Utilitatea Instrumentelor de Analiza Tehnica In Administrarea Unui Portofoliu de Actiuni

Economie

Utilitatea Instrumentelor de Analiza Tehnica In Administrarea Unui Portofoliu de Actiuni

Byadmin ianuarie 1, 2024

UTILITATEA INSTRUMENTELOR DE ANALIZĂ TEHNICĂ ÎN ADMINISTRAREA UNUI PORTOFOLIU DE ACȚIUNI

INTRODUCERE

. Analiza tehnică este considerată mai mult o artă, decât o știință datorită complexității de factori care se cuprind într-un singur element reprezentativ – prețul. Aceasta reușește să combine atât factorii tehnici și economici, cât și factorii de natură psihologică în determinarea evoluției prețurilor.

Succesul pe care orice investitor caută să îl obțină este condiționat de riscul aferent fiecărei investiții. Analiza tehnică vine în completarea acestei necesități cu o serie de instrumente, puse la dispoziția traderilor și oferind informații cât mai apropiate de realitate, privind evoluția viitoare a prețurilor, cu scopul de a diminua acest risc.

Analiza tehnică este o metodă de prognozare a evoluție prețurilor foarte cunoscută și folosită de către traderi. Există numeroase publicații referitoare la acest subiect, atât în literatura națională, cât și în cea internațională.

Printre autorii cărților de analiză tehnică publicate în România se numără și Dan Vâlcu, acesta fiind considerat “părintele” analizei tehnice la noi în țară. Dan Vâlcu a publicat primele două cărți de analiză tehnică în România, “Cum să faci bani la bursă”, iar în 2010 a publicat prima carte în care este explicată tranziția de la teorie la practică pe bursă – “101 Strategii bursiere cu analiza tehnică”. De asemenea, a publicat numeroase aticole de specialitate în Germania, Anglia, SUA, Australia și România.

Un alt autor străin, care se remarcă prin abordarea AT este Steve B. Achelis, publicând cărți precum “Technical Analysis from A to Z”, în care sunt tratate elementele și noțiunile fundamentale ale analizei tehnice.

Obiectivele acestei analize se concretizează în prezentarea și explicarea elementelor care definesc și compun analiza tehnică, precum și pe cele care stau la baza indicatorilor tehnici.

De asemenea, vom utiliza instrumentele de analiză tehnică, cu scopul de a identifica care sunt cei mai eficienți indicatori tehnici în previzionarea mișcării pieței bursiere. În acest sens, vom folosi indicatori care au ca principală întrebuințare previzionarea trendului – mediile mobile SMA și EMA, indicatori care studiază volatilitatea – Benzile Bollinger, care studiază evoluția prețului – RSI și MACD, care oferă cele mai bune semnale BUY/SELL. Astfel, vom putea oferi o viziune amplă asupra corelației dintre teorie și cum se transpun indicatorii tehnici în practică.

Analiza este efectuată pe un eșantion de 20 de societăți listate la BVB, care compun indicele bursier, BET- XT, și care fac parte din sectoare de activitate diferite, pe o perioadă de trei luni, respectiv 07 ianuarie 2014 – 27 martie 2014.

Structura lucrării se prezintă astfel:

Primul capitol al studiului vizează delimitarea conceptuală a analizei tehnice;

Al doilea capitol prezintă și definește instrumentele de analiză tehnică, care stau la baza studiului;

Al treilea capitol prezintă aplicarea informațiilor teoretice pe un caz concret, având drept scop evidențierea gradului de eficiență al indicatorilor de analiză tehnică.

Capitolul 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND ANALIZA TEHNICĂ

1.1. Analiza tehnică – abordări conceptuale

Analiza tehnică își are originea în secolul al XIX – lea, fiind rezultatul teoriei lui Charles Henry Dow, care a făcut publică această metodă de prognozare a trendurilor viitoare, în revista “Wall Street Journal”, în anii 1890. Analiza tehnică s-a construit pe baza articolelor publicate de Charles Dow, în număr de 255.

Deși a acordat o mare atenție acestui subiect, fondatorul analizei tehnice nu a reușit să își finalizeze munca prin tipărirea unei cărți de analiză tehnică, publicațiile lui fiind preluate și transpuse într-o carte, de către S.A. Nelson, după decesul lui Dow.

În încercarea sa de a previziona trendurile viitoare, Dow a formulat numeroase principii fundamentale în abordarea analizei tehnice, principii după care se ghidează analiștii tehnici și în prezent. Printre aceste principii se regăsesc următoarele:

În elaborarea prețului unui titlu, se oglindesc toți factorii de influență, existenți pe piață.

Direcția prețului este dată de unul din cele trei tipuri de trenduri: ascendent, descendent sau lateral.

Mișcările prețurilor se află într-o buclă repetitivă, ceea ce a dus la tipizarea a diferite formațiuni grafice, prin intermediul cărora se interpretează anumite semnale date.

Florin S. Duma definește analiza tehnică drept “studierea cererii și a ofertei de valori mobiliare, a evoluției cursurilor acestora, utilizând o serie de grafice, diagrame și, mai nou, aplicații informatice, în scopul determinării tendinței pieței și identificării celor mai potrivite momente pentru cumpărare sau vânzare.”

Analiza tehnică constă în analizarea laborioasă a evenimentelor din trecut, având ca obiectiv principal previzionarea direcției prețurilor din viitor.

În rândul analisților tehncieni, analiza tehnică se bucură de o mare popularitate, datorită oportunității pe care o oferă acestora, de a se organiza și de a se orienta în funcție de mișcarea pieței, în încercarea de a obține profit.

1.2. Trenduri și tunele

1.2.1. Trenduri

La baza analizei tehnice se află trendul. Cunoașterea trendului în abordarea tehnică a pieței este o necesitate, o informație elementară pentru orice analist tehnic.

Trendul poate fi definit ca direcția în care se mișcă cursul acțiunilor, direcția pieței. Acesta este dat de direcția maximelor și minimelor care se formează în urma variației prețului.

a) În funcție de direcția cursului, există trei tipuri de trend:

Trendul ascendent: este reprezentat de o succesiune de maxime și minime aflate în creștere.

Figura 1.1. Trend ascendent

Sursa: https://www.ssifbroker.ro/uploads/tx_rkbrokeracademy/Trendul__fi_liniile_de_trend.pdf

Trendul descendent: este reprezentat de o succesiune de maxime și minime aflate în scădere.

Figura 1.2. Trend descendent

Sursa: https://www.ssifbroker.ro/uploads/tx_rkbrokeracademy/Trendul__fi_liniile_de_trend.pdf

Trendul neutru: este reprezentat de o succesiune de maxime și minime aflate la același nivel, care se mențin constante.

Figura 1.3. Trend neutru

Sursa: https://www.ssifbroker.ro/uploads/tx_rkbrokeracademy/Trendul__fi_liniile_de_trend.pdf

b) În funcție de durată, trendurile se clasifică în:

Trenduri primare: durata de timp specifică acestor trenduri este de minim un an;

Trenduri secundare: sunt caracterizate printr-o perioadă mai scurtă, între 1 și 3 luni de zile.

1.2.2. Tunele

Tunelele sunt rezultatul liniilor de trend, trasate atât pentru valorile maxime, cât și pentru cele minime.

Tunelele au la bază două componente principale, cu ajutorul cărora se interpretează un grafic:

pragul de suport;

nivelul de rezistență.

Pragul de suport se poate defini ca fiind cel mai scăzut curs al unei acțiuni, pentru o perioadă îndelungată, și arată punctul în care cursul aflat în scădere se va opri, urmând, de regulă, o creștere în valoare a activului respectiv. Această schimbare de trend este cauzată de apariția unei cereri suficiente pentru titlul financiar în cauză.

În funcție de poziția cursului față de pragul de suport, putem observa semnale de vânzare, respectiv de cumpărare, astfel:

când nivelul cursului este superior nivelului de suport și în creștere, este indicat un semnal de cumpărare;

când nivelul cursului este inferior nivelului de suport și în scădere, este indicat un semnal de vânzare.

Nivelul de rezistență reprezintă limita superioară a tunelului și se poate defini ca fiind valoarea maximă pe care o atinge cursul unui activ pe piața bursieră.

Poziția cursului față de nivelul de rezistență, de asemenea, ne poate oferi semnale de vânzare, respectiv semnale de cumpărare:

când nivelul cursului atinge valoarea maximă, oferta tinde să depășească cererea (apar tot mai mulți vânzători), determinând astfel o scădere în valoare a titlului respectiv și fiind indicat un semnal de vânzare;

când nivelul cursului depășește nivelul de rezistență, datorită apariției de noi cumpărători, se preconizează o nouă creștere și este indicat un semnal de cumpărare.

Figura 1.4. Suport și rezistență

Sursa: http://www.forex-romania.ro/media/Analiza_tehnica_introducere.pdf

1.3. Tipuri de grafice folosite în analiza tehnică

În analiza tehnică, graficele au un rol foarte important. Prin intermediul acestora se pot reprezenta și se pot înțelege mult mai ușor anumite date referitoare la evoluția unui curs pe piața bursieră.

