Crearea Unui Magazine Electronic Magazin Virtual

Crearea Unui Magazine Electronic Magazin Virtual

Byadmin ianuarie 1, 2024

Introducere

Țelul acestei diplome este elaborarea unui magazin electronic, dirijarea și urmărirea după funcționalitatea lui, înregistrarea în rețeaua globală.

În prezent nu mai este necesar de explicat ce este Internet-ul. Cei mai mulți oameni, care se ocupă cu business-ul, știința, producția, într-un mod sau altul, au o închipuire despre aceasta. Întrebarea care predomină este despre eficacitatea întrebuințării Internet-ului într-un domeniu concret. Și domeniul cel mai întrebat este business-ul.

Unul din momentele cheie este întrebuințarea Internet-ului într-unul din domeniile business-ului. Pe lângă aceasta este necesar de avut în vedere următoarele:

În lume aproximativ 150 mln. de oameni au acces la Internet. Conform unor date, 75% din calculatoarele personale ale corporațiilor din toată lumea vor fi conectate la Internet în timpul apropiat. Cei ce se ocupă cu business-ul internațional, nu trebuie să ignore această piață;

Internet-ul vă dă posibilitatea unei rapide și ieftine (în comparație cu metodele tradiționale) ieșiri pe piața internațională fără deschiderea unei agenții sau magazin în fiecare țară;

Internet-ul lucrează 24 de ore în zi, adică în tot răstimpul acesta, puteți să faceți miile de clienți potențiali cunoscuți cu business-ul rulat, să le propuneți producția sau servicii fără o participare directă;

Internet-ul dă posibilitatea vânzării directe a producției sau serviciilor. Pentru aceasta este necesar de a crea un magazin electronic, care permite alegerea, comandarea și achitarea mărfii;

Foarte des în schimbarea planurilor, în politica prețurilor, în producția propusă se înfăptuiește mai repede decât apariția reclamei comandate în mijloacele de informare în masă. În rezultat așa reclamă se dovedește a fi inutilă, și pierdeți bani reali. Cu toate acestea puteți schimba conținutul informației de câte ori aveți nevoie. Nici o reclamă nu ne dă o așa flexibilitate în oferirea informației;

În Internet puteți să primiți o legătură inversă de la clienții potențiali și în acest mod să verificați ideea noii producții sau noilor servicii fără mari cheltuieli pentru reclamă în mijloacele de informare în masă tradiționale. Pentru aceasta e necesar de a permite trimiterea mesajului prin poșta electronică și de rugat pe potențialii clienți să expună părerea lor. În așa mod ei vă transmit, ce ei gândesc despre producția nouă, mai repede, ușor și ieftin, decât rezultatele cercetărilor marketingului;

În Internet puteți utiliza imagini color și sunete. Aceasta dă posibilitatea de a primi o închipuire mai aprofundată despre firmă. Iar dacă vindeți cărți, opere de artă sau aveți o agenție de turism, atunci fără Internet pur și simplu nu puteți.

În așa fel, Internet-ul permite micșorarea cheltuielilor legate de reclamă și de realizarea producției, lărgirea piaței de desfacere și în ultimul rând majorarea volumului de vânzări.

La examinarea căilor și metodelor de întrebuințare a Internet-ului în business, trebuie neapărat de primit răspuns la următoarele întrebări:

cine sunt cei care au comandat, businss-ul cu care se ocupă și poziția geografică;

nivelul de computerizare a clienților, părerea lor despre noile tehnologii informaționale;

tipurile de producție și servicii, pe care le propuneți, pe cât de bine le puteți prezenta cu ajutorul textului și a graficii color;

varietatea activităților, pe care le puteți îmbunătăți cu ajutorul Internet-ului;

pe cât de efectiv este folosirea Internet-ului de către concurenți, și de asemenea de firmele, care se ocupă cu astfel de business;

este accesibilă întrebuințarea Internet-ului în business, care este volumul aproximativ și durata lucrului. La etapa dată este rațional de a întocmi un business-plan.

1 Problematica comerțului electronic

Comerțul în Internet este vânzarea produselor și serviciilor oricărui utilizator al Internet-ului. Se poate de adăugat că comerțul în Internet este o parte cu un înțeles mai extins – “comerț electronic”.

În acest capitol voi vorbi despre particularitățile comerțului în Internet și deosebirea de comerțul obișnuit: ce tipuri de magazine electronice există și cum să le organizăm în dependență de sistemul comercial existent; de ce sunt atrași cumpărătorii în magazinul ce l-am elaborat și cum să organizezi interacțiunea cu ei.

1.1 Comerțul în Internet

Majoritatea firmelor deja se ocupă de un oarecare fel de business în Internet, sau vor face aceasta în timpul apropiat. Vânzarea directă a produselor în Internet este cea mai atrăgătoare direcție utilizării tehnologiilor din Internet în business. Cu toate acestea vânzarea în Internet foarte mult se deosebește de procesul de vânzare în magazinele obișnuite și necesită o reconstruire. În primul rând se schimbă însăți psihologia relațiilor reciproce dintre vânzător și cumpărător. Cumpărătorul în Internet deține o informație mai mare despre produse, are mai multe alternative. De aceea este foarte important nu numai, cum arată pagina Web, dar și ce scris este pe ea.

Prin ce se deosebește comerțul în Internet de un proces comercial obișnuit? Răspunsul este clar – în comerțul prin Internet nu are loc comunicarea directă cu vânzătorul. Cu toate acestea este evident faptul că mulți se stăruie să extragă concluzii importante, și anume:

vânzătorii nu exercită presiuni psihologice asupra cumpărătorului;

lipsește posibilitatea demonstrării produselor în acțiune.

Acestea sunt într-adevăr fapte suficiente, care deosebesc comerțul în Internet de comerțul în înțelesul lui tradițional, unde foarte multă atenție se rezervează proceselor de atragere a cumpărătorilor, adică tot ce se petrece înainte de cumpărătură, sau a celor patru etape anticipate:

Atragerea cumpărătorilor cu ajutorul publicității. Factorul principal este locul, unde sa află magazinul.

Influența asupra cumpărătorului cu prezentarea foarte bună a vitrinei și a intrării în magazin.

Atragerea cumpărătorilor, care deja au intrat în magazin, prezentarea interioară a sălii de comerț și a organizării ei foarte comode.

Alegerea de către cumpărători a produselor necesare. Cum de simplu și rapid electric va alege produsul cu ajutorul vânzătorilor, va depinde hotărârea cumpărătorului de a face următoarele cumpărături anume în acest magazin.

La comerțul în Internet toate etapele enumerate mai sus sunt organizate în alt mod. Mai apare un al patrulea canal de influențare a cumpărătorilor în procesul de organizare a vânzărilor (primele trei canale sunt: telefonul, poșta și contactul direct).

Ce prezintă din sine acest al patrulea canal? Ce instrumente dă el în mâinile vânzătorilor în Internet? Pentru a răspunde la aceste întrebări, e necesar de a înțelege următoarele: unica metodă de influențare asupra cumpărătorului în Internet-magazin este informația. Ținând cont de aceasta am ajuns la particularitățile comerțului în Internet:

psihologia comunicării directe trebuie să fie schimbată cu psihologia prezentare/perceptare a informației;

cunoștința sau acțiunea reciprocă cu produsul trebuie să fie schimbată cu descrierea lui informațională.

Aceste două particularități sunt foarte importante, anume ele necesită o revizuire tactică a procesului de organizare a vânzărilor în magazinul electronic

Internet-ul a adus în business multe concepții noi, dar în comerțul în Internet principalul, spre ce sunt îndreptate gândurile și puterile analiticilor, merceologilor, managerilor și a elaboratorilor, rămâne orientarea spre cumpărător.

Reieșind din cele expuse mai sus putem evidenția șase etape ale comerțului electronic, care alcătuiesc o succesiune de activități, pe care le înfăptuiesc cumpărătorii în magazinele electronice. Într-un magazin obișnuit este întotdeauna lume, care au venit pur și simplu să se uite la mărfuri, dar nu să cumpere. În magazinul electronic așa vizitatori, care nu sunt cumpărători, sunt foarte mulți, pe ei îi interesează ce și cum se vinde în diferite magazine. Așa cumpărător poate mai aprofundat să examineze lista cu produse, să le “pună” în coș și chiar să îndeplinească un cec, dar să nu achite. Din care cauză? Cumpărătorului îi este interesant cum toate acestea funcționează. Vânzătorului îi este important să înțeleagă, că așa activitate haotică și fără rezultate trebuie s-o folosească în scopurile sale. În primul rând, întotdeauna este necesar de analizat traseile acestor vizitatori. Să urmărească locurile, unde ei cel mai des se îndreaptă, se poate determina, care produs este mai întrebat. Unde de afișat publicitatea magazinului. În al doilea rând, cumpărătorii neapărat vor cumpăra ceva (și nu o singură dată!), dacă se vor convinge, că în magazinul elaborat de mine nu este pur și simplu o listă “goală” de produse, dar o sală comercială integră cu o informație ajutătoare completă.

Acum să trecem la o analiză mai detaliată a etapelor acestui proces:

Intrarea în magazin și examinarea vitrinei. Într-un magazin obișnuit vitrina și intrarea lui – sunt două lucruri diferite. În magazinul electronic una și alta se unesc într-un singur înțeles “home page”, adică acesta este locul unde “nimerește” cumpărătorul. Problema principală de aranjare a intrării în magazin este egală și cu vitrina lui – prima impresie – este foarte important. Însă mulți consideră că principalul este însuși procesul de vânzare, dar cum arată vitrina pentru ei nu este important. Aceasta este o părere greșită, deoarece după statistică majoritatea vizitatorilor fac nu mai mult de 3-5 deplasări pe nodul Web, și dacă lor ce va nu le place pe prima pagină, adică la intrarea în magazin, ei pur și simplu trec pe alt nod Web. Vizitatorul trebuie de al început să înțeleagă ce poate cumpăra din acest magazin, iar informația trebuie să fie cât mai scurtă, de exemplu “CD”, “Calculatoare și periferice”. Nu trebuie ca la intrarea în magazin să fie afișată deja lista cu produse. Mai departe vizitatorul se va stărui să-și planifice activitățile sale de mai departe. Pentru ai ușura problema, trebuie să-i dăm posibilitatea de a chema o sistemă interactivă de ajutor. Cumpărătorul trebuie de la început să știe ce fel de plată și furnizare propuneți. Cumpărătorului îi este interesat de următoarele probleme: ce prezintă din sine compania voastră, unde vă aflați, cum vă poate găsi în caz că produsul primit nu este în regulă. Această informație fiecare companie de comerț trebuie s-o pună la dispoziția cumpărătorului de la început. Pentru un potențial cumpărător este mult mai important prima impresie decât lista cu produse și servicii pe care le propuneți.

Cercetarea catalogului. După ce a primit prima impresie despre magazinul dat, cumpărătorul începe “să treacă printre rafturi”. Pentru aceasta magazinele electronice propun un scenariu – navigarea prin catalogul cu produse. Însă Internet-catalog și catalogul obișnuit sunt două lucruri diferite. Primul are cu mult mai multe posibilități, și organizarea unei scheme de lucru cu el necesită de la elaboratorii magazinelor electronice eforturi mai mari. Pe lângă toate acestea, Internet-catalog îndeplinește funcția de navigator prin magazinul electronic. Aceasta este o calitate nouă pentru cataloagele obișnuite. De obicei catalogul se construiește pe baza informației din price-list ale firmelor producătoare sau furnizorilor. Dar dacă astfel de firme sunt câteva, atunci apare problema cum să grupăm informația în catalog: după firme sau pe clase și felurilor de produse. Răspunsul este doar unul – trebuie să facem în așa fel încât cumpărătorii să poată foarte simplu să se folosească de catalog. Pentru un catalog destul de mare este foarte important posibilitatea de a indexa și a căuta. După o statistică care activează în magazinele electronice se vede că 50% dintre comenzi au fost făcute în urma căutării prin catalog. Dar numai cu o navigare comodă prin catalog nu este destul pentru a convinge cumpărătorii să achiziționeze un produs. Într-un magazin obișnuit cumpărătorii pot lua în mână produsul și face cunoștință cu el în de aproape, sau pune întrebări vânzătorului despre produs. În magazinrturi mai mari. Pe lângă toate acestea, Internet-catalog îndeplinește funcția de navigator prin magazinul electronic. Aceasta este o calitate nouă pentru cataloagele obișnuite. De obicei catalogul se construiește pe baza informației din price-list ale firmelor producătoare sau furnizorilor. Dar dacă astfel de firme sunt câteva, atunci apare problema cum să grupăm informația în catalog: după firme sau pe clase și felurilor de produse. Răspunsul este doar unul – trebuie să facem în așa fel încât cumpărătorii să poată foarte simplu să se folosească de catalog. Pentru un catalog destul de mare este foarte important posibilitatea de a indexa și a căuta. După o statistică care activează în magazinele electronice se vede că 50% dintre comenzi au fost făcute în urma căutării prin catalog. Dar numai cu o navigare comodă prin catalog nu este destul pentru a convinge cumpărătorii să achiziționeze un produs. Într-un magazin obișnuit cumpărătorii pot lua în mână produsul și face cunoștință cu el în de aproape, sau pune întrebări vânzătorului despre produs. În magazinul electronic aceasta este imposibil, dar cumpărătorii de asemenea doresc să afle parametrii tehnici ai produsului. Toate acestea trebuie să fie propuse în formă de diferite descrieri ale produsului și sfaturi pentru alegerea lui. Astfel de informație poate fi păstrată și în afara catalogului, dar e necesar ca ea să existe.

Alegerea produselor. În toate magazinele electronice produsele se aleg în formă tradițională – se “depozitează” într-un coș virtual. Totul pare foarte simplu, dar anume la această etapă cumpărătorii vede suma totală a cumpărăturilor, ceea ce este foarte important pentru el. El de asemenea trebuie să poată în orice moment să vadă conținutul coșului. Dacă planificați să furnizați produsul la domiciliu, atunci pe lângă costul produsului trebuie să indicați și costul furnizării. Și cumpărătorului trebuie să-i dați posibilitatea ca el însuși să-și schimbe cantitatea produsului ales sau pur și simplu să elimine produsul din coș. Dacă vizitatorul este unul dintre clienții voștri și este înregistrat, atunci trebuie să-i prevedeți diferite reduceri de preț.

