Turismul, Factor al Dezvoltarii Locale Si Regionale
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. DEZVOLTAREA DURABILĂ. CONCEPTE, DEFINIȚII
1.1. Conceptul de dezvoltare durabilă
1.2. Dezvoltarea turismului durabil
1.3. Factorii implicați în dezvoltarea turismului durabil
1.4. Ecoturismul și dezvoltarea durabilă
CAPITOLUL II. STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN ROMÂNIA
2.1. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă 2013-2020-2030 (SNDD)
2.2. Agenda Locală 21
CAPITOLUL III. TURISMUL ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ
ÎN JUDEȚUL BRAȘOV
3.1. Prezentarea generală a județului
3.2. Analiza situației actuale a județului Brașov
3.3. Turism, cultură, patrimoniu cultural
3.4. Proiectul ”Strategia de dezvoltare a județului Brașov orizonturi 2013-2020-2030”
CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ: TURISMUL, FACTOR AL DEZVOLTĂRII LOCALE ȘI REGIONALE – ZONA METROPOLITANĂ BRAȘOV
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Lucrarea de față își propune să prezinte principalele aspecte teoretice cu privire la noțiunile de dezvoltare durabilă și turism durabil, analizându-se strategiile de dezvoltare durabilă a turismului în județul Brașov.
Tema Dezvoltarea durabilă a turismului în județul Brașov se dovedește a avea o importanță majoră datorită faptului că Brașovul și arealul metropolitan aferent reprezintă polul de creștere național al Regiunii de Dezvoltare Centru.
Pentru prima dată, ca răspuns la ivirea problemelor de mediu si a crizei resurselor naturale, în cadrul Conferinței privind mediul de la Stockholm din anul 1972, se recunoaște la nivelul întregului glob faptul că activitățile umane pun în pericol viitorul Terrei, contribuind la degradarea mediului.
Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a periclita posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi.
Dezvoltarea durabilă a turismului este acel tip de dezvoltare a activității de turism care pune accent pe valorificarea în prezent a resurselor astfel încât să se mențină capacitatea de reproducere a acestora și în viitor.
Turismul reprezintă un factor de bază în economia județului Brașov, acesta fiind una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta turistică din România, atât prin obiectivele naturale, cât și prin obiectivele istorice-arheologice. Poziționarea geografică a județului Brașov în zona montană din centrul țării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Potențialul turistic al județului Brașov îmbină elemente ale cadrului natural cu valori culturale și istorice.
Trecutul bogat în istorie și îmbinarea culturală și multietnică din acest teritoriu fac din Brașov unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din România, dar și din întreaga regiune.
Perspectivele de dezvoltare ale județului sunt axate pe dezvoltarea capitalului uman, a activităților economice, realizarea infrastructurii de bază la standarde de calitate și funcțiune în acord cu nevoile de dezvoltare ale locuitorilor județului. Județul Brașov în perspectiva viitorului este județul competitiv și prosper, atractiv pentru cei ce vor să locuiască sau să investească aici, precum și pentru cei ce vor să îl viziteze.
Obiectivul strategic general pentru județul Brașov îl constituie utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice și umane existente, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, în vederea relizării unei dezvoltări economice și sociale care să ducă pe termen lung la creșterea calității vieții populației județului Brașov.
Prezenta lucrare este structurată în patru capitole și anume: Capitolul I. Dezvoltarea durabilă. Concepte, definiții; Capitolul II. Strategii de dezvoltare durabilă în România; Capitolul III. Trismul și dezvoltarea durabilă în județul Brașov; Capitolul IV. Studiu de caz: Turismul, factor al dezvoltării locale și regionale – Zona metropolitană Brașov.
În primul capitol sunt prezentate conceptele de dezvoltare durabilă și turism durabil, precum și factorii implicați în dezvoltarea turismului durabil și notiunea de ecoturism.
Cel de al II-lea capitol evidențiază strategiile de dezvoltare durabilă la nivelul țării noastre, obiectivele și rezultatele acestora, cât și perspectivele de implementare.
Capitolul III prezintă locul turismului și dezvoltarea acestuia în cadrul județului Brașov, analizând situația actuală a județului și perspectivele de evoluție prin implementarea „Strategiei de Dezvoltare a județului Brașov orizonturi 2013-2020-2030”.
În cel de al IV-lea capitol se analizează turismul ca factor al dezvoltării durabile locale și regionale, cu precădere în Zona Metropolitană Brașov.
CAPITOLUL I. DEZVOLTAREA DURABILĂ. CONCEPTE, DEFINIȚII
Pentru prima dată, ca răspuns la ivirea problemelor de mediu si a crizei resurselor naturale, în cadrul Conferinței privind mediul de la Stockholm din anul 1972, se recunoaște la nivelul întregului glob faptul că activitățile umane pun în pericol viitorul Terrei, contribuind la degradarea mediului.
Conceptul de dezvoltare durabilă
Dezvoltarea durabilă este, conform Raportului Bruntland, „dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi".
În cadrul Declarației asupra Mediului și Dezvoltării, dezvoltarea durabilă este definită ca fiind „acel proces de dezvoltare care răspunde nevoilor actuale fără a periclita capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor lor nevoi. […..] Pentru ca dezideratul dezvoltării durabile să poata fi atins, protecția mediului va constitui parte integrată a procesului de dezvoltare și nu poate fi abordată indepedent de acesta."
Odată cu includerea conceptului de dezvoltare durabilă în cadrul Tratatului de la Maastricht în anul 1997, acesta a devenit un obiectiv asumat și la nivelul Uniunii Europene. În anul 2001 a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă la Gotheborg, adăugându-i-se dimensiunea externă in anul 2002 la Barcelona, pentru ca mai apoi, în anul 2006, să fie adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene revizuită.
Numită și dezvoltare susținută, dezvoltarea durabilă trebuie percepută prin prisma interdependenței dintre următorii factori: economici, politici, culturali, sociali și naturali.
Din punctul de vedere al autorilor Radu Negru și Mihai Vodă, „dezvoltarea durabilă este controlată de trei laturi ale activității umane: societatea civilă, administrația locală și centrală, sectoarele economice”. Educația are și ea un rol important în sensul dezvoltării durabile, astfel că trebuie să se realizeze pe tot parcursul vieții și să poată beneficia de aceasta toți cei care vor să învețe și să furnizeze oportunități de punere în practică a cunoștințelor, a capacităților si deprinderilor căpătate anterior.
La 5 ani după Conferința pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, în 1997, importanța educației a fost pusă în evidență în cadrul celei de a XIX-a Sesiuni extraordinare a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite întrunită pentru examinarea nivelului de aplicare a Agendei 21. Decizia adoptată pune în evidență faptul că pentru o dezvoltare durabilă este necesar ca sistemele educaționale să fie subvenționate corespunzător în vederea eficienței la toate nivelurile.
Conform autorilor Radu Negru și Mihai Vodă, „esența dezvoltării durabile este reprezentată de integrarea armonioasă a dezvoltării economice, a guvernării responsabile, a asigurării coeziunii sociale și a comuniunii om-natură”. Aceste aspecte denotă din principiile dezvoltării durabile formulate în cadrul ”Agendei 21” a Conferinței ONU pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio (1992):
oamenii reprezintă nucleul tuturor inițiativelor de dezvoltare;
abordarea în vederea căutării soluțiilor pentru rezolvarea problemelor să fie una hostilică;
stimularea comunităților umane pentru a-și recunoaște valorile culturale, morale și spirituale;
capacitatea comunităților de a-și respecta drepturile la propria dezvoltare;
suveranitatea națională presupune garantarea securității oamenilor și a calității mediului;
egalitatea între sexe;
unitatea, ordinea și pacea națională;
echitatea spațială, justiția socială care se impune să asigure distribuția corectă a resurselor și oferirea de șanse egale pentru membrii societății;
asistarea democratică la luarea hotărârilor;
asigurarea convergenței de interese a diferitelor grupuri prin rezistența instituțională;
dezvoltarea economică viabilă, fundamentată pe egalitatea dintre comunități, vârste, clase sociale, grupuri etnice, zone geografice, generații;
răspândirea populației umane, astfel încat să nu depășească forța de suport a mediului;
sănătatea ecologică prin acceptarea faptului că natura reprezintă o moștenire comună pentru generațiile viitoare;
echitatea între teritoriile biogeografice în managementul resurselor naturale;
colaborarea globală a națiunilor de pe Terra;
în vederea executării acestor cerințe este indispensabilă respectarea unor strategii clare, din punct de vedere economic, politic, cultural, tehnologic, științific, ecologic, social și instituțional.
Au avut loc campanii de succes Agenda Locală 21, după Summitul Pământului de la Rio, în Bolivia, China, Suedia, Marea Britanie, Turcia, Bulgaria, acestea fiind doar câteva dintre statele angajate în acest proces. România se numără, de asemenea, printre exemplele de succes în implementarea Agendei Locale 21.
Dezvoltarea turismului durabil
Conform Dicționarului Poliglot Explicativ de Termeni Utilizați în Turism dezvoltarea durabilă a turismului este „acel tip de dezvoltare a activității de turism care pune accent pe valorificarea în prezent a resurselor astfel încât să se mențină capacitatea de reproducere a acestora și în viitor”.
Documentul Beyond Green Horizon definește turismul durabil ca fiind „ […..] turismul și infrastructura aferentă care atât în prezent cât și în viitor operează productiv între limitele capacității de regenerare a resurselor naturale; recunoaște contribuția adusă de oameni și comunitățile locale, de obiceiuri și moduri de viață la experiența turistică; acceptă faptul că populația trebuie să beneficieze în mod egal de profitul economic din turism la baza căruia stă dorința lor de a fi gazde pentru turiști”.
Turismul este o activitate dependentă de resursele naturii și de patrimoniul cultural al fiecărei societăți, fiind necesar ca acesta să se racordeze conceptului de dezvoltare durabilă. Turismul a adoptat noțiunea de dezvoltare durabilă, apărând conceptul de „turism durabil” care dezvoltă ideea satisfacerii nevoilor turiștilor actuali, protejând mediul și oportunitățile pentru viitor în același timp. Dezvoltarea activităților turistice dintr-un teritoriu trebuie să țină cont de capacitatea de primire a turiștilor și echipamentele turistice din acel teritoriu, asigurându-se astfel o funcționare durabilă la toate nivelurile corespondente nevoilor de utilizare.
Conform OMT, evoluția unui turism durabil ține cont de nevoile turiștilor și destinațiile acestora, în același timp menținând și îmbunătățind posibilitățile viitoare. Aceste considerente sunt realizabile prin gestionarea tuturor resurselor, satisfacerea nevoilor economice, estetice și sociale și apărarea integrității culturale a ecosistemelor, biodiversității și a sistemelor de susținere a vieții.
Noțiunea de dezvoltare durabilă a turismului este privită din mai multe puncte de vedere și anume :
resursele turistice naturale, cultural-istorice și altele trebuie să fie protejate astfel încât să poată fi folosite și în viitor la fel ca în societatea actuală;
dezvoltarea turistică se face într-o manieră în care să nu rezulte probleme ecologice ori socioculturale grave în regiunea amenar de utilizare.
Conform OMT, evoluția unui turism durabil ține cont de nevoile turiștilor și destinațiile acestora, în același timp menținând și îmbunătățind posibilitățile viitoare. Aceste considerente sunt realizabile prin gestionarea tuturor resurselor, satisfacerea nevoilor economice, estetice și sociale și apărarea integrității culturale a ecosistemelor, biodiversității și a sistemelor de susținere a vieții.
Noțiunea de dezvoltare durabilă a turismului este privită din mai multe puncte de vedere și anume :
resursele turistice naturale, cultural-istorice și altele trebuie să fie protejate astfel încât să poată fi folosite și în viitor la fel ca în societatea actuală;
dezvoltarea turistică se face într-o manieră în care să nu rezulte probleme ecologice ori socioculturale grave în regiunea amenajată;
calitatea generală a mediului din regiunea turistică trebuie ocrotită și, la nevoie, îmbunătățită;
destinațiile turistice trebuie să conserve atracția și potențialul lor comercial astfel încât să se mențină interesul turiștilor;
turismul trebuie să prezinte profitabilitate pentru toți membrii societății.
Principiile generale care trebuie respectate de către autorități, comunități, întreprinzători și agenți de turism în vederea dezvoltării durabile a turismului sunt:
mediul înconjurător are valoare intrinsecă, îndeosebi pentru turism; de el trebuie să beneficieze și generațiile viitoare;
turismul trebuie privit ca o activitate complexă și pozitiva de care trebuie să se bucure turiștii, mediul ambiant, comunitățile;
relația dintre mediul ambiant și turism trebuie să fie una pozitivă, astfel că mediul poate susține activitatea turistică pe termen lung in condițiile în care dezvoltarea turismului nu duce la degradarea mediului, ci dimpotrivă, îl ptotejează și ajută la conservarea și îmbunatățirea lui;
dezvoltarea activității de turism se face conform caracteristicilor locului unde se desfășoară: ecologice, sociale, economice, culturale, arhitecturale;
dezvoltarea turismului trebuie să aibă ca scop echilibrarea nevoilor turiștilor cu cele ale destinațiilor și gazdelor acestora;
aceste principii trebuie respectate de activitatea turistică, guvernele și autoritățile responsabile cu protecția mediului și organismele internaționale.
Pentru a preveni conflictele cu mediul, cu comunitatea locală, cu alte sectoare economice, dezvoltarea turismului durabil trebuie abordată încă din fazele de proiectare și construire a echipamentelor turistice. În dezvoltarea durabilă a turismului este necesară conlucrarea dintre autorități, agenți economici, apărătorii protecției mediului, prestatori locali de servicii turistice, touroperatori , agenții de turism și turiștii, ca beneficiari.
Factorii implicați în dezvoltarea turismului durabil
Dezvoltarea turistică durabilă în plan teritorial este complexă din punct de vedere al pregătirii, planificării și gestionării, astfel că este necesară realizarea acesteia în două faze, agenții economici și instituțiile implicate având responsabilități proprii în ceea ce privește desfășurarea activității, respectarea proiectelor și a conceptelor de durabilitate economică.
Faza inițială este reprezentată de planificarea, proiectarea și dezvoltarea turistică, aceasta fiind precedată de studii preliminarii care au rolul de a stabili locația, tipul, dimensiunile echipamentelor turistice, armonizarea cu mediul ambiant și condițiile de realizare.
În dezvoltarea turismului local, autoritățile, agenții economici și populația locală au roluri importante. Agenții economici care inițiază sau execută proiectele de amenajare și dezvoltare turistică urmăresc ca acestea să se dezvolte fără a crea probleme de mediu și să respecte prevederile locale și naționale în domeniu. Populația locală, fiind implicată în proiectele de amenajare și dezvoltare turistică durabilă, trebuie să fie consultată în acest sens. Conform Legii nr. 137/1995 privind protecția mediului în țara noastră, populația locală are dreptul de a se opune dezvoltării unor proiecte pentru turism atunci când consideră că interesele sale sau mediul ambiant sunt prejudiciate. Legislația privind protecția mediului și cea referitoare la planificarea activităților cu referire la procesul de amenajare sunt foarte importante. Toate țările membre Uniunii Europene au fost obligate să introducă în legislația Națională un act care să țină cont de impactul marilor poiecte de investiții asupra mediului, conform Directivelor acestui parteneriat.
