Sistem Soft Development Data Firma Producatoare Soft

Cuprins

1.System Soft Development Data

1.1.Marketing

1.2.Planificarea strategica

2.Analiza mediului de desfasurare

2.1.Analiza SWOT

3.Strategia de creare a pietei

3.1.Secventierea obiectivelor

3.2.studiul onditiilor pentru ca produsul/serviciul sa ramana un timp cat mai indelungat pe piata

3.3.Posibilitatea transformarii consumatorilor in clienti

4.Managementul proiectelor

4.1.Managementul proiectelor software

4.2.Activitati de management

4.3.Alegerea personalului

4.4.Managementul riscurilor

4.5.Concluzii in managementul proiectelor

5.Strategia de dominare a pietei

5.1.Oferirea unui nou produs,serviciu sau concept care sa satisfaca nevoi inexistente pana la un moment dat

5.2. Perfectionarea permanenta a sistemului de distributie, promovare si publicitate

5.3. Mentinerea identitatii si a imaginii firmei

5.3.1 Crearea identitatii

6.Programul de cercetare in marketing

6.1.Procurarea datelor

6.1.1.Informatii primare

6.1.2.Informatii secundare

6.1.3.Procurarea informatiilor prin anchete

6.1.4.Procurarea informatiilor prin panele

6.1.5.Observarea directa

6.2.Informatia contabila

Bibliografie

=== proiect final ===

Cuprins

1.System Soft Development Data

1.1.Marketing

1.2.Planificarea strategica

2.Analiza mediului de desfasurare

2.1.Analiza SWOT

3.Strategia de creare a pietei

3.1.Secventierea obiectivelor

3.2.studiul onditiilor pentru ca produsul/serviciul sa ramana un timp cat mai indelungat pe piata

3.3.Posibilitatea transformarii consumatorilor in clienti

4.Managementul proiectelor

4.1.Managementul proiectelor software

4.2.Activitati de management

4.3.Alegerea personalului

4.4.Managementul riscurilor

4.5.Concluzii in managementul proiectelor

5.Strategia de dominare a pietei

5.1.Oferirea unui nou produs,serviciu sau concept care sa satisfaca nevoi inexistente pana la un moment dat

5.2. Perfectionarea permanenta a sistemului de distributie, promovare si publicitate

5.3. Mentinerea identitatii si a imaginii firmei

5.3.1 Crearea identitatii

6.Programul de cercetare in marketing

6.1.Procurarea datelor

6.1.1.Informatii primare

6.1.2.Informatii secundare

6.1.3.Procurarea informatiilor prin anchete

6.1.4.Procurarea informatiilor prin panele

6.1.5.Observarea directa

6.2.Informatia contabila

1. Sistem Soft,Development Data

Sistem Soft,Development Data este o firma producatoare de soft, este infintata in octombrie 2004 de catre un grup de studenti din anul 3 grupa 2 facultatea de Stiinte Exacte specializarea Informatica. Aceasa firma, in urma participarii la licitatia anului in Arad, a castigat proiectul ATM, in urma caruia a reusit sa se stabilizeze pe piata de soft din tara. Ma

Motto:p

E” Satisfactia clientilor nostri este ceea ce ne indruma”

Piata de soft din Romania este la inceput de drum, nu este foarte bine stabilizata, si o investitie in domeniu poate parea la inceput riscanta, insa daca analizam oportunitatile si ceea ce se intampla in general pe o asemenea piata pe plan international nu ne va fi greu sa observam ca o firma producatoare de soft si produse IT chiar daca la inceput are anumite probleme cu o stabilizare pe piata aduce un profit considerabil investitorului.

In majoritatea cazurilor, o firma nu scoate un soft pe piata ci participa la o licitatie in urma careia poate incheia un contract pentru producerea de programe specializate, in acest caz nu putem vorbi despre o strategie de marketing, ci mai degraba de o estimare a costurilor de productie, imaginatie in ceea ce priveste viitorul soft.

System Soft Development Data in urma cererii unor asociatii de locatari de a implementa program de gestiune a asociatiior s-a hotarat sa scoata un aseamenea soft pe piata de larg consum. Costurile de productie reprezinta doar salariile angajatilor deoarece firma dispune de soft specializat, problema aparand in cazul distributiei soft-ului, a disponibilitatii asociatiilor de locatari in folosirea unui program specializat,Atunci cand o firma se stabilizeaza pe piata, are anumiti profesionisti, si idei in ceea ce priveste un soft de larg consum, aceasta poate sa iasa pe piata cu programul respectiv, insa trebuie sa tina cont de reactia pietei la existenta unui asemenea soft,si la utilizarea acestuia, de aceea este nevoie de un studiu de marketing.Ca soft de larg consum SSDD va produce un soft numit Wise ADP care este un program care va fi folosit la gestiunea unor asocialtii de locatari.a tina cont de unele aspecte cum ar fi

1.1Marketingul p

Marketingul este definit ca un proces social si managerial prin care grupurile si indivizii obtin ceea ce le trebuie si ceea ce doresc prin crearea,oferirea si schimbul de produse sau valori cu alte grupuri si indivizi.

Orice definitie a marketingului indiferent carei scoli ar apartine ar trebui sa cuprinda urmatoarele concepte de baza:

-dorintele umane reprezinta forma de manifestare a nevoilor umane pe masura modelarii acestora de catre cultura si personalitatea individului;

-cereri;dorintele devin cereri cand sunt dublate de capacitatea de plata,puterea de cumparare;

-produsul reprezinta orice lucru care poate fi oferit pe o piata pentru a satisface o nevoie sau dorinta.

-valoare

-satisfactie si calitate

-piete

Aparut catre sfarsitul perioadei revolutiei industriale,intr-o prima etapa de dezvoltare a marketingului preocuparile specialistilor s-au axat pe probleme de principiu.Ulterior,aceste preocupari au fost orientate spre dezvoltare si perfectionarea instrumentarului de lucru,iar astazi se pune problema adoptarii unui sistem de prioritati in conducerea proceselor de fabricatie si comercializare,in modul de gestionare a resurselor,incat activitatea firmei sa fie profitabila.

