Utilizarea Metodei Elaborate de I.n.c.d.p.m. Bucuresti In Vederea Evaluarii Riscurilor Pentru Securitate Si Sanatate In Munca

UTILIZAREA METODEI ELABORATE

DE I.N.C.D.P.M. BUCUREȘTI ÎN VEDEREA EVALUǍRII RISCURILOR PENTRU SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

CAPITOLUL 4

EVALUAREA RISCURILOR PENTRU SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA LOCUL DE MUNCĂ

„SONDOR ȘEF“ DIN CADRUL

S.C. DAFORA S.A. Mediaș

Prezentare S.C. DAFORA S.A. Mediaș

SC Dafora SA Mediaș este una dintre cele mai mari companii de foraj din România, oferind servicii de foraj petrol și gaze, construcții civile și industriale, mecanică generală și tâmplărie. În ceea ce privește serviciile de foraj, compania execută toată gama de servicii asociate proiectelor de foraj, începând cu lucrări de construcții civile, servicii de transport, lucrări de montaj, foraj, ingineria fluidelor de foraj, lucrări de cimentare, servicii cu cabine geologice, intervenții si teste la sondă, punerea în producție a sondei, lucrări de demontaj, de redare a terenului în circuitul agricol și refacerea drumului de acces. Printre cei mai importanți clienți din țară ai companiei se numără Petrom OMV, Rompetrol, Amromco Energy, Stratum Energy Romania, Romgaz SA, etc. Flota de instalatii de foraj de care dispune organizatia cuprinde un număr de 17 instalatii de foraj care dispun de posibilitatea forajului de sonde până la adâncimea de 8500 m. Dintre acestea am selectat în vederea evaluării riscurilor la locul de muncă „sondor șef”, două instalații de foraj similare din punct de vedere al capacității și performanțelor de foraj până la adâncimea de 6000 m: instalație de foraj de tip F320-3DH, cu acționare diesel cu trei motoare de tip MB820 de 890 CP fiecare și troliu de foraj de 2000 CP, fabricată în anul 1981; cealaltă instalație este de tip Bentec 350t-AC, cu acționare diesel-electrică cu trei motoare CAT 3512 de 960 CP fiecare și troliu de foraj de 1500 CP, fabricată în anul 2009.

In prezenta lucrare vom evalua riscurile pentru același loc de muncă în cadrul ambelor instalații de foraj urmând ca rezultatele obținute să fie studiate comparativ pentru a putea observa impactul dezvoltarii tehnologice și al aplicarii celor mai noi aplicații stiințifice în vederea reducerii expunerii la riscuri la locul de muncă.

4.1.Procesul de muncă

Procesul de muncă are drept scop coordonarea echipei de sondori in activitatea de foraj sonde. Acesta se desfășoară conform procedurilor operaționale și tehnice specifice, a instrucțiunilor de lucru stabilite și aprobate de conducerea unității.

Coordonează si execută împreună cu echipa lucrările de foraj la sondă, lucrările de săpare a sondelor, își desfășoară activitatea în regim de lucru continuu, în conformitate cu sarcinile de plan stabilite, prevederile din proiectul de execuție al sondei și programele suplimentare.

4.2.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat mijloace de producție

a. Mijloace de producție / echipamente de muncă:

Baraca de serviciu – birou, masă, telefon, stație, lanternă;

Instalația de foraj – F320-3DH, BENTEC 350-t AC;

Toate echipamentele tehnice, instalațiile, rețelele tehnologice, mijloacele de ridicat și de transport auto din incinta societății, de la punctele de lucru, precum și cele închiriate cu ajutorul cărora se transportă echipamentul de foraj cu care personalul intră în contact la îndeplinirea sarcinii de muncă;

Aparate, scule și echipamente necesare în activitate (scule foraj: sape de foraj, stabilizatori, prăjini de foraj, reducții, geale, chiolbași, elevatori, pene, etc.; ciocan, chei fixe, cabluri ștanțate, chingi, etc.)

