Utilizarea Serviciului de Internet Banking de la B.c.r. de Catre S.c. Harviz S.r.l

CAPITOLUL I – IMPLEMENTAREA SISTEMELOR ELECTRONICE DE PLATA

1.1. Sisteme electronice de plata

Scopul unui astfel de sistem este de a furniza mijloacele prin care platitorul sau cumparatorul, transfera o suma de bani platitului sau vanzatorului, in schimbul unor bunuri sau sevicii.
Aceste sisteme pot fi clasificate in functie de anumite caracteristici:
– proprietatile de securitate;
– valoarea platilor;
– tipul tranzactiei;
– confidentialitatea;
– momentul platii si partile implicate.
Cele mai utilizate sisteme de plati electronice pot fi grupate in urmatoarele:
– carduri bancare bazate pe SET(Secure Electronic Transaction);
– on-line, cu moneda electronica;
– microplati;
– cu carduri cu valoare stocata;
– cecuri electronice.

Odata cu raspandirea web-ului si atingerea unei mase critice de utilizatori, firmele cu activitate de comert, analistii, specialistii in marketing s-au gandit ca merita investit efort in punerea la punct a unor tehnologii care sa transforme surferii web in potentiali clienti. Initial, siturile web ale acestor firme contineau doar informatii de contact, oferte promotionale sau chiar cataloage de produse sub forma unor pagini HTML statice. Lansarea unei comenzi de cumparare a unor produse se putea face eventual via fax, telefon sau email. Totul era ok, doar ca pentru a putea intra in posesia produselor, clientul trebuia sa plateasca contravaloarea produselor comandate iar banii sa parcurga drumul de la client la comerciant (vanzator). Plata se facea de regula prin mecanismele clasice, catre un cont deschis de comerciant la o banca. Presupunea deplasarea clientului la sediul unei institutii cu profil bancar pentru a depune banii si pentru a initia transferul acestora in contul comerciantului. In functie de politica adoptata de comerciant pentru a demara procesul de livrare a produselor catre client acesta cerea sau nu, confirmarea efectuari plati prin fax. Fie ca se folosea o retea de distributie proprie, fie ca se apela la un serviciu postal specializat (posta rapida, DHL, etc), teoretic aceasta ultima faza era cea mai lunga.

In momentul de fata totul este mult mai simplu cu ajutorul unui card de credit / debit. Majoritatea persoanelor au un card care permite efectuarea platilor online, proces simplu si rapid, singura conditie fiind ca utilizatorul sa aiba bani suficienti pe card, exista insa si un mare neajuns la aceasta metoda, siguranta datelor.

Un sistem electronic de plăți se referă la totalitatea obiectelor care conlucrează pentru asigurarea plății tranzacțiilor ce se efectuează. Sunt implicate, în general, trei entități care interacționează: o banca B, un cumpărător C și un vânzător V. Sistemul electronic de plăți conține și o mulțime de protocoale care permit cumpărătorului C să facă plăți către vânzătorul V. Sistemele electronice de plăți pot fi privite într-o structură ierarhică pe nivele, derivate din arhitectura sistemelor ISO-OSI.

Un Sistem Electronic de Plăți este format din două nivele:

nivelul utilizator, care constituie nivelul ierarhic superior, constă din mulțimea utilizatorilor și a tranzacțiilor care au loc între aceștia. Utilizatorii sunt grupați după diverse roluri, după modul în care interacționează în relațiile de afaceri dintre ei: cumpărătorul, vânzătorul, emitentul de bani electronici (banca), etc.

nivelul sistem, care constituie nivelul ierarhic inferior, constă din mulțimea entităților fizice și a relațiilor care se stabilesc între ele. Entitățile pot juca unul dintre următoarele roluri: purtător de bani electronici sau registru de casa.

Sistemele de plati electronice au un potential extraordinar in scurtarea si fluidizarea tranzactiilor comerciale, eliminand in mare masura nevoia de deplasare la sediul bancilor pentru efectuarea de plati sau transferuri monetare. Intr-un sistem informatic securizat in totalitate, in care riscul de frauda ar fi complet eliminat, plata electronica ar putea deveni principalul element de reducere a costurilor complementare asociate unei tranzactii comerciale, prin realizarea de economii substantiale de timp, resurse umane si materiale

( angajati, hartie, tipizate, etc.), precum si principalul element in globalizarea reala a economiei, prin eliminarea limitelor geografice si geopolitice.

1.2. Sistemul de plata electronic bazat pe card

Totul incepe prin initiativa cumparatorului, posesor de card, de a cumpara un produs nu in mod traditional, ci din fata calculatorului sau. In urma promovarii pe care am realizat-o pentru magazinul virtual, sa presupunem ca respectivul cumparator,  denumit in cont , ajunge sa viziteze site-ul si vede chiar produsul pe care si-l doreste.

De indata ce comerciantul si-a deschis contul bancar cerut si a finalizat implementarea sistemului informatic care-l conecteaza la institutiile financiare sau PSP, el poate incepe activitatea de comert electronic. Dupa ce un client care navigheaza pe situl web a comerciantului alege produsele dorite si le depune in cosul virtual de cumparaturi (shopingcart, de fapt cart = carucior), cumparatorul este pus in legatura on-line cu PSP-ul care-i va cere informatiile necesare pentru procesarea platii: tipul cardului, numarul acestuia, numele proprietarului si data expirarii cardului.

Odata obtinute aceste informatii, platforma de e-comert de la PSP le transmite mai departe agentiei de carduri cu care lucreaza, impreuna cu suma totala de plata, taxa de comision / tranzactie, numarul de cont al comerciantului si tipul tranzactiei dorite. Din acest moment tranzactia urmeaza calea obisnuita a oricarei tranzactii cu card de credit. Informatia este criptata si trimisa de catre procesorul de plati (PP) prin intermediul unei linii securizate de comunicatie catre un sistem de facilitati integrate numit "interchange network procesor"(INP, procesor retele interschimb), fiecare marca (brand) de card de credit urmand a fi procesata de un INP distinct.

INP comunica pe o linie securizata cu banca comerciantului care, la randul ei, contacteaza banca cumparatorului (cea care a emis card-ul folosit de client) pentru a verifica daca fondurile sunt disponibile. In caz afirmativ, tranzactia se finalizeaza si banca comerciantului trimite un "cod rezultat", sub forma unui numar de verificare catre PSP. PSP-ul trimite mai departe acest cod catre softul care mijloceste cumparaturile (shoping cart software) care proceseaza datele (pastrand printre altele un jurnal al tranzactiilor) si anunta apoi clientul ca tranzactia s-a efectuat cu succes sau a esuat. Totul se intampla in interval de cateva secunde.

Securitatea: unul din principalele impedimente care au temperat rata de crestere a activitatilor de comert electronic este legat de securitate. Esenta problemei consta in faptul ca in mod normal mesajele de posta electronica sunt expediate necriptate. Cu alte cuvinte oricine le intercepteaza, poate citi continutul fara probleme. Din acest motiv si retinerea utilizatorilor in a-si trimite detaliile referitoare la propriul card de credit prin e-mail.

Cum sunt protejate atunci numerele de identificare ale cardurilor si tranzactiile? Tranzactiile dintre situl web al comerciantului si cumparator sunt criptate folosind tehnologia SSL (Secure Socket Layer). Astfel se elimina posibilitatea ca un intrus sa obtina numarul cardului, presupunand ca el intercepteaza datele astfel criptate. Aceasta tehnologie prezinta insa si o deficienta si anume: SSL nu permite comerciantului sa se asigure ca persoana care foloseste cardul intr-o tranzactie este chiar detinatorul acestuia. Similar SSL nu ofera nici o cale prin care clientul sa afle daca situl web al comerciantului este cu adevarat autorizat sa accepte plata cu carduri si ca nu este doar un sit pirat (fake) proiectat doar in scopul de a colectiona date despre astfel de carduri.

Pentru a rezolva aceasta problema, MasterCard si Visa au creat SET (Secure Electronic Transaction), o tehnologie mai sigura dezvoltata prin conjugarea eforturilor mai multor companii interesate. SET rezolva problema autentificarii prin asignarea unor certificate digitale atat clientului cat si comerciantului. Mai mult, SET oferea securitate sporita fata de cea existenta astazi pe piata comerciala traditionala. In loc de a-i oferi comerciantului acces la numarul cardului, SET il encodeaza de o maniera care asigura faptul ca doar consumatorul si institutiile financiare au acces la el.

SET a fost inlocuit de protocale mai simple si mai ieftine ca 3-D Secure.

3D-Secure este un sistem antifraudă dezvoltat de Visa și MasterCard. Folosirea acestui sistem permite creșterea securității tranzacțiilor online, prin solicitarea unei parole la fiecare plată online. În caz de pierdere sau furt, cardul înrolat la 3D Secure, nu poate fi folosit de terțe persoane pentru cumpărături online. Se elimină astfel riscul fraudei prin copierea informațiilor de plată sau prin generarea aleatoare de numere de carduri și utilizarea lor ulterioară pe Internet. Prin folosirea acestui sistem de tranzacționare se așteaptă o reducere a disputelor din fraudele rezultate din tranzacțiile on-line cu cel puțin 80%. Deținătorul cardului se poate orienta pentru cumpărături numai către site-urile care afișează logo-urile Verified by Visa sau Mastercard SecureCode. În aceste magazine virtuale, user-ul este solicitat să se autentifice la fiecare tranzacție păstrand astfel controlul asupra cumpărăturilor on-line.

Procesul de autentificare nu necesită instalarea vreunei aplicații speciale pe computerul clientului și nici nu îngreunează navigarea pe Internet și determină creșterea încrederii în aceasta modalitate de a cumpăra bunuri / servicii.

Pe masura ce apar noi mijloace de plata mai eficiente si totodata mai complexe, altele decat credit cardurile, incepe sa se simta din ce in ce mai acut nevoia de a apela la consultanta si la serviciile oferite de firme specializate (PSP, CSP ). Multe institutii finaciare prefera sa apeleze la serviciile unor astfel de firme decat sa renunte la oferirea de servicii bazate pe mijloace moderne de plata (electronice) sau decat sa apeleze la outsourcing semnificativ.Pentru comercianti, fie ei mari sau mici, recomandabil este sa apeleze la outsourcing oferit de firme

specializate iar ei sa-si concentreze eforturile pe activitatile pentru care dispun de competentele necesare: management si activitati curente.

O plata online utilizand carduri bancare presupune:

Plasarea comenzii de catre posesorul de card utilizand mijloace specifice mediului online;

Transmiterea datelor platii (suma, date identificare magazin si comanda) catre procesator in vederea rezervarii sumei in contul platitorului;

Livrarea bunurilor si solicitarea incasarii sumei de catre magazinul virtual catre banca, prin intermediul procesatorului/integratorului

1.3. Implementarea sistemului electronic de plati

Implementarea SEP va determina adoptarea unui cadru legal si contractual clar definit cu privire la participarea la sistemul interbancar de plati precum si completarea cadrului legal cu prevederi referitoare la transferurile electronice de fonduri, in special prin adoptarea cerintelor legale din Uniunea Europeana in domeniul sistemelor de plati si de decontare a valorilor mobiliare. Ca rezultat al cooperarii in sectorul bancar, TransFonD detine un rol cheie in implementarea SEP, avand in vedere faptul ca TransFonD va asigura managementul tehnic al sistemului.

Una din principalele provocari cu care se confrunta comerciantii detailisti (retail) atunci cand doresc sa implementeze un sistem de comert electronic este furnizarea un mecanism de plata comod, perceput ca suficient de sigur si usor de integrat intr-un sistem de tranzactii comerciale on-line. Multe solutii pentru aceasta problema au fost propuse sau chiar sunt utilizate astazi. Insa nici una nu a dobandit larga acceptare de care se mai bucura inca bancnota de hartie sau moneda de metal. Comertul electronic va putea evolua dincolo de un anumit nivel doar atunci cand consumatorii obisnuiti vor percepe un mecanism de plata electronica ca fiind la fel de sigur ca plata cu banii jos ("cash") de astazi.

Solutile de plata in timp real cu exceptia cazului in care comerciantul isi desfasoara activitatea pe principiul "banii jos" sau foloseste alte metode de plata off-line, obtinerea banilor rezultati in urma unei vanzari on-line presupune o serie de procese de interactiune cu banci sau alte institutii financiare.

In prezent, platile cu ajutorul cartilor de credit (credit card), banilor electronici (e-cash), cecurilor electronice sau al cardurilor inteligente (smart card) sunt principalele metode de plata folosite in comertul electronic. Din punct de vedere arhitectural, metodele de plata pot fiind integrate la nivelul "comerciantului" in sistemul informatic al acestuia, sau oferite in regim out source de un furnizor de servicii de comert (CSP – Commerce Service Provider) care va gestiona / intermedia platile de la terti.

O parte din proces implica incheierea unor aliante / contracte cu institutii financiare, in timp ce din punct de vedere tehnic presupune utilizarea unor tehnologii avansate de criptare si autentificare pentru securizarea mesajelor trimise via Internet. Unul din primii pasi pe care trebuie sa-l faca comerciantul este sa-si deschida un cont la o banca care ofera servicii de tranzactionare on-line bazate pe carduri. Costurile pe care va trebui sa le suporte comerciantul includ o parte fixa, reprezentata de costul achizitionarii sau inchirierii echipamentelor si softului aferent necesare realizarii comunicarii securizate cu banca (de exemplu, implementarea unui firewall este obligatorie), precum si costuri variabile rezultate in urma comisioanelor precepute de banca / tranzactie.

De regula institutia financiara impune un volum minim de tranzactii / luna (cost variabil minim acceptat), percepand o suma minima pe care comerciantul o plateste indiferent de numarul de tranzactii pe care le deruleaza on-line. In schimb, poate fi avantajos pentru comerciant sa apeleze la o agentie de carduri care ofera servicii de tranzactionare on-line. Datorita volumului mare de tranzactii pe care aceste agentii le deruleaza, pot obtine discounturi semnificative de la banci si in consecinta au oferte mai tentante pentru clienti – societati comerciale care doresc sa-si puna o parte din business on-line.

Ca alternativa la implementarea unui sistem propriu, comerciantul web poate apela la furnizori de servicii de plata (PSP) sau la furnizori de servicii de comert (CSP). In stadiul actual de dezvoltare al comertului electronic, bancile au adoptat o atitudine proactiva in ceea ce priveste serviciile de e-banking. Pe de alta parte, inainte de a acorda statutul de comerciant, bancile pot cere, in special societatilor comerciale mai mici, sa depuna o suma de bani intr-un cont colateral drept garantie pentru serviciile ce vor fi oferite. PSP-ul actioneaza ca intermediar intre comerciant si posesori de carduri oferind servicii de autorizare si plata on-line. El beneficiaza de conexiuni integrate on-line cu bancile care autorizeaza platile si realizeaza automat transferul banilor. Poate conferi clientilor statutul de comercianti web, negociaza cei mai buni termeni contractuali pentru acestia si deregula le furnizeaza API-ul necesar pentru a-si integra usor in propriul sit web functiile de procesare a cardurilor de credit.

Apelarea la PSP-isti (puteti face analogia cu ISP-isti existenti in tara) este o solutie sigura si multe banci prefera sa lucreze cu acestia, fiind mai usor pentru ele sa autorizeze un numar mai mic de clienti mari care pe deasupra preiau si sarcina de securizare a platilor derulate de societatile cu care lucreaza. Pe langa o calitate mai buna a serviciilor oferite clientilor (societati comerciale, SC), cum ar fi suport tehnic permanent sau eliminarea unei parti semnificative a birocratiei specific bancare, PSP-istii mai au un atuu: credibilitate financiara dovedita in fata bancilor ca urmare a unei relatii de mai lunga durata cu acestea, aspect extrem de important care lipseste de regula societatilor comerciale mai tinere – potentiali clienti. Alt avantaj pe care-l pot oferi PSP-isti este pachetul integrat de servicii multi-card (au contracte cu mai multi furnizori de carduri), multi-bancare (opereaza cu mai multe banci) si multi-moneda (conversia automata intre monedele diverselor tari), si chiar un comision / tranzactie mult mai mic decat cel oferit de o banca.