În faza de desfășurare a activității turistice, influențele acesteia asupra mediului pot fi monitorizate si supravegheate prin diferite moduri de către agenții abilitați în acest sens. La aceștia apelează, în vederea realizării unor strategii adecvate sau monitorizării impactului asupra mediului, prestatorii de servicii. În întâmpinarea nevoilor turiștilor și a populației locale de a avea un mediu nepoluat vin touroperatorii și organizațiile de turism, intervenind în promovarea acelor destinații sau în susținerea unităților turistice care nu sunt în conflict cu mediul ambiant.
Ecoturismul și dezvoltarea durabilă
Conform Declarației de la Quebec , „ecoturismul este o formă de turism alternativ și trebuie să includă spre definire următoarele elemente: produsul are la bază natura și elementele sale; managementul ecologic în slujba unui impact minim; contribuție în conservare; contribuție la bunăstarea comunităților locale; educație ecologică”.
Ecoturismul este perceput în mod diferit în funcție de zona geografică în care se manifestă. În America de Nord, ecoturismul se dezvoltă în ariile naturale virgine, acolo unde intervenția umană este foarte redusă, pe când în Europa ecoturismul este strâns legat de turismul rural, cel din urmă fiind legat de prezența umană și de comunitatea locală.
Definiția ecoturismului preluată oficial de legislația din România spune că „acesta este o formă de turism în care principalul obiectiv este observarea și conștientizarea valorii naturii și a tradițiilor locale și care trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să contribuie la conservarea și protecția naturii; să utilizeze resursele umane locale; să aibă caracter educativ, respect pentru natură – conștientizarea turiștilor și a comunităților locale; să aibă impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural și socio-cultural”.
Următoarea figură prezintă locul ecoturismului în cadrul pieței turistice; ecoturismul apare ca o subpiață a turismului în arii naturale, având în același timp legături puternice cu turismul cultural și cel rural.
Fig. I-1 Ecoturismul ca segment de piață
Sursa: Megan Epler Wood, Ecotourism: Principles, Practices and Polices for Sustainability (2002); Eagles P., International Ecotourism Management (1997)
Ecoturismul a apărut în Statele Unite ale Americii în anul 1980 în urma creșterii cererii turiștilor pentru un turism bazat pe natura „sălbatică”. Ecoturismul este o modalitate de valorificare durabilă a resursei turistice, datorită minimalizării efectelor negative asupra mediului ambiant.
CAPITOLUL II. STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN ROMÂNIA
Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă este o orientare de perspectivă, pe termen mediu și lung și conține obiective țintă, măsuri de implementare și evaluarea surselor de finanțare realiste pentru orizontul anilor 2013, 2020 și 2030.
Agenda locală 21 (AL21) s-a înființat în anul 1992, ca o inițiativă a Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare, denumită și Summitul Pământului de la Rio, fiind baza și planul de acțiune ale conceptului de dezvoltare durabilă. Națiunile care iau parte la Agenda 21 sunt monitorizate de Comisia Internațională pentru Dezvoltare Durabilă și sunt încurajate să promoveze Agenda 21 la nivel local și regional în cadrul propriilor țări. Agenda 21 tratează problema dezvoltării societăților și economiilor prin concentrarea asupra conservării și protecției mediului și a resurselor naturale.
2.1 Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă 2013-2020-2030
Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă are ca scop racordarea României la o noua filosofie de dezvoltare, adoptată de Uniunea Europeană și larg împărtășită la nivel global: cea a dezvoltării durabile.
Strategia prevede obiective efective pentru trecerea, intr-un interval de timp echilibrat și realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugată înalta, proiectat de interesul pentru cunoaștere și inovare, orientat spre atingerea unor obiective strategice concrete pe termen scurt, mediu si lung pentru îmbunătățirea permanentă a calității vieții oamenilor și a relațiilor dintre ei în echilibru cu mediul ambiant.
Scopul acestor obiective strategice este asigurarea, pe termen mediu și lung, a unei creșteri economice ridicate și implicit reducerea semnificativă a decalajelor economico-sociale dintre România și celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Obiectivele enunțate în Strategie, ca urmare a dezbaterilor la nivel național și regional, se referă la menținerea, consolidarea, extinderea și adaptarea continuă a configurației structurale și capacității funcționale ale capitalului natural ca bază pentru perpetuarea și creșterea capacității sale de rezistență in fata constângerii pentru dezvoltare socială și creștere economică si față de impactul previzibil al modificărilor climatice.
Strategia propune o perspectivă a dezvoltării durabile a României, cu obiective care depășesc durata ciclurilor electorale și preferințele politice conjuncturale.
Ca orientare generală, lucrarea vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu și lung:
Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor și practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor și politicilor publice ale României ca stat membru al UE.
Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.
Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.
Structura documentului este alcătuită din cinci părți:
Partea I prezintă cadrul conceptual, definește noțiunile utilizate și ilustrează principalele repere ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă reînnoite a UE (2006), stadiul actual al procesului de elaborare a indicatorilor de bază ai dezvoltării durabile și măsurile relevante luate de România in perioada de pre- si post-aderare;
Partea II cuprinde o măsurare a situației actuale a capitalului natural, antropic, uman și social din România. Această abordare este conformă cu ultimele recomandări (mai 2008) ale Grupului de Lucru combinat al Oficiului de Statistică al UE (Eurostat), Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE) și Organizației pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (OCDE) privind evaluarea performanțelor dezvoltării durabile in funcție de evoluția celor patru forme de capital.
Partea III înfațișează o viziune de perspectivă, determinând obiective precise pe cele trei orizonturi de timp, urmărind exact logica provocărilor cheie și a temelor inter-sectoriale, așa cum sunt prezentate în Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a UE reînnoita.
Partea IV sudiază problemele specifice cu care se confruntă România și fixează obiective pentru grăbirea procesului de trecere la modelul de dezvoltare durabilă, totodată cu reducerea si eliminarea decalajelor existente în raport cu nivelul mediu de performanță al celorlalte state membre ale Uniunii Europene.
Partea V conține recomandări concrete privind crearea si modalitățile de funcționare ale cadrului instituțional destinat să asigure implementarea, monitorizarea și raportarea asupra rezultatelor Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă revizuite. Propunerile țin cont de experiența și practicile celorlalte state membre ale UE și vizează adoptarea unor soluții novatoare, adaptate la condițiile specifice ale României, privind responsabilizarea autorităților publice și implicarea activă a factorilor sociali în săvârșirea obiectivelor dezvoltării durabile.
2.2 Agenda Locală 21
Națiunile Unite au stabilit, în cadrul Summitului Pământului de la Rio, că punctul de pornire pentru realizarea unei dezvoltări durabile se află la nivel local, astfel că două treimi din cele 2500 de obiective de acțiune din cadrul Agendei 21 se adresează consiliilor locale. Fiecare autoritate locală trebuie să iși realizeze propria strategie, în urma discuțiilor purtate cu populația locală asupra problemelor de interes major.
Agenda 21 reprezintă modelul de dezvoltare durabilă din punct de vedere social, economic si de mediu. Guvernele, organizațiile non-guvernamentale (ONG), industria și societatea civilă sunt încurajați să ia parte in acest proces. Agenda 21 oferă un cadru pentru abordarea problemelor sociale și de mediu precum poluarea aerului. Apei si solului, defrisarile, pierderea biodiversitatii, sanatatea, tendintele demografice, saracia, consumul de energie, problemele legate de productia si transportul deseurilor.
Principiile dezvoltării durabile trebuie să fie nucleul oricărei strategii locale. Agenda Locală 21 tratează tema dezvoltării durabile ca o activitate a comunităților, implicând toate sectoarele societății, inclusiv grupurile comunitare, întreprinderile și minoritățile etnice.
Agenda Locală se focalizează asupra problemelor de ordin social, economic și de mediu și propune rezolvări la problemele existente prin încurajarea unor practici mai eficace. Se constientizează faptul ca dezvoltarea durabilă poate fi realizabilă fară a face rabat de la calitatea vieții, prin practicarea unui comportament sustenabil.
Romania este considerată drept un exemplu de succes în implementarea Agendei Locale 21.
Implementarea Agendei Locale 21 a inclus 13 localități:
în perioada 2003 – 2004: Arad, Bolintin Vale, Câmpina, Fălticeni, Mediaș, Pitești, Sibiu, Sighișoara, Slatina, Târgu Jiu, Târgoviște, Vatra Dornei, Zimnicea);
în perioada anilor 2004 – 2005: Bistrița, Borsec, Brașov și județul Mureș;
în perioada anilor 2005 –2006: Constanța, Gura Humorului, Medgidia și județul Brașov;
în perioada anilor 2006 – 2008: „Agenda Locală 21” s-a extins în alte 2 comune, 4 orașe, 3 județe, și în sectorul 2 al Municipiului București.
Domeniile de implementare a noii etape au fost selectate pe baza câtorva criterii, cum ar fi:
promovarea participării echilibrate a tuturor regiunilor din Romania;
încurajarea participării entităților teritoriale cu valori scazute la indicatorii de dezvoltare, în special în zona de nord-est, sud și sud-est, respectiv în județele Alba, Neamț, Tulcea și în orașele Alba-Iulia, Tulcea, Ovidiu și Babadag.
În etapa a cincea a proiectului, elementul nou și cel mai important a fost implementarea sa în zona rurală, în comunele Fălciu – județul Vaslui și Mihail Kogalniceanu – județul Constanța. De asemenea, aria în care se derulează proiectul a fost extinsă prin colaborarea cu autoritățile din sectorul 2 București în vederea adoptării principiilor de dezvoltare durabilă.
CAPITOLUL III. TURISMUL ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN JUDEȚUL BRAȘOV
Turismul reprezintă un factor de bază în economia județului Brașov, acesta fiind una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta turistică din România, atât prin obiectivele naturale, cât și prin obiectivele istorice-arheologice. Poziționarea geografică a județului Brașov în zona montană din centrul țării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Potențialul turistic al județului Brașov îmbină elemente ale cadrului natural cu valori culturale și istorice.
Trecutul bogat în istorie și îmbinarea culturală și multietnică din acest teritoriu fac din Brașov unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din România, dar și din întreaga regiune.
Perspectivele de dezvoltare ale județului sunt axate pe dezvoltarea capitalului uman, a activităților economice, realizarea infrastructurii de bază la standarde de calitate și funcțiune în acord cu nevoile de dezvoltare ale locuitorilor județului. Județul Brașov în perspectiva viitorului este județul competitiv și prosper, atractiv pentru cei ce vor să locuiască sau să investească aici, precum și pentru cei ce vor să îl viziteze.
Prezentarea generală a județului
Situat în partea centrală a țării, în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, județul Brașov ocupă, din punct de vedere fizico-geografic, cea mai mare parte a depresiunilor Brașov și Făgăraș.
Amplasarea sa în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanțuri muntoase, Carpații Orientali și Carpații Meridionali, face ca județul Brașov să se învecineze cu alte 8 județe, și anume: Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu și Mureș.
Conform Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, județul Brașov face parte din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru, alături de județele Sibiu, Mureș, Harghita, Covasna și Alba.
Fig. III-1 Regiunea de dezvoltare 7 Centru
Sursa: Strategia de dezvoltare a Județului Brașov orizonturi 2013-2020-2030
Relieful județului este accidentat și crește în altitudine de la nord spre sud. La nord se află Depresiunea Făgărașului și Depresiunea Brașov, despărțite de către culmile secunde ale Munșilor Perșani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podișul Târnavelor. Spre sud se înalță versantul nordic al Făgărașului care depășește în unele locuri 2000m altitudine, Munții Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munții Ciucaș și o parte din Munții Întorsura Buzăului. Văile tributare Oltului, culoarul Bran-Rucăr, pasurile Predeal, Predeluș, Bratocea și Tabla Buții, introduc pronunțate denivelări transversale în acest aliniament muntos, reducându-i masivitatea și individualizând o serie de masive, cu particularități distincte.
Clima județului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental; mai umedă și răcoroasă în zonele montane, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omu se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 grade Celsius) și cea mai ridicată medie de precipitații anuale din țară (1.346mm).
Fig. III-2 Harta fizică a județului Brașov
Sursa: Strategia de dezvoltare a Județului Brașov orizonturi 2013-2020-2030
Resursele naturale. Județul Brașov deține 32 de arii protejate dintre care două sunt parcuri naționale/naturale (Piatra Craiului și Bucegi). Suprafața ariilor protejate din județ este de 27.313,7 ha, reprezentând cca. 7% din suprafața județului Brașov. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstrăv, lipan, mreană etc.), iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul etc.).
În subsolul județului Brașov se găsesc diverse resurse: roci magmatice (în special bazalt), roci sedimentare, mineralități metalifere, ape minerale (Zizin – cu ape carbogazoase-bicarbonatate), ape clorosodice la Perșani, Grid, Veneția de Jos, Rupea, Homorod și ape sărate de zăcământ din depozitele de nisipuri sarmațiene (Băile Rotbav). La acestea se pot adăuga izvoarele mezotermale de sub Măgura Codlei și de la Hoghiz (izvor carstic).
Populația înregistrată la 1 ianuarie 2012 a fost de 599.706 de locuitori.
Fig. III-3 Populația județului Brașov la 1 ianuarie 2012
Sursa: Institutul Național de Statistică
Hidrografie. În alcătuirea resurselor de apă ale județului Brașov intră pe de o parte apele subterane – freatice și de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafață, reprezentate de rețeaua de râuri care străbate teritoriul județului și de lacurile naturale și artificiale. Întreg teritoriul județului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbare județul pe o distanță de apoximativ 210km de la confluența cu Râul Negru până la confluența cu Râul Ucea. Cei mai importanți afluenți ai Oltului din județ sunt Timiș, Ghimbășel, Bârsa, Homorodul Mare și Șercaia. Tabolul apelor de suprafață este completat cu lacurile glaciare din Munții Făgărașului (Urlea și Podragu) și cu lacurile artificiale.
Căile de comunicație de pe teritoriul județului facilitează legătura între toate regiunile țării. Brașovul este un important nod feroviar, deținând cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62km/1000kmp). Județul este străbătut de șoselele internaționale E60 și E68 și 844 km drumuri județene.
Învățământul este un domeniu cu tradiție în județul Brașov. În Scheii Brașovului, cu aproape cinci secole în urmă (1945) a luat ființă prima școală românească și tot aici își tipărește în secolul al XVI-lea, diaconul Coresi primele cărți în limba română. În 1850 ia ființă, cu sprijinul mitropolitului Andrei Șaguna, primul liceu în limba română. Astăzi, învățământul brașovean dispune de universități de stat și universități particulare, acoperind o gamă extinsă de domenii și specializări.