SDV – Sisteme si dispozitive de verificare, AMC – Aparate de măsura si control, DMM – Dispozitive de monitorizare si măsurare, alte aparate și echipamente necesare în activitate pentru monitorizare.

b. Sarcina de muncă

Operațiile de bază ale activității de foraj sunt:

– prepararea fluidului de foraj;

– introducerea / scoaterea din turlă a materialului tubular

– formarea, introducerea, extragerea garniturii de foraj;

– săparea sondelor;

– tubarea coloanelor de burlane;

– cimentarea coloanelor;

– instrumentații în caz de accidente tehnice;

– curățarea habelor;

– probe de producție.

Cunoașterea și respectarea prevederilor HG 1050/2006 privind cerințele minime pentru asigurarea securității și sănătății lucrătorilor din industria extractivă de foraj;

Respectarea prevederilor HG 1146/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

conduce activitatea pe schimbul sau echipa de foraj care realizează direct lucrările de săpare a sondelor si își desfășoară activitatea in regim de lucru continuu;

executa împreună cu echipa lucrările de foraj la sonda in conformitate cu sarcinile de plan stabilite, prevederile din proiectul de execuție al sondei si programele suplimentare;

pentru efectuarea lucrărilor de foraj in condiții de calitate corespunzătoare, va coordona echipa de așa maniera încât să se respecte programele tehnologice stabilite, regulamentele de prevenire a accidentelor și erupțiilor, de prevenirea și stingerea incendiilor, standardele de securitate și sănătate in munca, respectarea procedurilor și a instrucțiunilor de lucru specifice activității desfășurate, etc.;

Execută lucrări de foraj, manevră, tubaj, probe de producție împreună cu echipa de sondori;

Răspunde de respectarea dispozițiilor primite de la seful de sonda;

Controlează și ia în primire la intrarea în schimb, situația sondei împreună cu materialul tubular introdus la put, informații despre adâncimea sondei si parametrii de foraj și raportează sefului de sonda deficiențele constatate;

Lucrează pe podul sondei împreuna cu echipa de sondori, podarul si ajutorul de sondor sef, la pregătirea si asigurarea materialului tubular in ordinea introducerii sau extragerii;

În timpul mersului sapei pe talpa, a forajului, monitorizează respectarea parametrilor de foraj prin activarea comenzilor pe care le are la dispoziție;

Supraveghează prepararea, tratarea si întreținerea fluidului de foraj si primește de la podar informații despre buna funcționare a sitelor vibratoare care separa detritusul de fluidul de foraj;

Supraveghează curățirea și îngrijirea materialului tubular (ungerea filetelor, calibrarea si evidenta materialului tubular introdus la put), menținerea ordinii pe rampă și în baraca de chimicale;

Supraveghează pregătirea bucății de avansare;

Supraveghează lucrări de descărcare, manipulare, depozitare scule, dispozitive, materiale, la sonda;

Supraveghează menținerea curăteniei pe podul sondei si in exteriorul ei, se ocupa de buna gospodarire a resurselor materiale puse la dispozitie;

Respectă prevederile regulamentului de ordine interioară si regulamentului de organizare si functionare a societătii;

Dovedeste fidelitate fată de societate si păstrează confidentialitatea datelor si informatiilor incredintate sau de care ia cunostintă cu privire la activitatea societatii;

Răspunde de folosirea raționala a materialelor consumabile, chimicalelor, combustibilului la sonda, buna gospodărire a instalației, aparaturii, dispozitivelor, sculelor din dotare;

Răspunde de executarea în bune condiții, fără accidente tehnice și umane a tuturor operațiunilor pe care le execută la sondă;

Are acces la toate datele si informațiile necesare realizării in condiții de calitate a lucrărilor pe care le executa si utilizează echipamentele si materialele puse la dispoziție de societate pentru realizarea lucrărilor de foraj.