Întocmirea comenzii. Dacă cumpărătorul este de acord cu suma totală de plată, se înfăptuiește întocmirea ei. Aici fără înregistrare nu se poate. Multe magazine electronice impun înregistrare odată cu intrarea în magazin, ceea ce este greșit. Cumpărătorii nu iubesc să-și afișeze datele despre ei până a face cumpărături. Câteva cuvinte despre securitatea transmiterii informației de la cumpărători. În practică pentru aceste scopuri se folosește protocolul SSL, dar încep să apară elaborări și în baza protocolului SET. Aceste protocoale necesită întrebuințarea certificatelor cifrate. Întocmirea comenzii se încheie cu rezervarea produsului în depozit. Pentru cumpărători procedura de întocmire a comenzii se încheie odată cu primirea contului pentru produs (prin poșta electronică sau prin fax).

Achitarea și primirea produsului. Din punctul de vederea al vânzătorului, achitarea și primirea produsului – sunt două etape diferite ale procesului comercial. Dar din punctul de vedere al cumpărătorului – aceasta este un tot întreg. Doar într-un magazin obișnuit aceste procese sunt aproape unul de altul – a achitat plata și tot atunci a și primit produsul. Însă magazinul electronic totul decurge altfel – produsul poate fi furnizat la domiciliu sau în alt loc unde cumpărătorul trebuie să vină după produs. Dar dacă produsul a fost furnizat, însă nu cel care trebuia? De ce atunci trebuie să achite plata? Cumpărătorul trebuie neapărat să vadă toată schema – de la achitare și până la primire. Trebuie neapărat să acordați unele garanții, astfel cumpărătorii nu se vor mai întoarce în acest magazin. Cel mai bine este să-I propun cumpărătorului mai multe scheme de achitare și primire a produsului. Iată câteva dintre astfel de scheme:

Achitarea în avans. Magazinul emite o factură, și copia este transmisă cumpărătorului. Produsul se expediază cumpărătorului la domiciliu și în acest moment I se transmite contul întocmit deplin.

Achitarea prin cartele de credit a sistemelor internaționale. Pentru a ceasta se folosește schema companiei CyberCash, care are răspândire în străinătate

Lucrul cu cartelele. Multe companii de comerț deja au astfel de cartele.

Lucrul cu diferite scheme de debit/credit. Așa fel de plată este foarte răspândit printre distribuitori.

Furnizarea produsului la domiciliu de către curier sau de un careva lucrător al serviciului de furnizare. Multe companii comerciale dispun de servicii de furnizare proprii. Întrebarea despre achitare în regim on-line este întrebarea principală a comerțului în Internet. Cumpărătorul trebuie să-și imagineze, cum trebuie să acționeze în următoarele situații critice:

el s-a achitat pentru produs prin Internet, dar nu a fost livrat în termenul stabilit. Ce trebuie să facă și unde să se adreseze?

i-a fost livrat produsul, dar nu cel pe care l-a comandat. Cu să acționeze?

el a depistat, că au fost scoși de pe cont bani fără acordul său. Cum să procedeze în această situație?

De obicei încrederea în sistemele de plată se reduc la încrederea în banca, care propune aceste sisteme.

Serviciu de garanție. Garanția produsului procurat este a parte integrantă a business comercial, și comerțul în Internet nu este o excepție. Cu un magazin obișnuit este totul clar: dacă ceva a ieșit din funcțiune, trebuie să mergem acolo, de unde am procurat produsul, și să “clarificați atitudinile”. Dar în comerțul prin Internet este cu totul diferit. Trebuie să da-ți o informație aprofundată despre garanție și anume: unde fă aflați; dacă dispuneți de ateliere de reparații și unde ele se află; se poate de chemat meșterul la domiciliu; cum se poate aceasta de făcut. Răspunsurile la toate aceste întrebări cumpărătorul trebuie să le găsească în magazin. O formă interesantă de organizare a dialogului de încredere cu cumpărătorul este înfăptuirea unei “cărți de reclamații și propuneri” electronice.

Imediat să organizăm un magazin electronic este cu neputință, dar, cu cât mai exact vom aborda organizarea lui de la început, cu atât mai ușor vom extinde și reorganiza comerțul electronic pe viitor. Pentru aceasta trebuie să ținem cont de următoarele etape principale la elaborarea unui Web-site pentru magazinul electronic:

Scopul

Structura.

Web-adresa

Logotipul și paragraful paginii de bază.

Culoarea fondului

Paginile Web

Imaginile, grafica

Cercetarea utilizatorilor.

Încărcarea și verificarea Web-paginii.

Scopul. Unul din momentele cheie la crearea unui Web-site. Este necesar de a determina, pentru ce creez acest Web-site, și la ce doresc să tind. Scopurile posibile:

mărirea volumului de vânzări, lărgirea peții de desfacere, organizarea unui canal adăugător pentru reclama producției, etc.;

e necesar de asemenea de cercetat în general dacă acest business este potrivit pentru Internet.

Structura. Web-site-ul este alcătuit din ansamblul fiecărei paginii în parte, legate între ele prin legături hipertextuale. De obicei după culegerea adresei a Web-site-ului vostru vizitatorul nimerește la pagina de bază, pe care se află trimiterile, care duc la celelalte pagini. De regulă, fiecărei pagini îi corespunde compartimentul informațional propriu. Fiecare pagină conține text și grafică.

Web-adresa. Ni se pare clară folosirea în adresă a numelui firmei, însă aceasta lucrează, numai dacă numărul simbolurilor nu depășește 5-7. În caz contrar este de dorit folosirea reducerii ușor memorabilă (care provine de la numele firmei).

Logotipul și paragraful paginii de bază. Cer atenție specială la elaborare. Trebuie să fie bine memorizate. Nu trebuie să fie foarte multe obiecte grafice, care se vor încărca mult timp – altfel vizitatorul poate repede pierde interesul.

Culoarea de fond. Este necesar să fii atent la alegerea culorii fonului pe pagina de bază și a altor pagini. Textul trebuie să fie bine citit. Culoarea trebuie reprezentată de orice explorator (de programă a vizualizării Web-paginii) la orice tip de monitor.

Web-paginile. Dacă doriți să reprezentați multă informație, atunci este necesar să alegeți dintre paginile lungi sau cantitatea mare a paginilor scurte. Paginile lungi sunt comode, dacă vizitatorii Web-site-ului vostru vor scoate aceste pagini la tipar sau vor încărca în memoria calculatorului său pentru studierea în continuare (de exemplu, price-list). Împreună cu aceasta paginile lungi se încarcă mai greu, și nu la toți le place să se folosească de rulare. Dacă în fiecare paragraf a Web-site-ului vostru este puțin text, atunci e mai bine să-l repartizăm aparte pe o pagină scurtă.

Fotografiile și grafica. Posibil voi o să vreți să faceți Web-site-ul mai informațional cu ajutorul fotografiilor sau imaginilor grafice colorate (de exemplu, pentru arătarea catalogul colorat al producției voastre). Cu toate acestea e de dorit de găsit un compromis rațional dintre necesitatea de a arăta o informație prețioasă și viteza încărcării paginii. Problema constă în aceea, că imaginile grafice de mărime mare cu folosirea unei palete colorate larg au un volum mare și, de asemenea, au nevoie de mult timp de încărcare. Dacă pagina se va încărca mult timp, atunci e clar că vizitatorul în majoritatea cazurilor nu va aștepta sfârșitul de încărcare al ei. Aceasta înseamnă, că posibil acest client să fie pierdut pentru mine.

Cercetarea utilizatorilor. Scopul cercetării utilizatorilor a Web-site-ului elaborat este aflarea părerii lor despre producție, și de asemenea necesitățile și dorințele lor. Aceasta se poate face în felul următor:

cartea oaspeților – acest compartiment al Web-site-ului este preconizat pentru înregistrarea vizitatorilor și primirea informației despre ei. El prezintă în sine un șir de întrebări, răspunsurile la care eu aș dori să le aflu. În formularea întrebărilor este necesar de a fi foarte atent – oamenii nu iubesc să răspundă la întrebări personale sau cu caracter financiar. Stimularea răspunsurilor la întrebări se poate face diferit: de exemplu, participarea la un concurs sau loterie. Răspunsurile vizitatorilor la întrebările cheie vă vor ajuta să-i clasificați și de a selecta pe cei mai interesați de producția propusă de mine pentru transmiterea ulterioară a informației prin intermediul poștei electronice (dacă vizitatorul nu este împotrivă);

posibilitatea cererii informației prin intermediul poștei electronice: pentru aceasta este necesar de a separa pe Web-site un loc, unde vizitatorul va avea posibilitatea de a lăsa numele, adresa poștală sau cea electronică și să arate ce informație despre producția propusă el ar dori să primească;

forma comenzii: în această formă de asemenea se poate de prevăzut un șir minimal de întrebări către client.

Încărcarea și controlarea Web-paginii. După, ce Web-site-ul a fost elaborat, este necesar de încărcat Web-paginile pe serverul furnizorului. Aceasta se poate face prin următoarele metode:

să încarc singur Web-paginile mele (de exemplu, de pe dischetă sau alt purtător de informație);

să transmit sau să transfer aceste pagini către furnizor, pentru ca el să efectueze încărcarea.

Fiecare metodă are plusurile și minusurile sale. Trebuie de asemenea de prevăzut, ca următoarele schimbări în Web-site să poată fi introduse destul de ușor și simplu. Despre procedura introducerii schimbărilor cu furnizorul trebuie să vă înțelegeți din timp.

După încărcare, Web-site-ul devine accesibil pentru vizionare prin Internet. Deaceea este necesar să mă conving, că totul lucrează la fel ca și în procesul de elaborare independent de caracteristica calculatorului utilizatorului și condițiilor de legătură.

1.2 Metode de organizare a comerțului în Internet

Internet-ul treptat se transformă dintr-un instrument de marketing adăugător într-un instrument de comerț al secolului XXI. La început Internet-ul se folosea dor pentru extinderea companiilor de publicitate tradiționale, acum însă firmele folosesc Internet-magazine, pentru a nu rămâne în urmă de concurenți și de a ține legătura cu cumpărătorii lor.

Iată ce date sunt date de către International Telecommunicational Union (ITU) (Genova): populația planetei – 6 mlrd. de oameni care formează aproape 1 mlrd. de gospodării. Dintre ele aproape jumătate nu dispun de telefon, nemaivorbind de calculatoare personale. După datele ITU, 150 mln. de oameni au acces la Internet, ce reprezintă 2,5% din toată populația Terei. După datele revistei ComputerWorld în anul 2005 numărul celor care se vor folosi de Internet va ajunge la 500 mln. de oameni. Desigur, toți acești oameni deja au înfăptuit cumpărături sau sunt cumpărători potențiali ai magazinelor electronice. După datele Media Metrix, ritmul creșterii numărului de vizitatori ai magazinelor electronice este de 37% pe an.

Dacă în 1996 volumul pieței Business – Business a constituit $9 mlrd., iar volumul comerțului cu amănuntul – $500 mln., atunci în 1998 volumul pieței Business – Business a constituit de acum $43 mlrd., iar volumul comerțului cu amănuntul – $5 mlrd. Prognozele pentru 2002 sunt următoarele: $1,3 trln. pentru Business – Business și $42 mlrd. pentru Business – Consumatori (după datele ComputerWorld, Forrest Reseach, Jupiter Communication, Price Waterhouse).

Organizarea vânzării produselor și serviciilor prin Internet este efectivă pentru multe feluri de business. După datele companiei Hope-Beckham Inc.: 9 dintre cele mai reușite produse și servicii, care se vând în Internet sunt:

călătorii – cel mai frumos loc de pe planetă poate fi găsit cu ajutorul Internet-ului în câteva minute;

bilete – în câțiva ani întocmirea biletelor s-a computerizat;

cărți – prețul cărților simțitor scade pe baza economisirii pentru construirea magazinelor reale;

asigurări – cu ajutorul Internet-ului se poate de găsit o imensitate de variante și de a alege și îndeplini documente mult mai ușor și mai rapid;

servicii bancare – populația vestică a început să se deprindă cu achitarea conturilor sau serviciilor comunale prin Internet;

muzică – muzica poate fi comandată și livrarea prin Internet și va fi de aceeași calitate ca și CD-ul cumpărat în magazin;

video – în loc ca să te duci la magazin și să alegi într-un timp îndelungat plimbându-te printre rafturi, în Internet se poate rapid de găsit informații despre toate noutățile;

mărci comerciale cunoscute – oricare marcă comercială cunoscută – este nu alt ceva decât un produs sau serviciu;

PC și inventar de oficiu – cumpărătorul alege ceea de ce are nevoie și nimeni nu șede alături să-i spună și de alte “folositoare și utile”.

Dintre cele mai nereușite produse și servicii pentru vânzarea în Internet se remarcă:

case – foarte mari, și foarte individuale;

aparate fotografice și tipărirea fotografiilor – foarte simplu și noi singuri rapid facem aceasta în lumea reală;

automobile – prețurile și descrierea lor se pot face în Internet, dar cumpărătorul tot una se va duce la distribuitori, pentru ca în realitate să privească modelul pe care dorește să-l procure;

mâncare – piețele locale și supermarket–urile nu rău se isprăvesc cu aceasta;

îmbrăcăminte și încălțăminte scumpă – este foarte individuală, și necesită să fie măsurată.

De ce este rentabil de a vinde mărfuri prin Internet? Plusuri sunt foarte multe, atât pentru companii de vânzări, cât și pentru firme-producătoare, distribuitori. Iată câteva momente principale comune:

prezența globală;

regim de lucru neîntrerupt;

creșterea volumului de vânzări;

extinderea peții de desfacere;

micșorarea cheltuielilor pentru publicitate;

depășirea concurenților;

conducerea business-ului din orice punct al lumii;

posibilități foarte mari pentru marketing.

Pentru firme-producătoare plusurile adăugătoare sunt:

elaborarea unei noi rețele de distribuire;

comerțul fără intermediari;

individualizarea producției;

coordonarea legăturilor economice.

Pentru distribuitori sunt și următoarele plusuri:

creșterea volumului de vânzări;

micșorarea prețului de cost;

personalizarea deservirii distribuitorilor;

concurența directă cu corporațiile gigante;

depozit on-line.

Analizând vânzarea prin Internet, am ajuns la concluzia, că factorii critici ai succesului dezvoltării comerțului în Internet pentru companii sunt:

Content (Conținutul).

