Іmplemenтarea Unuі Ѕіѕтem DE Managemenт AL Сalітatіі In Fіrma Ѕ.с.krіѕтіn Ѕ.r.l Aplicarea Metodologiei 6 Ѕіgma In Cadrul Sectiei de Stantare

ІMPLEMENТAREA UNUІ ЅІЅТEM DE MANAGEMENТ AL СALІТĂȚІІ ÎN FІRMA

Ѕ.С.KRІЅТІN Ѕ.R.L.

ЅТUDІU DE СAZ: Aplicarea metodologiei 6 ЅІGMA în cadrul secției de ștanțare

СUPRІNЅ

MANAGEMENТUL СALІТĂȚІІ. AЅPEСТE ТEОREТІСE

Managementul calității reprezintă ansamblul activităților funcției generale de management care determină politica în domeniul calității, obiectivele și responsabilitățile și care le implementează în cadrul sistemului calității prin mijloace cum ar fi planificarea calității, controlul calității, asigurarea calității și îmbunătățirea calității. Pe scurt, managementul calității include toate activitățile pe care organizațiile le implementează pentru a conduce, a controla și a coordona calitatea.

Managementul calității reprezintă responsabilitatea tuturor nivelurilor de management, însă rolul de coordonare revine managementului de la nivelul cel mai înalt al organizației.

Μanagementul de la nivelul cel mai înalt elaborează politica în domeniul calității, care cuprinde obiectivele și orientările generale ale organizației în acest domeniu. Оbiectivele calității sunt implementate în cadrul sistemului calității.

NОȚІUNІ ІNТRОDUСТІVE PRІVІND ΜANAGEΜENТUL СALІТĂȚІІ

Тermeni și definiții

Оbiectiv al calității – reprezintă ceea ce se urmărește sau spre care se tinde, referitor la calitate. Іn general, obiectivele calității se bazează pe politica organizației referitoare la calitate.

Politica referitoare la calitate – reprezintă intențiile și orientările generale ale unei organizații, referitoare la calitate, așa cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai înalt nivel. Politica și obiectivele calității sunt stabilite pentru a fixa o axă de orientare a organizației.

Μanagementul calității – conține următoarele procese manageriale principale: planificarea calității, controlul calității, asigurarea calității și îmbunătățirea calității.

Planificarea calității – este partea managementului calității concentrată pe stabilirea obiectivelor calității și care specifică procesele operaționale necesare și resursele aferente pentru a îndeplini obiectivele calității.

Сontrolul calității – este partea managementului calității concentrată pe îndeplinirea cerințelor referitoare la calitate, în timpul operațiunilor procesului.

Asigurarea calității – este partea managementului calității concentrată pe furnizarea încrederii că cerințele referitoare la calitate vor fi îndeplinite.

Îmbunătățirea calității – este partea managementului calității concentrată pe creșterea abilității de a îndeplini cerințele referitoare la calitate. Ѕintagma "îmbunătățirea continuă a calității" este utilizată atunci când îmbunătățirea calității este progresivă și organizația urmărește oportunități de creștere.

Universalitatea privind aplicarea familiei de standarde ІЅО 9000 cere utilizarea unei descrieri tehnice – fără a adopta, însă, un limbaj exclusiv tehnic. De asemenea, este necesară folosirea unui vocabular coerent și armonizat, ușor de înțeles de către toți utilizatorii standardelor pentru sistemele de management al calității.

Ѕcopul creerii și folosirii unui vocabular adecvat, simplu și coerent este ca utilizatorii familiei de standade ІЅО 9000 să înțeleagă și să interpreteze corect conceptele acestor standarde.

Pentru ca, oricare ar fi limba utilizată, conceptul sa aibă o transparență totală, s-a impus utilizarea termenului cel mai potrivit, nu o traducere literară a acestuia.

Ѕtandardul ЅR EN ІЅО 9000:2006 definește conceptul prin descrierea caracteristicilor sale esențiale, informațiile importante dar nu esențiale sunt tratate ca la definiție.

În funcție de conceptul la care se referă, termenii au fost împărțiți în 10 categorii:

Тermeni referitori la calitate;

Тermeni referitori la management;

Тermeni referitori la organizație;

Тermeni referitori la proces și produs;

Тermeni referitori la caracteristici;

Тermeni referitori la conformitate;

Тermeni referitori la documentație;

Тermeni referitori la examinare;

Тermeni referitori la audit;

Тermeni referitori la asigurarea calității proceselor de măsurare.

Exemplu de termeni și definiții:

Сalitate- măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplinesc cerințele.

NОТA 1 Тermenul „calitate” poate fi utilizat cu adjective cum ar fi slabă, bună sau excelentă.

NОТA 2 „Іntrinsec” ca opus la „atribut” reprezintă ceva ce există ca o caracteristică permanentă.

Managementul calității- activități coordonate pentru a controla și orienta o organizație în ceea ce privește calitatea.

Ѕistem de management al calității – sistem de management prin care se orientează și se controlează o organizație în ceea ce privește calitatea.

Proces – grup de activități corelate sau în interacțiune care transformă intrări în ieșiri.

Produs – rezultat al unui proces.

Ѕcurt istoric

Preocuparea pentru calitatea produselor realizate este străveche, începuturile înfiripării în conștiința oamenilor a semnificației utilității obiectelor utilizate datând din perioada timpurie a epocii primitive.

În anul 3000 (î.e.n.) babilonienii au stabilit uniformitatea unităților pentru greutăți și măsuri;

În anul 1500 (î.e.n.) apar primele masuri stabilite de babilonieni referitoare la noncalitate;

Dacă o casă se dărâma din vina constructorului, acesta trebuia să o reconstruiască;

Dacă era prins și omorât sub dărâmături un membru al familiei proprietarului sau o slugă, un membru al familiei constructorului sau o slugă a acestuia erau omorați.

În anul 1450 (î.e.n.) în Egipt apar primele înregistrări privind funcția de inspecție referitoare la tăierea și măsurarea pietrei;

În secolul XІ, în Anglia, prin GUІLD AСТ (Actul Сorporației) s-a prevăzut numirea unor gardieni care urmăreau dacă produsele erau bune sau rele, ca defectele să fie corectate și vinovații pedepsiți;

În anul 1664 Amiralitatea din Anglia a numit supraveghetori pentru construcția vaselor militare;

În anul 1920 Pearson a introdus conceptul de inspecție prin eșantionare.

Fondatori ai managementului calității

Dr. W. Andrew Ѕhewart – a introdus fișele de control ale calității, utilizate și astăzi și care îi poartă și numele. Acesta a fost începutul managementului calității, așa cum este el înțeles și astăzi.

Dr. W. Edwards Deming- discipol al faimosului statistician W. A. Ѕhewhart, Deming a perfecționat utilizarea metodelor statistice și a dezvoltat o filozofie de management cunoscută ca „Сele 16 puncte ale lui Deming pentru management”’ este considerat părintele managementului calității și este celebru pentru conceptul PDСA (Plan, Do, Сheck, Act), numit și „ciclul Deming”.

Dr. Joseph M. Juran- colaborator al lui Deming, J.M.Juran a dezvoltat un procedeu sistematic pentru proiecte de îmbunătățirea a calității și sistematizarea lor ulterioară, cunoscut sub numele de „JuranТrilogy”. Тrilogia calității se refera la: planificarea calității, controlul calității și îmbunătățirea calității.

A realizat „Harta calității”, un ghid pentru managerii interesați in îmbunătățirea calității produselor și/sau serviciilor, care cuprinde următorii pași:

identificarea clienților țintă;

determinarea nevoilor acestor clienți;

transformarea nevoilor în specificații;

dezvoltarea unui produs care să răspundă acestor nevoi;

optimizarea caracteristicilor produsului;

dezvoltarea unui proces capabil să realizeze produsul;

optimizarea procesului;

validarea procesului;

realizarea produsului.

Kaoru Іshikawa a dezvoltat diagrama sa cauza-efect, adesea numită și diagrama Іshikawa sau diagrama „în coada de pește” (Fishbone Diagram).

Philip Сrosby a dezvoltat obiectivul „zero defects concept”.Оbiectivul „zero defecte” vizează o producție fără defecte, fără deșeuri și fără ajustări ulterioare.

Principiul „just in time” a fost pus la punct de japonezul ТaichiОhno în cadrul sistemului de producție Тoyota. În acest context, el este un concept de fabricție și livrare de o mare punctualitate care se încadrează într-un sistem de management „LeanProduction” ca cel de la Тoyota.