c. Mediul de muncă

Executantul își desfășoară activitatea într-un spațiu deschis. Activitatea se desfășoară la punctele de lucru unde se efectuează lucrările specifice contractate cu beneficiari de foraj sonde.

substanțe explozive, inflamabile;

pulberi pneumoconiogene, gaze toxice emanate prin fluidul utilizat la operațiile de foraj;

zgomot atât de la instalațiile de foraj, compresoare, motoare , etc. cat si de la echipamentele de lucru de la locul de muncă;

temperaturi scăzute iarna si ridicate vara, curenți de aer;

iluminat insuficient, gaze de eșapare de la mijloacele de transport si ridicat de la locul de muncă precum si de la motoarele care acționează instalația de foraj;

substanțe toxice, corozive, caustice utilizate la operațiunile de tratare a noroiului.

4.3.Factorii de risc identificați

A.Factori de risc proprii mijloacelor de producție/echipamente de muncă

a.Factori de risc mecanic:

organe de mașini în mișcare – prindere, antrenare de către cuplaje, transmisii prin curele, ventilatoare, clești de strângere , etc.

lovirea de către mijloace de transport auto sau de cele de transportat si ridicat din cauza unor devieri de la traiectoria normală cauzată de unele defecțiuni tehnice , a unor frâne defecte, a neasigurării acestora de către conducători la staționarea pe suprafețe cu pantă, a derapării pe suprafețe umede, înghețate;

accidente mecanice sau termice produse la instalația de depozitare, curățire, preparare si manipulare a noroiului de foraj prin scurgere, deversare, erupție, jet de fluide la temperatură si presiune ridicate;

alunecare, rostogolire a materialului tubular pe durata preluării acestuia de pe rampă in vederea introducerii in turlă;

lovirea macaralei cârlig in coroana geamblacului din cauza defectării limitatorului de cursa a macaralei, a alungirii lanțului;

cădere sarcină din cârligul macaralei din cauza ruperii cablurilor de oțel nedimensionate pentru masele manevrate;

cădere material tubular din cârligul macaralei din cauza neasigurării cu cleștele cu lanț pe durata montării, demontării prăjinilor, a efectuării operației de tubare coloane; căderea de obiecte, unelte, piese de la înălțime de pe podul podarului, podul sondei, etc.;

proiectare de corpuri, si particule de la mijloacele de transportat , echipamentele de lucru care prezintă organe de asamblare, legătură, strângere neasigurate, neconforme (rupere si proiectare bolț de la urechea de legătură a cleștelui, șuruburi, piulițe, ventile, etc.);

proiectare subansamble, piese, armături , vane din cauza depășirii presiuni de funcționare ,a defectării , a asamblării defectuoase după reparații, revizii;

devierea de la traiectoria normala a prăjinii de antrenare pe durata tragerii si ghidării acesteia in vederea introducerii in burlan;

suprafețe si piese cu contururi periculoase ( alunecoase, etc.);

manifestare eruptivă, erupție liberă in timpul verificării lucrărilor de foraj, carotaj si perforări; Jet de fluide la temperatură si presiune ridicate produse la instalația de depozitare, curățire , preparare si manipulare a noroiului de foraj prin scurgere, deversare, erupție;

lovire cap, corp de către jetul de fluid cu presiune si temperatură ridicată de la instalația de prevenire a erupțiilor, grupurile motopompă, din cauza unor neetanșeități la armături, vane , ventile, utilizării unor supape de siguranță nereglate si nemarcate, etc.;

lovire corp de către jetul de fluid sub presiune la efectuarea verificării si probei hidraulice la presiunea , a instalației, coloanei, burlanelor, etc. din cauza unor garnituri necorespunzătoare;

b. Recipiente sub presiune

recipiente sub presiune, bateria de cazane, grupurile de preparare aer, recipiente de aer comprimat, ulei și butelii oxigen sau acetilenă, etc.;

c. Vibrații

vibrații excesive, in zona instalației de depozitare, curățire, preparare si manipulare a noroiului de foraj, a instalației de prevenire a erupțiilor, a grupurilor de preparare aer, grupurilor motopompă, etc.;

d. Factori de risc electric:

Electrocutare prin atingere directă din cauza unor defecte de protecție sau a unor defecte de izolație a cablurilor de alimentare sau a instalației electrice;

Electrocutare prin atingere indirectă din cauza unor defecțiuni a instalației de înpământare și legare la nul sau din lipsa unor circuite de protecție;

e. Factori de risc chimic:

Lucrul cu substanțe toxice – corozive, aditivi, carburanți, utilizate la tratarea noroiului, etc.;

Substanțe inflamabile, gaze inflamabile, lubrifianți, carburanți – incendiu;

Substanțe explozive, gaze, vapori de explozivi, explozivi rezultate din emanații, manifestări eruptive – recipiente sub presiune, amortizoarele de pulsații, grupurile de preparare aer,etc;

Afecțiuni ale pieli, dermatite de contact, la contactul mâinilor sau a altor părți ale corpului cu substanțe toxice, corozive, caustice din fluidul de foraj;

f. Factori de risc biologic:

Animale periculoase – vipere, șerpi veninoși , rozătoare;

B.Factori de risc proprii mediului de muncă

a.Factori de risc fizic:

Afecțiuni ale aparatului respirator datorită temperaturii scăzute a aerului, a expunerii la intemperii, pe durata anotimpului rece;

Crampe calorice, insolație din cauza temperaturilor ridicate de locul de muncă si pe durata anotimpului cald;

Curenți de aer in timpul efectuării sarcinii de munca;

Umiditate crescută a aerului pe durata anotimpului rece, sau cu precipitații;

Afecțiuni a sistemului ostio-articular , afecțiuni dorso-lombare, sciatică, din cauza expunerii la condiții variabile de microclimat, temperaturi ridicate/scăzute, intemperii, curenți de aer cu viteze ridicate, umiditate crescută, prin activitatea desfășurată in permanent in exterior;

Iluminat insuficient in unele locuri de muncă, beciul sondei, etc.;

Zgomot de la echipamentele de lucru ale instalației de foraj (compresoare, bateria de cazane, grupurile de preparare a aerului, instalația de prevenire a erupțiilor, etc.) – hipoacuzii;

Afecțiuni ale aparatului circulator, hipertensiune arterială din cauza zgomotului si a vibrațiilor;

Afecțiuni ale aparatului digestiv, gastro-intenstinale, hiperexcitabilitate labirintică, tulburări de vedere, iritabilitate, depresie, astenie din cauza zgomotului, vibrațiilor;

Calamități naturale – colaps (seism, trăsnet, vânt, grindină, viscol prăbușiri de teren, etc.);

b.Factori de risc chimic:

Gaze, vapori toxici in suspensie in aer de la emanațiile rezultate de la gazeificarea fluidului de foraj ;

Intoxicații digestive și/sau afecțiuni respiratorii din cauza particulelor pneumoconiogene ( praf de ciment, aditivi etc.) pe durata supravegherii operațiilor de îmbunătățire a calității fluidului de foraj.

C.Factori de risc proprii sarcinii de muncă

a.Conținut necorespunzător:

Trasarea de sarcini de muncă necorespunzătoare, coordonarea, supravegherea defectuoasă a operațiilor de muncă, instruire incompletă pentru situațiile de erupții, incendii, explozii, situații de urgență, etc.;

Pericolul de a fi ucis sau luat ca si ostatic atât in tara cat si in străinătate;

b.Suprasolicitare fizică:

Efort fizic dinamic mediu si mare, cu metabolism intens, activitate cu efort fizic mare cu element de efort fizic mare;

Gesturi profesionale cu amplitudini mari ale mișcărilor articulare, cu mișcări bruște, necesitând forță mare si cu elemente de contractii statice ale unor grupe musculare pe durata sarcinii de muncă;