O etapizare sintetica a evolutiei marketingului apartine lui Robert L. King.

orientarea spre productie:1900-1930 marketingul apare in acesta perioada ca o descoperire noua si are loc conceptualizarea sa,definirea teoretica si totodata integrarea sa in practica firmelor ,ca functie distincta,delimitata de cele mai multe ori ca functie comerciala;In aceasta perioada consumatorii vor prefera produsele disponibile la preturi scazute;

orientarea spre vanzare:1930-1950 optica noua se dezvolta si se reevalueaza conform noii configuratii a economiei ,definita prin cresterea considerabila a profesionalizarii si specializarii economistilor si printr-o abundenta de bunuri si servicii;In aceasta perioada consumatorii nu vor cumpara suficiente produse ale unei organizatii daca aceasta nu depune un efort de vanzare si promovare pe scara larga;

orientarea spre marketing:1950-2000 etapa reconceptualizarii notiunii marcata de tranzitii succesive,realizand o trecere spre marketingul modern.In aceasta perioada atingerea obiectivelor organizatiilor depinde de identificarea nevoilor si dorintelor consumatorilor vizati si de satisfacerea acestora intr-o masura mai mare si intr-un mod mai eficient decat concurenta;

orientarea spre societate:marketingul modern se orienteaza spre client intr-o viziune sistemica a tuturor activitatilor si proceselor,luand in considerare atat cerintele efective cat si cele in perspectiva, adica satisfacerea de nevoi si bunastare.

1.2 Planificarea strategica

Planificarea strategică reprezintă procesul prin care se formulează obiective și strategii pe termen lung, pentru întreaga companie sau pentru unitatea strategică de activitate, prin punerea în legătură a resurselor cu oportunitățile existente. Scopul urmărit este acela de a ajuta întreprinderea să definească și să atingă obiective realiste, precum și să dobândească poziția competitivă dorită, într-un interval de timp bine definit. Planificarea strategică încearcă să reducă riscul de apariție a erorilor și să plaseze firma într-o poziție din care să poată anticipa schimbarea, să poată reacționa la aceasta și să poată genera schimbarea în avantajul său.

Scopul proiectului de marketing este de a sintetiza masurile intenționate în vederea pregătirii pieței pentru serviciile sau produsele companiei. Proiectul de marketing este uneori folosit ca un document separat.

Se spune că e inutil să oprești scurgerea timpului și că cel mai bine este să înveți să mergi în aceeași direcție cu el. Succesul deplin nu este asigurat atunci când privești dinspre tine spre ceea ce e în jurul tău, ci atunci când privești dinspre mediul în care exiști și acționezi către e-ul tău. Într-un mod asemănător funcționează și sistemul economic, cu toate componentele acestuia: pentru a-și asigura succesul firmele au nevoie de o viziune asupra activității lor orientată din exterior către interior. Dacă firma poate înțelege schimbările care intervin permanent în cadrul mediului în care operează, atunci va putea profita din plin de eventualele ocazii favorabile ale pieței, cu condiția să se axeze pe reacția la timp.

Abordarea mediului ambiant și a interdependențelor dintre acestea și organizație, în contextul tranziției spre economia de piață, constituie o problemă de maximă importanță, la a cărei rezolvare marketingul strategic este chemat să aibă un rol decisiv. Aceasta cu atât mai mult cu cât cunoașterea în detaliu a multitudinii de variabile exogene și endogene ce influențează organizația este de natură să-i asigure o funcționalitate eficientă, într-un mediu concurențial din ce în ce mai acerb. Relativitatea importanței impactului se datorează modului în care organizația a anticipat și s-a pregătit pentru recepționarea mesajului respectiv.

Lucrarea prezentă este structurată în cinci părți distincte, a căror capitole reprezintă de fapt etapele procesului de planificare strategică atât la nivelul superior, al corporației, cât și la cel al unității strategice.

2.Analiza mediului de desfasurara

2.1Analiza swot:

O analiză S.W.O.T. trebuie:

să fie focalizată pe fiecare segment specific de importanță majoră pentru viitorul organizației;

să fie o sinteză emanată din auditul marketingului;

să fie concentrată numai pe factori cheie, adică să prezinte punctele tari și slabe care diferențiază firma de competitorii săi, cu focalizare pe avantajele competitive și să listeze numai oportunitățile și amenințările cheie;

să identifice și să coreleze numai problemele reale; nu trebuie să fie o listă de puncte necorelate (disociate);

cititorul rezumatului analizei S.W.O.T. trebuie să fie capabil să surprindă esența afacerii.” (Gheorghe Neamțiu, Marketing la începutul mileniului trei)

Analiza punctelor tari și slabe, a ocaziilor și riscurilor consta in a afla daca societatea in cauza trebuie sa se limiteze la acele ocazii, pentru a caror valorificare beneficiaza de fortele necesare, sau daca trebuie sa se concentreze asupa unor ocazii mai bune, pentru a caror valorificare va trebui sa-si dezvolte anumite puncte tari.

Puncte tari:

Motivarea foarte buna a angajatilor datorita varstei si dorintei de afirmare

Costuri de productie foarte scazute

Munca in echipa

Folosirea unor programme foarte avansate si a unor sisteme de gestiune a bazelor de date relationale la un nivel foarte avnsat….

Puncte slabe:

Lipsa de angajati cu experienta in situatii critice

Slabe cunostinte in domeniul economic ale angajatilor, acestea ducand la dificultatea evaluarii exacta a costurilor de productie

In cazul dezvoltarii unor produse de larg consum marca este necunoscuta

Oportunitati:

Dezvoltarea si preagatirea personalului prin cursuri specializate

Captarea de credite in conditii foarte avantajoase

Amenintari:

In cazul unor licitatii oferirea de proiecte altor firme pe criterii mai putin obiective

In cazul dezvoltarii unor produse de larg consum marca este necunoscuta

3.Strategia de creare a pieții

3.1.Secventierea obiectivelor

Obiectivele strategice reprezinta atat situatia sau stari de fapt de atins cat si mijloacele utilizate respectiv modalitati de control si evaluare.

”Toate obiectivele trebuie ordonate într-o succesiune dată de priorități, în funcție de impactul lor asupra organizației și, de asemenea, trebuie să existe concordanță între alocarea resurselor necesare și urgențele atingerii respectivelor obiective.

Planificarea de marketing nu va fi eficientă fără un sprijin activ și participarea leader-ului.

Dar, chiar cu acest sprijin, tipul planificării de marketing trebuie să fie adecvat fazei corespunzătoare liniei de viață (evoluției din momenul respectiv) al organizației.” (Gheorghe Neamțiu, Marketing la începutul mileniului trei )

3.2 Studiul conditiilor pentru ca produsul/serviciul sa ramana un timp cat mai indelungat pe piata

Pentru ca produsul să poată rămâne un timp cât mai mare pe piață,softul în cazul nostru trebuie să satisfacă nevoi care sunt în continuă creștere și modificare , iar pretențiile clienților sunt din ce în ce mai mari. Se modifică odată cu creșterea competiției deoarece firmele fiind într-o continuă competiție încearcă să satisfacă cât mai multe nevoi pentru a atrage clientela de partea lor. În acest caz firma noastra și-a propus să ofere servicii de mai mare calitate și în privința menținerii pe piața a serviciilor și-a propus să elaboreze o strategie de oferire gratuită a unui serviciu de mentenanta si consultanta.

