Turismul Si Potentialul Turistic AL Statiunii Baile Felix
TURISMUL ȘI POTENȚIALUL TURISTIC
AL STAȚIUNII BĂILE FELIX
INTRODUCERE
Am ales această temă pentru proiectul meu de diplomă, deoarece în calitatea mea de viitor inginer specialist în alimentație publică și agroturism, consider că pentru România, agricultura și turismul reprezintă două domenii cu rol prioritar în relansarea vieții economice.
Consider că noua generație de absolvenți, printre care mă număr și eu, viitori specialiști în domeniu, avem obligația să contribuim prin cunoștințele acumulate pe parcursul celor patru ani de facultate, la găsirea unor soluții care să relanseze activitatea turistică în zonele cu potențial ale județului nostru.
Pentru un viitor manager sau inginer în alimentație publică și agroturism este imperativ să cunoască resursele pe care le are la dispoziție, pentru a ridica la cel mai înalt nivel potențialul turistic al arealului în care își desfășoară activitatea. Aria de competență a acestui domeniu este nelimitată, trebuie doar să știm să punem în valoare ceea ce avem și totodată să reînviem curtoazia și amabilitatea din interiorul nostru.
În lucrarea de față, am analizat conceptul de turism și turist de la primele forme manifestate și primele definiții, până la impactul economico-social din zilele noastre. Cu toții am fost cel puțin odată în viață turiști, iar frumusețile locului și amabilitatea gazdelor și a locuitorilor din zonă, ne pot determina să revenim cu plăcere. Prin tema aleasă, am abordat o prezentare sistematică a definițiilor de turism și turist din antichitate până în prezent, ca apoi să prezint potențialul turistic natural și antropic oferit de zona Băilor Felix, care este pentru această regiune a României ca o floare rară precum lotusul.
Lucrarea este structurată în patru capitole. În primele trei, am cules, am studiat și am analizat date și informații ale unor autori de specialitate în domeniul turismului, ele constituind elementele de bază, de fapt esența care stă la baza lucrării. Ultimul capitol este contribuția proprie și anume un studiu de caz.
În primul capitol am sintetizat cele mai importante concepte despre turism și turist, clasificarea formelor de turism și evident contribuția turismului la viața economico-socială.
În al doilea capitol am făcut un studiu legat de zona Băilor Felix. M-am axat în special pe analiza geografică a zonei, începând cu istoria locului și continuând cu așezarea geografică, climă, relief, căi de acces, rețeaua hidrografică și flora și fauna.
În capitolul următor am continuat studiul Băilor Felix, dar de această dată am cercetat potențialul turistic natural și antropic oferit de această zonă. Elementele supuse analizei au fost cu preponderență factorii naturali disponibili, posibilitățile de dezvoltare, rețelele de cazare și alimentație publică, baza de tratament, posibilitățile de agrement și serviciile oferite în cadrul stațiunii balneoclimaterice Băile Felix.
Ultimul capitol reprezintă contribuția proprie în cadrul lucrării, printr-un studiu de caz, mai precis am studiat o unitate de primire turistică existentă în Băile Felix, respectiv,,Pensiunea Tomis’’. Studiul de caz se rezumă la prezentarea Pensiunii Tomis, cazarea, serviciile, facilitățile și agrementul oferit, prețurile practicate, concurența, gradul de ocupare și clienții, iar în final am prezentat metodele de atragere a clienților utilizate de către managerul pensiunii și propunerile și sugestiile proprii în legătură cu această abordare.
Încheierea este realizată prin concluziile și propunerile aferente lucrării prezentate. Am lăsat loc de discuții și nu am formulat o concluzie finală deoarece întotdeauna este loc de mai bine dar să nu uităm că de fapt nu răul, ci mai binele este dușmanul binelui.
CAPITOLUL I
TURISMUL
I.1 Concepte de turism și turist.
I.1.1. Scurt istoric.
Dorința de a călătorii și de a cunoaște lucruri noi, este cunoscută încă din antichitate, chiar dacă la început aceste dorințe aveau ca scop principal războiul, cuceririle de noi teritorii sau schimbul comercial.
Așadar, apariția călătoriilor turistice datează încă din antichitate, iar activitățile turistice au început să fie practicate empiric din aceeași perioadă. Este cunoscută astfel participarea elevilor în număr mare la vizitarea locurilor sfinte cum ar fi Dodona sau Delphi, precum și frecventarea băilor curative sau jocurilor festive organizate periodic.
Herodot (484 – 425 î.Ch.) ’’părintele istoriei’’ a hoinărit prin lumea antică înainte de a scrie despre felurite obiceiuri din Egipt, Libia, Italia, Orientul Apropiat în celebrele ’’Istorii’’.
În perioada romană majoritatea călătoriilor aveau scopuri comerciale, culturale sau militare iar traseele lor parcurgeau inevitabil anunite spații la acea vreme rurale. În același timp cu evoluția societății omenești, se diversifică și structura călătoriilor, astfel că în Evul Mediu, călătoreau un număr însemnat de comercianți, dar întâlnim frecvent ambasadori, preoți, pelerini, oameni de știință, artiști, iar unii dintre acești călători au și consemnat călătoriile lor, dorind să transmită experiențele lor.
Sute de ani mai târziu Marco Polo (1254 – 1324) a plecat din Veneția în 1271, străbătând Asia, și s-a întors pe mare, la Veneția în 1295. Călătoria a durat 24 de ani și a fost, în perioada medievală, una din puținele surse de documentare a europenilor despre Orient.
Primul care a organizat un voiaj turistic în accepțiunea modernă a fost Thomas Cook în America. Misionarul baptist a aranjat o excursie de la Leicester la Loughborough pentru un grup, deplasarea făcându-se cu trenul. Trei ani mai târziu compania feroviară ’’Midland Countries Railway’’ a fost de acord să permanentizeze traseul dacă Cook furnizează pasageri. Astfel în 1841, Cook a pus bazele companiei de turism internațional care are birouri de reprezentare în multe țări ale lumii ’’Thomas Cook and Son’’.
Putem afirma că încă de la începuturile omenirii, turismul s-a manifestat în rândul populației, chiar dacă în mod spontan și inconștient. Odată cu evoluția umană s-a propagat și acest fenomen, ajungând să devină azi o componentă indispensabilă vieții. Singura diferență este că astăzi suntem conștienți de anvergura acestui fenomen și de posibilitățile culturale, sociale, curative și economice a lucrului pe care astăzi îl numim turism.
I.1.2. Istoria turismului în România.
Elementele precursoare turismului pe pământul țării noastre sunt atestate documentate încă din antichitate, când ele au apărut și s-au dezvoltat, în forme embrionare, la Băile Herculane, Ocna Sibiului, Turda, Sovata, Buziaș etc.
În evul mediu în condițiile orânduirii feudale, turismul s-a manifestat sporadic pe teritoriul țărilor românești, mai restrâns decât în antichitate, datorită nesiguranței drumurilor și concepțiilor mistice. Activitatea de turism colectiv se desfășura, mai ales, sub forma turismului de pelerinaj. Documentele vremii indică și o formă de turism colectiv, de masă, determinată de o serie de manifestări laice, etnofolclorice, cu prilejul unor momente festive, tradiționale: sărbători folclorice, târguri, hramuri, nedei etc.
Treptat se afirmă turismul balnear, acesta fiind menționat în localitățile: Băile Felix în sec. al – XV-lea, Ivanda și Lipova în sec. al – XVI-lea, Bazna în sec. al – XVII-lea, Băile Herculane în 1734, Borsec în 1770, Vatra Dornei în 1788.
În România postbelică, prima organizație de turism de tip nou, pe baze economico-sociale, a fost turismul popular (1948-1950), care apoi devine Federația de turism – alpin. În anul 1955, se reînființează Oficiul Național de Turism "Carpați", înființat în 1935. În 1957 se constituie Asociația turiștilor din România , iar în 1968 Biroul de turism pentru tineret. În 1971 ,ca urmare a dezvoltării continue și progresive a turismului în România se înființează Ministerul Turismului și Sporturilor, for de conducere, îndrumare și coordonare organizatorică, căruia îi sunt subordonate 40 de oficii județene de turism.
I.1.3. Definiția turismului.
Cuvântul turism provine din englezescul ,,to tour’’, care înseamnă a călători. A fost vehiculat în Anglia în secolul al-XVII-lea și a desemnat inițial acțiunea de a voiaja în Europa.
Deși este considerat de cei mai mulți dintre specialiști ca un fenomen propriu perioadei contemporane, prin care se valorifică potențialul turistic al unui spațiu, turismul s-a cristalizat la sfârșitul secolului al – XIX-lea, și ca atare primele încercări de definire și caracterizare a lui datează din acea perioadă.
Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfășurată în alte sectoare cheie din economia mondială (industrie, agricultură, comerț). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidența studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economiști , geografi, psihologi și sociologi.