Turismul este un factor de bază în economia județului. În ansamblul mișcării turistice din România, județul Brașov ocupă locul II (după județul Constanța) ca număr de structuri de cazare și număr de locuri de cazare oferite, constituind cea mai importantă și frecventată zonă sub aspectul turismului cu caqracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Brașovul, atestat documentar în anul 1235, este o destinație preferată de turiști deoarece păstrează și astăzi un patrimoniu cultural de excepție: Biserica Neagră, renumită în toată Europa ca fiind cea mai mare construcție în stil gotic din sud-estul Europei, Biserica Bartolomeu, una dintre cele mai vechi clădiri în stil romanic, Biserica Sf. Nicolae și Prima Școală Românească din Șchei. Județul Brașov este renumit pentru activitățile turistice și potențialul pe care acesta îl deține în domeniu. La nivelul Regiunii de Dezvoltre 7 Centru, 43% dintre structurile turistice ale regiunii sunt concentrate în județul Brașov. Ansamblurile sătești cu biserici fortificate din Prejmer și Viscri fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO. Alte obiective cultural-istorice din județul Brașov sunt: Castelul Bran, Cetatea Râșnov, Cetatea Făgărașului.
La nivel administrativ, din punct de vedere administrativ-teritorial, în județul Brașov există 58 de administrații publice. Astfel, județul Brașov cuprinde:
4 municipii: Brașov, Făgăraș, Coldea și Săcele;
6 orașe: Zărnești, Râșnov, Rupea, Victoria, Predeal și Ghimbav;
48 comune și 149 de sate.
Autoritățile administrației publice locale a județului sunt Instituția Prefectului Brașov, subordonată direct Guvernului României, Consiliul Județean Brașov, primăriile municipale, primăriile orășenești și primăriile comunale. Între acestea există rapoarte de cooperare și colaborare.
Analiza situației actuale a județului Brașov
Potrivit datelor Direcției Județene de Statistică (ianuarie 2012), județul Brașov are o populație de 599.706 de locuitori. Comparativ cu datele înregistrate în 2002 la Recensământul populației și locuințelor, în 2012 populația județului a înregistrat o creștere ușoară.
Fig. III-4 Evoluția populației județului Brașov
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov
În cadrul Anuarului Statistic al Județului Brașov sunt prezentate câteva date statistice, și anume:
la 1 iulie 2012 ponderea populației urbane în totalul populației a fost de 72,8%, iar cea a populației rurale de 27,2%;
în județul Brașov densitatea populației (111,9 loc/kmp) este mai mare decât cea înregistrată la nivelul Regiunii Centru (73,8 loc/kmp)
a crescut în 2012, comparativ cu 2011, densitatea populației în mediul rural (de la 38,8 la 39,5 loc/kmp), datorită migrației populației din mediul urban în cel rural;
cea mai mare densitate a populației la nivelul județului o regăsim în orașul Victoria (1260,1 loc/kmp), iar cea mai mică în comuna Șoarș (11,4 loc/kmp);
conform surselor administrative, populația stabilă a județului Brașov la 1 iulie 2012 comparativ cu 2011 a crescut cu încă 1138 de persoane, reprezentând 2,8% din totalul populației României și 23,8% din totalul populației Regiunii Centru;
durata medie a vieții la nivelul județului Brașov este în creștere, ajungând la 75,61 ani în anul 2012, fiind mai mare decaât cea din Regiunea Centru (74,69 ani);
sporul natural continuă să fie pozitiv, județul Brașov situându-se pe locul trei în ierarhia națională;
populația ocupată civilă în județul Brașov în anul 2012 comparativ cu 2011 a crescut cu 3,7%; ea reprezintă 22,8% din populația ocupată a Regiunii Centru;
în anul 2012 câștigul mediu net lunar din județul Brașov a fost mai mare cu 10% comparativ cu cel al Regiunii Centru;
ca număr de salariați în topul național, județul Brașov se află pe locul al 6-lea după București și județele Timiș, Cluj, Constanța și Prahova;
județul Brașov se situează pe locul 4 între județele țării în privința numărului de policlinici și pe locul 5 în privința numărului de ambulatorii de specialitate;
produsul intern brut în județul Brașov în anul 2011 a fost de 18076,6 milioane lei prețuri curente (serie brută), în creștere cu 1,9% în termeni nominali și în scădere cu 5,7% față de anul 2010 în termeni reali;
produsul intern brut al județului Brașov reprezenta 29,4% din cel al Regiunii Centru, ocupând astfel locul 1 în cadrul Regiunii;
produsul intern brut pe locuitor al județului Brașov era cu 23,7% superior PIB-ului/locuitor al Regiunii Centru, ocupând locul 6 la nivel național;
în anul 2012 față de anul 2011, lungimea drumurilor publice în județul Brașov a rămas constantă, în timp ce numărul vehiculelor pentru transportul mărfurilor a crescut cu 2,5%, iar cel al autoturismelor cu 4,3%. Scade în schimb numărul pasagerilor transportați;
densitatea drumurilor publice din județul Brașov a fost în anul 2012 de 29,9km/100kmp, mai mică decât în Regiunea Centru (32,8km)
în privința lungimii străzilor modernizate, județul Brașov se situează pe locul 4 în topul național.
Turism, cultură, patrimoniu cultural
Sectorul turistic a fost identificat ca fiind catalizatorul pentru dezvoltarea economiei, incuzându-l ca parte esențială a planului de dezvoltare națională. Județul Brașov a crescut și s-a dezvoltat ca destinație turistică. Cu o capacitate de peste 14.000 de locuri de cazare, săli de conferință și atracții turistice, turismul brașovean s-a adaptat și dezvoltat într-un ritm rapid pentru a răspunde oportuntăților de pe piață.
Tabelul nr. III-1 Evoluția structurilor de primire turistică din județul Brașov
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov
În anul 2012 se înregistrează un număr de 646 de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, observandu-se o evoluție față de anul anterior, și anume o creștere cu 120 de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare. Această evoluție se datorează în principal creșterii numărului de pensiuni de la 362 în anul 2011 la 445 în 2012.
Fig. III-5 Evoluția structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare la 31 iulie
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov
Potențialul turistic al județului Brașov
Județul Brașov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta turistică din România, atât prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naționale), sporturi de iarnă, sporturi extreme – alpinism, parapantă, deltaplanorism, vânătoare și pescuit, cât și prin obiectivele istorice-arheologice (cetăți, castele, biserici, muzee etc.). Poziționarea geografică a județului Brașov în zona montană din centrul țării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Potențialul turistic al județului Brașov îmbină elemente ale cadrului natural cu valori culturale și istorice. Trecutul bogat în istorie și îmbinarea culturală și multietnică din acest teritoriu fac din Brașov unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din România, dar și din întreaga regiune.
Potențialul natural. Suprafața județului Brașov se suprapune pe două mari unități morfostructurale: Carpații și Podișul Transilvaniei. Areale și trasee turistice cu valoare peisagistică deosebită, parcurile naționale sau naturale, rezervații și monumente ale naturii, rețeaua hidrografică compun cadrul natural al județului.
Relieful este variat prezentând o mare complexitate morfologică și morfogenetică. Se disting trei trepte majore de relief:
treapta munțilot înalți, cu poziție periferică, ce trece de 1.700m altitudine înregistrată în Făgăraș, Piatra Craiului, Bucegi, Bârsei (Postăvarul, Piatra Mare) și Ciucaș;
treapta munților scunzi, între 800 și 1.700m, formată în principal de ”clăbucetele” Întorsurii Buzăului, Dârstelor, Coldei și Perșani; tot în această grupă se mai încadrează munții Tâmpa, Poiana Brașovului;
treapta depresiunilor și a dealurilor de podiș, situate între 450 și 700m altitudine; câmpiile apar desfășurate în depresiuni intramontane și submontane interne.
Munții și dealurile reprezintă aproape jumătate din suprafața județului. Această resursă extraordinară oferă una dintre cele mai intacte biodiversități din Europa, precum și o serie de pachete turistice bazate pe o natură atractivă prin diversitatea sa excepțională. Peisajul montan este în marea sa majoritate acoperit de păduri, ceea ce restricționează accesul, dar protejează flora și fauna diversă, pe alocuri, endemică. Aerul curat de munte reprezintă și el o atracție pentru numărul tot mai mare de turiști care caută o vacanță sănătoasă într-un mediu curat. Turiștii veniți în județul Brașov pot practica activități sportiv-recreative în toate anotimpurile anului. De asemena, combinația de pădure și agricultură oferă un mozaic pastoral atractiv care poate atrage cicliști, excursioniști, fotografi amatori și ecoturiști.
Masivele muntoase ale județului, integrate în circuitul turistic intern și internațional cu spații de cazare, agrement și practicare a sporturilor specifice sunt:
Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane ușor accesibile oferă obiective turistice naturale deosebite și posibilități de lansare cu parapanta;
Masivul Bucegilor, Parc Natural de interes național, prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare și cabane de creastă, oferă posibilități de practicare a drumețiilor montane, alpinismului, snowboardului și a schiului de fond și alpin;
Masivul Patra Craiului, declarat Parc Național, este unic în Carpații Românești, prin relieful impunător al crestei calcaroase în lungime de 25km. Aici se găsesc specii rare de floră și faună. Sunt oferite turiștilor servicii de cazare în cabane și refugii montane, precum și în moderne pensiuni din localități limitrofe;
Munții Ciucaș, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc natural, prezină spectaculoase forme de relief megalitice. Este puțin amenajată, prezentând oferte de tip agroturistic doar în localitățile de la baza masivului;
Munții Perșani, mai mult scunzi cuprind oferte turistice în zona nord-vestică a județului, constând în arii protejate și monumente ale naturii, obiective istorice, culturale și monumente de arhitectură;
Munții Făgăraș reprezintă o zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc național; sunt cei mai înalți și spectaculoși munți din România.
Principalele rezervații și monumente ale naturii ce reprezintă atracții turistice sunt:
Coloanele de bazalt de la Racoș, din defileul Oltului, săpat în Munții Perșani;
Piatra Craiului (rezervație de faună și floră), adăpostește o plantă unică în lume: garofița Pietrii Craiului;
Tâmpa, parcul de recreere al brașovenilor, reprezintă nu numai un punct de atracție pentru turiști, ci și un ”laborator” pentru oamenii de știință;
Punctul fosilier vama Strunga, situat pe versantul vestic al Bucegilor, este cunoscut de geologi de mai bine de un secol, prin fauna fosilieră cu peste 150 de specii de amoniți;
Dealurile Cetății (Lempeș) și Sânpetrului – pajiștile, precum și zona împădurită din jurul lor dezvoltă o serie de specii de silvostepă;
Mlaștinile eutrofe de la Hărman și Prejmer – rezervație ce adăpostește floră și faună rară cu numeroase relicte glaciare;
Pădurea Bogății – rezervație forestieră situată în Munții Perșani, între Hoghiz și Măieruș, pe o distanță de 17km. Este formată în special din făgete și adăpostește o faună bogată, fiind teren de vânătoare cu regim de rezervație;
Complexele carstice de la Șirnea, Peștera, Măgura și Fundata, situate parțial pe masivele calcaroase, oferă o lume misterioasă a peșterilor, cheilor și dolinelor, elemente de certă polarizare a fluxului turistic;
Rezervația de zimbri „Valea Zimbrilor” de la vama Buzăului și rezervația de urși de la Zărnești „Libearty”.
Pe teritoriul județului Brașov se găsesc două zone protejate, Parcul Național Piatra Craiului și Rezervația Națională Bucegi și se preconizează înființarea celui de-al treilea parc național în Munții Ciucaș. Aceste trei zone protejate pot contribui și la dezvoltarea pieței ecoturismului, turismului naturii și turismului de aventură ușoară.
Fig. III-6 Reserse turistice naturale în județul Brașov
Sursa: Strategia de dezvoltare a Județului Brașov orizonturi 2013-2020-2030
Potențialul antropic. Resursele culturale, comunitare și de patrimoniu oferă o combinație deosebită de arhitectură, clădiri de patrimoniu, monumente și evenimente comunitare, un trecut istoric bazat pe o multitudine culturală și o îmbinare a stilului de viață modern cu cel tradițional agrar și medieval. Fortărețe impresionante, castele, case istorice și biserici saxone, unice în lume, oferă un potențial în dezvoltarea turismului cultural. Din păcate, multe clădiri istorice, biserici și castele nu sunt incluse în circuitul turistic din cauza slabei promovări sau ignoranței vizitatorilor, stării fizice a construcțiilor și datorită netransformării lor în atracții turistice moderne și competitive. Pe de altă parte, dezvoltarea rapidă și necontrolată a turismului poate duce la efecte negative asupra societății, dar și asupra culturii regionale pe termen mediu și lung.
De o importanță deosebită este municipiul Brașov, unul din cele mai bine păstrate orașe medievale, unde centrul istoric arhitectural este conservat într-o stare bună (Biserica Neagră, cartierul Schei, Piața Sfatului, zidurile de apărare ale vechii cetăți împreună cu turnurile și bastioanele). În județ se oferă posibilitatea de a vizita cetăți medievale – Codlea, Făgăraș, Hoghiz, Prejmer, Râșnov, Rupea.
Cetățile țărănești reprezintă o contribuție pe care arhitectura medievală de zid a Transilvaniei a înscris-o în patrimoniul artistic european. Din această categorie fac parte cetățile țărănești cu biserici de incintă (Bod, Cincșor, Codlea, Cristian, Ghimbav, Hălmeag, Măieruș, Prejmer, Rotbav, Sânpetru), ridicate de sașii și românii locuitori ai satelor respective în secolele XIII-XVI. Cetatea Feldioarei (cetatea Marienburg) – ridicată de cavalerii teutoni între 1211-1225 și apoi transformată în 1457 în cetate țărănească (azi ruine). Sub zidurile cetății a avut loc lupta dintre oștile moldovene ale lui Petru Rareș și cele ale lui Ferdinand I de Habsburg, terminată cu victoria moldovenilor (1529).
Bisericile cetăți care se găsesc într-un număr însemnat de sate (Beia, Bunești, Cața, Cincu, Drăușeni, Fișer, Homorod, Merchiașa, Meșendorf, Prejmer, Roadeș, Șoarș, Viscri). Cele mai bine păstrate se găsesc în localitățile Hărman – cetate țărănească ridicată în anul 1500 în jurul bisericii romanice (1280), Biserica Luterană Feldioara (sec. XII-XV), Hălchiu etc. Bisericile cetăți/fortificate de la Prejmer și Viscri au fost recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO.
