Valorificarea Potentialului Turistic DE PE Clisura Dunarii

Economie

Valorificarea Potentialului Turistic DE PE Clisura Dunarii

Byadmin ianuarie 1, 2024

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC DE PE CLISURA DUNĂRII

CUPRINS

Introd

Capitolul 1

1.1. Promovarea și tehnicile de promovare la nivelul agențiilor de turism

1.2. Formele de turism care pot fi practicate în Clisura Dunării

1.3. Principalele obiective turistice

1.3.1. Obiective turistice naturale

1.3.2. Obiective turistice antropice

1.3.3. Baza tehnico-materială de cazare

1.3.3. 1. Baze de cazare și alimentație publică

1.3.3.2. Căile si mijloacele de transport turistic

1.4. Analiza SWOT

1.5. Plan de acțiune pentru dezvoltarea turismului in regiunea Clisura Dunării
pentru perioada 2014-2020

1.5.1. Perspective de dezvoltare a regiunii

1. 5. 2.Direcții de dezvoltare a micro-destinației turistice Clisura Dunării

1.5.3.Elemente de susținere a unicității Clisurii Dunării

Capitolul 2

2.1. Conceperea și comercializarea de pachete turistice în vederea promovării
turismului în Clisura Dunării

2.1.1. Itinerariu turistic
Drobeta Turnu Severin – Orșova –Cazanele Dunării – Moldova Nouă

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Prezenta lucrare este o analiză a potențialului turistic de pe Clisura Dunării a valorificării lui, ca o destinație de sine stătătoare obținând informații necesare adoptării unor politici și strategii de dezvoltare a turismului în această zonă, dumnezeită din punct de vedere al înzestrării cu elemente deosebite în structura potențialului turistic, din nefericire, Clisura Dunării, intrată recent în alegerea unei destinații turistice, suferă de aceleași metehne ale turismului românesc, în general,datorită infrastructurii rutiere a căilor de acces care în fiecare an sunt dezechilibrate funcțional din cauza ploilor abundente (ca în septembrie 2014) care au declanșat grave alunecări de teren cu consecințe nefaste asupra circulației turistice în/spre Clisura Dunării.

O altă hibă a superei zone clisurene este slaba,chiar inexistenta promovare turistică!

Publicitatea turistică este foarte importantă pentru promovarea turismului dintr-o anumită zonă sau localitate.

Publicitatea turismului este diferită de publicitatea comercială deoarece se are în vedere promovarea turismului printr-o tendință naturală care se impune instaurării obiceiurilor, consumației repetate a serviciilor unei aceleași zone au aceleași localități. În mod natural consumatorul poate să caute noutatea care să-l rupă de rutina de zi cu zi. Consumatorul în felul acesta poate să se îndrepte spre locuri noi impunând în felul acesta localități sau zone noi.

Toate acțiunile publicitare trebuie să atragă atenția, să provoace dorință și să-l satisfacă pe turist. Dezvoltarea turismului a făcut să se atingă o înaltă cotă în tehnica informativă furnizând știri precise, date la zi în momentul potrivit.

Informația turistică trebuie să conțină date și cifre execte, clare pentru ca turistul să fie sigur de informațiile cerute și primite pentru a ave o călătorie reușită și plăcută.

Turistul dorește să obțină informații în legătură cu tarifele hotelurilor și celelalte cheltuieli obișnuite, orarele diferitelor mijloace de transport ținând seama de posibilitățile oferite de localitatea sau zona aleasă.

Informația trebuie să fie la zi, sigură și adevărată pentru că în felul acesta turistul să ia decizia de a fi consumator al produsului zonei în cazul acestei lucrări Clisura Dunării.

Tehnicile de promovare sunt clasificate în patru categorii:

Publicitatea ( reclama: TV, radio, presă, internet);

Promovarea vânzărilor;

Relații publice;

Alte acțiuni promoționale (târguri, expoziții, etc.).

Un rol important în promovarea turismului pe Clisura Dunării îl au agențiile de turism din zonă (județele Mehedinți și Caraș-Severin) de exemplu Muntenegru Travel din Reșița, agenția Drobeta, etc. cât și agențiile naționale de turism de exemplu Paralela 45. Aceste agenții promovează turismul în această zonă prin:

Editarea de pliante și broșuri;

Fluturași;

Afișe;

Panourile publicitare și indicatoare;

Ghid turistic al zonei;

Promovare în presă audio și video prin emisiuni;

Pachete turistice promoționale (pachetului turistic se va prezentare în studiul de caz al lucrării) ;

Albume de fotografi;

Calendarele și agendele din anii următori.

Per total, Clisura Dunării rămâne una din regiunile turistice ale României,dând naștere firască unei atractivități turistice deosebite,datorită elementelor de potențial(natural și antropic) unice multe dintre ele.

Capitolul 1

1.1. Promovarea și tehnicile de promovare la nivelul agențiilor de turism

Agențiile de turism trebuie să prezinte turiștilor oferte cât mai atractive. Aceste oferte de pachete turistice trebuie să conțină date cu mult timp dinainte stabilite și valabile tot anul în curs și care să conțină puncte de atracție, trasee turistice, excursii, mod de plată, transport, telefoane, etc.

Cea mai bună și activă publicitate este făcută chiar de consumatorul de servicii, de turistul care mulțumit și satisfăcut de calitatea produsului tursitic oferit de agenția de turism.

În eficiența actului de promovare agenția de turism trebuie să aleagă metode cu impact maxim în acțiunea de a se face cunoscut pentru a atrage potențiali consumatori de produse turistice. Astfel, unele agenții de turism încearcă o formă de publicitate directă, prin intermediul fluturașilor, pliantelor puse în căsuțele poștale. Afișajele pe panourile publicitare cu multe detali, cu o grafică atrăgătoare este o practică eficientă în promovarea zonei turistice.

Un produs turistic al unei agenții de turism poate fi promovat prin :

Conceperea unor broșuri pentru produsele turistice

Oferirea unor discounturi primilor 10 clienți

Realizarea de campanii publicitare

Adăugarea pe Youtube a unei prezentări video a produselor turistice

Participarea la târguri, simpozioane, evenimente de turism

Una din tehnicile de promovare a unui produs turistic este aceea de a se realiza chiar la locul vânzării prin decorarea vitrinelor prin utilizarea imaginilor și culorilor care să faciliteze transmiterea mesajelor informaționale

O agenție de turism trebuie să fie din ce în ce mai creativă, mai spectaculoasă, să transmită mesaje publicitare esențiale pentru atragerea consumatorilor de turism.

1.2. Formele de turism care pot fi practicate în Clisura Dunării

Ținând cont de poziția, diversitatea, volumul și valoarea resurselor turistice ale județului Mehedinți este posibilă practicarea unei palete largi de forme de turism, precum:

Turism de recreere și odihnă

Această formă de turism, practicată în concedii sau la sfârșit de săptămână, are un teren vast de desfășurare în teritoriu, în special datorită particularităților sale geografice-munți nu prea înalți, acoperiți cu păduri care alternează cu poieni și pășuni, văi cu ape limpezi și lunci atrăgătoare, lacuri de baraj, climat cu efecte sedative etc.

În zonă sunt numeroase lacuri pitorești în care turiștii pot beneficia din plin de soare, apă, mișcare și aer curat dar mai ales liniște și un mediu încă nepoluat.

Aceste locuri permit turiștilor ca în imediata apropiere a bazei lor de cazare (în hoteluri, cabane, căsuțe, corturi proprii,pensiuni, rulote) să desfășoare activități cu caracter recreativ: plajă, baie, jocuri, pescuit, excursii pe munte, plimbări în pădure, vizitarea punctelor de interes turistic aflate în imediata lor apropiere sau pe trasee care pot fi parcurse în 1/2-1 zi.

Punctele de mai mare importanță, în care se pot petrece sejururi de această natură, sunt situate pe malul golfurilor apărute după construirea barajului de la Gura Văii, ca de exemplu: Bahna, Dubova, Mraconia, Grațca Mare, Grațca Mică.

Sub acest aspect, cel mai favorit punct de pe Cerna îl constituie mica depresiune de la Cerna-Sat. Alte destinații pentru aceste activități turistice le prezintă orașul Orșova, Cazanele Dunării și Complexul carstic Ponoarele.

În afară de problemele concrete, specifice fiecărui obiectiv, problema principală care trebuie rezolvată o constituie organizarea satelor turistice Dubova și Cerna-Sat.

În acest sens, trebuie modernizate căile de acces spre punctele de interes turistic, marcate locurile în care se pot instala corturi personale, amenajate grupuri sanitare, precum și organizarea obiectivelor turistice din zonă.