Utilizarea graficelor oferă o serie de avantaje investitorilor, aceștia având acces în orice moment la informații din trecut, legate de variația prețurilor unui activ, pe baza cărora pot face previziuni în viitor.

În sens general, un grafic poate fi definit ca fiind o ilustrare vizuală a unor date, construit pe baza unor elemente reprezentative.

Există un număr mare de tipuri de grafice, însă le vom detalia pe cele mai reprezentative și mai des întâlnite în analiza tehnică, descrise în continuare.

1.3.1. Grafice liniare (Line Charts)

Graficul liniar presupune reprezentarea grafică a prețurilor de închidere în concordanță cu timpul, timp care poate varia de la ore, zile la săptămâni, luni, în funcție de preferințele și necesitățile investitorului.

Caracteristica principală a graficelor liniare este simplitatea. Un avantaj al acestui tip de grafic este că oferă o imagine destul de reală a cursului unui activ, într-o anumită perioadă de timp. Totuși, traderii tind să evite utilizarea acestui tip de grafic datorită incapacității acestuia de a oferi detalii despre evoluția prețurilor din cadrul unei zile (perioade), ci doar de la o zi (perioadă) la alta.

Figura 1.5. Grafic de tip linie

Sursa: http://www.goldring.ro/tipuri-de-grafice-2.html

1.3.2. Grafice sub formă de bare (Bar Charts)

Graficele sub formă de bare au fost create ca un răspuns la informația insuficientă oferită de graficele liniare. Graficele prin bare sunt mai complexe decât cele liniare, în sensul că acestea folosesc în interpretarea rezultatelor prețul maxim, prețul minim, prețul de deschidere și cel de închidere și, în plus, oferă informații referitoare la evoluția prețurilor în cadrul unei zile (perioade).

Figura 1.6. Grafic de tip bară

Sursa: http://www.goldring.ro/tipuri-de-grafice-2.html

Figura 1.7. Formă și semnificații ale graficului de tip bară

Sursa: http://www.forex-romania.ro/invata/analiza-tehnica/introducere/introducere.article

1.3.3. Grafice de tip lumânare (Candlesticks Charts)

În abordarea analizei tehnice, graficele de tip lumânare primează, ele fiind cele mai utilizate grafice, din întreaga lume, de către tehnicieni.

Apariția lor în analiza tehnică se poziționează în secolul al XVII – lea, având la bază teoria negustorului japonez Munehisa Homma, care a realizat aceste grafice cu scopul de a prezice prețul orezului, acesta fiind utilizat ca și monedă de schimb în perioada respectivă.

În încercarea sa de a determina adevăratul preț al orezului, Homma a formulat o teorie, conform căreia, un rol important în stabilirea prețului, pe lângă cerere și ofertă, îl dețin emoțiile cumpărătorilor.

Figura 1.8. Grafic de tip lumânare

Sursa: http://www.goldring.ro/tipuri-de-grafice-2.html

Pentru realizarea acestui tip de grafic se folosesc cele patru prețuri: prețul de deschidere, prețul de închidere, prețul maxim și prețul minim, din orice perioade de timp, conforme cu necesitățile investitorilor.

O importanță majoră în interpretarea graficelor de tip lumânare, o reprezintă culoarea sfeșnicului. În funcție de aceasta, traderii pot observa foarte ușor direcția prețului unui activ, astfel:

culoarea albă (verde) indică o creștere, prețul de închidere fiind mai mare decât prețul de deschidere;

culoarea neagră (roșie) indică o scădere, prețul de închidere fiind mai mic decât prețul de deschidere.

În comparație cu celelalte grafice, graficul Candlestick oferă o serie de avantaje, ceea ce îl poziționează în topul preferințelor tehnicienilor. Printre aceste avantaje se regăsesc claritatea și calitatea informațiilor, ușurința în interpretare și rapiditatea cu care transmite informațiile.

Figura 1.9. Elementele unui candlestick

Sursa: http://www.goldring.ro/tipuri-de-grafice-2.html

1.3.4. Grafice de tip X și 0 (Point and Figure Charts)

Graficul de tip X și 0 se construiește pe baza unor coloane formate din X și O, unde X reprezintă creșterea prețului, iar 0 scăderea valorii acestuia.

Marcarea creșterii sau a scăderii cu X, respectiv cu 0 se face în funcție de valoarea aleasă de trader ca parametru minim de fluctuație.

Graficul Point and Figure se deosebește de celelalte grafice prin particularitatea sa de a nu ține cont de timp în reprezentare, ci doar de valorile pe care la ia prețul.

Figura 1.10. Grafic de tip X și 0

Sursa: http://www.onlinefinancialmarkets.com/point-and-figure-charting.html

1.4. Avantaje și dezavantaje în utilizarea analizei tehnice

Investitorii care optează pentru analiza tehnică în încercarea lor de a atinge succesul pe piața bursieră, se pot întâlni atât cu avantajele, cât și cu dezavantajele oferite de aceasta.

În continuare, vom prezenta principalele avantaje, respectiv dezavantaje pe care le poate întalni un investitor în utilizarea analizei tehnice.

1.4.1. Avantajele analizei tehnice

În avantajele oferite de analiza tehnică, se regăsesc următoarele:

analiza tehnică prezintă un caracter flexibil prin multitudinea de instrumente puse la dispoziția investitorilor, precum și prin paleta largă de piețe/domenii în care poate activa;

prin intermediul graficelor, traderii au acces la informații din diferite perioade de timp, care pot varia de la minute la ani, în funcție de preferințele și necesitățile acestora;

informațiile folosite în analiza tehnică se caracterizează prin precizie, veridicitate, fiind în permanență actualizate;

analiza tehnică oferă date cu privire la prețul de închidere și cel de deschidere, astfel traderii pot alege mai ușor momentul adecvat pentru a vinde, respectiv a cumpăra pe o piață bursieră.

analiza tehnică se consolidează prin principii și metode simple, fiind concepute astfel încât să furnizeze informații reale referitoare la starea pieței.

1.4.2. Dezavantajele analizei tehnice

Aspectele care sunt în defavoarea analizei tehnice sunt următoarele:

prin metodele sale, analiza tehnică nu oferă corectitudine în ceea ce privește evoluția unui curs, ci doar permite previzionarea unui anumit trend;

analiza tehnică are un caracter subiectiv, astfel ea poate fi percepută diferit de către investitori, în funcție de experiența fiecăruia;

în unele cazuri, indicatorii de analiză tehnică pot da semnale eronate sau întârziate, ceea ce poate afecta în mod negativ poziția unui investitor pe piața bursieră;

pe lângă factorii economici, evoluția unui trend mai poate fi influențată și de factori de natură sentimentală, cum ar fi emoțiile celor care activează pe bursă.

Concluzii aferente primului capitol

Primul capitol al lucrării tratează analiza tehnică din punct de vedere conceptual, fiind divizat în patru subcapitole, astfel:

Analiza tehnică – abordări conceptuale: acest subcapitol cuprinde informații cu privire la originea analizei tehnice și explică noțiunea de analiză tehnică. De asemenea, sintetizează principiile fundamentale care guvernează AT.

Trenduri și tunele: subcapitolul doi vizează principalele tipuri de trenduri și tunele utilizate în AT, prin explicarea conceptelor de trend și tunel și prin clasificarea acestora.

Tipuri de grafice folosite în analiza tehnică: în acest subcapitol sunt prezentate cele mai utilizate tipuri de grafice de către analiștii tehnicieni, prin abordarea și exemplificarea graficelor prin imagini reprezentative și prin noțiuni teoretice.

Avantaje și dezavantaje în utilizarea analizei tehnice: în ultimul subcapitol sunt relatate punctele forte, respectiv punctele slabe ale analizei tehnice.

Capitolul 2 DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND INDICATORII DE ANALIZĂ TEHNICĂ

Indicatori de analiză tehnică – semnificații, concepte

Punerea în practică a analizei tehnice se realizează cu ajutorul indicatorilor tehnici.

Un indicator tehnic reprezintă rezultatul obținut în urma aplicării unei formule matematice asupra prețului unui activ, cu scopul de a anticipa schimbările viitoare ale prețurilor.

În determinarea indicatorilor de analiză tehnică se ține cont de prețul minim, prețul maxim, prețul de deschidere și cel de închidere, precum și de volum, iar în funcție de indicator acestea sunt folosite integral sau parțial.

Un alt element care predomină în calculul indicatorilor tehnici este numărul de zile folosit, acesta fiind considerat, de cele mai multe ori, ca și parametru.

Indicatorii tehnici diferă ca și complexitate, unii fiind mai ușor de calculat, datorită formulelor simple care îi definesc, în timp ce alți indicatori au la bază proceduri de calcul mult mai dificile.

Indiferent de elementele folosite în determinarea indicatorilor de analiză tehnică sau de complexitatea acestora, scopul lor este același, și anume, de a oferi utilizatorilor de analiză tehnică informații referitoare la evoluția prețului unui activ.

În conformitate cu funcțiile pe care indicatorii tehnici le îndeplinesc, există trei categorii de indicatori, detaliați în continuare.