Commitments (Obligații)

Community (Grupuri de interese)

Control (Control).

Content. Prezența și prezentarea unicii și/sau inovației pentru produsele sau serviciilor din Internet, care pot fi vândute prin rețea, care răspund stilului de viață, așteptărilor și caracteristicilor demografice a utilizatorilor Internet. Prin conținut se subînțelege, că business-ul mic și mijlociu trebuie să propună ceva nou și care să se deosebească de ceilalți, întrebuințând tehnologii, care pot atrage atenție anume la produsul și serviciilor lor. Aceasta este foarte important, pentru companii, care se orientează spre consumatori: este necesar un conținut, care să atragă cumpărătorii, fie aceștia companii sau simpli utilizatori. Companiilor, orientate spre furnizori, de asemenea trebuie căutați și atrași alții noi.

Commitments: prezentarea clară a țintelor și motivația puternică la întrebuințarea Internet-ului pentru realizarea scopurilor. Succesul comerțului electronic de obicei se măsoară prin creșterea volumului de vânzări a produselor și serviciilor existente. Această creștere a vânzărilor trebuie să fie stimulată de către procesul de business, în Internet și lumea reală, incluzând vânzarea și marketingul. Compania trebuie să-și elaboreze schema business-ului său în concordanță cu noile direcții de activitate a comerțului electronic, pentru a investi capital în aceste procese. Din companiile cercetate, 57% întrebuințează Internet-ul ca mijloc adăugător pentru informarea clienților lor despre companie, produse și servicii, aceștia și sunt experimentatorii, iar în același timp la celălalt capăt al scării, 17% sunt Internet – vânzători, și înfăptuiesc business-ul lor on-line.

Community. Posibilitatea de a crea o masă critică de cumpărători/parteneri pentru realizarea business-ului său, care va crește într-un business real și va acoperi investițiile făcute.

Control. Introducerea tehnologiilor noi în procesul de business a companiilor care este legat de schimbarea activității sau de apariția unui nou tip de activitate a companiei.

Posibilitățile profitabile, pe care le prezintă comerțul electronic pentru business, în rezultatul cercetării au fost despărțite: economisirea cheltuielilor (tabelul 1); economisirea timpului (tabelul 2); alte profite (tabelul 3) .

Tab. 1

Economisirea cheltuielilor

Tab. 2

Economisirea timpului

Tab. 3

Profituri de calitate

1.3 Mijloace de achitare

Triumful de astăzi al comerțului electronic este datorat standardelor deschise, așa, ca TCP/IP și HTTP, dar și a accesului foarte ieftin la Internet. Dar cel mai principal – succesul lui este direct legat cu protocoalele de plată, adică primirea banilor în schimbul produselor și serviciilor.

Protocol de plată – echivalentul electronic al metodelor de achitare prin virament pentru produse și servicii. Practic cumpărătura electronică trebuie să fie mult mai fiabilă în comparație cu cea obișnuită, deoarece documentele de hârtie tradiționale conțin numărul cartelei de credit în întregime, în formă ne codificată.

Problema înfăptuirii rapide și fără primejdii a achitării monetare este unul din factorii primordiali, care influențează asupra business-ului în Internet. Această problemă este actuală pentru cumpărătorii magazinelor electronice, așa cum fără înfăptuirea sistemei de plată electronice, magazinele virtuale se transformă într-o vitrină intelectuală de produse, deoarece procesul de cumpărare se înfăptuiește deja în afara Internet-ului. O însemnătate mare această problemă o are în cazul vânzării unor produse și servicii la un preț nu prea mare.

Rezolvarea problemei de înfăptuire a achitării monetare prin Internet este importantă și pentru cazurile în care în calitate de produs este afișată o informație (de exemplu, o programă nu prea mare, un capitol din carte sau un articol științific).

Trebuie de menționat un șir de factori care influențează asupra introducerii a sistemelor de plată în Internet:

Înfăptuirea fără primejdii a achitării (asupra acestui factor influențează așa momente, ca posibilitatea răpirii informației despre plată în urma înfăptuirii a achitării, posibilitatea primirii a informației din baza de date a băncilor, posibilitatea răpirii informației despre plată de la vânzători, posibilitatea întrebuințării informației în cazul posesiei).

Încredere (aici este primordială întrebarea atât în încrederea clienților în sistema de plată și a bancului, care înfăptuiește achitarea electronică, cât și a încrederii între cumpărător și vânzător).

Baza juridică. Aici sunt importante următoarele întrebări:

cine și asupra cui duce răspundere;

baza normativă a procesului de înfăptuire a achitării prin Internet;

posibilitatea limitării de stat asupra informației codate.

Rapiditatea achitării (are o însemnătate esențială, deoarece în cazul opus toate superioritățile achitării prin Internet se pierd).

Anonimatul (pentru cumpărători – persoană fizică este important dacă alt cineva poate să adune dovezi despre cumpărăturile sale).

În prezent există câteva metode de înfăptuire a comenzilor și a achitărilor, care sunt legate de întrebuințarea Internet-ului.

Comandarea prin telefon. În acest caz Web-site-ul se întrebuințează numai în calitate de vitrină electronică. După alegerea produsului necesar cumpărătorul trebuie să dea un telefon și să facă comandă. Metoda de plată în acest caz depinde de firmă și produs. Viteza mică de plată este unul din neajunsurile esențiale a acestei metode.

Schimbul sub formă de text deschis. În cazul procurării are loc transmiterea numerelor ne codificate a cartelelor de credit prin Internet. În ultimii ani aceasta este metoda de bază pentru achitare. În ultimul timp în SUA aceasta a dus la creșterea pierderilor bănești, legate de interceptarea informației despre numerele cartelelor de credit. Deaceea tot mai mulți au început să întrebuințeze diferite metode de protecție a informației. O metodă foarte simplă este transmiterea datelor despre cartela de credit separat de comandă – prin telefon sau prin fax (dar informația despre comandă se transmite prin Internet).

Sisteme cu informații codate. Adică informația despre cartela de credit se transmite prin Internet cu întrebuințarea metodelor de codificare. Prin aceasta posibilitatea interceptării informației în timpul transmiterii pierde orice înțeles. Cu toate acestea în așa fel de sistemă nu este exclusă posibilitatea de a intercepta informația despre cartelele de credit de pe serverul vânzătorului.

Sisteme ce folosesc identificarea. Acesta este o variantă superioară, care este legată de transmiterea prin Internet a informației codate despre cartelele de credit. Ea este bazată pe întrebuințarea unor protocoale speciale cu întrebuințarea unor certificate și semnături cifrate de identificare a cumpărătorului și vânzătorului. Prin aceasta dezicerea de la îndeplinirea condițiilor sau schimbarea vânzătorului sau cumpărătorului se exclud. Ca exemplu de această sistemă poate servi Secure Electronic Transaction (SET) – protocol pentru schimbul de informații, care servește pentru achitarea prin Internet cu ajutorul cartelelor bine cunoscute ale sistemelor VISA și MasterCard.

Bani cifrați. Această metodă este socotită ca cea mai perspectivă metodă de achitare în Internet. Deosebirile de alte sisteme de achitare constă în întrebuințarea banilor în formă cifrată. Ca exemplu poate servi sistema elaborată de către compania DigiCash. Ea funcționează în felul următor: în urma scoaterii unei părți din bani din contul trecut a cumpărătorului banca trimite prin poșta electronică un mesaj codat cu un set de numere de 64 de poziții binare care nu se repetă.

Bani cifrați (smart-card). Smart-card – este un micro computer cu memorie, procesor și pachet de programe. Ea lucrează în felul următor: clientul transferă bani pe smart-card de contul său (fișierele informaționale, care se înscriu în memoria smart-card, sunt însăși banii); ele nu pot fi șterse și de asemenea nu pot fi copiate sau folosite de două ori. La folosirea unui echipament special de numărare (elaborat în formă de echipament periferic a unui calculator obișnuit) este posibilă folosire unei smart-card pentru calcule nu numai în Internet dar și în comerțul tradițional.

1.4 Site-uri cu magazine electronice

Voi examina câteva site – uri cu magazine electronice, care se ocupă cu vânzarea în Internet a câtorva feluri de produse mai importante ca de exemplu cărți, filme video, calculatoare personale și a accesoriilor pentru ele, servicii turistice și a altor servicii.

Iată câteva site – uri cu magazine electronice care propun spre vânzare cărți:

Magazin de cărți Amazon (http://www.amazon.com) – cel mare magazin electronic de cărți din lume.

Magazin de cărți al editurii “Piter-Press” (http://www.piter-press.ru/). Acest magazin virtual dispune de un design foarte bun, o navigație destul de înțeleasă și un volum foarte mare de informație adăugătoare. Sunt prezentate cărți ale editurii “Piter-Press” despre calculatoare, economie, psihologie și medicină. În asortiment sunt aproximativ 400 de cărți. Nivelul de inițiere cu cărțile – după copertă și o scurtă adnotație. În paralel cu literatura propusă se mai propune revista “Мир Интернет”, care este editată de această editură.

Magazin de cărți pe lângă editura “Символ Плюс” (http://www.books.ru/). Acesta este un magazin virtual foarte vechi, a fost deschis în anul 1996, în luna august. Se caracterizează printr-un design destul de bun și o studiere aprofundată. În asortiment sunt cărți la următoarele rubrici: calculatoare, electronică, economie și business, drept, limbi străine, medicină, îndrumare, manuale școlare, literatură artistică, cărți – cadou, detective, fantastică, romane istorice. Pe lângă toate plusurile a acestui magazin este livrarea nu numai în Sankt-Peterburg, Moscova, Rusia și țările CSI, dar și într-un șir mare de țări străine (Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda, Germania, Austria, Israel, SUA, Canada, Australia). Pe teritoriul Rusiei este preconizată plata anticipată, iar în celelalte țări plata este diferită în dependență de țară. Magazinul se caracterizează printr-un volum imens de informație adăugătoare pentru cumpărători, la fiecare carte puteți să faceți cunoștință cu coperta, cuprinsul, părerile altor cumpărători despre această carte. În paralel cu literatura propusă, este pusă la dispoziție și informație despre revistele “Вы и Ваш компьютер” și “ReadMe”.

Vânzarea CD – urilor cu înregistrări muzicale, are o mare răspândire în Internet. Pe Web-site de obicei este posibilă căutarea după catalog, este arătata coperta exterioară, este adus la cunoștință lista cu înregistrări muzicale. Câte odată este posibilă și ascultarea unor fragmente din anumite înregistrări. Ne poate fi arătată și informația cu datele biografice ale compozitorului sau a interpretului, interviuri. Exemplu de acest fel de magazin este magazinul virtual “Музыкальный телефон” al companiei REDI (http://www.cdru.com/). Acest magazin se deosebește de celelalte prin funcționalitate și volumul mare de informație pe diferite teme. Pe acest Web-site este posibilă căutarea după denumire și autor. Sunt puse la dispoziție următoarele despărțituri: arhiva CD, clasică, rarități, articole, price-list, topul vânzărilor, despre companie, cartea cu păreri.

Filme video – încă un fel de produs, care corespunde proprietăților multimedia în Internet. De obicei în așa magazine cumpărătorilor le este propusă căutarea după catalog, este arătată coperta, este adusă o mică informație despre filmul dat. Vizionarea unor fragmente din film este posibilă numai la acei utilizatori care dispun de o viteză foarte mare de legătură. Exemplu de acest fel de magazin este magazinul virtual al companiei “VideoService” (http://www.video.ru/). Pe server este posibilă căutarea după denumirea filmului. Este pusă la dispoziție un serviciu adăugător pentru cumpărători: informația despre 10 filme cele mai populare, noutăți din lumea filmului, informație din arhivă. Sunt puse la dispoziție filme cu următoarele tematici: detective, fantastică, drame, povești, animație, comedie, filme de acțiune, aventuri, de groază, melodrame.

Calculatoare personale. Comerțul cu calculatoare și cu accesorii prin Internet prezintă din sine un exemplu foarte reușit de business, unde produsele foarte compacte se combină cu prețuri foarte mari. Iată câteva exemple de magazine virtuale cu această tematică:

Magazinul firmei “Квазар” (http://www.kvazar.ru/). Magazinul propune un asortiment foarte mare de tehnică de calcul. Aici intră: periferice, monitoare, HDD, FDD, accesorii de rețea, cartele audio, modem, CD-ROM, cartele video, imprimante, și alte accesorii. După alegerea produsului cumpărătorul indică: adresa, numele și prenumele, telefonul, adresa poștei electronice. După achitarea comenzii este posibilă livrarea, sau auto chemare. Magazinul se distinge prin funcționalitate și design.

Magazinul asociației “Респект” (http://www.respect.ru/). Magazinul propune notebook – uri ale diferitor firme de producători, ca. Father, Discovery, Voyager, Explorer, Navigator. Se poate de văzut prețurile și de a face cunoștință cu configurația unui calculator concret, cu caracteristicile tehnice. Este pusă la dispoziție informația despre echipamentele adăugătoare.

Magazinul companiei “Русский стиль” (http://www.russtyle.ru/). Conține următoarele despărțituri: despre companie, prețuri, noutăți, drivere, clienți, distribuitori… Este adusă la cunoștință o informație tehnică foarte vastă, orientată spre susținerea clienților și partenerilor ai companiei. În asortiment sunt propuse atât calculatoare cât și dispozitive periferice: monitoare, multimedia, procesoare, memorie, cartele video.

Servicii turistice. Vânzarea foilor turistice corespunde proprietăților multimedia în Internet, deaceea astfel de posibilitate activ se întrebuințează de către firmele turistice. Iată câteva exemple de magazine virtuale cu această tematică:

Firma “Спутник” (http://www.tbc-sputnik.ru/). Propune următoarea informație: date despre diferite țări, programe turistice, croaziere individuale, bilete avia, noutăți pe turism, recomandările aduse de firmele care îndeplinesc călătoriile în diferite țări, mini – dicționar al turistului, datele despre serviciile adăugătoare, trimiteri la unele resurse turistice interesante.

Firma “Спэйс трэвел” (http://www.dol.ru/users/spacet/). În activitatea firmei un loc foarte important îl ocupă croazierele în Emiratele Arabe Unite (EAU): posedă rute ciarter personale, este preconizată deservirea VIP. Despărțiturile de bază: croaziere, orarul decolărilor, informația pentru agenții de turism, informația pentru clienți, odihnă pe diferite gusturi, informația despre firmă.