Sistemul electronic de plati, care va contribui la dezvoltarea economiei in general si, in particular, la dezvoltarea sectorului bancar atat prin fluidizarea sporita a platilor in sistem cat si prin reducerea perioadei de decontare si a costului de procesare al platilor interbancare, va avea urmatoarele componente:
• RTGS – Real Time Gross Settlement system – sistemul de decontare pe baza bruta in timp real;
• ACH – Automated Clearing House – casa de compensare automata
• GSRS – Government Securities Registration and Settlement – sistemul de inregistrare si decontare a titlurilor de stat;
• Sistemul de Back-up si recuperare in caz de dezastre

CAPITOLUL II– INTERNETUL- MEDIU DE PLATA ONLINE

2.1. Internetul

Tehnologia informației, în principal prin internet, a dărâmat barierele și stratificările unor structuri societale uneori imposibil de penetrat prin alte metode. Orice persoană cu acces la un calculator conectat la rețeaua internetului poate obține orice informație din domeniul public. Chiar dacă aceasta definiție largă nu evocă vasta construcție care se traduce prin termenul internet, informația există și este în continuă creștere, ca și accesul la ea.

Societatea actuala se afla intr-un continuu proces si este caracterizata de o accelerare a tehnologiilor informatie si telecomunicatiilor, ceea ce este esential pentru un progres vizibil si rapid este adaptarea a tuturor domeniilor la noile tehnologii pentru a face fata si rezista in continuare. Efectele a acestei noi societati bazata foarte mult pe tehnologie si comunicare influenteaza puternic domeni importante precum cele economice, politice, sociale, culturale si administrative introducand realitatea intr-o lume virtuala aparand in aceste sens e-commerce, e-goverment, e-mail, e-bussines, acestea reprezentand o lume virtuala cu influente puternice asupra realitatii in care traim.

Comertul electronic se afla in plina dezvoltare in Romania, apar din ce in ce mai multe magazine, iar multe din cele mai vechi au trecut deja prin cateva etape de transformare, pentru a fi mai fiabile si in ton cu cerintele din partea clientilor.

O data cu dezvoltarea site-urilor de comert, s-au extins si dezvoltat si modalitatile de plata online, devenind cat mai variate pentru a satisface toate preferintele utilizatorilor. In Romania, in momentul aparitiei primelor magazine online, cel mai convenabil si facil mod de a plati produsele comandate online era cel prin ramburs, la livrarea pachetelor. Apoi, modul de plata a fost diversificat, prin aparitia posibilitatii de plata in avans, prin ordin de plata sau CEC.

Alte modalitati de plata sunt: achitarea cash la un magazin real corespunzator magazinului online, achitarea cash curierului, achitarea in rate. Ultima facilitatate introdusa dar si cea mai importanta in magazinele online este plata cu cardul.

Daca la inceput internetul oferea numai un mecanism pentru schimbul de mesaje, in prezent reprezinta un imens depozit distribuit de informatie.Pentru majoritatea oamenilor internetul este mediul unde poti gasi informatii gratis despre orice domeniu.

Internetul este o retea internatonala de computere care este conectata cu la alte retele de computere.Aceasta structura de comunicatie conecteaza sute de milioane de oameni. Internetul este o “retea de retele” cu zeci sau sute de milioane de calculatoare dispuse pe intregul globul stationare sau mobile, retea ce detine cantitati uriase de informatii din care foarte multe pot fi consultate fara restrictii, iar unele contra cost sau numai cu diferite parole de acces.Ofera o usoara si rapida metoda de schimb de informatii, raprezentand coloana vertebrala a erei informationale actuale. Accesul simpul si ieftin la internet are si o consecinta negativa, anume nimeni nu poate garanta corectitudinea utilizatorilor.

Aparitia internetului

In 1967 Bob Taylor a lucrat la ARPA(Advanced Research Project Agsncy), a svut ideea de alega impreuna intr-o retea redundanta, bazata pe pachete, toate calculatoarele da la universitatile importante participante la programele agentiei. Astfel es realizeaza in 1969 prima conexiune la distanta inter doua calculatoare, ARPA experimentand o retea de comutare de pachate, bazata pe linii telfonice, inter Standford Research si University of California din Los Angeles.

Punctul de plecare in dezvoltarea proiectului ARPA a fost rivalitatea dintre Statele Unite si Rusia, in 1957 Rusia lanseaza in spatiul cosmic primul satelit artificial al pamantului care purta denumirea de Sputink acest lucru declansand ingrijorare deosebita in Statele Unite astfel presedintele de atunci Eisenhover infinteaza aceasta organizatie subordonata Pentagonului. Scopul acestui proiect era acela de a incerca sa construiasca o retea de computere capabila sa reziste unui atac nuclear, daca o bomba ar fi cazut pe o parte a retelei restul acesteia ar fi trebui sa ramand functionala. Aceasta filosofie a ramas si astazi valabila pentru proiectarea Internetului. Datele sunt transmise in pachete folosind tehnici de comunicatie standard numite Protocoale Internet (TCP/IP). Atata timp cat pachetele sunt corect adresate ele pot fi transmise de la oricare computer de pe Internet catre oricare alt computer de pe Internet pe orice ruta. Daca o parte a retelei „cade”, fluxul de date pur si simplu ocoleste defectiunea aparuta. Aceasta face ca sistemul sa fie foarte robust si este si motivul pentru care se crede ca este imposibila impunerea pe Internet a unei cenzuri.

Ca program al Ministerului Apărării al SUA, ARPANET s-a dezvoltat uluitor de repede la el conectându-se din ce în ce mai multe calculatoare. În 1979 ARPA decide să separe rețeaua în două, una pentru lumea comercială și universitară, și una militară. Cele două rețele puteau comunica în continuare, construindu-se practic o inter-rețea (internet) denumită inițial DARPA Internet și consacrată ulterior sub denumirea Internet. Numeroși cercetători din domeniul academic și militar si-au concentrat eforturile în scopul dezvoltării unor programe de comunicare în rețea. Astfel în 1980 o serie de programe de comunicare (bazate pe protocoale binedefinite), care sunt utilizate și astăzi, erau deja finalizate. În 1983 TCP/IP devine unicul protocol oficial al Internetului, și ca urmare, tot mai multe calculatoare din întreaga lume au fost conectate la ARPANET. Creșterea numărului de calculatoare conectate la Internet a devenit exponențială, astfel încât în 1990 Internetul cuprindea 3.000 de rețele și 300.000 de calculatoare. În 1992 era deja conectat calculatorul cu numărul 1.000.000. Apoi mărimea Internetului s-a dublat cam la fiecare an.

În anii 2000 dezvoltarea Internetului a depășit toate așteptările ajungându-se la existența a aproximativ 12 milioane de calculatoare conectate la el si peste 600 de milioane de utilizatori.Internet-ul apare în România în 1993. totuși primele studii privind rețelele de calculatoare au fost făcute în 1971, iar în 1975 au fost fabricate primele modemuri românești. În 1991 a fost aprobată finanțarea de la bugetul statului a unui proiect de conectare la subrețeaua EARN(European Academic Reserch Network) având primele noduri la Institutul de Fizică Atomică și Universitatea „Politehnica” București. Acestea au devenit funcționale în 1992, iar în 1993 s-a înregistrat domeniul .ro și a apărut primul operator comercial de Internet, SC EUNET SRL. În România Interne-ul s-a impus greu mai ales din lipsa suportului material. La nivelul țării noastre sunt aproximativ 4,2 calculatoare la mia de locuitori, un aspect pozitiv fiind faptul că in 2003 gradul de penetrare al internetului a atins 16%, înregistrându-se o creștere de 8 ori fata de 1998. Una din problemele Internetului o reprezintă pierderea monopolului lumii anglo-americane în utilizarea internetului ce implică crearea unor zone de Internet în limbi specifice țărilor respective(chineză, suedeză, arabă, rusă etc.), a unor „Internet-uri zonale”. Se prefigurează astfel că Internet-ul „global” al viitorului va fi de fapt o rețea de Internet-uri formată din continente/țări, regiuni, limbi, tehnologii de comunicare.
Mulți specialiști considerând că Internetul și tehnologiile sale vor conduce lumea spre o epocă a comunicatiilor și nu una a informațiilor, așa cum se credea.

Aplicatiile internetului

Aplicațiile Internetului sunt numeroase: în primul rând afișarea de informații mai mult sau mai puțin statice cu formă de text, imagini și sunete (așa-numitele pagini web), apoi poșta electronică e-mail, transferul de fisere de date și informații, chat, video și video on demand, telefonie și telefonie cu imagine prin Internet, televiziune prin Internet, e-commerce, sondări de opinie, mediu pentru răspândirea știrilor, mediu pentru toate genurile de grafică și muzică, deschiderea unei sesiuni de lucru de la distanță, grupuri de discuții pe teme prestabilite, jocuri interactive prin rețea, operații bancare (Internet banking) și multe, multe altele. Printre ele World Wide Web prescurtat WWW, deseori numit numai "web", este la loc de vârf deoarece este o aplicație multimedială și integrativă, cu o interfață de utilizator (Graphic User Interface, GUI) foarte atrăgătoare din punct de vedere grafic, practică și simplu de folosit.

Usurinta in momentul de fata cu care se pot distribui informati dar mai ales cu care orice utilizator poate avea acces la informati a facut din internet un mediu preferat. Structura Internet-ului a facut posibila nu numai distribuirea de informatii “statice”, ci si existenta serviciilor. De exemplu, pe baza unei carti de credit, se pot face toate rezervarile pentru petrecerea concediului de odihna intr-o frumoasa tara din lume, si se poate plati utilizand calculatorul de acasa.

Prin urmare Internet-ul este:

O cale de comunicare foarte rapida si atractiva intre oamenii acestei lumi.

Modalitatea prin care oamenii aflati oriunde pe Glob pot comunica si schimba informatii cu multa usurinta.

Oferta “de toate pentru toti”, remarcandu-se prin usurinta cu care orice utilizator, fie el si novice in informatica, poate avea acces la informatie.

Exista vreo companie care administreaza internetul?

La aceasta intrebare raspunsul este nimeni, nu exista nici o companie care sa fi impus vreun set de regului. Exista totusi o organizatie a utilizatorilor INTERNET-ului numita ISOC (Internet Society), care are obligatia sa gestioneze din punct de vedere tehnic internet-ul si sa standardizeze tehnologia folosita.

Internetul este format din retele interconectate intre ele, in momentul de fata asigura legatura dintre 21 000 de retele si numarul este in continuare crestere. Unele dintre retele sunt administrate de institutii guvernamentale, altele de universitati, firme, biblioteci, scoli etc.

O retea este un grup de calculatoare care au fost conectate astfel incat sa poata comunica intre ele (sa faca schimb de informatii), ele isi pot transmite mesaje unul altuia si pot folosi in comun informatiile sub forma de fisiere.

Retelele pot fi de mai multe tipuri:

LAN (Local Area Network) – calculatoarele sunt plasate in interiorul aceleasi cladiri sau campus universitar;

MAN (Metrropolitan Area Network) – retea extinsa la nivelul unui oras);

WAN (Wide Area Network) – retea nationala.

Toate aceste tipuri de retele LAN, MAN, WAN sunt interconectate prin legaturi rapide (sateliti, circuite de comunicatie digitala).

Cine utilizeaza Internetul?

In ultimi ani internetul a patruns in toate domenile de activitate, a adus un spor de informatie si comunicare iar numarul utilizatorilor sai a crescut vertiginos.

Un studiu realizat de GfK, cu privire la obiceiurile de utilizare a internetului in Romania de-a lungul a doi ani (2010- 2012) arata ca incidenta in randul persoanelor cu varsta de peste 15 ani a fost de 48,7% in 2012 ,in crestere cu 8,4% fata de anul 2010. Procentul femeilor care utilizeaza internetul a crescut fata de cel al barbatilor. In 2012, aproximativ 50% dintre barbati si putin peste 47% dintre femei utilizau internetul.. Numarul barbatilor a crescut cu 7,7% comparativ cu 2010, iar cel al femeilor cu 9,3%. Mediul rural inregistreaza o dinamica buna, cu o crestere mai mare in 2012 fata de 2010 ,cu aproximativ 11% mai multe, atingand 33% din populatia rurala. In ceea ce priveste mediul urban, 61% dinter oraseni au utilizat internetul in 2012, in crestere cu 6,7% fata de 2010.

Daca la inceputul existentei sale Internetul era utilizat de un numar restrans de persoane cu preocupari stiintifice si pergatire superioara, in prezent utilizatori internetului fac parte din toate paturile sociale si au cele mai diverse ocupati.Desi in spatiul internetului exista foarte multe locuri in care se vorbesc limbile nationale, predominant statisticile arata ca limba engleza este cea mai folosita.

Principalele categori de utilizatori:

– Utilizatori casnici: numarul acestora a inregistrat cea mai mare crestere in ultimi 5 – 10 ani.

Factori care contribuie la cresterea continua a utilizatori casnici sunt:

Pretul redus al Pc-urilor;

Simplificarea utilizarii calculatoarelor;

Dezvoltarea comertului pe Internet;

Reducerea pretului conectarii la Internet.

– Angajatii firmelor: o alta catergorie importanta angajati utilizeaza web-ul pentru satisfacerea nevoii de comunicare sau pentru eficentizarea executie sarcinilor de servici.

– Societati comerciale: fie ca vor sa isi automatizeze activitatile sau doar sa isi prezinte produsele pe Internet, companile beneficeaza foarte mult de pe urma utilizari aceste tehnologi in indeplinirea obiectivelor, a ratiunilor care stau la baza infintari lor.

Doua dintre directiile de dezvoltare a afacerilor folosind Internetul au o utilizare foarte larga: e-commerce si e-business.

E-commerce se refera la relatia pe care o intemeiaza o firma cu consumatori sai finali prin intermediul Web-ului. Poate fi doar o prezentare a produselor sau serviciilor, dar de cele mai multe ori se refera la site-uri care prin intermediul carora se desfasoara vanzarea – cumpararea de de bunuri si servici de la autoturisme la bilete de avion, de la servici turistice la servici educationale . Internetul globalizeaza activitatile de desfacere ale unei firme punandu-i la dispozitie intreaga planeta.

Platile efectuate prin intermediul cartilor de credit au ajutat mult la dezvoltarea acestui fenomen.

E-business se refera la relatia care se creeaza in cyberspatiu intre doua sau mai multe firme, de obicei o relatie de forma furnizor – beneficiar. Rezultatele economice ale business-ului au fost mult peste asteptari , multe firme in prezent adoptand Internetul ca unicul mijloc de desfasurare a anumitor activitati economice (aprovizionare, gestionare a stocurilor, desfacere).

2.2. Internetul si comertul electronic

EC a captat interesul consumatorilor individuali si al societatilor comerciale de orice marime si preocupari. Mai mult decat atat, cu tehnologiile avansate disponibile acum, se vorbeste tot mai des de Economia Digitala (DE – Digital Economy). Ideea de baza este ca prin EC putem realiza schimbul de idei, de bunuri, de cunostinte pe langa simpla vanzare/cumparare de produse si servicii.

Tehnologiile EC pot fi utilizate pentru a conduce o afacere utilizand pentru comunicare Internet, Intranet sau alte retele de calculatoare. In ultimii ani Internetul a devenit din ce in ce mai utilizat pentru Comertul Electronic. Internetul are o acoperire globala si este prin excelenta descentralizat. Are o structura ierarhica cu nuclee de mare viteza (intre 155 Mbps si 2,5 Gbps) in jurul carora "cresc" retele regionale si individuale prin care se face accesul utilizatorilor finali. EC depinde puternic de o serie de infrastructuri de baza ale economiei globale, inclusiv de infrastructura retelelor de comunicatii. Cele mai noi realizari tehnologice legate de Internet (rata de transmisie de Gbps, mijloacele sofisticate de asigurare a protectiei datelor, cresterea disponibilitatii si a accesibilitatii, interfata multimedia evoluata etc.) fac
Internetul tot mai atractiv pentru EC.