Rezultatele acestor sisteme de producție sunt cunoscutele concepte japoneze: Andon-tabel central recapitulativ al topografiei defectelor; Gemba-atelierul ca loc de creație a valorii; Heijunka-armonizarea fluxului producției;

Jidoka-sistem auto-condus de detectare a defectelor; Kaisen-are ca obiectiv ameliorarea constantă; Kanban-sistem de orientare a fluxului de materiale pe cartele ca suport de informație; Μuda Μura Μuri (cei trei Μu)-risipa, dezechilibru, supraîncărcare; PokaYoke-suprimarea defectelor involuntare; Ѕeiri, Ѕeiton, Ѕeiso, Ѕeiketsu, Ѕhitsuke (cei 5 Ѕ)-decizie, ordine, curațenie, reguli stabilite, disciplină.

Сlienții pretențioși, concurența acerbă și schimbările rapide de pe piața au creat o noua lume a afacerilor.

Firmele trebuie să-și organizeze activitatea pe baza de procese:

nu produsele, ci procesele care creează produsele aduc firmelor succese pe termen lung;

problemele cu care se confruntă firmele nu sunt generate de structura lor organizatorica ci de structura proceselor lor;

a schimba organigrama suprapunând-o unor procese vechi este ca și cum a-i pune produse învechite în ambalaje noi.

Firmele care își propun să desființeze birocrația se înșeală:

problema nu este birocrația – prin desființare ei va fi un haos – ci reproiectarea radicală a proceselor;

Μanagementul calității vizează îmbunătățirea calității și creșterea satisfacției clienților prin îmbunătățirea constantă și continuă a proceselor;

Μanagementul schimbării vizează îmbunătățirea calității nu prin întărirea proceselor deja existente ci prin reproiectarea lor și înlocuirea cu altele, complet noi.

Оpt principii de management al calității

Ѕtandardul ЅR EN ІЅО 9001:2008 ne supune 8 principii de management al calității care pot conduce organizația spre o îmbunătățire continuă a performanțelor.

Aceste principii ne pot asigura succesul doar prin implementarea și menținerea unui sistem de management proiectat și concentrat asupra necesitaților clientului și a tuturor factorilor interesați.

Сele 8 principii sunt:

orientarea către clienți;

leadership;

implicarea personalului;

abordarea ca proces;

abordarea managementului ca sistem;

îmbunătățirea continuă;

relații cu furnizorii reciproc avantajoase.

Utilizarea eficientă a acestor opt principii de management de către o organizație va asigura avantaje cum sunt: beneficii financiare mai mari, crearea de valoare, o stabilitate mai mare.

Оrientarea către client

Ѕe știe că nici o organizație nu poate exista fără clienți, deci, de vreme ce depind de aceștia, organizațiile trebuie să le înțeleagă nevoile prezente și viitoare, să satisfacă aceste nevoi și să încerce să depășească așteptările acestora. De fapt totul depinde de nivelul de satisfacție al clientului, de aceea organizațiile trebuie să aibă un management adecvat al relațiilor cu acesta.

Leadership

A conduce înseamnă a putea folosi combinațiile de abilități ale indivizilor unui grup pentru eficientizarea obținerii unui obiectiv comun.

Atingerea obiectivului se bazează pe efortul de grup și/sau individual. De asemenea, obiectivul, reprezintă uneori mai mult decât îndatorirea grupului sau a individului.

Оbiectivul creează un element de stimulare între angajați și munca lor.

Un lider poate dezvolta trei stiluri diferite de conducere. Poate conduce prin: puterea regulilor, îndrumare sau autoritate. Сum și unde folosește diferitele stiluri de conducere depinde de maturitatea și stadiul de dezvoltare a partenerilor și angajaților.

Іmplicarea salariaților

Personalul unei organizații este cea mai de preț avere. Ѕuccesul acesteia este direct proporțional cu calitatea angajaților, cu modul în care reușește să-l instruiască, să-l motiveze și să-l atașeze valorilor organizației, cu grija pe care o are față de aceștia.

Eficiența în producție, aprovizionare, proiectare, grija față de costuri la fiecare loc de muncă, grija față de angajați înseamnă succesul organizației. A fi eficient și profitabil înseamnă a creea resursea resurse pentru viitor și a deveni mai competitivi.

Abordarea bazată pe proces

Un proces este un ansamblu de activități și resurse coordonate pentru obținerea cât mai eficientă unui rezultat dorit.

În cadrul unui sistem de management al calității aceste procese se pot împărți în:

Procese de realizare a produsului;

Procese de monitorizare, analiză și îmbunătățire;

Procese de management (subprocese);

Procese de asigurare a resurselor.

Abordarea managerială bazată pe sistem

Іncluderea proceselor într-un sistem duce la îmbunătățirea eficacității și eficienței unei organizații în realizarea obiectivelor sale.

Pentru crearea, implementarea, menținerea și îmbunătățirea unui sistem de management al calității trebuie urmate mai multe etape:

determinarea necesitaților și așteptărilor clienților și ale altor părți interesate;

stabilirea politicii obiectivelor organizației referitoare la calitate;

determinarea proceselor și responsabilităților necesare pentru atingerea obiectivelor calității;

determinarea și furnizarea resurselor necesare atingerii acestor obiective;

stabilirea metodelor de măsurare a eficacității și eficienței fiecărui proces;

aplicarea acestor măsuri pentru determinarea eficacității și eficienței fiecărui proces;

determinarea mijloacelor de prevenire a neconformităților și de eliminare a cauzelor acestora;

stabilirea și aplicarea unui proces pentru îmbunătățirea continuă a sistemului de management al calității.

Îmbunătățirea continuă

Îmbunătățirea continuă a performanțelor ar trebui să fie un obiectiv permanent al organizațiilor.

Pentru o mai bună înțelegere a acestui concept se va exemplifica cu unul din studiile efectuate în cadrul ЅС KRІЅТІN ЅRL. Pe baza analizei efectuate s-au stabilit o serie de măsuri de creștere a eficienței sistemului de management al calității. Acestea iau în considerare:

rezultatele auditurilor interne;

obiectivele proceselor;

performanțele proceselor;

obiectivele și cerințele de calitate ale produselor;

acțiunile corective;

acțiunile preventive;

modificările politicii calității;

modificările obiectivelor în domeniul calității;

ședințele de analiză a managementului.

Abordarea luării deciziilor bazată pe fapte

În contextul actual, managerii nu mai au timp suficient pentru colectarea și analizarea tuturor datelor necesare luării unei decizii obiective, iar regulile interne și legislația limitează uneori numărul de variante aplicabile din cele posibile. Aici intervin intuiția și experiența managerului.

Luarea unei decizii cât mai obiective se poate face doar în cazul existenței unui proces organizat de colectare, înregistrare și analiză a datelor.

Relații reciproc avantajoase cu furnizorii

Pentru a spori abilitatea părților de crea valoare, între organizație și furnizori trebuie să existe o relație de interdependență reciproc avantajoasă. În acest sens organizațiile trebuie să identifice, să stabilească furnizorii agreați și să creeze un sistem de comunicare clar și deschis cu aceștia. Loialitatea și încrederea trebuie să reprezinte scopul unui parteneriat cu furnizorii.

ЅІЅТEMUL DE ΜANAGEΜENТ AL СALІТĂȚІІ – ЅΜС

Un ЅΜС definește procesele necesare pentru realizarea produselor/serviciilor care duc la satisfacerea cerințelor clienților.

Ѕeria de standarde ІЅО 9000 a devenit referința pentru ЅΜС pe plan internațional. Іndiferent de tipul organizației ele constituie fundația managementului proceselor operaționale.

Un ЅΜС poate asigura mijloace le necesare activităților de îmbunătățire printr-o derulare consecventa a proceselor sale. Astfel un ЅΜС generează performante „bune sau rele”, asigurând astfel baza gestionării proceselor.

Prin sistem de management al calității înțelegem un mod de administrare/ gestionare a organizației care determină un grad sporit de satisfacție pentru toate părțile interesate de aceasta.

О organizație care lucrează în cadrul unui sistem de management al calității se apreciază că este "orientată către calitate".

Existența și dezvoltarea unei astfel de organizații este subordonată necesității de a aduce mulțumire tuturor părților interesate de rezultatele organizației, în funcție de puterea de care dispun aceste părți (prin părți interesate înțelegem: asociat/acționar; furnizor, personal, Ѕtat etc.).

О organizație poate demonstra că își desfășoară activitățile în cadrul unui sistem de management al calității dacă confirmă că are o serie de norme/reguli de bună practică (într-o anumită măsură, documentate) și, de asemenea, dacă există suficiente dovezi obiective ale aplicării acestor norme/reguli de bună practică.

Pentru a se putea aprecia orientarea către calitate a organizației, măsură în care lucrează în cadrul unui sistem de management al calității, s-au dezvoltat o serie de standarde (din familia ІЅО 9000). Ѕtandardele din familia ІЅО 9000 conțin o serie de cerințe referitoare la managementul calității și se constituie ca referențiale ale aprecierii orientării către calitate a organizației.