Turismul de vânătoare și pescuitul

Teritoriul zonei turistice,, Porțile de Fier” este acoperit pe o mare suprafață de întinse păduri, începând de la pădurile de foioase până la cele de conifere, fapt care a dus și la dezvoltarea unei valoroase și variate faune cinegetice.

Formată din peste 20 de specii, ea cuprinde elemente valoroase din punct de vedere cinegetic: căpriorul, care deține cea mai mare pondere, capra neagră, lupul, vulpea, mistrețul, râsul, jderul, cocoșul de munte, iepurele etc., fapt care a dus la delimitarea unor importante fonduri de vânătoare și, reprezintă, totodată, un plăcut prilej pentru desfășurarea unui plăcut sport.

Alături de bogăția vegetației, zona turistică, Porțile de Fier”cuprinde o rețea hidrografică bogat populată cu faună ihtiologică, premisa dezvoltării pescuitului sportiv.

Cel mai reprezentativ râu este Cerna, râu de munte bine oxigenat; apele sale, bogate și repezi, adună izvoare ce cad uneori în cascade, creând condiții optime de viață pentru păstrăv și lipan.

Alături de râuri, se înscrie și lacul de acumulare de pe Dunăre, în care se dezvoltă o variată faună ihtiologică, fapt care dă imaginea a ceea ce reprezintă potențialul zonei pentru pescuitul sportiv,implicit turismul axat pe pescuit.

Turismul pentru practicarea sporturilor nautice.

Datorită construcției sistemului hidroenergetica și de navigație de la Porțile de Fier I și II și condițiile climatice asigură premise favorabile practicării acestei forme de turism. Se pretează, de asemenea, pentru turismul nautic și golfurile Orșova, Dubova, Mraconia, Bahna.

Turismul la sfârșit de săptămână

Se poate practica pe tot cuprinsul zonei, în mai multe forme de turism: drumeție montană, sporturi de iarnă, vânătoare și pescuit sportiv.

Turismul de croazieră

În Clisura Dunării turismul de croazieră este făcut cu vapoare românești și străine, iahturi și diverse ambarcațiuni. Autoritățile și mediul de afaceri vor să facă din Clisura Dunării un brand al județului Mehedinți și al României, prin promovarea turismului de croazieră. Eșelnița, Dubova și Mraconia ar putea deveni destinații turistice europene.

În arealul județului Mehedinți, croazierele cu plecare din Orșova revitalizate din 2007 sunt deservite de trei ambarcațiuni particulare, care au un program adaptat turiștilor, putând acosta la pensiunile din zona Clisurii – doar trei dintre ele dețin însa pontoane, mobile sau fixe.

În 2008, Clisura Dunării a primit titlul de destinație europeană de excelență.

Turism rural și ecoturism

Datorită cadrului natural atractiv, existenței multor gospodării dezvoltate de pe Clisura Dunării sunt asigurate condițiile pentru agroturism.

Ecoturismul se adresează persoanelor interesate de natură și de interacțiunea acesteia cu activitațile umane tradiționale care nu au alterat caracterul natural al habitatelor, ci doar le-au transformat în interesul comunităților.

În Clisura Dunării ecoturismul este practicat în Parcul Natural Porțile de Fier, a doua arie protejată ca mărime din România având o lungime de 150 de km și o suprafață de . Biodiversitatea zonei constituită din peșteri, zone fosilifere și floră mediteraneeană.

În Parcul natural Portile de Fier s-au conturat următoarele 10 trasee ecoturistice:

1. Traseul ecoturistic Trescovăț

2. Traseul Ecoturistic Svinița-Tricule

3. Traseul Ecoturistic Cioaca Cremeneasca-Rudina

4.Traseul Ecoturistic Valea Liubotina-Rudina

5. Traseul Ecoturistic Cazanele Mari

6. Traseul Ecoturistic Cazanele Mici

7. Traseul Ecoturistic Alion

8. Traseul Ecoturistic Tarovăț

9. Traseul Ecoturistic Racovăț-Boldovin

10. Traseul Ecoturistic Valea Vodiței-Dealul Duhovnei

1.3. Principalele obiective turistipentru agroturism.

Ecoturismul se adresează persoanelor interesate de natură și de interacțiunea acesteia cu activitațile umane tradiționale care nu au alterat caracterul natural al habitatelor, ci doar le-au transformat în interesul comunităților.

În Clisura Dunării ecoturismul este practicat în Parcul Natural Porțile de Fier, a doua arie protejată ca mărime din România având o lungime de 150 de km și o suprafață de . Biodiversitatea zonei constituită din peșteri, zone fosilifere și floră mediteraneeană.

În Parcul natural Portile de Fier s-au conturat următoarele 10 trasee ecoturistice:

1. Traseul ecoturistic Trescovăț

2. Traseul Ecoturistic Svinița-Tricule

3. Traseul Ecoturistic Cioaca Cremeneasca-Rudina

4.Traseul Ecoturistic Valea Liubotina-Rudina

5. Traseul Ecoturistic Cazanele Mari

6. Traseul Ecoturistic Cazanele Mici

7. Traseul Ecoturistic Alion

8. Traseul Ecoturistic Tarovăț

9. Traseul Ecoturistic Racovăț-Boldovin

10. Traseul Ecoturistic Valea Vodiței-Dealul Duhovnei

1.3. Principalele obiective turistice

1.3.1. Obiective turistice naturale

Cazanele Mici lungi de 3,6 km, ele au fost tăiate în calcarele Ciucarului Mic (315 m) și Stirbățului Mic (626 m). Versanții abrupți și împăduriți au la bază trene de grohotișuri.

Figura 1.1: Cazanele Mici

Cazanele Mari sunt străjuite pe partea dreaptă de Stirbățul Mare (768 m) și pe stângă de Ciucarul Mare (316 m), lățimea lor abia ajungând la 170 m. Lungi de 3,8 km, Cazanele Mari au reprezentat cea mai dificilă zonă de navigație din Clisura Dunării.

Figura 1.2: Cazanele Mari

Peștera Ponicova (Peștera Liliecilor), are o lungime de 1666 m și altitudine relativă de 60 m. Peștera este formată din trei galerii situate la nivele diferite, toate accesibile unde se găsesc stalagmite și stalactite. În general, Peștera Ponicova este caldă, cu temperaturi ce depășesc 11°C.

Figură 1.3 :Peștera Ponicova

Neck-ul vulcanic Trescăvăț este o formațiune stâncoasă din roci vulcanice, ce are o altitudine de 775 m, fiind unul dintre cei mai înalți munți ai Parcului Natural Porțile de Fier.

Punctele de belvedere sunt la altitudini din ce în ce mai ridicate culminând cu Platoul Muntelui Trescăvăț, loc unde se deschide o panoramă impresionantă, atât asupra plaiurilor românești, căt și a celor sârbești.

Figură 1.4: Neck-ul vulcanic Trescăvăț

Rezervația naturală ,,Locul fosilifer Svinița,, (paleontologică) este situată de-a lungul Dunării, între Greben și pârâul Iardumovacia.

Rezervația impresionează prin fauna fosilă admirabil conservată: jurasic-cretacic inferio, peste 60 de specii amoniți, belemniți, brachiopode, bivalve printre care Oppelia aspidoides, Lytoceras adeloides.

Punctul fosilifer Saraorski, aflat la aproximativ 4 km vest de Svinița, se află în aria protejată a Parcului Natural Porțile de Fier.

Fosilele de pe valea pârâului Saraorski se gasesc în numeroase colecții din Austria și din Ungaria.Acestă zonă este conservată pentru conținutul paleontologic foarte valoros și este una dintre cele mai importante rezervații paleontologice din Carpații Meridionali. Situl este reprezentat printr-o succesiune de calcare roșii jurasice foarte bogate în amoniți și brachiopode.

Figură 1.5: Fosilă

Punctul fosilifer Țiganschi este situat în partea vestică a localitații Svinița pe valea cu acelaș nume. Amfiteatrul Zeliște-Veligan, aflat deasupra comunei Svinița pe Valea Țiganschi, este un impresionant amfiteatru generat de conglomeratele Jurasicului inferior (200 milioane de ani) de origine continentală.

De pe treptele amfiteatrului se pot admira apele liniștite ale lacului de acumulare, localitatea Svinița, vestigiile caselor cu arhitectură tradițională de influență sârbească și ale bisericii din vechiul sat.

Punctul fosilifer Vodiniciki situat pe Valea Morilor, în vecinătatea estică a localității Svinița. Zona Svinița se impune ca arie de interes ștințific internațional, fiind una dintre cele mai bogate regiuni fosilifere în intervalul Jurasic mediu și Apțian ale Domeniului Tethys.

Stânca Băbăcăi, se află în lacul de acumulare Porțile de Fier I aceasta având forma unui pinten fiind în apropierea localității Coronini (fostul Pescari). Lăsând în urmă depresiunea Moldova Veche si Ostrovul Mare, inundat în parte, prin construirea barajului de la Gura Văii.