Declaratia comuna Uniunea Europeana – Statele Unite privind comertul electronic scoate in evidenta rolul comertului electronic global in dezvoltarea economiei mondiale in secolul XXI.Se subliniaza, de asemenea, rolul pe care acesta il va avea in dinamizarea intreprinderilor mici si mijlocii: "In particular, micile companii vor fi capabile sa obtina un acces fara precedent la pietele mondiale cu preturi reduse, iar consumatorii vor fi capabili sa aleaga dintr-o gama tot mai larga de produse si servicii.
Comertul electronic va antrena productivitatea in toate sectoarele economiei noastre, va incuraja mai departe atat comertul de bunuri si servicii, cat si investitiile, va crea noi sectoare de activitate, noi forme de marketing si vanzare, noi fluxuri de venituri si, ceea ce este mai important,noi slujbe. Modele financiar-tranzactionale in comertul electronic.Internetul a devenit un canal de comert cu o putere incontestabila in a facilita si creste vanzarile unei game din ce in ce mai largi de produse si servicii. Intr-un raport recent al companiei Ernst & Young (1998) se arata ca peste 32% din consumatorii carora Internetul le este accesibil il utilizeaza si pentru cumparaturi.Ce este comertul electronic? Comertul electronic este un concept integrativ ce desemneaza o gama larga de servicii suport pentru procesele de afaceri, incluzand posta electronica interorganizatii, cataloage electronice, sisteme suport pentru comertul cu marfuri si servicii; sisteme suport pentru preluare de comenzi, logistica si tranzactii; sisteme de raportare statistica si informatii pentru management.
Comertul electronic se refera la desfasurarea activitatilor specifice mediului de afaceri utilizand in special mijloace electronice (retele de calculatoare) intr-un sistem automatizat integrat pentru schimbul de informatii de afaceri. In comertul electronic informatia circula direct intre agentii implicati in afacere (vanzator, cumparator, banca, transportator, agent de service),fara a mai utiliza suportul hartie (imprimanta sau fax).
Strategiile pentru Electronic Commerce.Conceptul de valoare virtuala este foarte important pentru EC, intrucat ofera posibilitatea introducerii de informatii digitale in procesele uzuale care apar in derularea activitatilor de afaceri. Unul dintre principalele obiective ale strategiilor EC este de a identifica si de a incuraja utilizatorii de informatii prin Internet, oferindu-le suportul necesar. EC ofera posibilitatea de a conduce o afacere intr-o maniera flexibila, care sa poata beneficia de diferite oportunitati, pe masura ce acestea apar.
Trebuie avut insa in vedere ca introducerea EC intr-o activitate de afaceri necesita unele schimbari in modul de structurare, derulare si urmarire a activitatilor. Utilizarea tehnicilor multimedia faciliteaza includerea unor detalii sau adaptarea formelor de prezentare a informatiei prelucrate.Forma de prezentare a informatiei capata o importanta la fel de mare ca si continutul.

Internetul permite schimbul de informatii in ambele sensuri, fara limite de timp si spatiu.

Este vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumparaturi prin retea, consultand cataloage electronice "on" pe Web sau cataloage "off" pe CD-ROM si platind prin intermediul cartilor de credit sau a unor portmonee electronice. Pentru altii, comertul Internet reprezinta relatiile de afaceri care se deruleaza prin retea intre furnizori si clienti, ca o alternativa la variantele de comunicatii "traditionale" prin fax, linii de comunicatii dedicate sau EDI pe retele cu valoare adaugata. In fine, o alta forma a comertului Internet implica transferul de documente de la contracte sau comenzi pro forma, pana la imagini sau inregistrari vocale, toate acestea nu ar fi posibile fara Word Wide Web (www) sau posta electronica (e-mail).

2.3. Posta electronica

Programele de mesagerie recente dau posibilitatea de a asocia fișiere la mesajele transmise. Un document creat cu orice aplicație informatică (de exemplu, un text redactat cu Microsoft Word) poate fi atașat unui mesaj electronic. Documentul poate fi comprimat înainte de a fi transmis. La recepție, corespondentul este avertizat de existența unui fișier atașat la mesaj. Pentru a-l recupera, acesta va trebui să utilizeze programul care a fost utilizat pentru crearea documentului, în exemplul nostru Microsoft Word. Dacă nu dispune de acest program, poate utiliza un program de vizualizare (viewer) pentru Word, de exemplu Word Viewer1. Dezavantajul programelor de vizualizare este că pot numai afișa și imprima documentul, dar nu permit lucrul pe text. O altă posibilitate este de a utiliza un program capabil de a importa (adică a converti) documentul original. În exemplul nostru, documentul Word ar putea fi convertit de exemplu în WordPerfect, dacă destinatarul dispune de acest program. Posibilitatea de a atașa fișiere este esențială, căci constituie un mijloc simplu și rapid de a transmite fișiere: documentele recepționate sunt identice celor expediate și deci nu trebuie re-culese. Structura documentelor Internet cu documente atașate este descrisă de draft standard MIME – Multipurpose Internet Mail Exchange. Suportul MIME este un criteriu important la alegerea unui program de mesagerie, deoarece permite schimbul de informații multimedia.

Prin comparație cu telefonul sau fax-ul, care , ca și poșta electronică oferă livrarea imediată a mesajului, poșta electronică nu necesită o sincronizare prealabilă între emițător și receptor, care să asigure prezența lor simultană la capetele liniei de comunicație. Un alt avantaj al utilizării poștei electronice este gradul ridicat de adresabilitate al mesajelor: prin poșta electronică se poate transmite un mesaj unui grup întreg de receptori. Prin intermediul poștei electronice pot fi transmise mesaje complexe, care să includă: text, tabele sau grafice, imagini video, mesaje audio; în general pot fi transmise orice fișiere de tip text sau binare.

La capitolul inconveniente ale poștei electronice trebuiesc amintite: gradul redus de confidențialitate al mesajelor, în comparație cu metodele tradiționale ca poșta sau telefonia (atunci când acestea sunt deservite de niște instituții serioase). În cazul poștei electronice, mesajele pot fi interceptate relativ ușor, în ruta pe care o urmează între calculatorul sursă și cel destinație; în plus, în anumite cazuri de eroare la livrarea unui mesaj, acesta poate fi returnat administratorului poștei electronice și nu expeditorului său. Pentru creșterea nivelului de securitate al mesajelor transmise prin poșta electronică există și se dezvoltă metode de încriptare a mesajelor. Acestea fac posibilă codificarea mesajelor transmise astfel încât ele să poată fi înțelese numai de cel care le emite și de cel care le recepționează. Gradul relativ redus de credibilitate al mesajului este determinat de faptul că oricine poate expedia un email, specificând la adresa expeditorului o altă adresă decât cea reală. Mecanismul de falsificare a unei expediții, în sistemele clasice, este mult mai anevoios, existând chei suplimentare pentru controlul veridicității mesajului (identificare grafologică, semnături, ștampile, pentru poștă sau fax; timbrul vocii pentru telefon, etc.) În cazul utilizării unui singur calculator de către mai mulți posesori de adrese email, este posibil ca un mesaj să se piardă înainte ca email-ul să fie consultat de persoana căruia îi este destinat, de exemplu prin ștergerea accidentală a fișierului corespunzător mesajului respectiv de către un alt utilizator.O adresa de e-mail este de forma [anonimizat] Partea din stanga simbolului reprezinta numele unei cutii postale iar partea din drepata lui @ reprezinta adresa calculatorului pe care se afla acea cutie postala. Ca si in cazul unor adrese Web (URL), aceasta adresa a calculatorului arata din ce organizatie face parte, sau de ce nationalitate este expeditorul unei scrisori.

In general, un mesaj e-mail este un text (corpul mesajului – analog scrisorii) impreuna cu informatii referitoare la destinatar, expeditor, etc. (analogia cu un plic postal este evidenta), informatii constituite in asa-numitul header al mesajului. De obicei, header-ul unui mesaj este generat de aplicatia de e-mail folosita. Iata in cele ce urmeaza o lista a cimpurilor care formeaza header-ul unui mesaj:

From – contine adresa de e-mail a "expeditorului" (utilizatorul care trimite mesajul);

To – contine adresa e-mail a destinatarului; aceasta trebuie sa fie cunoscuta de catre expeditorul mesajului;

Subject – este o descriere in citeva cuvinte a mesajului – nu este obligatorie;

Date – este data la care mesajul a fost trimis – este completata automat de programul client;

Reply to – este adresa la care expeditorul doreste sa primeasca raspunsul la mesajul respectiv (este util atunci cind acesta detine mai multe casute postale si doreste ca raspunsurile sa fie colectate intr-una singura);

Organization – acest cimp este optional. Reprezinta numele organizatiei (companie, etc) care detine calculatorul de pe care s-a trimis mesajul;

Message ID – un sir de identificare generat de agentul de transport la trimiterea mesajului. Acest identificator este unic pentru fiecare mesaj;

Received – fiecare calculator care primeste mesajul si il trimite mai departe (pe drumul de la expeditor la destinatar, inclusiv calculatorul expeditorului si al destinatarului) adauga cite un astfel de cimp. In felul acesta se poate reconstitui drumul urmat de mesaj de la expeditor la destinatar;

Cc (carbon copy – copie indigo) – utilizatorii ale caror adrese sunt trecute in acest cimp vor primi cite o copie a mesajului;

Bcc (blind carbon copy) – Sunt copii trimise unei liste de cititori, la fel ca si copiile indigo obisnuite (Cc). Totusi, linia de antet care listeaza destinatarii este stearsa automat din mesajul trimis. De aceea, nici unul dintre destinatarii mesajului nu va sti cine (daca este vreunul) a mai primit "copii indigo blind". Din moment ce nu exista nici o inregistrare in mesajul receptionat ca aceste copii au fost trimise, actiunile ulterioare care folosesc date din antet (de exemplu Reply), nu ii vor include si pe acesti destinatari.

Fisierele semnatura – sunt o cale de adaugare a unor informatii suplimentare la mesajele trimise. Ele sunt adesea folosite pentru a include informatii despre utilizator si cum poate fi el contactat.

In momentul de fata cele mai utlizate servici de e-mail sunt:

Yahoo! (Yahoo!Mail), domeniile @yahoo.ro, @yahoo.com, @ymail.com

Microsoft (Hotmail), domeniile @hotmail.com, @msn.com, @live.com

Google (Gmail), domeniile @gmail.com, @googlemail.com

2.4. World Wide Web (www), Browser si Motor de cautare

World Wide Web-ul reprezinta un set de programe, standarde si protocoale, toate reglementand modul in care fisierele multimedia ( documente care pot contine texte, fotografii, grafice, secvente video si audio ) sunt create si afisate pe Internet. Web este deci o colectie mondiala de fisiere text si multimedia, precum si de alte servicii interconectate printr-un sistem. Totuși, localizarea informațiilor în „jungla” paginilor de Web poate fi o muncă foarte grea. Deși World Wide Web-ul face ca procesul de explorare al site-urilor cunoscute să fie mai ușor,  este foarte greu să găsim informații în site-urile pe care nu le cunoaștem, dar care pot avea informațiile pe care le căutăm.

Pentru a ne ajuta, au apărut motoarele de căutare. Yahoo! este proabil cel mai cunoscut și a fost inventat de doi studenți americani. Apoi au apărut și altele ca Alta Vista, Google, Excite, Ask și multe altele. Aceste motoare de căutare sunt foarte costisitoare. Este nevoie de sume foarte mari pentru a opera și întreține un motor de căutare. Ele au nevoie de calculatoare foarte puternice, conexiuni foarte mari și baze de date imense. Majoritatea banilor pentru acoperirea cheltuielilor vin din vânzarea de spațiu publicitar în paginile cu rezultatele căutării.

Un browser sau un navigator (numit și browser internet browser web navigator web sau explorator web. Cuvântul „browser” provine din engleza și este o aplicație software ce permite utilizatorilor să afișeze text, grafică, video, muzică și alte informații localizate pe o pagină din World Wide Web dar și să comunice cu ofertantul de informații și chiar și ei între ei. Sunt o multime de browsere pe care le putem utiliza pentru a naviga, dintre acestea cele mai cunoscute sunt Internet Explorer, Mozila Firefox, Google Chrome, Opera, Safari

2.5. Domeniile Web

Pentru ca toate calculatoarele conectate la Internet să se găsească, ele trebuie să aibă niște nume unice, nume ce sunt formate dintr-un șir lung de cifre care definește poziția calculatorului. Pentru a fi mai ușor oamenilor, șirul de numere este înlocuit cu o adresă, spre exemplu: www.google.com. Ultima parte a adresei, „.com”, reprezintă domeniul de bază. Astfel există mai multe domenii de bază, în funcție de scopul site-ului:

com: organizație comercială;

edu: instituție educativă;

gov: departament guvernamental;

mil: militar;

org: organizație non-profit;

tv: televiziune.

Pe lânga aceste câteva domenii de bază care definesc scopul site-ului, mai există listă foarte mare de domenii care reprezintă locația. Astfel, fiecărei țări i-a fost alocat un domeniu: Romania are .ro, Ungaria are .hu, Marea Britanie are .uk etc. Folosirea .com în adresa unui site Web este una din particularitățile Internetului. Acest .com definea, la începutul Internetului, paginile de Web din Statele Unite. Astfel, Statele Unite nu are domeniu de bază. Organizațiile comerciale din Statele Unite au folosit .com pentru că era un domeniu ușor de reținut și scurt. Dar a .com a devenit foarte popular pentru majoritatea companiilor din afara Statelor Unite, pentru că reprezintă un „loc” bun pe Internet.

Observăm că domeniul de bază al țărilor se folosește din ce în ce mai puțin pentru scopul lui original și devine tot mai mult o operațiune de marketing. Trebuie știut că, pentru companiile multinaționale, domeniul de țară împreună cu numele companiei sau al produselor,  ar trebui

să fie rezervate de la început în toate combinațiile posibile pentru a evita ca imitatorii sau competitorii să folosească brandul respectiv.

Cateva sfaturi ‘pretioase’, bine de luat in seama atunci cand se achizitioneaza unul sau mai multe domenii noi pentru site-ul personal sau al firmei:

numele domeniului web ar trebui sa fie scurt si usor de retinut, intuitiv si memorabil

daca se doreste un domeniu care sa va reprezinte firma, se alege un nume de domeniu identic cu cel al firmei , acest lucru fiind deosebit de important in promovarea identitatii firmei online

daca se doreste un web-site pentru atragerea utilizatorilor ce cauta un anumit tip de serviciu/produs, se alege un domeniu ce contine in numele sau denumirea produsului/serviciului tinta.

achizitionati domenii reprezentand prescurtari sau sinonime ale cuvintelor cheie pentru care doriti sa atrageti vizitatorii prin optimizare web

in momentul achizitionarii unui domeniu .RO pentru firma, serviciile sau produsele dvs., rezervati/cumparati si un domeniu international (.COM, .NET, .BIZ, .INFO)

2.6. Intreprinderile mici si mijlocii si internetul

In functie de numarul mediu anual de angajati si de cifra neta de afaceri sau de activele totale pe care le detin, IMM-urile se impart in trei categorii:

• Microintreprinderi: au pana la noua salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane de euro (echivalentul in lei).
• Intreprinderi mici: au intre 10 si 49 de angajati si o cifra de afaceri anuala neta sau active totale de pana la 10 milioane de euro (echivalentul in lei).
• Intreprinderi mijlocii: au intre 50 si 249 de salariati si o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 de milioane de euro (echivalentul in lei) sau detin active totale care nu depasesc echivalentul in lei a 43 de milioane de euro.

IMM-urile constituie o forta în cadrul pietei globale în curs de formare, prin crearea de noi locuri de munca, prin inovare (55% din totalul inovatiilor din SUA este atribuit IMM-urilor).

Calculatorul, folosit initial doar pentru activitati simple ca: scrierea de scrisori, memorii, pentru crearea de tabele se transforma, destul de brusc într-o componenta fundamentala pentru orice afacere. Noile tehnologii digitale fac ca accesul, stocarea si transmiterea informatiei sa fie din ce in ce mai facile si mai accesibile ca tarife. Dispunand de informatia digitala, aceasta poate fi transformata in noi valori economice si sociale, creand imense oportunitati pentru dezvoltarea de noi produse si servicii. Informatia devine resursa-cheie si factor de productie pentru economia digitala.

De asemenea, Internetul ofera noi oportunitati pentru noi forme de afaceri si este, în acelasi timp, un instrument exceptional pentru IMM-uri, instrument prin care se poate realiza o egalizare a sanselor pe piata pentru toate firmele independent de dimensiuni. Pe Internet este dificila determinarea caracteristicilor posibililor parteneri sau intuirea dimensiunilor firmei.