Prin natura lui turismul se prezintă ca o activitate economică situată la interferența altor ramuri, ceea ce determină o serie de dificultăți în definirea lui. Pornind de la premisa ca fiecare ramură economică reprezintă locul unei producții de bunuri și servicii care sunt consumate într-un mod specific, turismul are ca obiect ,,o producție și un consum de bunuri eterogene care concură la satisfacerea nevoilor turiștilor, a non rezidenților.’’
În prima jumătate a secolului al – XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu călătoria. Călătoria sau sejurul de agrement devin inseparabile de noțiunea de turism odată cu înmulțirea stațiunilor termale și balneare.
O primă încercare de definire a turismului ca fenomen social și economic aparține lui E. Guy Treuler și datează din 1880. Potrivit părerii lui turismul este ,,un fenomen al timpurilor moderne, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbare a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate față de frumusețea naturii. rezultat al dezvoltării comerțului, industriei și perfecționării mijloacelor de transport.’’
O definire mai expresivă este formulată, în 1938, de Leville Nizerolle, potrivit căruia ,,turismul este ansamblul activităților non lucrative ale omului, în afara ariei de reședință.’’
Definirea propusa de W. Hunziker si K Krapf, având meritul de a realiza o abordare mai complexa a turismului ca fenomen economico-social, se constituie, în literatura de specialitate, ca moment de referință. Ei definesc turismul prin ,,ansamblu relațiilor și fenomenelor ce rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor, în afara locului de reședință, atât timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motive de stabilire permanentă sau activitate lucrativă oarecare.’’
Kalfiotis în anul 1972, fiind specialist în economia turismului, definește turismul ca deplasare temporală a peroanelor individuale sau un grup de la domiciliu către un alt loc, pentru simpla plăcere și satisfacerea unor interese morale ori necesități intelectuale, conducând astfel la realizarea unor activități economice.
Turismul se prezintă, așadar, ca o activitate complexă, cu o multitudine de fațete, cu încărcătură economică semnificativă, poziționată la intersecția mai multor ramuri și sectoare din economie; toate acestea își găsesc reflectarea în varietatea punctelor de vedere cu privire la conținutul noțiunii de turism și a conceptelor adiacente.
Turismul îl găsim definit și în legislația României, care reglementează organizarea, coordonarea și dezvoltarea acestei activități ca fiind: ,,ramură a economiei naționale, cu funcții complexe, ce reunește un ansamblu de bunuri și servicii oferite spre consum persoanelor care călătoresc în afara mediului lor obișnuit pe o perioadă mai mică de un an și al căror motiv principal este altul decât exercitarea unei activități remunerate în interiorul locului vizat.’’
După analiza definițiilor date de către mai mulți specialiști din domeniu putem concluziona că turismul se referă la activitățile desfășurate de o persoană sau un grup de persoane pe durata călătoriilor și sejururilor în locuri situate în afara reședinței obișnuite pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește 1 an cu scop de recreere, odihnă, pentru afaceri sau alte motive.
Deci putem vedea că trecerea în revistă a principalelor puncte de vedere referitoare la noțiunea de turism, consemnate în literaturile de specialitate, evidențiază faptul ca acesta este un fenomen deosebit de dinamic, care își lărgește continuu sfera de activitate, imprimând definițiilor un caracter limitat. Noțiunea de turism trebuie, deci, adaptată permanent schimbărilor în viața economică și socială, confruntată și corelată cu activitatea practică, cu celelalte domenii ale economiei. Turismul mai apare și ca un mijloc de diversificare a structurii economiei, prin crearea unor activități sau ramuri proprii acestuia sau dezvoltarea la noi dimensiuni a unora dintre cele deja existente. Pe plan social, turismul se manifestă ca mijloc activ de educare , de ridicare a nivelului de instruire, cultură și civilizație a oamenilor. Are un rol deosebit în utilizarea timpului liber de la sfârșitul săptămânii sau al vacanțelor.
I.1.4. Definiția turistului.
Clarificarea conceptului de turism presupune, de asemenea, și definirea subiectului călătoriei, respectiv a turistului. Și în privința noțiunii de turist, în literatura de specialitate există diversitate de opinii; pot fi citate, în acest sens, punctele de vedere exprimate de F. W. Ogilvie, care includea în categoria turiștilor toate persoanele care îndeplinesc două condiții și anume: se află în locuri îndepărtate de casă pentru mai puțin de 1 an și cheltuiesc bani în locurile respective fără să-i câștige acolo, sau de A. J. Norval, după care turistul este acea persoană care intră într-o țară străină pentru orice alt scop decât a-și stabili o reședință permanentă sau pentru afaceri și care cheltuiesc în țara în care se află temporar banii câștigați în altă parte.
În anul 1950, Uniunea Internațională a Organismelor Oficiale de Turism (actualmente O.M.T.), în cadrul reuniunii sale de la Dublin, accepta aceasta definiție, cu o ușoară modificare, în sensul includerii în rândul turiștilor a elevilor și studenților care locuiesc temporar în străinătate. De asemenea, în 1953, Comisia de statistică a U.I.O.O.T. definește și vizitatorul internațional.
Conferința Națiunilor Unite asupra turismului și călătoriilor internaționale din Roma în anul 1963, a recomandat utilizarea termenului de vizitator pentru a desemna ,,orice persoană ce vizitează o țară, alta decât cea în care se află reședința sa obișnuită, pentru orice alt motiv decât desfășurarea unei ocupații remunerate în interiorul țării pe care o vizitează’’. Această definiție acoperă două categorii de vizitatori: turiștii care sunt vizitatori temporari ce stau cel puțin 24 de ore în țara vizitată și ale căror motive de călătorie pot fi grupate în: loisir (recreere, sănătate, sport, odihnă, studii sau religie), afaceri, familie, misiuni și reuniuni și excursioniștii care sunt vizitatori temporari ce călătoresc pentru propria plăcere și stau mai puțin de 24 ore în țara vizitată.
Cu același prilej a fost definit și călătorul sau turistul în tranzit, considerat a fi orice persoană care traversează o țară, chiar daca rămâne mai mult de 24 ore, cu condiția ca opririle sa fie de scurta durată și/sau să aibă alte scopuri decât cele turistice.
În ceea ce privește turistul, acesta este reprezentat de ,,orice persoana care se deplasează spre un loc situat în afara reședinței sale obișnuite, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale cărui motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități remunerate în locul vizitat’’.
Nu sunt considerați turiști: persoanele care sosesc într-o țară (cu sau fără contract de muncă) pentru a ocupa o funcție sau a exercita o activitate remunerată; cei care își stabilesc reședința permanentă într-o alta țară; elevii și studenții care locuiesc temporar în străinătate; persoanele cu domiciliul într-o țară și locul de muncă într-o țară învecinată; călătorii în tranzit, chiar daca durata călătoriei depășește 24 ore.
Totodată fac parte din categoria turiștilor persoanele care călătoresc în scopuri cum ar fi: petrecerea timpului liber, recreere, sport, mitinguri, congrese, studii, vizitarea rudelor și a prietenilor, afaceri, motive profesionale, tratamente medicale, pelerinaje etc. De asemenea, în categoria turiștilor mai sunt incluși membrii echipajelor mijloacelor de transport străine (avioane, nave) care apelează la serviciile de cazare și masă din locul unde se află, precum și vizitatorii de scurtă durată.
În călătoriile lor, turiștii consumă o serie de bunuri și servicii; acestea sunt produse, de regulă, de industrii sau ramuri distincte ale economiei, legate mai mult sau mai puțin de turism. Corespunzător acestei realități, în structurile consacrate ale ramurilor economiei sau ale produselor și serviciilor nu se regăsește o industrie a turismului. Și totuși conceptul este frecvent utilizat și chiar definit.
Clasificarea formelor de turism.
Forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă asocierea sau combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentație, agrement) ce alcătuiesc produsul turistic, precum și modalitatea de comercializare a acestuia.
În practica turistică există o serie de criterii și posibilități de grupare a formelor de turism. În funcție de aceste criterii avem mai multe forme de turism practicat la această oră.
Pentru a încerca o delimitare cât mai clară și concisă a formelor de turism am ales o clasificare a acestuia în funcție de următoarele criterii. Astfel, turismul se clasifică:
În funcție de originea turiștilor avem turism național și internațional.
Turismul național sau intern reprezintă turismul practicat de populația unei țări în interiorul granițelor naționale. Turismul intern, constituit din călătoriile și vacanțele populației autohtone în limitele granițelor naționale, s-a afirmat, în România, cu foarte mult timp în urmă, iar evoluțiile sale au reflectat cu fidelitate transformările din viața economică și socială a țării. Astfel, perioadele de avânt economic și cele de criză, evenimentele politice, facilitățile sau restricțiile de călătorie, s-au concretizat în creșteri sau scăderi ale numărului turiștilor, în variații ale duratei vacanțelor, în modificarea locului turismului în consumul populației.