Alte vestigii istorice: Castrul roman Pons Vetus (Hoghiz, ruine), Castelul Haller (Hoghiz, 1553); Castelul feudal de la Racoș (1625); Castelul de la Sâmbăta de Sus, la 20 km sud-vest de Făgăraș, ridicat de domnitorul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, 1688-1714 (astăzi uine); Castelul de la Sâmbăta de Jos, construit în 1770 de către baronul Brukenthal, guvernator al Transilvaniei, etc., prezintă și ele importanță turistică atât prin arhitectură, cât și prin peisajul natural în care sunt încadrate. Promovarea acestor resurse nu se ridică însă la nivelul potențialului pe care îl pot oferi. Cel mai important punct de atracție turistică, recunoscut pe plan internațional este Castelul Bran prin legenda lui Dracula.
Unități administrativ-teritoriale cu concentrare mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național:
Municipii: Brașov, Codlea, Făgăraș, Săcele
Orașe: Râșnov, Rupea, Zărnești
Comune: Beclean, Bod, Bran, Bunești, Cața, Cincu, Dumbrăvița, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Homorod, Jibert, Lisa, Moeciu, Ormeniș, Prejmer, Sânpetru, Șercaia, Șoarș, Voila, Vulcan.
Fig. III-6 Reserse turistice naturale în județul Brașov
Sursa: Strategia de dezvoltare a Județului Brașov orizonturi 2013-2020-2030
Forme de turism practicate în județul Brașov. Complexă și diversificată, oferta turistică a județului asigură condiții pentru practicarea a numeroase forme de turism:
Turismul montan este favorizat de existența masivelor muntoase, a suprafeței mari acoperite cu păduri, a existenței traseelor marcate, a cabanelor montane și bazelor de cazare din localitățile limitrofe, precum și a promovării acestor zone pe plan național și internațional propice pentru practicarea drumeției, a sporturilor de iarnă, alpinismului, speoturismului. Locații cum ar fi Predeal și Poiana Brașov care sunt centrate pe sezonul de schi dar, datorită frumuseții peisajului au un potențial ridicat pentru dezvoltarea turismului și în afara sezonului rece. Poiana Brașov ocupă locul întâi între stațiunile de schi din țară, oferind schiorilor 10 pârtii cu grade diferite de dificultate, cu o lungime totală de 17 kilometri și dotate cu instalații de transport pe cablu. Orașul Predeal dispune de 7 pârtii de schi omologate internațional cu o lungime totală de aproximativ 8 km amenajați. În municipiul Brașov funcționează de la începutul anului 2010 un patinoar olimpic. În județul Brașov există o rețea bună de transport pe cablu. Sunt două telecabine care fac legăura între poalele muntelui Tâmpa și vârful acestuia, în municipiul Brașov și alte două telecabine în Poiana Brașov din Kanzel și cea de la Capra Neagră, care urcă pe muntele Postăvarul. Pe lângă acestea au fost puse în funcțiune și telegondole și 6 tele-schi-uri în Poiana Brașov și în Predeal.
Turismul cultural-istoric este favorizat de existența a numeroase monumente istorice și de arhitectură pe întreg teritoriul județului, de multitudinea de obiceiuri, tradiții, evenimente culturale cu caracter periodic. Mare parte dintre evenimente sunt organizate/sprijinite de autoritățile publice locale și mai nou sunt organizate și de către Clubul Economic German în parteneriat cu Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din județul Brașov.
Turismul religios este practicat mai ales la Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus unde au loc, în timpul marilor sărbători creștine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de credincioși. Mai mult, pe teritoriul județului se găsesc șapte complexe monahale și numeroase biserici cu valoare istorică și arhitecturală deosebită.
Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitație, mountainbike, deltaplanorism și planorism, vânătoare și pescuit sportiv în zonele colinare și montane ale județului, „vânătoarea de imagini” tip safari ale unor specii precum lupul, ursul și râsul, în județul Brașov trăind 30% din populația de mari carnivore a Europei, precum și birdwatching la Dumbrăvița denumită "Delta Brașovului" sau “Delta dintre munți” unde au fost identificate peste 200 specii de păsări.
Turismul științific tematic pe secțiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie în rezervațiile naturale ale județului.
Turismul rural reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții de armonizare a cerințelor turismului cu exigențele protejării mediului și dezvoltării durabile. Frumusețea zonei rurale și conservarea culturii face ca acest segment să fie foarte atractiv atât pentru turismul intern, cât și pentru turismul extern. În ultimii ani turismul rural s-a dezvoltat într-un ritm spectaculos.
Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivație a turistului este observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de natură și care trebuie să îndeplinească următoarele condiții (definiția consacrată a Organizației Mondiale a Turismului): conservarea și protejarea naturii; folosirea resurselor umane locale; să aibă un caracter educativ, respect pentru natură; să realizeze conștientizarea turiștilor și a comunităților locale; să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural și socio-cultural. În județ există pensiuni eco-certificate, precum și tururi eco-certificate oferite de operatori brașoveni: zona Zărnești – acest tip de turism este dezvoltat în stadiul cel mai avansat din România, favorizat atât de cadrul natural excepțional (Parcul Național Piatra Craiului), cât și de activitatea de organizare și promovare a acestui tip de turism de către Administrația Parcului Național Piatra Craiului; zona Vama Buzăului, poartă de intrare în Masivul Ciucaș, unde funcționează, în prezent, Centrul Educațional de Ecologie și Ecoturism; zona Bunești – Viscri, zonă incipientă în practicarea ecoturismului, dar cu un potențial deosebit pentru o dezvoltare ulterioară în această direcție; zona Făgăraș, favorizată de cadrul natural, în care se practică un turism incipient de tip ecoturism, dar fără o strategie coerentă și unitară în acest sens.
Turismul de afaceri și conferințe, din perspectiva căruia județul Brașov se bucură de un interes în creștere favorizat de dotările oferite de multe dintre hotelurile și pensiunile din județ (săli de conferință utilate corespunzător)
Turismul de recreere: stațiunile Poiana Brașov, Predeal, Bran – Moieciu – Fundata;
Turismul de circulație, practicat în ambele forme de tranzit și itinerant/de circuit;
Turismul de sfârșit de săptămână, practicabil în zonele montane și subcarpatice;
Turismul balnear/de tratament este nevalorificat încă la adevărata valoare, deși există potențial – zona Homorod, Predeal, Perșani.
Circulația turistică în județul Brașov
În perioada 2001-2012, majoritatea turiștilor care au vizitat și practicat diferitele forme de turism în județul Brașov sunt de origine română. Interesul turiștilor străini pentru Brașov a crescut și el, însă într-un ritm mai lent.
Tabelul nr. III-2 Evoluția numărului de turiști în perioada 2001-2014
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov
Deși în anul 2009 în contextul crizei economice s-a înregistrat o scădere a numărului de turiști față de anul de vârf 2008, numărul turiștilor a crescut cu 37,6% față de anul 2001. După anul 2009, s-a înregistrat o evoluție continuă în ceea ce privește numărul de turiști.
Județul Brașov este al doilea județ la nivel național privind numărul de unități de cazare turistică existente. Județul Brașov a avut cel mai mare număr de unități de cazare turistică existentă, cel mai mare număr de sosiri și de înnoptări ale turiștilor, din Regiunea Centru. Numărul turiștilor care s-au cazat în județul Brașov în anul 2012 a crescut cu 14,8% față de anul 2011, în timp ce în Regiunea Centru a crescut cu 15,3%.
Fig. III-7 Evoluția numărului de turiști în județul Brașov
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov
Infrastructura de cazare este reprezentată de hoteluri, hanuri și moteluri, vile și cabane turistice, bungalouri, sate de vacanță, campinguri, tabere de elevi, pensiuni (urbane, rurale și agroturistice).
Numărul de înnoptări din hoteluri a crescut în anul 2012 față de anul 2011 cu 13,5%, în timp ce numărul de locuri din hoteluri a crescut cu 15,9 %. Cel mai mare număr de vizitatori străini au venit din Germania și Israel.
Din datele înregistrate reiese faptul că turiștii români, la fel ca și cei străini ce se cazează în structurile din județ preferă hotelurile. Acest lucru poate fi explicat atât prin numărul de locuri mai mare de care dispun acestea, cât și de posibilitățile de divertisment/recreere (piscine, centre de îngrijire corporală, etc.)
Marketing turistic. Promovarea turismului brașovean poate fi realizabilă prin:
Rețeaua de centre de informare turistică;
Site-ul www.brasovtourism.eu;
Participarea la târguri naționale și internaționale.
Servicii de informare turistică. În ultimii ani au fost înființate centre de informare turistică în județ. La nivel de județ activitatea de promovare/marketing turistic nu reprezintă încă un sprijin real în ceea ce privește punerea în valoarea a potențialului de care dispune județul. Județul dispune de 10 Centrele de Informare turistică: (CIT) Piața Sfatului din municipiul Brașov, Făgăraș, Râșnov (coordonat de Primărie), Centrul de Informare de Patrimoniu UNESCO din incinta Cetății Râșnov, Săcele, Sâmbăta de Sus, Șinca Nouă, Predeal, Centrul de Informare Turistică de la Liceul Sportiv (lângă Baza Sportivă Olimpia), Punctul de Informare Turistică din fața Gării CFR Călători Brașov.
Misiunea acestor centre este de a oferi turiștilor informații privind potențialul turistic, locația obiectivelor, programul de vizitare a obiectivelor de interes turistic, mijloace de acces, detalii privind infrastructura de cazare.
Brandul turistic. În anul 2009 a fost lansat cu ocazia participării la Târgul Internațional de Turism de la Berlin brandul turistic “Brașov, Be.Live it”. Brandul este vital pentru poziționarea internațională a județului.
Brandul turistic al Brașovului este dezvoltat și coordonat de către Asociația de Promovare și Dezvoltare a Turismului din Județul Brașov – APDT, în cooperare cu Consiliul Județean Brașov și Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov.
Fig. III-7 Logo brand turistic Brașov
Sursa: www.brasovtourism.eu
Evenimente. Cultura și spiritualitatea județului sunt reflectate prin numeroasele evenimente care au loc anual în județ. Clubul Economic German (DWK) în parteneriat cu Asociașia de Promovare și Dezvoltare a Turismului în județul Brașov (APDT) și Consiliul Județean Brașov au început organizarea și dezvoltarea unor evenimente în scopul reînvierii și/sau dezvoltării unor tradiții, creării unor atracții turistice unice și sustenabile, dinamizării circulației turistice. Principalele manifestări derulate în 2009 și 2010 sunt: Micul Oktoberfest, Târgul de Crăciun (Christkindlesmarkt), Turnirul Cetăților, Evenimentele Primăverii etc. O serie de evenimente, deși se adresează comunităților locale, atrag și turiști români și străini. Cu toate acestea data și locul unde se desfășoară diverse evenimente nu sunt cunoscute majorității turiștilor, cât și rezidenților deoarece nu există un calendar comun al evenimentelor.
Pentru a crește numărul de turiști trebuie să existe un efort de marketing mai concertat la nivel individual și colectiv (de ex. prin ANTREC sau ANAT), pentru a atrage mai mulți turiști din București și din alte părți. Majoritatea pachetelor turistice ale unităților, deși atractive, au fost concepute pentru a deservi în special turiștii români (nu pot fi ofertate activități cum ar fi: excursii de zi cu vizitarea atracțiilor turistice din zonă sau din împrejurimi, programe agro-turistice, drumeții între comunități, de la cabană la cabană etc).
Servicii
O serie de articole pentru recreere în aer liber, cum ar fi biciclete de munte, canoe, corturi etc. sunt destul de puțin disponibile pentru închiriere. În cazul stațiunilor ce oferă facilități pentru practicarea sporturilor de iarnă Poiana Brașov, Predeal se înregistrează prețuri mari practicate în raport cu calitatea oferită- prețuri ce pot depăși ca valoare servicii din destinații similare din Europa unde lungimea și calitatea pârtiilor este net superioră.
Servicii de masă. Gastronomia tradițională locală este puțin exploatată cu toate că există un interes al turistului vest european pentru mâncarea organică și gătită în casă. De asemenea, mâncarea organică reprezintă un punct de atracție veritabil pentru piețele occidentale. Germanii, de exemplu, au un interes deosebit pentru destinațiile unde se servește mâncare proaspătă.
Agenții de turism (Operatorii de turism și Agenți de turism). Operatorii de turism reprezintă un element important pentru dezvoltarea unei regiuni de destinație. Există aproximativ 60 de agenții de turism, iar câțiva dintre marii operatori deservesc principala piață națională și internațională a autocarelor. Parte dintre agenții au inclus în oferta lor produse specializate de turism care să permită o ședere mai lungă a turiștilor în zonă.
Opțiuni de instruire pentru turism. Deși există programe de instruire pentru turism disponibile în mai multe locații din județ, este evidentă nevoia de extindere și actualizare a instruirii pentru turism. Dacă județul se va poziționa în noile segmente de piață atunci industria va avea nevoie de programe suplimentare de instruire pe teme cum ar fi planificare, marketing și management, servicii de ghizi turistici, ghizi montani etc. De asemenea, personalul trebuie pregătit pentru a răspunde cerințelor specifice ale turistului mai experimentat, în mod special ale celor interesați de ecoturism, patrimoniu cultural, observarea animalelor sălbatice, sănătate și stare de bine.
Poliție și servicii medicale. Există servicii adecvate de poliție, precum și medicale care să răspundă cerințelor turiștilor. Creșterea numărului de turiști în zonele protejate va necesita operațiuni de cercetare și salvare mai bune.
Serviciul Salvamont. Serviciul Public Județean Salvamont Brașov a fost înființat, în cadrul Consiliului Județean Brașov, în anul 1997. Din mai 2001 a fost descentralizat, înființându-se ca serviciu public de interes județean, cu personalitate juridică. În prezent organigrama serviciului cuprinde 14 angajați: directorul, un director adjunct, un inspector de specialitate, 11 salvatori montani. De asemenea, serviciul are încheiate contracte de voluntariat cu 16 persoane pentru activitatea de salvare montană și doi medici. În luna iunie 2008, Serviciul Public Județean Salvamont Brașov a preluat formația Salvamont Săcele, iar în ianuarie 2009 a preluat formația Salvamont Victoria fiind astfel răspunzătoare și de masivii Piatra Mare, Ciucaș și Făgăraș. Serviciul Public Județean Salvamont Brașov organizează și coordonează activitatea Salvamont la nivelul județului Brașov, activitate care se desfășoară zonal prin Serviciile Publice Salvamont existente în localitățile: Brașov, Râșnov, Predeal, Zărnești și comuna Bran, acoperind în totalitate teritoriul montan existent în județul Brașov.