Indicatorii de alertă: oferă informații referitoare la mișcarea pieței în afara parametrilor setați de utilizator.

Indicatorii de urmărire: se rezumă la urmărirea evoluției prețului unui activ, dovedindu-și eficiența în cazul existenței unui trend puternic, fie ascendent, fie descendent. Sunt mai puțin eficienți atunci când prețul variază între suport și rezistență și este indicată evitarea acestora în astfel de situații. Cei mai utilizați indicatori din această categorie sunt SMA, EMA și MACD.

Indicatorii de anticipare: contrar indicatorilor de urmărire, aceștia au rolul de a anticipa modificările viitoare ale prețului, specificând, totodată, și intensitatea cu care variază prețul, într-un anumit interval de timp. În general, acești indicatori se utilizează pentru titluri care sunt în concordanță cu trendul și nu contrar acestuia. Principalii indicatori de anticipare sunt RSI (Relative Strength Index), Momentum, Oscilatorul Stochastic, CCI (Commodity Channel Index) și Williams %R.

Tipuri de indicatori tehnici

Analiza tehnică prezintă o mulțime de tipuri de indicatori tehnici. Astfel, în continuare, vom detalia doar o parte dintre aceștia, și anume, pe cei cu importanță majoră în rândul analiștilor tehnicieni, indicatori pe care îi vom reflecta și în partea practică a lucrării.

Indicatori aleși pentru efectuarea analizei, se află printe cei mai utilizați indicatori tehnici, datorită gradului de dificultate nu foarte ridicat în interpretare și datorită volumului de informații utile și necesare în tranzacțiile bursiere, pus la dispoziția analiștilor tehnicieni.

Media mobilă

Termenul de “medie mobilă” a apărut pentru prima oară în anii ’50, datorită lui Richard Donchain. Acesta a propus înlocuirea metodei de previzionare a trendului, care se baza pe date din întreaga istorie a activului analizat, cu realizarea unei medii mobile a prețului, care să ofere posibilitatea celor interesați de a studia un anumit activ, doar pe o anumită perioadă de timp.

Metoda de previzionare a trendului prin intermediul mediilor mobile se numără printre cele mai importante și mai utilizate tehnici de previziune, datorită caracterului simplist al acestora și al ușurinței cu care pot fi interpretate.

În practică, cele mai întâlnite medii mobile sunt următoarele:

Media mobilă simplă (SMA) se poate defini ca fiind media aritmetică a prețului unui activ pe un număr consecutiv de zile, având următoarea formulă de calcul:

SMAn = (p1 + p2 +…+ pn) / n

Determinarea mediei mobile se face cu ajutorul prețului minim, prețului maxim, de închidere sau de deschidere, cel mai utilizat fiind prețul de închidere.

Media mobilă simplă este un indicator de urmărire, astfel prezintă dezavantajul de a fi în întârziere față de evoluția prețului, dar și avantajul de a nu da semnale false.

Media mobilă exponențială (EMA) este similară cu media mobilă simplă, cu diferența că în calculul EMA ultimele valori dețin o pondere mai semnificativă, prin folosirea unui coeficient de ponderare.

EMA a apărut ca un răspuns la încercarea de a remedia insuficiența dată de SMA, legată de întârzierea acesteia față de modificarea trendului. Astfel, EMA se diferențiază de SMA prin capacitatea acesteia de a reacționa mai prompt la schimbările prin care trece prețul unui activ.

EMA se determină cu următoarea formulă de calcul:

EMA(azi) = [(Preț(azi) – EMA(ieri)) x Multiplicator] + EMA(ieri)

Media mobilă exponențială poate fi determinată în două moduri:

pe bază de procent, când EMA folosește ca parametru de intrare un procent, astfel multiplicatorul se calculează cu formula care urmează:

Multiplicator = 2 / (1 + Nr. Zile) x 100

pe bază de perioadă, când EMA ține cont doar de numărul de zile pentru care se face analiza:

Multiplicator = 2 / (1 + Nr. Zile)

Interpretarea mediei mobile

Identificarea unui trend în funcție de mediile mobile, are la bază următoarele elemente:

Direcția mediei mobile

când media mobilă prezintă o direcție ascendentă și trendul va fi unul ascendent;

când media mobilă prezintă o direcție descendentă și trendul va fi unul descendent.

Locația mediei mobile

trendul ascendent este dat de poziționarea prețului peste media mobilă;

trendul descendent este dat de poziționarea prețului sub media mobilă.

Intersecția prețului cu media mobilă

dacă prețul intersectează media mobilă în sus, atunci trendul este unul ascendent;

dacă prețul intersectează media mobilă în jos, atunci este indicat un trend descendent.

Grafic 2.1. Exemplificare SMA și EMA pentru TLV, în perioada 19. Mar. – 18. Iun. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/ro/bursa/bvb_grafice.php?id=19&tip=candle&per

Mediile mobile și-au dovedit eficiența de-a lungul timpului, în analizarea unui anumit trend. Totuși, pentru o eficiență cât mai mare este recomandată utilizarea acestora împreună cu alți indicatori.

Media mobilă Convergență/ Divergență ( Moving Average Convergence/ Divergence – MACD)

MACD a fost elaborat de Gerald Appel, în 1979 și se află printre indicatorii cei mai apreciați și utilizați în analiza tehnică. MACD prezintă atât caracter de indicator de urmărire, prin folosirea mediilor exponențiale, cât și de anticipare, prin diferența mediilor exponențiale.

În componența acestui indicator, se regăsesc:

media exponențială pe 12 zile a prețurilor unui activ;

media exponențială pe 26 de zile a prețurilor unui activ;

linia de semnal: media exponențială pe 9 zile a MACD.

MACD se obține prin scăderea mediei mobile exponențiale pe o perioadă de 12 zile din media mobilă exponețială pe 26 de zile, rezultatul acestei diferențe oscilând deasupra/sub nivelul 0 și al nivelului liniei de semnal.

Astfel, se obține următoare formulă de calcul:

MACD = EMA(12 )- EMA(26)

Interpretare MACD

În analiza tehnică, MACD are următoarele întrebuințări:

Identificarea semnalelor de vânzare – cumpărare

semnalul de cumpărare apare atunci când MACD intersectează linia de semnal și/sau nivelul “zero” de jos în sus;

semnalul de vânzare apare atunci când MACD întretaie linia de semnal și/sau nivelul “zero” de sus în jos.

Identificarea trendului ascendent și descendent

ne este indicat un trend în urcare atunci când MACD are o poziție superioară liniei de semnal;

se poate previziona un trend descendent atunci când MACD adoptă o poziție inferioară liniei de semnal.

Identificarea divergenței crescătoare și descrescătoare

se poate identifica o divergență pozitivă atunci când MACD înregistrează creșteri, iar prețul înregistrează scăderi, ceea ce sugerează o schimbare probabilă a trendului;

divergența negativă intervine atunci când MACD scade, iar prețul unui activ urcă, indicând, de asemenea, o modificare a trendului actual.

Grafic 2.2. Exemplificare MACD pentru TLV, în perioada 21. Mar. – 18. Iun. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/ro/bursa/bvb_grafice.php?id=19&tip=candle&per

Benzile Bollinger (Bollinger Bands – BB)

Acest indicator poartă numele creatorului său, John Bollinger, și se poate defini ca fiind un indicator care studiază volatilitatea și evoluția prețului.

Elementele componente ale Benzilor Bollinger sunt următoarele:

banda superioară alcătuită din SMA plus două deviații standard;

banda inferioară alcătuită din SMA minus două deviații standard;

o medie mobilă simplă la mijloc (SMA).

Acest indicator ne oferă informații cu privire la starea pieței care, conform BB, este supravândută când prețul se poziționează pe banda inferioară a indicatorului, respectiv supracumpărată când prețul se situează pe banda superioară a acestuia.

Un alt aspect tratat de BB este volatilitatea pieței. Astfel, acesta ne indică o volatilitate mare a pieței prin depărtarea benzilor, respectiv o volatilitate scăzută prin apropierea acestora.

Interpretarea indicatorului BB

Identificarea semnalelor de vânzare – cumpărare

ne este oferit un semnal de cumpărare la începutul unui trend ascendent, când prețul unui activ își păstrează cursul ascendent și depășește linia SMA;

semnalul de vânzare apare la terminarea unui trend ascendent, când prețul activului analizat continuă cursul descendent, coboară și se menține sub SMA.

Identificarea momentelor ideale de intrare/ieșire

prin intermediul BB, putem aprecia apariția unui nou trend, când banda este foarte îngustă, și astfel putem alege momentul propice de a intra/ ieși de pe un activ, în funcție de noul trend instalat.

Grafic 2.3. Exemplificare BB pentru TLV, în perioada 20. Mar. – 18. Iun. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/ro/bursa/bvb_grafice.php?id=19&tip=candle&per

Indicele puterii relative (Relative Strength Index – RSI)

Indicele RSI își are originea în 1978, acesta fiind dezvoltat de J. Welles Wilder, în cartea sa “New Concepts in Technical Trading Systems”. Acesta este un oscilator, care “compară mișcările ascendente și descendente ale prețului la închidere pe o anumită perioadă” de timp.