Desigur se poate de adus un șir de exemple de organizare a comerțului cu diferite produse și servicii. Evident, că la prima etapa a comerțului în Internet o superioritate mai mare o vor avea acele produse, care dețin unul din particularitățile următoare:

preț redus;

dimensiuni mici;

produse, pentru care informația textuală și grafică este suficientă pentru a lua decizia de cumpărare;

produse ale firmelor autentice, care suficient timp activează pe piață și sunt cunoscute cumpărătorilor.

Practica arată, că comerțul cu produse reale (fizice) în Internet pentru început rațional este să începem un business de sine stătător, dar ca o adăugare la business-ul real existent.

2 Conceptul magazinului electronic

2.1 Formularea generală a problemei

Ținând cont de cerințele actuale, prezentate calității lucrului companiilor, se poate remarca, că lucrul efectiv în întregime depinde de nivelul de dotare a companiei cu echipamente electronice, așa ca, calculatoare personale și mijloace de conexiune.

Desigur, pentru dezvăluirea tuturor posibilităților potențiale, la întrebuințarea calculatoarelor personale, trebuie neapărat de întrebuințat pe aceste calculatoare o complexitate de programe și aparataj, care maximal corespund problemei în cauză. De aceea în timpul de față se ivește necesitatea companiilor în programe de calculator, și a informației despre metodele optime de întrebuințare a calculatoarelor personale de care dispune compania.

În ultimii 10 ani au apărut tehnologii noi, care deschid un volum imens de informații pentru fiecare om, care dispune de calculator personal. Anume în așa mod și-a croit drum, în dezvoltarea tehnologiilor informaționale, Internet-ul. Odată cu apariția lui, au început a se crea companii, care puneau la dispoziția populației posibilitatea de a se conecta la rețeaua mondială “www”(WorldWideWeb).

Moldova este un stat mic, după noțiuni geografice, dar dacă este privită din punct de vedere al firmelor “furnizoare de Internet”, ea este destul de mare și nu se oferă posibilitatea de a construi pe teritoriul ei cabluri de conexiune. Dar în timpul de față a apărut necesitatea înfăptuirii unui șir de filiale ale firmelor în diferite puncte ale republicii și de acrea pe teritoriul ei o rețea potențială.

Problema mea constă în elaborarea unui magazin electronic în rețeaua globală Internet. Produsele care trebuie să fie realizate în acest magazin au fost lăsate la dorința proprie. Ținând con de produsele care aduc cele mai mari venituri și au un succes mare la cumpărători, pe baza datelor din capitolul 1 punctul 2, am ajuns la concluzia că produsele care vor fi expuse în acest magazin vor fi calculatoarele personale și accesoriile pentru ele.

2.2 Cerințe de realizare

Pentru realizarea problemei formulate în p. 2.1, trebuie de ținut cont de diferiți factori care vor influența activitatea de mai departe a magazinului electronic. Astfel de factori pot fi: amplasarea magazinului electronic; conținutul lui; publicitatea magazinului; motivația vizitatorilor.

2.2.1 Amplasarea magazinului electronic.

Aici pot fi evidențiate următoarele variante:

dacă magazinul este orientat pe piața moldovenească, atunci și amplasarea lui trebuie să fie pe serverul unuia din furnizorii din Republica Moldova;

dacă producția sau serviciile propuse sunt preconizate pentru piața internațională, atunci e de dorit ca amplasarea să fie pe serverul uneia din companiile americane. Cu toate acestea viteza accesului la informație și eficiența de lucru a Web-site-ului v-a fi mai mare;

dacă piața internațională și cea moldovenească sunt ambele importante, atunci e necesar de elaborat versiunile română și engleză, și amplasate în locurile potrivite sau de amplasat ambele versiuni pe unul și același Web-site.

2.2.2 Conținutul magazinului electronic.

Din toate întrebările, care apar la crearea Web-site-ului, această întrebare este cea mai importantă și cea mai grea. Cu toate acestea calitatea rezolvării acestei probleme într-o oarecare măsură determină succesul (insuccesul). În cel mai general mod, Web-site-ul trebuie să conțină:

informația despre firma dată (istoria creării, reușitele de bază, aprecierea clienților și partenerilor);

propunerea producției și a serviciilor (caracteristica, modelurile, catalogul producției, price-list, condițiile livrării, descrierea superiorității producției propuse);

despărțitura susținerii tehnice, consultațiilor, recomandărilor și întrebuințarea;

informație adăugătoare despre ramura economică dată și adiacența cu alte domenii;

forma de comandă a producției;

conturul numărului de vizitatori;

noutăți curente;

o formă chestionar-registru pentru clienții potențiali (de obicei conține așa întrebări, vârsta, genul, studiile, hoby, nivelul veniturilor, cum a aflat despre acest magazin, ce caută și dacă găsesc producția necesară, din ce cauză cumpără sau nu producția).

2.2.3 Publicitatea magazinului electronic.

După ce Web-site-ul a fost creat, este necesar de atras vizitatori. Pentru aceasta se folosesc diferite metode în Internet (on-line) cât și în afara lui. De exemplu metodele on-line pot fi:

metode care folosesc sisteme de căutare (OurNet: www.ournet.md; Moldova Cyber Community: www.moldovacc.com; Rambler: www.rambler.ru; Aport!: www.aport.ru; Altavista: www.altavista.com);

mecanism de căutare a informației analog celui descris:

schimb de referințe. Constă în căutarea Web-site-urilor cu tematică asemănătoare sau apropiată și se înțeleg asupra schimbului de referințe: adică plasez referința mea pe Web-site-ul diferitor proprietari, iar dânșii fac același lucru pe site-ul meu.

referințe cu plată. Această metodă constă în căutarea unui Web-server cu un număr mare de vizitatori. Din numărul mare de vizitatori, un procent anumit vor fi cei care se vor interesa de producția și serviciile pe care le propun. Ca de regulă, pe aceste servere există condiții standarde pentru amplasarea referințelor cu plată pe diferite Web-site-uri.

grupărilor de noutăți. Aceasta este încă o metodă de amplasare a informației despre Web-site și, desigur, atragerea vizitatorilor. Cele mai preferate noutăți sunt acele care au ca tematică informații legate despre domeniul de activitate.

Metodele de atragere a vizitatorilor în afara Internet-ului constau în răspândirea informației despre existența acestui Web-site pe cărți de vizită, pe blancurile scrisorilor, materiale informaționale, în presă, în ghiduri.

2.2.4 Motivația vizitatorilor.

Există câteva motive care impun vizitatorii să vină la Web-site-ul vostru:

Motivații spre primirea informației. În prezent o mare parte dintre oameni caută informații. Unii, văzând referința spre Web-site-ul vostru, pur și simplu din curiozitate apasă pe el. În continuare depinde dacă informația propusă de mine coincide cu cea așteptată. Alții vizitează un Web-site concret cu scopuri bine determinate, așteptând să găsească informații despre produse concrete, servicii. Poate că ei caută referințe spre alte Web-site-uri în acest domeniu, noutăți, informații din ediții periodice electronice. Dacă le pot propune un volum destul de mare de informație, atunci cu cea mai mare probabilitate că voi atrage vizitatori și, posibil, că se vor întoarce din nou. Unii dintre ei pot deveni cumpărători fideli.

Tinderea spre distracții. Aceasta este un factor destul de puternic. Grafica, fotografiile, jocurile, videofragmente – singuri trebuie să hotărâți, ce anume poate răspunde la obiectivele generale a Web-site-ului.

Motivații economice. Internet-ul, de regulă, oferă posibilitatea de a primi informația mai rapid și mai ieftin în comparație cu metodele tradiționale. Datorită Internet-ului clienții potențiali pot primi o informație despre produsul, care poate fi decisivă la cumpărare. Una din metodele de atragere a cumpărătorilor constă în aceea, că de la început să propun ceva gratuit, în așa fel ei mai târziu cu plăcere vor cumpăra.

Motivația spre discuție. Strâns legată cu distracțiile. Grupele de noutăți, programele de vorbire, Internet-telefon – aceste și alte metode creează o atmosferă prietenească, care multor nu le ajunge în viața reală. Iar posibilitatea de a rămâne anonim permite să-și expuneți părerea cu sinceritate maximă. Dacă o să susțineți una din aceste metode de discuție pe Web-site sau o să răspândiți softul corespunzător, atunci fără îndoială veți atrage vizitatori.

Acum aveți o închipuire, despre cei care vă vizitează Web-site-ul, cât de des, ce-i interesează, etc. De asemenea posibil să vă apărut noi idei, ce și cum să îmbunătățiți, pentru a atrage vizitatori, iar pe vizitatori să-i transformați din cumpărători potențiali în cumpărători reali.

2.3 Alegerea instrumentelor

Pentru crearea site-lor Web se folosește JavaScript, deoarece este un limbaj cu ajutorul căruia foarte ușor se poate de elaborat pagini interactive Web. Dar pentru a face cunoștință cu JavaScript trebuie să facem cunoștință cu un alt limbaj – HTML. De când exploratoarele Netscape Navigator (începând cu versiunea 2.0) și Microsoft Internet Explorer (MSIE – începând cu versiunea 3.0) au devenit larg răspândite, majoritatea populației au primit posibilitatea de a lucra cu scriptele, scrise în JavaScript. Acesta este un avantaj pentru perfecționarea paginilor Web. Și din această cauză în această lucrare de diplomă am utilizat limbajele: Java Script și HTML.

2.3.1 HTML – HyperText Markup Language

Indispensabil în crearea paginilor Web, HTML este un descendent al limbajului SGML, folosit pentru dezvoltarea de documente hiper-text accesibile prin Internet.

World-Wide Web (WWW).

Nu se poate face referire la HTML fără a aminti ce înseamnă World-Wide Web (WWW). Unul dintre cele mai importante și de succes servicii ale rețelei Internet, WWW-ul a fost creat la CERN (Centrul European de Cercetări Nucleare, Geneva) în anul 1989 de Tim Berners-Lee, Robert Caillau și echipa lor, dar dezvoltarea sa ulterioara a fost facilitată de programul client Mosaic, sub mediul X Window, de la NCSA (Centrul național pentru aplicațiile super calculatoarelor, Universitatea Urbana-Champaign) furnizat gratuit din 1993, care avea o mare simplitate de utilizare si facilități multi-media.

WWW este un sistem distribuit de hipermedia funcționând în mod client-server prin Internet. Sistemul pune la dispoziție informațiile sub forma de hipertext (mixtura între text, grafică, elemente multi-media, plus referințe încrucișate). Pentru a căpăta acces la WWW, utilizatorul va fi nevoit să folosească un program client (user-agent) cum ar fi Lynx (in mod text) sau Mosaic și Netscape (în mod grafic) și bineînțeles va trebui sa cunoască localizarea fizica a documentului dorit. Localizarea unui document hiper-text se exprima sub forma de URL (Uniform Resource Locator), o modalitate flexibila și eficientă de accesare a oricărei resurse Internet, prin oricare protocol (TELNET, FTP, Gopher, HTTP, mail) bazat pe TCP/IP.

Modul de dialogare între clienți si serverele WWW se realizează prin protocolul HTTP (HyperText Transfer Protocol). Un document WWW trebuie în prealabil formatat (sau 'marcat') cu ajutorul limbajului HTML, marcaj ce va descrie structura logică a documentului și va fi procesat de programul client. Orice astfel de document poate cuprinde legături de tip hipertext, indicate prin zone de text sau imagini, conducându-l pe cititor fie în alt punct al aceluiași document, fie intr-un alt document, care poate sa se găsească stocat local (pe serverul curent) sau la distanță (pe oricare alt server Web din lume). Aceste legaturi încrucișate între miile și sutele de mii de servere WWW realizează o adevărată pânză de păianjen (web) planetara (world-wide) de unde vine și denumirea WWW, iar utilizatorul navighează în ciber-spațiul reprezentat de această rețea.

Clientul WWW poate manipula documente multimedia datorită facilităților puse la dispoziție de diferitele versiuni ale limbajului HTML ce prevăd includerea de imagini (formate grafice precum GIF sau JPG), fișiere audio și video. Mai mult, programele client se pot comporta ca programe client FTP, Gopher sau News (NNTP) și sunt capabile să gestioneze poșta electronică. În HTML pot fi concepute formulare (forms) pentru introducerea interactivă a datelor (texte, meniuri, liste, butoane de selecție etc.) și trimiterea lor către server spre a fi procesate. Îmbinarea limbajului HTML cu rutine scrise în alte limbaje (scripturi) conferă o sporită interactivitate a Web-ului.

Deși în prezent nu există standarde privind securitatea schimbului de informații între client și server, compania Netscape a propus protocolul SSL (Secure Socket Layer) pentru canale de comunicații fiabile, autentificate și sigure, protocol independent de aplicație, putând fi folosit și de alte programe TCP/IP (ca de exemplu FTP ori TELNET). O alternativă este S-HTTP (Secure HyperText Transfer Protocol) propus de NCSA.

Viitorul Web-ului este extinderea sa la cea de a treia dimensiune. In primăvara anului 1994, la prima conferință asupra problematicii Web-ului de la Geneva, s-a născut proiectul VRML (Virtual Reality Modeling Language), limbaj de descriere a spațiului virtual tridimensional bazat pe formatul Open Inventor al firmei Silicon Graphics. Succesul VRML va depinde de existența programelor client capabile a interpreta acest limbaj pentru diverse platforme. Aceasta va constitui cu siguranță o nouă sursă de aplicații, mai ales în arhitectură, tele-medicină, industria jocurilor. Tot in 1994 a apărut și termenul de telesensation, concept care combină grafică computațională, realitatea virtuală, programarea vizuală și telecomunicațiile, imaginile transmise de la distanță fiind percepute global.

2.3.2 Protocolul HTTP

Protocolul Transfer HiperText (HTTP) este standardul de facto pentru transferul documentelor WWW, cu toate că este proiectat pentru a fi extensibil pentru orice format de documente. HTTP versiunea 1.1 este documentat în RFC 2068; versiunea 1.0 (respinsă) este documentată în RFC 1945.

