate pe care figureaza materialele consumate si cantitatile consumate din fiecare.

REGULI DE GESTIUNE:

Un gestionar lucreaza pentru un singur depozit..

O nota de receptie NIR se intocmeste pentru materiale de la un singur furnizor.

Preturile de aprovizionare difera de la un furnizor la altul si se pot modifica in timp.

Pe un NIR pot exista oricate materiale.

Un NIR se intocmeste pentru un singur depozit.

Pe un bon de consum pot exista oricate materiale.

Un bon de consum se intocmeste la un singur depozit, catre un singur atelier.

2.2 Modelul conceptual de date (MCD)

1,n 1,n

n

1,1 1,n

1,n

1,1

1,n

1,1 1,1

1,1

1,n 1,n 1,n

1,n

2.3. Restrictii de integritate

Restrictii de excluziune:

iesire

intrare

Restrictii de incluziune:

intra

inregistrare

eliberare

prelucrare

Restrictii de domeniu:

Salariul gestionarului este cuprins intre 5.000.000 lei si 12.000.000 lei.

Data consum este egala cu data curenta.

Cantitate consumata > 0.

Pret de consum exprimat in moneda nationala si > 0.

Cantitate receptionata > 0.

Pret de receptie > 0.

CNP gestionar are maxim 13 cifre.

2.4. Dependente functionale

Nr atelier → Adresa A

Nr atelier → Localitate A

Nr atelier → Obiectiv productie

Cod material → Denumire material

Cod material → UM

Cod material → Clasa calitate

Cod fiscal → Nume FZ

Cod fiscal → Adresa FZ

Cod fiscal → Telefon FZ

Nr depozit → Adresa D

Nr depozit → Localitate D

Nr depozit → Telefon D

CNP Gest → Nume Gest

CNP Gest → Adresa G

CNP Gest → Data nastere

CNP Gest → Data angajare

CNP Gest → Salariu

CNP Gest → Telefon G

Nr nota receptie → Data receptie

Nr bon consum → Data consum

Cantitate consumata

→Data consum

Cantitate receptionata

Pret de receptie

→Denumire material

→UM

→Clasa calitate

→Adresa A

→Localitate A

→Obiectiv productie

→Adresa D

→Localitate D

→Telefon D

→Data receptie

→Nume FZ

→Adresa FZ

→Telefon FZ

→Nume Gest

→Adresa G

→Data nastere

→Data angajare

→Salariu

→Telefon G

Matricea dependentelor functionale

1.= MATERIALE

2.= FURNIZORI

3.= DEPOZITE

4.= ATELIERE

5.= GESTIONARI

6.= RECEPTIE

7.= CONSUM

8.= CONTINUT RECEPTIE

9.= CONTINUT CONSUM

2.5. Modelul logic de date (MLD)

MATERIALE

FURNIZORI

DEPOZITE

ATELIERE

GESTIONARI

RECEPTIE

CONTINUT RECEPTIE

CONSUM

CONTINUT CONSUM

2.6. Modelul conceptual de prelucrare (MCP)

Procesul de aprovizionare

Procesul de receptie

Procesul de consum:

E1 = firma necesita materiale

E2 = furnizor

E3 = comanda refuzata

E4 = comanda acceptata

E5 = factura emisa

E6 = NRCD intocmit

E7 = material stocat

E8 = material dat in consum

E9 = timp de lucru 16 zile

E10 = produse finite obtinute

Modelul organizational de prelucrare (MOP)

2.8. Modelul logic si operational al prelucrarilor (MLP, MopP)

Stabilirea ordinii procedurilor de actualizare:

se porneste de la MLD

MATERIALE

FURNIZORI

DEPOZITE

ATELIERE

GESTIONARI

RECEPTIE

CONTINUT RECEPTIE

CONSUM

CONTINUT CONSUM

1.= MATERIALE

2.= FURNIZORI

3.= DEPOZITE

4.= ATELIERE

5.= GESTIONARI

6.= RECEPTIE

7.= CONSUM

8.= CONTINUT RECEPTIE

9.= CONTINUT CONSUM

IMPLEMENTAREA APLICATIEI IN

MICROSOFT ACCESS

INTEROGARI:

Sa se afiseze lista furnizorilor care au sediul in Iasi sau Brasov si care nu au telefon. Se va ordona lista alphabetic dupa nume.

Sa se afiseze lista ordonata descrescator dupa salarii cu numele si salariul gestionarilor din depozitele 1,3,4,6. Intr-o coloana calculate numita impozit se va determina 16% din salariu.

Sa se afiseze lista cu numele gestionarilor si data de angajare pentru toti angajatii care lucreaza la depozitul dintr-un oras. Numele orasului va fi tastat ca parametru. Se va ordona lista descescator dupa vechime.