Asociații și organizații. Dintre organizațiile naționale care functioneaza în județ și care au o contribuție substanțială la dezvoltarea și promovarea acestei industrii pot fi enumerate:
ANAT – Patronatul Asociația Națională a Agențiilor de Turism;
AER – Asociația de Ecoturism din România;
ANGT – Asociația Națională a Ghizilor Turistici;
AGMR – Asociația Ghizilor Montani din România;
ANSMR – Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România;
B&B – Asociația Română pentru cazare si turism ecologic Bed&Breakfast;
FIHR – Federația Industriei Hoteliere din România;
FPTR – Federația Patronatelor din Turismul Românesc;
OPTBR – Organizația Patronală a Turismului Balnear din România;
RCB – Asociația Națională a Organizatorilor de Conferințe și Expoziții din România (Romanian Convention Bureau);
ANTREC – Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultura;
ANBCT – Asociația Națională a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism;
FRSB – Federația Română de Schi Biatlon;
Organizații Non Guvernamentale.
Contribuția acestora e semnificativă, dar ele sunt interesate în mod special de activitățile din sectorul lor. Nu există o asociație regională de turism funcțională care să traseze direcția de dezvoltare generală și marketingul pentru turism în județ. Există organizații nonguvernamentale care sprijină dezvoltarea turismului prin implementarea de proiecte. Însă dacă astfel de inițiative sunt izolate nici rezultatele individuale nu pot fi valorificate.
O inițiativă de promovare a turismului înființată de autoritățile locale județene este “Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului” (APDT) cu misiunea de a promova imaginea județului Brașov ca destinație turistică. Astfel din 2006 APDT a prezentat și promovat valorile turistice din județ în cadrul unor târguri și manifestări de profil organizate în țară sau în afara granițelor naționale. Mare parte dintre obiectivele turistice din județ sunt semnalizate prin intermediul indicatoarelor rutiere tip săgeată.
Județul Brașov va obține beneficii importante dacă va avea un turism dinamic. Rezultatele pot fi diverse, cu efecte multiple. În principiu, rezultatele pozitive pot fi obținute cu ajutorul unui management turistic dinamic.
Importanța turismului
Principalul obiectiv al oricărei activități turistice este generarea sursei de venit. Pornind de la această premisă, rolul sectorului privat este esențial. Consecințele economice rezultate din promovarea turismului, depășesc rezultatele tangibile ale afacerilor. Dezvoltarea turismului generează și revitalizarea globală a sectorului privat, a prim distribuitorilor, firmelor de catering, a hotelurilor etc. Aceasta poate avea efecte și asupra sectorului de stat prin realizarea de noi industrii, atrase în zonă ca urmare a creării unei imagini propice a zonei.
Adaptarea infrastructurii, renovarea clădirilor, îmbunătățirea imaginii zonei etc. va avea un efect imediat asupra îmbunătățirii nivelului de trai al rezidenților. Astfel, efortul care va fi făcut în acest sens de administrația locală trebuie înțeles ca o investiție pe termen lung datorită beneficiilor generale obținute prin dinamizarea turismului, dar și ca o investiție pe termen scurt cu beneficii imediate pentru cetățeni și, astfel, pentru societate.
Îmbunătățirea mediului înconjurător, recunoașterea externă realizată prin decizia vizitatorilor de a alege județul Brașov ca destinație turistică vor conduce la creșterea mândriei și întărirea identității rezidenților.
Conform “Agendei pentru un turism european durabil și competitiv” 2007 al Comisiei Europene, pentru a atinge un echilibru între bunăstarea turiștilor, mediu și competitivitatea întreprinderilor și a destinațiilor este necesară o abordare politică integrată și globală în cadrul căreia toate părțile interesate să împărtășească aceleași obiective:
gestionarea durabilă a resurselor naturale și culturale;
reducerea la minimum a poluării și a utilizării resurselor;
gestionarea schimbării în interesul bunăstării cetățenilor;
reducerea caracterului sezonier al cererii;
combaterea impactului pe care îl are transportul asupra mediului;
crearea unui turism accesibil tuturor;
îmbunătățirea calității locurilor de muncă din sectorul turismului;
garantarea siguranței turiștilor și a comunităților locale din zonele turistice.
Patrimoniu cultural
Resursele culturale, comunitare și de patrimoniu oferă o combinație deosebită de arhitectură, clădiri de patrimoniu, monumente și evenimente comunitare. De o importanță deosebită este municipiul Brașov, unul din cele mai bine păstrate orașe medievale, unde centrul istoric arhitectural este conservat într-o stare bună (Biserica Neagră, cartierul Schei, Piața Sfatului, zidurile de apărare ale vechii cetăți împreună cu turnurile și bastioanele). Mai mult, județul oferă posibilitatea vizitării unei multitudini de cetăți (Codlea, Făgăraș, Hoghiz, Prejmer, Râșnov, Rupea).
Patrimoniul este considerat fundamentul care asigură sentimentul identității, al memoriei colective și al înțelegerii mutuale între comunități. El contribuie la dezvoltarea coeziunii teritoriale și la definirea stilului de viață al unei comunități.
Responsabilitatea pentru starea patrimoniului – în temeiul legilor 422/2001 și 259/2006 – aparține Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național Brașov care are înregistrate 985 de obiective de patrimoniu, care sunt în proprietatea unor persoane juridice (consiliile locale, consiliul județean, instituții, firme, culte religioase), dar și a unor persoane fizice. În această cifră intră un număr de aproximativ 30 de obiecte de patrimoniu care nu mai
există, dar care apar totuși în evidență și pentru care instituția responsabilă a întocmit documentele de radiere.
Conform Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Brașov, patrimoniul imobil este reprezentat în proporție de aporoximativ 50% de imobile (case, castele, etc.), cu diferențe semnificative între zone. Astfel dacă pentru zona Brașov, însemnătatea imobilelor în totalul patrimoniului este în jur de 60%, pentru zona Făgăraș bisericile dau nota dominantă, în timp ce pentru zona Rupea-Cohalm, cetățile și fortificațiile sunt semnificative numeric.
Așa cum se observă în graficul de mai jos, cea mai mare parte a patrimoniului județului se concentrează în zona Brașovului.
Fig. III-8 Distribuția obiectivelor de patrimoniu imobil în funcție de zonă
Sursa datelor: Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu
Cultural Național Brașov
O analiză a structurii patrimoniului în funcție de perioada istorică de care aparține, arată că dominanta o reprezintă, așa cum apare în tabelul de mai jos, perioada modernă, cea a secolelor XVIII și XIX, cu nuanțe între zone. Astfel, dacă pentru zona Brașov și pentru zona Țării Făgărașului perioada modernă urmată de perioada medievală sunt cele mai marcante în
producerea patrimoniului actual, pentru zona Rupea-Cohalm perioada medievală este cea mai importantă. Aceste ponderi sunt legate și de amploarea dezvoltării diferențiate în istorie între cele 3 zone și evident, de resursele care s-au produs prin această dezvoltare. Vechimea patrimoniului indică totodată existența unor complexe probleme de restaurare și conservare, în condițiile în care patrimoniul din perioada medievală și premodernă a fost supus la numeroase intervenții/modificări în timp.
Din totalul patrimoniului, 656 dintre obiective sunt de valoare regional-locală, 327 de valoare națională, iar 2 obiective sunt declarate monumente de tip UNESCO, situl rural Prejmer și situl rural Viscri.
Prejmerul dispune cea mai masivă construcție biserică-cetate din Transilvania începută în stilul goticului cistercian (circa 1250) și continuată apoi în secolele XIV – XV sub forma unui cerc, având ziduri cu o grosime de 3-4 m și o înălțime de 12 m, cu bastioane, porți de fier și poduri basculante. Altarul bisericii, cel mai vechi din Transilvania, este o prețioasă operă de artă a secolului al XV-lea, iar micul amvon de lemn are picturi din secolul al XVIII-lea. Împrejurul bisericii se desfășoară circular fortificația cetății țărănești (secolele XV-XVI). Accesul în incintă se face printr-o amplă barbacană, iar ultimul coridor de acces este prevăzut cu o hersa (grilaj culisant in plan vertical).
Viscri este probabil singura fortăreață din România care protejează o biserică romană
din secolul al XIII-lea construită în stil gotic și căreia i-au fost aduse unele modificari în secolele XV-XVII. Biserica este delimitată, la est, de camera corului, a cărei formă inițială era semicirculară și de un turn masiv, la vest. În biserică există vestigii de artă sculpturală romană (baptisteriul, firida, arcul de triumf, arcada). Zidul care înconjoară cetatea este fortificat cu trei turnuri și două bastioane.
Tabel nr. III-3 Distribuția patrimoniului în județul Brașov în funcție de perioada istorică de care aparține
Sursa datelor: Direcția Județeană pentru Cultură,Cult și Patrimoniu Cultural Național Brașov
Din totalul de 329 de obiective de patrimoniu de valoare internațională și națională, 171, adică jumătate, pot intra în categoria obiective turistice. Din acestea, o treime au o stare precară, aparțin perioadei istorice veche (până în secolul V), iar majoritatea este în proprietatea comunităților locale.
La nivelul județului Brașov principalele probleme ale protejării și valorificării patrimoniului sunt:
absența unei baze centralizate de date care să conțină evidența completă a
patrimoniului (proprietar, stare, intervenții efectuate etc.)
deteriorarea patrimoniului prin distrugeri prin intermediul investițiilor și intervenții necalificate
nevalorificarea patrimoniului arheologic: (ex. vestigiile cetăților cavalerilor teutoni, un patrimoniu potențial de valoare excepțională propriu Țării Bârsei; cetățile dacice din defileul Oltului, la Racoș – înscrise în sistemul de fortificații dacice din sud-estul Transilvaniei);
amenințarea patrimoniului prin absența unui plan de evacuare în caz de dezastru, prin
care să se precizeze modul de salvare a obiectelor din patrimoniu. Cu excepția “Casei Mureșenilor” nici un muzeu nu dispune de plan de alarmă, înștiințare și evacuare.
Proiectul ”Strategia de dezvoltare a județului Brașov orizonturi 2013-2020-2030”
De la înființarea Consiliului Județean Brașov (1992) și până în prezent, județul Brașov a trăit diferite etape de reformă a vieții sale economico-sociale, urmând o evoluție deseori marcată de convulsii atât pe plan economic – prin restructurarea industrială masivă, cât și pe plan social.
Evoluția societății românești după anul 1989, în ansamblu, a cunoscut dese perioade de frământări economico-sociale. Nu puține au fost perioadele în care s-a simțit absența unei direcții exacte de dezvoltare în perioada de tranziție de la o societate totalitară la una democratică bazată pe legile pieței libere.
Atât Instituția Prefectului, cât și Consiliul Județean Brașov au încercat să suplinească în diferite perioade lipsa unui document programatic de esență, prin întocmirea unor analize temporare care ar fi putut deveni documente de dezvoltare strategică a județului Brașov. Lipsa fondurilor și a expertizei necesare finalizării unui asemenea demers a făcut ca județul Brașov să nu dispună de o strategie de dezvoltare coerentă la momentul aderării României la Uniunea Europeană.
Statutul României de membru cu drepturi depline al UE a permis accesul la fondurile structurale comunitare nerambursabile, principal instrument de finanțare a proiectelor de dezvoltare locală. Modalitatea de a atrage aceste fonduri pornea însă de la necesitatea de a demonstra că proiectele locale propuse spre finanțare din fonduri nerambursabile se încadrează într-o strategie de dezvoltare locală, județeană, respectiv regională și națională. Astfel, necesitatea ca județul Brașov să aibă o strategie de dezvoltare a devenit prioritate a administrației județene.
La solicitarea Consiliul Județean Brașov, Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov, cu sprijinul experților în planificare din Landul Brandenburg-Germania a realizat în anul 2007 "Conceptul de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov", document ce a fost aprobat in Plenul Consiliului Județean în data de 29.05.2007. Prin acest document de planificare ADDJB a propus administrației județene o concepție trans-sectorială relevantă din punct de vedere teritorial pentru viitoarele demersuri de dezvoltare durabilă menite să creeze bunăstare în județul Brașov. Astfel, a fost creată baza necesară pentru parcurgerea pașilor următori în demersul planificării strategice la nivel de județ – determinarea viitoarelor linii directoare de dezvoltare, elaborarea unei strategii județene cu obiective clare și măsurabile și conceperea unui plan de acțiuni concrete care să ducă la îndeplinirea obiectivelor strategice propuse. Acest demers a fost continuat de către ADDJB prin întocmirea unei aplicații în vederea obținerii de fonduri nerambursabile puse la dispoziție de către Comisia Europeană prin intermediul Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA). Proiectul propus, intitulat „Strategia de dezvoltare a județului Brașov – orizonturi 2013-2020-2030” a obținut punctajul necesar finanțării și ADDJB a semnat în august 2009 contractul de finanțare a proiectului obținând fonduri prin intermediul programului PODCA.
Obiectivul proiectului: realizarea în județul Brașov a unui cadru instituțional adecvat implementării politicilor publice. Realizarea strategiei de dezvoltare a județului Brașov operațională și acceptată de către toți actorii sociali.
Scopul proiectului: realizarea strategiei de dezvoltare a județului Brașov, operațională și acceptată de către toți actorii sociali. Proiectul identifică direcțiile de acțiune, obiectivele de dezvoltare clare și măsurabile, și va prioritiza și implementa soluții pentru nevoile sociale, economice și de mediu cu care se confruntă comunitatea brașoveană respectând principiul dezvoltării durabile. Prin analize, dezbateri, cursuri de formare proiectul contribuie la îmbunătățirea și eficientizarea cadrului instituțional de luare a deciziilor în administrația brașoveană.
Rezultatele proiectului:
Document strategic de planificare „Strategia de dezvoltare a județului Brașov”, realizat prin consultarea și acordul actorilor implicați în dezvoltare.
Metodologie de implementare a strategiilor. Metodologia va fi un instrument facil de lucru folosit în operaționalizarea și punerea în practică a strategiei.
30 de angajați din administrația publică locală participanți la cele 4 cursuri de formare și inițiere management de proiect, planificare strategică, urbanism și amenajarea teritoriului și dezvoltare locală
30 de angajați ai administrației publice locale implicați în procesul de elaborare și dezvoltare a strategiei.
3 consultări publice
materiale de informare, promovare, publicitare și promoționale
Sursa de finanțare: Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, Axa prioritară 1: Îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ciclului de politici publice, domeniul major de intervenție 1.1 – îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ, operațiunea: strategii de dezvoltare locală.
În mod practic, strategia de dezvoltare a județului Brașov propusă de către ADDJB se dorește a fi primul instrument de planificare al perioadei post-revoluționare care respectă prin metodologia abordată principiile europene, democratice de întocmire a unui asemenea document de planificare.
Concret acest deziderat a putut fi atins prin metodologia și etapele de întocmire ale strategiei:
S-a pornit de la chestionarea cetățenilor județului Brașov, folosind eșantioane reprezentative astfel încât analiza, dar mai ales direcțiile de dezvoltare și măsurile propuse în strategie să răspundă dorințelor cetățeanului. Modalitatea de abordare “de jos în sus” a documentului de planificare îi conferă unicitatea de până acum, precum și “normalitatea europeană” în acest domeniu. Chestionarea s-a făcut de către o instituție de specialitate, Centrul de Studii și Cercetări Brașov, care a câștigat prin concurs dreptul de a chestiona cetățenii și a interpreta rezultatele. Pentru a ține cont de eterogenitatea problematicilor la nivelul județului Brașov, studiul s-a realizat în două zone distincte: zona metropolitană Brașov și restul județului excluzând zona metropolitană.