Figură 1.6 :Stânca Băbăcăi

Peștera Gaura cu Muscă. Peștera este situată 12 km aval de Moldova Nouă județul Caraș-Severin la cca. 30 m desupra nivelului Dunării și are o lungime de 254 m. Peștera găzduiește numeroase colonii de lilieci, și are și concrețiuni în partea finală, fiind o atracție pentru turiști

Figură 1.7 :Peștera Gaura cu muscă

Rezervația Naturală Râpa cu lăstuni se află la intrarea în Valea Divici dinspre drumul județean Moldova Veche – Socol a fost înființată în 1994, pe o suprafață de 5 ha, pentru ocrotirea cuiburilor și coloniilor de lăstuni (Riparia riparia). Specia este rară și este protejată.

1.3.2. Obiective turistice antropice

Cetatea Drencova / Dranko. Se află în Dunăre lângă satul Berzasca, ruinele cetății Dranko. A fost construită în secolul al XIV-lea.

A fost demolată de turci iar ruinele sale au fost parțial acoperite de apele Dunării după construirea Barajului Porțile de Fier.

Figura1.1: Cetatea Drencova

Cetatea Trikule ce a fost ridicată în sec. al XV-lea, ruinele acesteia observându-se în apropierea localitătâții Svinița. Pe malul stâng al Dunării, la 4 km în aval de localitatea Svinița, se află 3 turnuri dintre care turnul nr. 3 nu mai e vizibil, deoarece în 1924 datorită vremii construcția acestuia a fost dărâmată, iar ceea ce a mai rămas, a fost acoperit de apele Dunării.

Ansamblul Cetății TriKule a fost inundat de lacul de acumulare Porțile de Fier I, observându-se de regulă doar două turnuri, cel de-al treilea fiind observat când nivelul fluviului Dunărea scade.

Figura 1.2: Cetatea Trikule

Mânăstirea Mraconia în zona Cazanelor, sector din Defileul Dunării, se află Valea Mracunei unde, până în 1967, se găsea o veche mănăstire numită Mracunia. Prin construcția Hidrocentralei Porțile de Fier I au fost inundat ruinele mănăstirii, care a fost botezată de localnici"mănăstirea de sub ape". Când nivelul Dunării scade foarte mult, ruinele în forma de cruce ale vechiului lăcaș pot fi văzute cu ochiul liber. Mânăstirea a fost reconstruită în anul 1993, lucrările fiind terminate în anii 1999-2000, în formă de cruce.

Chipul regelui Decebal a fost construit începand din anii 1998. Capul lui Decebal a fost amplasat aici ca o replică a monumentului Tabula Traiana ce se află la câteva sute de metri în aval, pe țărmul sârbesc al Dunării.

Acesta reprezintă cel mai cunoscut obiectiv turistic din zona Cazanelor și se află în Cazanele Mici, pe Valea Mraconiei, cea mai mare sculptură în piatră din Europa, înaltă de 55 m și lată de 25 m.

Această sculptură în piatră a fost ideea omului de afaceri român Iosif Constantin Dragan și a durat 10 ani ( 1994 – 2004 ) executată de un grup de 12 sculptori-alpiniști.

Figură 1.3. Chipul lui Decebal de la Mraconia

(Sursa:https://www.google.ro/search?q=chipul+lui+decebal&biw=1024&bih=485&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=RdEPVfyfEMPtUvHsgng&ved=0CCoQsAQ

Sculptura, realizată în piatră, întrunește nenumărate superlative geografice : este cea mai înaltă statuie în rocă din Europa, are doar șase metri mai puțini decât Statuia Libertății,de asemenea este mai înaltă cu 8 metri decât statuia lui Christos din Rio de Janeiro și cu 10 metri mai mult decât Colos-ul din Rhodos.

Statuia este în peisajul clisurii o prezență simbolică,punând în evidență turiștilor pregnanta identitate daco-tracă a poporului român,el însuși oparte a culturii europene lacare ne-am adus contribuția.

Tabula Traiana se află pe malul sârbesc, în apropiere de Cazanele Mici. Este o placă memorială antică de aproximativ 2000 de ani.

Tabula este fixată în piatră și pe ea sunt reprezentați doi delfini și un vultur toate fiind sculptate în relief.

Zece tabule au fost dăltuite în defileu, doar Tabula Traiana se mai păstrează și astăzi. Tabula are o lungime de 4 m si 1,75 m înălțime.

Figura 1.4. Tabula Traiana

Sursa:https://www.google.ro/search?q=imagini+Tabula+Traiana&biw=1024&bih=485&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=utEPVdPnHcP0UvydhIAI&ved=0CB4QsAQ

Mânăstirea Sfânta Ana, a fost contruită între anii 1936 si 1939 de către Pamfil Șeicaru.

După 1945 mânăstirea a avut în perioada comunistă diverse destinații fiind pe rând sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoză, tabăra pentru copii, bar și recepție pentru hotel. În toată această perioadă mănăstirea a suferit modificări, fiind șterse toate picturile din interiorul acesteia (rămânând numai cele din turn).

În 1990 mânăstirea și-a recăpătat destinația de lăcaș de cult fiind preluată de Mitropolia Olteniei.

Figura 1.5: Mânăstirea Sfânta Ana https://www.google.ro/search?q=imagini+Tabula+Traiana&biw=1024&bih=485&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=utEPVdPnHcP0UvydhIAI&ved=0CB4QsAQ#tbm=isch&q=imagini+Manastirea+sf+Ana

Mănăstirea Vodița a fost întemeiată între 1370 si 1372 pe teritoriul comunei Vârciorova, la aproximativ 500 m distanță de Dunăre.

Astăzi se mai văd ruinele bisericii mănastirii, lângă care s-a construit în 1995 o biserică de lemn și complex monahal.

Complexul Hidroenergetic "Porțile de Fier I" a fost construit în parteneriat cu fosta Republică Yugoslavia (actualmente parteneriatul fiind încheiat cu Republica Serbia).

Hidrocentrala Porțile de Fier I este cea mai mare construcție de acest fel de pe Dunăre, din Europa. Cele două hidrocentrale cuprind în principal zona Defileului Dunării, între Baziaș și Orșova. Zona Porțile de Fier având un bogat potențial arheologic, istoric, turistic a fost cuprinsă în Parcul Natural Porțile de Fier, pe malul românesc al Dunării și în Parcul Național Djerdap, pe malul sârbesc al Dunării.

În cadrul complexului hidroenergetic poate fi vizitat și Muzeul Complexului "Porțile de Fier" unde se găsesc exponate referitoare la Complexul Hidroenergetic și la vechea Cetate Ada-Kaleh situată pe insula cu același nume.

1.3.3. Baza tehnico-materială de cazare

Baza tehnico-materială a turismului din Clisura Dunării este dată de o serie de dotări, în special de cele care asigură serviciile de cazare, alimentație publică și alte facilități-vezi Tabel 1.1

1.3.3.1. Baze de cazare și alimentație publică

Tabel nr. 1.1. Unitați de cazare

CAZARE

Tabel nr. 1.2. Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică

http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=485

Tabel 1.3. Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică

http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=485

Tabel nr. 1.4. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare

http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=485

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2014 au fost de 2161 persoane, în scădere cu 236 persoane (9,8 %) față de luna ianuarie 2013.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2014 au fost de 3080 în scădere cu 1267 persoane (29,1%) față de luna ianuarie 2013.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna ianuarie 2014 a fost de 7,7 %, în scădere cu 2,9 puncte procentuale față de luna ianuarie 2013.

Grafic evoluția indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare în unitățile de primire turistică în ultimele 12 luni se prezintă astfel:

http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=485

De-a lungul Defileului pe malul romanesc ,s-au construit numeroase hoteluri,vile-pensiuni care au prevazute și spații pentru alimentație publică ,făcând posibilă. primirea oaspeților în orice sezon.

1.3.3.2. Căile si mijloacele de transport turistic

Accesul în Clisura Dunarii se poate face rutier, fluvial, feroviar,aerian (dinspre Timișoara, Craiova).

Drumul național care traversează și leagă întreg teritoriul fiind deasemenea și principala cale de acces este Drumul Național 57 care leagă orașul Orșova de orașul Moldova Nouă și Oravița, continuând până la Moravița (Timiș)unde se leagă de DN59 care duce spre Timișoara. Comunitățiile din întreg teritoriul sunt legate între ele prin drumuri județene și comunale care permit accesul, însă lipsește în totalitate rețeaua de căi ferate.

Cea mai apropiată stație de cale ferată se află la 40 km distanță față de centrul teritoriului, în orașul Orșova.