Sa se afiseze lista NIR (note receptie) nr. Nir, data nir, nume_fz, pt toate nirurile pentru care s-a aprovizionat materialul sarma_cupru intre 1.01.2006 si 30.04.2006. Sa se ordoneze ascendant dupa data receptie.

Criteria: between# 1/1/2006#and#30/04/2006#and[tastati data].

Apoi sa se parametrizeze interogarea pentru a afisa lista receptiilor pentru un anumit material tastat ca parametru si doar pentru nirurile dintre 1.01.2006 si o anumita data tastata ca parametru.

Afisati lista materialelor care au fost receptionate, dar care nu au fost date in consum

Sa se calculeze cate aprovizionari s-au realizat de la fiecare furnizor. Se va ordona lista descrescator dupa Total_receptie.

Sa se calculeze cati salariati are firma in fiecare localitate cu salariul peste 6,5 mil, stiind ca firma are depozite in mai multe localitati.

Sa se calculeze pentru fiecare material pretul minim de receptie, pretul maxim de receptie, pretul mediu de receptie si diferenta intre pretul maxim si minim. Se vor lua in calcul doar receptiile din lunile 1,2,3,4,6 din anul 2006.

Sa se realizeze o interogare de tip CrossTab pentru a calcula CANTITATEA TOTALA CONSUMATA din fiecare material, in fiecare oras ( din ATELIER), ordonand orasele pe coloane si denumirea materialelor pe linii, dupa 1.07.2005.

Sa se calculeze stocul pe fiecare material astfel:

Sa se calculeze printr-o interogare TOTAL APROVIZIONAT pe material

Sa se calculeze printr-o interogare TOTAL CONSUMAT.

Sa se realizeze o interogare avand ca sursa tabela Materiale si cele 2 tabele precedente pentru a calcula STOC ACTUAL , ca diferenta intre TotalA si TotalC.

FORMULARE:

Sa se afiseze un formular de tip columnar pe baza tabelei Furnizori, care va afisa toate informatiile: Cod Fiscal, Nume, Adresa, telefon.

Se va crea un set de butoane pentru deplasare, adaugare, strergere, inchidere formular.

In subsolul formularului, se va adauga un combobox, care va permite cautarea automata dupa “Nume furnizor”.

Sa se realizeze un formular GESTIONARI.frm, bazat pe tabelul Gestionari, in format tabular, care va calcula impozitul pe salariu si salariul net. In subsolul formularului se vor calcula TOTAL SALARII, TOTAL ANGAJATI .

Sa se relizeze un formular tabular RECEPTII.frm, care va afisa: Nr Nir, data Nir, Numar Depozit, si va calcula in final cate receptii s-au realizat.

Se doreste sa apara ca subformular in formularul FURNIZORI si va afisa doar receptiile de la un anumit furnizor.

Realizati un formular RECEPTII.frm cu subformular ContinutReceptii. In subsolul subformularului se va calcula TOTAL VALOARE RECEPTIE, iar in subsolul formularului se vor adauga butoane de deplasare si se va calcula TVAReceptie.

RAPOARTE:

Realizati un raport LISTA_ANGAJATI in care sa fie afisate Numele, data angajarii, si salariul pentru gestionari. Gestionari vor fi grupati pe localitatile in care lucreaza si vor fi numerotati de la 1 la n, pe fiecare localitate.

Pe ultima pagina se va aduga loc de semnatura pentru contabilul sef.

Se va calcula TotalGeneral Salarii pe raport si subtotaluri pe fiecare raport.

Prezentarea proictarii unui sistem informatic financiar-contabil folosind metoda obiectuala

3.1. Tema de proiect

Societatea comerciala Rigips Romania SRL are ca obiect de activitate servicii de constructii si isi propune informatizarea sistemului de gestiune a stocurilor de materii prime si materiale.

Aprovizioanarea cu materii prime si materiale se face de la furnizori (identificati prin cod unic de inregistratre(CUI), nume furnizor, adresa si cont de banca), pe baza de factura care cuprinde: numarul si data facturii, denumire furnizor, cont banca furnizor, denumirea clientului, cont banca client, codul si denumirea materialului, unitate de masura, cantitate si pret unitar, valoarea materialelor facturate fara TVA, TVA si valoarea totala.

Plata facturilor se face cu documentul de plata (op sau chitanta), specificat prin numarul si data documentului, denumirea clientului, suma platita, explicatiile platii.

Pentru rezolvarea informatizarii gestiunii stocurilor de materii prime si materiale este necesara introducerea nomenclatorului de materii prime si materiale ce cuprinde: codul si denumirea materialului, unitatea de masura, pretul mediu de aprovizionare, stocul curent.

Materiile prime si materialele sunt receptionate de comisia de receptie care intocmeste Nota de receptie si Constatare de Diferente (NRCD), in care sunt specificate: numarul si data NRCD, numarul si data facturii, codul si denumirea furnizorului, codul, denumirea si UM a materialelor, cantitate facturata, cantitate receptionata, pret unitar al materiilor prime si materialelor, diferente cantitative (in plus sau in minus), valoarea(in plus sau in minus) fata de factura.