În paralel cu chestionarea cetățenilor, echipa de implementare a proiectului a procedat la culegerea datelor statistice necesare analizei situației actuale economico-sociale a județului Brașov. La această etapă am beneficiat de aportul substanțial al multor instituții publice, private și reperezentanți ai societății civile, care s-au oferit să ne ajute în strângerea datelor care să permită evaluarea realității brașovene.
Rezultatele cercetării și datele statistice cumulate au fost sintetizate și interpretate de către echipa de proiect, rezultatul fiind un document de lucru care a fost prezentat din nou cetățenilor județului Brașov pentru analiză și completare în cadrul a trei dezbateri publice: Rupea în 20.09, Făgăraș în 21.09 și Brașov în 22.09.2010. În afara acestor dezbateri publice mediatizate, documentul de lucru a stat la dispoziția cetățenilor pentru amendare pe site-urile oficiale ale ADDJB și ale comunităților locale brașovene.
Problemele noi apărute în cadrul dezbaterilor au fost inserate în document astfel încât, varianta finală de lucru a fost finalizată cu scopul de fi prezentată dezbaterii și supusă votului Plenului Consiliului Județean Brașov.
Odată documentul votat în Plenul Consiliului Județean Brașov, Strategia de dezvoltare a județului Brașov capătă putere de lege locală la nivelul județului Brașov, fiind considerată din acel moment în mod formal:
un mijloc de planificare pe termen mediu și lung,
un instrument de lucru al administrației locale realizat în folosul cetățenilor,
un instrument care vizează soluționarea problemelor actuale respectând principiile dezvoltării durabile,
un instrument „viu”, care se dezvoltă în funcție de nevoile și prioritățile locale, care propune soluții clare și realizabile, adaptate la nevoile și problemele comunităților brașovene și care facilitează utilizarea rațională și coerentă a resurselor existente, creînd un cadru unitar pentru fundamentarea investițiilor și solicitărilor de finanțare.
Documentul strategic județean a continuat demersul de planificare existent și a integrat și prelucrat documente de planificare strategică existente la nivel local, județean, regional și național: Strategia de dezvoltare a județului Brașov – orizonturi 2013-2020-2030 este realizată în concordanță cu următoarele documente programatice:
Planul Național de Dezvoltare 2007-2013,
Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013,
Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României orizonturi 2013-2020-2030
Planul Regional de Dezvoltare al Regiunii Centru 2007-2013,
Prognoza Demografică a Regiunii Centru 2003-2025,
Prognoza Demografică a Județului Brașov 2003-2025
Planul de Amenajare al Teritoriului Național 2009
Planul de Amenajare Teritorială al Județului Brașov 2002,
Plan județean de gestionare a deșeurilor, Județul Brașov – varianta 2010 draft
Masterplanul județean pentru Apă
Planul Local de Acțiune pentru Protecția Mediului Județul Brașov, 2006
Plan Regional de Acțiune pentru Ocupare și Incluziune Socială
Planul de Dezvoltare Școlară a Județului Brașov, 2010
Master Planul pentru turismul național al României, 2007 – 2026
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Brașov 2009
Strategiile de dezvoltare locală ale municipiilor, orașelor și comunelor din județ (variantele existente în 2010).
Perspectivele de dezvoltare ale județului sunt axate pe dezvoltarea capitalului uman, a activităților economice, realizarea infrastructurii de bază la standarde de calitate și funcțiune în acord cu nevoile de dezvoltare ale locuitorilor județului. Județul Brașov în 2030 este județul competitiv și prosper, atractiv pentru cei ce vor să locuiască sau să investească aici, precum și pentru cei ce vor să îl viziteze. Obiectivul strategic general pentru județul Brașov îl constituie utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice și umane existente, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, în vederea relizării unei dezvoltări economice și sociale care să ducă pe termen lung la creșterea calității vieții populației județului Brașov.
CAPITOLUL IV. TURISMUL, FACTOR AL DEZVOLTĂRII LOCALE ȘI REGIONALE – ZONA METROPOLITANĂ BRAȘOV
Zona Metropolitană Brașov reprezintă arealul aflat pe o rază de până la 25 km în jurul Municipiului Brașov, areal în care comunitățiile locale au aceleași obiective de dezvoltare. Aceste comunități locale își doresc să aibă o dezvoltare unitară și armonioasă în întreaga zonă a infrastructurii de utilități și servicii publice, a locurilor de muncă, a locurilor de agrement, a infrastructurii de educație, de sănătate, culturale. Își doresc, de asemenea, să promoveze aceleași politici locale de dezvoltare economică, socială, urbanistică și de protecție a mediului înconjurător, astfel încât cetățenii Zonei Metropolitane Brașov să beneficieze de cele mai bune condiții de viață.
Zona Metropolitană Brașov reprezintă un spațiu geografic relativ compact, ce include localitățile aflate în imediata vecinătate a Brașovului astfel:
la nord localitățile: Bod, Hălchiu, Sânpetru,
la vest localitățile: Cristian, Ghimbav, Codlea și Vulcan
la sud localitățile: Râșnov, Predeal
la est localitățile: Zărnești, Săcele, Hărman, Prejmer, Tărlungen
Zona Metropolitană Brașov și-a propus ca obiective prioritare pentru perioada 2011 – 2020: să creeze un standard de viață european pentru cetățenii săi cu condintii de locuit si de muncă la nivel european, să devină un centru de excelență în cercetare-inovare și, totodată, cea mai importantă structură de transfer tehnologic din Transilvania, să dezvolte cel mai important nod de transport și telecomunicații din Regiunea Centru și să fie recunoscută la nivel național ca și „Capitala turismului românesc”. Pentru realizarea acestor obiective, autoritățiile locale împreună cu Agenția Metropolitană Brașov au realizat un plan de acțiune în care s-au stabilit proiectele de investiții și sursele de finanțare, toate acestea regăsindu-se în Planul Integrat de Dezvoltare.
Zona Metropolitană Brașov a apărut, informal, în urma elaborării Planului de Dezvoltare Durabilă pentru Municipiul Brașov, în anul 2005. Una dintre principalele direcții identificate în acel document strategic era asigurarea unei colaborări eficiente cu comunitățile învecinate cu Municipiul Brașov, în vederea eliminării activităților industriale poluante din interiorul municipiului și relocarea lor în afara spațiilor puternic urbanizate. Această direcție de acțiune a dus la crearea unei organizații non guvernamentale – Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov – AMB.
Fig. IV-1 Localizarea Zonei Metropolitane Brașov
Sursa: www.metropolabrasov.ro
Zona Metropolitană Brașov reprezintă un parteneriat pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea municipiului și a localităților ce-l înconjoară. În acest moment, 60% din populația Europei trăiește în zone metropolitane ce reprezintă pilonii dezvoltării durabile. La nivelul Europei există 120 de regiuni sau zone metropolitane recunoscute. Dintre acestea 50 sunt membre ale Rețelei Europene a Regiunilor și Zonelor Metropolitane (METREX).
Populația Zonei Metropolitane este distribuită, conform datelor din 2011, după cum urmează:
Tabel nr. IV-1 Distribuția populației în Zona Metropolitană Brașov
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov
Municipiul Brașov și cele 14 localități care-l înconjoară formează împreună un teritoriu urban – rural de 434.097 locuitori (Zona Metropolitană Brașov – ZMB), ce se întinde pe o suprafață de 136.101 ha. Zona Metropolitană Brașov are importanță pentru dezvoltarea României și a Regiunii de Dezvoltare 7 Centru (județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu).
În ceea privește densitatea populației, la nivelul polului de creștere se înregistrează diferențe semnificative între mediul rural și cel urban, între zonele geografice care nu oferă condiții propice pentru locuit – arealele montane – și cele aflate pe culoarele râurilor importante sau de-a lungul axelor de circulație. Se constată faptul că densitatea cea mai mare se concentrează pe axa formată de localitățile Săcele – Brașov – Codlea.
Turismul
Turismul reprezintă o parte importanta a economiei Polului de Creștere Brașov, in special prin potențialul turistic natural extrem de generos al zonei.
Potențialul turistic reprezintă factorul esențial a dezvoltării turismului, iar din punct de vedere al conținutului el reunește o mare diversitate de elemente ce se constituie în motive de călătorie. Această varietate a resurselor turistice a impus structurarea lor în două mari categorii: potențial natural și potențial antropic. Potențialul turistic natural cuprinde ansamblul condițiilor oferite de cadrul natural, prin componentele sale – relief, climă, hidrografie, vegetație, faună, arii protejate. Potențialul turistic antropic reunește creațiile omului de-a lungul timpului, concretizate în elemente de cultură, istorie, artă și civilizație, care prin caracteristicile lor atrag fluxurile de turiști.
Aria Polului de Creștere Brașov se distinge din punct de vedere turistic, deținând supremația în turismul montan românesc. Predeal, Poiana Brașov, Pârâul Rece prin poziție și relief, prin dotările și condițiile de cazare, sunt stațiuni renumite pentru odihnă și practicarea sporturilor de iarnă. Turismul se poate dezvolta numai în ipoteza existenței posibilităților de cazare și odihnă a turiștilor. Tocmai de aceea, dintre elementele bazei turistice, capacitățile de cazare condiționează în cea mai mare măsură volumul activității turistice (eficiența activității turistice este susținută de un număr sporit de turiști și mai puțin de numărul de vizitatori, adică cei care se cazează în alte localități).
Orașul Predeal este renumit la nivel național prin faptul că este orașul situat la cea mai ridicată altitudine din țară, aceasta variind între 1.030 și 1.107 metri. Dezvoltarea acestei localități pare însă a fi conjunctura dezvoltării infrastructurii din regiune, respectiv construirea drumului și, mai apoi, a căii ferate care lega orașul Brașov de regiunea istorică Țara Românească. Realizarea drumului Ploiești-Predeal în anul 1864 a avut un impact semnificativ asupra creșterii populației, prin aportul adus de grăniceri și vameși. Mai mult decât atât, darea în folosință a căii ferate pe același tronson, în anul 1879, și înființarea unei stații în Predeal ridică notorietatea localității la nivel național.
În prezent, Predealul are statutul de oraș și potrivit Legii nr.2/1968 este format din următoarele localități: Predeal (reședința localității), Timișu de Sus, Timișu de Jos și Pârâul Rece. Dezvoltarea durabilă a turismului în Orașul Predeal este important de luat în considerare, cu atât mai mult cu cât turismul reprezintă principalul sectorul economic din localitate. Practic, veniturile majorității populației depind de succesul turistic al stațiunii. Mai mult decât atât, problema dezvoltării durabile a turismului se pune și în contextul în care cea mai mare parte a atracțiilor turistice din localitate sunt obiective turistice naturale,dezvoltarea turismului necesitând să survină în concordanță cu dezideratul protejării acestora.Crearea unui turism durabil în Orașul Predeal presupune dezvoltarea tuturor formelor de turism practicabile, dar și a managementului și marketingului turistic care să țină cont de integritatea naturală, socială și economică a mediului cu asigurarea exploatării resurselornaturale și culturale și pentru generațiilor care vor urma.
Cu toate că turismul în Predeal se bazează mai mult pe cadrul natural deosebit, există și obiective turistice culturale care ar putea fi promovate. La nivelul Predealului există 5 monumente de arhitectură cu valoare culturală locală și 2 monumente de for public cu valoare culturală locală.
Orașul Predeal este una din cele mai renumite stațiuni turistice din România. În Predeal pilonul de bază în sectorul turistic este reprezentat, datorită specificului reliefului din zonă, de sporturile de iarnă. Astfel, principalele forme de turism practicabile sunt :turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă, turismul de odihnă și recreere, turismul pentru drumeție.
Strategia de dezvoltare a orașului Predeal are un orizont temporar până în anul 2020. Până la acel moment, Predealul trebui să se dezvoltare din toate punctele de vedere -turistic,social, economic, cultural și să rezolve măcar parțial problemele întâmpinate în prezent.
În primul rând, Predealul va fi o stațiune atractivă, dispunând de o ofertă turistică diversificată pe tot parcursul anului. Altfel spus, Predealul va fi stațiunea celor 4 anotimpuri, va fi stațiuneaîn care atât turiștii români, cât și turiștii străini vor avea multiple facilități de petrecere atimpului liber.
Predealul va fi o stațiune turistică competitivă la nivel național, dar și la nivel internațional. Predealul nu va fi doar o stațiune de iarnă, ci va fi o stațiune care, prin obiectivele antropice și naturale existente, va avea un flux turistic permanent. Astfel, ofertaturistică actuală subdezvoltată față de adevăratul potențial al stațiunii va fi diversificată până în anul 2020, Predealul va avea și un grad ridicat deatractivitate pentru investitori(români și străini), dispunând de un cadru economic prosper și competitiv.
Infrastructura Culturală
Zona Brașov este o zonă cu îndelungi tradiții culturale, în care, de-a lungul secolelor, s-a produs o sinteză între valorile occidentale și cele răsăritene, date fiind atât structura populației, cât și legăturile comerciale cu întreaga Europă. Majoritatea instituțiilor culturale de prestigiu sunt concentrate în Municipiul Brașov. Aici există următoarele teatre și instituții muzicale: Teatrul „Sică Alexandrescu”, Teatrul pentru copii „Arlechino”, Opera Brașov și Filarmonica Brașov. În Brașov sunt 4 teatre și instituții muzicale, 1 bibliotecă publică și 90 biblioteci școlare.