Activitatea în ortostatism, muncă la înălțime, poziții de lucru forțate, vicioase, implicând efort de tip static al musculaturii posturale;

Constrângeri de natura organizatorică determinate de ritmul impus prin necesitatea respectării unor exigențe de urgență in activitate, etc., durate de recuperare care nu permit un repaus fizic suficient;

c.Suprasolicitare psihică:

Lucrul în condiții de stres , suprasolicitări neuropsihsenzoriale. cauzate de: responsabilitatea pe care o impune locul de muncă, decizii dificile în timp scurt; ritmului solicitant al activității, pericolul de incendiu, explozie sau manifestare eruptiva a sondei, condiții de locuit departe de familie;

D.Factori de risc proprii executantului

a.Acțiuni greșite:

Accidentare proprie sau a persoanelor din imediata vecinătate din cauza neasigurării echipamentelor de lucru în timpul intervenției, probelor făcute după revizii și reparații, mutare la altă locație;

Coordonarea greșită a operației de manevrare , manipulare de mase, materiale cu ajutorul macaralei , a operației de înșurubare sau deșurubare a prăjinii de avansare, a operațiilor de tragere cu frânghia pe mosor, operațiilor de manevrare a elevatorilor la gura puțului, alte operați ce se desfășoară pe podul sondei;

Efectuarea diferitelor intervenții la utilaje si echipamente, la care au fost îndepărtate apărătoarea /carcasele/ dispozitivele de protecție în timpul funcționării acestora;

Neechilibrarea sarcinii cu ajutorul cleștelui cu lanț , legarea defectuoasă a maselor, materialelor manevrate cu ajutorul macaralei cârlig sau a troliului hidraulic sau pneumatic;

Intervenții la pătrații mesei cu pârghii, cârlige, etc. când masa este în mișcare sau când prăjinile prinse cu pene sunt torsionate ;

Așezarea necorespunzătoare a unor obiecte personale, scule, unelte pe apărătorile organelor de transmisie, pe podul sondei;

Nesincronizarea de operații – întârzieri sau devansări la lucrul în echipă la efectuarea intervențiilor cu timpul unei erupții;

Nerespectarea instrucțiunilor de lucru și de protecția muncii , (parasirea frânei troliului in timpul funcționării instalației; lucrul concomitent cu două frânghii sau cu cablu pe mosor; folosirea mosorului fără separator de cute la lucrul pe podul de lucru a instalației de foraj etc.);

Lovire de către economizorul de noroi din cauza montării acestuia pe partea stânga in loc de partea dreapta a podului sondei;

Lovire de către clești de foraj neancorați de pereții laterali , respectiv de picioarele turlei (balansul acestora);

Căderea de obiecte, scule, unelte de la înălțime de pe podul podarului, podul sondei, etc.;

Staționarea in zona periculoasă a unor vane, ventile sub presiune ridicată, a capacelor corpurilor de comprimare a pompelor de noroi, in locuri periculoase in beciul sondei pe durata manevrării prevenitorului, in timpul montării cu dispozitive necorespunzătoare;

Căderea de la înălțime prin dezechilibrare, alunecare la urcarea pe scările de acces la podul sondei si / sau din cauza lipsei barierelor pe lungimea căilor de acces;

Cădere la același nivel prin alunecare din cauza unor scurgeri libere de ulei, fluid de foraj, noroi, apă provenite de la precipitații, neetanșeități ale conductelor de la utilități, condens, dezechilibrare de materiale, piese depozitate necorespunzător etc.;

b. Omisiuni:

Neutilizarea echipamentului de protecție din dotare (cască, bocanci cu bombeu metalic si talpa antiderapanta, salopeta cu mâneca lunga, ochelari de protecție, mănuși de protecție, etc.).