Turismul internațional este rezultatul deplasării persoanelor în afara granițelor țării lor de reședință. Turismul internațional se subdivide în turism emițător (outgoing), de trimitere sau pasiv, care se referă la plecările turiștilor autohtoni peste graniță, și turism receptor (incoming) – de primire sau activ – care cuprinde sosirile de turiști din alte țări pentru petrecerea vacanței în țara primitoare.
În funcție de modul de angajare al efectuării serviciilor turistice putem avea turism organizat, semi organizat și neorganizat sau pe cont propriu.
Turismul neorganizat sau pe cont propriu este o forma ce angajează nici un fel de serviciu anticipat, urmând ca pe măsura necesităților să fie cumpărate pe loc. Vizitatorul hotărăște singur asupra destinației, duratei deplasării, perioadei de realizare a acesteia, mijlocul de transport, modalităților de agrement. Această formă este specifică celor ce se deplasează cu autoturismul, având mobilitate mare au înclinația spre o independență mai mare fără a fi legați de anumite restricții de timp sau loc, ceea ce creează se pare satisfacții de ordin psihologic rezultate din această posibilitate de a nu respecta un program prestabilit, rigid.
Turismul organizat este o formă ce angajează anticipat prin contract toate serviciile. Turistul va cunoaște cu exactitate programul și serviciile care i se vor oferi contra sumei plătite. Avantajele acestei forme rezidă în cunoașterea elementelor produsului turistic cumpărat și în avantajele de care poate beneficia turistul apelând la serviciile unei agenții de turism. Inconvenientul programelor și itinerariilor fixe a dus în ultimul timp la scăderea ponderii acestei variante în circulația turistică. Este o formă de turism care se adresează mai ales celor cu venituri mai mici.
Turismul semi organizat este o formă ce angajează anticipat anumite servicii, prin contract iar altele urmează să fie cumpărate pe loc. Această formă a rezultat din preferințele turiștilor prin particularizarea cererii îmbinând avantajele turismului pe cont propriu cu cel al turismului organizat (asigurarea de rezervări, confort, accesibilitate, un program mai lejer, reduceri de tarife, aranjamente de masa comandată cu anticipație, anumite servicii de cazare, bilete de călătorie combinate etc.). Aranjamentele ,,PACKAGE TOUR’’ combină mobilitatea asigurată de călătoria cu mijloace proprii cu garantarea anumitor servicii comandate (cazare, masă la termene fixe, benzină pentru mașină, etc.).
În funcție de mobilitate vom deosebi două forme ale turismului itinerant și turismul de sejur.
Turismul de sejur se împarte în trei categorii și anume turismul de lung sejur, turismul de sejur de durată medie și turismul de sejur scurt.
Turismul de lung sejur (rezidențial) se referă la o durată mai mare de 30 de zile pe an. În special este practicată fie de persoane care sunt la vârsta de pensie, sau de persoane ce își pot permite o perioadă de timp nelucrativă, adică persoane care au nivelul veniturilor ridicat, ceea ce le permite acest gen de turism de durată (șederea într-o stațiune sau într-un oraș fiind de lungă durată de 30, 60, 90 de zile).
Turismul de sejur de durată medie ce nu depășește o lună calendaristică. În general este vorba de petrecerea unui concediu, limita de 30 de zile este aproximarea duratei maxime a concediului de odihnă. Se apreciază că este practicat de toate categoriile de populație indiferent de nivelul veniturilor. Această formă de turism are un pronunțat caracter sezonier.
Turismul de sejur scurt este între 1 și 3 zile. Este un turism ocazional care poate fi practicat de exemplu la sfârșit de săptămână.
Turismul itinerant este o formă de turism în care turiștii ce pe parcursul unei perioade stabilite se deplasează succesiv în diferite localități fără a depăși maxim 4-5 înnoptări într-un singur loc. În general în perioadele de popas sunt programate vizitarea unor obiective turistice sau vizionarea unor spectacole, etc. Actualmente turistul este tot mai mobil, reducându-se perioadele de ședere într-o localitate, ceea ce poate duce la posibilitatea vizionării unor arii geografice întinse.
În funcție de obiectiv sau scop avem următoarele forme de turism:
Turism de odihnă și recreere, care se caracterizează prin sejur legat de o anumită localitate balneară, este de mică mobilitate, uneori având un caracter mai dinamic. Turiștii practicanți ai acestei forme de turism caută să schimbe mediul, să-și modifice stilul obișnuit de viață, să se destindă prin practicarea unor activități diferite de cele practicate în mod obișnuit.
Turismul de tratament este de fapt o formă aparte a turismului de odihnă. Este un turism legat de anumite locuri renumite pentru proprietățile lor terapeutice (ape termale, ape minerale, climat de cruțare, nămoluri cu calități terapeutice etc.). Nevoia de prevenire, ameliorare sau vindecare a stărilor de boală a generat această formă de turism. Se remarcă clientela relativ stabilă și imuabilitatea acestei forme de turism în timp. În acest context trebuie remarcat potențialul deosebit balneoclimateric al țării noastre, care este considerată una dintre cele mai dotate din Europa. Turismul de tratament și cură balneo-medicală îmbină destinderea cu diferite forme de cură și tratament balnear, medical, împachetări cu nămol, gimnastică medicală, cure interne cu ape minerale, băi în ape termale, etc. Trebuie remarcate următoarele aspecte legate de acest tip de turism:
sejururile sunt constante, indiferent de sezon, de durată medie sau lungă (12-30 de zile);
clientela este stabilă, în general cure balneare eficiente sunt rezultatul condiționării repetării tratamentelor sau procedurilor pe parcursul unor perioade de mai mulți ani;
se pot dezvolta zone ce oferă condiții naturale adecvate promovând produse turistice potrivite cerințelor clienților (gamă de servicii specifice curative, tratamente medicale complexe, calificate de alte servicii turistice potrivite satisfacerii nevoilor turiștilor veniți la cură).
Turismul de agrement – divertisment este o formă de turism frecvent practicată în discoteci, baze sportive, baze nautice
Agroturismul este acea forma de turism în care persoana (sau grupul) se deplasează, se cazează și își desfășoară activitatea într-un cadru natural, în mediul rural.
Agroturismul este capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria țărănească prin implicarea turiștilor în viața gospodăriei și furnizarea acestora de servicii și activități (masă, cazare, interacțiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei țărănești, fără a-i conturba acesteia specificul.
Agroturismul a apărut din preocuparea de a găsi noi formule de petrecere a timpului liber, sejurul în mediul rural, sejurul la fermă s-a impus ca o metodă în ultimii ani. Mediul nepoluat, pitoresc prin tradiții culturale și așezare geografică a satisfăcut necesitatea orășenilor de a petrece vacanța departe de trepidațiile orașelor aglomerate, de stresul zilnic.
În anul 1990 a fost creată Federația Europeană pentru Cazare Turistică la Locuitor (fermier) în Mediul Rural EUROGITES, organizație ce reunește asociații naționale aderente la sistem și are ca obiectiv principal menținerea modului de viață tradițional în spațiul european.
În România a fost înființată Asociația Națională a Turismului Rural, Ecologic și Cultural ANTREC.
În gospodăriile țărănești, turistului i se pot oferi produse alimentare ecologice conform gastronomiei locale. Au luat amploare contactele sociale specifice acestui mediu, precum și diversele variante scurte de program în care este inclus și sfârșitul de săptămână petrecut la o fermă sau programele tematice legate de specificul zonei (vânătoare, pescuit etc.). Pentru creșterea atractivității programului oferit, anumite localități rurale sunt incluse și în cadrul circuitelor turistice cu vizitare a unui sat, cu cazare și masă tradițională asigurate numai în locuințe țărănești, vizite la muzeul local, la biserica satului și prin împrejurimi. Pentru o asemenea modalitate de petrecere a vacanței, în Uniunea Europeană se folosește termenul de turism verde, culoarea având rostul de a distinge această formă de turism de celelalte: turism alb (sporturi albe), turism albastru (vacanțe la mare), turismul luminilor (în mediul urban).