Obiective turistice culturale în Zona Metropolitană Brașov:
Teatrul „Sică Alexandrescu”: fiind prin excelență un teatru de repertoriu, subvenționat de municipalitate, își desfășoară activitatea într-un edificiu impunător (inaugurat în 1959), având Ia dispoziție două săli: sala mare, cu 750 de locuri, și sala mică Studio ’82 (inaugurată în 1982), cu o capacitate variabilă, între 40 și 60 de locuri;
Filarmonica Brașov: Societatea Filarmonică din Brașov era o asociație muzicală a sașilor, deschisă însă tuturor cetățenilor orașului, indiferent de naționalitate. Această deschidere interculturală se concretiza în colaborarea cu dirijori si soliști români, în conlucrarea cu asociațiile corale săsești, românești și maghiare și nu în ultimul rând, în promovarea creației compozitorilor brașoveni. Filarmonica Brașov organizează în fiecare an "Festivalul Internațional al Muzicii de Cameră", ajuns în 2007 la cea de-a XXXV-a ediție, fiind unicul festival de acest gen din Europa;
Opera Brașov: a fost înființată în anul 1953, sub numele de "Teatrul Muzical Brașov". Creșterea valorică a colectivului și a spectacolelor, ca și succesele sale naționale și internaționale, au dus la transformarea Teatrului Muzical în Operă. Pe scena Operei din Brașov au fost montate peste 100 de titluri de opere, operete, muzicaluri;
Teatrul pentru copii „Arlechino”: a fost înființat în anul 1949 și funcționează ca secție de teatru de păpuși a Teatrului Dramatic. Începând cu anul 1991, a devenit instituție profesionistă independentă;
Muzeul de istorie: în piața centrală a vechii cetăți se ridică în anul 1420 primăria orașului, numită odinioară “Rathaus” sau “Casa Sfatului”. Parterul mai păstrează elemente ale stilului gotic, iar etajul și turnul sunt construite în stilul Renașterii și al Barocului. Din 1950, clădirea găzduiește Muzeul de Istorie al județului Brașov;
Muzeul de Artă Brașov: găzduit într-o clădire în stil secession, realizată după proiectul lui M. Wagner în anul 1902, adăpostește în sălile de la etaj o Galerie Națională ce reunește opere aparținând celor mai valoroși artiști români;
Muzeul de Etnografie din Brașov: este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, civilizația comunităților rurale din zona Bran, Rupea, Țara Oltului și Țara Bârsei. Ca structură administrativă, Muzeul de Etnografie funcționează în trei locații: Brașov, Săcele și Rupea;
Muzeul Primei Școli Românești: Prima Școală Românească, construită în anul 1495, păstrează elementele stilului baroc de la modificările care i-au fost aduse în anii 1760-1761.
Biblioteca Județeană G. Barițiu: prima bibliotecă publică brașoveană care a funcționat pe baza unui regulament a fost creată în anul 1835, în cadrul Casinei Române;
Piața Sfatului (11.621mp): este atestată documentar ca piață în anul 1520. Sute de ani a fost considerată centrul orașului cetate, aici desfășurându-se principalele târguri la care participau negustori și meșteșugari din cele 3 țări românești , din Occident și Orient. Piața este înconjurată de case în stil renaștere, baroc, provincial și neoclasic, cu frumoase arcade. Aici se află Casa Sfatului unde, din anul 1950, funcționează Muzeul Județean de Istorie;
Biserica Neagră: Biserica Neagră este cea mai mare construcție în stil gotic din România, având cea mai mare orgă din Europa. Datează din sec. XIV-XV, construcția ei durând aproape 100 de ani. Este cel mai impozant monument creat de către sașii ardeleni. Cu o lungime de 89 m, biserica este cel mai mare edificiu religios între Viena și Istambul;
Ansamblul „Case Medievale” (Piața Sfatului, nr. 15-16): este considerat un monument valoros din sec. XVI-XVII, atât pentru istoria orașului, cât și pentru istoria farmaciilor din România, deoarece a adăpostit prima farmacie din Brașov, atestată documentar în anul 1512.
Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului: Planul bisericii amintește mai curând de biserica de tip sală, specifică stilului baroc, decât de planul triconic, sau treflat, al bisericilor ortodoxe;
„Reduta”: Clădirea veche, construită în secolul al XVIII-lea, a fost utilizată până în anul 1892 de către brașoveni ca sala de spectacole; după această dată, a fost demolată din cauza deteriorării structurii de rezistență. Un an mai târziu a fost inaugurată noua clădire, în stil neobaroc;
Casa Hirscher (str. Apolonia Hirscher, colț cu Piața Sfatului): a fost construită între anii 1539-1545 ca obiect de donație meseriașilor brașoveni de către văduva judecătorului Lucas Hirscher, și folosită de aceștia ca și “Casă a negustorilor”;
Bastionul Țesătorilor: este situat în colțul sud-vestic al Cetății, considerat a fi o construcție unică în felul său în România. Este cel mai bine păstrat dintre cele 8 bastioane ale cetății, din secolul al XVI-lea. În prezent, aici se află Muzeul Cetății Brașov, ce găzduiește o valoroasă colecție de arme medievale (cca. 40 mp) și o machetă a cetății la sfârșitul sec. al XV-lea;
Bastionul Graft: a fost construit la mijlocul secolului al XVI-lea, având un dublu rol: pe de o parte asigură legătura dintre oraș și Turnul Alb și, pe de altă parte, apăra latura de nord a orașului. În prezent, în Bastionul Graft este găzduită o secție a Muzeului Județean de Istorie Brașov;
Bastionul Postăvarilor (zidurile de sub Tâmpa): valoarea socio-culturală a monumentului constă în descoperirea valențelor acelor spații, necesare societății din vremurile respective, de apărarea a păcii și liniștii în cetate;
Turnul Alb: acest turn, în forma circulară, și Turnul Negru, în forma pătrată, reprezentau puncte-cheie în lanțul apărării vechiului burg. Este situat într-un cadru natural special, pe Dealul Straja, și adăpostește în prezent o colecție de arme albe și de foc, fiind o parte a Muzeului Județean de Istorie;
Porțile Brașovului: ca unul din cele mai fortificate orașe transilvănene, Brașovul a avut și cele mai multe porți, ale căror construcții începeau odată cu construirea și refacerea treptată a cetății. Din numărul mare al acestora, s-au păstrat până astăzi doar două, și anume: Poarta Ecaterina și Poarta Mureșenilor (numită și poarta Schei);
Strada Sforii: este cunoscută ca fiind cea mai strâmtă stradă din oraș. Explicația constă în faptul că de la început a fost destinată a face legătura între străzile Porții și Cerbului, fiind un simplu coridor pentru pompieri;
Prima Școală Românească: găzduiește o secțiune care include diverse expoziții din istoria tipăriturii (manuscrise vechi, ediții princeps, lucrările tipărite de Coresi);
Edificii religioase (biserici vechi din Municipiul Brașov): Biserica „Sfântul Nicolae”, Biserica Bartolomeu, Mănăstirea Franciscanilor, Biserica „Sfânta Treime”;
Monumente și statui: Statuia lui Johannes Honterus (1498-1549): mare umanist brașovean, reformatorul religios al sașilor; lui i se datorează reorganizarea școlii din Brașov mîn primul gimnaziu umanist al țării și înființarea primei tipografii din Brașov. Statuia Andrei Mureșianu (1816-1863): autorul versurilor imnului național al României. Statuia lui Nicolae Titulescu (1882-1941): mare diplomat român. Troița Junilor Roșiori de pe Warthe (1924);
408 clădiri de patrimoniu datate sec IV-XIX: acestea se află cuprinse în Lista monumentelor istorice, editată de Institutul Național al Monumentelor Istorice;
Biserica fortificată din Hărman. Biserica-cetate din Hărman a fost construită în stil romanic în secolul al XII-lea. Zidul de incintă al cetății are o formă ovală, asemănătoare cu cea de la biserica evanghelică din Prejmer, fiind înalt de 12 metri și întărit cu șapte turnuri de apărare, dintre care unele dotate cu orificii pentru turnarea de smoala topita asupra asediatorilor;
Biserica fortificată din Prejmer. Construită în sec. XIII și fortificată două secole mai târziu, biserica evanghelică din Prejmer este cea mai puternică cetate ecleziastică din Transilvania și, totodată, cel mai vechi monument gotic din Transilvania;
Biserica fortificată din Sânpetru. Datată din sec. XIII-XIV, se numără printre cele mai vechi așezăminte de acest tip din Țara Bârsei;
Cetatea din Codlea. Cetatea Neagră, cum era cunoscută în trecut, a fost construită între 1211-1215 de cavalerii teutoni, colonizați în Țara Bârsei în anul 1211;
Cetatea țărănească din Ghimbav: monument de arhitectură ridicat în sec. al XV-lea. Aceasta a fost construită de către sașii din Ghimbav, în jurul unei biserici datate din sec XIII-lea, pentru a se apăra împotriva atacurilor tătare;
Cetatea țărănească din Râșnov. Construită pe dealul ce se înalță la sud de centrul așezării Râșnov, prin efortul colectiv al locuitorilor din această așezare, ajutați fiind și de cei din comunele învecinate, Cristian și Vulcan, Cetatea Râșnov s-a numit „CetateBiserica fortificată din Cristian: datează din sec. al XII-lea și se remarcă prin faptul că se încadrează tipologic în etapa de tranziție dintre romanic și gotic;
Biserica fortificată din Hălchiu: este înconjurată de o cetate cu două incinte, având șase turnuri. În șanțul din jurul ei putea fi dirijată apa din Vulcănița, cetatea fiind astfel o fortificație de apărare destul de puternică la vremea ei;
Biserica romanică din Vulcan: Clădirea a fost construită în stil romanic, ea datând din secolul XIII, de atunci păstrându-se doar fundațiile și intrarea.
Datorită numeroaselor monumente istorice și artistice, Brașovul este unul din cele mai importante centre turistice ale țării. Existența sa a fost atestată documentar din 1235 pe o veche construcție dacică și a fost menționată în documentele teutonilor în perioada 1211-1222. Orașul este împărțit în două componente distincte: zona de influență barocă, aflată la poalele Tâmpei și a masivului Postăvaru, și o zonă întinsă, ocupată de blocuri. Principala atracție a orașului o reprezintă orașul vechi, încă plin de farmec, unde se găsesc majoritatea clădirilor vechi, cu o mare valoare culturală și istorică.
În centrul istoric se desfășoară cele mai importante evenimente culturale ale orașului Brașov: Zilele Brașovului, Cerbul de Aur și Sărbătoarea Junilor.
Lipsa colaborării între instituțiile publice care gestionează infrastructura culturală a generat absența unei agende culturale coerente atât la nivelul Municipiului Brașov cât și la cel al Polului de Creștere. Același efect este vizibil și prin lipsa unei planificări a reabilitării infrastructurii și a construirii de săli noi. De asemenea, lipsa unei politici de marketing cultural duce la o scăzută valorificare a potențialului cultural al zonei.
La nivelul polului de creștere Brașov se pune problema creării unui „inel verde”. Spațiile verzi contribuie la reducerea poluării aerului și creează condiții climatice mai favorabile, ameliorând astfel situația celor ce locuiesc în polul de creștere Brașov. Printre soluțiile preconizate și verificate de a reduce intensitatea fenomenului de poluare urbană se impune, în prim plan, extinderea spațiilor verzi, vegetația sechestrând anumite cantități de CO2, reținând praful din atmosferă, reducând vârfurile de temperatură din timpul verii, asigurând umiditatea apropiată de normal a mediului, oferind umbră, absorbind zgomotul datorat traficului, ameliorând calitatea solului, protejând păsările și mamiferele mici, sălbatice. În afara extinderii spațiilor verzi intravilane, a realizării pădurii urbane, pădurea periurbană revine în zona ei normală, stabilindu-se reguli de dimensionare a acesteia în funcție de numărul de locuitori ai polului de creștere. În această zonă a extravilanului se caută oaze de odihnă, de aer mai curat decât cel din interiorul localității, se încearcă regăsirea contactului om – natură, se identifică microsisteme sau ecosisteme pentru protecție, se amenajează terenuri – suport pentru sport, excursii, lecții demonstrative, se urmărește transformarea extravilanului într-un atractor pentru turiști, locuitori ai polului de creștere.
Agenția Metropolitană Brașov colaborează cu Agenția pentru Protecția Mediului Brașov, dar și cu alte instituții relevante în vederea proiectării de zone verzi în arealul polului de creștere. Zona polului de creștere Brașov este una în care poluarea aerului are ca surse principale traficul intens, atât în interiorul orașelor cât și traficul pe drumurile naționale, dar și activitățile industriale. Din punct de vedere al poluării fonice, aceasta este cauzată de nivelul ridicat al traficului. Suprafața „verde” din zonele rezidențiale în interiorul polului de creștere este mult sub nivelul standardelor de calitate a vieții adoptate la nivel european. Se impune dezvoltarea inelului verde al Polului de crestere, a parcurilor si zonelor de agrenment.
Polul de Creștere național Brașov este în același timp și un motor al dezvoltării. În planul dezvoltării intra-regionale Brașovul se distanțează de celelalte orașe. Atractivitatea sa se datorează poziției geografice, infrastructurii de transport și rețelei de utilități dezvoltate, reliefului diversificat și atractiv, forței de muncă calificate. Nivelul calității vieții populației din Municipiului Brașov este superior celui existent în alte orașe.
Datorită existenței unei universități de stat și a cinci universități private, Brașovul se dovedește a fi un centru regional universitar important. Rețeaua urbană în regiune este foarte bine conturată, cu structuri urbane mature și bine dezvoltate. Cele mai mari orașe, cu peste 100 mii locuitori, sunt variat dezvoltate și corespund unor puncte de interes comercial și productiv, pe vechi trasee de schimb economic. Aceasta explică faptul că Brașovul are cel mai mare grad de urbanizare din regiunea Centru (74,7%). În interiorul regiunii, Municipiul Brașov ocupă primul loc în termenii PIB/ locuitor și ai productivității muncii.
Elaborarea Planului Integrat pentru Dezvoltare Urbană (PIDU) se bazează pe instrumentele uzuale de planificare urbană și de dezvoltare integrată – pe aspectele de „regionalitate” și de „participare”. „Regionalitatea” se referă la gândirea în manieră regională, la crearea circuitelor și a structurilor urbane și regionale. Pe acestea se fundamentează coeziunea și competitivitatea regiunii. Abordarea integrată este din punct de vedere al planificării și al implementării o procedură relativ nouă în România. Procesul de dezvoltare al Municipiului Brașov, în relația cu comunitățile din Zona Metropolitană vizează înlăturarea disparităților, analizarea viitoarelor procese de dezvoltare și utilizarea comună a potențialului integrat al polului de creștere. „Participarea” înseamnă cooptarea reprezentanților autorităților locale de la nivelul tuturor localităților din zona metropolitană, instituții, universități, ONG-uri și grupuri de persoane, în diversele faze ale procesului decizional, pentru a-l influența în mod eficient.
Planul Integrat pentru Dezvoltare Urbană vizează protecția și valorificarea patrimoniului istoric și cultural, având următoarele direcții:
Reabilitarea/restaurarea clădirilor de patrimoniu: Reabilitarea Muzeului Prima Școală Românească și troițe – Municipiul Brașov; reabilitarea cetăților din Zona Metropolitană Brașov; reabilitarea clădirilor de patrimoniu din Zona Metropolitană; reabilitare sit Cumidava – Râșnov, „Cetatea Țărănească Râșnov Cetatea de altă dată” – parc tematic în vecinătatea obiectivului istoric; reabilitarea monumentelor istorice și a celor ridicate pentru evocarea anumitor evenimente istorice.
Promovarea turismului prin: participarea la târguri și expoziții naționale și internaționale în domeniul promovării turistice; promovarea turistică – strategie de marketing și elaborare brand orașul Predeal; promovarea potențialului turistic al orașului Râșnov; realizarea de materiale de promovare Legendele Țării Bârsei; elaborarea strategiei de promovare a turismului în Zona Metropolitană.