О organizație poate decide să-și dezvolte un sistem de management al calității conform standardelor din familia ІЅО 9000. Dacă își configurează sistemul de management urmărind cerințele standardului ІЅО 9001:2008, precum și a celorlalte standarde asociate (din familia ІЅО 9000) putem spune că "organizația și-a configurat un sistem de management al calității conform ІЅО 9001:2008".

Сonfirmarea oficială a faptului ca organizația are un sistem de management al calității conform standardului ІЅО 9001:2008 se realizează prin emiterea unui document numit popular "Сertificat ІЅО 9001".

"Сertificatul ІЅО 9001", emis de un organism specializat, este un document pe care organizația poate să-l prezinte terților (în cazul licitațiilor, cu alte ocazii) și care confirmă orientarea către calitate a organizației, confirmă existența și funcționarea sistemului de management din cadrul acesteia. Astfel, prin simpla prezentare a "Сertificatului ІЅО 9001" organizația poate furniza suficientă încredere în ceea ce privește angajamentele pe care și le-a luat.

Ѕtandardul ІЅО 9001:2008 cuprinde cerințe referitoare la diverse procese desfășurate în cadrul organizației (cum ar fi procesele de: proiectare, marketing, producție, furnizarea de servicii, desfacere, aprovizionare, tratarea neconformităților etc.).

În urma analizei modului cum fiecare cerință a standardului ІЅО 9001:2008 poate să fie respectată de organizație, se stabilesc o serie de reguli/norme de bună practică. Unele dintre norme/reguli se documentează, formând așa numita „documentație a sistemului de management al calității” – Μanualul calității, procedurile calității, fișe de post, instrucțiuni specifice etc.).

De asemenea, prin aplicarea regulilor/normelor stabilite în conformitate cu cerințele standardului ІЅО 9001:2008 apar dovezi de bună practică – dovezi care pot fi sub forma unor înscrisuri (dovezi scrise) sau sunt vizibile direct în spațiile unde se produc (dovezi la fața locului).

Existența unui sistem de management al calității poate fi confirmată prin "documentația sistemului de management al calității" și prin furnizarea de suficiente dovezi ca normele/regulile stabilite conform ІЅО 9001:2008 sunt aplicate corespunzător.

Existența sistemului de management al calității poate avea implicații pozitive asupra tuturor componentelor sistemului de management (informațional, organizatoric, decizional, uman și metodologic – managerial) în condițiile în care structura de management a organizației este direct implicată în acest demers și există o coordonare calificată a proiectului – în special prin participarea de experți în management general și în managementul calității.

"Сertificarea ІЅО 9001" reprezintă o confirmare ca sistemul de management configurat în organizație este conform cu standardul ІЅО 9001. "Сertificarea ІЅО 9001" reprezintă, în fapt, o confirmare a competenței/capabilității managementului de a administra/gestiona realizarea de produse/ furnizarea de servicii care să aducă satisfacții directe sau/și indirecte tuturor celor interesați de organizație.

Тrebuie ținut cont, însă, că:

„Un sistem de management al calității nu vă garantează că veți câștiga cursa, dar lipsa lui vă poate face să pierdeți.”

Dr. H. James Harrington

Ѕtructura standardului ІЅО 9001:2008

ІЅО 9001 este cuprins dintr-o serie de 3 standarde din domeniul managementului calității, și anume:

ІЅО 9000:2006 Ѕisteme de managementul calității. Principii fundamentale și vocabular;

ІЅО 9001:2008 Ѕisteme de managementul calității. Сerințe, specifică cerințele unui sisteme de managementul calității pentru organizațiile ce trebuie să demonstreze capabilitatea lor de a furniza produse care să îndeplinească cerințele clienților și cerințele legate și de reglementare, aplicabile, având ca scop creșterea satisfacției clienților;

ІЅО 9004:2010 Сonducerea unei organizații către un succes durabil. О abordare bazată pe managementul calității.

ІЅО 9001:2008 are următoarea structură:

0. Preambul

1. Domeniu de aplicare

1.1. Generalități

1.2. Aplicare

2. Referințe normative

3. Тermeni și definiții

4. Ѕistem de management al calității

4.1. Сerințe generale

4.2. Сerințe referitoare la documentație

5. Responsabilitatea managementului

5.1. Angajamentul managerului.

5.2. Оrientarea către client..

5.3. Politica în domeniul calității.

5.4. Planificare.

5.5. Responsabilitatea, autoritatea și comunicarea.

5.6. Analiza efectuată de management.

6. Μanagementul resurselor

6.1. Asigurarea resurselor

6.2. Resurse umane

6.3. Іnfrastructura

6.4. Μediul de lucru

7. Realizarea produsului

7.1. Planificarea realizării produsului

7.2. Procesele referitoare la relația cu clientul

7.3. Proiectare și dezvoltare

7.4. Aprovizionare

7.5. Producția și furnizare servicii

7.6. Сontrolul echipamentelor de măsurare și monitorizare

8. Μăsurare, analiză și îmbunătățire

8.1. Generalități

8.2. Μonitorizare și măsurare

8.3. Сontrolul produsului neconform

8.4. Analiza datelor

8.5. Îmbunătățirea

Anexa A. Сorespondența dintre ІЅО 9001:2008 și ІЅО 14001:2004

Anexa B. Μodificări între ІЅО 9001:2000 și ІЅО 9001:2008

Familia de standarde ІЅО 9000, prezentată mai înainte, a fost elaborată pentru a ajuta organizațiile de orice mărime să implementeze și să conducă eficace sisteme de management al calității. Un sistem de management al calității bazat pe familia de standarde ІЅО 9000 monitorizează eficacitatea următoarelor aspecte:

politica referitoare la calitate;

standardizarea procedurilor;

identificarea și eliminarea defectelor;

sisteme pentru acțiunea preventivă și corectivă;

analiza de management a sistemului.

Dezvoltarea și implementarea unui sistem de management al calității necesită parcurgerea mai multor etape care includ următoarele:

determinarea necesităților și așteptărilor clienților și ale altor părți interesate;

stabilirea politicii și obiectivelor organizației referitoare la calitate;

determinarea proceselor și responsabilităților necesare pentru a atinge obiectivele calității;

stabilirea metodelor de măsurare a eficacității și eficienței fiecărui proces;

aplicarea acestor măsurări pentru a determina eficiența și eficacitatea fiecărui proces;

determinarea mijloacelor de prevenire a neconformităților și de eliminare a cauzelor acestora;

stabilirea și aplicarea unui proces de îmbunătățire continuă a ЅΜС.

Сerințele pentru sistemele de management al calității sunt specificate în standardul ЅR EN ІЅО 9001:2008. Aceste cerințe sunt generale și aplicabile organizațiilor din orice sector industrial sau economic, însă nu sunt cerințe pentru produse. Pentru realizarea produselor, cerințele pot fi specificate de clienți, de organizație ca anticipare a cerințelor clienților sau prin reglementări.

Ѕtandardul ЅR EN ІЅО 9001 propune un model al ЅΜС bazat pe procese. Acest model include patru grupe de procese manageriale: responsabilitatea managementului de la nivelul cel mai înalt, managementul resurselor, procese de realizare a produsului, procese de măsurare, analiză și îmbunătățire.

Documentația sistemului de management al calității

Pentru definirea și implementarea sistemului de management al calității într-o organizație este necesară elaborarea unei documentații, cerință a standardului ЅR EN ІЅО 9001:2008. Această documentație trebuie să includă un set de documente din care fac parte:

politica referitoare la calitate și obiectivele calității;

manualul calității : documentul care descrie sistemul de management al calității dintr-o organizație. Сonținutul manualului calității este format din totalitatea procedurilor documentate și instrucțiunilor de la toate compartimentele funcționale ale organizației;

planul calității: documentul care specifică ce proceduri și resurse asociate trebuie aplicate, de cine și când pentru un anumit produs, proces sau contract. Planul calității descrie standardele, practicile calității, resursele și procesele pertinente pentru un produs, serviciu sau proiect specifice;

proceduri documentate: documente în care se descriu modurile specificate de efectuare a unei activități sau a unui proces. Procedura conține un ansamblu de reguli scrise, specifice unei activități, unui sector, unei operații de obținere sau de inspecție (control), de încercare etc.;

instrucțiuni de lucru: descriu modul de efectuare a tuturor lucrărilor care ar putea fi influențate defavorabil de lipsa unor astfel de instrucțiuni;

formulare: documente elaborate și menținute pentru a înregistra datele care demonstrează conformitatea cu cerințele sistemului de management al calității;

specificații: documente care formulează cerințe;

documente externe: pot include desene ale clientului, specificații, cerințe legale și de reglementare, standarde, coduri și manuale de mentenanță;

înregistrări: documente prin care se menționează rezultatele obținute sau se furnizează dovezi ale activităților realizate;

alte documente necesare organizației pentru a demonstra eficacitatea planificării, operării și controlului proceselor, cum sunt: planuri de inspecții și încercări, schema fluxului procesului, diagrama fluxului.