Nivelul de risc global al locului de muncă „sondor sef” pentru instalația de foraj F320-3DH este:

Fig. 1: Nivelurile parțiale de risc pe factori de risc

Locul de muncă: „sondor sef” – instalatie de foraj F320-3DH

Nivelul global de risc: 3,89

Legendǎ fig. 1

Nivelul de risc global al locului de muncă „sondor sef” pentru instalatia de foraj Bentec 350t-AC este:

Fig. 2: Nivelurile parțiale de risc pe factori de risc

Locul de muncă: „sondor sef” pentru instalatia de foraj Bentec 350t-AC

Nivelul global de risc: 3,32

Legendǎ fig. 2

4.5.Analiza comparativa a rezultatelor evaluării și concluzii

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „sondor șef” pe instalația de foraj F320-3DH are valoarea de 3,89 care reprezintă un grad mult mai ridicat de risc la locul de munca, în comparație cu nivelul de risc global calculat pentru același loc de munca, pe o instalație de foraj automatizata, Bentec 350t-AC pentru care s-a obținut valoarea de 3,32.

In vederea argumentării concluziilor următoare, în cele ce urmează sunt prezentate fotografii reprezentative cu postul de munca analizat:

Pentru a putea compara cele două valori obținute ale nivelului de risc global pentru același loc de muncă pe două instalații de foraj diferite ar trebui, in primul rând să luăm in considerare existența a doua dimensiuni ale acestei diferențe: dimensiunea cantitativă – dată de cifrele obținute și dimensiunea calitativă – care constă in influența fizica și psihică a imbunatatirilor mijloacelor de munca si a mediului de munca asupra ocupantului locului de muncă.

Din punct de vedere cantitativ putem extrage din evaluarea riscurilor efectuata anterior următoarele concluzii:

Scăderea nivelului de risc global de la valoarea de 3,89 in primul caz la valoarea de 3,32 in ce de-al doilea; exprimata procentual aceasta diferenta este de aproape 15%.

Numărul factorilor de risc s-a redus substantial, de la un număr de 69 de factori de risc in primul caz la 57 de factori de risc in al doilea caz; ca si la nivelul de risc global, exprimata procentual, aceasta diferenta are valoarea de 17%.

O alta imbunatatire care poate fi exprimata cantitativ este cea a numărului de factori de risc cu nivel ridicat (valoarea 4 si 5). In primul caz este vorba de 41 factori de risc cu nivel ridicat (12 factori de risc de nivel 5 si 29 de factori de risc de nivel 4) fata de al doilea caz in care numărul factorilor de risc de nivel ridicat a scăzut considerabil: 22 (3 factori de risc de nivel 5 si 19 factori de risc de nivel 4).

Similar cu factorii de risc cu nivel ridicat se pot cuantifica si factorii de risc cu nivel mediu/scăzut (valorile 2 si 3). Astfel, numărul acestor factori de risc a crescut de la un număr de 28 in primul caz la un număr de 35 in cel de-al doilea caz;

Astfel, o primă concluzie care poate fi extrasă după evaluarea riscurilor postului de lucru „sondor șef” este aceea că, în timp, avansul tehnologiei si deci, implicit a mijloacelor de munca, contribuie intr-o măsură foarte importantă la creșterea securității la locul de muncă. Aceasta modificare de valoare a nivelului de risc al locului de munca, analizat din punct de vedere cantitativ, ne indica faptul ca, acolo unde a existat posibilitatea, au fost eliminate o serie de riscuri iar o alta parte a riscurilor la care este expus sondorul sef au fost minimizate.

Din ce de-al doilea punct de vedere, cel calitativ, mediul de munca este mult imbunatatit:

Inlocuirea cadranelor si a manometrelor analogice cu dispozitive de monitorizare digitale (cu excepția drilometrului) mult mai ușor de urmărit, s-a micșorat efortul depus de operator in supravegherea parametrilor de foraj (fig. 7 si fig. 8).

Comenzile echipamentelor utilizate au devenit din pârghii cu acționare manuala butoane cu reacție imediata sau potențiometre de reglare (fig. 9 si fig. 10).