HTTP operează cu un nivel mai sus de conexiunile TCP, de obicei pe portul 80, cu toate că acesta poate fi ocupat și altul utilizat în loc. După o conexiune cu succes, clientul trimite un mesaj cerere către server, care la rândul său trimite înapoi un mesaj răspuns. Mesajele HTTP sunt om-citibile, adică constau din cuvinte din limbajul omenesc, și deci un server HTTP poate fi operat manual cu o comandă așa ca telnet server 80.

Cel mai simplu mesaj HTTP este "GET url", la care serverul răspunde prin trimiterea documentului cerut. Dacă documentul nu există, serverul probabil va trimite un document codat HTML explicativ. Eu spun probabil fiindcă această metodă simplă oferă o tratare a erorilor slabă și a fost respinsă în favoarea unei scheme mai elaborate expusă mai jos.

Un mesaj HTTP 1.0 începe cu "GET url HTTP/1.0". Adăugarea câmpului al treilea indică că sunt utilizate titluri complete. În așa caz clientul poate trimite câmpuri de titlu adiționale, unul pe linie, terminând mesajul cu o referință nulă. Serverul răspunde în același mod, întâi cu o serie de linii de titlu, apoi cu o linie nulă și la sfârșit trimite însăși documentul.

Aici se dă un exemplu de interschimb prin HTTP 1.0:

GET / HTTP/1.0 >

>

< HTTP/1.0 200 OK

< Date: Wed, 18 Sep 1996 20:18:59 GMT

< Server: Apache/1.0.0

< Content-type: text/html

< Content-length: 1579

< Last-modified: Mon, 22 Jul 1996 2 2:23:34 GMT

<

< HTML document

Folosirea titlurilor complete este preferabilă din următoarele cauze:

Prima linie din titlul include un cod de răspuns care indică succesul sau insuccesul operației.

Unul din câmpurile din titlul serverului va fi Content-type:, care specifică un tip MIME ce descrie cum documentul trebuie inerceptat.

Dacă documentul a fost mutat la altă locație, serverul poate specifica locația nouă în câmpul Location:, permițând clientului să reâncerce transparent cererea, folosind URL-ul nou.

Câmpurile Authorization: și WWW-Authenticate: permit plasare pe documentele Web a elementelor de control a accesului.

Câmpul Referer: permite clientului să informeze serverul despre URL-ul documentului din care s-a inițiat această cerere, permițând serverelor istețe să traseze clienții printr-o serie de cereri.

În adiție cererilor GET, clienții pot la fel să trimită cereri HEAD și POST, din care cele POST sunt cele mai importante.

Cererile POST sunt folosite pentru formele HTM și alte operații care necesită transmiterea blocurilor de date către server. După trimiterea titlului și liniei nule, clientul trimite datele. Titlul trebuie să includă câmpul Content-Length:, care permite serverului să determine momentul când toate datele au fost primite.

2.3.3 Java Script

Informația hipertextuală constă dint-o mulțime de noduri informaționale, o mulțime de legături hipertextuale, determinate pe aceste noduri, și instrumente de manipulare cu nodurile și legăturile. Tehnologia World Wide Web – aceasta este tehnologia de administrare a sistemelor hipertextuale în Internet.

Web, ca sistemă hipertextuală, se poate de privit din două puncte de vedere. În primul rând, ca totalitatea paginilor reflectate, legate cu trecerile hipertextuale (referințe). În al doilea rând, ca o mulțime de obiecte informaționale elementare, care compun paginile reflectate (text, grafică ș.a.).

La generarea paginilor în Web apare o dilemă, legată cu arhitectura “client-server”. Paginile pot fi generate atât în partea clientului, cât și în partea serverului. În așa fel, JavaScript – este un limbaj de conducerea cu scenariile de vizionare a paginilor hipertextuale Web, din partea clientului

Ideea JavaScript este foarte simplă. Toate operațiile, care pot fi îndeplinite în programă sub JavaScript, descriu acțiunile asupra obiectelor cunoscute și înțelese, care sunt elementele domeniului de lucru a programei Netscape Navigator și containerele limbajului HTML. Și anume cu aceasta JavaScript își termină lucrul cu orientarea pe obiecte. Sunt numai obiecte cu un set de proprietăți și un set de funcții asupra obiectelor. Ultimele se numesc “metode”. În afară de metode există și alte funcții, care mai mult se aseamănă cu funcțiile din limbajele de programare tradițională și ne permit să lucrăm cu tipurile matematice standarde sau să dirijăm procesul de execuție a programelor. De asemenea în JavaScript sunt evenimente – analog cu întreruperile de programe. Aceste evenimente sunt orientate asupra lucrului în WWW, de exemplu, încărcarea paginii în domeniul de lucru Navigator sau alegerea referinței hipertextuală. Întrebuințând evenimentele, autorul paginii hipertextuale și a programei poate organiza examinarea obiectelor dinamice.

Metodele și proprietățile obiectelor. Administrarea fluxului de determinări. Toate aceste clase au funcții de administrare cu clasele de obiecte – metode. Cele mai importante dintre aceste metode sunt acelea, care permit re definirea obiectelor. Toate tipurile de operatori, care sunt susținute de limbajele de programare obișnuite, sunt realizate în JavaScript (+,-,*,/,%,,,+=,-=,…). Operatorul adunării “+” în lucrul cu stringurile se subînțelege ca concatinarea ultimilor stringuri adăugate la sfârșitul celorlalte.

s = “string1” + ”string2”

în afară de operațiile cu numere și descrierea claselor standarde, în JavaScript mai există comenzi de dirijare cu fluxul de determinări:

break – ieșirea forțată din ciclu;

while(i &lt 6) if (i==3) break

continuie – trecerea la sfârșitul ciclului;

while(i &lt 6) if (i==3) continuie

for – ciclu;

for(i=0; i9; i++) …

for – ciclul proprietăților obiectului;

for(i in obj) str = obj[i]

if…esle – operator condiționat;

if( i0 ) … else …

wile – ciclu condiționat;

wile( i==k ) j++; k–;

var – operator de anunțare a variabilei.

var kuku = “kuku”

Tipul variabilei se determină după valoarea atribuită. Operatorii descriși mai sus nu reprezintă toată mulțimea de operatori din JavaScript, dar acestea sunt suficiente pentru îndeplinirea lucrului practic.

Evenimente. Programistul întrebuințează evenimentele pentru îndeplinirea anumitor părți ale scriptului de program. Unul dintre cele mai întrebuințate metode – îndeplinirea unor acțiuni determinate în momentul încărcării paginii în Navigator.

Iată câteva dintre cele mai întrebuințate evenimente:

onLoad – îndeplinirea scriptului sau a funcției la încărcare;

onChange – se generează la schimbarea valorii elementelor formei;

onClick – se generează la alegerea obiectului (button, checkbox ș.a.);

onSelect – se generează la alegerea obiectului textual (text, textarea);

onSubmit – la apăsarea butonului Submit;

onUnload – la trecerea pe altă pagină.

Steck-urile referințelor hipertextuale. În limbaj a fost introdus un nou tip de obiecte – tipul Area. Area – este un element al containerului MAP, care determină client-site imagemap. Principalul merit a astfel de obiect constă în aceea, că referințele hipertextuale, care sunt determinate în AREA, sunt accesibile pentru redefinire. Ele apar în masivele referințelor obișnuite ale paginii, și poate primi atât valoarea URL, cât și s-o redefinească. asupra obiectului AREA nu putem să ne adresăm pe nume. Putem întrebuința numai indexul masivului referințelor hipertextuale a documentului.

În contextul steck-urilor referințelor hipertextuale este interesant de examinat încă o posibilitate JavaScript, legată de trecerea pe referința hipertextuală. În cazuri obișnuite parametrul HREF a containerului A trebuie să dețină o oarecare valoare. Dacă, de exemplu, la evenimentul onClick este necesar de a deschide o fereastră nouă iar în cea veche de păstrat documentul, atunci URL-ul lui trebuie de indicat în calitate de valoare HREF. În caz contrar, în fereastra veche se va încărca o pagină goală, dacă HREF=” ”. În versiunea nouă JavaScript este introdusă funcția void. mai precis tipul void, care înseamnă lipsa căreiva valori. Dacă dorim să îndeplinim careva acțiuni la alegerea referinței hipertextuale, dar să nu supraîncărcăm paginile vechi, atunci în parametrul HREF trebuie de arătat următoarea construcție:

A HREF= “javascript:void(0)”kuku/A

Astfel de metodă este des întrebuințată la programarea evenimentelor, legate cu trecerea indicatorului de mouse pe deasupra referinței hipertextuale.

Implementarea în documentul HTML. Pentru a implementa scriptele în corpul documentului HTML se întrebuințează SCRIPT. Nu toate programele au posibilitatea de a identifica și îndeplini sciptele, deaceea însăți corpul scriptului se introduce în containerul de comentariu. Să examinăm un mic exemplu:

Exemplul 5.1

<HTML> <!– Author: Dan Vartic Date: March 5, 1996 –> <HEAD> <TITLE>Înregistrae</TITLE>

<!– The JavaScript Functions Definition function help_win() { Help = window.open("REG_HELP.HTM","Help","scrollbars=yes,resizable=yes") }

function main_menu()

{ Main_menu = window.open(" MAIN_M.HTM", "Main_menu") }

// The end of JavaScript Functions Definition –> </SCRIPT> </HEAD>

<BODY> <CENTER> <TABLE> <TR><TH><IMG SRC="RADLEG3.GIF"> </TH> <TH><H2>ISTC. Project RADLEG(#245)</H2> RRC "Kurchatov Institute"<BR> <I>Dec, 25, 1995</I> </TH></TR> </TABLE> </CENTER> <HR> <CENTER> <h2>Registration Form</h2> <hr> …… Textul paginii. ….. <hr> <FORM NAME=help_call> <TABLE BORDER=0> <TR> <TD><INPUT NAME=next TYPE=button VALUE=Next onClick="main_menu()"></TD> <TD><INPUT NAME=help TYPE=button VALUE=Help onClick="help_win()"></TD> </TR> </TABLE> </FORM> <hr> </CENTER>

</BODY> </HTML>

În acest exemplu, titlul documentului este introdus containerul SCRIPT. Până nu demult atributul LANGUAGE în container nu era necesar. Odată cu apariția VBSCRIPT a apărut și ideea indicării limbajului – deoarece Navigator nu înțelege scriptele a altor limbaje. Lipsa atributelor poate duce la apariția greșelilor la reflectarea paginilor hipertextuale.

Mai departe în textul paginii este precizat un comentariu, în care sete inclus textul scriptului. Comentariul se începe cu:

<!– The JavaScript Functions Definition

și se termină cu:

// The end of JavaScript Functions Definition –>

În interiorul scriptului sunt reflectate două funcții ale utilizatorului: help_win() și main_menu(). Ambele funcții întrebuințează una și aceeași metodă open (introdusă în funcția JavaScript, care este orientată asupra obiectului window) pentru a deschide o fereastră nouă Netscape Navigator și a încărca în ea documente hipertextuale. Chemarea funcției se înfăptuiește după apăsarea pe butonul respectiv, care sunt reflectate în forma HTML: help_call. În așa mod execuția funcției se va îndeplini numai în cazul, când va avea loc evenimentul, descris de atributul onClick.

Schema URL. Pentru programarea trecerilor hipertextuale, elaboratorii JavaScript au introdus o schemă aparte analog cu schemele http, ftp, ș.a. – javascript. Această schemă arată în felul următor:

Într-un cuvânt, în orice loc unde folosim URL, în locul unei scheme standard se poate de întrebuințat schema javascript. Unica excepție sunt containerele IMG. În el, URL se întrebuințează în atributul src. Pentru a lua o oarecare valoare src, se poate face sau cu ajutorul destinației în IMG, sau cu ajutorul apelării la proprietatea img.

Să examinăm un exemplu simplu de referință hipertextuală:

Referință simplă

</a>

Se poate de executat o operație analogică, și asupra unei imagini:

var flag=0;

function ichange()

{

if(flag==0)

{

document.i1.src="../images/jsi/tiger1s.gif"; flag=1;

}

else

{

document.i1.src="../images/jsi/tiger1g.gif"; flag=0;

}

…

</a>

Schimbul de date. Transmiterea datelor pe server din forme se înfăptuiește conform evenimentului submit. Acest eveniment se înfăptuiește în unul din acțiunile utilizatorului:

este apăsat butonul “Submit”;

este apăsată butonul grafic;

este apăsată tasta “Enter” într-un câmp a unei forme;

este apelată metoda Submit.

În acest compartiment mă voi opri asupra combinației JavaScript în atributele câmpurilor și prelucrarea evenimentelor. Voi trage atenție asupra posibilității captarea/generarea evenimentului submit.

Butonul Submit – este o variantă a câmpului de introducere. El se comportă, ca un buton simplu, dar în acest caz generează un eveniment submit (transmiterea datelor pe server). Din acest punct de vedere programarea scripturilor în JavaScript este absolut identic butoanelor grafice:

<form>

</form>

În acest exemplu noi pur și simplu re încărcăm pagina. Din punct de vedere al programării un interes mai mare prezintă în sine posibilitatea interceptării evenimentului submit și executarea evenimentelor, diferite de cele standarde. În acest scop butonul are un atribut de prelucrare a evenimentelor click (onClick):

<form>

</form>

Din acest exemplu se vede, că butonul “Submit” se comportă puțin mai diferit de cât butonul grafic în Netscape Navigator, dar la fel ca și butonul grafic în Internet Explorer (deosebirile cu timpul, probabil vor dispărea). La apăsarea butonului de re încărcare a paginii nu se execută – transmiterea datelor pe server este anulată.

Acum putem scrie o programă proprie de prelucrare a evenimentelor submit:

function my_submit()

if(window.confirm("Doriți să reîncărcați pagina?")) return true;

else return false;

<form>

</form>

Dacă suntem de acord cu re încărcarea paginii, atunci ea se va re încărca, la refuz (cancel) – ne vom întoarce pe pagina actuală fără re încărcare. Acțiunile pot fi și mai complicate. În orice caz, dacă această funcție de prelucrare va întoarce valoarea true, atunci se va înfăptui transmiterea datelor pe server, în caz contrar (false) – datele nu se transmit.

Singurul câmp în formă – dacă am finisat introducerea datelor în acest câmp și am apăsat tasta “Enter”, atunci exploratorul va genera evenimentul submit:

</form>

Interceptarea unui astfel de eveniment și a-l prelucra se poate numai în cazul prelucrării evenimentului submit în containerul FORM. În afară de câmpul de introducere a datelor în formă, este prezent și un meniu. Dacă modificăm valoarea alternativelor alese, atunci nu se înfăptuiește re încărcarea, dar dacă modificăm valoarea în câmpul de introducere a datelor și să tastăm “Enter”, se execută submit și noi primim o preîntâmpinare.