O alta facilitate oferita de Internet IMM-urilor este infrastructura electronica ce usureaza schimbul de informatii reducând în acelasi timp costurile aferente, acestea fiind  împartite între milioane de utilizatori.

Tot prin intermediul Internetului se extinde si piata IMM-urilor fie prin crearea unor noi piete pentru bunurile si serviciile firmei, fie prin extinderea celor deja existente.  

   In România exista cinci milioane de utilizatori care petrec cel putin o ora saptamânal pe Internet. Dintre acestia, 16% utilizeaza Internetul în mod frecvent, iar 23% din când în când. Conform unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers rata cresterii numarului de utilizatori de Internet din România este de un milion pe an.

Ținând cond de aceste date este usor de înteles cât de importanta este pentru o firma o pagina de Internet. Un site pe Internet este mai mult decât un afis publicitar sau un birou virtual al societatii. Posibilii clientii intra pe site-ul firmei, se informeaza, pun întrebari, primesc raspunsuri, comanda si / sau cumpara produse sau servicii, platesc. si toate acestea fara prea mari costuri.

Alte beneficii la fel de profitabile ar putea fi:

1.  Permite comunicarea cu partenerii de afaceri si cu posibilii clienti oferindu-le informatii de afaceri

O pagina pe Internet este o carte de vizita prezentata unor sute de mii de clienti si parteneri potentiali cuprinzând informatii generale referitoare la obiectul de activitate, datele si persoanele de contact, oferta de bunuri si preturi, orele de lucru, sediu precum si alte astfel de posibilitati, 24 de ore din 24, simplu, eficient si profitabil.

2.    Permite servirea mai profesionista a clientilor

Internetul ofera o multitudine de modalitati de a va servi clientii, fie printr-un service mult mai eficient, fie prin intermediul unui formular on-line care sa permita cumparatorilor sa vada daca un articol anume este disponibil în stoc sau nu. Acest lucru poate fi realizat simplu si rapid pe Internet.

3.   Permite publicarea informatiilor la momentul potrivit

Acest avantaj este util în cazul unor situatii de genul anuntarii câstigatorului pentru concursul organizat de firma sau pentru un anunt de presa mult asteptat. Internetul ofera posibilitati de acest tip si ele trebuie exploatate.

4.  Permite însotirea ofertei de bunuri si servicii de imagini, sunet si video

Aceasta facilitate oferita clientilor îi poate convinge sau cel putin sa-i faca curiosi. Orice alt tip de material publicitar nu ar putea produce acelasi efect.

5.   Permite patrunderea pe cea mai extinsa piata demografica

Utilizatorii Internetului reprezinta probabil cea mai extinsa piata demografica disponibila: studenti, absolventi de liceu sau universitati, cei cu salarii mari sau cei care sunt pe punctul de a realiza venituri mari.

Daca aceasta piata nu este exploatata de catre firma, concurenta ar putea utiliza aceasta neglijenta în beneficiul ei. 

6. Permite asistarea clientilor prin a oferi raspunsuri la întrebari frecvente

De cele mai multe ori întrebarile sunt fie aceleasi, fie se refera cam la aceleasi probleme, iar Internetul permite atât realizarea unei statistici cu privire la aspectele ridicate de vizitatorii site-ului, cât si expunerea unei pagini cu posibile raspunsuri la posibile întrebari. Se reduc, astfel, si eventualele costuri ocazionate de angajarea unor operatori telefonici.

7.  Permite accesul pe piete internationale

Este posibil ca posta, telefonul si alte mijloace de comunicare clasice sa nu corespunda cerintelor pietii internationale. Cu ajutorul unui site web se poate purta un dialog cu cei de pe pietele internationale, la fel de usor ca si cu un partener local.

În cazul acelor firme cu mai multe filiale sau birouri în strainatate se poate beneficia de un alt avantaj major, ele putând avea acces la informatii la tarife telefonice locale.

8.    Permite modificarea rapida a informatiilor publicate

Uneori, informatia se schimba chiar înainte de a ajunge la tipografie. Publicatiile electronice, în schimb, ofera posibilitatea de a modifica informatia în functie de necesitati, în timp real si asta datorita gradului mare de flexibilitate.

9.   Permite o prezenta activa în mediu 24 de ore pe zi

Diferentele de fus orar în afacerile internationale reprezinta un inconvenient în cazul convorbirilor telefonice. Afacerile sunt internationale, dar orele de lucru nu, iar paginile web reusesc sa deserveasca clientii si partenerii firmei 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamâna, fara ore suplimentare.

De asemenea, informatiile prezentate pe Internet într-un mod corespunzator exigentelor clientilor pot aduce un avantaj fata de concurenta.

10.   Permite obtinerea unui feedback de la clienti cu privire la produsele si serviciile oferite

Internetul ofera, prin intermediul paginilor web, posibilitatea testarii pietei pentru a prevenii unele situatii cum ar fi scaderea vânzărilor datorita unor preturi nepotrivite sau a unor probleme calitative. Totul instantaneu si fara cheltuieli suplimentare, prin completarea unui formular încorporat în pagina web.

11.    Permite testarea pietei pentru produsele si serviciile noi

Lansarea unui nou produs pe piata necesita o reclama costisitoare. Pagina web permite o testare a reactiei clientilor la noul produs, mai simplu, mai rapid si mai eficient decât pe oricare alta piata. 

2.7.Sistemele de plata electronice si comertul

Tendinta comertului electronic romanesc este ascendenta. Numarul magazinelor virtuale creste vertiginos ca si numarul clientilor care fac cumparaturi online.

Comertul electronic implica plati on-line, ceea ce a dus la crearea unor noi sisteme de plata specifice. În acest context, dezvoltarea unor activități comerciale între participanți situați la mari distanțe geografice unii de alții nu poate fi concepută fără folosirea unor sisteme electronice de plăți. Aceste noi mijloace de plată permit transferarea comodă, sigură și foarte rapidă a banilor între partenerii de afaceri. De asemenea, înlocuirea monedelor și bancnotelor (actualele forme tradiționale de numerar) prin ceea ce denumim bani electronici conduce, pe lângă reducerea costurilor de emitere și menținere în circulație a numerarului, și la o sporire a flexibilității și securității sistemelor de plăți.

În domeniul sistemelor și modalităților electronice de plată, cercetările sunt în plin proces de desfășurare. Există numeroase sisteme în curs de experimentare, altele abia au fost cercetate și supuse analizei. Este normal ca prudența și securitatea să fie cuvintele cheie ale acestor demersuri.

CAPITOLUL III – MODALITATI ELECTRONICE DE PLATA

3.1. Instrumente de plata electronice

Băncile pot pune în circulație numai instrumente de plată electronică autorizate în prealabil de Banca Națională a României.

Instrumentele de plată electronice sunt de două feluri:

instrumente de plată la distanță (cardul, ordinul de plată electronic, cecul electronic) ;

instrumente de plată de tip monedă electronică (portofelul electronic);

Instrumentele de plată la distanță permit deținătorului să aibă acces la fondurile aflate în contul său bancar și mijlocesc efectuarea de plăți către un beneficiar sau alt gen de trensfer de fonduri, și care necesită un nume de utilizator și un cod personal de identificare, așa cum este cardul de debit sau de credit. În această categorie se includ și aplicațiile de tip internet-banking și home-banking.

Instrumentele de plată de tip monedă electronică permit accesul numai la un depozit electronic constituit în prealabil și instrumentul poate fi sau nu reîncărcabil cu o anumită valoare. Acestea pot fi chip-cardul, memoria unui calculator (portofelul electronic) sau alt depozit electronic pe care sunt stocate unități valorice de monedă.

Într-un procedeu electronic de plată sunt implicate:

trei entități care interacționează, respectiv o bancă, un vânzător și un cumpărător;

mai multe echipamente hardware, software, o rețea de transmisie, punct de vânzare (POS), distribuitor de bani electronici (cont-bani, credit-bani, numerar-bani);

un set de protocoale de plată (instrucțiuni de lucru).

Plățile electronice se pot clasifica după mai multe criterii, astfel:

după tipul de tehnologiei: plăți bazate pe carduri, plăți bazate pe aplicații moderne, plăți bazate pe aplicații internet, plăți bazate pe telefonia mobilă ;

după volumul tranzacției: microplăți – plăți până la 5 euro/$, plata de tip consumator – între 5-500 euro/$, plata de tip afaceri – peste 500 euro/$;

după natura informației: plăți bazate pe valoare, plăți bazate pe informație;

după natura monedei electronice: plăți bazate pe bani electronici de cont, plăți bazate pe bani electronici;

după instrumentele de plată oferite: plăți cu carduri bancare, plăți on-line, microplăți, plăți prin cecuri electronice.

3.2. Sisteme de plata cu moneda electronica

Instrumentul de plată de tip monedă electronică (e-money) este instrumentul de plată electronică reîncărcabil sau nu, altul decât instrumentul de plată cu acces la distanță, cum ar fi un chip-card, o memorie a unui computer sau un alt dispozitiv electronic, cu o valoare predeterminată, pe care sunt stocate electronic unități valorice, permițând deținătorului său să efectueze retrageri de numerar de la terminale precum distribuitoarele de numerar și ATM, plata bunurilor și serviciilor achiziționatede la comercianții acceptanți, plata obligațiilor către

autoritățile administrației publice, transferurile de fonduri între conturi, și care este acceptat la plată și de alte entități în afara emitentului, valoarea monetară a unităților valorice fiind în mod obligatoriu egală cu suma în numerar primită de emitent de la deținător.

Sistemele de plata cu moneda electronica sunt instrumente de plata electronice pe care sunt stocate un numar de unitati valorice, valoarea monetara a acestora fiind in mod obligatoriu egala cu suma in numerar primita de emitent de la detinator.

PayPal

PayPal este cel mai popular sistem de plata online prin care poti efectua rapid si in siguranta, plati si transferuri de bani pe internet. Prezintă o serie de avantaje care-l recomandă drept serviciul ideal pentru tranzacții online.Un utilizator care iși deschide un cont PayPal îl poate "încărca" cu o anumită valoare, folosindu-se de un card bancar compatibil cu platile online. Banii vor fi retrași din contul tradițional și mutați în cel electronic. Este important de știut ca această operațiune nu presupune nici o extrataxă, transferul banilor fiind în sine o plată online, bancile din întreaga lume avand comision 0. Folosirea platilor pe site-uri web din contul PayPal reduc la   minimum posibilitatea fraudelor in defavoarea utilizatorului.

Banii digitali sunt proiectați pentru a construi un sistem de plăți electronice modelat după sistemul nostru de bani de hârtie. Prin urmare, banii digitali ar trebui să aibă aceleași caracteristici ca banii de hârtie cum ar fi :

ușor de recunoscut;

transferabili;

nedetectabili;

anonimi și portabili;

să aibă capacitatea de a face "schimbare";

Cateva proprietati necesare a banilor digitali, facand legatura cu sistemul de plata PayPal.

Prin sistemul de plata PayPal putem:

plati marfa cumparata online;

accepta carti de credit;

trimtite si primi bani in si din toata lumea;

pastra secrete informationale despre cardul nostru;

gestiona cheltuielile online;

Toate aceste avantaje oferite de sistemul de plata PayPal se desfasoara in conditii de deplina siguranta repectand proprietatile necesare ale banilor electronici si anume:

Securitatea :

Aici ne referim la faptul că banii digitali nu pot fi copiați și refolosiți. Apoi, trebuie să ne minimalizăm riscurile pentru fals și să stabilim un sistem de autenticitate bun.

Falsul:

Riscul cel mai evident în orice sistem de plată este falsificarea sau contrafacerea. Ca și în cazul banilor de hârtie avem două tipuri de fals într-un sistem digital de numerar : simbolul fals și cheltuielile multiple. Cheltuielile multiple sunt, de asemenea, numite re-cheltuieli, dublu-cheltuielilor și cheltuieli repetate. Pentru a proteja împotriva falsificării simbolului acestea se bazează pe autenticitatea funcțiilor obijnuite ale identificării utilizatorului și integritatea mesajului.Pentru a proteja împotriva cheltuielilor multiple, banca menține o bază de date a monedelor cheltuite electronic. Monedele aflate deja în baza de date trebuie să fie respinse pentru depozitare. În cazul în care plățile sunt on-line, acest lucru va preveni mai multe cheltuieli.În cazul în care sunt off-line, ce se poate face cel mai bine este de a detecta atunci când cheltuielile multiple au avut loc. Pentru protejarea beneficiarului, este necesar să se identifice apoi plătitorul.

Autenticitatea.

Ca urmare a problemelor de fals, este necesar să se stabilească diferite nivelurile de măsuri de autenticitate , de identificare a utilizatorului.

2. Confidentialitatea :

Definiția vieții private nu este foarte clară. Pentru unii oameni confidențialitatea înseamnă protecția vieții private împotriva trasului cu urechea, dar pentru alții ca David Chaum confidențialitatea anonimatului înseamnă nedetectarea plății astfel încât banca să nu poată spune a cui bani au fost utilizați într-o anumită plată. Așa cum în numerar este anonimă, în numerar digital este anonimă în sensul că nu pot fi urmărite înapoi la un individ special, este considerat a fi "necondiționat, nedetectabil". Cu toate acestea, prestatorul de servicii este asigurat de autenticitatea sa, tot ce lipseste este capacitatea de a lega o tranzacție cu o anumită persoană. În cazul în care utilizatorul de monede este reticulabil, putem identifica utilizatorul prin găsirea unei plăți unice în care utilizatorul are el însuși identificare, apoi un sistem digital de numerar va proteja intimitatea utilizatorului. Sistemele digitale de numerar care nu acordă atenție vieții private sunt "sisteme ce invadează confidențialitatea". Practic, toate sistemele comerciale propuse în prezent sunt confidențial-invadatoare. Ele subliniază securitatea băncii, dar acordă mai puțină atenție la securitatea clientului (în termeni de protecție de la supraveghere financiară). Anonimatul crește pericolul cu spălarea de bani, de cumpărare ilegală, șantaj și contrafacerii, care sunt mult mai grave decât dacă se realizează utilizând bani de hârtie. Anonimat ar crește pericolul de astfel de probleme. Mai mult anonimat semnifică mai puțină securitate și vice-versa.

3. Portabilitatea

Securitatea și utilizarea de bani digitali nu este dependentă de orice locație fizică. Numerarul poate fi transferat prin intermediul rețelelor de calculatoare în dispozitivele de stocare și vice-versa.

4. Transferabilitatea

  Transferabilitatea permite unui utilizator să-și cheltuiască o monedă pe care a primit o într-o plată fără a fi nevoie să contacteze banca. O plată este considerată transfer în cazul în care beneficiarul poate folosi moneda primită într-o tranzacție. Un sistem de plată este transferabil în cazul în care permite cel puțin un singur transfer pe monede. Trebuie să observăm că capacitatea de a transfera bani de hârtie este foarte importantă în viața noastă de zi cu zi. Durata ciclului de viață a unei monede într-un sistem electronic transferabil arata că:

Orice sistem electronic de numerar transferabil are proprietatea că moneda trebuie să crească în dimensiune, de fiecare dată când este cheltuită din cauza informațiilor pe care trebuie să le conțină. Aceste informații sunt referitoare la fiecare persoană care a utilizat moneda iar pentru bancă să-și mențină capacitatea de a prinde cheltuitori multipli. Acest lucru limitează numărul maxim de transferuri permise în cadrul sistemului prin mărimea admisibilă a monedei;

Spălarea banilor și a evaziunii fiscale sunt greu de detectat, deoarece nu există înregistrări ale tranzacțiilor disponibile;

Fiecare transfer de detectare a întârzieri de cheltuieli multiple sau monede falsificate implică mai multe cheltuieli ce nu vor fi observate până când două exemplare ale aceleiași monede sunt depozitate ceea ce poate fi prea tarziu;

Utilizatorii pot recunoaște moneda lor, în cazul în care o vor vedea mai târziu într-o altă plată;

5. Divizibilitatea:

Prin divizibilitate ne referim la capacitatea de a face schimbări. Deci, banii digitali vor veni în cenți, care pot face de mare volum, tranzacțiile de mică valoare practicate pe internet. O soluție pentru monede divizibile este să folosim monede care pot fi împărțite la monede ale căror valoare totală este egală cu valoarea monedei original. Acest lucru permite efectuarea de plati off-line fără a fi nevoie de a stoca o aprovizionare de monede de diferite valori unitare.