Turismul religios, pe cât de vechi pe atât de profitabil, programele cu conținut religios continuă să determine exodul a mari colectivități umane spre destinații de pelerinaj consacrate sau cu patrimoniu religios deosebit. Efectele economice ale călătoriilor cu această temă se reflectă în industria hotelieră, în sfera mijloacelor de transport de persoane, a industriei de suveniruri și artizanat cu conținut religios, în dezvoltarea tuturor formelor de comerț. În ultimii ani, în România, orașul Iași a devenit un centru important al turiștilor cu caracter religios, generând deplasarea a mii de turiști cu ocazia expunerii moaștelor Sf. Paraschiva
Turismul sportiv este generat de dorința de a practica diferite activități sportive (ski, tenis, golf, yahting, surfing, înot, călărie, etc.) sau de a urmării la fața locului competiții de performanță. Această formă de turism se adresează unei mase largi, făcând parte din categorii aparte de populație, practicanți amatori sau susținători ai sportului. Circulația turistică în ultimul caz fiind legată de manifestări sportive este eșalonată de-a lungul întregului an. În această categorie avem și turismul nautic-sportiv care constă în excursii și/sau plimbări de agrement cu diferite tipuri de ambarcații (bărci cu motor, caiace, etc.) pe trasee diferite dea-lungul cursurilor navigabile, sau pe lacuri sau pe oglinzi de apă amenajate artificial, sau se pot practica scufundări subacvatice. Totodată mai avem turism pentru practicarea vânătorii sau a pescuitului. Mai există și croazierele care utilizează ca și mijloc de transport navele maritime și/sau fluviale. Companiile navale asemeni agențiilor de turism organizează această formă de turism.
Turismul spațial este o formă inedită a turismului. În cartea sa, Călătorie în sistemul solar (Voyage dans le systeme solaire, Editura Bordas/Her, 2000), Serge Brunier ne introduce în universul misterios al planetelor, care au început să fie vizitat de pământeni, la început prin roboți și alte dispozitive electronice, apoi prin ființe vii, care au plecat de pe Terra spre alte planete ale sistemului solar, acesta devenind un sistem deschis călătoriilor. Primul turism în spațiu a fost omul de afaceri californian Dennis Tito, care a efectuat o călătorie de 8 zile la bordul unei nave spațiale rusești, nava devenind în acest fel o structură de primire turistică ce oferea transport, cazare și masă pentru turiști. Astfel a apărut o nouă formă de turism, cu tematică spațială, visul cosmic devenind realitate în planul călătoriilor turistice.
Turism științific se referă la participarea la manifestări științific sau la vizitarea unor obiective în vederea studierii lor, a schimburilor de experiență, etc. Are caracter ocazional cu formă sezonieră. Se adresează unui segment bine definit de turiști, în general cu grad ridicat de educație și instrucție ridicat. În general se solicită alături de servicii specializate cum ar fi ghizi de obiective, de oraș, translatori, aparatură de prezentare, și o gamă adecvată de mijloace de agrement și distracție, servicii de alimentație, programe pentru însoțitori.
În funcție de implicațiile economice și sociale avem turism social, particular, cultural și de afaceri.
Turismul social este un turism de masă, se adresează celor cu posibilități materiale relativ limitate (studenți, pensionari, etc.). Turismul de tineret este o formă a turismului social. Această categorie de turiști solicită servicii ieftine (reduceri de tarife la transport, cazare, transport în comun, bilete de intrare în muzee cu reducere, alte facilități, etc.). Turismul organizat de diferite organizații (sindicate, cercetași, etc.) se poate încadra aici. Iar turismul de tineret poate fi considerată o formă particulară a turismului social.
Turismul particular este o formă neorganizată consumatoare de servicii cum sunt cele de agrement, practicarea diferitelor sporturi, drumeții, etc. Ea este o formă extinsă în statele cu economie bine dezvoltată. Se apreciază că reprezintă circa jumătate din întregul volum al circulației turistice în acele țări. Este o formă care se adresează celor cu venituri ridicate care dispun de case de vacanță, se consideră că are un caracter puternic individualizat apelând la servicii deosebite la un standard înalt.
Turismul cultural (cu variantele sale naționale și internaționale), prin care este pusă în valoare și cunoscută zestrea culturală istorică, valențele specific naționale făcând cunoscute turiștilor prin programe speciale: arta populară, obiceiuri etnografice, folclorice, muzee, monumente istorice și de arhitectură, așezări arheologice, etc. Turismul cultural are ca motivație cunoașterea valorilor materiale și spirituale create de diferite comunități dea-lungul istoriei. De fapt orice acțiune de turism include dimensiuni culturale, indiferent de scopul călătoriei, turistul recepționează pe parcursul programului o multitudine de informații, care sunt inclusiv de ordin cultural, contactul direct cu vestigiile, cu valorile culturale ale civilizației fiind cu efect mai amplu, mai profund decât prin contactul nemijlocit de diferite mijloace de comunicare.
Turismul de afaceri este o formă particulară cu o dezvoltare impetuoasă. În opoziție cu alte categorii de turiști, oamenii de afaceri nu călătoresc pentru a-și petrece timpul liber, chiar au foarte puțin timp pentru altceva decât atingerea obiectivelor bine definite. Ca urmare a nevoilor specifice solicită o serie de servicii cum ar fi: rezervări de bilete pentru mijloacele de transport, translatori-însoțitori, rezervări pentru cazare, închirieri autoturisme, etc. Potrivit datelor statistice acest segment de piață este un mare aducător de venituri în activitatea turistică, oamenii de afaceri cheltuind într-o călătorie de două ori mai mult decât turiștii obișnuiți, iar frecvența călătoriilor nefiind de neglijat, motiv pentru care trebuie să i se acorde o atenție aparte.
După categoria de vârstă a turiștilor formele de turism pot fi: turism pentru tineret, turism pentru populația activă și turism pentru pensionari.
Tinerii și studenții sunt nișa de piață care înregistrează cea mai rapidă creștere, fiind
sprijiniți de o ramură foarte dezvoltată a industriei care s-a dezvoltat și care a devenit tot mai complexă în a le satisface nevoile și, după cum se poate demonstra, reprezintă cea mai de succes ramură din istoria industriei turismului.
Din punctul de vedere al frecvenței, se distinge turism continuu (pe întreaga perioadă a anului calendaristic; turism balnear, cultural sau de afaceri) și turism sezonier.
Turismul sezonier se împarte în: turism de iarnă care conține două caracteristici distincte, după motivul pentru care se face deplasarea: turismul pentru zăpadă și cel pentru soarele și căldura căutată și în timpul iernii. Turismul de vară care are loc în perioadele calde ale anului. Se deosebește de celelalte prin fluxuri masive cu o mare diversificare în ceea ce privește tipologia turiștilor și produselor turistice, având îndeosebi un caracter de masă. Turismul de circumstanță este de obicei un turism localizat în timp și spațiu cu fluxuri limitate ca durată generate de anumite evenimente specifice sau de diferite festivități.
După tipul mijlocului de transport ce se utilizează în efectuarea călătoriei, formele de turism se pot grupa în:
Drumeție, care cuprinde deplasările pedestre cu scop recreativ și de îngrijire a sănătății, excursiile montane etc.
Turismul rutier – cicloturismul, motociclismul respectiv automobilismul.
Turismul feroviar – una din cele mai vechi forme de călătorie practicate.
Turismul naval – croaziere, turismul nautic – excursii cu caiac, bărci cu motor pe diferite trasee fluviale.
Turismul aerian – practicat pe distanțe lungi și foarte lungi.
Formele de turism prezentate oferă o imagine a complexității activității, a proprietății serviciului turistic de a se particulariza în raport cu specificul cerințelor fiecărui turist sau grup de turiști, a varietății problemelor ce trebuie soluționate de organizatorii de turism.
Contribuția turismului la dezvoltarea economico-socială.
Rolul turismului în economia unei țări poate fi definit prin aportul la venitul național, valorificarea superioară a resurselor în profil teritorial, ridicarea economică a unor zone lipsite de bogății de sol sau subsol, stabilizarea forței de muncă, asigurarea unei circulații bănești normale, element dinamizator al sistemului economic global, mijloc de diversificare a structurilor economice, factor de instruire și educație, regulator al balanței de plăți externe, vocație ecologică.
I.3.1. Eficiența economico-socială a activității de turism.
În primul rând contribuția turismului la dezvoltarea economico-socială este strâns corelată cu eficiența economică și socială a activității de turism.
a) Eficiența economică.
Eficiența economică înseamnă la modul cel mai general obținerea unor efecte sau rezultate cât mai mari cu eforturi cât mai mici, aici însemnând cheltuieli și consumuri de resurse reduse.
Eterogenitatea și complexitatea produsului turistic conferă însă eficienței o sferă mai largă de cuprindere și evaluare. Eficiența economică în turism are un caracter complex, deoarece exprimă rezultatul unui ansamblu de activități specifice: turism intern, turism internațional, cazare, alimentație, prestări servicii, desfacere de mărfuri, transporturi turistice, servicii suplimentare, etc. Rezultatele activității turistice îmbracă simultan două aspecte care se intercondiționează și se întrepătrund reciproc: eficiența economică și eficiența socială.
Evaluarea eficienței se realizează printr-un sistem de indicatori de măsurare a diferitelor aspecte ale activității turistice. Iar dată fiind complexitatea activității turistice este imposibilă evidențierea eficienței sale economice printr-un singur indicator. Sistemul de indicatori macroeconomici ai activității de turism utilizați de Organizația Mondială a Turismului cuprind: indicatorii circulației turistice care se împart în număr de sosiri internaționale la frontieră (vizitatori, excursioniști, turiști, pasageri în croazieră); număr de turiști înregistrați în spațiile de cazare (turiști interni, străini); număr de înnoptări; durata medie a sejurului; călătorii în străinătate.