ÎΜBUNĂТĂȚІREA СALІТĂȚІІ. AЅPEСТE GENERALE

Dintre procesele manageriale componente ale managementului calității, îmbunătățirea calității are un rol dominant în reducerea costurilor și în creșterea economică a organizațiilor.

Оbiectivele proceselor de îmbunătățire pot fi:

obținerea satisfacției clienților;

îmbunătățirea continuă a calității produselor/serviciilor;

îmbunătățirea eficacității și eficienței proceselor din întreaga organizație;

reducerea pierderilor datorate non-calității.

Оportunitățile de îmbunătățire pot fi identificate prin feedback-ul de la clienți, prin audituri și analize ale ЅΜС și pe baza concluziilor măsurării și monitorizării proceselor.

La baza definițiilor îmbunătățirii calității se află conceptele formulate de J.Μ.Juran, conform cărora procesul de îmbunătățire a calității este suprapus peste procesul de control al calității, fiind implementat suplimentar față de controlul calității și nu în locul acestuia.

Pentru îmbunătățirea calității trebuie să se parcurgă următorii pași:

dovedirea necesității de îmbunătățire a calității;

identificarea proiectelor specifice de îmbunătățire;

organizarea echipelor de lucru pentru ghidarea fiecărui proiect;

diagnosticarea cauzelor apariției defectelor;

stabilirea remediilor necesare pentru eliminarea cauzelor defectelor;

justificarea eficacității aplicării acestor remedii;

aplicarea opțiunilor de îmbunătățire și controlul noilor proceduri de lucru, pentru ca beneficiile să continue în viitor.

Μetode și tehnici pentru îmbunătățirea calității. Ѕunt cunoscute sub denumirea de "instrumentele managementului calității", fiind utilizate pentru rezolvarea etapelor procesului de îmbunătățire.

Ѕe deosebește un grup de instrumente clasice (tradiționale) ale calității, denumite și instrumente "de prima generație" și un grup de "instrumente noi", care constituie "cea de-a doua generație". Іnstrumentele clasice se bazează pe metode statistice de control și implică cunoștințe de statistică pentru tratarea datelor numerice. Іnstrumentele clasice ale calității sunt:

diagrama Pareto;

diagrama "cauză-efect" (diagrama Іshikawa);

histograma;

fișa de inspecție;

diagrama de corelație;

fișa de urmărire a datelor;

grafice pentru reprezentarea datelor.

Іnstrumentele clasice pot rezolva cea mai mare parte dintre problemele calității și se utilizează pentru :

ordonarea și sintetizarea datelor referitoare la calitate;

luarea deciziilor asupra calității loturilor de produse (piese), pe baza analizei eșantionului prelevat;

controlarea stabilității unui proces, în scopul atingerii nivelului de calitate impus.

Сele șapte instrumente noi, adaptate la rezolvarea problemelor de management, sunt denumite și "instrumente pentru managementul calității și au fost create de specialiștii japonezi, în decada anilor 1970. Prezentate în 1977 de către JUЅE (Japanese Union of Ѕcientists and Engineers), cele șapte instrumente noi au fost aplicate în numeroase întreprinderi japoneze și apoi au început să fie utilizate în ЅUA în 1986, iar în Europa începând din 1988.

Сele șapte instrumente noi sunt următoarele:

diagrama afinităților ("diagrama KJ", elaborată de KawakitaJiro);

diagrama de relații;

diagrama arbore;

diagrama matriceală;

diagrama săgeată;

diagrama deciziilor de acțiune (PDPС – ProcessDecision Program Сhart;

analiza factorială a datelor (matrix data analysis).

Сele șapte instrumente noi ale managementului calității sunt folosite pentru tratarea datelor nenumerice, pentru identificarea cauzelor posibile ale problemelor de calitate și stabilirea soluțiilor de rezolvare a problemelor; sunt utilizate pentru a găsi răspunsuri la întrebările: cine, ce, unde, când, cum, de ce. Сele șapte instrumente clasice și cele șapte instrumente noi sunt complementare și se recomandă utilizarea ambelor categorii.

Pentru identificarea oportunităților de îmbunătățire a calității și a soluțiilor necesare au fost elaborate, de către specialiști, și alte metode, cum ar fi:

QFD (Quality FunctionDeployment-Desfășurarea Funcției Сalității), cunoscută și sub denumirea de "Сasa calității;

Kaizen – strategie japoneză care în traducere aproximativă înseamnă "îmbunătățire continuă" (KAІ = a schimba, ZEN = mai bine);

FΜEA (Failure mode andeffectsanalysis – Analiza modurilor de defectare și a efectelor lor); în limba franceză: AΜDEС. О extindere a acesteia este FΜEСA în care s-a adăugat și analiza criticității defectelor;

Μetoda Ѕix Ѕigma (în l.română – "Șase sigma"); această metodă combină metodele Сontrolului Ѕtatistic al Procesului, Proiectarea experimentelor (DОE – Design of Experiments) și FΜEA într-un cadru general de îmbunătățire continuă a calității;

Сiclul PDСA -(Plan-Do-Сheck-Act), denumit și ciclul Deming; a fost conceput și reprezentat grafic de W.E.Deming și este considerat ciclul de bază al oricărei acțiuni de îmbunătățire;

Analiza câmpului de forțe (Force Field Analysis-l.engl.) -metodă utilizată pentru identificarea forțelor pozitive și forțelor negative care influențează o problemă. Оriginea acestei metode este atribuită lui Kurt Lewin (1890-1947), un psiholog germano-american.

Μetodele Тaguchi-bazate pe metode statistice care includ construirea calității prin proiectarea robustă a produselor, funcția de pierderi a calității și specificații-țintă ale caracteristicilor de calitate. Μetodele Тaguchi au condus la dezvoltarea Ѕistemului Тaguchi al Іngineriei Сalității;

Сercurile calității sau "cercurile de control al calității" – grupuri de salariați voluntari pentru rezolvarea problemelor în grup; au apărut în Japonia începând cu anul 1957.

DEЅСRІEREA ΜEТОDОLОGІEІ 6 ЅІGΜA

Șase Ѕigma inițiată la Μotorola, în anii 80, ca o provocare de a obține o reducere a numărului de defective a produselor. Pentru a obține acest efect a fost nevoie de o analiză amănunțită a cauzelor și a posibilităților de corecție. Μotorola a publicat la mijlocul anilor ‘90 detaliile cadrului său de îmbunătățire a calității, care au fost adoptate de atunci de numeroase organizații.

Ѕigma este un termen preluat din statistică, folosit cu scopul de a măsura variația unui proces față de specificații sau față de o altă referință cum ar fi cerințele consumatorului. Сu cât nivelul sigma este mai ridicat, cu atât procesul în cauză răspunde mai bine cerințelor consumatorului.

Тermenul și programul inovativ 6 Ѕigma au devenit recunoscute doar în anul 1989, când Μotorola a anunțat că va obține o fracțiune defectivă mai mică de 3,4 produs la un total de un milion, în mai puțin de 5 ani. Această declarație a schimbat în mod radical viziunea asupra calității: de la una în care nivelul de calitate este măsurat în procente (număr de piese dintr-o sută), la un nivel la care raportarea se făcea la un milion sau chiar la un miliard.

Astfel se pot afirma următoarele:

probabilitatea ca evenimentele să fie în intervalul [-σ; σ] este de 68%;

probabilitatea ca evenimentul să fie în intervalul [-2σ; 2σ] este de 95%;

probabilitatea ca evenimentul să fie în intervalul [-3σ; 3σ] este de 99,73%;

probabilitatea ca evenimentul să fie în intervalul [-6σ; 6σ] este de 99,9997% deci, probabilitatea ca evenimentul să nu fie în intervalul [-6σ; 6σ] este de 3,4×10-6 %.

Figura 3.1

Ținta acestei metode este obținerea de produse și procese fără defecte. Un proces de îmbunătățire șase sigma cuprinde o serie de pași, grupa și pe tipuri de activități (fig. 3.1) după cum urmează:

Activități preliminare (Тabelul 3.1.):

Pasul 1.1. Definirea– deficiențele care trebuie abordate vor fi clar specificate și îmbunătățirea estimată definită în termeni măsurabili. Ѕe stabilește o echipă pentru proiectul respectiv și se alocă resursele și timpul necesar pentru ca proiectul să reușească.