6. Plati off-line

Bani de protocol pot fi folositi in oricare din cele doua moduri de off-line sau on-line. Sistemul de bani ideal este cel care lucrează off-line.Sistemul de plată Off-line redat printr-un exemplu.

Plata off-line înseamnă că Alex susține monedele electronice ale Alinei, pentru verificare și depozitare ceva timp după ce operațiunea de plată este finalizată. Aceasta înseamnă că Alinei sistemul off-line îi poate da liber valoari lui Alex în orice moment al zilei, fără a implica a treia parte, de exemplu o bancă. Deși sistemele de off-line sunt preferabile din punct de vedere practic, ele sunt, totuși, sensibile la problema multi-cheltuieli și, prin urmare, potrivite pentru tranzacții cu valoare scăzută. În ultimii ani, unele sisteme off-line de numerar au fost proiectate, ce pot garanta nu doar securiatea pentru bănci și magazine dar și de confidențialitate pentru utilizatori.

Sistemul de plată On-line redat de asemenea printr-un exemplu.Plata on-line înseamnă că Alex solicită băncii și verifică validitatea simbolului Alinei printr-o întrebare simplă ca: "ai văzut deja aceasta moneda", înainte de a accepta plata ei și a livra marfa lui (aceasta metodă se aseamănă cu multe tranzacții din ziua de azi cu cărți de credit.). Plata on-line rămâne necesară pentru tranzacțiile care au nevoie de o valoare ridicată de securitate. Cu un sistem on-line, plata și depozitarea nu sunt etape separate. Sisteme on-line solicită comunicarea cu banca în timpul fiecărei plăți, care costă mai mulți bani și timp (costurile de comunicare, costurile de întreținere a bazei de date și a timpului de întoarcere ), cu toate acestea, protocoalele sunt doar o simplificare a protocoalelor off-line. Din moment ce sistemele on-line trebuie să fie în măsură să verifice credibilitatea contribuabililor pentru magazine, este aproape imposibil de a proteja anonimatul utilizatorilor sai pe lângă faptul că sistemele on-line solicită comunicarea cu o a treia parte (banca), în timpul operațiunii de plată, apoi nu putem avea monede transferabile în cazul în care sistemul este unul on-line.

Cel mai mare site care se ocupă cu intermedierea plăților și transferurilor electronice de bani oferă românilor, din septembrie 2007 posibilitatea realizarii transferurilor de bani către / dinspre utilizatori ai aceluiași site, precum și plata produselor achizitionate de la sute de magazine online care acceptă PayPal.

Contul PayPal este gratuit, sunt aplicate taxe atunci când conturile PayPal Premier si PayPal Business încasează bani. Paypal le permite membrilor detinerea a doua conturi, unul Personal si unul Premier sau Business.

Orice site romanesc poate incasa plati prin Paypal. Banii obtinuti din plati sau chiar din donatii pot fi retrasi pe unul din cardurile care sunt acceptate în sistem.

Clientii magazinului navigheaza pe site, iar cand sunt decisi sa achizitioneze un produs apasa butonul de cumparare prin Paypal.

Platesc in paginile securizate ale companiei.

Se întorc în magazin după efectuarea plății.

PayPal are standarde înalte de siguranță a utilizatorului,  nu dezvăluie nicio informație legată de cardul tău. Pentru a face o plată trebuie doar să te loghezi cu o adresă de email și o parolă.

NetCash

NetCash reprezinta un alt exemplu de sistem electronic de plati de tip on-line. A fost elabortat la Information Science Institute de la University of Southern California. NetCash ofera mijloace prin care sa se asigure platilor un anumit grad de anonimitate. Sistemul se bazeaza pe mai multe servere de monede distribuite, la care se poate face schimbul unor cecuri electronice (inclusiv NetCheque) in moneda electronica.NetCash ofera alte mijloace prin care sa se asigure platilor un anumit grad de anonimitate. Sistemul se bazeaza pe mai multe servere de monede distribuite,la care se poate face schimbul unor cecuri electronice(inclusiv NetCheque) in moneda electronica.

Sistemul NetCash consta din urmatoarele entitati:

Cumparatori ;

Vanzatori ;

servere de moneda (SM).

O organizatie care doreste sa administreze un server de moneda va trebui sa obtina o aprobare de la o autoritate centrala de certificare. Serverul de moneda va genera o pereche de chei RSA, publica si privata. Cheia publica este apoi certificata prin semnatura autoritatii centrale de certificare. Acest certificat contine un identificator (ID), numele serverului de moneda, cheia publica a serverului de moneda, datele de eliberare si expirare, toate semnate de autoritatea centrala.

Monedele electronice eliberate de serverul SM constau in urmatoarele:

Nume-SM;

Adresa retea a SM;

Data-expirarii;

Numarul de serie;

Valoarea.

Banii sunt apoi semnati cu cheia privata a serverului SM:

Serverul de moneda tine evidenta tuturor seriilor de bani emisi de el. In acest caz, validitatea si dubla cheltuire pot fi verificate de fiecare data cand se face o cumparare sau un schimb de cec. Atunci cand se face verificarea unor bani ce se cheltuiesc, seriile lor sunt sterse din baza de date a SM iar banii sunt inlocuiti cu alte serii. Un cec electronic poate fi schimbat la un SM cu bani electronici.

Pentru asigurarea anonimitatii platilor, SM nu este autorizat sa memoreze persoanele si adresele lor retea carora le emite bani electronici. Detinatorul unor astfel de monede poate merge apoi la orice alt SM pentru a le schimba, cu altele monede emise de acel SM.

Tranzactia de cumparare folosind NetCash se face in 4 pasi:

1. Cumparatorul trimite monedele electronice in cadrul mesajului de plata, identificatorul serviciului de cumparare (S-Id), o cheie secreta generata doar pentru acea tranzactie (KCUMPARATOR) si o cheie publica de sesiune (ECUMPARATOR), toate criptate cu cheia publica a vanzatorului

2. Vanzatorul trebuie sa verifice validitate monedelor electronice primite. Pentru aceasta, le va trimite SM pentru a le schimba cu alte monede electronice sau cu un cec. Vanzatorul genereaza o noua cheie secreta simetrica de sesiune KVANZATOR pe care o va trimite impreuna cu banii la SM. Intreg mesajul este criptat cu cheia publica a serverului, ESM .

3. Serverul SM verifica faptul ca banii sunt valizi, consultand baza sa de date. Un ban este valid daca numarul sau serial apare in baza de date. SM va returna vanzatorului noi monede electronice sau un cec, criptate cu cheia secreta de sesiune a vanzatorului, KVANZATOR.

4. Primind noii bani (sau cecul), vanzatorul se convinge ca a fost corect platit de cumparator. Acum el va returna acestuia o confirmare, semnata cu cheia sa privata si cifrata cu cheia secreta de sesiune a cumparatorului, KCUMPARATOR.

Avantajele folosirii NetCash sunt scalabilitatea sistemului si securitatea. El este scalabil, intrucat se pot instala SM multiple. Securitatea este asigurata de protocoalele sale criptografice. Este dificil, dar nu imposibil pentru un SM sa pastreze inregistrari despre persoanele carora li se emite monede si de la care se primesc acesti bani inapoi. Abilitatea cu care se folosesc mai multe servere SM creste gradul de anonimitate al platilor.

3.3. Cardul instrument de plata modern

In țările dezvoltate, publicul poate alege dintre mai multe tipuri de carduri care sunt puse

la dispoziție de bănci sau de organizații specializate. Ca tendință, în politica de promovare a

cardurilor, companiile emit, de regulă, carduri structurate pe clase de clienți (în funcție de

venituri) și/sau facilități oferite.

Cardul sau cartea de plata reprezinta un instrument de decontare care asigura posesorului autorizat achizitionare de bunuri sau servici, fara a fi necesar bani in numerar. Cardul permite legatura financiara dintre comercianti si consumatori cu ajutorul unui cont bancar, totodata cardul are caracteristicile unui instrument de plata care permite retragerea de numerar de la banocmate.

Pentru clasificarea cardurilor se utilizeaza mai mult criterii, dupa cum urmeaza:

a) dupa modul de stocare a informatiilor si caracteristicile de securizare a cardului;

b) dupa functiile indeplinite;

c) dupa calitatea emitentului;

d) dupa momentul in care se efectueaza tranzactia.

a) Dupa modul de stocare a informatiilor, se disting:

carduri cu banda magnetica;

carduri cu microprocesor;

Cardurile cu banda magnetica contin toate informatiile esentiale despre detinatorul de card, in ultima perioada (cu incepere din anul 1992) a aparut o generatie de carduri care contin incorporate un microprocesor si o componenta de memorie (chip). Acestea se numesc carduri si prezinta un grad de securitate ridicat, fiind promovate pe scara larga de societatile emitente: VISA International si MASTER CARD.

b) Dupa functiile indeplinite (respectiv, modul de acoperire a cheltuielilor) se disting :

debit carduri;

credit carduri;

Debit cardurile sau cardurile de debit prezinta urmatoarele caracteristici:

Asigura utilizatorului achizitia de bunuri si servicii sau retrageri de numerar, fara prezenta efectiva a insemnelor monetare, conditia esentiala a acestor carduri este existenta unor fonduri intr-un cont de card si efectuarea de cheltuieli in limita soldului disponibil. In cazul depasirii soldului, bancile acorda credite la dobanzi ridicate, ceea ce constituie o modalitate profitabila a bancilor de oferire a unor produse si servicii catre populatie.

Cardurile de debit contin o banda magnetica si necesita introducerea unui numar personal de identificare (PIN) in terminalul electronic inainte de accesare a serviciului.

Cele mai multe carduri de debit au doua functii principale:

retragerea denumerar din distribuitoarele automate de numerar sau din ghiseele automate de banca;

efectuarea platilor la punctele de vanzare, situatie in care plata este cunoscuta sub denumirea de transfer electronic de fonduri la punctele de vanzare.

Credit cardul (cartea de credit) indică faptul că deținătorului i-a fost deschisă o linie de credit

care ți permite să achiziționeze bunuri și servicii și/sau numerar, în limita unui plafon stabilit în prealabil.

Credit cardurile sau cardurile de credit prezinta ca trasatura definitorie realizarea platilor dintr-o linie de credit care i-a fost deschisa posesorului de card. Acest tip de card permite detinatorului sa achizitioneze bunuri si servicii si sa retraga numerar in limita unui plafon prestabilit. Un card de credit combina doua functii principale, instrument de plata si facilitate de credit pe termen scurt. In functie de credibilitatea bancara a utilizatorului, credit cardurile imbraca doua forme:

daca utilizatorul nu prezinta o buna credibilitate bancara, cardul de credit este de tip „charge”, situatie in care posesorul este obligat, ca in decursul unei perioade de maxim o luna, sa acopere depasirea de sold inregistrata sau creditul temporar acordat (credit cunoscut sub denumirea de overdraft);

daca utilizatorul are un punctaj rezonabil, atunci banca pune la dispozitia utilizatorului un card cu functiuni depline, caz in care cheltuielile sunt acoperite dintr-un plafon sau linie de imprumut negociata anterior.

Dintre avantajele acestui tip de carduri se remarca:

dobanda la aceste credite asigurarea fructificarea resurselor bancare;

orice cheltuiala efectuata de utilizator genereaza venituri bancare si surse de profit pentru comercianti;

utilizatorii isi pot satisface dorintele chiar daca nu dispun de sumele necesare;

Cardurile de credit sunt, in general, emise de o banca sub sigla unei organizatii internationale, cum ar fi: VISA si EUROPAY.

In multe țări, legile pentru protecția consumatorilor conferă un anumit grad de protecție celor care achită produsele cumpărate prin credit carduri, în sensul că, în cazul în care produsele 37

sunt falsificate, posesorul cardului va obține o recreditare din partea companiei emitente a credit cardului, dacă valoarea achiziției depășește o anumită sumă (în Marea Britanie, de exemplu, 100 de lire sterline).

c) In functie de calitatea emitentului se realizeaza distinctia intre cardurile emise de banci si cardurile emise de societati nebancare. Cardurile emise de banci se incadreaza in domeniul preocuparilor multiple ale bancilor de a identifica si de a lansa pe piata instrumente de plata atractive, utile, facil de obtinut, sigure si profitabile. Sistemul bancar american a reusit lansarea cardurilor pe piata mondiala a instrumentelor de plata cu incepere din anul 1960, cand Bank of America a lansat un instrument de plata, denumit Bank Americard (in prezent VISA International). La inceput, cardul a fost utilizat de foarte putini consumatori, pentru ca numai dupa 10 ani statisticile sa indice prelucrarea a peste 170 milioane de bonuri de vanzari (realizate pe baza acestui tip de card). In anul 1991 numarul cardurilor a ajuns la 105 milioane.In anul 1966 un grup de 17 bancheri din diferite institutii financiare si-au creat propria retea prin care sa-si accepte reciproc cardurile locale. Astfel, s-a creat Asociatia Interbancara de Carduri, care se ocupa de procedurile de autorizare, clearing si decontare. In anul 1979, ca urmare a dezvoltarii pe plan international a acestei organizatii, numele s-a schimbat in Mastercard, care a inregistrat o dezvoltare rapida, ca si visa International, existand, in 1990 peste 90 milioane de Mastercard in circulatie. Cardurile emise de societati non-bancare urmand exemplul cardurilor bancare, societatile non-bancare, lanturile de magazine si cluburi private au lansat propriile carduri. Acestea asigurau posibilitatea efectuarii de cheltuieli in timp real, fara a se mai pune problema dimensionarii la un moment dat a disponibilitatilor proprii. In aceasta categorie se incadreaza cardul de comerciant, emis de insusi comerciant si care poate fi utilizat numai la punctele de vanzare, controlate de catre emitentul de card (magazine, benzinarii).Anumite carduri din aceasta categorie pot fi utilizate cu functia de carduri de debit, atunci cand comerciantul initiaza un debit direct catre banca unde detinatorul de card are deschis contul, dar cea mai mare parte a cardurilor sunt de credit. Motivul acestui tip de carduri il constituie dorinta comerciantilor de a asigura loialitatea clientilor. Asemenea carduri au larga utilizare in SUA si in Franta.

d) Dupa momentul in care se utilizeaza tranzactia, cardurile se clasifica in:

carduri cu plata inainte (prealimentate);

cu plata acum (carduri de debit);

cu plata mai tarziu (carduri de credit);

carduri de comerciant ( retaiter card);

carduri de cheltuieli (charge card).

Intrucat o parte din aceste tipuri de carduri au fost descrise, in continuare se prezinta caracteristicile cardurilor prealimentate si a cardurilor de cheltuieli.

Cardurile prealimentate sunt carduri care au o reala putere de cumparare, intrucat utilizatorul a realizat o plata in avans. Cele mai frecvente carduri prealimentate sunt cardurile telefonice. Scopul acestor carduri este decalarea imediata a tranzactiilor cu o valoare mai mica si foarte mica.

Cardurile de cheltuieli sunt cunoscute sub denumirea de card de calatorie si petrecere a timpului liber (travel card) si au urmatoarele caracteristici:

Sunt emise de societati non-bancare si presupun existenta unor linii de credit deschise pentru detinatori.

Detinatorul unui astfel de card are posibilitatea sa efectueze cheltuieli si sa retraga numerar din ghiseele automate de banca sau din cele ale emitentului de card.

Cele mai cunoscute carduri de cheltuieli sunt cele emise de American Expres si Diners Club.

Indiferent de functiile indeplinite si de natura emitentului, cardurile prezinta o serie de trasaturi comune, astfel:

suport fizic din material plastic, cu dimensiuni si grosimi standardizate;

pe fata cardului este inscriptionat prin tiparire, (embosare) sau gravare cu laser numele emitentului, numarul cardului, perioada de valabilitate, numele posesorului;

pe verso-ul cardului este inscriptionata sigla emitentului, holograma standard de securitate;

pe verso-ul cardului este, intotdeauna, aplicata o banda magnetica pentru inscrierea elementelor de securitate, precum si un spatiu desemnat semnaturii posesorului.

Aceste trasaturi comune asigura cardurilor uniformitate tehnologica si recunoastere universala.