Pe urmă avem indicatori economici (cheltuieli pentru turism, încasări din turism, valoarea adăugată în turism, indicele prețurilor turistice); indicatori specifici de eficiență economică a serviciilor turistice (indicatori de eficiență a cazării, indicatori de eficiență a alimentației publice, indicatori de eficiență a transporturilor turistice); indicatori de eficiență a investițiilor din turism; etc.
b) Eficiența socială.
Turismul generează, prin valorificarea resurselor naturale, umane, materiale și financiare și efecte sociale, care se constituie într-un important factor al dezvoltării și progresului. Eficiența turismului trebuie deci apreciată atât prin măsurarea efectelor economice, cât și prin evaluarea celor sociale.
Eficiența socială a turismului este reprezentată de aportul adus la: petrecerea timpului liber, refacerea și recreerea oamenilor, ridicarea nivelului general de educație, satisfacerea unor nevoi psihice și spirituale, etc. Turismul balnear are de asemenea un rol deosebit în ocrotirea sănătății, cu atât mai mult cu cât se manifestă tot mai pregnant tendința de înlocuire a tratamentului medicamentos cu tratamente naturale, prin factori naturali de cură.
Efectele sociale ale turismului, deși au un caracter multidimensional nu sunt însă cuantificate decât într-o foarte mică proporție. Analiza eficienței sociale a turismului presupune două condiții: definirea criteriilor de evaluare și stabilirea sistemului de indicatori ai eficienței sociale.
Criteriile de apreciere a eficienței sociale a turismului sunt: gradul de satisfacție a turistului, contribuția la ocrotirea sănătății și refacerea forței de muncă, ridicarea nivelului de pregătire profesională, protejarea mediului, etc.
Evaluarea efectelor sociale se poate face prin sondaje de opinie, anchete etc. Însă sunt subiective și le lipsește indicatorii de cuantificare. Nivelul de servire al turiștilor reflectă ansamblul condițiilor care concură la satisfacerea cerințelor turiștilor: ambianța din unitățile de cazare, alimentație, agrement, tratament, comportamentul personalului din turism, posibilitățile și modalitățile de aprovizionare cu mărfurile solicitate de turiști, gradul de diversificare a serviciilor turistice, ridicarea nivelului de servire.
I.3.2. Contribuția turismului la creșterea economică.
Volumul crescând și complexitatea ofertei de servicii turistice au generat dezvoltarea unei adevărate industrii a călătoriilor și turismului, ceea ce justifică tratarea fenomenului turistic ca o ramură distinctă a economiei naționale, constituind o componentă a sectorului terțiar. Prin natura sa fenomenul turistic este deosebit de complex, cu adânci implicații sociale, politice, culturale și economice. Trebuie însă precizat că spre deosebire de alte sectoare de prestări de servicii, industria călătoriilor și a turismului rămâne totuși o ramură de consecință, a cărei dezvoltare va fi permanent într-o strânsă corelare cu nivelurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naționale. Această ramură stimulează dezvoltarea altor ramuri ale economiei naționale, prin obiectul activității sale, cum ar fi industria și agricultura, construcțiile, transporturile, comerțul, etc.
Din punct de vedere economic, turismul este consumator de bunuri și beneficiază de servicii, din cheltuielile acestuia și, implicit, din mijloacele financiar rezultate prin activitatea unităților economice ale industriei turismului (transporturi, cazare, alimentație, agrement, tratament balneo – medical, etc.), o parte revine direct acestor unități sub formă de profit, și de fonduri bănești pentru plata salariilor lucrătorilor ocupați în unitățile respective, altă parte intră în bugetul statului sau în cel local sub formă de impozite și taxe iar a treia parte este direct absorbită în alte ramuri ale economiei pentru plata produselor și bunurilor livrate și a serviciilor prestate de aceste sectoare pentru necesitățile industriei turismului.
Dezvoltarea turismului determină automat și creșterea economică deoarece antrenează cererea pentru o serie de bunuri și servicii, care altfel nu ar fi produse sau prestate. Procesul de creștere a veniturilor are loc în primul rând în sectoarele care concură la realizarea produsului turistic, iar apoi transmițându-se treptat și în alte sectoare ale economiei naționale, prin intermediul intrărilor succesive ale banilor încasați de la turiști. Asemenea efecte indirecte se înregistrează, în principal, în următoarele sectoare de activitate economică:
în sectoarele care asigură investițiile în baza tehnico-materială a turismului (de exemplu, industria construcțiilor sau finanțarea acesteia de către bănci, etc.);
în sectoarele care realizează amenajările de infrastructură generală și turistică (de exemplu în rețeaua de drumuri, aeroporturi, aprovizionare cu apă și energie, lucrări de sistematizare teritorială, etc.);
în sectorul comercial (de exemplu în dezvoltarea rețelei de unități comerciale și de alimentație, menite să satisfacă cererea de mărfuri a turiștilor);
în sectorul industriei ușoare și industriilor conexe care produc sortimentele de mărfuri solicitate de turiști;
în sectorul industriei alimentare care livrează produse agroalimentare, băuturi pentru nevoile turiștilor;
în sectoarele de prestări de servicii cu caracter general, de care beneficiază și turiștii (de exemplu, transporturile orășenești și interurbane, poștă, telegraf, telefon, fax, internet, frizerie-coafură, comisionari, servicii de reparații-întreținere, etc.);
în sectoarele cultural artistice (de exemplu cinematografe, teatre, instituții de artă, muzee, expoziții, etc.) și manifestări sportive frecventate de turiști.
Efectele economice ale consumului turistic trebuie evaluate și prin prisma veniturilor realizate de forța de muncă angrenată direct sau indirect în industria turismului: procesul de servire al turiștilor face apel la o forță de muncă numeroasă, cu un profil variat de calificare, ale cărei cheltuieli de consum sporesc de asemenea, ca rezultat al creșterii nivelului de trai, tocmai datorită utilizării mai raționale și mai complete a forței de muncă pe măsura dezvoltării turismului.
În momentul în care un obiectiv turistic a fost dat în folosință, el exercită o influență pozitivă asupra economiei regiunii, zonei, stațiunii, etc. unde a fost localizat și, într-o accepțiune mai largă, asupra întregii economii naționale, prin veniturile generate de exploatarea obiectivului respectiv pentru turismul internațional și intern, prin consumul de bunuri și servicii și prin veniturile realizate de forța de muncă utilizată.
Rezultă așadar că investițiile pentru realizarea de noi obiective turistice determină creșterea vânzării de bunuri (în comerț și alimentație) și de servicii și provoacă, în paralel, efecte secundare ce se răsfrâng pozitiv asupra economiei înainte de darea în folosință a obiectivului turistic, lucrările de investiții generează prin ele însele, o serie de venituri în industria construcțiilor și în industriile conexe. Eficiența dezvoltării turismului mai rezidă și în faptul că activitățile specifice ale acestuia nu epuizează materia primă pe baza căreia se dezvoltă. Resursele (naturale și antropice) sunt permanente și nu pot fi valorificate – fără teama de epuizare – decât prin intermediul turismului. Mai mult chiar, amenajările turistice, prin obiectivele propuse și conținutul lor, se înscriu în eforturile de asigurare a unei exploatări raționale a resurselor și de protejare a mediului.
I.3.3. Turismul și implicațiile lui sociale.
Turismul deși îmbracă forme diferite de manifestare și dezvoltare de la o zonă la alta, de la o țară la alta, acesta se înscrie ca un fenomen al secolului nostru, care acționează, după cum am arătat, în domeniul economicului fiind un important factor în dezvoltarea economică, contribuind la dezvoltarea economiei naționale; dar acesta acționează și în domeniul socialului.
Una din principalele trăsături ale turismului este aceea că el prezintă importanță atât pentru om, ca persoană individuală cât și pentru societate în general. În acest sens putem aprecia că turismul oferă o fericită alternativă de petrecere utilă și agreabilă a timpului liber al populației, care prin agrement, prin contactul direct cu un spațiu mai larg, deosebit de cel cotidian, devine mai sociabilă și mai accesibilă. Odihna activă, aerul curat și nepoluat, tratamentul balnear, etc. sunt elemente ce se înscriu ca factori activi în procesul de menținere și consolidare a sănătății, de regenerare a forței de muncă.
Industrializarea și urbanizarea sunt procese sociale care îndepărtează omul de natură, turismului revenindu-i rolul de a-l reintroduce în cadrul acesteia, deci și turismul este un proces social.
Acționând în corelație și cu alți factori, turismul contribuie la reintegrarea omului în natură și în mediul social, reținându-l măcar temporar, în cele mai frumoase și spectaculoase zone. Iar această deplasare din mediul de domiciliu în cel de importanță turistică contribuie la formarea unui nou stil de viață, care contrazice sedentarismul și conservatorismul.