Strategia de dezvoltare durabilă a Zonei Metropolitane Brașov corelează și integrează strategiile de dezvoltare ale localităților membre. Strategiile de dezvoltare locală durabilă sunt documente programatice și instrumente de lucru indispensabile administrației publice locale, având în vedere atât dinamica schimbărilor economice, sociale și de mediu, cât și necesitatea de adaptare la acest fel de schimbări, de a le anticipa și de a le transforma din riscuri în oportunități de dezvoltare. Existența strategiilor locale de dezvoltare, aprobate, constituie validarea unei viziuni de dezvoltare integrată a întregii zone. Influențele reciproce dintre localități învecinate trebuie identificate și cuantificate astfel încât să poată fi „controlate” de către administrațiile publice locale de așa manieră încât dezvoltarea unei localități să nu lezeze aspirațiile de dezvoltare ale localităților din jur, ci să se potențeze reciproc. Scopul elaborării și implementării Strategiei de dezvoltare durabilă integrată a zonei metropolitane Brașov constă în pregătirea comunităților pentru provocările lumii contemporane: schimbările climatice, scăderea resurselor de energie, criza economică, șomajul și migrația forței de muncă, nevoia educației moderne și aplicative pentru tineri, organizarea și re-gândirea comunităților prietenoase etc.
Strategia de Dezvoltare Durabilă Integrată a Zonei Metropolitane Brașov vizează dezvoltarea comunităților locale din zona metropolitană Brașov în perspectivă până în anul 2020 și urmărește structura standard a planificării strategice pentru comunitățile locale. Strategia urmărește coerența politicilor locale și regionale privind:
Dezvoltarea economică locală și integrată generată de inter-dependența dintre localități;
Dezvoltarea și echilibrul social;
Amenajarea teritoriului și a mediului de locuire;
Dezvoltarea durabilă a mediului natural, eficiența energetică, adaptarea la schimbările climatice.
CONCLUZII
Rezultatele analizelor efectuate pe parcursul acestei lucrări asupra activităților și fenomenului turistic în județul Brașov, cu accent pe perspectiva dezvoltării durabile, au pus în evidență atât aspecte pozitive, confirmându-se poziția și imaginea pe care o are județul la nivel național în primul rând dar și internațional (și anume una foarte bună, fiind considerat o zonă turistică deosebit de atractivă), cât si aspecte mai puțin pozitive (unele dintre acestea general valabile la nivel național, altele cu caracter particular pentru arealul analizat). Odată identificate, aceste aspecte ajută la recunoașterea cauzelor diferitelor probleme, îndrumând acțiunile viitoare în direcția dorită.
Potențialul turistic al județului este unul remarcabil, putând fi definit prin diversitate.
Specificul dominant al potențialului turistic al județului Brașov este cel cultural-istoric, ce este necesar a fi valorificat pe baza principiilor dezvoltării durabile. Patrimoniul cultural al județului este remarcat în primul rând datorită existenței celei mai mari construcții în stil gotic din România, Biserica Neagră, și a primei școli românești, cât și a numeroaselor muzee, clădiri de patrimoniu și edificii religioase.
Castelul Bran este simbolul zonei și element de rezonanță al întregii tări atât din punct de vedere istoric cât și turistic. Acesta a devenit o destinație pentru peste 500.000 de vizitatori în fiecare an, care se pot delecta în nenumărate activități, cum ar fi festivaluri de muzică, ceremonii pentru copii și târguri.
Turismul montan este favorizat de existența masivelor muntoase, a suprafeței mari acoperite cu păduri, a existenței traseelor marcate, a cabanelor montane și bazelor de cazare din localitățile limitrofe, precum și a promovării acestor zone pe plan național și internațional propice pentru practicarea drumeției, a sporturilor de iarnă, alpinismului, speoturismului. Locații cum ar fi Predeal și Poiana Brașov care sunt centrate pe sezonul de schi dar, datorită frumuseții peisajului au un potențial ridicat pentru dezvoltarea turismului și în afara sezonului rece. Orașul Predeal este renumit la nivel național prin faptul că este orașul situat la cea mai ridicată altitudine din țară, aceasta variind între 1.030 și 1.107 metri. În Predeal pilonul de bază în sectorul turistic este reprezentat, datorită specificului reliefului din zonă, de sporturile de iarnă. Astfel, principalele forme de turism practicabile sunt: turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă, turismul de odihnă și recreere, turismul pentru drumeție.
Turismul rural reprezintă, de asemenea o atracție prezentă în județul Brașov, prin existența ansamblurilor sătești cu biserici fortificate din Prejmer și Viscri ce fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO.
Potențialul turistic al județului este mai bogat și datorită existenței celor 32 de arii protejate, dintre care două sunt Parcul Național Piatra Craiului și Parcul Natural Bucegi, ecoturismul numărându-se printre formele de turism practicate in județul Brașov. Numeroasele rezervații naturale existente în județ ar putea fi valorificate prin circuite tematice în spiritul ecoturismului sau ca tip de sine stătător.
Perspectiva evoluției numerice a populației – este o problemă de care trebuie să se țină seama în orice plan de dezvoltare. În prezent, în județul Brașov densitatea populației (111,9 loc/kmp) este mai mare decât cea înregistrată la nivelul Regiunii Centru (73,8 loc/kmp).
În ceea ce privește infrastructura rutieră, în anul 2012 față de anul 2011, lungimea drumurilor publice în județul Brașov a rămas constantă, în timp ce numărul vehiculelor pentru transportul mărfurilor a crescut cu 2,5%, iar cel al autoturismelor cu 4,3%. Scade în schimb numărul pasagerilor transportați; densitatea drumurilor publice din județul Brașov a fost în anul 2012 de 29,9km/100kmp, mai mică decât în Regiunea Centru (32,8km); în privința lungimii străzilor modernizate, județul Brașov se situează pe locul 4 în topul național. În vederea dezvoltării infrastucturii de transport, în județul Brașov se construiește Aeroportul Internațional de la Ghimbav, cea mai importantă investiție a județului.
Marketingul tuistic este dezvoltat la nivelul județului Brașov prin existenta centrelor de informare turistică, a site-ului www.brasovtourism.eu si a brandului turistic “Brașov, Be.Live it”, acesta fiind vital pentru poziționarea internațională a județului.
În concluzie, județul Brașov este o destinație polivalentă din punct de vedere al posibilităților de stimulare a intereselor turiștilor și de aceea categoriile de turiști atrase sunt eterogene. Pe de-o parte este un avantaj, datorită șanselor mari de a atrage cât mai mulți turiști, pe de altă parte este un dezavantaj, întrucât această polivalență face dificilă o strategie de promovare coerentă a tuturor valențelor turistice a județului.
În perspectiva susținerii dezvoltării turismului, trebuie ținut cont că interesele și prioritățile turiștilor sunt schimbătoare, având tendința să se diversifice și să se rafineze – astfel, intervenția asupra produsului turistic nu trebuie neapărat să se producă în urma unei prioritizări a elementelor de interes, ci mai degrabă fructificând reperele turistice ale județului, în jurul cărora să crescă valoarea și calitatea ofertei de turism de nișă.
Perspectivele de dezvoltare ale județului sunt axate pe dezvoltarea capitalului uman, a activităților economice, realizarea infrastructurii de bază la standarde de calitate și funcțiune în acord cu nevoile de dezvoltare ale locuitorilor județului. Județul Brașov în perspectiva viitorului este județul competitiv și prosper, atractiv pentru cei ce vor să locuiască sau să investească aici, precum și pentru cei ce vor să îl viziteze.
BIBLIOGRAFIE
Baltălungă A. A., (2008) – Turismul în România, Valahia University Press, Târgoviște
Bran Florina și colab., (1998) – Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economică, București
Caracota, D., Caracota, C.R. (2004) – Dimensiuni contemporane ale dezvoltării durabile și competitive, Editura ASE, București
Cocean P., (1999) – Geografia turismului, Editura Focul Viu, Cluj – Napoca
Dinu Mihaela, (2002) – Geografia Turismului, Editura Didactică și Pedagogică, București
Eber, Shirley (1992) – Beyond the green horizon : principles for sustainable tourism
Glăvan, V. (2000) – Turismul în România, Editura Economică, București
Mihai, C., Borza, M. (2009) – Dimensiuni ale dezvoltării durabile în România, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Neacșu, N. (1999) – Turismul și dezvoltarea durabilă, Editura EXPERT, București
Negru, R., Vodă, M. (2005) – Evaluarea resurselor turistice din perspectiva dezvoltării durabile, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca
Niță, I., Niță, C. (2008) – Piața turistică a României, Editura Economică, București
Stănciulescu, G., Micu, C. (2009) – Economie și gestiune în turism: probleme, proiecte și studii de caz, Editura C. H. BECK, București
Tigu, G., Stănciulescu, G., Lupu, N. – Dicționar poligot explicativ de termeni utilizați în turism, Editura C.H. Beck, 1998
Vădineanu A., (1998) – Dezvoltarea durabilă, Editura Univ. din București
*** – Ce este dezvoltarea durabilă?, http://comunitatedurabila.ro/articol/8/ce-este-dezvoltarea-durabila.html, accesat pe 07 iunie 2014
*** – Ce este Agenda Locală 21?, http://www.ncsd.ro/local_agenda_21_ro.html, accesat pe 09 iunie 2014
***- Strategia Națională pentru dezvoltare durabilă, http://www.ncsd.ro/national_sustainable_development_strategy_ro.html, accesat pe 13 iunie 2014)
*** – Agenda Locală 21, http://www.anpm.ro/agenda_locala_21-533, accesat pe 15 iunie 2014
*** – Strategia de dezvoltare a Județului Brașov orizonturi 2013-2020-2030, http://www.addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf, accesat pe 25 mai 2014
*** – Sistemul Informațional Național Statistic, http://edemos.insse.ro/portal/faces/wcnav_defaultSelection?_afrLoop=2952375882453246&_afrWindowMode=0&_afrWindowId=null#%2Foracle%2Fwebcenter%2Fportalapp%2Fpages%2Fharta.jspx%40%3F_adf.ctrl-state%3Dc9lvgahdp_9 , accesat pe 15 iunie 2014
*** – Anuarul Statistic al Județului Brașov, http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=401, accesat pe 15 iunie 2014
*** – Agenda pentru un turism durabil și competitiv, http://europa.eu/legislation_summaries/enterprise/industry/l10132_ro.htm, accesat lpe 23 iunie 2014
*** – Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Brașov, http://www.brasov.djc.ro/Index.aspx, accesat pe 20 iunie 2014
*** – Zona Metropolitană, http://www.metropolabrasov.ro/zona.php, accesat pe 10 mai 2014
***-Planul Integrat de Dezvoltare Urbană – Polul de Creștere Brașov,
http://brasovcity.ro/documente/public/constructii-urbanism/planul-integrat-de-dezvoltare-urbana.pdf , accesat pe 10 iunie 2014
*** Strategii de dezvoltare durabilă, http://www.metropolabrasov.ro/strategie.php, accesat la 10 iunie 2014
*** – Strategia de dezvoltare turistică a orașului Predeal 2009-2020,
http://ro.scribd.com/doc/205873992/Strategia-de-dezvoltare-turistica-a-orasului-Predeal-2009-2020, accesat la 10 iunie 2014
OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului
BIBLIOGRAFIE
Baltălungă A. A., (2008) – Turismul în România, Valahia University Press, Târgoviște
Bran Florina și colab., (1998) – Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economică, București
Caracota, D., Caracota, C.R. (2004) – Dimensiuni contemporane ale dezvoltării durabile și competitive, Editura ASE, București
Cocean P., (1999) – Geografia turismului, Editura Focul Viu, Cluj – Napoca
Dinu Mihaela, (2002) – Geografia Turismului, Editura Didactică și Pedagogică, București
Eber, Shirley (1992) – Beyond the green horizon : principles for sustainable tourism
Glăvan, V. (2000) – Turismul în România, Editura Economică, București
Mihai, C., Borza, M. (2009) – Dimensiuni ale dezvoltării durabile în România, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Neacșu, N. (1999) – Turismul și dezvoltarea durabilă, Editura EXPERT, București
Negru, R., Vodă, M. (2005) – Evaluarea resurselor turistice din perspectiva dezvoltării durabile, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca
Niță, I., Niță, C. (2008) – Piața turistică a României, Editura Economică, București
Stănciulescu, G., Micu, C. (2009) – Economie și gestiune în turism: probleme, proiecte și studii de caz, Editura C. H. BECK, București
Tigu, G., Stănciulescu, G., Lupu, N. – Dicționar poligot explicativ de termeni utilizați în turism, Editura C.H. Beck, 1998
Vădineanu A., (1998) – Dezvoltarea durabilă, Editura Univ. din București
*** – Ce este dezvoltarea durabilă?, http://comunitatedurabila.ro/articol/8/ce-este-dezvoltarea-durabila.html, accesat pe 07 iunie 2014
*** – Ce este Agenda Locală 21?, http://www.ncsd.ro/local_agenda_21_ro.html, accesat pe 09 iunie 2014
***- Strategia Națională pentru dezvoltare durabilă, http://www.ncsd.ro/national_sustainable_development_strategy_ro.html, accesat pe 13 iunie 2014)
*** – Agenda Locală 21, http://www.anpm.ro/agenda_locala_21-533, accesat pe 15 iunie 2014
*** – Strategia de dezvoltare a Județului Brașov orizonturi 2013-2020-2030, http://www.addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf, accesat pe 25 mai 2014
*** – Sistemul Informațional Național Statistic, http://edemos.insse.ro/portal/faces/wcnav_defaultSelection?_afrLoop=2952375882453246&_afrWindowMode=0&_afrWindowId=null#%2Foracle%2Fwebcenter%2Fportalapp%2Fpages%2Fharta.jspx%40%3F_adf.ctrl-state%3Dc9lvgahdp_9 , accesat pe 15 iunie 2014
*** – Anuarul Statistic al Județului Brașov, http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=401, accesat pe 15 iunie 2014
*** – Agenda pentru un turism durabil și competitiv, http://europa.eu/legislation_summaries/enterprise/industry/l10132_ro.htm, accesat lpe 23 iunie 2014
*** – Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Brașov, http://www.brasov.djc.ro/Index.aspx, accesat pe 20 iunie 2014
*** – Zona Metropolitană, http://www.metropolabrasov.ro/zona.php, accesat pe 10 mai 2014
***-Planul Integrat de Dezvoltare Urbană – Polul de Creștere Brașov,
http://brasovcity.ro/documente/public/constructii-urbanism/planul-integrat-de-dezvoltare-urbana.pdf , accesat pe 10 iunie 2014
*** Strategii de dezvoltare durabilă, http://www.metropolabrasov.ro/strategie.php, accesat la 10 iunie 2014
*** – Strategia de dezvoltare turistică a orașului Predeal 2009-2020,
http://ro.scribd.com/doc/205873992/Strategia-de-dezvoltare-turistica-a-orasului-Predeal-2009-2020, accesat la 10 iunie 2014
OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Turismul, Factor al Dezvoltarii Locale Si Regionale (ID: 148410)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.