RSI este un indicator care studiază evoluția prețurilor, acesta ocupând primul loc ca importanță, în această categorie de indicatori. RSI își dovedește eficiența prin capacitatea sa de a oferi informații utile în previzionarea trendurile următoare.

RSI poate înregistra valori cuprinse între 0 și 100, J. Welles Wilder indicând ca parametru optim un număr de 14 zile.

Pentru calculul indicatorului RSI, se utilizează următoarea formulă:

RSI = 100 – 100 / 1 + RS

În determinarea acestui indicator se ține cont de:

Câștigul mediu: reprezintă suma tuturor câștigurilor raportate la numărul de zile ales ca parametru.

Câștigul mediu = Total câștiguri / N

Pierderea medie: este suma tuturor pierderilor raportate la numărul de zile ales ca parametru.

Pierderea medie = Total pierderi / N

Primul RS: se obține prin împărțirea câștigului mediu la pierderea medie.

Primul RS = Câștigul mediu / Pierderea medie

RS filtrat = [ (Câștigul mediu anterior x 13 + Câștigul curent ) / N ] / (Pierderea medie anterioară x 13 + Pierderea curentă )

Interpretarea indicatorului RSI

În practica analizei tehnice, RSI poate indica următoarele semnale:

Identificarea trendului pozitiv – negativ

trendul pozitiv apare atunci când RSI înregistrează creșteri și depășește pregul de 30;

trendul negativ apare atunci când RSI coboară sub pragul de 70.

Identificarea divergenței pozitivă – negativă

se înregistrează o divergența pozitivă atunci când RSI crește, iar prețul scade;

divergența negativă intervine atunci când RSI scade, iar prețul urcă.

Intersecția RSI cu linia centrală (50)

– trendul ascendent rezultă din intersecția RSI cu linia centrală în sus, și depășirea acesteia;

– este indicat un trend descendent atunci când RSI intersectează linia centrală în jos și se poziționează sub nivelul acesteia.

Grafic 2.4. Exemplificare RSI pentru TLV, în perioada 20. Mar. – 18. Iun. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/ro/bursa/bvb_grafice.php?id=19&tip=candle&per

Concluzii aferente capitolului doi

Capitolul doi al lucrării cuprinde noțiuni teoretice referitoare la indicatorii de analiză tehnică și este structurat în două subcapitole, după cum urmează:

Indicatori de analiză tehnică – semnificații, concepte

Acest subcapitol delimitează din punct de vedere conceptual indicatorii tehnici, prin definirea acestora și prin gruparea indicatorilor pe categorii, în conformitate cu funcțiile pe care le îndeplinesc.

De asemenea, primul subcapitol prezintă informații legate de principalele caracteristici ale indicatorilor tehnici, precum și de elementele utilizate în determinarea indicatorilor.

Tipuri de indicatori tehnici

Subcapitolul doi tratează o parte din indicatorii de analiză tehnică, respectiv pe cei utilizați în studiul de caz, acest subcapitol divizându-se la rândul său în patru părți.

În prima parte, sunt sintetizate noțiunile teoretice ale mediei mobile, modul în care se calculează, precum și modul de interpretare al acestui indicator.

A doua parte vizează indicatorul MACD care, de asemenea, este prezentat din punct de vedere conceptual. Sunt relatate noțiuni referitoare la originea acestui indicator, componența sa și modul de interpretare, precum și modalitatea de calcul a MACD.

În a treia parte, este prezentat indicatorul BB, cu elementele sale componente. De asemenea, sunt sintetizate noțiuni cu privirea la originea indicatorului, caracteristicile sale și modul de interpretare în analiza evoluției prețurilor.

Ultima parte a acestui subcapitol prezintă informații despre originea indicatorului RSI, despre semnificația și componența acestuia. De asemenea, este tratată modalitatea de determinare a indicatorului, prin precizarea formulelor de calcul, și modalitatea de interpretarea RSI.

Capitolul 3 STUDIU DE CAZ: UTILITATEA INSTRUMENTELOR DE ANALIZĂ TEHNICĂ ÎN ADMINISTRAREA UNUI PORTOFOLIU DE ACȚIUNI

Pentru efectuarea studiului de caz, am ales un număr de douăzeci de societăți listate la Bursa de Valori București, care intră în componența aceluiași indice bursier, BET- XT, și care fac parte din sectoare de activitate diferite. Analiza va fi efectuată pe o perioadă de trei luni, respectiv 07 ianuarie 2014 – 27 martie 2014.

Obiectivul cercetării constă în determinarea eficienței indicatorilor de analiză tehnică, privind capacitatea acestora de a oferi informații cât mai corecte, referitoare la evoluția prețului unui activ.

3.1. Interpretarea indicatorilor

În efectuarea analizei , vom ține cont de următorii indicatori:

Media mobilă simplă (Simple Moving Average – SMA) – indicator de tendință (trend);

Media mobilă exponențială (Exponential Moving Average – EMA);

Benzile Bollinger (Bollinger Bands – BB) – indicator de volatilitate;

Indicele puterii relative (Relative Strength Index – RSI) – indicator de evoluție a prețului;

Media mobilă Convergentă/Divergentă (Moving Average Convergence/Divergence – MACD).

În continuare, vom prezenta analiza companiilor, grupate pe următoarele domenii de activitate:

Intermedieri financiare și asigurări;

Industria extractivă;

Industria prelucrătoare;

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat;

Transport, depozitare și comunicații;

Construcții.

Intermedieri financiare și asigurări

S.C. Fondul Proprietatea S.A. (FP)

Graficul 3.1. Evoluție indicatori și preț pentru FP în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=9&tip=candle

Pe baza graficelor obținute cu ajutorul indicatorilor tehnici, se pot observa următoarele:

Media mobilă simplă (SMA 50): în perioada analizată,trendul a fost unul descendent, prețul fiind sub media mobilă din 17 ian. 2014 – 25 mar. 2014. Din 26 mar. 2014 , se observă o creștere a prețului, acesta întretaie în sus media mobilă, ceea ce ne indică instalarea unui trend ascendent.

Media mobilă exponențială (EMA 26): începând din 26 mar. 2014, nivelul trendului depășește nivelul EMA, astfel sugerând o schimbare de trend.

Benzile Bollinger (20): de asemenea, indică urmarea unui trend ascendent; spre sfârșitul perioadei de analiză, prețul înregistrează creșteri și se apropie de partea superioară a benzii.

RSI (14): din 25 mar. 2014 valoarea acestui indice începe să crească, depășind limita de 50, ceea ce ne confirmă trendul ascendent.

MACD intersecteză linia de semnal în sus, în data de 25 mar. 2014, și tinde să crească spre nivelul 0, ceea ce întărește ipoteza urmării unui trend ascendent.

Ținând cont de faptul că toate semnalele date de acești indicatori indică o schimbare de trend, și anume instalarea unui trend ascendent, putem previziona că, în luna aprilie 2014, va urma o perioadă de creștere a acțiunilor emitentului F.P.

Un alt element de care vom ține cont în determinarea eficienței indicatorilor este semnalul dat de aceștia, semnal sintetizat în următorul tabel:

Tabelul 3.1. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: BUY

Banca Transilvania S.A. (TLV)

Graficul 3.2. Evoluție indicatori și preț pentru TLV în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=19&tip=candle

Din analiza graficelor, observăm următoarele:

Media mobilă simplă (SMA 50): pe întreaga perioadă analizată, SMA indică un trend ascendent, fiind sub nivelul prețului, cu excepția perioadei 13 mar.- 18 mar. 2014. În perioada următoare, confirmă continuarea trendului ascendent, în 19 mar. 2014 nivelul prețului depășind nivelul SMA.

Media mobilă exponențială (EMA 26), ne oferă o imagine mai exactă a lucrurilor, față de SMA; putem observa că, în perioada 04 febr. – 12 febr. 2014, EMA indica un trend descendent, fiind peste nivelul trendului, pe când SMA se afla sub nivelul trendului, indicând un trend ascendent. De asemenea, și EMA indică un trend ascendent pentru perioada următoare, din 19 mar. 2014 fiind depășită de preț.

Benzile Bollinger (20): conform acestui indicator, trendul care urmează este unul ascendent; începând cu data de 17 mar. 2017, prețul înregistrează creșteri și se deplasează de la banda inferioară spre cea superioară.

RSI (14): începând din 24 mar. 2014, RSI scade și înregistrează valori puțin sub 50, ceea ce poate indica un trend descendent, contrar celorlalți indicatori.

MACD: se intersecteză cu linia de semnal de jos în sus, în 24. Mar. 2014 și depășește linia de semnal printr-o ușoară creștere peste nivelul 0, în 27. Mar. 2014, indicand un trend ascendent.