Turismul de azi nu mai poate fi conceput și realizat numai pentru odihnă și recreere, el căpătând un tot mai pronunțat caracter educativ, informațional, de acumulare de noi cunoștințe din cele mai diverse domenii (istorie, geografie, arhitectură, agricultură, dezvoltare industrială, etc.). În mod practic, în cadrul excursiilor pe un spațiu mai mult sau mai puțin larg, turiștii văd adesea monumente care sunt dovezi ale unor secole întregi de istorie, semne evidente a ceea ce a putut concepe și realiza geniul uman de-a lungul mileniilor. Se poate spune astfel, că prin turism, moștenirea istorică lăsată de generațiile trecute este adusă în contact nemijlocit cu publicul larg, de pe cea mai mare parte a spațiului, contact care, pe de o parte, dezvoltă stări afective de dragoste și de respect pentru înaintași, iar pe de altă parte determină un suflu nou pe plan creaționist, consolidând hotărârea de a lăsa generațiilor viitoare urme valoroase.
Turismul intern contribuie la dezvoltarea dragostei față de țară, față de istoria neamului, iar cel internațional la cunoașterea istoriei și culturii poporului nostru, a contribuției pe care a adus-o acesta la dezvoltarea civilizației universale. În același timp, turismul oferă cadrul de recepționare și înțelegere prin exigențele contemporane a valorilor fiecărui popor în contextul culturii universale. Dezvoltarea turistică în anumite puncte și zone (cu bază materială de cazare, elemente de infrastructură și de activitate culturală), contactul direct cu oamenii din alte zone geografice ale țării sau din alte țări contribuie la ridicarea gradului de civilizație și de cultură al populației.
Importanța socială a turismului constă și în faptul că el joacă un rol important în crearea unor noi locuri de muncă, contribuind astfel la folosirea eficientă și stabilă a forței de muncă, în special în zone mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic. Această valență socială majoră a turismului are implicații directe asupra limitării procesului de migrare și navetism, influențând consolidarea familiilor.
Putem să vorbim, astfel, despre rolul turismului în găsirea unui echilibru de dezvoltare economică în profil teritorial, în menținerea unui echilibru al centrelor umane. Apariția unor puncte și localități turistice determină, în mod curent, apariția unor noi centre polarizatoare care pot fi localități focale (ce au valoare prin ele însele) sau localități satelit (care absorb turiști). În același timp, pentru condițiile țării noastre, turismul joacă un rol activ în omogenizarea socială. Deplasările în scop turistic dintr-o zonă în alta a țării, dintr-o localitate în alta, contribuie la cunoașterea mai bună a locuitorilor, a valorilor culturale și spirituale pe care le posedă țara noastră. Orice deplasare din Moldova spre stațiunile și locurile istorice aflate în Transilvania, Dobrogea, Banat, Muntenia, de exemplu sau orice deplasare din Transilvania spre monumentele istorice aflate în Bucovina, etc., sunt tot atâtea prilejuri de apropiere între oameni, de legare de prietenii etc.
I.3.4. Turismul și viața socială
Turismul și viața socială se manifestă prin influența pe care o are turismul asupra modului de viață tradițional al locuitorilor unei zone, asupra lărgirii orizontului lor spiritual și profesional. Valorificarea prin turism a patrimoniului natural și cultural a unei zone turistice are atât un impact pozitiv, cât și unul negativ. În plan social impactul pozitiv se manifestă prin:
creșterea șansei sociale și profesionale prin realizarea de noi locuri de muncă, în servicii turistice și infrastructura generală.
crearea de noi locuri de muncă sezoniere, cu precădere pentru tineri (elevi, studenți, etc.) și femei.
asigurarea și dezvoltarea progresului social, creșterea curățeniei și igienei publice, a confortului general în localitățile turistice.
scăderea diferențelor dintre categoriile socio-profesionale din punct de vedre a veniturilor realizate.
dezvoltarea sentimentelor de înțelegere și toleranță, deoarece schimbările interculturale între turiști și populația gazdă facilitează dispariția barierelor lingvistice, sociale, rasiale, religioase, culturale, etc.
Se realizează un impact negativ prin:
perturbarea și distrugerea treptată a modului de viață tradițională în cadrul structurilor sociale.
acceptarea de către populația locală a unor influente negative în plan-social.
Deci, turismul contribuie la crearea de noi locuri de muncă, la redistribuirea veniturilor și micșorarea gradului de sărăcie. Deși după părerea unor autori de specialitate impactul social al turismului este și de ordin negativ. Important este că pe plan social, turismul asigură accesul oamenilor la tezaurul de civilizație și frumusețe al societății, facilitează schimbul de opinii, idei, gânduri, contribuind în mod egal la formarea intelectuală a indivizilor și la înțelegerea între popoare. În turism esențială este comunicarea, realizându-se astfel inevitabile relații personale între oameni foarte diferiți și pe căi foarte variate. Turismul alege o destinație pentru a înlătura monotonia, pentru a schimba mediul și a realiza dimensiunea unor contraste între diferite medii socio-economice.
Concluzionând cele prezentate, rezultă că necesitatea ca, în procesul de optimizare a activității de turism, pe lângă contribuția turismului la dezvoltarea economiei naționale să se țină seama și de rolul social și de efectele sociale ale turismului. Rezultând astfel că efectele sociale ale turismului, în măsura în care s-au realizat la nivelul optim, se transformă, pe diverse trepte, în efecte economice, acționând în folosul întregii societăți. Așadar există o conexiune între efectele economice și cele sociale produse de turism.
Procesul de convertire a efectelor sociale ale turismului în efecte economice este prezentat în figura de mai jos:
Fig. 1.1. Mecanismul de convertire a efectelor sociale ale turismului în efecte economice.
Sursa: Cezar Florin Ivanof, Managementul unităților de turism, Metode financiar-contabile, Editura Tehnopress, Iași, 2009, p. 83.
CAPITOLUL II
ZONA BĂILE FELIX
Scurt istoric.
Mărturii arheologice incontestabile dovedesc existența așezărilor umane pe teritoriul Băilor Felix, încă din neolitic, viața continuând neîntrerupt aici și în epocile următoare, civilizația dacică fiind atestată în această regiune atât înainte ocupării Daciei de către romani cât și după aceea.
În zona Băilor Felix sau găsit mai multe monede și alte obiecte de factură romană. După unii autori, la începutul secolului al XIX-lea, la Băile Felix existau încă două pietre funerare cu inscripții romane, dar cărora nu li s-a dat importanța cuvenită și astfel au dispărut. Plecând de la asemenea afirmații, unii cercetători au emis părerea că apele termale de la Băile Felix ar fi fost cunoscute și folosite și de romani, știut fiind faptul că dacii liberi care stăpâneau regiunea se găseau în strânse relații cu locuitorii Daciei romane.
Cea mai veche mărturie scrisă despre existența acestor băi datează din anul 1221, de pe vremea abației Hevius de Magno Varadino, care a dăinuit pe aceste locuri până în vremea turcilor, unde se atestă existența apelor termale în zonă. Dintre satele din jur Haieul apare cel mai des în documente.
În majoritatea documentelor medievale, băile apar sub denumirea de Thermae Varadienses (Băile Oradei), fără a se putea preciza până acum dacă este vorba de Băile Felix sau de Băile 1 Mai.
Băile Felix au purtat vreme îndelungată denumirea de Băile Sânmartin, pentru faptul că erau situate în perimetrul acestei localități. Existența lor era deja cunoscută în Europa la începutul secolului al XV-lea, într-un act emis de papa Inocențiu al VII-lea, în anul 1405, fiind amintite Băile Oradei. Informații despre aceste băi lipsesc până la începutul secolului al XV-lea, din cauză distrugerilor provocate de invazia tătarilor (1241) și apoi a atacurilor și cuceririlor turcești. În anul 1465 Ianus Pannonius, poetul favorit al lui Matei Corvin, aduce laude izvoarelor tămăduitoare de ochi de la Băile 1 Mai.
Începând cu secolul al XVI-lea tot mai numeroși străini care trec pe la Oradea amintesc de prezența izvoarelor de apă termală și de prezența lor vindecătoare de la Băile Felix și implicit de la Băile 1 Mai. Astfel italianul Antonio Possevivo, călător prin aceste locuri, în anul 1583, consemnează în cartea sa Transilvania, că deși numeroși oameni suferă de diverse boli ,,mulți se vindecă de la sine fie cu leacuri sau cu băi deosebit de bune de care sunt foarte multe și la Oradea’’. Iar Giovani Antonio Magni, profesor la Universitatea din Bologna, în lucrarea sa ,,Geografia sau descrierea universală a pământului’’ apărută în anul 1598, scriere foarte citită la acea vreme, amintește de apele termale de la Oradea.