Aceste facilități convenabile nu numai că vor atrage mai mulți clienți dar îi va păstra și pe cei vechi.

Dupa prestarea unui nou serviciu,lansarea unui nou produs conducerea doreste, evident, ca acesta sa se bucure de o viata lunga. Desi nu se asteapta ca produsul/serviciul sa fie vandabil la infinit, conducerea firmei doreste sa obtina un profit rezonabil care sa rasplateasca toate eforturile si riscurile implicate. Ea este constienta ca fiecare produs/serviciu va avea un ciclu de viata, desi forma si lungimea lui exacta nu sunt cunoscute dinainte.

Conceptul de ciclu de viata al produsului/serviciu se poate referi la o clasa de produse/clase de servicii, un tip de produs/tip de servicii sau o marca de produs/marca de servicii(Tarom). Conceptul se aplica diferit in fiecare caz. Vanzarile multor clase de produse raman in faza de maturitate o perioada indelungata. Tipurile de produse/servicii in schimb tind sa aiba un ciclu de viata standard.

3.3. Posibilitatea transmorării consumatorilor în

clienți

Determinarea consumului populației, a volumului, dinamicii și structurii acestuia este foarte importantă pentru stabilirea tendințelor în acest domeniu, a preciziunilor pentru o anumită perioadă. Astfel, cunoscând intensitatea consumului și comparându-le cu anuminte norme fiziologice optine (în cazul produselor alimentare), cu necesitățile formării unor garderobe raționale (în cazul articolelor de îmbrăcăminte).putem determina elementele evoluției viitoare a acestuia. In cazul bunurilor de folosință îndelungată se determină gradul de înzestrare a gospodăriilor cu astfel de bunuri, intențiile de reînoire a acetora (de exemplu, la mobilă) sau cele de sporire a gradului de înzestrare în funcție de anumite necesități (de exemplu, la aparatele de radio).

Pentru aprecierea evoluției intensității consumului la mijloacele de producție, hotărâtoare este cunoașterea prognozelor de dezvoltare a unităților, subramurilor sau ramurilor beneficiare.

Evoluția structurii consumului prezintă interes deosebit pentru piața mondială, unde deosebirile de structură sunt mai pronunțate de la o țară la alta, de la o zonă geografică la alra. In elaborarea strategiilor de marketing, un rol foarte important îl are cercetarea nu numai a tendințelor în desfacerea produselor pe această piață, ci și cunoașterea prognozelor și programelor de dezvoltare elaborare de organele de stat specializate din diferite țări.

Pentru stabilirea dinamicii intensității consumului, deși o parte a acestuia se realizează sub forma autoconsumului sau pe seama unor economii, iar atunci când este vorba de credit de consum pe seama unor venituri viitoare.

In ceea ce priveste produsele software apare o problema legata de faptul ca ele reprezinta lucruri abstracte, nepalpabile iar acese lucruri fac promovarea si vanzarea lor foarte dificila. In ceea ce priveste compararea produselor, intampinam si aici greutati deoarece reclama este cea ce face de multe ori diferenta, dar marile firme au si variante demo ale programelor care ajuta clientii sa se hotarasca in ceea ce priveste alegerea lor.

O problema majora a pietei de soft din Romania si din tarile slab dezvoltate si in curs de dezvoltare este piratarea, adica folosirea softului fara licenta, acest lucru producand pagube majore firmelor producatoare.

Pentru cunoașterea comportamentului consumatorilor un interes major prezintă cercetarea obiceiurilor de cumpărare ale acestora. Aceste cercetări vizează cunoașterea obiceiurilor de stocare ale cumpărătorilor privind anumite categorii de bunuri, precum și a perioadelor de stocare (la unele măsuri 2-3 zile, una sau chiar două săptămâni; la altele mai puțin de o zi), putându-se determina astfel periodicitatea și frecvența cumpărătorilor. Se cercetează, de asemenea, inițiatorii și executanții cumpărătorilor (în majoritatea cazurilor, aceste persoane nu coincid, mai ies la bunurile destinate consumului familiei sau copiilor), timpul afectat cumpărătorilor și perioada efectuării lor(sfârșitul sau începutul săptămânii, dimineața sau după amiază etc.). S-ar părea că sporirea numărului posesorilor de autoturisme, dexvoltarea rețelei de transporturi în comun ar reduce importanța factorului „distanță" în efectuarea cumpărăturilor. Acest lucru este însă valabil, în general, numai pentru anumite categorii de mărfuri (articole de folosință îndelungată, de îmbrăcăminte etc.), pentru comercializarea cărora s-au format deja anumite centre ciomerciale puternice. In cazul altor mărfuri însă (cele de folosință curentă, zilnică) decisivă este apropierea centrelor de desfacere de zonele de locuit. Având în vedere că factorul amintit are o influență contradictorie pentru fundamentarea amplasării raționale a rețelei de desfacere, la anumite produse cercetările si studiile de gravitație comercială și de urbanism comercial prezintă o importanță crescândă. Această categorie de cercetări servesc la optimizarea stocurilor, la stabilirea orarului optim al magazinelor, la definitivarea campaniilor de promovare, a metodelor de desfacere etc.

Cercetările asupra deciziilor de cumpărare pe categorii de cumpărători și pe categorii de mărfuri au ca obiect determinarea ponderii și frecvenții deciziilor de rutină, a deciziilor îndelung pregătite și gândite sau a deciziilor de moment.

Cunoașterea obiceiurilor de cumpărare prezintă o anumită impotanță și în cazul mijloacelor de producție. Atât pentru piața internă, dar mai ales pentru cea internațională, este impotant cunoașterea politicii se stocare a partenerilor, în conformitate cu legislația în vigoare; la ce utilaje se constituie rezerve; ce întreprinderi, în ce măsură și în cazul căror utilaje folosesc leasingul; ce criterii și metode se folosesc pentru fumdamentare a deciziei de înlocuire a mașinilor și utilajelor; ce organe și pe ce bază efectuează achizițiile de mijloace de producție. Pe categorii de mijloace de producție, se pot determina o serie de caracteristici tehnico-economice, pe care, înmod obișnuit, le are în vedere cu prioritate – orice achizitor, însă, în condițiile actuale, câbd la satisfacerea unei cereri de mijloace de producție concurează zeci de producători din mai mult țări, alături de aceste caracteristici, asigurate de majoritatea ofertanților la niveluri sensibil egale, în decizia achizitorului apar și elemente subiactive, care țin de obiceiuri ăi preferințe.