În tabelul următor, vom prezenta semnalul dat de indicatorii de analiză tehnică:

Tabelul 3.2. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: BUY

BRD – Groupe Societe Generale S.A. (BRD)

Graficul 3.3. Evoluție indicatori și preț pentru BRD în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=6&tip=candle

Media mobilă simplă (SMA 50): se observă cum în 24. Ian. 2014, prețul intersectează în jos SMA și se situează sub nivelul acesteia, păstrând această poziție până la sfărșitul perioadei de analiză; astfel, putem spune că următorul trend va fi unul descendent.

Media mobilă exponențială (EMA 26): la fel ca și în cazul SMA, nivelul trendului este sub nivelul EMA în cea mai mare parte din perioada de analiză, indicând astfel un trend descendent.

Benzile Bollinger (20): trendul indicat de acest indicator este tot unul descendent, trendul fiind mai aproape de banda inferioară și chiar trecând de aceasta în 13, 14, 17 și 21. Mar. 2014.

RSI (14): înregistrează o ușoară creștere din 21 – 24 Mar. 2014 și se menține constant în restul perioadei de analiză, de unde putem deduce că urmează un trend ascendent.

MACD: se poate observa că din 12. Mar. 2014, nivelul MACD este inferior nivelului liniei de semnal și, de asemenea, înregistrează valori sub 0, ceea ce ne poate sugera un viitor trend descendent; totuși, la sfârșitul perioadei de analiză MACD tinde să crească și să intersecteze în sus linia de semnal, indicând astfel o tendință de creștere.

Tabelul următor ilustrează semnalul dat de indicatorii tehnici pentru BRD:

Tabelul 3.3. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: SELL

Banca Comercială Carpatica S.A. (BCC)

Graficul 3.4. Evoluție indicatori și preț pentru BCC în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=65&tip=candle

Media mobilă simplă (SMA 50): la jumătatea lunii ianuarie 2014 a avut loc o modificare a direcției cursului, acesta având o traiectorie descrescătoare; se poate observa, conform graficului, cum prețul intersectează în jos SMA, în 28. Ian.2014, și se poziționează sub nivelul mediei mobile simple în restul perioadei analizate, ceea ce indică un trend descendent pentru luna aprilie;

Media mobilă exponențială (EMA 26): din 21. Mar. 2014, ne este prezentată poziția descrescătoare a trendului, care tinde să se situeze sub nivelul EMA, sugerând astfel un trend descendent;

Benzile Bollinger (20): începând din 21. Mar. 2014, cursul își îndreaptă direcția spre limita inferioară a benzilor, indicând, de asemenea, un posibil trend descendent;

RSI (14): la sfârșitul perioadei analizate, RSI încearcă o creștere și urcă ușor de la pragul de 30 spre cel de 50, de unde putem deduce urmarea unui trend ascendent;

MACD: acest indicator înregistrează creșteri, începând cu data de 05. Mar. 2014, întretaie linia de semnal în sus și, de asemenea, are o poziție superioară față de aceasta; astfel, prin semnalele date, MACD sugerează instalarea unui trend ascendent.

În continuare, vom prezentat un tabel cu semnalul BUY/SELL pentru Banca Comercială Carpatica:

Tabelul 3.4. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: SELL

S.I.F. Banat Crișana S.A. (SIF 1)

Graficul 3.5. Evoluție indicatori și preț pentru SIF 1 în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=11&tip=candle

Media mobilă simplă (SMA 50): din 17. Febr. 2014, cursul prețului își schimbă direcția, întretaie în jos SMA și adoptă o poziție inferioară nivelului SMA, toate acestea indicând un trend descendent pentru perioada viitoare;

Media mobilă exponențială (EMA 26): trendul indicat de acest indicator este tot unul descendent, ținând cont de faptul că, începând din 24. Febr. 2014 și până la sfârșitul perioadei analizate, nivelul EMA este situat deasupra nivelului trendului;

Benzile Bollinger (20): în ultima parte a perioadei de analiză, trendul a ocupat banda inferioară a acestui indicator, confirmând trendul descendent;

RSI (14): din 21. Mar. 2014, RSI scade sub nivelul de 50 și tinde spre cel de 30, întărind teoria trendului descendent;

MACD: din 18. Febr. 2014, MACD scade, întretaie în jos linia de semnal și coboară sub nivelul acesteia, precum și sub nivelul 0, aceste semnale sugerând continuarea trendului descendent și în perioada următooare.

Pentru SIF Banat Crișana, situația privind semnalul Buy, respectiv SELL, dat de indicatori se prezintă astfel:

Tabelul 3.5. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: SELL

S.I.F Moldova S.A. (SIF 2)

Graficul 3.6. Evoluție indicatori și preț pentru SIF 2 în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=12&tip=candle

Media mobilă simplă (SMA 50): se poate observa, pe baza graficului, că începând din 14. Febr. 2014, direcția trendului se schimbă și coboară sub nivelul SMA, astfel indicând un trend descendent pentru perioada următoare;

Media mobilă exponențială (EMA 26): acest indicator confirmă același trend descendent, având o poziție superioară trendului din 19. Febr. 2014 și continuând astfel până la sfârșitul perioadei de analiză;

Benzile Bollinger (20): în a doua jumătate a perioadei de analiză, direcția trendului se îndreaptă spre banda inferioară a acestui indicator, ceea ce ne permite să previzionăm un viitor trend descendent;

RSI (14): începând din 03. Mar. 2014, RSI înregistrează creșteri, dar nu depășește pragul de 50, iar din 21. Mar. 2014, cursul acestuia se inversează și tinde să descrească spre valoarea de 30, întărind ipoteza urmării unui trend descendent;

MACD: din 17. Febr. 2014, acest indicator înrregistrează scăderi, iar până la sfârșitul perioadei de analiză, ajunge cu mult sub nivelul 0; în plus, întretaie în jos linia de semnal și se poziționează sub nivelul acesteia, astfel indicând un trend descendent.

Tabelul 3.6. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: SELL

S.I.F. Transilvania S.A. (SIF 3)

Graficul 3.7. Evoluție indicatori și preț pentru SIF 3 în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=13&tip=candle

Media mobilă simplă (SMA 50): pe baza informațiilor furnizate de grafic, se poate observa că, în a doua jumătate a perioadei de analiză, trendul predominant a fost unul descendent, iar în 06. Febr. 2014, trendul întretaie în jos SMA și se poziționează sub nivelul indicatorului până la sfârșitul perioadei de referință, ceea ce sugerează continuarea trendului descendent și în perioada următoare, adică în luna aprilie;

Media mobilă exponențială (EMA 26): trendul descendent este confirmat și de acest indicator prin poziția superioară a acestuia față de nivelul trendului, începând din 07. Febr. 2014 și până la terminarea perioadei la care facem referire;

Benzile Bollinger (20): din 27. Ian. 2014, cursul s-a poziționat în limita de jos a benzilor și și-a menținut această poziție constantă până la final, astfel prognozând un trend descendent;

RSI: conform graficului, RSI a înregistrat o scădere în valoare, ajungând la sfârșitul perioadei de analiză la valori de aproape 20; acest fapt ne indică un trend descendent pentru luna aprilie;

MACD: în cea mai mare parte din perioada analizată, mai exact din 22. Ian 2014, MACD a consemnat scăderi și a avut o poziție inferioară liniei de semnal, astfel indicând un viitor trend descendent.

Tabelul 3.7. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: SELL

S.I.F. Muntenia S.A. (SIF 4)

Graficul 3.8. Evoluție indicatori și preț pentru SIF 4 în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=14&tip=candle

Media mobilă simplă (SMA 50): se poate observa că, începând din 20. Febr. 2014, nivelul SMA depășește nivelul trendului și se menține deasupra acestuia, indicând astfel un trend descendent pentru perioada următoare;

Media mobilă exponențială (EMA 26): începând din 18. Mar. 2014, prețul are o traiectorie descendentă, întretaie în jos EMA și se situează sub nivelul acesteia, toate aceste semnale sugerând instalarea unui trend descendent;

Benzile Bollinger (20): în perioada de analiză, prețul a oscilat între cele două benzi, însă spre sfârșitul perioadei de analiză se apropie tot mai mult de banda inferioară și ne indică, de asemenea, un viitor trend descendent;

RSI (14): după o perioadă de creștere RSI înregistrează scăderi din 19. Mar. 2014, ajungând de la o valoare de aproape 70 la 30 până la sfârșitul perioadei de analiză, scădere care sugerează un trend descendent.

MACD: trendul descendent este confirmat și de acest indicator prin scăderea acestuia sub valoarea 0, în 19. Mar. 2014, și prin poziționarea sa sub nivelul liniei de semnal.

Tabelul 3.8. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: SELL

S.I.F. Oltenia S.A. (SIF 5)

Graficul 3.9. Evoluție indicatori și preț pentru SIF 5 în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=15&tip=candle

Media mobilă simplă (SMA 50): conform acestui indicator, trendul pentru perioada următoare va fi unul descendent, din 26. Febr. 2014 nivelul trendului fiind sub nivelul SMA.

Media mobilă exponențială (EMA 26): se observă cum din 25. Mar. 2014, prețul crește și tinde să depășească nivelul EMA, ceea ce ne indică un trend ascendent.