Cardurile in România

In țara noastră sunt utilizate atât carduri internaționale cât și carduri naționale.

In martie 1994 a fost creată societatea Romcard pentru procesarea și autorizarea tranzacțiilor pe bază de carduri cu utilizare internațională, în sistem VISA International, Mastercard și Eurocard. Băncile românești care s-au asociat în acest scop au fost: Banca Comercială, Bancorex, Banca Agricolă, Banca Ion Tiriac și Banca Română pentru Dezvoltare. Bancile fondatoare au creat ROMCARD ca o companie capabila de a oferi intreg domeniul de servicii pentru prelucrarea tranzactiilor cu carduri bancare catre toate bancile care doresc acest lucru.

Romcard se constituie ca o entitate de legătură (interfața) între aceste bănci și sistemul de utilizare internațională a cardurilor care, în cadrul organizație VISA International, are centrul pentru Europa la Londra. Acest sistem a fost conceput astfel încât să permită procesarea cu ușurință și a altor tipuri de carduri care vor fi introduse în viitor pe românească. Referitor la operarea cardurilor internaționale, băncile comerciale românești dezvoltă, în principiu două tipuri de activități:

acceptarea la plată a cardurilor internaționale emise de bănci sau instituții din străinătate;

emiterea propriilor carduri internaționale în baza acordurilor încheiate în acest scop.

Activitatea de acceptare, de exemplu a cardurilor VISA presupune:

eliberarea de numerar la ghișeele băncii comerciale;

decontarea tranzacțiilor pe bază de carduri efectuate de clienți ai băncii care acceptă acest instrument de plată (comercianți).

Activitatea de emitere a cărților (carduri) de plată internațională a debutat în august 1995.

Printre sistemele mondiale majore care asigură cu succes globalizarea plăților prin carduri, se pot aminti: VISA International, EUROPAY International (EPY), American Express, Mastercard International, Dinners (Belgia), JCB, etc.

Aceste sisteme mondiale sau regionale au asigurat sub forma lor organizații non-profit, generarea unui comportament de plăți "uniform", excluzând orice barieră națională, monedă tradițională sau comportament financiar particular.

Bancorex a fost prima bancă comercială românească care a lansat cardul VISA, tipul Business și apoi Classic, denumite Bancorex VISA.

3.4.Smart Cardul

In ultimii ani s-au înregistrat progrese importante în tehnologia legată de realizarea cardurilor. Smart cardurile (card „inteligent‟) permit derularea unor tranzacții mult mai sofisticate decât celelalte carduri denumite, pentru diferențiere, carduri de plastic (cu bandă magnetica).

Smart Card-ul nu este altceva decat un card prevazut cu un microprocesor si o memorie chip sau doar cu o memorie chip cu o logica ne-programabila. Cardul cu microprocesor permite adaugarea, stergerea sau manipularea informatiei existenta pe card, in timp ce un card cu memorie chip (cum sunt cartelele telefonice) poate executa doar operatii pre-definite. Smart Cardul este un fel de calculator in miniatura, beneficiaza de un procesor de memorie si de un „sistem de operare“. Spre deosebire de cardurile magnetice cu banda, pot pastra de pana la 100 de ori mai multe informatii, beneficiaza de o durata de viata superioara acestora, de pana la 5 ani, fiind totodata mult mai sigure. Informatiile stocate pe un asemenea card sunt securizate, fiind necesare aplicatii speciale precum si terminale speciale de citire / scriere si chiar mai mult decat atat, exista posibilitatea de a seta zone cu acces diferit pe card (read only, read & write sau no access). Exista de asemenea, posibilitatea de a combina un Smart Card cu date biometrice – amprenta digitala, amprenta vocala, etc., deci proceduri sofisticate de autentificare pentru a preveni frauda. Marea problema a unui sistem informatic o reprezinta autentificarea utilizatorilor si tocmai acest aspect a dus la aparitia Smart Card-ului.

Practic, Smart Cardul ofera o modalitate prin care identitatea unui persoane este transformata intr-o identitate electronica, iar odata ce avem acest instrument, posibilitatile de folosire sunt nelimitate. Cand spunem Smart Card vorbim si despre un suport de stocare pentru alte informatii decat cele de autentificare, putem da aici exemplul unui card de asigurat, care pe langa informatiile de autentificare, poate contine si informatii de urgenta legate de istoricul medical al asiguratului, informatii care pot salva in mod real vieti. Prin urmare Smart Cardul ofera o multime de beneficii cum ar fi securitatea, flexibilitatea in aplicatii, posibilitati active antifrauda si chiar posibiltatea de validare off-line, adica se poate atasa la un calculator un echipament simplu cu doua sloturi pentru Smart Card si se pot face tranzactii intre carduri fara a avea nevoie de conexiune online sau de aprobari. Toti acesti factori au facut ca Smart Cardul sa depaseasca de mult sfera domeniului de autentificare a persoanei, si a ajuns sa fie privit ca un instrument complex si folosit de catre departamentele de resurse umane, marketing si chiar de catre institutii ale statului. Desi majoritatea proiectelor implementate sunt proiecte pe baza de PKI (Public Key Infrastructure), legate de autentificarea posesorului de card, au inceput sa apara si cereri din partea diverselor companii, de dezvoltare a unor aplicatii pe baza de Smart Card, pentru diverse bonificatii, in circuit inchis.

Smart Cardul pe piata bancara a intrat ca instrument de plata el fiind echivalentul modern al unui portofel. Pentru a efectua operatii cu Smart Cardul, acesta se introduce intr-un dispozitiv de citire / scriere care poate fi cu contact sau fara contact. Smart Cardul memoreaza direct echivalentul digital al sumelor de bani in loc sa indice un cont la banca sau un credit acordat de banca. Cand o astfel de cartela este utilizata pentru a cumpara ceva, echivalentul sumei respective este efectiv transferat vanzatorului si apoi mai departe spre o institutie financiara. In ultima perioada au inceput sa apara din ce in ce mai multe cereri de dezvoltare a aplicatiilor pe baza de Smart Card pentru programe de loializare si fidelizare. Oamenii si-au dat seama ca nu mai este suficient numai un card de plastic sau un cod de bare, anumite informatii fiind necesare sa fie stocate pe card, si atunci apare ca solutie dezvoltarea unui sistem bazat pe chip card. De altfel, argumentele acestei alegeri sunt evidente, datorita faptului ca, spre deosebire de cardurile magnetice care au nevoie de un sistem online, deci de investitii majore in infrastructura, Smart Cardurile pot functiona ca module de securitate intr-un sistem off-line mult mai simplu si, implicit, mai ieftin.

Smart cardurile prezintă câteva avantaje față de cardurile cu bandă magnetică:

-nu este necesară autorizarea „on

-line‟ (autorizarea de acceptare a cardului la plată, obținută prin intermediul terminalului electronic);

-acestor carduri le pot fi asociate plăți mai mari în descoperit de cont (overdraft);

-protecția împotriva fraudelor și a riscului de credit al băncii este mult maimare;

-cardurile cu cip-uri încorporate nu pot fi copiate și securitatea acestora poate fi sporita prin solicitarea făcută clientului de a-și introduce codul personal de identificare (PIN).

3.5.Plati prin cecuri electronice

Cecurile electronice sunt folosite cel mai mult în SUA, unde plățile prin cec urmează imediat după plățile cu bani lichizi și se află înaintea plăților prin card, reprezentând circa 60% din toate plățile fără bani lichizi. În anul fiscal 2002-2003 în SUA s-au scris 43 de miliarde de cecuri pentru o valoare totală cumulată de 39,9 trilioane de dolari, iar circa 20% din toate tranzacțiile prin Internet ale SUA s-au bazat pe cecuri. Costul de procesare a unei tranzacții bazată pe cec în SUA poate fi jumătate din costul procesării unei tranzacții cu card.

Cecurile electronice au fost dezvoltate printr-un proiect al lui FSTC -Financial Services Technology Consortium. FSTC cuprinde aproape 100 de membri, incluzand majoritatea marilor banci, furnizorii tehnologiei pentru industria financiara, universitati si laboratoare de cercetare. Partea tehnica a realizarii proiectului cecului electronic a fost realizata intr-un numar de faze: generarea conceptelor originale, realizarea cercetarilor preliminare, construirea si demonstrarea unui prototip, formularea specificatiilor pentru un sistem pilot si implementarea acestui sistem. In prezent, cecurile electronice incep sa fie utilizate intr-un program pilot cu Departamentul Trezoreriei Statelor Unite care plateste furnizorii Departamentului de Aparare.

Cecurile electronice sunt create pentru a realiza plati si alte functii financiare ale cecurilor pe hartie, prin utilizarea semnaturilor digitale si a mesajelor criptate, pe suportul retelei Internet. Sistemul cecurilor electronice este proiectat pentru a asigura integritatea mesajelor, autenticitatea si nerepudierea proprietatii, toate conditii suficiente pentru a preveni frauda din partea bancilor sau a clientilor lor. Cecul electronic este un document electronic ce conține aceleași câmpuri ca un cec pe hârtie, la care este posibilă (dar nu obligatorie) adăugarea unei semnături digitale a plătitorului și, la momentul încasării, eventual și a semnăturii digitale a plătitului. Cecurile electronice sunt utilizate în special în plățile din Comerț pentru obținerea de bunuri și servicii dar și pentru a face transferul de fonduri între persoane.

Un cec este un document pe hartie, semnat, care autorizeaza banca sa plateasca o suma de bani din contul celui ce a semnat cecul, dupa o data specificata. Cecurile pe hartie sunt cele mai utilizate instrumente de plata (dupa folosirea banilor cash) in majoritatea statelor occidentale. Acestea au avantajul ca platitorul si cel care incaseaza suma pot fi persoane individuale, mici afaceristi ,banci, corporatii, guverne sau orice alt tip de organizatii. Aceste cecuri pot fi transmise direct de la platitor la incasator.

Cecurile electronice (e-cecurile) sunt bazate pe ideea ca documentele electronice pot substitui hartia, iar semnaturile digitale cu chei publice pot substitui semnaturile olografe. Prin urmare, e- cecurile pot inlocui cecurile pe hartie, fara a fi nevoie sa se creeze un nou instrument, inlaturandu-se astfel problemele de legalitate, reglementare si practica comerciala ce pot fi provocate de schimbarea si impunerea unui instrument de plata nou.

Pentru ca un e-cec trebuie sa contina imputernicirea specifica, informatiile optionale si semnatura digitala (criptografica), acesta este scris in limbajul FSML (Financial Services Markup Language), un limbaj specific, care utilizeaza standardul SGML (Standard Generalized Markup Language). Structura documentului si datele care compun un e-cec sunt delimitate de tag-ur", similar cu cele folosite in HTML (HyperText Markup Language), un alt limbaj definit utilizand SGML. FSML este creat pentru a accepta structura de date si semnaturile criptografice de care este nevoie pentru cecurile electronice, dar nu poate fi generalizat si extins pentru alte documente de servicii financiare. Cecurile electronice scrise in FSML vor contine toate informatiile care se gasesc in mod normal in cecurile clasice, incluzand pe cele scrise de mana, pre-tiparite si cele cu banda magnetica. Structura FSML si mecanismul de semnare ofera posibilitatea de a incapsula si cripta alte documente atasate, cum ar fi avize de plata, facturi, sau informatii de remitere.

Atunci când se platește cu cecul electronic prin Internet, plătitorul citește datele de pe carnetul lui de cecuri pe hârtie și le introduce în formularul afișat de navigator, apăsând apoi pe un buton care comandă o plată. Autorizarea plății prin Cecul electronic nu se face de obicei în timp real, cum se face in cazul plății prin carduri, în principal datorită specificului sistemului bancar actual american, ci durează între o zi și câteva zile, iar transferul efectiv al fondurilor între banca care a emis cecul cumpărătorului și banca comercială care a admis plata prin cec, durează de regulă intre două si cinci zile. Comerciantul livrează bunurile numai după primirea (de regulă prin mesaj electronic) confirmării că a fost plătit (dacă nu cumva își asumă riscul de a nu primi banii, în cazul în care trimite bunurile înainte de a primi această confirmare).

Există mai mulți intermediari americani de servicii de plată prin Cecuri electronice care oferă comercianților pe Internet posibilitatea de a accepta și plăți prin Cecuri electronice, cum ar fi ACHcheck (Online Check Processing Solution), PayByCheck sau Troy .Acești procesatori folosesc sistemul ACH pentru transferul final de fonduri, generând pe baza Cecului electronic o tranzacție ACH de credit în favoarea băncii comerciantului, fondul fiind preluat din contul de cec al plătitorului, aflat în banca sa, în numele căreia procesatorul (acționând ca un inițiator) a generat tranzacția ACH de credit.

3.6.Sistemul de microplati

Microplatile reprezinta o tranzactie electronica constand in transferul unei sume medii de bani prin intermediul uneltei SMS.

Pentru sistemul de microplati este folosit serviciul de premium SMS. Exemple de aplicatii folosind microplati:

Abonamente la site-uri (coduri de acces)

Achizitionari produse (tricouri, CD-uri, programe, etc)

Abonamente ziare/revista, etc

Obtinere credite pentru jocuri online

Plati pentru spatiu publicitar online sau in orice alte canale media

Un utilizator care nu agreează ideea de a deschide un cont de zece dolari cu un editor de publicații necunoscut, poate fi dispus să cheltuiască câțiva cenți pentru a cumpăra un articol interesant la prima vedere. O aplicatie "ieftină" frecventă o reprezintă plata vizitării siturilor în Internet.

Sub forma de concept și proiecte experimentale, micro-plățile se adresează nevoii existenței unei scheme simple, ieftine, care să poată suporta economic plăți foarte mici, câtiva dolari, cenți și chiar fractiuni de cenți.

MilliCent

A fost creat pentru a accepta tranzactii comerciale in care sunt implicate costuri mai mici de un cent. Este un protocol bazat pe o validare descentralizata a banilor electronici pe serverele vanzatorilor, fara comunicatii aditionale, criptari scumpe sau procesari separate. MilliCent este un protocol simplu si sigur pentru comertul electronic in Internet.

Cheia inovatiei MilliCent este aceea de a introduce utilizarea brokerilor si a scrip-urilor. Brokerii (cei care vand scrip-uri) au ca sarcina managementul conturilor, facturari, mentinerea functionalitatii conexiunilor si stabilirea de conturi cu vanzatorii. Scrip-ul este moneda digitala, specifica fiecarui vanzator in parte. Vanzatorii au sarcina de a valida local scrip-ul pentru a preveni furtul, cum ar fi de exemplu dubla cheltuire din partea clientilor.

O piesa de scrip reprezinta un cont al clientului, care a fost stabilit cu vanzatorul. In orice moment, vanzatorul are de rezolvat scrip-urile (conturile deschise) cu clientii cei mai recenti. Balanta contului este actualizata dupa valoarea scrip-ului. Atunci cand clientul face o cumparatura cu scrip, costul cumparaturii este dedus din scrip-ul total, iar valoarea care ramane formeaza noul scrip (cu o noua valoare/balanta cont), care este returnat ca rest. Atunci cand clientul a terminat mai multe tranzactii, el poate "incasa" valoarea ramasa a scrip-ului (inchide contul).

Brokerii servesc drept conturi intermediare intre clienti si vanzatori. Clientii intra intr-o relatie de lunga durata cu brokerii, in mare cam in acelasi mod cum s-ar face o intelegere cu o banca, o companie de carduri de credit sau un ISP (furnizor de servicii Internet). Brokerii cumpara si vand scrip-uri apartinand vanzatorilor, ca un serviciu catre clienti si vanzatori. Serverele de scrip ale brokerilor au o moneda comuna pentru clienti (folosita pentru cumpararea scrip-ului vanzatorilor) si pentru vanzatori (pentru a returna banii pe scrip-ul nefolosit).

MilliCent reduce costurile pe mai multe cai:

1.Costul comunicatiei este redus prin verificarea locala a scrip-ului, pe situl vanzatorului; se elimina astfel costurile comunicatiilor (care sunt absente), costurile pentru aparatura informatica ce ar da o puterea de calcul suficienta pentru o derulare normala a unui numar mare de tranzactii; de asemenea, nu este nevoie de servere centralizatoare, de protocoale scumpe etc.