O foarte importanta modificare adusa mijloacelor de munca este aceea că maneta de frânare a granicului si a garniturii de foraj s-a transformat dintr-o pârghie metalica intr-un „joystick” electronic (fig. 11 si fig. 12).

Totodată se poate observa că ergonomia locului de muncă s-a modificat: în primul caz muncitorul desfășoară activitatea în poziție ortostatică, poziție obositoare având în vedere durata zilnică a programului de lucru de 12 ore. Poziția de lucru a devenit „așezat” în scaun ergonomic care dispune de diverse reglaje pentru a asigura operatorului maximum de confort și acces la multitudinea de comenzi precum și o vizibilitate a întreg podului sondei, locul de desfășurare a activității.

Adăugarea cabinei sondorului șef , izolată fonic și termic pentru protecția operatorului împotriva variațiilor de temperatura și a evitării șocurilor acustice, cu o suprafață vitrată foarte mare in scopul asigurării vizibilității, s-au instalat grătare metalice de protecție a ferestrelor din acoperiș împotriva posibilelor căderi de obiecte de pe turla instalației, s-a instalat telefon și interfon pentru comunicarea cu celelalte sectoare de activitate (sala motoare, pompe noroi, mixer chimicale, habe noroi, birouri) din cadrul instalației (fig. 5 si fig. 6).

Toate aceste îmbunătățiri reduc efortul de mișcare al operatorului în ideea de a-i lăsa mai multa energie pentru monitorizarea aparaturii si a echipamentelor. Mediul de munca este mai sigur si mai comod, acest lucru având un efect benefic asupra sondorului sef. Putem spune ca si din punct de vedere calitativ modificările aduse locului de munca prin imbunatatirea mijloacelor de munca si a mediului de munca transformarea este una majora.

Din punct de vedere organizatoric sarcina sondorului șef de a coordona activitățile și operațiunile în timpul forajului sondelor nu s-a modificat, în schimb, prin creșterea nivelului de tehnologie și modificările aduse mediului si mijloacelor de munca, sarcina operatorului devine mai ușor de îndeplinit lucru care face și ca posibilele erori de operare sa fie mai reduse.

Aceste modificări observate in cadrul analizei efectuate sunt prezentate sintetic in graficele din fig. 13 și fig. 14:

.

Fig. 13: Ponderea factorilor de risc identificați după sursa generatoare din cadrul sistemului de munca la instalația de foraj F320-3DH

Fig. 14: Ponderea factorilor de risc identificați după sursa generatoare din cadrul sistemului de munca la instalația de foraj Bentec 350t-AC

Comparativ, modificările procentuale analizate pe surse generatoare de riscuri si care au stat la baza concluziilor extrase din rezultatele obținute in urma calculelor nivelului de risc global pe locul de munca „sondor șef” sunt prezentate în fig. 15:

Fig. 15: Diferența procentuala a modificărilor cantitative a factorilor de risc pentru locul de munca „sondor șef”

După cum se poate observa, la aceeași sarcina de muncă, în condiții diferite, nu numai că numărul factorilor de risc au scăzut dar și nivelul de risc global al locului de muncă este considerabil redus cu aproape 15%.

In final, pentru locul de muncă „sondor șef”, în urma aplicării metodei de evaluare I.N.C.D.P.M. s-au obținut două valori: 3,89 pentru instalația de foraj F320-3DH și 3,32 pentru instalația de foraj Bentec 350t-AC. Astfel, cea de-a doua valoare se încadrează în categoria „loc de muncă cu nivel de risc sub medie” fiind sub limita maxima acceptabila (3 < 3,44 < 3,5), aceasta dovedind că întotdeauna în domeniul sănătății și securității în muncă factorii de risc sunt controlabili și de asemenea prevenirea expunerii la riscuri poate duce la evitarea unor accidente sau evenimente nedorite.