Benzile Bollinger (20): din 14. Mar. 2014, prețul crește și urcă spre banda superioară a acestui indicator, sugerând apariția unui trend ascendent.

RSI (14): din 11. Mar. 2014 RSI crește, atingând valoarea de 50 și se menține constant până în 21. Mar. 2014, când depășește această valoare; în 26. Mar. 2014 crește din nou peste valoarea de 50, indicând un viitor trend ascendent.

MACD: în 14. Mar. 2014, MACD intersectează linia de semnal în sus și depășește nivelul acesteia; de asemenea, spre sfârșitul perioadei de analiză tinde să crească spre nivelul 0, iar în 27. Mar. 2013 trece deasupra acestuia, ceea ce indică instalarea unui trend ascendent.

Tabelul 3.9. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: BUY

S.C. Bursa de Valori București S.A. (BVB)

Graficul 3.10. Evoluție indicatori și preț pentru BVB în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=3&tip=candle

Media mobilă simplă (SMA 50): din 31. Ian. 2014, direcția trendului se inversează, acesta intersectează SMA în jos , adoptă și menține până la finalul perioadei analizate o poziție inferioară nivelului SMA, de unde putem deduce continuarea trendului descendent și în perioada următoare;

Media mobilă exponențială (EMA 26): după o perioadă dominată de scădere, se poate observa cum, în ultima parte a lunii martie, trendul încearcă o schimbare a direcției, astfel, în 27. Mar. 2014, el tinde să depășească EMA; acest fapt ne poate indica instalarea unui trend ascendent;

Benzile Bollinger (20): după o poziționare constantă în partea inferioară a BB, începând din 24. Mar. 2014, are loc o modificare a direcției trendului, care se deplasează spre banda superioară a acestui indicator; în baza acestui eveniment, putem previziona un trend ascendent pentru luna aprilie;

RSI (14): conform acestui indicator, în perioada următoare va predomina un trend ascendent; această schimbare a trendului este argumentată prin creșterea în valoare a indicatorului RSI, care tinde să depășească pragul de 50 spre sfârșitul lunii martie;

MACD: de la începutul perioadei de analiză, MACD a înregistrat scăderi, iar în 04. Febr. 2014, ajunge sub nivelul 0 și, de asemenea, sub nivelul liniei de semnal; MACD se menține în această poziție până la sfârșitul perioadei analizate, astfel putem afirma continuarea trendului descendent.

Tabelul 3.10. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: SELL

S.S.I.F. Broker S.A. (BRK)

Graficul 3.11. Evoluție indicatori și preț pentru BRK în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=67&tip=candle

Media mobilă simplă (SMA 50): pe baza graficului, putem constata prezența trendului descendent pe parcursul întregii perioade de referință, cu o mică excepție la începutul lunii ianuarie. Astfel, prin intersecția prețului cu SMA în jos, în 24. Ian. 2014, și prin poziționarea acestuia sub nivelul SMA, ne este sugerată persistarea trendului descendent în luna următoare;

Media mobilă exponențială (EMA 26): în 23. Ian. 2014, prețul întretaie în jos EMA și se situează sub nivelul acestui indicator, menținându-și poziția până la finalul analizei; așadar, EMA ne indică același trend descendent prin semnalele date;

Benzile Bollinger (20): în 13. Ian. 2014, are loc o schimbare în direcția cursului, acesta îndreptându-se spre pragul de jos la benzilor; începând cu 27. Ian. 2014, prețul se situează în partea inferioară a indicatorului și rămâne în această postură până la terminarea perioadei de referință;

RSI (14): de-a lungul perioadei analizate, RSI a oscilat între valorile de maxim și de minim, atingând atât pragul de 80, cât și cel de 20; începând din 21. Mar. 2014, RSI are din nou o perioadă de scădere, acesta coboară sub nivelul de 30 și tinde spre cel de 20. Aceste semnale indică, de asemenea, un trend viitor descendent;

MACD: începând din 20. Ian. 2014, MACD înregistrează scăderi, intersectează linia de semnal în jos și se poziționează sub nivelul acesteia, toate acestea indicând continuarea trendului actual (descendent) în luna aprilie.

Tabelul 3.11. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: SELL

Industria extractivă

S.N.G.N. Romgaz S.A. (SNG)

Graficul 3.12. Evoluție indicatori și preț pentru SNG în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=56&tip=candle

Din analiza graficelor, putem observa:

Media mobilă simplă (SMA 50): în perioada de analiză nivelul trendului a fost inferior nivelului SMA, fiind un trend descendent; spre sfârșitul perioadei, din 17. Mar. 2014, prețul intersectează SMA în sus și tinde să depășească nivelul SMA, de unde reiese că urmează un trend ascendent.

Media mobilă exponențială (EMA 26): de asemenea, trendul indicat este unul ascendent; se observă că în ultima parte a perioadei de analiză prețul întretaie EMA de jos în sus și se situează deasupra acesteia.

Benzile Bollinger (20): după o perioadă de scădere, din 17. Mar. 2014, prețul începe să urce spre banda superioară și chiar să o depășească în 21. Mar. 2014, ceea ce indică un trend ascendent pentru perioada următoare.

RSI (14): din 14. Mar. 2014, RSI înregistrează creșteri, depășește linia de 50, și chiar atinge o valoare de 70 în 21. Mar. 2014, indicând un trend ascendent.

MACD: din 14. Mar. 2014, traiectoria acestui indicator este una ascendentă, iar în 17. Mar. 2014 intersectează în sus linia de semnal și se poziționează deasupra acesteia; de asemenea, în 20. Mar. 2013 depășește nivelul 0 și se menține deasupra acestuia, toate aceste semnale întărind astfel teoria urmării unui trend ascendent.

Tabelul 3.12. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: BUY

OMV Petrom (SNP)

Graficul 3.13. Evoluție indicatori și preț pentru SNP în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=16&tip=candle

Media mobilă simplă (SMA 50): în 23. Ian. 2014 are loc o schimbare de trend, instalându-se un trend descendent; prețul intersectează în jos SMA și, începând din 05. Febr. 2014, nivelul trendului este sub nivelul SMA, menținându-se astfel în perioada de analiză, de unde se poate deduce că în perioada următoare trendul va fi descendent.

Media mobilă exponențială (EMA 26): conform acestui indicator, trendul care urmează este tot unul descendent, având în vedere faptul că în a doua jumătate a perioadei de analiză nivelul trendului este sub nivelul EMA.

Benzile Bollinger (20): după o lungă perioadă în care prețul s-a situat pe banda inferioară, se poate observa că, din 13. Mar. 2014, acesta își modifică traiectoria și se deplasează spre banda superioară; de asemenea, se observă o îngustare a benzilor la sfârșitul perioadei de analiză, ceea ce anunță că urmează o schimbare de trend și anume instalarea unui trend ascendent.

RSI (14): începând din 20. Mar. 2014, acest indicator crește și ajunge la o valoare de 50, unde se menține până la sfârșitul perioadei de analiză, indincând astfel un trend ascendent.

MACD: în 18. Mar. 2014, MACD intersectează în sus linia de semnal și depășește nivelul acesteia, ceea ce indică apariția unui trend ascendent.

Tabelul 3.13.

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: SELL

Dafora S.A. (DAFR)

Graficul 3.14. Evoluție indicatori și preț pentru DAFR în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=18&tip=candle

Media mobilă simplă (SMA 50): din 16. Ian. 2014, direcția cursului se schimbă și se instalează un trend descendent; prețul intersectează în jos SMA, în 12. Febr. 2014, și se situează sub nivelul indicatorului, poziție menținută până la sfârșitul perioadei analizate. Astfel, putem presupune că, în perioada următoare, trendul își va menține direcția actuală, descrescătoare.

Media mobilă exponențială (EMA 26): și în acest caz, prețul intersectează în jos EMA, în data de 03. Febr. 2014, și adoptă o poziție inferioară indicatorului, astfel indicând un viitor trend descendent;

Benzile Bollinger (20): încă din prima parte a perioadei de analiză, mai exact din 23. Ian. 2014, cursul și-a îndreptat direcția spre partea de jos a benzilor și a continuat așa pe parcursul analizei, întărind ipoteza unui trend descendent pentru luna aprilie;

RSI (14): după o perioadă de creștere, RSI a scăzut, iar din 04. Febr. 2014, acesta nu a mai depășit pragul de 50; începând din 12. Mar. 2014, înregistrează din nou scăderi și coboară sub pragul de 20, ceea ce confirmă continuarea trendului descendent în viitorul apropiat;

MACD: se observă cum, din 22. Ian. 2014, MACD pierde din valoare și, de asemenea, întretaie linia de semnal în jos și coboară sub nivelul acesteia; MACD înregistrează o ușoară creștere, în 03. Mar. 2014, și tinde să depășească linia de semnal, însă nu este semnificativă, acesta revenind la poziția inițială de scădere. Conform acestor semnale, date de MACD, nu va exista o modificare a direcției trendului, acesta fiind tot unul descendent în perioada care urmează.