În partea de Sud a teritoriului există acces la fluviu Dunărea pe 100 km, rută de transport fluvial european atât de mărfuri cât și de pasageri prin porturile din Drobeta Turnu Severin, Orsova , Moldova Veche, Sichevița și Drencova.

Accesul de linii aeriene de transport se face din Timișoara (190 km) și Craiova (175 km).

În prim plan se situează hotelurile, într-un relativ progres ca număr, dar cu oferte de cazare superioare celor dinainte de 1990.

Acestea sunt grupate în municipiul Orșova, vechiului hotel Fierna” (acum, de ani buni, în reabilitare) fiind construcții noi (Complexul MANEA) cât și reabilitări ale unor construcții vechi (hotelul „FLORA”, „MERIDIAN”); în schimb în toate localitățile Clisurii au fost construite pensiuni.

Câteva caracteristici ale principalelor locații este următoarea:

Complexul hotelier MERIDIAN” Situat la circa 200 metri de centrul civil al urbei, complexul oferă cazare în 22 de camere care dispun de toate facilitățile unui hotel de 3 stele (aer condiționat, TV prin cablu, telefon, minibar). Are parcare proprie.

Complexul mai dispune de restaurant, restaurant-grădină, bar, bar de noapte, biliard, sala de conferințe, seif, servicii de spălătorie, magazine de toate categoriile.

Adresa: 225200 Orșova, str. Eroilor, nr.12, județul Mehdinți/România.

Complexul MANEA – este un complex situat în centrul municipiului, cuprinzând un hotel de trei stele cu cinci camere a câte două locuri, dotate cu televizor prin cablu și baie separată; mai dispune de un restaurant cu două saloane având capacitate de 120 locuri,braserie cu 40 de locuri, cofetărie cu 20 de locuri și magazin alimentar (carne și preparate de carne) proprie.

Complexul hotelier „DIERNA” – este în plin proces de reabilitare, având capacitate de cazare de 145 locuri în trei apartamente și 90 de camere singel și duble, situate pe nouă nivele. Fiecare cameră are toate dotările unui hotel de trei stele. Dotat cu lift. La parter, alături de recepție, se află un bar, un restaurant cu 120 locuri și braserie cu 80 locuri. De asemenea, pentru anotimpul cald, există în fața restaurantului terasă. Are parcare proprie.

Printre cele mai cunoscute, în prezent, sunt:

Pensiunea „STEAUA DUNĂRII” este situată pe malul Dunării, la circa 2 km. de la ieșirea din localitatea Eșelnița spre Cazanele Dunării. De pe terasa pensiunii și din curtea ei se oferă o priveliște deosebită spre Cazanele Dunării și Mânăstirea reînălțată a Mraconiei, aceasta din urmă pierzându-se în zare.

Pensiunea dispune de parcare proprie, ponton de acostare a navelor de pasageri sau tuturor tipurilor de ambarcațiuni sportive, o mică plajă cu dotările aferente și mijloace de agrement nautic: șalupă, bărci, banana, sky nautic.

De aici pot fi realizate, cu sau fără ghidaj oferit de pensiune, drumeții pe Ciucarul Mare, în peștera Ponicova, la Bustul regelui Decebal și golful Mraconea sau excursii cu microbuzul spre alte obiective turistice din zonă. În plus pensiunea dispune de o expoziție foto cu imagini din zonă dinaintea formării lacului de acumulare „Porțile de Fier” și o minibibliotecă în care se găsesc cele mai recente apariții editoriale legate de Defileul Dunării și valea inferioară a Cernei.

Aici turiștii pot beneficia de 14 camere dotate cu baie proprie, încălzire centrală, apă caldă permanent, televiziune prin satelit.

Există, de asemenea, acoperire pentru telefonia mobilă „Vodafone”. Masa se servește în restaurantul pensiunii sau pe terasa suspendată și acoperită, principalele meniuri constând în preparate culinare tradiționale zonei, dar și cele cu specific pescăresc.

Se pot organiza întruniri, mese festive și activități gen „team building”.

Contactarea pensiunii, pentru informații și rezervări de servicii se face prin următoarele date de contact:

Persoană de contact: Doru ONIGA.

Adresa: 227195 Eșelnița, str. Dunării, nr.1916, județul Mehedinți/România.

Telefon fix: 0252 362119; 0720 112733;

Telefon mobil: 0722 207918; 0723 542121;

E-mail: [anonimizat]

Pensiunea „LA PONTON” se află situată tot pe DN 57, la 15 km. de Orșova, expunerea ei la soare întreaga zi și peisajul încântător făcând-o la fel de atrăgătoare ca și pensiunea vecină, din care de altfel, s-a desprins. Are parcare auto proprie.

Pensiunea oferă turiștilor 6 camere duble la 2 margarete și 8 camere duble la 3 margarete, fiecare dintre aceste camere dispunând de grup sanitar propriu, balcon cu vedere la Dunăre, televiziune prin satelit.

Restaurantul are 20 de locuri iar terasa cu bar 40 de locuri, meniurile oferite fiind preparate de pește (ciorbă, saramură, pește prăjit), preparate din carne de vită, porc ori pasăre și deserturi.

Turiștilor li-se oferă posibilități de plajă pe nisipul fin de pe malul Dunării, înot în apa străvezie aproape tot timpul și călduță luni in sir, posibilitatea de a practica sporturi nautice și plimbări de agrement cu dotările proprii ale stabilimentului.

De asemenea, se poate pescui în puncte mai apropiate sau mai depărtate. Există o bogată ofertă de drumeții în împrejurimi pe trasee marcate (spre Cazanele Dunării cu vârfurile Ciucarul Mare și Ciucarul Mic, de unde priveliștea spre valea fluviului nu are egal,peștera Ponicova), sau excursii spre obiectivele din zonă: Tabula Traiana, bustul regelui Decebal, mănăstirile Mraconia și „Sfânta Ana”, cele două expoziții din comuna Eșelnița, ceatea „TriKule” și altele, mai depărtate.

Contactarea pensiunii, pentru informații și rezervări de servicii se face prin următoarele date de contact:

Persoană de contact: Ștefan LULEA și Maria LULEA.

Adresa: 227195 Eșelnița, str. Dunării, nr.1916B, județul Mehedinți/România.

Telefon: 0252 314949

Telefon mobil: 0724 165732.

Comuna Dubova

Pensiunea „MELBA”, este situată pe DN 57, chiar la intrarea în comuna Dubova dinspre Cazanele Mici, unitatea având parcare proprie amenajată.

Accesul se poate face și pe Dunăre cu vaporașul, din Orșova, pensiunea având ponton propriu.

Cazarea este asigurată în cele 10 camere duble, amenajate cu mult bun gust și dotate cu telefon, televiziune prin cablu, radio MP3, minibar, grup sanitar propriu cu dușuri, cu hidromasaj sau jacuzzi. Masa se servește în restaurantul din incintă sau pe terasă, bucătăria proprie oferind preparate culinare tradiționale și cu specific zonal. De asemenea, unitatea are și un bar.

În curte se află o piscină proprie cu spațiu de plajă și dușuri.

Amatorii de pescuit sportiv au la dispoziție pontonul propriu special amenajat sau se pot deplasa în împrejurimi. De asemenea ,de aici se poate participa la partide de vânătoare (mistreț, cerb) în cadrul unor partide oficial organizate.

În zonă există o serie de drumuri forestiere și comunale, unele modernizate, altele doar tăiate, care oferă locuri de călătorii cicliștilor montani (MOUNTAIN-BIKE) sau motocicliștilor (OFFROAD).

De asemenea, pot fi făcute în împrejurimi excursii montane sau la mai multe obiective turistice apropiate pe șosea (chipul lui Decebal tăiat în stâncă la intrarea în golful Mraconia, mânăstirea refăcută a Mraconiei, peșterile Ponicova și Veterani (la aceasta din urmă accesul este numai de pe apă) sau mai depărtate, cu mijloace cicloturistice, moto și auto: mânăstirile „Sfânta Ana” de la Orșova, Vodița, stațiunea Băile Herculane cu peștera Haiducilor și alte obiective, iar spre Moldova Nouă la cetatea Tri Kule”, cetatea Ladislau de la Coronini și rezervația arheologică din peștera Gaura Chindiei II cu picturi rupestre.

1.4. Analiza SWOT

1.5. Plan de acțiune pentru dezvoltarea turismului in regiunea Clisura Dunării
pentru perioada 2014-2020

1.5.1. Perspective de dezvoltare a regiunii

Problemele care urmează a fi rezolvate prin implementarea nor proiecteîn regiunea turistică Clisura Dunării justifică ,imperativitatea și necesitatea implementării sale ce constă în specificul regiunilor de dezvoltare din întreaga Europă ,ce relevă necesitatea de a utiliza la maxim potențialul lor turistic – cel din zona țintă fiind unicat și cu o reală vocație cultural – turistică-ecumenică.