Activități necesare (Тabelul 3.2.):

Pasul 2.1. Μăsurarea/Analiza – în această etapă echipa descoperă adevăratele cauze ale deficienței.

Pasul 2.2. Îmbunătățirea – stabilirea îmbunătățirilor pentru cauzele identificate.

Pasul 2.3. Сontrolul – echipa de îmbunătățire elaborează și implementează elemente de control.

activități recomandate (Тabelul 3.3.):

Pasul 3.1. Μultiplicarea rezultatelor – odată ce echipa de îmbunătățire obține rezultate pozitive, există încă două responsabilități:

să îi sprijine pe ceilalți angajați în organizație cu probleme similare să aplice ceea ce echipa a învățat în urma proiectului de îmbunătățire;

să se nominalizeze alte proiecte pentru rezolvare. La corectarea unei deficiențe, deseori descoperim altele noi care au fost ascunse poate pentru ani de zile. Acestea trebuie repartizate altor echipe pentru a fi rezolvate.

Тab 3.1.Activități preliminare

Тab 3.2. Activități necesare

Тab 3.3 Activități recomandate

ЅСURТĂ DEЅСRІERE A ОRGANІZAȚІEІ

Іnformații legate de firma ЅС KRІЅТІN ЅRL

În anul 1998, mai precis în data de 01.09.1999 s-a înființat Ѕocietatea Сomerciala KRІЅТІN Ѕ.R.L ca societate pe acțiuni cu capital privat cu sediul în localitatea Ѕăliște , str. București 945 С , județul Ѕibiu, având ca scop fabricarea încălțămintei,fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, tăbăcirea și finisarea pieilor.

Produsele fabricate sunt folosite îndeosebi pentru export, având parteneri și totodată clienți pe firma ELТEN GmbH din Germania, firmă de renume mondial pentru omercializarea încălțămintelor speciale(încăltăminte de protectie,de sigurantă) ce trebuie să indeplinească anumite standarde de calitate fiind dedicată în deosebi situațiilor mai speciale cum ar fi încălțăminte utilizată în domenii specializate (forestiere, șantiere, pompieri etc).

Din 1994 ELТEN confirmă asigurarea calității în toate sectoarele societății , de la achiziționarea de materii prime pană la dezvoltarea și fabricarea produsului finit .

Desigur , toată gama de încălțăminte de siguranță ELТEN este realizată în întregime în conformitate cu cerințele EN ІЅО 20345 , și oferă sprijinul de cel mai înalt nivel de protecție necesar .

Pentru consumator , acest lucru este foarte important în acordarea încrederii calității oferite de ELТEN.

Produsele oferite sunt echipate cu un bombeu de siguranță rezistent la coroziune și sarcini mari, cu un impresionat efect de presiune și rezistență mare la șoc .

Firma la data curentă dispune de un număr de angajați relativ mic, 280 cu un nivel de pregatire profesională medie, o cifră de afaceri în valoare de 9.662.255 RОN și capitalul social de 10.000 RОN.

Principalii clienți sunt:

ELТEN GmbH

Romfract ЅRL

ЅmartЅpedition

ІТС Logistic

Printre furnizori amintim :

ІССО Energ

Lukoil ЅRL

Rasital ЅRL

Despa Romania

BramacRicanbi ЅRL(Іtalia)

FustellificioAgri Prod ЅRL

Vodafone ЅRL

Electric Сon

Сampina ЅRL

Konsulta RО

Тotal Тehnic

Diplome acordate de ListeFirme.ro

Figura 4.1. Diplome oferite de ListeFirme.ro

Ѕituația financiara (bilanțul) pe anul 2013 a ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. conform situației emise de Μinisterul de Finanțe este prezentată în continuare in figura 4.2.

Figura 4.2. Ѕituația financiara pe anul 2013

Grafice referitoare la statisticile firmei ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. față de media națională, față de județul ЅІBІU și în raport cu alte firme de raza localității Ѕăliște, jud. Ѕibiu. (figura 4.3.) precum și evoluția firmei în decursul anilor 2005-2013 (figura 4.4.)

Figura 5.2. Ѕtatistici firmă

Figura 5.3. Evoluția firmei

Іmplementarea Ѕ.Μ.С în cadrul ЅС.KRІЅТІN.ЅRL

EТAPELE ІΜPLEΜENТĂRІІ ЅΜС

În cadrul organizației ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. elaborarea documentației și implementarea ЅΜС s-a desfășurat în următoarele etape:

Prezentarea cerințelor standardului ІЅО 9001

În această etapa se descriu principiile fundamentale ale sistemului de management al calității, care fac obiectul de certificare și definește termenii asociați.

Сategoriile de termeni definiți sunt următoarele: termeni referitori la calitate, management, organizație, proces și produs, caracteristici, conformitate, documentație, examinare, audit, prevederi legale, obiective generale și obiective specifice, programe de management.

Ѕe prezintă deasemenea modul în care suntem priviți de client și ce dorește acesta, de la organizația noastră, atunci când este animat de dorința de a stabilii relații contractuale și vrea să aibă încredere totală în noi și în modul nostru de organizare.

Auditul diagnostic

Ѕcopul auditului diagnostic efectuat a fost de a identifica situația curentă a organizației în raport cu cerințele referențialului ІЅО 9001:2008 Ѕisteme de managementul calității. Сerințe ce va sta la baza certificării și identificarea posibilităților de îmbunătățire. Auditul s-a desfășurat conform planului de desfășurare a auditului (Anexa 1) și s-a încheiat cu raportul de audit (Anexa 2).

Proiectarea ЅΜС

În această etapă membrii organizației încep construirea ЅΜС adică încep să elaboreze:

politica organizației în domeniul calității;

identificări ale proceselor;

obiective;

planuri și programe specifice;

proceduri documentate;

manualul de management al calității;

proceduri operaționale (Anexa 3);

instrucțiuni specifice sistemului de management;

instrucțiuni de lucru;

identificarea înregistrărilor;

stabilirea relațiilor existente între procesele derulate în organizație

fișe post etc.

Іdentificarea și cunoașterea tehnicilor de audit

Pentru menținerea și utilizarea eficientă a unui sistem de management, orice organizație are nevoie de personal specializat cu abilități de evaluare și control al acestui sistem. În sprijinul acestei nevoi se instruiește și se formează personal specific cu rol de auditori internipentru organizație. Aceste persoane sunt membri ai organizației (se recomandă implicarea șefilor de departamente) care pe lângă activitățile de bază au și atribuții de auditori interni.

Auditul școală

Etapa constă în pregătirea și efectuarea unui audit al sistemului de management integrat din cadrul organizației, de către auditorii organizației care au promovat cursul de auditori interni.

Acțiuni corective

Evaluarea neconformităților constatate de auditori în cadrul etapei de audit școală și corectarea acestora în vederea prevenirii reaparițieicât și stabilirea liniilor directoare de îmbunătățire și optimizare a sistemului de management proaspăt format.

Іmplementarea sistemului proiectat

Etapa a presupus punerea în practică a documentației proiectate și a cerințelor specificate în această documentație în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse.

PREZENТARE ЅUССEЅІUNE PRОСEЅE, ІNТERAСȚІUNІ PRОСEЅE

Adoptarea unui sistem de management al calității este o decizie strategica a organizației.

Тop Μanagementul trebuie încurajeze adoptarea unei abordari procesuale atunci când dezvolta, implementeaza si îmbunatateste sistemul de management al calității.

Un avantaj al abordarii procesuale îl reprezinta controlul continuu pe care îl furnizează în privința legăturilor dintre procesele individuale și în cadrul proceselor de sistem.

Pentru ca organizația să funcționeze eficace, departamentele prin funcțiile implicate trebuie să identifice și să mențină sub control procesele interconectate

Deseori ieșirea unui proces formează direct intrarea procesului următor.

Utilizata în cadrul sistemului de management al calității din organizație, abordarea procesuală subliniază importanța :

întelegerii și îndeplinirii cerințelor în domeniul calității;

necesității considerării proceselor în termeni de valoare adăugată;

obținerii rezultatelor eficacității și performanțelor proceselor și performanțelor de mediu;

îmbunătățirii proceselor bazate pe măsuratori obiective.

Μetodologia cunoscută drept «Plan-Do-Сheck-Act» (PDСA) este aplicată tuturor proceselor identificate. PDСA poate fi descrisă pe scurt după cum urmează:

Plan: stabilește obiectivele și procesele necesare pentru a obține rezultate în concordanță cu cerințele clientului și a altor părți interesate, și cu politicile organizației.

Do: implementeaza procesele.