Metoda submit() – este o metodă a formelor. Dacă în program este apelată metoda submit(), atunci datele din formă, asupra cărei se înfăptuiește metoda, se transmit pe server. Voi perfecționa exemplul de mai sus:

<option>Trebuie ceva de facut<option>Nimic nu trebuie de facut</select>

</form>

La alegerea alternativă, utilizatorul imediat inițializează schimbul de date cu serverul. Evenimentul submit, în acest caz, nu interceptează prelucrarea evenimentelor ca în cazul apăsării tastei “Enter”. Dacă programatorul a apelat metoda submit(), atunci, posibil, el preventiv a controlat datele, care le transmite pe server.

Freimuri (Frames). Freimurile – sunt niște ferestre puțin care diferă de celelalte. Diferența constă în aceea că ele se repartizează în ultimele frame-uri deschise. Există și alte deosebiri. Iată câteva dintre ele:

ierarhia frame-urilor;

denumirea frame-urilor;

transmiterea datelor în frame-uri.

Ierarhia frame-urilor. Să examinăm un exemplu care ne împarte ecranul în două coloane:

<html>

<head>

</head>

</frameset>

</html>

_top(_parent)

Să complicăm puțin exemplul de mai sus, și să împărțim frame-ul din dreapta în două linii:

<html>

<head>

</head>

</frameset>

</html>

_top(_parent)

Denumirea frame-urilor. Putem să ne adresăm la frame-uri pe nume, sau ca la un element al masivului frames[]. Să examinăm un document HTL:

<html>

<head>

…

</head>

</frameset>

</html>

Să presupunem, că pe pagina, încărcată în frame-ul drept, sunt două imagini. Pentru schimbarea proprietăților src, în al doilea dintre ele se poate de folosit următoarele înscrieri:

top.frames[1].images[1].src="kuku.gif";

Sau

top.right.images[1].src="kuku.gif";

Transmiterea datelor în frame-uri. Problema care apare la elaborarea nodurilor Web este încărcarea rezultatelor efectuate de către scriptul cgi în alt frame, decât frame-ul în care se introduc datele pentru acest script. Dacă drumul încărcării rezultatelor este fixat, atunci se poate folosi atributul target. Mai complicat este dacă rezultatele trebuie încărcate în diferite frame-uri, în dependență de butonul ales. Să examinăm un exemplu:

function load()

{

if(self.document.f.s.options[document.f.s.selectedIndex].text=="top")

{

document.f.target = "mytop";

self.top.frames[2].document.open();

self.top.frames[2].document.close();

else

{

document.f.target = "mybottom";

self.top.frames[1].document.open();

self.top.frames[1].document.close();

}

return true;

}

Funcția load() se apelează ca și evenimentul Submit. Ea este o funcție logică. Ea permite încărcarea documentului dacă este întoarsă valoarea true.

3 Soluțiile de proiect

3.1 Structura sistemului informatic

În fig. 1 este reprezentată schema funcțională a acestui magazin.

Tot drumul reprezentat, parcurs de către un cumpărător, este împărțit în 5 pași:

Vizionarea și alegerea produselor;

Comanda;

Achitarea;

Primirea produsului;

Susținerea.

Vizionarea și alegerea produselor. În acest compartiment sunt incluse așa acțiuni ca: reclama și examinarea produselor. Aici cumpărătorul nimerește în magazin și își alege produsele pe care dorește să le cumpere. După ce s-a hotărât ce-ți dorește el trece la următorul pas.

Comanda. Cumpărătorul comandă produsele dorite și apoi introduce toate datele despre sine într-un formular, introducând și datele despre cartela sa de credit și transferă suma necesară de bani în contul bancar al magazinului electronic. După îndeplinirea formularului el trece la următorii pași, care de acum nu mai depind de el.

Achitarea. Administratorul magazinului transmite o cerere către bancă, despre datele contului bancar. Banca îi pune la dispoziție toate datele, și administratorul verifică care cumpărător a achitat suma deplină pentru produsele comandate.

Primire produsului. După ce au fost verificate toate datele administratorul furnizează produsele comandate de către cumpărători la domiciliu.

Susținerea. La această etapă sunt îndeplinite cerințele de garanție care sunt puse la dispoziția cumpărătorului pentru fiecare produs cumpărat în acest magazin.

Toate evenimentele care se petrec în acest magazin sunt vizuale și rezultatele apar în explorator. Pagina principală este compusă din două frame-uri: dreapta, stânga. Fiecare din ele este destinat unui anumit lucru. În cel din partea stângă sunt amplasate referințe, informații despre magazin, contactare, înregistrarea în formular. În frame-ul din dreapta sunt afișate toate rezultatele, în dependență de acțiunile petrecute în celălalt frame-uri. Inițial el este destinat pentru afișarea altor informații ale magazinului. Mai există și alte tipuri de structuri, așa ca structură tabelară, mai puține frame-uri, tabelară împreună cu frame-uri ș.a. Am ales acest tip de structură a magazinului fiindcă datorită acestei structuri noi reducem din timpul de așteptare de încărcare a paginii. În cazul de față este necesară doar încărcarea rezultatelor de afișare a datelor cerute de vizitatorii lui. Nu este nevoie de a se încărca iarăși meniurile, pictogramele ș.a. De asemenea noi în orice moment putem întrerupe executarea unei cereri care am activat-o mai înainte cu scopul de a porni alta, deoarece cum am spus meniurile nu se încarcă iarăși, ele sunt deja încărcate.

Lucrarea conține 12 interfețe, dar 6 dintre ele se aseamănă deoarece acestea sunt produsele pe care le puteți procura în acest magazin electronic. Aceste 6 interfețe se deosebesc numai prin denumire și prin lista de produse, dar principiul de funcționare este același.

3.2 Instrucțiuni de exploatare

Accesând site-ul magazinului electronic, vizitatorul poposește la intrarea în magazin, după ce apăsă pe referința Intrare i se deschid ușile magazinului și pe ecran apar două frame-uri (Anexa 2). În frame-ul de bază sunt scrise unele date despre magazinul meu electronic, în cel din partea stângă (“Navigație”) sunt afișate referințele pentru fiecare produs pe care eu le propun spre realizare. Mai jos sunt șase butoane de tip imagine:

Odată ajunși în “holul” magazinului trebuie mai întâi de toate să vă informați despre toate condițiile care sunt puse de către proprietar. Pentru aceasta trebuie numai să tasteze pe butonul și în frame-ul principal se va deschide pagina “Condiții” cu toate condițiile pentru a procura produse în acest magazin electronic (Anexa 3).

După ce a făcut cunoștință cu condițiile magazinului, este necesar să citească informația despre pașii pe care trebuie să-i facă pentru a procura. Pentru aceasta apăsă pe referința Info din pagina “Condiții” sau pe butonul din fereastra “Navigație” (Anexa 4). În frame-ul de bază se va deschide o fereastră nouă “Info”, în care este afișată informația de care are nevoie pentru parcurgea pașilor.

Dacă a făcut cunoștință cu informația pusă la dispoziție și este e acord cu condițiile propuse poate merge mai departe. Pentru aceasta alege unul din produsele care îl interesează și tastează pe referința corespunzătoare. În frame-ul de bază va apărea un tabel, în care este introdusă o listă cu diferite feluri de produse, care se deosebesc după proprietăți. Coloanele tabelului sunt împărțite în felul următor: Numărul de ordine, Denumirea produsului, Prețul, Unități și Comandat. În coloana Unități puteți schimba numărul de unități pe care doriți să le procurați. După ce s-a hotărât ce produs dorește să procure apăsă pe butonul din coloana Comandat. Pe ecran va părea o fereastră în care este întrebat dacă produsul ales dorește să i se pună în coșul cu cumpărături. Dacă da apăsă OK, dacă nu apăsă Cancel (Anexa 5).

Dacă a făcut toate comenzile dorite apăsă pe butonul pentru a vedea cumpărăturile care au fost puse în coșul cu cumpărături. Aici sunt afișate produsele, prețul pentru o unitate de produs, prețul total pentru produsul dat, și prețul total pentru toate produsele comandate. Dacă, de exemplu, nu dispune de suma necesară pentru a achita plata, are posibilitatea direct în coșul cu cumpărături să modifice numărul de unități ale produselor, sau chiar să șteargă unele dintre ele. Pentru a modifica numărul de unități de produs, în coloana Unități schimbă numărul care este înscris acolo, și tastează referința din partea dreaptă Actualizat, și automat i se va calcula suma de plată. Pentru a șterge un produs tastează referința Șterge. Pentru a șterge toate produsele din coșul cu cumpărături tastează butonul din partea de jos “Șterge totul” (Anexa 6).

Dacă a ajuns la decizia finală tastează butonul din partea de jos “Formular” sau pe butonul din fereastra “Navigație” și i se deschide o pagină, pentru a îndeplini formularul cu toate datele despre el (Anexa 7).

În această pagină este expusă lista cu cumpărăturile făcute. Mai jos i se pune la dispoziție un formular pentru îndeplinire. Acest formular conține următoarele câmpuri: Numele, Prenumele, Strada, Codul poștal, Orașul, E-mail, Telefon, Cartela de credit, Numărul cartelei de credit. În câmpul Cartela de credit sunt trei opțiuni: cartele de tip VISA, de tip MasterCard și de tip Maestro. După ce a complectat toate câmpurile tastează butonul “Transmiterea comenzii”. Toate datele introduse sunt expediate pe adresa E-mail a magazinului electronic, unde ele sunt verificate de către administratorul magazinului. În dependență, dacă datele introduse au fost transmise cu succes sau nu, se va afișa un mesaj de înștiințare.

În acest magazin mai are posibilitatea ca în orice moment de timp să se întoarcă în “holul” lui, apăsând butonul . Iar pentru a trimite mesaje pe adresa E-mail a magazinului vizitatorii tastează butonul .

Am prevăzut numai un tip de achitare: Cartele de credit

Cartele de credit – pentru achitarea cu ajutorul acestor cartele, persoanele completează date din formular, unde indică și numărul cartelei de credit. Administratorul face cerere la bancă, unde are deschis cont bancar magazinul, despre sumele de bani care au intrat pe acest cont. Banca trimite răspunsul unde indică de pe ce numere de cartele de credit au fost decontați sume de bani și în ce valoare. Administratorul verifică aceste date cu datele din E-mail, dacă ele corespund atunci cei ce au comandat în acest magazin își vor primi comenzile. Iar cei ce încă nu s-au achitat vor primi atunci când vor achita.

4 Protecția muncii

4.1 Noțiuni generale

Munca prezintă o activitate a omului, care este orientată pentru a satisface cerințele materiale și spirituale ale societății. În procesul de muncă, omul interacționează cu mijloacele de producție, cu mediul de producție și obiectele muncii. Prin urmare, el este supus acțiunilor a unui număr mare de factori de diferită natură, care se manifestă sub diferite forme și acționează în diferit mod, iar ca drept urmare se înrăutățește starea sănătății omului și scade capacitatea de muncă.

Pentru a evita toate aceste urmări ne dorite sunt necesare unele măsuri pentru securitatea muncii. Securitatea muncii – prezintă starea condițiilor de muncă, unde sunt excluși sau reduși la minim acțiunile factorilor dăunători și periculoși. De studierea și analiza condițiilor de muncă se ocupă știința care se numește PROTECȚIA MUNCII și a MEDIULUI AMBIANT.

Protecția muncii – prezintă un set de acte legislative, social-economice, organizatorice, tehnice, igienice și măsuri medico-profilactice, ce asigură securitatea sănătății păstrează capacitatea de muncă a omului în procesul de muncă. De aceea odată cu dezvoltarea PTȘ cresc și cerințele față de PM. Toate tehnologiile noi ne dau un avantaj în producția de mărfuri însă ele nu reduc din problemele PM, deoarece toți factorii periculoși și dăunători își schimbă natura sa mecanismul acțiunii asupra organismului uman. Trebuie de menționat că odată cu dezvoltarea PTȘ a crescut ponderea factorilor psihofiziologici.

După cum s-a menționat mai sus factorii de producție, după caracterul urmărilor care pot avea lor, se împart în două grupe factori periculoși ăi factori dăunători. Factorii se numesc periculoși, dacă în urma acțiunii asupra omului în anumite condiții pot duce la traume saula înrăutățirea bruscă a stării sănătății omului. Factorii care duc la înrăutățirea stării sănătății omului sau la scăderea capacității de muncă sunt numiți factori dăunători. În dependență de nivelul și durata de acțiune factorii dăunători pot deveni periculoși.

După natura acțiunii asupra organismului uman factorii periculoși și dăunători se împart în patru grupe: fizici, chimici, biologici și psihofiziologici.

Către grupa de factori periculoși și dăunători de origine fizică aparțin următorii factori:

factori ce caracterizează utilajul și tehnologia;

factori ce caracterizează mediul de producție.

În acest mod protecția muncii este un sistem de acte legislative, social-economice, tehnice ce îndestulează condițiile favorabile și sănătoase de muncă.

Funcțiile a operatorului și programatorului sunt caracterizate, de obicei, de inexistența sau existența în cantități mici a diferitor substanțe dăunătoare. În același timp sunt cerute cerințe ridicate pentru posibilitățile psihofiziologice a operatorului la indicii economici a locului de muncă și elementele lui, organele de dirijare.

Condițiile de muncă a programatorului-operator sunt legate cu încordări vizuale, fapt căruia sunt cerute cerințe față de iluminarea de producere, la conținutul ei spectral, și de asemenea la condițiile ergonomice a locului de muncă.

4.2 Analiza condițiilor de muncă

Analiza condițiilor de muncă apreciate în timpul efectuării practicii de diplomă se apreciază în primul rând vizual aplicând noțiunile ”normal” (n) și “periculos” (p). Analiza factorilor ce acționează asupra omului la locul de muncă e prezentată în tabelul 4 (caracteristicile condițiilor sanitar-igienice, factorii de producție dăunători și periculoși):

Tab. 4

Aprecierea condițiilor

Analiza condițiilor de muncă a fost efectuată pentru biroul de proiectare. În tabel se indică condițiile optimale microclimaterice (STAS 12.1.005.88), care sunt destinate creării condițiilor favorabile de muncă pentru personalul biroului de proiectare. După STAS ele sunt clasificate ca ne periculoase.