2.Costurile criptografice sunt reduse deoarece nu este necesara o schema criptografica puternica si scumpa la valorile foarte mici care sunt tranzactionate. Este nevoie de un cost care sa nu depaseasca valoarea scrip-ului insusi.

3.Costurile conturilor sunt reduse prin utilizarea brokerilor care manuiesc conturile si facturile. Clientii stabilesc conturi cu un broker; brokerul stabileste propriul sau cont cu vanzatorul. Aceasta separare reduce numarul total de conturi prin eliminarea tuturor combinatiilor client- vanzator.

Modelul de securitate si incredere.

Modelul de securitate pentru MilliCent este bazat pe presupunerea ca moneda "scrip" este folosita pentru plati mici. Oamenii obisnuiti si cei de afaceri trateaza monedele diferit, in functie de valoarea lor; la fel se intampla si in cazul facturilor, cand facturile mici sunt tratate diferit de facturile mari. Ca si atunci cand un om cumpara o bomboana de la un automat si nu are nevoie de o chitanta, el nu are nevoie de chitanta nici atunci cand cumpara un articol utilizand scrip-ul . Daca o persoana nu doreste sa plateasca pentru ceva, renunta si va primi inapoi suma implicata. Daca aceasta suma (moneda) se va pierde, persoana respectiva nu va fi foarte suparata. Se presupune ca un utilizator va avea, la un moment dat, doar cativa dolari sub forma de scrip. Rezulta ca nu este rentabil sa se fure un scrip.

Modelul de incredere. MilliCent se bazeaza pe o relatie asimetrica de incredere compusa din trei entitati – clientul, brokerul si vanzatorul. Brokerii sunt presupusi ca fiind mult mai de incredere decat vanzatorii, si in final, clientii. Se tinde ca brokerii sa fie institutii financiare redutabile, mari si bine cunoscute, (cum ar fi Visa, MasterCard, sau bancile) sau un mare furnizor de servicii Internet sau servicii on-line (cum ar fi CompuServe, NETCOM, sau AOL). Se asteapta sa fie multi vanzatori, acoperind un spectru larg de activitati si de asemenea, un numar mare de clienti, iar relatiile de incredere sa fie la fel ca si in lumea reala.

Trei factori fac frauda brokerilor in micro-plati sa fie nerentabila:

programele client si vanzator pot sa analizeze in mod independent scrip-ul si sa mentina balanta contului, deci orice frauda a brokerului poate fi detectata;

clientii nu detin, la un moment de timp, multe scripuri – deci brokerul va trebui sa comita mai multe tranzactii frauduloase pentru a obtine vreun castig, iar acest lucru il face mai usor de depistat;

reputatia brokerilor este importanta pentru atragerea clientilor, iar un broker poate sa piarda rapid aceasta reputatie daca exista probleme in tranzactiile clientilor sai. Faptul de a avea multi clienti activi este mult mai valoros pentru un broker decat furtul de scrip din conturi.

Frauda vanzatorului consta in nelivrarea bunului sau serviciului pentru un scrip valid. Daca acest lucru se intampla, clientul se va plange la brokerul sau, iar brokerul va renunta la un vanzator care a cauzat mai multe plangeri. Acest act inseamna un mecanism corectiv, deoarece vanzatorii au nevoie de brokeri pentru a li se facilita desfasurarea afacerilor cu MilliCent.

Ca urmare, protocolul MilliCent este intarit pentru a preveni frauda clientilor (falsificarea si dubla cheltuire) si promoveaza detectia indirecta a fraudelor brokerilor si vanzatorilor.

Securitatea tranzactiilor MilliCent cuprinde urmatoarele aspecte:

– Toate tranzactiile sunt protejate: fiecare tranzactie cere ca clientul sa stie parola asociata scrip-ului. Protocolul nu va trimite niciodata o parola in clar, deci este eliminat riscul ca cineva, tragand cu "urechea", sa asculte ceva util. Nici o unitate de scrip nu poate fi reutilizata. Fiecare cerere este semnata cu o parola, deci nu exista nici o cale pentru a intercepta si a reutiliza un scrip.

– Tranzactiile cu valoare mica limiteaza valoarea fraudelor: tranzactiile mici cer o securitate ieftina; nu este rentabila folosirea unor resurse computationale scumpe pentru a fura scrip-uri ieftine. In plus, folosirea ilegala a scrip-ului in mai multe actiuni ilegale, pentru a strange mai multi bani, face mult mai probabila depistarea hotului.

Frauda este detectabila si eventual localizabila: detectarea se face atunci cand clientul nu obtine bunul dorit sau atunci cand balanta returnata catre client nu este corecta. Daca un client triseaza, atunci vanzatorul pierde doar costul scrip-ul fals detectabil. Daca vanzatorul triseaza, clientul va raporta problema brokerului. Atunci cand brokerul primeste plangeri de la mai multi clienti impotriva unui vanzator, poate localiza cine provoaca frauda si va anula toate intelegerile cu respectivul vanzator. Daca brokerul triseaza, vanzatorul va primi scrip-ul fals de la mai multi clienti, toti avand legatura cu un singur broker.

Interactiunea dintre Client, Broker si Vanzator

Se prezinta in continuare pasii pentru o sesiune completa MilliCent, incluzand cumpararea de catre broker a scrip-ului vanzatorului.

1. Pasul initial se petrece doar o sigura data pe sesiune. Clientul face o conexiune sigura cu brokerul pentru a obtine un scrip de la broker. Clientul cere un scrip de la broker, de exemplu la inceputul zilei. Brokerul returneaza scrip-ul initial si secretul asociat.

2. Al doilea pas se petrece de fiecare data cand clientul nu mai are scrip pentru un vanzator. El contacteaza brokerul, folosind scrip-ul brokerului pe care il detine din pasul 1, cerand sa cumpere un scrip vanzator.

3. Al treilea pas apare doar daca brokerul trebuie sa contacteze vanzatorul pentru a cumpara scrip. Daca brokerul nu are deja scrip de la vanzator, il cumpara. Va cere un scrip de la vanzator iar acesta i-l va returna impreuna cu secretul asociat.

4. In al patrulea pas brokerul furnizeaza scrip-ul vanzatorului catre client. Brokerul returneaza la client scrip-ul vanzatorului si restul (in scrip broker).

5. In al cincilea pas clientul, utilizand scrip-ul, face o cumparatura de la vanzator. Acesta returneaza restul (in scrip-ul vanzatorului) la client.

Intr-o tranzactie tipica MilliCent, atunci cand clientul are deja scrip-ul vanzatorului, il utilizeaza direct pentru a face o cumparatura. Aici nu mai exista vreun mesaj suplimentar sau interactiune cu brokerul.

CyberCoin

Serviciul CyberCoin de la CyberCash a fost lansat in septembrie 1996, ca un prim sistem de micro-plati in Internet. Consumatorii pot folosi conturile existente deja in banci pentru a transfera valori in softul portofel electronic propriu. Alta posibilitate este de a incarca fonduri direct de pe o carte de credit, printr-o tranzactie obisnuita cu astfel de mijloace. In ambele cazuri, banii reali raman in custodia bancilor.

Sistemul de micro-plati CyberCoin poate realiza in Internet plati de la sume mici de cativa centi, pana la 10 $, acoperind astfel o zona in care sistemul ce utilizeaza cartile de credit nu este economic. Vanzatorii de pe Web ce vand servicii si produse la preturi foarte mici si doresc sa livreze imediat respectiva marfa, au nevoie de o metoda de plata diferita de cartelele cu microprocesor, dar asemanatore cu plata cash ce se efectueaza si in magazine.

Odata portofelul "umplut "cu fonduri, consumatorul poate incepe sa efectueze micro-plati pe situri Web ce sunt inregistrate de CyberCash si detin un program numit CashRegister. Acest soft suporta, de asemenea, si plati cu carti de credit (VISA, MasterCard, American Express si Discover) si cecuri electronice PayNow.

Din perspectiva utilizatorului, protocolul CyberCoin lucreaza asemanator cu un browser de Internet; trebuie aleasa o adresa URL – comanda HTML get. Comerciantul prezinta in pagina sa HTML o adresa de plata (payment URL), impreuna cu pretul afisat. Utilizatorului nu-i ramane decat sa selecteze adresa URL respectiva pentru a achizitiona bunul sau serviciul ales.

Serviciul CyberCoin este implementat utilizand un concept cunoscut sub numele de sesiune CyberCoin. O sesiune indeplineste o singura functie primara: initierea unui sub-cont tranzitoriu, sub contul portofelului, pentru fiecare suma care este cheltuita sau colectata. O sesiune poate semana cu un carnet de cecuri ce contine n cecuri. Fiecare "cec" poate fi utilizat doar o singura data. Sesiunea se termina atunci cand s-au consumat toate cecurile sau acestea au expirat. Un cec poate fi folosit doar pentru o singura plata sau depozitare.

Pe timpul rularii unei sesiuni, protocolul CyberCoin realizeaza o viteza de procesare optima si un cost redus, prin criptarea mesajelor cu cifrul DES. Initierea se face printr-un schimb al unei chei generate aleator si transportate (anvelopate) intr-un mesaj criptat cu RSA.. Fiecare "cec" de plata utilizeaza o cheie de tranzactie DES unica. Deci prin spargerea cheii dupa sesiune nu se poate obtine nici un profit, deoarece aceasta nu mai este folosita la criptarea altor mesaje.

CAPITOLUL 4 – UTILIZAREA SERVICIUL DE INTERNET BANKING DE LA BCR DE CATRE SC HARVIZ SRL

4.1. Prezentarea si domeniul de activitate a SC HARVIZ SRL

Denumirea societății comericiale: SC Harviz SRL

Forma juridică a societății este “societate cu răspundere limitată”. Societatea este persoană juridică română care își desfasoară activitatea în conformitate cu legislația română în materie.

Anul de înființare al societății: 2008, sediul societății este în Timisoara, pe strada Ghirlandei numărul 8.

Durata de funcționare a societății este nelimitată de la data înmatriculării acesteia în condițiile legii la Oficiul Registrului Comerțului dinTimisoara.

Domeniul principal de activitate al firmei este efectuarea transportul de marfuri intern si international, tractarilor si remorcarilor atat intern cat si international si inchirierea platformelor de remorcare.

Capitalul subscris și vărsat al societății este de 1382,50 RON.

Număr părți sociale: 13.

Valuare parte socială: 106.34.

SC Harviz S.R.L. are 2 asociați, persoane fizice, după cum urmează:

primul asociat cu un aport la capital: 1000,00 RON, cu un număr de 10 părți sociale și o cotă de participare la beneficii și pierderi de 90%;

al doilea asociat cu un aport la capital: 382,50 RON, cu un număr de 3 părți sociale și o cotă de participare la beneficii și pierderi de 10%.;

Angajati SC Harviz SRL si Autovehiculele pe care le detine

Societatea are in total zece angajati dupa cum urmeaza:

Cinci angajati ca soferi;

Un angajat la administrativ;

Doua persoane aflate conducere societati;

Doua persoane angajate ca mecanici auto;

Societatea detine 3 autocamioane marca MAN TGA 18 410 si un autocamion Iveco Stralis pentru efecutarea transportului de marfuri intern si international.

SC Harviz SRL mai detinte 2 microbuse un WV Transporter T5 si Opel Movano cu care se efecuteaza tractarile si remorcatile auto. Pe langa acestea societatea detine si 3 platforme de remorcare doua marca Humbaur si una marca Pongratz

Autocamion marca MAN TGA 18 410 detinut de SC HARVIZ SRL

Microbus marca Volkswagen Transporter T5 a societati efectuand o tractare

Internet Banking de la BCR

Introducerea si dezvoltarea unor noi produse bancare contribuie la inlocuirea celor traditionale.

BCR este cel mai valoros brand financiar romanesc, dupa nivelul de incredere al clientilor.Acesta pune la dispozitia clientilor sai cea mai mare retea nationala de ATM-uri,dar si o oferta complexa de servicii bancare electronice, inclusiv internet banching.

Cu serviciile Internet Banking putem sa administram in orice moment conturile curente si depozitele, executam plati schimburi valutare la un cost mai mic decat la ghisele bancilor.

Principalul avantaj pe care il ofera serviciul de Internet Banking este mobilitatea, conectarea la contul de Internet Banking se poate face de la orice calculator cu conexiune la Internet, fara sa mai fie nevoie de instalarea unor programe suplimentare. Serviciul este disponibil non-stop, desi tranzactile se vor desfasura efectiv in timpul programului de lucru al banci.

Pe lângă administrarea contului / conturilor curente, a conturilor descoperite, a depozitelor bancare și a cardurilor de debit / credit, serviciile de Internet Banking ne dau posibilitatea de a face plăți, de a stabili data ordinelor de plată și de a vizualiza istoricul tranzacțiilor.

Click 24 Banking BCR este disponibil 24/7 si pentru accesa tastam in browser www.24banking.ro, aici gasim un site foarte bogat în informatie, cuprinzând atât arii de interes general cât și personal. BCR a introdus si varianta pentru mobile aceasta poate fi acesata direct de pe telefonul mobil la adresa m.24banking.ro

Caracteristici

comisionul este zero pentru plata facturilor către furnizorii care au o convenție încheiată cu banca;

economie de timp si independență față de programul casieriilor si de locația acestora;

confort si siguranță în efectuarea operațiunilor bancare de la orice calculator cu acces la internet.

BCR percepe un comision de utilizare de 3 lei/lună pentru serviciul de Internet Banking Click 24 Banking, iar transferurile efectuate în sistem intra / interbancar au comisioane cu 75% mai mici față de cele aplicate la ghișeul băncii.

Astfel, pentru plățile intrabancare de până la 1.500 de lei comisionul băncii este de 0,75 lei, pentru plățile între 1.500 și 20.000 lei comisionul este de 1,5 lei, iar pentru viramentele de peste 20.000 lei comisionul este de 2,25 lei.

Pentru plățile intrabancare în valută, BCR percepe un comision de 0,5 euro, indiferent de sumă.

Clienții care doresc să facă plăți în conturile deschise la alte bănci au de plătit un comision de 1 leu pentru sume de până în 1.500 lei, iar pentru sume între 1.500 și 20.000 lei, comisionul este de 1,75 lei. Pentru plățile de peste 50.000 lei, banca percepe un comision de 0,0175%, de până la 625 lei. Plățile interbancare în valută au un comision, indiferent de valoare, de 0,05%, taxa minimă fiind de 7,5 euro, iar cea maximă de 250 euro.

Pentru dispozitivul Digipass, comisionul băncii este de 10 euro.

Dispozitivul Token Digipass permite identificarea ca utilizator pentru internet banking Click 24 Banking cât și pentru Alo 24 Banking și autorizează tranzacțiile prin aceste canale.

Dispozitivul Token genereaz coduri unice valabile la o singur utilizare pe baza carora se realizeaza identificarea si autorizarea tranzactiilor efectuate. Codurile generate de dispozitivul Token sunt unice si sunt valabile doar pentru o singura utilizare, valabilitatea codurilor fiind de 36 de secunde din momentul generari codului.

4.3. Utilizarea serviciului de Internet Banking BCR de catre SC. Harviz SRL

Utilizarea serviciului de e-banking este foarte util societatii Harviz SRL prin acest serviciu se pot efectua ordine de de plata catre furnizori , se pot verifica in orice moment soldurile conturilor detinute, se pot anumite plati daca au fost primite , se pot initia operatiuni de schimb valutar.

Prin acest serviciu conducerea are acces la toate informati despre conturile detinute de societate.

Click 24 Banking BCR se acceseaza de la adresa: https://www.24banking.ro

Pentru a accesa contul trebuie introdus numarul de utilizator aflat in contract cat si parola generata de dispozitivul Token.

In aceasta fereastra este afisata lista cu conturi cat si situatia financiara a acestora:

Avem posibilitatea de a vizualiza toate conturile sau fiecare individual, pentru fiecare cont puteam accesa o pagina cu detali cat si mai multe informati legate de :

– Detalii cont curent : aici gasim informatii despre descoperitul de cont, unitatea la care a fost deschis, unitatea la care a fost deschis, data activarii serviciului 24 Banking, contul de comisionare, carduri atasate, dobanda, detinatori carduri pe cont, persoane imputernicite pe cont si sume blocate.

Pentru a vizualiza situatia cu conturile curente accesam optiunea ”Lista de conturi” iar de aici dam click pe IBAN-ul contului

– Situatie financiara detaliata depozit la termen : din cadrul acestui ecran se pot initia operatiuni precum anularea la depozit precum si lichidarea depozitului.