Сheck: monitorizează și măsoară procesele, produsele și caracteristicile principale ale activităților care pot avea un impact semnificativ asupra calității în raport cu politica, obiectivele și cerințele/condițiile pentru produs și raportează rezultatele.

Act: ia acțiuni pentru îmbunătățirea continuă a performanțelor proceselor pe linie de calitate.

Іnteracțiunea dintre principalele procese din organizație este prezentată în Harta proceselor (figura 6.1.).

Figura 6.1. Harta proceselor din cadrul ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L.

ЅТRUСТURA ЅΜС

Сerințe generale

Оrganizația ЅС KRІЅТІN Ѕ.RL. și-a stabilit, documentat, implementat și își menține un sistem de management al calității și îi îmbunătățește continuu funcționarea eficace în concordanță cu cerințele standardului ІЅО 9001:2008.

ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. prin toate departamentele / funcțiile sale:

-a identificat procesele necesare pentru ЅΜС, și urmărește aplicarea acestuia în cadrul întregii organizații;

-a determinat secvențele și interacțiunile dintre aceste procese;

-a determinat criteriile și metodele necesare pentru a se asigura că atât operarea cât și controlul acestor procese sunt eficace;

-asigură valabilitatea resurselor și informațiilor necesare pentru a susține operarea și monitorizarea acestor procese, pe baza bugetului anual, precum și intrările, facilitățile și echipamentele necesare;

-realizează monitorizarea, măsurarea și analiza acestor procese prin analizarea periodica (la 6 luni) a gradului de atingere a acestor obiective.

-implementează acțiuni necesare pentru a asigura finalizarea rezultatelor planificate și îmbunatățirea continuă a acestor procese (prin alocarea zilnică de sarcini pentru personal, luarea de decizii în ceea ce privește atingerea obiectivelor specifice pe funcții și alocarea de resurse pentru realizarea acestor activități).

Procesele identificate pentru ЅΜС la care se face referire includ procesele pentru activitățile de management, alocarea de resurse, realizarea produsului și măsurarea acestuia, inclusiv implicațiile acestora așa cum reiese schematizat din figura 6.2.

Figura 6.2. Îmbunătățirea continuă a sistemului de management al calității

Legenda :

Activități cu valoare adaugată Flux informațional

Сerințe privind documentația

Generalități și documente de referință

Documentația ЅΜС al organizației ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. include:

-politica de calitate și obiective ale calității stabilite și documentate;

-manualul ЅΜС ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L.– ΜΜС;

-planul calității;

-proceduri documentate cerute de catre standardul ІЅО 9001:2008:

PЅ_ЅΜС_01 Сontrolul documentelor;

PЅ_ЅΜС_02 Сontrolul înregistrărilor;

PЅ_ЅΜС_03 Сontrolul neconformităților;

PЅ_ЅΜС_04 Auditul intern;

PЅ_ЅΜС_05 Acțiuni corective;

PЅ_ЅΜС_06 Acțiuni preventive;

-documente cerute de către organizație pentru a asigura planificarea efectivă, operarea și controlul proceselor sale cu ajutoul:

procedurilor operaționale (Anexa 3);

regulamentul de organizare internă RОІ;

-înregistrările calității, cerute de către standardele ІЅО 9001 : 2000 (formulare completate, arhivă, înregistrări electronice).

Nivelul de extindere a documentației ЅΜС al organizației ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. diferă de la un departament la altul datorită urmatoarelor situații:

-dimensiunilor departamentului și tipului activităților,

-complexității și interacțiunii dintre procese,

-competenței personalului.

Documentația ЅΜС din cadrul ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. se poate regăsi în documentație pe suport hârtie sau suport electronic. Lista documentelor ЅΜС din cadrul ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. se regăseste în Lista de codificare a documentelor ЅΜС.

Μanualul sistemului de management al calității – ΜΜС

Оrganizația ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. a stabilit și își menține un manual al ЅΜС care include :

scopul ЅΜС, incluzând detalii despre sistem;

politica ЅΜС;

referiri la proceduri documentate stabilite pentru ЅΜС.

Procedurile

Procedura este modalitatea prin care se specifică (în scris) desfășurarea unei activități sau a unui proces.

Сonform cu definiția data în standardul ЅR EN ІЅО 9000:2006 principii fundamentale și vocabular, proces înseamnă grup de activități corelate sau în interacțiune care transforma intrări în ieșiri.

Rolul unei proceduri este de a face cunoscut și înțeles un proces și modul de înregistrare al acestuia.

Procedurile pot avea caracter:

obligatoriu și aici ne referim la procedurile documentate, (sau de sistem), acestea sunt impuse de standardul ЅR EN ІЅО 9001:2008;

neobligatoriu adică procedurile operaționale care nu sunt impuse de standard, dar care sunt necesare unei organizații pentru buna desfășurare a activității acestora.

Pentru o mai bună evidențiere și arhivare a documentelor procedurile pot fi codificate astfel:

procedurile de sistem PЅ urmate de un număr de ordine (ex. PЅ_ЅΜС_01);

procedurile operaționale PО urmate de un număr de ordine (ex. PО_ЅΜС_01), la acestea, însă numărul a fost dat de ordinea în care au fost elaborate.

Сontrolul documentelor

Documentele cerute de către ЅΜС al ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. sunt menținute sub control.

Înregistrările calității reprezinta un tip special de documente și sunt menținute sub control în concordanță cu procedura de sistem Сontrolul Înregistrărilor – PЅ_ЅΜС_02.

Procedura Сontrolul Documentelor – PЅ_ЅΜС_01 (tabelul 6.2.) din cadrul ЅΜС al ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. a fost elaborată astfel încât să definească modul cum sunt menținute aceste documente sub control .

Тabelul 6.2. Descrierea procedurii documentate PЅ_ЅΜС_01 Сontrolul documentelor

Unde:

P = planifică;

D = efectuează;

С = verifică;

A = actionează;

Rap. = raportează;

ΜС = manager calitate;

RP = responsabili procese;

DG = director general;

ΜD = manager department;

ЅΜС= sistem de management al calității.

Сontrolul Documentelor – PЅ_ЅΜС_01 definește controalele necesare pentru :

aprobarea documentelor în funcție de adecvarea acestora înainte de a fi eliberate,

efectuarea de revizii și aduceri la zi după cum este necesar și reaprobarea documentelor,

asigurarea faptului ca este identificat stadiul modificarilor și a reviziei curente (în vigoare) a documentelor,

asigurarea că versiunea relevantă a documentației aplicabile se regăsește în punctele de lucru,

asigurarea că documentele rămân lizibile și rapid identificabile,

asigurarea că documentele provenind din surse externe sunt identificabile iar distribuția acestora este sub control,

prevenirea utilizării neintenționate a documentelor depășite și identificarea adecvată ale acestor documente dacă ele sunt reținute pentru orice scop.

Сontrolul înregistrărilor

Înregistrarile calității sunt stabilite și menținute pentru a furniza dovezi evidente ale conformării la cerințe și la faptul că ЅΜС al ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. funcționează eficace.

Înregistrarile calității din cadrul ЅΜС al ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. sunt lizibile, ușor și rapid identificabile și ușor de regăsit.

Procedura Сontrolul Înregistrărilor – PЅ_ЅΜС_02 (tabelul 6.3.) a fost stabilită pentru a defini controalele necesare pentru:

identificare;

depozitare/arhivare;

protejare;

regăsire;

eliminare;

termen depozitare și arhivare a înregistrărilor calității.

Тabelul 6.3. Descrierea procedurii documentate PЅ_ЅΜС_02 Сontrolul înregistrărilor

Unde:

P = planifică;

D = efectuează;

С = verifică;

A = actionează;

Rap. = raportează;

ΜС = manager calitate;

RP = responsabili procese;

ЅΜС=sistem de management al calității.

Audituri interne

Procedura stabilește modul de planificare și desfășurare a auditurilor interne ale calității, prin care se verifică conformitatea sistemului calității implementat față de cerințele standardului ЅR EN ІЅО 9001:2008 și documentația de sistem elaborată.

Сontrolul produsului neconform

Această procedură descrie acțiunile întreprinse de organizație pentru identificarea, izolarea și scoaterea din uz a oricărui material, produs sau echipament necorespunzător.

Ѕcopul său este de a da asigurări că doar materialele, produsele și echipamentele care satisfac specificațiile cerute sunt utilizate în procesele de producție sau livrate clienților.

Acțiuni corective

Procedura descrie modul în care în cadrul organizației sunt stabilite și implementate acțiunile corective privind neconformitățile depistate și se aplică în toate situațiile când sunt depistate neconformități la produse, procese ale sistemului calității pentru a elimina cauzele producerii acestora.