Conrad Jacob Hiltebrandt, participant la o solie suedeză, a călătorit în Transilvania între anii 1656-1658, și în lucrarea ,,Întreita solie suedeză în Transilvania, Ucraina și Constatinopol’’ descrie, între altele, orașul și cetatea Oradea, arătând că ,,nu departe de orașul Oradea, cale de vreo milă, se află o baie caldă și tămăduitoare’’.
În anul 1731 are loc prima analiză cunoscută până azi a apelor de aici privind conținutul și efectul lor terapeutic; s-a constatat că apele dau rezultate în tratamentul unor boli ca râia, podagra, scorbutul, paralizia, diferite afecțiuni cronice și că ajută la tămăduirea rănilor.
De asemenea mai există și o lucrare amplă și documentată numită ,,Thermae Varadienses’’ apărută în anul 1777, care ne furnizează prețioase informații despre cele două băi.
La Băile Felix, la începutul secolului al XVIII-lea, tratamentul se efectua în niște bazine despărțite printr-un zid, căptușite cu piatră și acoperite.
Între anii 1711-1721, băile le-a administrat Felix Helcher, unul dintre cei care în trecut a contribuit la dezvoltarea stațiunii. Lui i se datorează descoperirea și utilizarea izvorului Felix, iar cu timpul, denumirea s-a generalizat pentru toată stațiunea.
În anul 1744 s-a ridicat o clădire cu etaj care dispunea și de câteva camere de cazare, construindu-se, de asemenea, pavilioane pentru bolnavii veniți la cură. În anul 1772 s-a dat în folosință hotelul ,,Felix’’. În afara bazinelor existente la începutul secolului al XVIII-lea, în anul 1744 a mai fost construit unul special, pentru boli contagioase.
În prima jumătate a veacului al XIX-lea este manifestat un interes mai mare pentru modernizarea și dezvoltarea Băilor Felix, favorizate de un drum mult mai accesibil decât cel ce ducea spre Băile 1 Mai. Pentru a ușura transportul curanților, în anul 1852 la dispoziția pacienților a fost pus un omnibuz care făcea legătura între Oradea și băi de două ori pe zi. Dezvoltarea ambelor stațiuni este relevată și de datele statistice din anul 1858, care consemnează că atunci au urmat tratament la Băile Felix 1887 de bolnavi, iar la Băile 1 Mai 1448 de bolnavi. Dintre dotările mai deosebite din această perioadă erau hotelul ,,Europa’’, deschis în anul 1852 și eleganta baie familială, din marmură roșie, inaugurată în anul 1870.
Primul foraj modern a avut loc în anul 1885 când sonda Balint a debitat artezian o mare cantitate de apă termală (cca. 17000 m³/zi) la temperatura de 49ºC. Potrivit publicațiilor vremii, sonda era considerată ca având cel mai mare debit din Europa. Această puternică sursă de apă termală a creat condițiile necesare dezvoltării ulterioare a stațiunii, pe baza ei construindu-se întreaga rețea de acumulare și distribuție a apei termale.
Între anii 1887 – 1914 s-au ridicat noi hoteluri, s-au amenajat bazine și vane, precum și piscina în aer liber. Toate acestea au determinat ca Băile Felix să capete o înfățișare mai modernă și o dezvoltare superioară față de stațiunea vecină, aici venind tot mai mulți pacienți.
După primul război mondial, Băile Felix au fost arendate unui grup financiar britanic. Dintr-o statistică referitoare la stațiunile balneare românești aflăm că în anul 1926 la Băile Felix s-au făcut 11760 băi calde, iar la Băile 1 Mai 4056, în anul următor la Băile Felix se ajunsese la 13325 băi calde iar la Băile 1 Mai numărul acestora scăzuse la 3554.
Ca divertisment aveau loc concerte de fanfară, baluri și serate, tombolă, concursuri de înot, tenis și trântă, iar iarna schi și patinaj, nu lipseau plimbările în parcul stațiunii sau în păduricea apropiată ori excursiile în împrejurimi sau în restul județului.
Opt perechi de trenuri asigurau zilnic legătura între Oradea și Băile Felix în timpul sezonului, la dispoziția publicului se mai găseau autoturisme și autobuze care legau Oradea de stațiune. În perioada interbelică Băile Felix se numără printre puținele stațiuni din România unde tratamentul se continua și în timpul iernii.
După o perioadă de stagnare din cauza războiului stațiunile cunosc o nouă viață ce începe o dată cu naționalizarea lor în anul 1949.
Băile Felix, cunoscute o perioadă sub denumirea de Victoria 9 Mai, precum și Băile 1 Mai, au fost reparate și puse în stare de bună funcționare. În bazele de tratament s-au reînnoit instalațiile tehnice și s-au amenajat sursele de apă termală. Spațiile de cazare au fost amenajate și dotate corespunzător gradului de confort oferit. Tratamentul vechi mai mult empiric a fost înlocuit de tratament de specialitate, acordat de către cadre medico-sanitare.
În ambele stațiuni s-au creat condiții ca an de an un număr tot mai mare de oameni să poată beneficia de tratament balnear. Cu timpul datorită sporirii debitelor de ape termale, obținute prin mai multe forări efectuate în anii 1962-1975, și a cererilor crescânde de cură balneară, baza materială a celor două stațiuni s-a extins și modernizat. Ajungând astăzi ca Băile Felix să fie una dintre cele mai mari și mai bine dotate stațiuni din România.
Așezare geografică.
Băile Felix sunt situate în partea nord-vest a României, în județul Bihor, la distanța de cca. 9 kilometri sud de municipiul Oradea. Din punct de vedere administrativ ele aparțin de localitatea Sânmartin, comună suburbană a municipiului.
Această stațiune balneoclimatică, se află la marginea nord-vestică a Câmpiei Miersigului, la zona de contact a acesteia cu dealurile ce coboară din Munții Pădurea Craiului. Altitudinea stațiunilor este de circa 140 de metri. Pârâul Peța după ce adună apa unor izvoare calde din stațiunea Băile 1 Mai, se îndreaptă spre Oradea, unindu-se lângă Sânmartin cu pârâul Hidișel, care străbate Băile Felix.
Căi de acces.
Stațiunea este legată de interiorul țării prin mai multe căi de comunicație. De asemenea se poate ajunge prin mai multe modalități: cu mașina, cu trenul sau cu avionul.
Cu mașina se poate merge pe căile rutiere București – Oradea (București – Brașov – Târgu Mureș – Cluj Napoca – Oradea) pe E 60, Satu Mare – Oradea, Timișoara – Oradea, Borș – Oradea. De la Oradea la Băile Felix se ajunge pe DN 76, care duce la Beiuș – Brad – Deva, străbătând stațiunea.
Pentru a ajunge la stațiunea Băile Felix pe cale feroviară, mai întâi trebuie să ajungeți cu trenul până la Oradea. Se poate ajunge pe urmă tot pe cale feroviară pe ruta Oradea – Vașcău cu oprire la halta Băile Felix. Sau de la gara Oradea cu tramvaiul 3R, până la capătul liniei din cartierul Nufărul de unde se poate lua autobuzul până în Băile Felix care circulă din 15 în 15 minute. Ori cu taxiul direct de la gara Oradea sau din capătul cartierului Nufărul.
Pe cale aeriană se poate ajunge prin cursele până la aeroportul Oradea. Aeroportul Oradea oferă atât curse interne cât și externe (via Timișoara). Cursele interne sunt București – Oradea și retur, iar ca destinații externe amintim curse din Oradea spre: Ancona, Florența, Milano, Roma, Torino, Verona, Dusseldorf, Munchen, Stuttgart, Paris, Atena etc. În apropiere sunt situate aeroporturile internaționale Timișoara (180Km) și Budapesta (250 Km).
Relieful.
Regiunea în care se găsește stațiunea este dominată de un relief determinat de contactul câmpiei piemontane a Miersigului cu ultimele dealuri coborâtoare spre vest din Munții Pădurea Craiului.
Dealurile Șomleu, Betfia, Cordău și Apateu, ce înconjoară stațiunea în est și în sud, au o înălțime redusă de doar 300 de metri. Acest lucru se datorează faptului că piemontul de acumulare pliocen al Pădurii Craiului, care stă la originea lor, a fost erodat ușor, depozitele fiind constituite din argile, argile nisipoase, marne cu intercalații nisipoase. Numai dealul Șomleu, având în formațiunea sa calcar a rezistat mai bine fenomenului de eroziune atingând 346 de metri. El prezintă și un relief carstic care a conservat unele depozite fosilifere de mamifere din timpul Pleistocenului.
Câmpia Miersigului care face parte din Câmpia de Vest este alcătuită din pietrișuri și nisipuri acoperite cu luturi acumulate de râuri. Extremitatea nord-vestică a câmpiei în care se află stațiunea prezintă un relief format din terenuri netede, în pante ușoare (glacisuri), dispuse în trepte. În dreptul Băilor Felix, Valea Hidișelului a săpat adânc zona, condiționând dezvoltarea inițială a stațiunii, într-un loc adăpostit dinspre est și nord-vest.