Schimbările din ce în ce mai accentuate din cadrul consumului au determinat intensificarea cercetărilor asupra obiceiurilor de consum.

Aceste obiceiuri se află în dependeța cu evoluția structurii demografice, a structurii populației pe medii, gradul și structura ocupației forței de muncă, sursele de venit, nivelul de culturalizare, structura familiei, gradul de atragere a forței de muncă feminine în câmpul muncii, intensitatea progresului tehnic în cadrul ramurilor producătoare de bunuri de consum etc. Schimbările intervenite în obiceiurile de consum se studiază pe categorii e bunuri (mărfuri alimentare, mărfuri nealimentare, bunuri de folosință îndelungată, cosmetice etc.), pe categorii sociale ș.a.

In țara noastră se acordă o atnție deosebită studierii obiceiurilor de consum ale populației și evoluției lor; pe această bază elaborându-se o serie de măsuri – unele chiar la nivel central – privind formarea unor noi obiceiuri de consum, conforme cu normele eticii și echității socialiste, cu interesele generale, de grup și individuale ce se manifestă în societatea noastră, eliminând orice tendință de consumatorism. Astfel, de exemplu, în vederea atragerii într-o mai mare măsură a femeilor în activitățile sociale utile (în primul rând în sfera productivă), pentru ușurarea muncii casnice, pentru respectarea unor norme științifice de alimentație, pe lângă întreprinderile și instituțiile noastre au luat ființă cantine – restaurant, care funcționează pe baza unui cadru juridic adecvat; se asigură alimentația rațională a copiilor în cadrul instituțiilor de învățământ preșcolare și școlare; au luar ființă case de comerț în cadrul unutăților în care lucrează un mare număr de femei.

Familie fiind celula de bază a societății, cercetările demarketing se orientează, cu prioritate, asuora consumului familiilor și gospodăriilor. Efectuarea unor cercetări statistice, de tipul microrecensământului, de exemplu, oferă posibilitatea obținerii unor informații privind: mărimea si structura gospodăriilor, pe categorii de populație; volumul și structura

cheltuielilor familiei, pe categorii sociale și tipuri de gospodării. Mare importanță prezintă, de asemenea, intesificarea cercetării bugetelor de familie. Aici se pot întocmi: a) bugete de familie în unități naturale și b) bugete în expresie valorică, care sintetizează întreaga mișcae a bunurilor si numerarului în cadrul familiei. Cu ajutorul bugetelor de familie în unități naturale putem obține informații privind: consumul în unități naturale, precum și calorii și factori nutritivi; mișcarea bunurilor în familie, regularități și particularități existente în cererea de consum a populației; iar cu ajutorul bugetului în expresie bănească obținem informațiipentru analiza: nivelului, structurii și dinamicii veniturilor, cheltuielilor și consumului principalelor categorii și grupe de familii; coeficienților de elasticitate ai cererii de consum în funcție de venit, prețuri, mărimea familiei, precum si pentru elaborarea unor modele macro și microeconomice, pe termen scurt și termen lung, în ceea ce privește veniturile, cheltuielile și consumul populației.

Crearea unui soft ca Wise ADP are in vedere o piata care nu a fost exploatata in Romania pana in prezent de aceea nu se stie reactia posibililor clienti la noul produs.

4.Managementul proiectelor

Obiective

De a explica activitățile principale efectuare de managerii de project

De a prezenta managementul proiectelor software project cu caracteristicile lui

De a discuta planificarea proiectului și procesul de planificare

De a arăta utilitatea reprezentărilor grafice de monitorizare pentru managementul proiectelor

De a discuta noțiunea de risc și procesul de management a riscurilor

4.1Managementul proiectelor software

Se ocupă cu activitățile necesare pentru a livra produsul la timp și în concordanță cu cerințele producătorilor și ale clienților.

Managementul proiectelor este necesar deoarece dezvoltarea software este întotdeauna supusă constrângerilor de buget și de timp de către organizațiile ce dezvoltă software.

Trăsături specifice ale managementului software

Produsul rezultat nu este fizic.

Produsul este deosebit de flexibil.

Ingineria software nu este recunoscută ca o disciplină de inginerie cu același statut ca ingineria mecanică, electrică, etc.

Procesul de dezvoltare software nu este standardizat.

Multe proiecte software sunt proiecte ‘unice'.

4.2Activități de management

Scrierea propunerilor de proiect.

Planificarea și urmărirea dezvoltării proiectului.

Calcularea costurilor de proiect.

Monitorizarea și evaluarea proiectului.

Selectarea și evaluarea personalului.

Scrierea de rapoarte și prezentări.

Elemente comune de management

Aceste activități nu sunt străine managementului software.

Multe tehnici de management de proiect pot fi aplicate și managementului proiectelor software.

Sistemele inginerești complexe din punct de vedere tehnic au tendința să sufere de aceleași probleme ca și sistemele software.

4.3Alegerea personalului (staffing)

Nu întotdeauna e posibil să numești personalul ideal să lucreze la un proiect

Bugetul de proiect s-ar putea să nu permită angajarea de personal cu salar mare;

Este posibil să nu fie disponibil personal cu experiența necesară;

Poate organizația dorește să dezvolte cunoștințele angajaților folosind un proiect software.

Managerii trebuie să lucreze de multe ori în criză de personal specializat.

Planificarea proiectului

Este probabil activitatea de management a proiectului care consumă cel mai mult timp.

Este o activitate continuă de la conceptul inițial până la livrarea sistemului. Planurile trebui revizuite pe măsură ce avem noi informații.

Pot fi dezvoltate diferite tipuri de plan care pot să ajute la realizarea principalului plan de proiect software care are de a face cu termene și bugete.

Tipuri de plan de proiect

Procesul de planificare a proiectului

Stabilirea constrângerilor de proiect

Estimarea inițială a parametrilor de proiect

Definirea termenelor de proiect (milestones) și a produselor de proiect

Câtă vreme proiectul nu a fost terminat sau anulat

Scrie un plan de project

Inițiază activitățile conform planului

Așteaptă ( puțin )

Urmărește progresul proiectului

Revizuiește estimările și parametrii de proiect

Actualizează planul de proiect

Re-negociază constrângerile de proiect și produsele

Dacă apare o problemă atunci

Inițiază o revizuire tehnică

Planul de proiect

Planul de proiect stabilește:

Resursele disponibile pentru proiect;

Planificarea în timp a activităților.

Structura planului de proiect

Introducere.

Organizarea proiectului.