Alte probleme identificate,ce vor fi repere acționale în proiect sunt:

Lipsa unei strategii coerente la nivel local (politici, planuri, acțiuni);

Lipsa cantitativă și calitativă a operatorilor din turism, identificând ca o problemă acută că Oltenia nu știe să fie “vândută” de către olteni;

Slaba calitate a serviciilor turistice/a personalului din turism;

Lipsa unui brand turistic al zonei Oltenia dar și a unor trasee turistice care să integreze atractivitățile turistice locale în turismul național și european;

Promovarea slabă a produsului turistic local/la nivelul fiecărui județ din regiune;

Inexistența coordonării acțiunilor la nivelul organismelor cu profil turistic;

Percepția insuficientă a unei “dezvoltări durabile” a turismului și a patrimoniului cultural, istoric și arhitectural;

promovarea slabă a produsului turistic local;

percepția insuficientă a unei “dezvoltări inovative durabile” a turismului și a patrimoniului cultural, istoric și arhitectural) considerăm că turismul, unul dintre cele mai dinamice sectoare ale terțiarului, va “menține un mediu curat” și va proteja bogățiile naturale și culturale ale regiunii, proiectul contribuind astfel la “crearea unor noi facilități și îmbunătățirea celor vechi, atrăgându-se astfel un număr mai mare de vizitatori”.

Slaba și insuficienta valorificare a potențialului turistic, lipsa unui produs și brand turistic regional, probleme legate de infrastructură, etc, sunt constrângeri reale în zona țintă, dar orice marketer știe că o amenințare se poate transforma în oportunitate printr-o strategie de produs și planificare adecvată.

1.5.2.Direcții de dezvoltare a micro-destinației turistice Clisura Dunării

Valoarea deosebită a potențialului turistic al județului Mehedinți și stadiul actual de valorificare, insuficient exploatat, permite conturarea unor direcții de dezvoltare viitoare:

1. Creșterea atractivității turistice și implicit dezvoltarea serviciilor turistice în județul Mehedinți

Se va urmări impulsionarea activității turistice ca sursă de venituri, prin punerea în valoare, punerea în evidență a potențialului existent și valorificarea acestuia prin îmbunătățirea infrastructurii necesare și luarea de măsuri Aceste probleme identificate ce devin amenințări în derularea unui dorit fenomen turistic durabil vor deveni ținte prioritare ale acestui proiect menite să:

– contureze un produs turistic integrat ,care să devină ,în timp ”magnet” pentru turiștii regiunii/țării/la nivel internațional

amelioreze calitatea turismului din regiune și extensia sa în național/internațional;

să creeze un sistem complex de informare – semnalizare insuficient dezvoltat și necorelat cu circulația turistică;

Dintre

Prin poziția sa “strategică”, județul Mehedinți, parte bine conturată și diferențiată în cadrul teritoriului național, situat la îngemănarea Carpaților cu Balcanii și cu acces direct la principalele drumuri europene, rutiere, feroviare și navigabile, cu un peisaj geografic de invidiat, străbătut de cursul Dunării în periplul său românesc, pe o lungime de 220 km, județul Mehedinți oferă un deosebit potențial de dezvoltare turistică.

Considerat în ultimul timp printre domeniile prioritare ale economiei naționale, turismul,inclusiv cel mehedințean va trebui să devină, în perioada de referință, principala sa ramură economică,reușind să armonizeze obiectivele pentru:

pentru o mai bună organizare a activităților turistice din punct de vedere administrativ.

Printr-o modernizare radicală a infrastructurii în general, și cu precădere a căilor de circulație rutieră, a rețelelor de alimentare cu energie electrică, apă și canalizare, vor putea fi promovate forme și produse turistice noi: turismul de weekend, turismul ecumenic, turismul alpin, turismul științific de colaborare cu univesitățile dunărene, turismul balnear, turismul etnofolcloric, turismul sportiv(nautic, speo-alpin, etc).

2. Lărgirea bazei materiale, a activitățiilor și serviciilor turismului rural în așa fel încât fiecare vatră folclorică să devină un atractiv centru turistic.

Principalele orientări ale programului de promovare turistică vizează:

transformarea turismului mehedințean într-un sector viabil economic, concurențial și generator de locuri de muncă și de profit;

dezvoltarea și modernizarea structurilor turistice;

punerea în valoare a zonelor turistice atractive din județ, dar și punerea în valoare a unor obiective turistice puțin cunoscute sau greu de abordat (valea Topolniței și Coșuștei, peșterile din Clisura Dunării dar și peșterile din Carstul Mehedinților);

lansarea și exploatarea în folosul comunităților rurale a unor programe turistice permanente ale agențiilor de turism din județ și din țară;

includerea zonelor turistice mehedintene, atât în circuitul international al Dunării, cât și în circuitul inernațional cu obiective turistice din Peninsula Balcanică și Grecia.

De asemenea, pentru dezvoltarea serviciilor turistice din județul Mehedinți, în perioada 2007-2013, Consiliului Județean Mehedinți i-a revenit un rol important în sprijinirea dezvoltării zonelor de agrement (Bala, Balta, Obârșia Cloșani, Ponoarele, Isverna, Eșelnița, Dubova, Șvinița, insula Șimian, Ostrovul Golu și alte ostrovuri de pe cursul Dunării).

Activitățile de sprijinire și promovare a turismului de către Consiliului Județean Mehedinți se vor face în colaborare cu instituțiiile similare din Caraș-Severin și Gorj, în așa fel încât strategia de dezvoltare a turismului mehedintean să fie legată de turismul Olteniei de Nord, să fie gândită ca o strategie regională care să se bucure de accesarea fondurilor structurale ce se adresează regiunilor de dezvoltare.

Studiile și proiectele ce vor viza dezvoltarea infrastructurii turistice vor fi puse în concordanță cu proiectele, studiile și realizările turistice din Sudul Dunării, din Republica Serbia și Muntenegru.

Programe europene în derulare

Competitivitate și Inovare (CIP) SEENECO

SEE-ClusterPolisee (call 3)

INTERREG IV C-CLUSTERIX

Strategia Dunării –Axa prioritara 8 „Sprijinirea competitivității intreprinderilor inclusiv dezvoltarea clusterelor”

Proiect transfrontalier Romania Bulgaria

Proiect transfrontalier Romania Republica Moldova

Proiect transfrontalier Romania Ungaria

Adriatic Danubian Clustering (se va finaliza in trim I 2012)

Mecanismul financiar norvegian 2009-2014 –Programul „Inovare in Industria verde” si Programul”Energii regenerabile”.

O politică regională în adevăratul sens al cuvântului ar presupune, în primul rând, o funcționare optimă a principiilor pe care le are la bază:

– parteneriat (este o relație care trebuie să se desfășoare în două sensuri: pe de o parte, trebuie să se asigure o consultare reală a partenerilor din cadrul polului, pe de altă parte, aceștia trebuie să se implice în acest proces și să vină cu propuneri concrete și fezabile. Deocamdată, această relație se află într-un stadiu incipient, având un caracter mai mult formal decât real).

– concentrare (nevoile de dezvoltare ale României sunt atât de numeroase și diverse, încât este dificil să se realizeze o prioritizare obiectivă a acestora, iar în cazul în care acest lucru se realizează, este greu de evaluat dacă formula rezultată reprezintă într-adevăr cea mai bună opțiune).

– programare (analiza celor mai bune opțiuni strategice, continuitate, finalizare, caracter multianual).

– cofinanțare (dezvoltarea capacității autorităților locale de a asigura finanțarea pregătirii proiectelor și cofinanțarea acestora).

– monitorizare, evaluare și control (practici aflate într-un stadiu incipient, pentru care acum se dezvoltă o cultură administrativă).

– adiționalitate (dezvoltarea țării, ca proces, nu ar trebui privită aproape exclusiv prin prisma finanțării din fondurile oferite României în cadrul politicii regionale a UE.

De aceea, acțiunile pe care se va insista în dezvoltarea turistică durabilă a Clisurii Dunării vor fi: dezvoltarea de noi forme de turism / produse turistice în care se vor implica și turiștii, în acest mod promovând, dar conservând tradițiile și modul de viață al colectivității locale, dezvoltarea unei strategii coerente, corespunzătoare celorlalte variabile ale mixului de marketing (preț, distribuție, promovare, personal, programare și parteneriat), cu accent pe îmbunătățirea mediului de acțiune în domeniul turismului prin inducerea nevoii de specializare a celor implicați în dezvoltarea fenomenului turistic și atragerea de noi investitori.