– Situatie financiara detaliata certificat de depozit cu discount : de pe aceasta pagina putem initia operatiune de vanzarea a certificatelor de depozit de discount.

Situatie financiara detaliata cont economii : de la aceasta optiune se poate se poate lichida contul de economi.

De la optiunea “Situatie financiara detailata credite  : putem gasim informati despre unitatea la care a fost deschis contul societati, data activari serviciului Click 24 Banking, valuta, valoarea totala credit, sold de plata, perioada creditului, rata dobanzi, contul de rambursare, zile intarziere rata, persoane imputernicite pe cont si istoricul tranzactiilor.

4.4. Efectuarea unui ordin de plata din contul 24 Banking BCR al SC Harviz SRL catre un furnizor

Pentru a efectua un ordin de plata din contul de e-banking am ales din meniul principal optiunea ”Lista de conturi” . Aici am situatia cu toate conturile active ale societatii Harviz SRL. Aleg contul din care doresc sa efectuez tranzactia apoi click pe optiunea ”Ordin de plata”, aceasta optiune se afla in dreapta fiecarui cont.

In urmatoarea fereastra am introdus IBAN-ul beneficiarului in cazul de fata IBAN-ul este cel al unui importator si distribuitor de piese de camioane dupa care am apasat verificare IBAN.

Dupa ce apas butonul de verificare a IBAN-ului trec la urmatoarea fereastra in care este afisat IBAN-ul firmei, numele firmei cat si IBAN-ul firmei beneficiare. Tot in aceasta fereastra am introdus si suma care va transferata in cazul de fata 2000 de ron si tot aici se introduce data efectuari ordinului de plata.

Dupa ce am introdus toate datele necesare am apasat butonul ”Semneaza”, dupa care apare o noua fereastra, aici exista un camp care trebuie obligatoriu sa fie completat si anume codul generat de dispozitivul Token. Pentru a obtine acest cod se tine apasata tasta ON/OFF dupa care se introduce codul pin, apoi pe ecran apare mesajul ”APPLI” si se apasa tasta 3. In primul camp se introduce suma de transferat in cazul nostru 2000 de ron iar in al doilea camp am introdus ultimele 4 cifre din IBAN-ul beneficiarului apoi se tine apasat tasta OK necesitand ca aceasta sa fie tinuta apasata cateva secunde pentru a fi generat codul.

Pentru a finaliza aceasta operatiune am dat click pe optiunea ”Continua” dupa care este afisata alta fereastra care confirma ca am Ordinul de plata a fost trimis cu succes.

4.5. Efectuare unui schimb valutar din contul 24 Banking al SC Harviz SRL

Pentru efecutarea unui schimb valutar din contul de E-Banking BCR am selectat din meniul static din stanga optiunea ”Schimb Valutar” dupa care am fost transferat la pagina pentru efectuarea unui schimb valutar.

Aici trebuie introdus:

Contul platitor adica contul din care va fi vanduta valuta;

Contul beneficiar este contul in care va intra valuta cumparata;

La valoarea tranzactie se va introduce suma ca va schimbata in cazul de fata am schimbat suma de 2 euro iar in final in campul ”Detali” am introdus textul ”Operatiune Schimb Valutar” .

Pentru a fi afisata cotatia am apasat optiunea afiseaza cotatia dupa care click pe ”OK”. Se afiseaza alta fereastra in care este afisat contul platitor, valoare tranzactie care este de 2 euro, contul beneficiar, rata de schimb si valoarea echivalenta care in cazul de fata este de 8,92 lei, tranzactia facandu-se la rata de schimb fiind de 1 euro = 4.4587 RON la cursul zilei 23.05.2012.

Tot aici trebuie introdus codul Token care se obtine la fel ca la operatiune de Ordin de plata se introduce codul pin apoi in primul camp se introduce suma care va fi schimbata iar in al doilea camp se introduc ultimele 4 cifre ale IBAN-ului al contului beneficiar in cazul de fata ultimele patru cifre fiind 0003 dupa care se apasa pe butonul ”Trimite”

In aceasta fereastra am primit confirmarea ca operatiunea de schimb valutar sa executat cu succes

4.6. Deschiderea unui depozit la termen de catre SC Harviz SRL prin intermediul contul 24 Banking BCR

Deschiderea unui depozit la termen prin intermediul e-banking 24BCR pentru societatea Harviz SRL se face prin a naviga in meniul din stanga si a selecta linkul ”Cumpara produse” dupa care se afiseaza alta pagina in care am avut la dispozitie de ales din trei optiuni :

– Prima este ”Depozit la termen”;

– A doua optiune este ”Cont de economi ”;

– Iar a treia este ”Certificate de depozit”;

Am ales prima optiune ”Depozit la termen” in dreptul acestui cadru aveam doua optiuni: ”Detali” si ”Continua”, dam click pe prima optiune .

Aici se gasesc informati despre termene, suma minima de constituire si dobanda.

La termene in lei cu dobanda variabila respectiv la cele in valuta cu dobanda fixa perioada este de 1 luna, 3 ,6, 9, 12, 18, 24, 36 luni.

1 luna, 2, 3, 6, 9 si 12 luni pentru depozitele in lei cu dobanda fixa.

Iar pentru depozitele la termen in euro cu dobanda fixa este de 2 luni.

Suma minimia de constituire este de 100 lei pentru depozitele in lei cu dobanda variabila.

La depozitele la termen cu dobanda fixa este de 1000 lei.

Tot aici mai gasim informati despre dobanda in functie de depozitul constituit.

In fereastra de constituire a depozitului am introdus contul debitor al firmei, dupa ce am introdus contul va fi afisat soldul disponibil pe cont. Dupa care am selectat denumirea depozitului si tipul depozitului in cazul de fata ”Depozit la termen pe 2 luni” .

Apoi am introdus suma depozitata in valoare de 2.500 lei, dupa care am calculat dobanda . In final ca si in cazul efecutari unui ordin de plata sau a schimbului valutar trebuie introdus codul generat de Token, dupa care am dat click pe ”Continua”.

In urmatoare fereastra am primit mesajul de confirmare a operatiuni cu succes.

Depozitul creat este pe o perioada de 2 luni cu o dobanda de 14,5% aceasta fiind la scadenta.

Avantaje si dezavantaje intre Depozitele la termen si Certificatele de depozit

Depozitele reprezinta pentru banca principala sursa de finantare a activitatii, ceea ce explica acerba concurenta pentru atragerea unui numar cat mai mare de depozite.

Certificatele de depozit ca si depozitele la termen sunt produse de economisire, ambele ofera posibilitatea de a plasa bani pe perioade prestabilite.

Termenele cele mai folosite sunt 1 luna, 3 luni, 6 luni si 12 luni, cu cat perioade de depozitare este mare cu atat dobanda este mai mare.

Ambele produse beneficiaza de garantia Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, sumele depuse sunt garantate in limita a 50 000 de euro.

Principala diferenta intre depozit la termen si certificat de depozite tine de retragerea inainte de termen.

Certificatele prezinta avantajul ca pot fi rascumparate de client inainte de scadenta, fara a pierde dobanda.

In schimb, depozitele la termen penalizeaza aspru o retragere inainte de termen, in sensul ca banca poate sa nu mai acorde nici o dobanda.

4.7. Deschiderea unui cont de economii Ideal Micro de catre SC Harviz SRL prin intermediul contului 24 Banking BCR

Pentru deschiderea unui cont de economii Ideal Micro pentru societatea Harviz SRL am selectat din meniul static din stanga optiunea ”Cumpara produse” dupa care in urmatoarea fereastra care se incarca am ales ”Cont de economi” aici am ales optiunea despre detali unde avem informati despre mondele in care se poate creea contul (RON, USD si EURO).

Sumele minime pentru care se poate creea un depozit sunt 500 in RON, 250 in USD si 350 in EURO.

Depunerile se pot face oricand sumele minime fiind 50 EURO sau USD iar pentru RON este 50.

Depunerile se pot face:

la sediul banci;

virament intra si interbancar;

transfer de fonduri din contul curent ce este atasat cardului de debit in lei;

alimentarea de la extern;

Retragerile se pot face prin :

virament in contul curent cu sau fara card de debit atasat

numerar;

constituirea de depozite la termen;

Pentru a naviga pe pagina de creare a contului de economii am selectat optiunea ”Detali” .

In pagina de creare a contului de economii am introdus contul debitor, imediat se afiseaza suma disponibila in cont. Apoi se introduce suma depozitata in contul de economii in cazul nostru in cont am introdus 500 RON dupa care se genereza dobanda care este de 7%. Am ales ca dobanda sa fie virata in alt cont asa ca am introdus si IBAN-ul contului beneficiar.

In urmatoarea fereastra sunt prezentate toate datele care le-am introdus mai devreme pasul urmator fiind sa introduc codul generat de Token. Acest cod se obtine la fel cum am procedat la operatiunile care le-am prezentat mai devreme.

In urmatoare fereastra sunt informati ca solicitarea noastra a fost inregistrata cu succes, contul a fost creat suma depozitata fiind de 500 de RON, rata dobanzi este de 7%.

4.8. Atasarea de card de debit unui cont prin intermediul serviciului 24 Banking BCR

Pentru atasarea unui card de credit am selectat din meniul din stanga optiunea cumpara produse dupa care in urmatoarea fereastra am dat click pe optiunea ”Card de debit”.

Aici se gasesc o multime de informatie despre tipurile de carduri disponibile si avantajele care le ofera un card de debit.

Detali despre cardul pe care l-am atast la cont

Cardul BCR VISA Business – instrument de plată emis în USD, sub sigla VISA Interntional, destinat persoanelor juridice, ai căror angajați se deplasează în străinătate, în interes de serviciu; este utilizat pentru plata bunurilor și serviciilor oriunde este afișată sigla VISA, precum și pentru obținerea de numerar de la automatele și ghișeele bancare.

Caracteristici:

este un card de debit (tranzacțiile se pot efectua numai în limita disponibilului din contul de card);

este utilizabil atât în mediul electronic, cât și manual (imprinter);

este destinat persoanelor juridice, ai căror angajați se deplasează în străinătate;

este acceptat oriunde este afișată sigla VISA.

Cardul poate fi utilizat pentru:

plata de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri;

ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri;

reîncărcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM –urile BCR.

In urmatoare fereastra am introdus numarul de cont curent la care doresc sa atasez cardul.

La tipul de card am ales Visa Business USD apoi am selectat judetul Timis si unitatea BCR din Timisoara de unde va fi ridicat.

In urmatarea fereastra este afisat Contul curent, tipul de card pe care l-am ales Visa Business USD, judetul, unitatea emitenta, tot aici a necesitat sa introduc codul generat de dispozitivul Token.

Dupa acest pas am ajuns la pagina de confirmare in care precizeaza ca cerea a fost inaintata spre procesare, iar cardul va fi disponibil unitatea BCR precizata in decurs de 5 zile lucaratoare.

CONCLUZII

Viteza cu care evoluează tehnologia Internet-ului este impresionantă. Dacă acum se apreciază că există câteva milioane de oameni care folosesc serviciile Internet în fiecare moment, numărul lor va crește exponențial în anii următori. Dintr-un recent sondaj a reieșit că, dacă cu un an în urma 70% din utilizatorii Internet-ului apreciau e-mail-ul ca principal beneficiu și doar 30% Web-ul, astăzi 50% din persoane consideră pe primul loc e-mail-ul, 40% Web-ul și, deja 10%, comerțul și plățile electronice. În acest domeniu revoluția abia a început: să observăm că plățile electronice reprezintă un fel de e-mail în raport cu banii reali, așa cum poșta electronică reprezenta, acum câțiva ani, o adevărată revoluție în comunicațiile dintre persoane. Departe de a fi rezolvate problemele de securitate și acceptabilitate necesare, sistemele electronice de plată, puternic cercetate și experimentate azi, vor progresa rapid, devenind o realitate a Cyberspace-ului anilor viitori.

Vanzarea de produse on-line a devenit deja o obisnuinta atat in statele occidentale, cat si dincolo de ocean.Internetul romanesc se afla intr-o continua dezvoltare.

BIBLIOGRAFIE

1. Anghel Traian – ”Tot ce trebuie sa stii despre Internet”, Editura Polirom 2011

2. Atkins Derek, Buis Paul, Hare Chris, Robert Kelly – “Internet Security Professional Reference”, Editura New Riders Publishing, Indianapolis 1996

3. Boian Florian Mircea – “Programarea distribuita în Internet”, Editura Albastra, Cluj-Napoca 1999

4. Bucur, C. – “Comerțul electronic”, Editura A.S.E, București, 2002

5. Diaconescu Maria – “Banci, sisteme de plati, riscuri”, Editura Economica, Bucuresti 1999

6. Evans David, Schmalensee Richard – ”Paying with Plastic, The Digital Revolution in Banking and Borrowing” , The MIT Press, 1999

7. Fisher, J. – “E-Business for the Small Business”, Glasgow, Bell&Bain Ltd, 2001

8. Humphrey David, Willem Magnus, Lindblom Ted, Bergendahl Goran – “What Does It Cost To Make a Payment”, Department of Finance, Florida State University

9. Martin R.G, Todd C.L – ”The export of e-service in the age of technology transformation: challenges and implications for international service providers”, The Journal of Services Marketing, 2004

10. Paunescu Dan – “Marketing pe Internet”, www.afaceri.net

11. Ponta.D – “Instrumente de plata fara numerar: operatiuni prin carduri”, editura Cartea Universitară, București

12. Popa I. -”Tranzacții comerciale internaționale”, Editura Economică, București 2007

13. State, Olimpia; Costache, Ion – “Comertul electronic si e-business in Romania”, Revista Amfiteatrul Economic, an IX, nr.21/2007

14. The Virtuous Circle : Electronic Payments and Economic Growth, A White Paper Prepared by Visa International and Global Insight, Inc., June 2003 www.corporate.visa,com Media Center

15 . Tudor, S – “Informatica”, Editura L S Infomat, București, 2000

16. Vasilache Dan – “Plati electronice”, 2004

17. www.bcr.ro

18. www.biblioteca-ase.ro

19. www.scribd.com

20. www.wikipedia.org

BIBLIOGRAFIE

1. Anghel Traian – ”Tot ce trebuie sa stii despre Internet”, Editura Polirom 2011

2. Atkins Derek, Buis Paul, Hare Chris, Robert Kelly – “Internet Security Professional Reference”, Editura New Riders Publishing, Indianapolis 1996

3. Boian Florian Mircea – “Programarea distribuita în Internet”, Editura Albastra, 1999

4. Bucur, C. – “Comerțul electronic”, Editura A.S.E, București, 2002

5. Diaconescu Maria – “Banci, sisteme de plati, riscuri”, Editura Economica, Bucuresti 1999

6. Evans David, Schmalensee Richard – ”Paying with Plastic, The Digital Revolution in Banking and Borrowing” , The MIT Press, 1999

7. Fisher, J. – “E-Business for the Small Business”, Glasgow, Bell&Bain Ltd, 2001

8. Humphrey David, Willem Magnus, Lindblom Ted, Bergendahl Goran – “What Does It Cost To Make a Payment”, Department of Finance, Florida State University

9. Martin R.G, Todd C.L – ”The export of e-service in the age of technology transformation: challenges and implications for international service providers”, The Journal of Services Marketing, 2004

10. Paunescu Dan – “Marketing pe Internet”, www.afaceri.net

11. Ponta.D – “Instrumente de plata fara numerar: operatiuni prin carduri”, editura Cartea Universitară, București

12. Popa I. -”Tranzacții comerciale internaționale”, Editura Economică, București 2007

13. State, Olimpia; Costache, Ion – “Comertul electronic si e-business in Romania”, Revista Amfiteatrul Economic, an IX, nr.21/2007

14. The Virtuous Circle : Electronic Payments and Economic Growth, A White Paper Prepared by Visa International and Global Insight, Inc., June 2003 www.corporate.visa,com Media Center

15 . Tudor, S – “Informatica”, Editura L S Infomat, București, 2000

16. Vasilache Dan – “Plati electronice”, 2004

17. www.bcr.ro

18. www.biblioteca-ase.ro

19. www.scribd.com

20. www.wikipedia.org