Iesirile de materii prime si materiale din gestiune pentru santier se vor face pe baza Bonurilor de Consum ce cuprind: numarul si data bonului, codul gestiunii, locul de consum, codul si denumirea materialului, UM, pret unitar, cantitate solicitata, cantitate eliberata.

In gestiune pot aparea transferuri pe baza bonurilor de predare, transfer, restituire (BPTR) caracterizate prin: numar, fel document, data, unitate predatoare, unitate primitoare, tipul transferului, codul si denumirea materiilor prime si/sau materialelor, UM, cantitatea transferata.

3.2. Diagrama Cazurilor de Utilizare (DCU)

< <<uses>>

<<uses>>

Department commercial

<<i>>

<<extend>>

<<includes>>

<<extend>>

Comisia de receptie

Gestionar

<<I>> <<I>>

<<extend>>

<<I>>

Director comercial

Descriere:

Departamentul financiar urmareste contractele cu furnizorii, realizand comanda pentru aprovizionarea cu materia prime si materiale. Furnizorul va intocmi factura, pe baza comenzii facute.

Comisia de receptie va prelua materiile prime si materialele receptionete conform factura. Daca sunt diferente acestea sunt constatate si consemnate in NRCD. Se elebereaza materia prime si materiale impregna cu NRCD si se actualizeaza stocul.

Gestionarul preia materiile prime si materialele pe baza NRCD intocmita la factura. Se actualizeaza stocul. Din acest stoc, se dau materia prime si materiale in consum sau se transfera catre alte sectii, pe baza de BC si BPTR.

Directorul comercial verifica corectitudinea datelor si verifica stocurile.

3.3. Diagrama Claselor(DCL)

ContinutN este o clasa de asociere intre NRCD si clasa Materiale si materia prime. ContinutF este o clasa de asociere intre clasa Materiale si materia prime si clasa Factura. Deasemenea, continut BC este o clasa de asociere intre clasa Materiale si materia prime si clasa BC.

Diagrama de stari

DIAGRAMA DE STARE PENTRU CLASA GESTIUNE

In cazul clasei gestiune, daca stocul este mai mare decat cantitatea ceruta in BC sau BPTR atunci se pot elibera materii prime si materiale pentru consum, dupa care se actualizeaza stocul.

DIAGRAMA DE STARE PENTRU CLASA FACTURA

3.5. DIAGRAMA ACTIVITATILOR

In diagrama de mai sus rezulta doua situatii in care pot anula NRCD:

comisia de receptie constata ca materiile prime si materialele nu coincid cu cele din factura furnizorului, stare declarata in diagrama „identifica factura”;

comisia de receptie constata diferente cantitative si calitative prea mari si propune returnarea materiilor prime si materialelor (stornarea facturii primite de la furnizor).

3.6. DIAGRAMA DE COLABORARE(DCO)

Diagrama de Colaborare(DCO): specifica modul in care diferite obiecte interactionaeza si comunica intre ele, focalizarea realizindu-se in spatiu, prin care se specifica acele legaturi(links) dintre obiecte(aspectul spatial) , in raport de anumite functii/operatii specifice.

Diagrama de Colaborare are rolul de a specifica obiectele care participa la realizarea unui CU prin focalizarea interactiunilor comune si legaturilor dintre obiectele ce colaboreaza; in aceasta logica sunt reflectate legaturile privite ca instante ale asocierilor.

Utilizarea DCO are in vedere descrierea facila si focalizarea catre CU a tuturor interactiunilor comune si legaturilor dintre obiectele cooperante:

DCO este subordonata exclusiv implementarii CU fiind utilizata in cazul interactiunilor conplexe dintre obiectele aferente unui CU

DCO poate fi utilizata in cazul interactiunilor conplexe dintre obiecte care implementeaza un anume CU

DCO trebuie sa redea obiectele actuale si legaturile lor specifice unui anume CU

DCO va fi aleasa in antiteza cu DSV in situatia in care obiectele si legaturile specifice acestora se descriu integral si consistent prin DCO

3.7. Diagrama de Secvente (DSV)

Diagrama de Secvente(DSV): arata modul in care obiectele interactionaeza si comunica intre acestea, focalizarea realizindu-se in doua momente:

focalizarea in timp: DSV in timp arata transmiterea secventelor de mesaje in raport de succesiunea temporala in timp a acestora

focalizarea in actiune: DSV in actiune indica cum secventele de mesaje sunt transmise si receptionate intre diferite seturi de obiecte in logica de realizare a unor functii.

3.8. PACHETE

3.9. Diagrama componentelor si de amplasare

TCP/IF

TCP/IF

3.10. Modelul de persistenta