Prin promovarea patrimoniului natural și cultural, bogăția resurselor turistice naturale și antropice, elementele de unicitate, se vor crea premisele dezvoltării infrastructurii locale legate de toate tipurile de turism practicate, insistând și pe industria mică meșteșugărească, gastronomie, tradiții și cultură populară, produse de care se vor bucura comunitățile locale, precum și grupuri dezavantajate din zona Olteniei.

1.5.3.Elemente de susținere a unicității Clisurii Dunării

1.Rezervația Cazanele Dunării

A fost declarată prin Decizia 18/1980 a Consiliului Județean Mehedinți, deși importanța acestui spațiu a fost argumentată cu mult timp în urmă.

Rezervația are o suprafață de 215 ha și este situată la nord-est de localitatea Dubova între Valea Ogradena și Ogașul Turcului.

În această zonă Dunărea străbate cea mai îngustă și mai grandioasă zonă a Defileului Dunării, Cazanele Mari fiind despărțite de Cazanele Mici de bazinetul Dubova.

Prin Cazanele Dunării se înțelege porțiunea de defileu cuprinsă între Plavișevița și Ogradena, formând o unitate geomorfologică bine individualizată.

Figură 1.6:.Imagine din Cazanele Dunării

Localitatea Dubova împarte Cazanele Dunării în două porțiuni distincte: Cazanele Mari și Cazanele Mici.

Cazanele Mari, cu o lungime de 3,8 km și o lățime de 200 – 350 m, sunt formate din Dealul Ciucărul Mare (318 m), ai cărui pereți abrupți mărginesc latura stângă a fluviului și din Dealul Știrbățul Mare(768 m) situat pe partea dreaptă.

Porțiunea situată între Dubova și Ogradena cuprinde Cazanele Mici, cu 3,6 km lungime și 150 – 350 m lățime.

Flora din zona Cazanelor cuprinde foarte multe elemente și endemisme ,ca urmare a influențelor climatice submediteraneene ,având în componență :pinul negru de Banat, arborete de fag european (Fagus sylvatica), fag de Crimeea (Fagus taurica), fag oriental (Fagus orientalis), cărpiniță (Carpinus orientalis), mojdrean (Fraxinus ornus), jugastrul Cazanelor sau arțar trilobat (Acer monspessulanum), alun turcesc (Corylus colurna).

Fig.1.6:Vegetația tipică din Clisură

(Sursa:https://www.google.ro/search?q=rezervatia+cazanele+dunarii+imagini&biw=1024&bih=485&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=2bkbVf3IJMz2UI7HgKgJ&ved=0CB4QsAQ)

Alte specii de plante ocrotite în cadrul rezervației mai sunt: laleaua Cazanelor (Tulipa hungarica var. undulatifolia), stânjenelul de stâncă (Iris reichenbachii), clopoțeii Cazanelor (Campanula crassipes), sipica de râpe (Cephalaria laevigata), săpunarița roșie (Saponaria glutinosa), cornuțul (Cerastium banaticum), colilia (Stipa aristela, Stipa danubialis) etc.

Figură1.7: Laleaua de Cazane

Sursa:http://www.cazaneledunarii.com.ro/media/mod_articles/thumb/8e47251602880966a33837d2e41ca051_w150.jpg

Carstul ,ne uimește atât prin formele de suprafață (lapiezuri și câmpuri de lapiezuri – specifice mai ales Cazanelor mici, doline și uvale – ce dau nota dominantă a Cazanelor Mari), cât și de adâncime (de exemplu,cele 7 peșteri, cu cea mai importantă dintre ele prin elementele care le oferă turiștilor,este peștera Ponicova).

La intrarea în peștera Ponicova, pârâul cu același nume creează niște chei scurte și sălbatice și un pod natural lung de circa 25 m și înalt de 6 – 8 m.

Această peșteră are o lungime totală de 1666 m, străbătând Ciucaru Mare și ieșind în Dunăre.

Etnografia în Clisura Dunării – zona este recunsocută prin mozaicul etnic,cu cel mai mare procent din România, ceea ce face ca activitățile tradiționale, sărbătorile, portul popular, muzica și dansul fiecăreia din etnii să devină un factor de atractivitate,alături de elementele de gastronomie foarte deosebite.

Dintre festivalurile,sărbătorile sau nedeile cu o anumită ritmicitate în spațiul clisurean amintim:

Sărbătorile Porților de Fier

Pojejena – Măsuratul oilor – 6 mai

Balul Mărțișorului (Ilovița, 28 februarie)

Balul Turcilor (Belobreșca, Svinița, 27 februarie, Sichevița, 2 martie)

Balul Izmenelor (Ilovița, 28 februarie)

Fii Satului (Ilovița, ultima duminică din luna iulie

Festivalul Smochinelor (Svinița)

Festivalul Satelor Dunărene (Svinița, 1-2 mai)

Festivalul Sportului (Svinița, 1-2 mai)

Festivalul Muzical al Minorităților (Svinița, august)

Ziua Școlii din Liubcova (Liubcova, septembrie)

Festivalul minorităților (Bigăr)

Concurs de teatru de păpuși pentru copii (Belobreșca);

Nedeile, care au date diferite de organizare pentru fiecare comunitate și sunt legate de hramul bisericii etc.

Capitolul 2

2.1. Conceperea și comercializarea de pachete turistice în vederea promovării turismului în Clisura Dunării

2.1.1. Itinerariu touristic Drobeta Turnu Severin – Orșova –Cazanele Dunării – Moldova Nouă

Motivație : grup de 15 persoane mai de toate vârstele, cu venituri medii, pasionați de călătorii, dornici să experimenteze, interesați de natură, istorie, cultură

Temă: cunoșterea zonei din punct de vedere fizico-geografic, istoric și cultural

Durată : 1 zi

Distanță: 133 km

Mijloc de transport : autocar+ambarcațiune+traseu pe jos

Perioada de valabilitate a ofertei: 10.05.2014 – 10.08.2014, cu posibilitate de prelungire în funcție de vreme și cererea peței.

Ziua 1: Plecare din Drobeta Turnu Severin (vizitare Complexul Hidroenergetic "Porțile de Fier I" , Mănăstirea Vodița) – Orșova (vizitare Mănăstirea Sfânta Ana, vizitarea orașului) – Cazanele Dunării (plimbare cu vaporul, se vizitează Tabula Traiana, Chipul lui Decebal) – Moldova Nouă (vizitare Stănca Babacai, cetatea dacică Mudava).

Itinerariu geografic

Itinerariu descriptiv

ORȘOVA este un municipiu în județul Mehedinți, populația municipiului Orșova se ridică la 10.441 de locuitori.

Figura 2.1: Orașul Orșova

Hidrocentrala Porțile de Fier I este cea mai mare construcție de acest fel de pe Dunăre, din Europa. Cele două hidrocentrale cuprind în principal zona Defileului Dunării, între Baziaș și Orșova. În cadrul complexului hidroenergetic poate fi vizitat și Muzeul Complexului "Porțile de Fier" unde se găsesc exponate referitoare la Complexul Hidroenergetic și la vechea Cetate Ada-Kaleh situată pe insula cu același nume.

Figura 2.2.: Hidrocentrala Porțile de Fier I

Mănăstirea Vodița se află la o distanță de 17 kilometri de orșul Drobeta Turnu Severin și la aproximativ 8 kilometri de Orșova.mănăstirea este cel mai vechi așezământ monahal din țara noastră întemeiată în sec al XIV- lea în comuna Vârciorova. Se mai păstrează doar ruinele mănăstirii, alături fiind constuită o noua biserică de lemn din cadrul Complexului monahal cu obște de călugări.

Figura 2.3: Ruinele Mânăstiri Vodița

Figura 2.4: Complex monahal Vodița

Mănăstirea Sfânta Ana este situată în orașul Orșova. Ea este așezată pe coama Dealului Moșului. A fost ctitorită de către ziaristul interbelic Pamfil Șeicaru, fiind construită între anii 1936 și 1939. Din anul1945 până în 1990 comuniștii au transformat biserica în restaurant, chiar și o discotecă iar chiliile în spații de cazare.

În anul 1990 Mitropolia Olteniei a preluat tot acest complex revenind la destinația de lăcaș de cult (biserică și chili) fiind o mănăstire de călugărițe.

Figura 2.5: Mânastirea Sfânta Ana

Catedrala catolică a fost constuită între anii 1972-1976, este considerată o capodoperă arhitecturală a sec. XX. Biserica este unică în Europa, elementele sale specifice fiind forma de cort a interiorului și acoperișul în formă de cruce.

Biserica unește sub cupola ei mai multe minorități din Orșova (germani, cehi, maghiari, etc.).

Figura 2.6: Catedrala catolică

CAZANELE DUNĂRII.