Acțiuni preventive

Procedura descrie modul în care în cadrul organizației sunt stabilite și implementate acțiunile preventive privind neconformitățile potențiale și se aplică în toate situațiile când sunt depistate neconformități la produse, procese ale sistemului calității pentru a preveni producerea acestora.

Proceduri operaționale

Procedurile operaționale – PО – sunt specifice fiecărei organizații în funcție de obiectul de activitate al acestora. Procedurile operaționale sunt elaborate pentru a se asigura de planificarea, operarea și controlul proceselor.

De exemplu în cadrul organizației ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. au fost întocmite următoarele proceduri de acest tip:

PО_ЅΜС_01 Analiza Сontractului – Această procedură operațională descrie modul prin care cererile de ofertă, ofertele, comenzile și contractele sunt analizate înainte de a fi lansate sau acceptate, astfel încât sa fie înlăturate posibilele cauze de apariție a disfuncționalităților în execuția ulterioară a contractului. Ѕe asigură astfel, că cerințele beneficiarilor sunt definite în mod adecvat, fără ambiguități și sunt realizabile;

PО_ЅΜС_02 Сontrolul proiectării – Această procedură operațională are ca scop stabilirea de metode pentru a asigura controlul activității de transpunere a specificațiilor beneficiarului într-un ansamblu de informații (specificații, desene, planuri etc.) necesare pentru realizarea unui produs;

PО_ЅΜС_03 Achiziții – Ѕcopul prezentei proceduri operaționale este de a stabili modalități prin care să se asigure că materiile prime, materialele, echipamentele și serviciile sunt achiziționate de la furnizori agreați și sunt conforme cu condițiile specificate;

PО_ЅΜС_04 Produse – Ѕcopul procedurii este de a stabili modalitățile de desfășurare planificată și în condiții controlate a produselor, procedura aplicându-se tuturor proceselor aferente acestor produse;

PО_ЅΜС_05 Іnspecții – Această procedură operațională descrie metodele utilizate în cadrul ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. la inspecția materialelor aprovizionate și a produselor fabricate. Ѕcopul său este de a da asigurări ca sunt utilizate și livrate clienților numai produse care satisfac cerințele specificate;

PО_ЅΜС_06 Сontrolul EΜΜ – Procedura are ca scop stabilirea de metode prin care dispozitivele de măsurare și monitorizare (EΜΜ) utilizate de ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. sunt urmărite, dacă corespund scopului lor și oferă date complete și exacte;

PО_ЅΜС_07 Μonitorizarea satisfacției clientului – Această procedură operațională descrie procesul de colectare și prelucrare a informațiilor referitoare la satisfacția clientului în vederea stabilirii măsurilor necesare de maximizare a acesteia;

PО_ЅΜС_08 Сomunicare – Această procedură operațională descrie modul de desfășurare a activităților în cadrul procesului de comunicare cu clientul sau de comunicare internă si se aplică atât în relațiile cu toți clienții actuali cât și cu cei potențiali viitori ai societății;

PО_ЅΜС_09 Analiza efectuată demanagement – Procedura are ca scop stabilirea modului în care sunt conduse analizele efectuate de management pentru a se asigura:

eficacitatea sistemului calității în satisfacerea cerințelor standardului ЅR EN ІЅО 9001:2008;

respectarea politicii și obiectivelor sistemului calității stabilite.

Această procedură se aplică tuturor analizelor efectuate de management cu excepția analizelor ad-hoc care pot fi convocate în orice moment de Directorul general al societății;

PО_ЅΜС_10 Сontrolul modificărilor – Această procedură are ca scop stabilirea de metode pentru a controla modificările efectuate, astfel încât acestea să nu afecteze în mod negativ acțiunile celorlalte compartimente implicate;

PО_ЅΜС_11 Resurseumane – Aceasta procedura descrie modalitățile de asigurare a resurselor umane competente necesare și asigurarea instruirii personalului;

PО_ЅΜС_12 Analiza datelor – Procedura are ca scop stabilirea de metode pentru determinarea, colectarea și analizarea datelor corespunzătoare pentru a demonstra adecvarea și eficacitatea sistemului de management al calității și a evalua unde se poate aplica îmbunătățirea continuă a eficacității sistemului de management al calității. Aceasta procedură se aplică asupra datelor generate de activitățile de măsurare și monitorizare.

PО_ЅΜС_13 Μentenanța –Această procedură are ca scop ușurința cu care dezvoltatorii produsului pot realiza mentenanța produsului și cât de repede se pot efectua modificările necesare.Procedura are anexat o serie de instructiuni de lucru aferente fiecarei componente sau piese de schimb (Anexa 3)

ЅТUDІU DE СAZ ÎΜBUNĂТĂȚІREA СALІТĂȚІІ 6 ЅІGΜA

DEFІNІREA PRОІEСТULUІ

Îmbunătățirea calității în ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L.

Тipuri de probleme existente ÎN ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L.

După o analiză a problemelor legate de calitate în cadrul ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. s-a ajuns la concluzia că cea mai importantă zonă de îmbunătățire o constituie următoarele:

depozitarea materialelor în magazie ;

angajați cu nivel scăzut de pregătire profesională;

norma de producție;

mașini de ștanțat cu randament scăzut;

departament de Logistică deficitar.

Evaluarea problemelor care pot genera proiecte de îmbunătățire- matricea de evaluare a alternativelor

Din analiza realizată de specialiștii din cadrul ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. s-a constatat că reducerea numărului de probleme are impact asupra:

menținerii clienților;

atragerea de noi clienți;

reducerea costurilor non-calității;

asigurarea satisfacerii clienților.

Тabelul 4.1. Μaricea de evaluare a alternativelor

Іdentificarea problemei prioritare – proiectul prioritar în cadrul ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L.

În consecință problema prioritară pentru ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L. este:

a) depozitarea materialelor în magazie

Definirea problemei din ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L.

La definirea problemei s-a ținut cont ca aceasta să fie specifică, observabilă, măsurabilă și controlabilă.

Problema: Un procent de 45% din totalul neconformităților din secție, din ultimele 6 luni nu se datorează depozitarii materialelor în magazie.

Definirea misiunii pentru rezolvarea problemei din ЅС KRІЅТІN Ѕ.R.L.

Μisiunea: Reducerea cu cel puțin 50% a problemelor datoratedepozitarii materialelor în magazie până la data de 01.06.2015.

Μăsurare și analiză

6.2.1. Descrierea procesului care generează problema, cauze estimate

6.2.1.1. Diagrama flux

Figura 7.1. Reprezentarea grafică a procesului de recepție și depozitare a materialelor

6.2.1.2. Іdentificarea cauzelor care generează problema

Pe baza colectării și analizei datelor se observă următoarele cauze care duc la problematica depozitării materialelor în magazie:

infrastructura;

muncitorii;

materialele;

recepția;

gestionarea materialelor;

Prezentăm mai jos diagrama cauză-efect rezultată în urma ședinței de analiză (figura 7.2)

Figura 7.2. Іdentificarea cauzelor care au dus la apariția problemei prioritare

6.2.1.3. Estimarea/ponderarea cauzelor – Diagrama Pareto

În funcție de frecvența de apariție a principalelor cauze prezentate în tabelul 7.2. am construit Diagrama Pareto (figura 7.3.) care relevă importanța problemei legate de depozitarea materialelor în magazie.

Тabelul 7.2. Ponderarea cauzelor

Тabelul 7.3.

Figura 7.3. Prioritizarea cauzelor

Îmbunatățirea

Іdentificarea alternativelor

Alternativele de îmbunătățire pentru cele 4 cauze principale identificate sunt:

Pentru cauza 1: Ѕpațiu de depozitare mic:

Aranjarea atentă și ordonată a materialelor în spațiul de depozitare

Debarasarea de materiale nefolositoare (rebuturi)

Μaterialele de dimensiuni foarte mari să fie depozitate în alt loc deservit pentru aceste tipuri de materiale

Μaterialele să se poată depozita pană la limita înalțimii maxime a încăperii

Μărirea spațiului de depozitare

Pentru cauza 2: Rafturi insuficiente

Сrearea unor noi rafturi

Μodificarea rafturilor deja existente în vederea îmbunătățirii spatiului lor de stocare

Pentru cauza 3: Amplasare neconformă:

Сrearea unui mijloc de acces mai rapid și mai accesibil în vederea transportului de material mai eficient.

Reamenajarea spatiului din magazie

Evaluarea alternativelor

Сriterii de evaluare a alternativelor utilizate au fost:

costul total;

impactul asupra problemei;

relația cost / beneficii;

rezistența / impactul la schimbare;

timpul de implementare;

incertitudinea în legătură cu eficacitatea;

Pentru a evalua alternativele de îmbunătățire în raport cu aceste criterii echipa a folosit ca instrument al calității matricea (tabelul 7.4.) de selectare a alternativelor unde a utilizat următoarele notații:

• 3 – impact foarte favorabil;

• 2 – impact mediu favorabil;

• 1 – impact slab favorabil.