Tabelul 3.14. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: SELL

Industria prelucrătoare

Biofarm S.A. (BIO)

Graficul 3.15. Evoluție indicatori și preț pentru BIO în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=177&tip=candle

Media mobilă simplă (SMA 50): putem observa, că în 05. Mar. 2014, nivelul trendului a făcut un salt uriaș și s-a poziționat deasupra nivelului SMA, ceea ce ne face să credem că trendul care urmează este unul ascendent;

Media mobilă exponențială (EMA 26): începând din 24. Mar. 2014, are loc o modificare a direcție trendului, acesta intersectând în jos EMA și înregistrând scăderi, de unde reiese că trendul specific perioadei următoare va fi unul descendent;

Benzile Bollinger (20): din 24. Mar. 2014, trendul se îndreaptă spre banda inferioară a acestui indicator și ne sugerează instalarea unui trend descendent;

RSI (14): după o perioadă de creștere, din 24. Mar. 2014, RSI suferă o scădere drastică, ajungând de la o valoare de peste 80 la o valoare de 20, în doar 3 zile; poziționarea acestui indicator sub nivelul de 20, la sfârșitul perioadei analizate,întărește ipoteza unui viitor trend descendent;

MACD: din 04. Mar. 2014, MACD înregistrează valori pozitive, întretaie în sus linia de semnal și crește peste nivelul 0, indicând un trend ascendent pentru luna aprilie.

Tabelul 3.15. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: BUY

Electromagnetica S.A. București (ELMA)

Graficul 3.16. Evoluție indicatori și preț pentru ELMA în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=27&tip=candle

Media mobilă simplă (SMA 50): în cea mai mare parte a perioadei analizate, trendul predominant a fost cel descendent și, conform acestui indicator, putem previziona continuarea acestuia în luna aprilie. Astfel, din 22. Ian. 2014, prețul consemnează scăderi, iar în 24. Ian. 2014, intersectează SMA în jos și trece sub nivelul acesteia , menținându-și această poziție până la terminarea perioadei de referință.

Media mobilă exponențială (EMA 26): acest indicator urmărește mai îndeaproape evoluția cursului decât SMA, însă ne indică același trend descendent pentru perioada care urmează, prin poziția sa superioară față de nivelul trendului;

Benzile Bollinger (20): încă din prima parte a perioadei de analiză, trendul a ocupat partea inferioară a BB, cu mici fluctuații. Menținerea acestuia în partea de jos a benzilor până la sfârșitul analizei, ne indică, de asemenea, un viitor trend descendent;

RSI (14): începând din 14. Febr. 2014, RSI s-a menținut constant între pragul de 30 și 50, cu mici variații între acestea; însă, din 24. Mar. 2014, acesta tinde să se îndrepte spre pragul de jos, confirmând, astfel, trendul descendent;

MACD: după un trend descendent, în perioada 22. Ian. 2014 -13. Mar. 2014, MACD înregistrează o ușoară creștere în 14. Mar. 2014, intersectează linia de semnal în 20. Mar. 2014, în sus și tinde să o depășească, ceea ce indică un posibil trend ascendent.

Tabelul 3.16. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: SELL

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat

C.N.T.E.E. Transelectrica (TEL)

Graficul 3.17. Evoluție indicatori și preț pentru TEL în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=179&tip=candle

Media mobilă simplă (SMA 50): în, aproximativ, toată perioada de analiză, trendul pentru acest activ a fost superior nivelului SMA, iar în 14. Mar. 2014, se poate observa cum prețul înregistrează o creștere în valoare și intersectează SMA în sus, indicând astfel un viitor trend ascendent;

Media mobilă exponențială (EMA 26): și în cazul acestui indicator, trendul indicat este unul ascendent, prin poziția inferioară a EMA față de nivelul trendului;

Benzile Bollinger (20): în ultima parte a perioadei de analiză, mai exact din 14. Mar. 2014, prețul crește și se poate observa cum se deplasează de la banda inferioară spre cea superioară, reușind chiar să despășească pragul de sus al benzilor și, astfel, confirmând trendul ascendent;

RSI (14): pe parcursul perioadei analizate, RSI a oscilat între valorile minime și cele maxime, însă din 14. Mar. 2014, direcția lui este una crescătoare, depășind pragul de 50 și înregistrând o valoare de aproape 70, în 26. Mar. 2014; astfel, trendul indicat de acest indicator este tot unul ascendent;

MACD: după o perioadă în care MACD aproape s-a suprapus cu linia de semnal, se poate observa, din 25. Mar. 2014, o ușoară creștere a acestui indicator și, de asemenea, superioritatea sa față de linia de semnal, sugerând urmarea unui trend ascendent.

Tabelul 3.17. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: BUY

S.N. Nuclearelectrica S.A. (SNN)

Graficul 3.18. Evoluție indicatori și preț pentru SNN în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=54&tip=candle

Media mobilă simplă (SMA 50): pe tot parcursul perioadei analizate, nivelul trendului a adoptat o poziție inferioară nivelului SMA, astfel ne este sugerată continuarea trendului descendent și în perioada următoare;

Media mobilă exponențială (EMA 26): deși în perioada analizată nivelul EMA a fost peste nivelul trendului, se poate observa că, la sfârșitul perioadei, respectiv din 25. Mar. 2014, trendul își schimbă direcția și întretaie în sus EMA, indicând un posibil trend ascendent pentru viitorul apropiat;

Benzile Bollinger (20): după ce, în cea mai mare parte, trendul s-a poziționat în partea inferioară a benzilor, spre sfârșitul perioadei de analiză acesta își schimbă direcția, deplasându-se spre partea opusă; acest fapt ne poate sugera instalarea unui nou trend, și anume, un trend ascendent;

RSI (14): din 21. Mar. 2014, se consemnează creșteri în valoarea acestui indicator, RSI depășește pragul de 50 și tinde spre cel de 70, aceste semnale confirmând teoria unui nou trend ascendent;

MACD: contrar celorlați indicatori, începând din 17. Febr. 2014, MACD a înregistrat o creștere continua, iar în tot acest timp s-a poziționat deasupra liniei de semnal; totuși, doar spre sfârșitul perioadei de analiză a reușit să se apropie de nivelul 0; în baza acestui indicator putem spune că următorul trend va fi unul ascendent.

Tabelul 3.18. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: BUY

Transport, depozitare și comunicații

S.N.T.G.N. Transgaz S.A. (TGN)

Graficul 3.19. Evoluție indicatori și preț pentru TGN în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=182&tip=candle

Media mobilă simplă (SMA 50): conform acestui indicator, trendul care urmează este unul ascendent, având în vedere faptul că, din 06. Febr. 2014, prețul înregistrează creșteri, întretaie în sus SMA, iar din 18. Febr. 2014 se menține deasupra nivelului SMA.

Media mobilă exponențială (EMA 26): începând din 18. Febr. 2014, nivelul trendului este situat peste nivelul EMA și se menține astfel în restul perioadei de analiză, confirmând trendul ascendent.

Benzile Bollinger (20): deplasarea trendului spre banda superioară a acestui indicator, începând din 11. Febr. 2014 și faptul că s-a menținut aici până la sfârșitul perioadei analizate, indică un trend ascendent pentru perioada următoare.

RSI (14): de-a lungul perioadei de analiză, RSI a oscilat între valori, atingând atât valori maxime (peste linia de 80) în 25. Febr. 2014, cât și valori minime (sub linia de 20) în 05. Febr. 2014; se observă că, din 14. Mar. 2014, RSI crește și înregistrează valori de până la 70, în 24. Mar. 2014, indicând de asemenea un trend ascendent.

MACD: începând din 06. Febr. 2014, MACD înregistrează valori pozitive și trece cu mult peste nivelul 0, menținându-se în această poziție; de asemenea, intersectează linia de semnal în sus și este superioară nivelului liniei de semnal, toate acestea indicând continuarea trendului ascendent și în perioada următoare.

Tabelul 3.19. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: BUY

Construcții

IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR S.A. (IMP)

Graficul 3.20. Evoluție indicatori și preț pentru IMP în perioada 07. Ian. – 27. Mar. 2014

Sursa: http://www.ktd.ro/en/bursa/bvb_grafice.php?id=41&tip=candle

Media mobilă simplă (SMA 50): pe parcursul întregii perioadei analizate, cursul a înregistrat creșteri și s-a menținut deasupra nivelului SMA, indicând astfel continuarea trendului ascendent și în perioada următoare;

Media mobilă exponențială (EMA 26): de la începutul și până la sfârșitul analizei, cursul a înregistrat o creștere continuă, iar EMA a avut o poziție inferioară nivelului trendului, ceea ce sugerează, de asemenea, urmarea unui trend ascendent;

Benzile Bollinger (20): prin creșterea și apropierea cursului de banda superioara a indicatorului, ne este confirmat trendul ascendent și de către BB;

RSI (14): acest indicator a oscilat între valori, însă nu a coborât sub pragul de 30. Astfel, se poate observa o nouă creștere, în 21. Mar. 2014, depășind pragul de 50 și îndreptându-se spre cel de 70, ceea ce indică continuarea trendului existent, adică a trendului ascendent;

MACD: contrar celorlalți indicatori, MACD este singurul care indică un viitor trend descendent și aceasta prin diminuarea continuă a valorii sale, începând din 30. Ian. 2014, și prin poziția inferioară adoptată față de linia de semnal, până la finalul analizei.