Rezervația naturală Cazanele Mari și Cazanele Mici – având o suprafață totală de 215 ha, este amplasată între Valea Ogradena și Ogașul Turcului. În această zonă Dunărea străbate cea mai îngustâ și mai grandioasă zonă a Defileului Dunării.

Figura 2.7: Cazanele Dunării

Tabula Traiana se află pe malul sârbesc al Dunării aproape de Cazanele Mari.

Ea este însă vizibilă de pe malul românesc al Dunării sau în timpul plimbărilor cu barca pe Dunăre.

Tabula Traiana a fost ridicată de către romani pentru a comemora obstacolele întâmpinate de armata romană la trecerea Dunării în anul 101 d. Ch. Scrisul este cioplit în piatră, iar tabula are sculptat în relief doi delfini plutind și un vulture care se înalța pe cer.

Figura 2.8.: Tabula Traiana

Chipul lui Decebal a început să fie sculptat în piatră în anul 1994 la inițiativa omului de afaceri Iosif Constantin Drăgan este înaltă de 55 m și lată de 25 m aflătă pe malul românesc.În fața acestei statui dar pe malul sârbesc se află Tabula Traiana. Chipul lui Decebal a devenit principala atracție de pe Clisura Dunării fiind cea mai înaltă sculptură din Europa.

Figura 2.9: Chipul lui Decebal

Mânăstirea Mraconia. Este situat la 15 Km de Orșova, a fost ridicată pe fostul loc de dirijare a navelor pe Dunăre numit „La balon” unde până în 1967, se găsea o veche mânăstire numită Mracunia. Cuvântul "mraconia" înseamnă "loc ascuns" sau apă întunecată.

În 1993 se pune piatra de temelie pentru constuirea unei noi Mănăstiri iar în 1995 se reânființează noul lăcaș de cult. La început a fost mânăstire de călugări iar în 2008 s-a trnsformat în mânăstire de călugărițe.

Figura 2.10: Mânăstirea Sf. Ana

Peștera Ponicova ,este săpată în versantul stâng al Dunării, în Cazanele Mari, Ciucaru Mare, fiind parțial inundată după crearea lacului de baraj.

Galeriile sale au o lungime de 1.660 m străbătând Ciucaru Mare și ieșind în Dunăre.

Peștera este compusă dintr-o serie de galerii care comunică între ele, situate pe două etaje, dinspre cheile Ponicovei (de pe uscat) se intră în Galeria Ogașului Ponicova, sau pe o potecuță îngustă în Galeria Liliecilor.

Figura 2.11: Peștera Ponicova

MOLDOVA NOUĂ este municipiu în jedețul Caraș – Severin cu o populație de 12.350 locuitori, locuitorii sunt și sârbi.

Stânca Babacai

Babacai – Este un pinten de stâncă în apropiere de localitatea cărășeană Coronini (fostă Pescari), în ceea ce până la crearea lacului de acumulare pentru hidrocentrala Porțile de Fier I, se numea Strâmtura Pescari-Alibeg.

Figura 2.12: Stânca Babacai

Rezervația Naturală Râpa cu lăstuni se află la intrarea în Valea Divici dinspre drumul județean Moldova Veche – Socol , înființată în 1994, cu o suprafață de 5 ha, menită funcțional a ocroti cuiburile de lăstuni (Riparia riparia),specii protejate.

Figura 2.13: Râpa cu lăstuni

Itinerariu analitic

Orar: 07.30 plecare din Drobeta Turnu Severin cu autocarul

08.00 vizitare Complexul hidroenergetic Porțile de Fier I și muzeul din incintă

09.00 vizitare Mânăstirea Vodița

10.00 vizitare Catedrală catolică Orșova

10.30 vizitare Mânăstirea Sfînta Ana

11.00 plecare spre Mraconia

11.30 sosire Mraconia, vizitare Chipul lui Decebal, Mânăstirea Mraconia, plimbari cu

ambarcațiuni prin Cazanele Dunării

13.30 servirea prânzului la Pensiunea Mraconia

14.30 plecare spre peștera Ponicova cu autocar

15.30 plecare spre Moldova Nouă

16.00 vizitare Cetatea Trikule

16.40 vizitare Stânca Babacai

17.00 sosire în Moldova Nouă și vizitarea orașului

18.30 întoarcere spre Cazanele Dunării

20.00 sosire la pensiunea Ancora *** din Cazanele Dunării

20.10 cazarea și servirea cinei

Preț pachet turistic

Concluzii

Această lucrare reușește să prezinte toate aspectele semnificative în ceea ce privește potențialul turistic al Clisurii Dunării prin mediul natural cât și cel antropic: resursele turistice sunt multiple și bogate. Poziția geografică, clima, obiceiurile și cultura comunităților locale permit dezvoltarea ramurii turismului în zona Clisura Dunării.

Prin politicile agențiilor de turism de promovare a turismului, Clisura Dunării a devenit zonă atractivă, preferată consumatoriilor de turism.

Formele multiple de turism practicate în această zonă permit agentiilor de turism să ofere pachete turistice pentru toate vârstele, profesiile la prețurile accesibile tuturor pasionațiilor de călătorii, interesați de natură, istorie și cultură, lucru ce a fost prezentat în cadrul lucrării.

Se poate concluziona faptul că, procesul de valorificare a potențialului turistic existent la nivelul destinației turistice din zona Clisurii Dunării a cunoscut în general o evoluție crescîndă, trecutul ajutând crearea unui viitor semnificativ,al unei destinații turistice europene de excelență (Titlul acordat în 2008,de către Comisia Europeană).

Acțiunea a adus reale beneficii atât pentru Romania, cât mai ales zonei țintă, intrată (prin județul Mehedinți) deja în constelația destinațiilor de excelență europene (de amintit Proiectul-pilot Drobeta – Clisura Dunării – Ponoare, triunghi turistic de excelență, câștigat prin competiție, co-finanțat de Comisia Europeană și Guvernul Romăniei prin Ministerul pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii-Direcția generală Dezvoltare și Relații internaționale (dec.2007-Iunie 2008), obținând Diploma de Excelență, ca urmare a selecției în cadrul Proiectului „Destinații europene de excelență”cu tema „Turismul și moștenirea locală intangibilă” .

De asemenea, un alt proiect cu contribuții de continuitate în conturarea unui turism durabil în zona Clisurii Dunării este Dezvoltarea Turismului Danubian, implementat de Fundația pentru Tineret Mehedinți, proiect finanțat de Uniunea Europeană prin programul PHARE CBC 2004)

În mediul concurențial specific economiei de piață strategia de dezvoltare a turismului este chemată să contribuie la configurarea clară a mediului care favorizează dezvoltarea efectivă a acestui sector economic important.

Pentru crearea unui mediu favorabil de dezvoltare a turismului din zona focus, este necesar un demers pluridisciplinar și multiinstituțional la care este nevoie de colaborarea principalilor actori implicați (autorități locale, județene, portuare, vamale, promotori și operatori de turism, etc). Acest demers operațional trebuie să se bazeze pe o strategie și pe un potențial de acțiune care să ofere o viziune comună orientată spre îmbunătățirea produsului turistic, promovarea și comercializarea acestuia.

Strategia de dezvoltare locală vizează toate aceste aspecte precum și realizarea unei coeziuni în planificarea și acțiunea turistică prin atragerea într-un proiect comun a principalilor actori implicați în turismul zonei focus.

Planificarea integrată a turismului constituie o premisă esențială a dezvoltării strategice a regiunii din care face parte zona țintă.

De aceea, proiectul de strategie a Polului de Competitivitate turistic-Oltenia, declanșată de AdR Sud-Vest Oltenia,își propune să aducă o contribuție decisivă în schimbarea atitudinii principalilor factori interesați de turism din zona focus a proiectului, prin implicarea lor activă în activitățile proiectului.

Astfel, potențialul turistic excepțional al zonei focus va putea fi transformat într-un produs turistic de referință, capabil să facă față concurenței interne și externe.

Concentrarea însă doar asupra produsului turistic, fără asigurarea unui mediu operațional adecvat generează eșec.

Prin implementarea acțiunii strategice, zona focus va beneficia de materiale complexe de promovare turistică la nivel profesional și menținerea sa în contextul destinațiilor europene de excelență.

Dunărea, fluviu european cu rezonanțe semnificative multiple, pentru țara noastră pe lângă element de frontieră sudică, de peisaje ofertante unicat, de valori de patrimoniu, ne oferă și multiple avantaje economice, dintre care amintesc: cale de navigație, resursă piscicolă, resursă energetică, turistică, etc.