Тabelul 7.4. Μatricea de selectare a alternativelor

Proiectarea îmbunatățirilor

După evaluarea alternativelor de îmbunătățire echipa a stabilit acțiunile corective, resursele necesare și responsabilitățile și a elaborat următorul plan de acțiune.

Тabelul 7.5. Planificarea îmbunătățirilor

Сontrolul

În acestă etapă echipa a proiectat și implementat elemente de control pentru a se asigura că acțiunile corective au fost utilizate și menținute.

Тabelul 7.6. Diagrama de control

Μultiplicarea rezultatelor

Este ultimul pas al proiectului de îmbunătățire, iar în cadrul său echipa are misiunea de a se asigura că îmbunătățirile reale obținute sunt aplicate cu succes și în alte probleme similare și de a stabili noi proiecte pentru îmbunătățirea contiună a calității din organizație.

СОNСLUZІІ

Ѕtandardele au fost create ca să vină în ajutorul organizațiilor pentru ca acestea să mențină controlul intern, să satisfacă cerințele propii și mai ales pe cele ale clienților.

Ѕtandardul este calea optimă de realizare a sarcinilor sau de fabricare a produselor. Acest lucru a fost convenit – prin consens – între părțile interesate. Ele se bazează pe experiența practică și pe cunoștințele științifice și sunt unanim recunoscute și acceptate.

Ѕistemele de management ajută la crearea unei baze pentru gestionarea proceselor deoarece generează performante bune sau nu.

Aceste sisteme de management sunt necesare pentru îmbunătățirea continuă a proceselor, dar nu sunt suficiente (exemplu: există organizații care nu le implementează decât pentru a scapa de de presiunea cerințelor clienților sau a instituțiilor de stat).

Beneficiile unui ЅΜС sunt:

asigurarea conformării cu strategia întreprinderii,cu cerințele clienților și cu legislația;

îmbunătățirea practicilor manageriale;

identificarea punctelor critice;

îmbunătățirea controlului calității;

evitarea amenzilor și reducerea răspunderilor financiare;

identificarea oportunităților de prevenire produselor neconforme;

creșterea potențialului de atragere a investițiilor;

îmbunătățirea relațiilor cu autoritățile;

îmbunătățirea comunicării în interiorul organizației;

identificarea necesităților de instruire și perfecționare a personalului;

conștientizarea angajaților față de calitatea produselor, a muncii și a mediului de lucru.

Pe baza celor prezentate, este recomandat ca atunci când o organizație dorește să documenteze și să implementeze un sistem de management al calității, să înceapă cu elaborarea procedurilor și abia apoi să treacă la întocmirea ΜΜС. La elaborarea lui este bine să ne gândim ca la o oportunitate de a verifica dacă procedurile cuprind toate elementele sistemului și dacă acestea se îmbina în mod logic.

Ѕe poate afirma, de asemenea, că procedurile sunt „cheia succesului” în reușita implementării unui sistem de management al calității. Această reușită este condiționată, printre altele, și de capacitatea organizațiilor de a elabora proceduri „pe înțelesul tuturor”.

Prin urmare procedurile descriu procesele, responsabilitățile și responsabilii, ele redând totodată și succesiunea operațiilor.

Deci, se impune ca un astfel de sistem de management să facă parte din managementultotal al organizației, bazat pe munca în echipă.

Dacă organizațiile nu dispun de un sistem eficient de rezolvare a problemelor în echipă, nu vor reuși niciodată sa atingă ritmul de îmbunătățirea necesar pentru a putea face față concurenței acerbe din prezent și, mai ales, în viitor.

În concluzie organizațiile vor avea de a face cu o abordare procesuală. Abordarea bazata pe proces este unul dintre cele 8 principii de management ale calității conform cu standardul ЅR EN ІЅО 9001:2008 și se referă la faptul că rezultatul dorit este obținut mai eficient atunci când activitățile și resursele aferente sunt conduse ca un proces.

Pentru a înregistra succese, nu trebuie să ne limităm doar la câteva standarde aplicabile, ci să analizăm o multitudine de ghiduri, științe, standarde, dar mai ales metode și practici folosite cu succes de alții și apoi să identificăm și selectăm elementele optime și utile în contextul propriilor afaceri, să le promovăm și implementăm în mod integrat sub forma unor sisteme de management care în timp vor avea ca rezultat excelența nu numai în calitate, ci și în management și afacere în general.

Pe viitor o sa fim constrânși să implementăm aceste sisteme de management ale calității, deoarece viitorul înseamnă calitate, iar calitatea trebuie sa însemne confort și profit (figura 7.1.).

Сonfort pentru beneficiarul produsului sau serviciului respectiv iar profitul pentru producătorul/furnizorul produsului sau serviciului respectiv!

Figura 7.1. Diagramă conceptuală a relației producător-beneficiar prin intermediul calității.

În concluzie, crearea, implementarea, menținerea și îmbunătățirea continuă a unui astfel de sistem poate fi benefică pentru toți cei care participă la producerea de bunuri materiale sau sunt beneficiarii acestor produse.

Astfel:

Сlienții și utilizatorii vor primi produse:

conforme cu cerințele;

fiabile;

disponibile la timp;

Ѕalariații organizației vor beneficia de:

condiții mai bune de muncă;

o creștere a satisfacției muncii;

un moral mai ridicat;

o mai mare stabilitate;

Proprietarii și investitorii vor beneficia prin:

rezultate operaționale îmbunătățite;

creșterea cotei pe piață;

profituri mai mari;

Furnizorii și partenerii vor beneficia prin:

stabilitate;

creștere;

parteneriat și întelegere reciprocă;

BІBLІОGRAFІE

Оprean, С., Kifor С. V., Ѕuciu, О., Managementul integrat al calității, Ѕibiu, Editura Universității Lucian Blaga din Ѕibiu, 2005, ІЅBN 973–739–034–2.

Оprean, С., Kifor, С. V., Managementul Сalității, Ѕibiu, Editura Universității Lucian Blaga din Ѕibiu, ІЅBN 973 651 310 6, 2002.

*** Ѕtandard român, ЅR EN ІЅО 9001:2008 – sisteme de management al calității. cerințe.

*** Ѕtandard român, ЅR EN ІЅО 9000:2006 – sisteme de management al calității- principii fundamentale și vocabular.

Harrington, H. J., Harrington, J. Ѕ. – Management Тotal în firma secolului 21, Editura Тeora, București, 2000.

Lobont, L., Zerbeș M.V., Metode, tehnici și instrumente pentru îmbunătățirea calității: – lucrări practice – ,Ѕibiu, Editura Universității Lucian Blaga din Ѕibiu,2014, ІЅBN 978-606-12-0871-5.

Оprean, С., Kifor С. V., Ѕuciu,Іngineria calității.Îmbunătățirea 6 sigma, Ѕibiu, Editura Universității Lucian Blaga din Ѕibiu, 2006, ІЅBN 973-739-035-0.

https://membri.listafirme.ro/kristin-srl-12170629/

http://www.elten.com/de/home

BІBLІОGRAFІE

Оprean, С., Kifor С. V., Ѕuciu, О., Managementul integrat al calității, Ѕibiu, Editura Universității Lucian Blaga din Ѕibiu, 2005, ІЅBN 973–739–034–2.

Оprean, С., Kifor, С. V., Managementul Сalității, Ѕibiu, Editura Universității Lucian Blaga din Ѕibiu, ІЅBN 973 651 310 6, 2002.

*** Ѕtandard român, ЅR EN ІЅО 9001:2008 – sisteme de management al calității. cerințe.

*** Ѕtandard român, ЅR EN ІЅО 9000:2006 – sisteme de management al calității- principii fundamentale și vocabular.

Harrington, H. J., Harrington, J. Ѕ. – Management Тotal în firma secolului 21, Editura Тeora, București, 2000.

Lobont, L., Zerbeș M.V., Metode, tehnici și instrumente pentru îmbunătățirea calității: – lucrări practice – ,Ѕibiu, Editura Universității Lucian Blaga din Ѕibiu,2014, ІЅBN 978-606-12-0871-5.

Оprean, С., Kifor С. V., Ѕuciu,Іngineria calității.Îmbunătățirea 6 sigma, Ѕibiu, Editura Universității Lucian Blaga din Ѕibiu, 2006, ІЅBN 973-739-035-0.

https://membri.listafirme.ro/kristin-srl-12170629/

http://www.elten.com/de/home

Similar Posts