Tabelul 3.20. Semnal de vânzare/cumpărare

Sursa: proiecția autoarei Recomandarea analistului: BUY

3.2 Evaluarea eficienței indicatorilor

A doua parte a analizei constă în verificarea și determinarea eficienței indicatorilor de analiză tehnică. În continuare, vom aborda, pe rând, cei cinci indicatori utilizați în cadrul studiului, comparând previziunile făcute, în baza acestora, cu starea reală a pieței, pentru luna aprilie 2014.

Media mobilă simplă (Simple Moving Average – SMA)

În cazul SMA, situația se prezintă astfel:

Tabel 3.21. Eficiență indicator

Sursa: proiecția autoarei

Pe baza tabelului, se poate observa că SMA a fost eficientă pentru un număr de 12 societăți, cu o pondere de 60%.

Media mobilă exponențială (Exponential Moving Average – EMA)

Acest indicator a fost eficient în cazul următoarelor companii:

Tabel 3.22. Eficiență indicator

Sursa: proiecția autoarei

Indicatorul EMA a oferit previziuni corecte, privind evoluția cursului, pentru 11 companii, având o pondere de 55%.

Benzile Bollinger (Bollinger Bands – BB) – indicator de volatilitate

Evoluția următoarelor companii a fost în conformitate cu previziunile oferite de indicatorul BB:

Tabel 3. 23. Eficiență indicator

Sursa: proiecția autoarei

Predicțiile indicatorului BB au fost relevante în cazul a 12 companii, reprezentând 60% din totalul companiilor.

Indicele puterii relative (Relative Strength Index – RSI) – indicator de evoluție a prețului

Acest indicator s-a dovedit a fi eficient pentru companiile care urmează:

Tabel 3.24. Eficiență indicator

Sursa: proiecția autoarei

Gradul de eficiență a indicatorului RSI este reflectat prin cele 11 companii pentru care a avut o apreciere corectă, în proporție de 55%.

Media mobilă Convergentă/Divergentă (Moving Average Convergence/Divergence – MACD)

În tabelul care urmează, ne este ilustrată eficiența indicatorului MACD, prin numărul de previziuni corecte, date de acesta:

Tabel 3.25. Eficiență indicator

Sursa: proiecția autoarei

Astfel, putem observa o eficiență a indicatorului în cazul a 16 companii, reprezentate printr-un procent de 80%, din totalul companiilor supuse analizei.

Rezultate aferente studiului de caz

Pentru a evidenția gradul de eficiență al indicatorilor utilizați, vom realiza o clasificare a acestora, conformă cu capacitatea fiecăruia de a previziona, cât mai clar și mai concis, evoluția unui curs.

Tabel 3.26. Eficiența indicatorilor

Sursa: proiecția autoarei

Având în vedere rezultatele obținute, putem observa că MACD ocupă primul loc în clasament, având un total de 16 previziuni corecte, ceea ce îl declară ca fiind cel mai eficient indicator în administrarea unui portofoliu de acțiuni.

Acesta este urmat de SMA și BB, cu 12 previziuni corecte fiecare, iar pe ultimul loc se situează EMA și RSI, la egalitate, cu un număr de 11 previziuni corecte.

În urma acestor rezultate, putem concluziona că fiecare instrument financiar utilizat în acest studiu, prezintă o oarecare importanță în adminstrarea unui portofoliu de acțiuni, dat fiind faptul că fiecare indicator a sugerat previziuni corecte de peste 50%.

Capitolul 4 CONCLUZII GENERALE

Ca urmare a noțiunilor teoretice prezentate în primul capitol, putem concluziona faptul că analiza tehnică presupune studierea datelor istorice referitoare la preț, cu scopul de a previziona evoluția prețului în viitor.

Analiza tehnică pune la dispoziția traderilor o serie de instrumente, cu ajutorul cărora aceștia își pot forma o opinie cu privire la mișcarea pieței în viitor. Analiza tehnică este o metodă de prognozare complexă din punct de vedere al instrumentelor pe care le pune la dispoziția chartiștilor.

Un element de bază în abordarea tehnică a pieței bursiere este trendul, acesta fiind de trei tipuri: ascendent, descendent și neutru.

În cadrul analizei tehnice se găsesc numeroase tipuri de grafice, acestea fiind construite pe baza prețului, fie el de închidere, deschidere, minim sau maxim, în funcție de graficul pentru care optează utilizatorul. Cel mai utilizat și mai apreciat tip de grafic este graficul de tip lumânare (Candlestick Charts), datorită informațiilor complexe pe care le oferă.

A doua parte a teoriei vizează indicatorii de analiză tehnică. Un indicator de analiză tehnică se determină cu ajutorul prețului minim, maxim, de închidere sau de deschidere, în funcție de natura indicatorului, prin aplicarea unei formule matematice asupra prețului respectiv. De asemenea, în determinarea unui indicator, se ține cont și de numărul de zile ales în funcție de preferințele analistului tehnician.

Analiza tehnică prezintă numeroși indicatori tehnici, iar aceștia se impart în trei categorii: indicatori de alertă, de urmărire și de anticipare.

În cadrul lucrării, am sintetizat următorii indicatori: SMA, EMA, MACD, BB și RSI, prin explicarea conceptelor acestora, determinarea modului de calcul, prezentarea principalelor caracteristici, respectiv prin determinarea modului de interpretare și utilizare a acestora.

În ultima parte a lucrării, se concretizează aspectele abordate în teorie. Astfel, pe baza informațiilor oferite de fiecare indicator, s-a realizat o prognoză a evoluției prețurilor în viitorul apropiat.

Prima parte a studiului de caz prezintă interpretările aferente fiecărui indicator, pe un eșantion de 20 de emitenți. În a doua parte a acestuia, este determinată eficiența indicatorilor de analiză tehnică prin verificarea concordanței dintre previziunile oferite de indicatori și evoluția reală a prețului.

Astfel, în urma analizei efectuate, s-a ajuns la concluzia că cel mai eficient indicator de analiză tehnică este MACD, acesta înregistrând cel mai mare punctaj – 16 previziuni corecte, cu o rată de eficiență de 80%.

Pe locul 2 se situează SMA și BB, cu 12 previziuni corecte și o rată de eficiență de 60%, iar pe ultimul loc se clasează EMA și RSI, aceștia reușind să strângă un punctaj de 11 previziuni corecte, cu o rată de eficență de 55%.

În baza acestor evenimente, putem confirma utilitatea instrumentelor de analiză tehnică în tranzacționarea acțiunilor pe piețele bursiere, având în vedere ratele de eficiență de peste 50%, înregistrate de indicatori.

LISTĂ DE ABREVIERI

AT – Analiza tehnică;

SMA – Media mobilă simplă (Simple Moving Average);

EMA – Media mobilă exponențială (Exponential Moving Average);

MACD – Media mobilă Convergență/Divergență (Moving Average Convergence/Divergence);

BB – Benzile Bollinger (Bollinger Bands);

RSI – Indicele puterii relative (Relative Strength Index).

Referințe bibliografice

Alexandru Todea, Managementul investițiilor pe piața de capital, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003;

Florin Sebastian Duma – Plasamente bursiere, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca 2005;

Ileana Vrejba – Primii pași ca investitor la bursă, Editura All Beck, București, 2004;

Jacob Bernstein – Piața contractelor futures, Editura Hrema, București, 2000;

Maria Prisăcariu, Silviu Ursu, Alin Andrieș, Piețe și instrumente financiare, Editura Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 2008;

Paul-Gabriel Miclăuș, Bursele de comerț, Editura Economică, București, 2003;

Steven B. Achelis, Technical Analysis from A to Z, Editura McGraw-Hill, 2000;

Titu I. Băjenescu, ABC Bursier, Editura Polirom, Iași, 2002;

http://analiza-tehnica.blogspot.ro/2008/12/macd-media-mobil-convergentdivergent.html;

http://analiza-tehnica.blogspot.ro/2008/12/relative-strength-index_26.html;

http://analiza-tehnica.blogspot.ro/2008/12/principalii-indicatori-folosii-n.html;

http://www.forex-romania.ro/media/Analiza_tehnica_introducere.pdf;

http://www.infobursier.ro/tutoriale/benzi_bollinger_1.php;

http://www.infobursier.ro/tutoriale/intro_indicatori1.php;

http://www.infobursier.ro/tutoriale/medii_mobile_2.php;

http://www.investopedia.com/articles/technical/02/121702.asp;

http://www.ktd.ro/en/;

http://www.markets.com/ro/education/technical-analysis/math-indicators.html

https://www.ssifbroker.ro/uploads/tx_rkbrokeracademy/Trendul__fi_liniile_de_trend.pdf;

https://www.ssifbroker.ro/uploads/tx_rkbrokeracademy/mari_investitori_si_speculatori.pdf;

http://www.tradeville.eu/analiza-tehnica/ce-este-analiza-tehnica.