Analiza riscurilor.

Cerințele de resurse hardware și software.

Planificarea proiectului.

Mecanisme de monitorizare și raportare.

Organizarea activităților

Activitățile unui proiect trebuie organizate pentru ca managerii să poată evalua procesul de dezvoltare.

Termenele (milestones) sunt sfârșitul unei activități de proces.

Produsele (deliverables) sunt rezultatele proiectului ce vor ajunge la client.

Procesul de tip waterfall permite o definire rapidă a termenelor.

Termene în procesul de specificare a cerințelor

Planificarea proiectului

Împărțirea proiectului în activități și estimarea timpului și resurselor necesare pentru a completa fiecare activitate.

Organizarea activităților pentru a folosi optimal forța de muncă.

Minimizarea dependețelor între activități pentru a evita întârzieri cauzate de o activitate ce așteaptă completarea alteia.

Planificarea depinde mult de intuiția și experiența managerilor de proiect.

Procesul de planificare a proiectului

Probleme de planificare

Este foarte greu să estimezi dificultatea problemelor și costurile necesare.

Productivitatea nu este proporțională numărului de oameni ce lucrează la o activitate.

Adăugarea de noi oameni într-un proiect întârziat îl întârzie și mai mult datorită problemelor de comunicare.

Neprevăzutul întotdeauna își face apariția. Deci trebuie planificat.

Grafice și rețele de activități

Sunt notații grafice folosite pentru a ilustra planificarea proiectului.

Ne arată proiectul împărțit în activități. Activitățile nu trebuie să fie prea mici, trebuie să dureze 1-2 săptămâni.

Graficele de activități arată dependențele și traseul critic (critical path).

Graficele de tip diagrame Gaant ne arată planificarea dispusă într-un calendar.

Durate și dependențe ale activităților

Rețea de activități

Cronologia activităților (diagrame Gaant)

Alocarea personalului

4.4Managementul riscurilor

Managementul riscurilor se ocupă cu identificarea riscurilor și realizarea unor planuri pentru minimizarea efectelor riscurilor asupra unui proiect.

Un risc este o probabilitate de apariție a unor circumstanțe adverse

Riscurile de proiect afectează planificarea și resursele;

Riscurile de produs afectează calitatea sau performanța produsului software dezvoltat;

Riscurile de afaceri afectează organizarea dezvoltării sau distribuirea software-ului.

Riscuri software

Procesul de management al riscurilor

Identificarea riscurilor

Identificarea riscurilor de proiect, de produs și de afaceri;

Analiza riscurilor

Evaluarea posibilității de apariție și a consecințelor acestor riscuri;

Planificarea riscurilor

Realizarea de planuri pentru a evita sau a minimiza efectele riscurilor;

Monitorizarea riscurilor

Monitorizarea riscurilor în timpul proiectului;

Procesul de management al riscurilor

Identificarea riscurilor

Riscuri de tehnologie.

Riscuri de personal.

Riscuri de organizare.

Riscuri de cerințe.

Riscuri de estimare.

Tipuri de riscuri

Analiza riscurilor

Evaluarea probabilității și seriozității fiecărui risc.

Probabilitatea de apariție poate fi foarte mică, mică, moderată, mare sau foarte mare.

Efectele riscurilor pot fi catastrofice, serioase, tolerabile sau nesemnificative.

Riscuri

Planificarea riscurilor

Dezvoltarea unei strategii pentru managementul fiecărui risc.

Strategii de evitare

Probabilitatea de apariție a riscului este redusă;

Strategii de minimizare

Impactul riscului asupra proiectului sau produsului este redus;

Planuri de “rezervă”

Dacă apare un anumit risc, intră în vigoare planuri de rezervă pentru acel risc;

Strategii de management al riscurilor

Monitorizarea riscurilor

Evaluarea repetată a fiecărui risc identificat pentru a decide dacă devine mai mult sau mai puțin probabilă apariția lui.

Evaluarea modificărilor efectelor riscurilor.

Fiecare risc trebuie discutat la ședințele de management.

Indicatori de risc

4.5Concluzii in managementul proiectelor

Un management bun de proiect este esențial pentru succesul proiectului.

Natura abstractă a software-ului provoacă probleme de management.

Managerii au diverse roluri dar cele mai importante activități sunt planificarea, estimarea și monitorizarea.

Planificarea și estimarea sunt procese iterative ce au loc pe întreaga durată a proiectului.

Un termen de proiect (milestone) este o stare predictibilă în care un raport formal al progresului este prezentat managementului.

Planificarea proiectului implică pregătirea diferitelor reprezentări grafice care prezintă activitățile proiectului, durata lor și oamenii alocați la acele activități.

Managementul riscurilor se ocupă cu indetificarea riscurilor ce pot afecta proiectul și planificarea într-un mod care să asigure că aceste riscuri nu devin amenințări majore.

5.Strategia de dominare a pietei

Strategia se referă la toate acțiunile care permit atingerea obiectivelor. Strategia este născută din previziune și contrară conceptului de conducere din intuiție.

Strategia este rezultantă a procesului decizional, care în cadrul spațiului economic, se conturează într-un sistem complex cu intrările din mediu multiple, care prin prelucrare dau rezultate multiple prin combinarea cărora rezultatele sunt diferite și mai puțin previzibile.

Strategiile cuprind toate funcțiile întreprinderii, comercial, de producție de cercetare, de personal și financiare. Ele trebuie sa fie realiste și dinamice, adaptabile în anumite limite impuse de mediul exterior. O strategie realistă se poate stabili numai după o diagnosticare corectă a întreprinderii pe piață, în mediul în care activează de părțile pozitive si negative rezultate din analiza factorilor externi.

Strategia de piață este o strategie de marketing și evidențiază schimburile ce le poate aduce întreprinderea în privința poziției pe piață.

5.1 Oferirea unui nou produs,serviciu sau concept care sa satisfaca nevoi inexistente pana la un moment dat

Lansarea pe piață a unui produs care să câștige admirația consumatorilor prin calitatea sa, dar și printr-un preț mai mic decât cel al concurenței, reflectă ideea fundamentală a politicii firmei noastre.

Concurența este acerbă, iar marca și renumele joacă un rol important, de aceea obiectivul firmei este lansarea unui produs competitiv prin calitate și preț, care poate concura cu serviciile si produsele soft oferite de concurenta.

Un produs nou este pur și simplu un produs care este perceput nou de către consumator.