În biroul de proiectare se practică iluminarea naturală laterală și iluminarea artificială generală. Iluminarea corespunde normelor (SNiP-II-4-79).

După categoria de pericol de electrocutare, biroul de proiectare se referă la încăperile cu pericol ridicat, fiindcă e posibilă atingerea concomitentă a omului cu unirile la pământ cu corpul aparatajului electric.

În biroul de proiectare persistă zgomotul generat de surse de zgomot de diferite tipuri. Imprimantele creează zgomot metalic, instalațiile de condiționare – aerodinamice, transformatoarele de tensiune magnetică. Datorită măsurilor luate (folosirea barajelor acustice, planificarea rațională a începerii) nivelul de zgomot la locul de muncă nu depășește nivelul admisibil.

Analiza condițiilor de muncă a arătat că în biroul de proiectare sunt toți factorii, necesari pentru izbucnirea incendiului (materiale inflamabile, sursă de aprindere etc.). De aceea în biroul de proiectare sunt prevăzute mijloace primare de stingere a incendiului – extinctoare, sunt instalate semnalizatoare, destinate pentru transmiterea semnalului în cazul izbucnirii incendiului.

În rezultatul analizei condițiilor de muncă la locul de lucru au fost scoase la iveală următorii factori dăunători și periculoși: disconfortul de vedere, posibilitatea izbucnirii incendiului, încălcări psihofiziologice etc.

4.3 Cerințele ergonomice față de locul de muncă

Progresul tehnic ce a atins diferite domenii a producerii, folosirea pe larg a tehnicii de calcul și prelucrarea numerică a semnalelor, sistemele automate de proiectare sunt legate tot mai mult și mai mult cu trecerea de la munca fizică la munca intelectuală. Automatizarea ăi computerizarea duc la schimbarea mijloacelor și caracterului activității de muncă, la schimbarea condițiilor de muncă.

Totodată automatizarea ăi computerizarea pot avea și urmări sociale negative, deoarece se cer cerințe înalte față de posibilitățile psihofizice a inginerului-operator. În felul acesta, funcțiile activității în condițiile automatizării se schimbă. În procesul de lucru operatorul primește memorează și prelucrează un mare volum de informație, ia diferite decizii și dirijează cu starea sistemului.

Principalul conținut a activității omului îl alcătuiesc procesele de memorare și psihice – recepționarea activă, memorarea și gândirea. De aceea în condițiile actuale a apărut necesitatea de a efectua acordarea dintre construcțiile sistemelor tehnice și condițiile lor de funcționare cu posibilitățile psihofizice a lucrătorului.

Cu studierea și proiectarea interacțiunii omului (a unui grup de oameni) în procesul de lucru cu mijloacele tehnice, obiectele de activare cu mediul ambiant se ocupă ergonomia.

Țelul analizei ergonomice – ridicarea eficienței și calității activității omului în sistemul “ om – mașină – obiect – mediu” cu condițiile păstrării sănătății omului în procesul de lucru a operatorului un mare rol îl ocupă dispozitivele de vizualizare a informației care trebuie să satisfacă anumite cerințe ergonomice.

Ergonomie – știința, care studiază în mod complex particularitățile psihofiziologice, anatomice și antropologice ale omului în procesul muncii, precum și problemele igienei, toxicologiei, biomecanicii și biofizicii în scopul de acrea omului condiții optime de muncă cu un consum minim de energie. Respectarea recomandațiilor ergonomice duce la ridicarea productivității muncii omului și la păstrarea capacității lui de muncă, a forței musculare și a sănătății lui. Cercetările ergonomice se extind și asupra unor discipline specializate (psihologia inginerească, protecția muncii), termenul “ergonomie” a fost pus în circulație în Anglia (1949) de către un grup de specialiști.

Din punct de vedere ergonomic locul de muncă destinat proiectării este amenajat satisfăcător, dat fiind faptul că pentru proiectare sunt prezente:

– un calculator IBM AT cu monitor color MPR-II de o rezoluție satisfăcătoare;

– microclima încăperii este asigurată de trei condiționere;

– proiectarea se efectuiază cu ajutorul unui pachet destul de comod de proiectare a schemelor electrice principale;

– scaune moi, o masă destul de încăpătoare, ce permite aranjarea comodă a tuturor componentelor necesare proiectării (blocul calculatorului, monitorul, imprimanta, radioul, care permite de a fi la curent cu noutățile necesare de a fi știute pentru o activitate cotidiană normală, aparatul de telefon pentru schimbul și căpătarea operativă a informației necesare).

Ca neajunsuri din punct de vedere ergonomic sunt:

– generarea zgomotelor de către condiționer și imprimantă, fapt care cauzează necesitatea de folosire a unor mijloace individuale de protecție;

– lipsa ecranului de protecție pe monitorul calculatorului pentru apărarea de razele ultraviolete, de energia statică, care poate să se acumuleze la om, pentru contrastul mai înalt al imaginilor, înlăturarea efectelor de reflectare a luminii zilei pe monitor etc.

4.4 Aprecierea pericolului la monitor

Odată cu dezvoltarea tehnicii de calcul tot mai mult se atrage atenția asupra problemelor protecției utilizatorilor, în special acelor care lucrează la calculator, adică lângă monitor. Principalii factori dăunători, care influențează asupra sănătății omului, când acesta lucrează lângă monitor sunt:

radiația sau iradieri ionizate;

câmpul electrostatic;

câmpul electromagnetic, etc.

Iradieri Ionizate reprezintă iradierea electro-magnetică cu o capacitate de ionizare a moleculelor. Dacă se provoacă ionizarea moleculelor organismului uman, atunci legăturile între molecule se distruge și ca rezultat apar diferite boli. Capacitatea de ionizare o au următoarele particule: – iradieri, fluxul de electroni, substanțele radioactive.

În cazul monitoarelor cel mai semnificativ tip de iradiere ionizată este – iradiere, care însă este foarte mică, de obicei nu depășește normele biologice. Celelalte tipuri de iradieri pot fi neglijate deoarece greu pot fi depistate.

– iradierea apare în urma ciocnirii electronilor cu atomii substanței luminofore sau cu atomii ecranului din sticlă.

În genere iradierea ionizată asupra omului poate provoca următoarele acțiuni:

locale – acțiuni de scurtă durată cu doze mari, care aduce la traume locale: îmbolnăvirea pieii, pierderea pieii, pierderea unghiilor, defectarea oaselor, cancer;

totale – reprezintă iradieri îndelungate cu doze mici, aduce la îmbolnăvirea sângelui (leucemie).

Câmpul electrostatic, care apare pe ecranul monitorului este rezultatul bombardării permanente a monitorului cu fascicolul de electroni emis de catod. Astfel sarcina electrică, case se acumulează pe suprafață monitorului, formează câmpul electrostatic. Fenomenul electrizării statice este legat și de starea aerului din mediu. În condiții normale aerul se caracterizează cu proprietăți izolatorii înalte, însă sub acțiunea razelor solare și celor cosmice, radiației materialelor radioactive a scoarței pământului și a altor factor ionizatori, moleculele neutrale a aerului se ionizează, formând ioni pozitivi și negativi – purtători ai sarcinii electrice. Dacă intensitatea câmpului electric, format de materialele, de dispozitivele de curent continuu și de obiectele, care ușor se electrizează, este mare, atunci ionii liberi obțin energie cinetică suficientă pentru a forma ioni noi la ciocnirea lor cu moleculele neutre. În urma ionizării aerul își pierde proprietatea sa de izolator (devine conductibil) și descărcarea electrică latentă se transformă într-o descărcare sferică, adică are loc o străpungere electrică a aerului.

Descărcarea electricității statice poate provoca o explozie, incendiu și alte accidente. La unele întreprinderi, care produc substanțe sintetice, polimeri și produse din aceste substanță, și care posedă proprietăți dielectrice înalte, electrizarea micșorează productivitatea muncii și este unul din motive care duc la scăderea calității producției.

Influența sistematică a câmpului electrostatic de intensitate înaltă asupra corpului omului poate duce la unele dereglări funcționale a sistemului central nervos, a sistemului cardio-vascular și a altor organe. Din aceste motive, intensitatea maxim-admisibilă a câmpului electric la locurile de muncă este normată (Tabelul 5).

Tab. 5

Intensitatea maxim-admisibilă a câmpului electric la locurile de muncă

Intensitățile admisibile a câmpului electrostatic sînt indicate fără a lua în considerație influența asupra omului a descărcărilor electrice. Normele indicate pentru intensitatea câmpului electrostatic mai mare de 20 kW/m se utilizează numai cu condiția, restul timpului a zilei de lucru intensitatea nu întrece 20 kW/m. Dacă intensitatea câmpului electrostatic întrece valorile indicate, atunci se aplică unele măsuri de micșorare a ei.

Măsurile principale de micșorare a intensității câmpului electric în zona de lucru sânt:

îndepărtarea surselor a câmpurilor electrostatice din zona personalului care deservește aparatura;

ecranarea sursei câmpului sau a locului de muncă;

utilizarea neutralizatorilor de sarcini electrice statice;

umezirea materialului care se electrizează;

schimbarea materialelor, care ușor se electrizează cu materiale ce nu se electrizează;

alegerea suprafețelor care contactează conform condițiilor de electrizare minimă;

modificarea procesului tehnologic în așa mod ca să se micșoreze nivelul de electrizare;

alegerea materialelor și suprafețelor care greu electrizează alte corpuri sau le electrizează cu sarcini de polaritate diferită;

instalarea în toate încăperile, unde se află oameni, a podelelor care conduc curentul electric.

În calitate de măsură de protecție individuală a omului de la electricitatea electrostatică poate servi încălțămintea ce conduce curentul electric, albituri, halat, etc. adică tot ce asigură legătura electrică a corpului omului cu pământul.

În majoritatea monitoarelor moderne problema câmpului electrostatic este parțial rezolvată prin introducerea tehnologiei antistatice. Datorită acestei tehnologii câmpul electrostatic se micșorează până la 10% din intensitatea inițială a acestuia. În afară de această majoritatea ecranelor protectoare, care micșorează iradierea ionizată, mai sigură și atenuarea considerabilă a câmpului electrostatic.

Câmpul electromagnetic creat de monitor este de asemenea un factor dăunător sănătății omului.

Influența câmpurilor electromagnetice de mare intensitate asupra omului constă în absorbția de către țesuturile corpului uman a energiei, însă influența principală îi revine câmpului electric. Nivelul de influență a câmpurilor electromagnetice asupra omului depinde de frecvență, de puterea emisiei, de durata acțiunii, de regimul de emisie (prin impulsuri sau continuu), și de asemenea de proprietățile individuale ale organismului. Influența câmpului electric de frecvență joasă provoacă dereglări în activitatea funcțională a sistemului cardio-vascular, și chiar la schimbări privind componența sângelui.

Influența câmpului electromagnetic de frecvență înaltă se reflectă sub forma efectului termic, care duce la ridicarea temperaturii corpului, la supraîncălzirea locală a țesuturilor corpului și a organelor cu o termoreglare slabă. Ca rezultat unii lucrători suferă din cauză insomniei, simt dureri în regiunea inimii, dureri de cap, ușor obosesc.

Pentru a micșora puterea de emisie a sursei câmpului electromagnetic pot fi utilizate următoarele mijloace tehnice:

utilizarea unui astfel de regim de lucrul, în care dispozitivul lucrează cu o putere mai mică decât cea proiectată;

lichidarea locurilor de emisie suplimentară;

micșorarea undelor reflectate prin ajustarea sarcinilor, etc.

Alegerea corectă a regimului de lucru a personalului și a utilajului permite micșorarea prezenței omului în zona de acțiune a câmpurilor electromagnetice.

Utilizarea sistemelor de dirijare la distanță cu utilajul permite personalului să-și îndeplinească funcțiile în afara zonei de acțiune a câmpurilor electromagnetice.

Procesul de ecranare, des utilizat cu scopul de micșora influența câmpurilor electromagnetice, utilizează fenomenul de absorbție și reflectare a energiei câmpului electromagnetic. Pentru confecționarea ecranului se utilizează materiale cu o conductibilitate electrică înaltă (aluminiu, cupru, oțel), și cu proprietăți de absorbție și reflectare sub formă de foi și plasă. Ecranele obligatoriu se unesc la pământ.

Eficacitatea acțiunii de ecranare a materialului se caracterizează prin adâncimea infiltrării câmpului electromagnetic în ecran, care depinde de materialul de confecționare.

Adâncimea infiltrării câmpului electromagnetic, la care acest câmp scade de 2,718 ori:

unde – permeabilitatea magnetică relativă a materialului ecranului, Hn/m;

– conductibilitatea relativă a materialului ecranului, cm/m;

f frecvența câmpului electromagnetic Hz.

Adâncimea infiltrării a frecvențelor înalte și supra înalte în ecran de obicei nu întrece un milimetru, astfel grosimea ecranului se alege din considerente constructive.

4.5 Calculul iluminării artificiale

O mare importanța pentru asigurarea capacității înalte de muncă și bunei dispoziții are iluminarea optimală a locului de lucru. Iluminatul poate fi natural și artificial. Alegerea tipului de iluminat trebuie să fie bazată pe cunoașterea avantajelor și a neajunsurilor diferitor sisteme de iluminat. Conform СНиП II-4-79 vom putea efectua proiectarea iluminatului artificial folosind metoda coeficientului de randament:

unde:

F – fluxul de iluminare a unei lămpi, lm;

En – iluminarea minimală normată, lx;

Sp – aria podelei, m2;

Z – coeficientul iluminării ne uniforme;

K – coeficientul de rezervă, ține cont de poluarea și învechirea becurilor;

N – numărul de instalații de iluminat;

n – numărul becurilor la o instalație;

r – coeficientul de randament a instalației de iluminat, se găsește în dependență de indiciul de încăpere.

Conform caracteristicii lucrului vizual ce este de categoria II cu un contrast mediu având caracteristica fonului deschis. Coeficientul iluminării ne uniforme pentru lămpi fluorescente este egal cu 0,9. Indiciul de încăpere se calcula astfel:

unde:

A, B – lungimea și lățimea încăperii, m;

Hl – înălțimea instalației de iluminare până la suprafața de lucru.