Pentru zona în studiu se anunță adevărate baloane de oxigen, programe europene menite a impulsiona dezvoltarea turismului în județele riverane Dunării, Mehedințiul ocupând în acest sens un loc priviegiat.Recent, în februarie-martie 2015,”Guvernul a aprobat printr-un Memorandum negocierea și semnarea de către România a Programului Transnațional DUNĂREA 2014-2020, un instrument de finanțare ce are ca scop susținerea integrării politicilor din domeniile selectate în macroregiunea Dunării.

Prin acest program se urmărește obținerea unui grad mai ridicat de integrare teritorială a regiunii eterogene a Dunării.

Aria eligibilă pentru acest program este compusă din 14 state, respectiv nouă state membre ale UE – Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Germania (landurile Baden-Wurttemberg și Bayern),România, Slovacia și Slovenia – și cinci state ne-membre – Bosnia si Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia și patru provincii din Ucraina – , cuprinzând 69 de așa numite „regiuni NUTS-2” (Nomenclature of Units for Territorial Statistics, nivelul 2, care pentru România sunt reprezentate de cele 8 regiuni de dezvoltare).

Pentru perioada financiară 2014-2020, programul DUNÂREA, finanțat din FEDR (202.095.405 euro) și Instrumentul de Pre-Aderare (19.829.192 euro) pentru perioada financiară 2014 – 2020.

Partenerii din statele membre, inclusiv România, au la dispoziție doar bugetul FEDR – Romaniei ii va reveniaproximativ 75, 4 milioane de euro -, fondurile IPA fiind alocate statelor candidate si potențial candidate.

http://www.mdrap.ro/programul-transnational-dunarea-2014-2020

În ceea ce privește alocările ENI (European Neighbourhood Instrument), destinate partenerilor din Republica Moldova și Ucraina, acestea nu au fost încă transmise de către CE. Cofinanțările naționale sunt prevăzute la aproximativ 37,5 milioane de euro,România urmând a contribui cu 14,01 milioane de euro. Programul Dunărea 2014-2020, va opera sub patru obiective tematice, cuprinse în cadrul axelor prioritare, anume:

Axa prioritara 1: Inovare și responsabilitate socială în Regiunea Dunării

Axa prioritara 2: Responsabilitatea față de mediu și cultură în Regiunea Dunării

Axa prioritara 3 Conectivitate și responsabilitate energetică în Regiunea Dunării

Axa prioritara 4: Guvernanță în Regiunea Dunării.„

De asemenea, există și o axă prioritară 5 – Asistență tehnică, dedicată finanțării structurilor de management ale programului.(Sursa: Guvernul Romaniei)

Acest program poate va reuși să rezolve ,prin accesarea axei 3,privind conectivitatea Dunării,lucruri ,precum turismul în zona căreia i-a fost dedicată licența prezentă:Clicura Dunării,care fără alocări financiare consistente,legate de reutilarea,revigorarea cetăților port dunărene, a porturilor fluviale,modernizarea navelor de croazieră,informatizarea operațiunilor,etc,nu ar putea fi posibile.

În cazul turismului de croazieră, distribuția trebuie să aibă în vedere produsele turistice oferite ca și produse turistice de bază precum și produsele integrate unor programe turistice mai ample.

Astfel, prin crearea unor structuri de primire corespunzătoare, zona dunăreană trebuie să-și creeze pachete de servicii ce au ca obiect petrecerea sejurului în zonă, servicii ce s-ar putea distribui prin tour-operatori în toată țara, concomitent cu servicii complementare (croaziere sau excursii terestre) programelor turistice oferite de hotelurile din Băile Herculane sau Drobeta-Turnu Severin.

Zona Turistică Clisura și "Porțile de Fier" prezintă toate caracteristicile necesare practicării unui turism de calitate, însă nu poate fi pusă în valoare decât printr-un efort conjugat al tuturor structurilor din turism și printr-o reabordare a principiilor economiei de piață.

Modificarea ofertei turistice după cerințele și nevoile pieței este un deziderat la care trebuie să se alinieze fiecare prestator de servicii din domeniul turismului.

Potențialul turistic al zonei este valoros atât din punct de vedere al atracțiilor naturale, cât și al celor antropice.

În Clisura Dunării, turismul de croazieră pune în valoare extraordinarele peisaje ale defileului (Cazanele Mici, Cazanele Mari, golfurile Dubova și Mraconia, fenomenele carstice ale Ciucarului Mare) dar în același timp poate reprezenta o soluție la slaba dezvoltare economică a zonei.

Golfurile Dubova, Mraconia, Cerna și Bahna se pretează din toate punctele de vedere practicării sporturilor nautice: canotaj, windsurfing, schi nautic sau iahting, sporturi ce au o mare amploare în țările dezvoltate.

Din acest punct de vedere, zona prezintă un mare avantaj, ea permițând evoluția ambarcațiunilor cu motor (șalupe pentru schi nautic sau skijet-uri), lucru interzis prin lege pe multe din apele interioare ale României, râuri sau lacuri de acumulare.

Dacă până acum turiștii luau parte la croaziere pe Dunăre ca parte a programelor turistice din Severin sau Băile Herculane, acum, prin diversificarea gamei de servicii turistice locale, croazierele, împreună cu sporturile nautice, pescuitul sau excursiile terestre în zona Clisurii ar putea face obiectul unor programe turistice în sine, integrate programelor locale.

Ar fi inedită amenajarea golfului și comunei Dubova pentru primirea turiștilor, atât ca punct de oprire într-un circuit mai amplu al Defileului Dunării cât și ca punct terminus al croazierei ce ar cuprinde, pe lângă vizitarea Cazanelor și excursii terestre cu escaladarea Ciucarului Mare, vizitarea Peșterii Ponicova, etc.

În prezent, mai multe gospodării din Dubova au fost omologate și clasificate din punct de vedere turistic și incluse în Asociația Națională a Turismului Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), iar aceasta ar putea fi începutul dezvoltării turistice a zonei, dezvoltare ce trebuie să continue în mod obligatoriu cu amenajarea unui port turistic capabil să primească ambarcațiuni mici și mijlocii

Bibliografie

Albulețu, I., (1982), Zona turistică Porțile de Fier, Editura Sport-Time, București;

Baron, P., (1994), România Turistică, Casa Editorială pentru Turism și cultură Abeona, București;

Glăvan V., (2006), Potențialul turistic și valorificarea sa, Editura Fundației România de Mâine, București;

Popescu L., Bădiță A., Mazilu M., (2014), Can Rural Tourism Foster Local Development? Perspectives on the Future of Rural Tourism in Romania, © 2014 RAAPMER, Journal of Tourism Challenges and Trends, Vol. VII, No. 1, 2014, pag. 69-88, ISSN: 1844-9742, © 2014 RAAPMER, JTCT is a biannual publication of the Romanian – American Association of Project Managers for Education and Research (RAAPMER) https://journaltct.files. wordpress. com/2008/11/jtct-vol-7-1-tourism-in-the-meditteranean-and-black-seas1.pdf

Popescu L., Bădiță A., Mazilu M., (2014), Cultural tourism in Oltenia (Romania) – disregarded opportunity, susținut la The 3-td International Romanian-Bulgarian-Hungarian-Serbian Conference Geographical Research and Cross Border Cooperation in the Lower basin of the Danube, veliko Gradiste, Serbia, 18-21 Sept. 2014. http://www.gef.bg.ac.rs/wp-content/uploads/Second-circular.pdf

Mazilu M., (2014), Innovation, tradition and cooperation in tourism according to the EU Stategy of the Danube Region, Proceedings of International Conference Serbia in the Danube Region in 21-st Century, ISBN:978-86-7067-200-0, Publisher Institute of International Politics and Economics, Belgrad, 2014, p.73-94.

http://www.diplomacy.bg.ac.rs/conferences/20130916_Kladovo.htm

Mazilu M., (2004), Ecoturism si amenajări turistice, Editura Scrisul Românesc, Craiova;

Mazilu M., (2012), Turism și Dezvoltare durabilă, Editura Universitaria, Craiova;

Mitroi S., Mazilu M., (2014), The balance between economic, social and environmental development of tourism in the Danube bend tourist microdestination, Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 6/2014, p.85-90, „ACADEMICA BRÂNCUȘI” PUBLISHER, ISSN 2344 – 3685/ISSN-L 1844 – 7007. http://www.utgjiu.ro /revista/ ec/pdf/2014-06/14_Mitroi,%20Mazilu.pdf

Centru de informare turistică, Primăria Svinița, pliante 2014

http://www.ziare.com/severin/stiri-business/clisura-dunarii-vrea-sa-devina-brand-turistic-european-2903305

http://www.clisura-dunarii.com/hidro.html

https://www.google.ro/search?q=rezervatia+cazanele+dunarii+imagini&biw=1024&bih=485&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=2bkbVf3IJMz2UI7HgKgJ&ved=0CB4QsAQ-accesat30 Martie 2015