Se pot identifica 4 categorii de produse noi:

inovații majore care aduc beneficii radical noi pentru consumator. Acest tip de inovații este însă rar și necesită de cele mai multe ori invenții majore în timpul procesului de dezvoltare a produsului, fără eliminarea riscului unui eșec commercial, Wise nu reprezinta neaparat o inovatie dar reprezinta cu siguranta o noutate pe piata autohtona

produse îmbunătățite, in acest sens SSDD are o politica foarte bine structurata care presupune up-grate-uri si versiuni ulterioare pentru toate produsele deci si pentru produlul adus in discutie(Wise ADP)

produse adiționale, pot oferi trăsături noi produseor de pe piață, in acest sens SSDD va structura softurile in pachete care vor fii usor de utilizat si se vor baza pe integritatea referentiala a sistemelor de gestiune a bazelor de date

produse repoziționate.

Produsele noi cu cel mai mare succes sunt cele care oferă beneficii noi și superioare sau care oferă soluții îmbunătățite la problemele consumatorilor.

5.2.Perfectionarea permanenta a sistemului de distributie, promovare si publicitate

a) DISTRIBUȚIE

Politica de distributie cuprinde totalitatea deciziilor care se refera la o asigurare a treptelor de desfacere subordonate cu performantele întreprinderii.

Conceptul de distributie poate fi definit drept totalitatea activitatilor economice si organizatorice pentru dirijarea si transmiterea fluxului de marfuri si servicii de la producator la consumator

Canalele de distribuție sunt la fel de esențiale și pentru informații care merg de la producător la consumator.

b) PROMOVAREA

Promovarea produselor face parte din cele patru componente ale mixului de marketing. Acest lucru se datorează importanței pe care o are promovarea în vânzarea produsului .Promovarea vânzărilor este grupul de tehnici pe care marketerii îl folosesc pentru a stimula cumpărarea.

Tehnicile de promovare sunt foarte diverse, insă marketerii le împart in patru categorii: reclama, promovarea vânzărilor, relațiile publice și distribuția.

Acțiunile de promovare a vânzărilor pot viza: creșterea cantitativă a vânzărilor pe anumite piețe, reducerea timpului de adoptare a deciziei de cumpărare, creșterea vânzărilor din anumite produse sau sortimente , creșterea prestigiului firmei pe anumite piețe.

Principalele tehnici utilizate in promovare sunt:

reducerile de prețuri

demonstrațiile

jocurile si concursurile

acordarea de premii

publicitatea la locul vânzării

merchandising-ul

I. PROMOVAREA PRIN RECLAMĂ.

Publicitatea și acțiunile de promovare reprezintă cea mai importanta modalitate de a atrage noi clienți. Ținta acestui program publicitar nu se va suprapune doar cu segmentul consumatorului, ci se va extinde până la nivelul cumpărătorului

Promovarea firmei este foarte necesară de aceea firma a optat pentru promovarea pe internet care este accesibil în toate orasele, si se face cu usurință fără costuri fosrte ridicate și are eficiență maximă.Firma are un site propriu dar este inclusă și pe alte site-uri și este cunoscută tuturor motoarelor de căutare,dar exista si publicitatea pe mai multe căi.

Pentru promovarea avantajelor oferite de firma sunt alocate anual anumite sume activității de marketing, care se reflectă în următoarele cheltuieli:

– reclamă în ziarele locale

-anunțuri publicate în Pagini Naționale sau Pagini Auri -pagina Web pe Internet www.ssdd.3x.ro

-reclama la posturile locale de televiziune si de radio

-afișe,broșuri,pliante

5.3 Mentinerea identitatii si a imaginii firmei

Imaginea firmei, prin prisma clienților, deține un rol decisiv în eficiența activității viitoare a corporației. În general, consumatorii și firmele ce fac parte din piața țintă a firmei trebuie sa se adapteze la tipul de comerț promovat, iar imaginea firmei sa fie percepută într-un mod pozitiv .

. Un aspect important este legat de promovarea propriei game de servicii.

Selectarea piețelor reprezintă următorul pas pe care trebuie să-l facă firma, ele fiind axate pe analiza corelării multiple care se pot face între extinderea pieței și tipul serviciului.

Design-ul locatiei se referă la stilul acestuia pus în valoare de către caracteristicile fizice ale clădirii în care funcționează. Atributele apartamentului care contribuie conjugat la crearea stilului său particular sunt: pentru design-ul exterior,firma, accesul în apartament; iar pentru design-ul interior – pereții interiori, pardoseala, plafonul, iluminarea.

Firma sau emblema, este mijlocul de comunicare eficientă a firmei cu mediul său extern. Ea ajută oamenii să găsească locatia, să cunoască profilul acesteia. Stabilind numele și tipul afacerii comerciale, firma trebuie să corespundă cu imaginea pe care comerciantul respectiv dorește să o comunice clienților săi.

Accesul trebuie sa fie facil,sa nu ii puna in incurcatura pe clienti,sa nu fie asemenea unui labirint.

5.3.1 Crearea identitatii

Managementul identității este un domeniu mult mai vast decât managementul mărcii. Managementul mărcii sau produsul se concentrează asupra vanzării unei mărci ca produs de sine stătător.Directorii de produs si de marketing cheltuiesc foarte multă energie în decizii tactice privind stabilirea prețului pentru produse, promovarea produselor si publicității care se face.Ei cheltuiesc mai puțină energie pentru aspectele strategice pe termen lung care determină supraviețuirea unei mărci, adică identitatea si imaginea mărcii și nu acorda practic nici un moment creării de identități multi marcă sau de imaginea corporației.

Identitățile crează imaginea companiei și a mărcii există multe activități de marketing care contribuie la imagine.Aceasta include sponsorizările relațiile publice .Toate aceste activități influențează imaginea publică și reputația unei mărci a unei firme. Manegementul unei identități necesită definirea atentă a unei viziuni strategice pentru a crea stimuli senzoriali și elemente comunicaționale care evocă această viziune.

In cazul SSDD, firma are nevoie de o identitate in primul rand pentru a avea credibilitate in fata clientilor, dar si a posibililor clienti, atat in cazul unor producerii unor softuri in urma unor licitatii cat si in cazul scoaterii pe piata a unui soft pentru consumul comun.

6.Programul de cercetare in marketing

Cercetarea de marketing reprezinta proiectarea,culegerea,analiza, si raportarea sistemica a datelor si concluziilor referitoare la o situatie cu care firma se confrunta pe piata. Cercetarea poate consta intr-un studiu de piata,un test al preferintelor pentru un produs,o prognoza a vanzarilor la nivelul unei regiuni sau un studiu asupra eficientei publicitatii.