Valorile parametrilor folosiți sunt incluse în tabelul 6.

Tab. 6

Valorile parametrilor

Calculăm indicele de încăpere:

Conform indicelui de încăpere determinăm coeficientul de randament a instalației de iluminat. Pentru i=1, randamentul instalației de iluminat r =0,66 pentru lampa florescentă LDC. Cunoscând toți parametrii necesari putem calcula F1:

Fluxul de iluminare a unei lămpi ne permite alegerea lămpii în corespundere cu rezultatele obținute. Vom alege lampa florescentă de tipul LDC40 cu tensiunea de alimentare de 220V și o putere de 40W. Puterea totală a tuturor lămpilor floriecente va fi egală cu 640W.

4.6 Condiționarea aerului

În birourile de proiectare și centrele de calcul sunt utilizate pe larg condiționerele de aer. Condiționerele sunt aparate ce prelucrează în regim automat aerul din încăpere, asigurând parametrii optimali de temperatură, umiditatea relativă și viteza de circulație a aerului.

Condiționerele sunt de două feluri locale și centrele. Condiționerele locale sunt folosite pentru încăperi mici, iar cele centrale pentru deservirea mai multor încăperi. În biroul dat sunt utilizate condiționerele locale de tipul BK- 2500, care sunt destinate pentru încăperile cu o suprafață de până la 35 m2.

Condiționerul asigură:

răcirea aerului;

menținerea temperaturii constante – automat;

curățirea aerului de praf;

ventilarea încăperii;

extragere umezelii din aer;

schimbarea vitezei și direcției fluxului de aer ;

Schimbul de aer cu mediul extern.

Datele tehnice:

Condiționer -2500

Tipul BI-0,63-OI-Y3

Productivitatea de aer rece , ccal ore 2500

Substanța folosită pentru răcire Freon 22

Puterea consumată de la sursa de curent alternativ, W 1650

Tensiunea, V 220

Frecvența curentului, Hz 50

Nivelul de zgomot, dB 60

Curentul de lucru, A 8

Dimensiunile, mm

Înălțimea 460

Lățimea 660

Adâncimea 615

Greutatea, kg 65

Tehnica securității

1. Conectați condiționerul la sursa de alimentare de 220 V, numai dacă el e conectat la pământ.

2. Folosirea țevilor de alimentare cu apă, căldură, gaz pentru conectarea la pământ e interzisă.

3. Conectarea condiționerului la sursa de alimentare se face numai când este asamblat.

4. Cea mai prielnică pentru sănătatea omului este diferența de temperaturi a aerului de afară și a celui din încăpere de 10 grade C (nu mai mult).

5. Nu scoateți panoul decorativ a condiționerului când el funcționează.

5 Proiectarea tehnico-economică a proiectului

5.1 Situația generală

Lucrul cu magazinele electronice este destul de dificil mai ales în cazul când este mare numărul de feluri de produse în magazin. De obicei elaborarea unui astfel de magazin, efectuat fără utilizarea unor instrumente și tehnici specializate, durează mult timp (până la câteva săptămâni) și este strict individual pentru fiecare caz aparte. În final rar se obține o versiune a magazinului electronic care să nu includă careva erori sau să poată fi adaptate.

Organizarea și petrecerea optimă a Lucrărilor Experimentale și de Producere (LEP) permite ridicarea calității și eficienței producției. În acest capitol vom prezenta partea organizatorică a lucrărilor petrecute și aprecierea lor economică.

Lucrarea de diplomă conține nuanțe atât de lucrări de cercetări științifice cît și de lucrări de producere experimentală.

LEP conține următoarele etape generale:

elaborarea și concordarea sarcinii tehnice;

colectarea și studierea materialelor referitor la tema dată;

elaborarea sarcinii tehnice;

calculul cheltuielilor pentru LEP;

designul sarcinii tehnice;

argumentarea economică;

elaborarea antiproiectului;

elaborarea principiilor de rezolvare a sarcinii;

elaborarea structurilor principale;

elaborarea și testarea modelelor posibile;

documentarea proiectului;

elaborarea proiectului tehnic;

elaborarea modelului algoritmului;

controlul tehnologic;

argumentarea proiectului tehnic.

Elaborarea documentației pe algoritmul experimental:

elaborarea documentației textuale;

calculul cheltuielilor pe materiale.

În LEP a lucrării de diplomă prezentate am inclus etapele:

Elaborarea și coordonarea sarcinii tehnice (etapa de pregătire).

Etapa de cercetări.

Etapa de elaborare.

Etapa de elaborare a documentației pe algoritmul elaborat (etapa finală).

Mai detailat etapele sunt prezentate în partea organizatorică.

5.2 Etapele cercetării științifice.

În general efectuarea lucrărilor de cercetare științifică include următoarele etape:

Lucrările pregătitoare. La aceasta etapă se face cunoștință cu direcțiile și natura lucrărilor de cercetare științifică, studierea experienței anterioare în domeniile corespunzătoare de cercetarea și motivarea tehnico-economică preventivă. Etapa se încheie cu întărirea sarcinii tehnice.

Prelucrarea teoretică a temei. Aici se efectuează alegerea și motivarea direcției alese de cercetare și metodele de rezolvare a problemelor formulate, elaborarea ipotezelor de lucru, calculele teoretice, elaborarea metodicii cercetărilor experimentale.

Faza experimentală. La etapa dată se efectuează proiectarea, implementarea, depanarea și montarea machetei. Etapa se finalizează cu efectuarea experimentelor, prelucrarea datelor obținute și verificarea lor cu rezultatele cercetărilor teoretice.

Faza perfecționării teoretice. La această etapă se realizează un șir de lucrări ce țin de corectarea părții teoretice în conformitate cu rezultatele obținute din experiență.

Faza finală. Etapa se caracterizează prin generalizarea rezultatelor cercetărilor efectuate, se elaborează darea de seamă pentru lucrarea de cercetare științifică, se determină eficacitatea reală a ei. Etapa se finalizează cu acordarea și întărirea rezultatelor cercetării la consiliul tehnico-științific.

Pentru cercetarea unor probleme complicate se utilizează o metodă complexă, care se bazează pe analiza în complex a proceselor și scopurilor din problema pusă. Metoda mai presupune și elaborarea unui scop, necesită determinări a fluxului de intrare și ieșire a informației, introducerea criteriilor de optimizare. Mai ales sunt importante metodele de modelare, care permit studierea proceselor complexe într-un regim de analiză preliminară. Una din aceste metode este metoda planificării și conducerii în rețea.

Există o metodă relativ nouă, care permite analiza tuturor factorilor, ce influențează asupra termenilor de executare a lucrărilor, determină scopul final și legăturile dintre lucrări – graful planului în rețea. Graful planului în rețea reprezintă un model dinamic informativ, care reflectă legăturile și rezultatele tuturor operațiilor necesare pentru atingerea scopului final al elaborării. Graful planului în rețea ne răspunde la următoarele întrebări:

ce trebuie să facem;

cît timp e necesar;

cine să execute;

care e dependența lucrărilor efectuate acum și aici de cele efectuate atunci și acolo.

Graful de rețea se construiește, folosind următoarele elemente de bază:

Lucrul – procesul sau acțiunea, care trebuie să fie îndeplinită pentru atingerea unui scop. Lucrările au nevoie de un anumit timp. Lucrul poate fi de caracter real (însăși procesul de muncă ) și de caracter fictiv (legătura logică între lucrări).

Evenimentul – înregistrează momentul săvârșirii lucrului.

Drumul rețelei – orice consecutivitate a lucrărilor în care evenimentul final al unei lucrări coincide cu evenimentul inițial al lucrării următoare.

În tabelul 7 este reprezentată lista evenimentelor și operațiilor lucrărilor:

Tab. 7

Lista evenimentelor și operațiilor lucrărilor

Unde: cercul – un eveniment; săgeata – o lucrare;

tij – durata lucrului;

Rlij – rezerva liberă de timp; Rdij – rezerva deplină de timp;

Tdi – timpul devreme de începere a evenimentului i;

Tti – timpul devreme de începere a evenimentului i;

Ri – rezerva de timp; Ni – numărul evenimentului.

Tab. 8

Calculele rezervelor de timp

5.3 Evaluarea economică a proiectului

Aprecierea economică a proiectului constă în determinarea eficienței așteptate a utilizării rezultatelor cercetării. Pentru determinarea eficienții economice este necesar de calculat cheltuielile pentru efectuarea cercetărilor.

Tab. 9

Planul de cheltuieli pentru implementarea programului

Tab. 10

Costul hardului și softului procurat

Deoarece procurarea hardului și a softului în domeniul Tehnologiilor Informaționale este considerată investiție de capital, v-om amortiza aceste cheltuieli timp de 2 ani – termen in care totul din acest domeniu se uzează moral: [S/(A*365)] unde: S – suma ce trebuie de amortizat;

A – perioada de amortizare în ani;

[(8125+25+25)/(2*12)] = 340,6 lei

Să calculăm cheltuielile de energie electrică. Un calculator personal obișnuit nu are o putere mai mare de 200 W. Deci timp de 58 de zile va consuma:

200 58 8 0.75 = 69600 W = 69,6 kW h

La momentul actual un kW h costă 0,65 lei, deci cheltuielile vor fi:

69,6 0,65 = 45,25 45 lei

Tab. 11

Planul materialelor și semifabricatelor

Tab. 12

Repartizarea colaboratorilor pe lucrări

Defalcările pentru asigurări sociale și în fondul pensionar se iau în mărime de 31% din suma salariului de bază și cel auxiliar. Cheltuielile de regie se calculează ca 45% din salariul de bază.

Tab. 13

Planul de cheltuieli pentru implementarea proiectului

5.4. Determinarea eficacității economice a proiectului

S-a presupus că cheltuielile suplimentare să fie recuperate de primele 5 copii a programului realizat. În tabelul 14 vom estima prețul de cost al unei copii a programului.

Tab. 14

Estimarea prețului de cost a unei copii de program

Având date despre cost, eficiența economică poate fi calculată după următoarea formulă:

Eanual=(Pc-Sn)*N-Ken*(Ic+Ipr)

Unde: Eanual-efectul economic anual;

Pc-prețul unei copii;

Sn-sinecostul unei copii;

N –numărul de copii realizate pe an;

Ken-coeficientul de normare a investițiilor capitale (=0.35);

Ic-investiții capitale;

Ipr-investișii de proiectare;

Vom considera că numărul de copii a programului pa an se va lua 30, iar investițiile capitale sînt estimate ca fiind egale cu zero. Astfel obținem:

Eanual=(1992.2-1660.2)*30-0,35*(0+6404.5)= 7718.40(lei)

Un alt coeficient important în aprecierea eficacității economice este coeficientul eficienții investițiilor (sau timpul de recuperare a investițiilor):

Trec=(Ic+Ipr)/Eanual=(0+6404.50)/7718.40=0.83

Calculăm coeficientul eficienții economice – Kec :

Kec=1/Trec=1/0.83=1.2

Estimarea eficienței economice presupune compararea rezultatelor calculate cu cele normative. Investirea mijloacelor într-un careva proiect se recunosc efective în cazul când avem relația: Kec≥Ken

Comparând rezultatele obținute cu cele normative obținem: (Kec=1.2)>(Ken=0.35).

Din aceste comparații vedem că investițiile pentru proiectare și producere sunt economic argumentate.

Tab. 15

Tabel de generalizare

Concluzii

În rezultatul efectuării acestei lucrări m-am familiarizat și am implementat în practică un magazin electronic. Studiind diversitatea magazinelor electronice am ajuns la concluzia că comerțul prin Internet la momentul actual este cel care poate fi folosit pe scară foarte înaltă datorită simplității de utilizarea a lui și accesibilității foarte înalte a acestuia, deoarece la momentul dat serviciile Internet sunt accesibile pentru majoritatea populației de pe pământ.

Dezvăluirea acestei teme ne-a permis să descoperim toată gama largă a mediilor de programare, așa ca HTML, JavaScript, HTTP, care sunt utilizate pe larg în prezent pentru comanda, comunicarea între calculatoare și prelucrarea unor informații.

Cel puțin pentru cinci ani de acum încolo, HTML-ul, mai ales prin facilitățile oferite de standardul 4.0, și limbajul JavaScript vor fi principalele limbaje de marcare a paginilor Web, dând proiectanților de site-uri Web flexibilitate, ușurință în design și suport pentru includerea de elemente interactive. Va trebui însă să ofere si posibilitatea de introducere de formule matematice oricât de complicate și elemente de realitate virtuală, plus mecanisme de interogare a bazelor de date eterogene si distribuite. Complementar, XML se află încă la începuturi atât privind cercetările teoretice, cit si aplicațiile dezvoltate.

Bibliografia

Кузина И. А. «Введение в JavaScript» KIAE, 1999

Стефан Кох «Введение в JavaScript для Мага» 1996,1997

«Рекоммендации по общепользовательскому интерфейсу», editura Microsoft, 1995.

Эд Крол «Все об Internet. Руководство и каталог» BHV, Кiев.

Журналы Мир Internet.

Браун С. «Мозаика и Всемирная паутина для доступа к Internet», СК Прессб Москваб 1996ю

Фролов А.В., Фролов Т.В. «Глобальные сети компьютеров. Практическое введение в Internet, E-mail, FTP, WWW и HTML, программирование для Windows Sockets», Диалог-МИФИ, 1996.

Нанс Б. «Компьютерные сети», Бином, Москва, 1996.

“Protecția muncii și a mediului ambiant”, UTM, Chișinău, 1993.

http://www.dpunkt.de/javascript

http://www.webconn.com/java/javascript/intro

http://www.rummelplatz.uni-mannheim.de/~skoch/js/

http://www.javascripts.ru

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Crearea Unui Magazine Electronic Magazin Virtual (ID: 148808)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Crearea Unui Magazine Electronic Magazin Virtual

Copyright Notice

Sistem Informatic Pentru Gestiunea Stocurilor

Dezvoltarea Unei Aplicatii Web de Vanzari Online de Carti

Tipuri de Date Obiectuale

Organizarea Informatizata a Contabilitatii Privind Evidenta Analitica a Stocurilor

.portal Internet Pentru Industria Textila

Aplicatie Informatica Pentru Gestionarea Si Prelucrarea DE Date Necesare Unui Echipament DE Diagnosticare Auto

Copyright Notice

Similar Posts