Cercetarile de marketing au o sfera mai cuprinzatoare,totusi,decat studierea ,desi aceasta reprezinta componenta lor cea mai importanta. Campul investigatiilor de marketing se prelungeste,pe de o parte,in “amonte”de piata,iar pe de alta parte,in “aval”de piata.Din acest fapt rezulta complexitatea si,implicit,importanta unei cercetari de marketing la nivelul oricarei firme.

6.1 Procurarea datelor

Informatiile de marketing pot fi dobandite,in general,cu ajutorul a patru grupe de metode de recoltare a acestora:

a)investigarea surselor secundare de date

b)cercetarea directa

c)experimentul de marketing

d)simularea fenomenelor de marketing

6.1.1 Informatii primare

1)Metode ce antreneaza pe purtatorii de informatii

a)discutii libere

b)anchete

c)comunicare non-verbala

d)experimente de marketing

2)Metode ce antreneaza pe purtatorii de informatii

a)observare:cu ochiul liber,prin oglinzi cu vedere unilaterala,prin fotografiere sau filmare,prin scanare,masurarea urmei fizice,inventariere.

Cercetarea primară (directă) privește culegerea informațiilor direct de la purtătoriii cererii de consum. Pot fi întrebați clienții, furnizorii, distribuitorii, consumatorii, ce anume gândesc în legătură cu firma cu producția.

În acest scop se poate apela la firme specializate în cercetări de marketing mai ales pentru studii mai sofisticate (chestionare prin poștă, prin telefon sau anchete stradale, experimente, teste și studii comportamentale) dar se pot folosi și studenții în marketing, comerț.

6.1.2. Informatii secundare

Cercetarea secundară sau indirectă presupune apelul la extrase din presă, manuale, anuare statistice, rapoarte anuale de întreprinderi, studii publicitare, reviste de specialitate, cataloage, broșuri, pagini galbene, pliante, cărți de vizită, oferte, prospecte.

Sursele secundare pot oferi informații pe care o firmă nu le-ar putea obține pe cont propriu, fie nu sunt direct disponibile fie necesită mai multe cheltuieli pentru obținerea lor, de exemplu ar fi prea costisitoare realizarea cercetării permanente asupra magazinului cu amănuntul pentru a afla care sunt cotele de piață, prețurile și spațiile de expunere al emărcilor concurente.

Informațiile trebuie să fie relevante, corecte, la zi, imparțiale

6.1.3. Procurarea informatiilor prin anchete

Pentru cercetătorul de marketing chestionarul de anchetă joacă un rol pe care îl are plasa pentru pescar. Chestionarul este o metodă de investigare reactivă de tip stimul-răspuns.

Chestionarul reprezintă o serie sau o baterie de intrebari adresate oral sau scris in cadrul unei anchete. Poate fi administrat de un anchetator sau poate fi autoadministrată.

Chestionarul este formularul care conține întrbările ce urmează a fi adresate subiectului anchetat.

Practic,o cercetare de piață nu poate fi mai bună decât permite chestionarul administrat de ea.

Formularea întrebarilor variază în raport cu problematica cercetării dar există și câteva reguli simple în redactarea chestionarelor.

– claritatea vine din precizie și simplitate.

– întrebările scurte sunt preferabile celor lungi.

– intrebările indirecte pot fi mai eficace decât cele directe.

– se preferă întrebările la care subiectul anchetat raspunde pe baza faptelor și propriei sale experiențe, nu pe baza unor supoziții, ipoteze si aspirație.

– se recomanda evitarea întrebăriilor care solicită excesiv memoria subiectului.

Într-un chestionar,întrebările constitue probleme care se cer rezolvate, chestiunea care se caută răspuns. Ele sunt cereri de informații și lămuriri despre ceva anume. Întrebările sunt instrumentele de procurare a informațiilor de piață.

Avem de-a face cu întrebări închise și deschise, în raport cu gradul de transparență al scopului chestionării se mai poate vorbi de întrebări directe (frontale) și indirecte (colaterale). În plus când construim chestionare de anchetă mai putem avea în vedere întrebări speciale cum ar fi întrebările filtru și întrebările de control.

Întrebările deschise sunt acelea care aduc răspunsuri în totalitate libere și imprevizibile. Fiecare subiect interogat formulează propriile sale răspunsuri cu propriile sale cuvinte.

Întrebările deschise sunt acelea care limitează variantele de răspuns ale persoanei anchetate fie prin alegerea între DA și NU fie prin alegerea și bifarea unui tip de răspuns din mai multe propuse.

Există următoarele tipuri de anchete:

Anchetă la domiciliu se caracterizează prin aceea că anchetatorul se prezintă la domiciliul subiectului anchetat unde are loc completarea chestionarului.

Ancheta prin corespondență se caracterizează prin aceea că chestionarul este expediat prin poștă sau introdus direct în cutia poștală a respondentului. Odată cu chestionarul se transmite și plicul timbrat cu adresa completă pentru returnare. Randamentul este scăzut deoarece mai mult de 70% din chestionare nu se mai întorc la expeditor.

Ancheta stradală se caracterizează prin aceea că prezintă avantajul unei bune operativități și a unui cost comparativ mai redus

Ancheta telefonică se caracterizează prin aceea că se poate folosi numai în cazul în care chestionarul este limitat iar întrebările sunt simple și concise.

Ancheta mixtă este forma de colectare a datelor rezultată prin combinarea și folosirea simultană a două sau mai multe din procedele prezentate.

Firma noastra a apelat la ancheta la domiciliu, de fapt la sediul asocialtiilor de locatari. A apelat la ancheta la domiciliu deoarece a considerat că este benefic ca anchetatorul să intre în direct contact cu cel anchetat pentru a putea observa cum reacționează la anumite întrebări acesta din urmă și pentru a putea aduce mai multe lamuriri.Firma s-a bazat pe încrederea consumatorilor și a sperat că aceștia vor fi în totalitate sinceri vizavi cu răspunsurile pe care le oferă.

Cati locatari are asociatia dumneavoastra ?

_______________

Folositi calculatorul in gestiunea asociatiei ?

a) Da

b) Nu

In cazul in care folositi calculatorul aveti un program specializat ?

a) Da

b) Nu

Ati primit pana acum oferte din partea unor firme de soft ?

a) Da

b) Nu

Daca da de la care ?

_________________

Sunteti dispus sa folositi un program specializat ?

a) Da

b) Nu

Cat credeti ca costa un astfel de program ?

a) 2000000 lei

b) 100 EURO

c) 200 EURO

d) 500 EURO

Cat ati fi dispus sa platiti pentru un astfel de program ?

a) 2000000 lei

b) 100 EURO

c) 200 EURO

d) 500 EURO

Sexul dumneavoastra ?

a) F

b) M

Ce studii aveti ?

a) Gimnaziu

b) Liceu

c) Facultate

Interpretarea rezultatelor chestionarului :

6.1.4. Procurarea informatiilor prin panele

Prin panel se înțelege un eșantion relativ stabil, format din consumatori, distribuitori ( magazine), utilizatori sau din experți, de la care se recotează sistematic și periodic anumite informații care caracterizează evoluția în timp a fenomenelor și actelor de piață.

În cercetarea de marketing, noțiunea de panel este folosită cu sensul de eșantion, constant și nominalizat, asupra căruia se efectuează un sondaj repetat, cu o anumită periodicitate.

Spre deosebire de sondajul ocazional, care redă imaginea pieței la un moment dat, ca o fotografie, studiul panelului redă imaginile pieței în mișcarea lor în timp ca într-un film. Este și motivul pentru care tehnica panelului se numește sondaj continuu.

Sondajul continuu pe bază de panel, oparează după următorul principiu funcțional un chestionar care adesea, ea forma unei liste de cumpărături zilnice sau săptămânale, este trimis cu regularitate eșantionului de consumatori, utilizatori, distribuitori sau experți care sunt incluși în panel. Aceștia completează chestionarul și îl retransmit către agentul de marketing ( gestionarul panelului) care centralizează și prelucrează sistematic informațiile primite.

În cazul panelelor apar practic 2 dificultăți suplimentare:

refuzul ulterior a consumatorilor de a participa la studiul de piață, care conduce la excluderea sa din panel;

pierderea, retragerea și înlocuirea continuă a persoanelor care constituie panelul.

Aceste dificultăți sunt generate de faptul că unii consumatori deși inițial au ocupat participarea, ulterior încep fie să nu mai transmită informațiile solicitate, fie să transmită informații eronate sau nesincere. Din această cauză eșantionul de plecare nu poate rămâne același.

Pentru ca panelul să fie construit cât mai bine vom preciza câteva reguli simple pe care firma noastră le-a aplicat când a constituit panelul:

a) integrarea definită în panel a unui consumator numai după parcurgerea unei perioade de probă și adaptare, de-a lungul căruia sunt testate regularitatea și validitatea răspunsurilor;

diminuarea la minim a folosiriii procedeului de anchetă prin corespondență și înlocuirea sa cu procedeul de anchetă prin telefon;

dacă ancheta prin corespondență nu poate fi evitată odată cu chestionarul de anchetă chestionarului îi va fi transmis și plicul timbrat cu adresa completă pentru expediție;

chestionarul să fie clar, concis, ușor de completat, durata completării să nu depășească 10-15 minute;

trebuie să existe posibilitatea verificării verosimilității și a sincerității răspunsurilor;

chestionarul trebuie să preia date de identificare și clasificare ale subiecților anchetați: vârstă, sex, nivel de venituri, ocupație, profesie, numărul de copii, suprafața de locuit, preferințe de consum.

Rezultatele studiilor de piață realizate prin sondaj continuu asupra panelelor de consumatori sunt redactate și prezentate cu o anumită periodicitate: hebdomadar, mensual, semestrial sau anual.

Cel mai adesa lunar, informațiile recoltate de la panel sunt sistematizate pe fiecare din produsele urmărite în consum și consumate în tabele de sinteză și în reprezentări grafice. Acestea sunt analizate și interpretate pentru a fi redate sub forma unor concluzii, recomandări și rapoarte care sunt livrate abonaților, majoritate producători și distribuitori.

Numeroasele panele existente pot fi grupate în 3 tipuri de reprezentări:

panele de consumatori;

panele de distribuitori sau de magazine;

panele de experți.

6.1.5.Observarea directa

Observarea directă reprezintă o metodă de cercetare primară nonreactivă, efectuată fără mimplicarea efectivă sau comportamentală a obiectului sau subiectului cercetat.

Observarea directă, adică realizată prin participarea personală a subiectului observator. Ea se bazează pe operatorul unam ca și element activ. Poate fi practicată în magazine, în parcările din preajma marilor magazine, în restaurante, expoziții, saloane, târguri.

Comportamentul consumatorului trebuie investigat fără ca el să știe acest lucru, fără al influența sau ai provoca o reacție oarecare.

6.2.Informație contabilă

Contabilitatea este o știință și un important domeniu al practicii sociale. Ca știință, contabilitatea a evoluat și s-a impus tot mai mult în practică prin fucțiile sale, inspirând încredere în acțiunile viitoare. O principală funcție este cea de informare.

Informația contabilă se adresează cu prioritatea utilizatorilor externi ai întreprinderii. Insă tot în aceeași măsură nu trebuie neglijat locul utilizatorilor interni ai întreprinderii, ca administratori.

Utilizatorii externi sunt foarte variați: acționarii, împrumutătorii de fonduri, partea publică, salariații, sindicatele, clienții, furnizorii, publicul larg, organismele investite de puterea legislativă și grupurile de consumatori.

Creșterea numărului de utilizatori determină un aport de noi elemente și noi extinderi referitor le cadrul teoretic al contabilității.

Documentele contabile nu furnizează informații brute, ci informații care au suferit deja câteva prelucrări sau retratări. Sensul lor depinde de utilizarea și interpretarea principiilor contabile.

Informația contabilă poate fi judecată ca suficientă din momentul

in care aceasta este conformă cu normele. Insă conformitatea cu normele nu este un lucru ușor de definit. Normele contabile conțin un anumit număr de reguli precise pentru care conformitatea practicii întreprinderii poate fi facilitată privind reprezentarea sa, o ultimă referință fiind imaginea puterii.

Conceptul de imagine fidelă, de origine britanică, supune princiipiile contabileunor judecăți raționale și inteligente, tolerând derogarea pentru a servi mai bine utilizatorilor de situații financiare, prin ameliorarea calității deciziilor care depind în mare parte de calitatea informațiilor.

Contabilitatea se îndepărtează din ce în ce mai mult de reguli și principii de aplicare rigide, având tendința de a ajunge la mare suplețe, cu scopul de a satisface mai bine utilizatorii exprimând cu fidelitate reflectarea unei variabile situații a întreprinderii. Pentru o paletă largă de utilizatori ai situațiilor finaciare servesc anumitor obiecte specifice. Astfel, importanța relativă depinde de utilizatori.

Bibliografie:

[1]Gheorghe Neamțiu – „Marketing la începutul mileniului trei".

[2]Cristian Gavrila- ”Programarea sistemelor informatice”

[3]www.ssdd.3x.ro

[4]Ștefan Prutianu – „Manual de comunicare și negociere în
afaceri".

[5]REVISTA „CAPITAL” – nr.9,martie 2005