Fig. 2.1. Harta rutei Oradea – Băile Felix.
Sursa: http://www.calderasa.ro/contact.html
Clima.
Stațiunea Băile Felix beneficiază de un climat continental moderat de șes și coline, cu ierni blânde și veri temperate, sub influența unor elemente de nuanță mediteraneană. Clima este condiționată de așezarea geografică, la așezarea Munților Apuseni, care se opun pătrunderii maselor de aer polar continental dinspre est, apoi de particularitățile maselor de aer și eterogenitatea maselor subiacente. În cursul anului, în zonă este frecvent aerul temperat maritim.
În general caracteristicile regimului climatic sunt determinate de factorii genetici ai climei: radiația solară, circulația generală a atmosferei, suprafața subiacentă, temperatura aerului, nebulozitatea, umiditatea aerului, durata de strălucire a soarelui, precipitațiile atmosferice, presiunea atmosferică, și regimul vântului.
II.5.1. Radiația solară.
Radiația solară după ce traversează întreaga masă a atmosferei, ajunge la suprafața pământului sub forma radiației directe și difuze. Suma acestor radiații care este radiația totală sau globală se ia în calculul bilanțului energetic. O parte din căldura primită se propagă în sol, în special în perioada caldă a anului, o parte se consumă pentru evaporarea apei, iar restul se transmite în atmosferă. Cantitatea de radiație globală este condiționată de durata de strălucire a soarelui, nebulozitate, concentrația pulberilor în suspensie, latitudine, altitudine și de perioada din an.
Radiația globală înregistrează o valoare medie anuală de 115,15 kcal/cm². În jumătatea caldă a anului se înregistrează valori de 83,66 kcal/cm², iar în cea rece de 31,49kcal/cm². În luna iunie, luna solstițiului de vară, radiația globală este de 15,52 kcal/cm², iar în luna iulie de 16,60 kcal/cm². În decembrie, în luna solstițiului de iarnă, valoarea radiației este minimă, de 2,64 kcal/cm², tot atunci înregistrându-se și cea mai mare nebulozitate din zonă. Bilanțul radiativ, care totalizează procesele de primire și cedare ale radiației solare, este pozitiv în cursul perioadei calde, ca urmare a înmagazinării căldurii și negativ în sezonul rece, când predomină variația anuală și diurnă a elementelor meteorologice.
II.5.2. Circulația generală atmosferică.
Acest factor genetic al climei este generat de încălzirea diferențiată a regiunilor Europei. De regulă, încălzirea maselor de aer determină mișcări verticale, ascendente și scăderea presiunii atmosferice. Masele de aer mai reci și mai grele din jur tind să le ia locul, determinând mișcări orizontale.
Clima stațiunilor Băile Felix se află sub influența anticiclonului Azorelor, centru baric de natură dinamică, ce antrenează asupra României mase de aer oceanic umede, reci vara și calde iarna, care intră oarecum sub influența continentală. De asemenea Depresiunea mediteraneană acționează, mai ales iarna, antrenând cicloni în direcția vest-est. Pe de altă parte lanțul Munților Carpați adăpostește zona împotriva invaziilor aerului rece continental, dinspre nord și est. Aceste condiții determină în zona stațiunii, o climă cu ierni blânde și veri lipsite de excese de căldură.
II.5.3. Suprafața subiacentă.
Aceasta este redată de către suprafața terestră cu relieful, vegetația, rețeaua hidrografică, etc. Este totodată numită și suprafața activă, care determină modificările locale ale elementelor climei. Aproape de sol, energia radiantă a soarelui se transformă în căldură și este absorbită de scoarța terestră și redată atmosferei, încălzind aerul din apropiere. De asemenea aici masele de aer în deplasare suferă influența scoarței terestre și își modifică proprietățile. Astfel ia naștere climatul local sau topoclimatul, cu caracterele sale specifice.
Dintre toate particularitățile suprafeței active, relieful are cel mai mare rol, deoarece el generează cele mai importante modificări ale climei. În zona stațiunii, relieful este reprezentat prin terase, glacisuri și dealuri fragmentate de văi. Dealurile și terasele din jur protejează stațiunea de vânturi.
Un rol important în microclimatul stațiunilor îl joacă și suprafețele de apă caldă (termală), din bazinele descoperite și lacul Peța, care contribuie la modificarea locală a temperaturii aerului.
II.5.4. Temperatura aerului.
Temperatura medie anuală este de 10,3ºC. Media lunii iulie este de 20.5ºC., iar cea a lunii ianuarie este de -1,1ºC.
Ca abateri ca valori apreciabile se pot menționa valorile maxime absolute ale temperaturii aerului de 39,5ºC înregistrate la 29 iulie 1936 și la 22 august 1943, iar minime absolute de -29ºC la 24 ianuarie 1942.
În timpul iernii nu se resimt geruri puternice, din cauza pătrunderii aerului maritim din vest și a adăpostirii regiunii de aerul rece din est și nord-est. Verile sunt lipsite de călduri excesive în stațiune și datorită influenței exercitate de pădurile din jurul ei. Ierni blânde și verile fără excese de căldură condiționează o amplitudine medie anuală de 22-23ºC valoare moderată, în comparație cu cele înregistrate în zonele din sudul țării.
În tabelul următor avem temperatura medie lunară și anuală în perioada 1970-2005, în zonă Băile Felix.
Tabelul II.1. Temperatura medie lunară și anuală în perioada 1970-2005.
Sursa: Ana Cornelia Moza, Clima și poluarea aerului în bazinul hidrografic Crișul Repede, Editura Universității din Oradea, 2009, p. 66.
Creșterea temperaturilor medii zilnice de la 0ºC la 5ºC durează în această zonă în medie 31-37 de zile. Creșterea temperaturilor de la 5ºC la 10ºC durează în medie 27-28 de zile.
II.5.5. Umiditatea aerului.
Umiditatea aerului reprezintă conținutul în vapori de apă existenți la un moment dat în atmosferă. Iar cantitatea de vapori de apă depinde de originea maselor de aer, de condițiile fizico-geografice, de starea suprafeței solului, de precipitațiile căzute. La creșterea umidității aerului, într-o proporție mai mică contribuie și evaporarea apei de pe sol, de pe suprafețele râurilor, lacurilor, de pe suprafețele umede, din transpirația plantelor.
Unul din parametrii caracteristici ai acesteia este umiditatea relativă, dependentă de temperatura aerului și reprezintă raportul dintre tensiunea la un moment dat a vaporilor de apă și tensiunea maximă de saturație. Această mărime prezintă importanță deoarece indică gradul de saturație a unui volum de aer cu vapori de apă.
Iarna se înregistrează valorile cele mai mari, 89% în lunile decembrie și ianuarie, iar vara, cele mai scăzute (70-75%).
În tabelul următor sunt reprezentate valorile medii lunare multianuale ale umidității relative (%) a aerului, în perioada 1970-2005
Tabelul II.2. Valorile medii lunare multianuale ale umidității relative (%) a aerului, în perioada 1970-2005.
Sursa: Ana Cornelia Moza, op.cit., 2009, p. 82.
II.5.6. Nebulozitatea.
Este gradul de acoperire al cerului cu nori și depinde de altitudine, relief, și de poziția față de circulația maselor de aer predominante. Sunt considerate zile cu cer senin cele în care nebulozitatea este cuprinsă între 0 și 2 zecimi, iar cele cu cer acoperit, între 8-10 și zecimi. Numărul lunar cel mai mare de zile senine cu cer senin este în august-octombrie, iar cel mai acoperit, în decembrie-ianuarie.
Media anuală a nebulozității este de 5,9 zecimi, cu o maximă de 7,3 zecimi în luna decembrie și o minimă de 4,2 zecimi în luna august. Deși primăvara pătrund în zonă mase de aer maritim din vest, totuși nebulozitatea nu este crescută, ci scade lună de lună datorită creșterii temperaturii, între ele existând un raport invers proporțional în evoluția lunară.
În tabelul următor avem nebulozitatea totală, media lunară și anuală, în perioada 1970-2005.
Tabelul II.3. Nebulozitatea totală, media lunară și anuală, în perioada 1970-2005
Sursa: Ana Cornelia Moza, op.cit., 2009, p. 95.
II.5.7. Durata de strălucire a soarelui.
În zona în care este amplasată stațiunea, durata de strălucire a soarelui înregistrează valori destul de ridicate (peste 2050 de ore anual), dacă ținem cont că media anuală maximă este de circa 2300 de ore pe litoral și minima de mai puțin de 1800 de ore în munți.
De menționat este faptul că la practicarea helioterapiei trebuie să se țină seama că maximul zilnic al duratei de strălucire a soarelui vara este atins în jurul orei 10 și nu la ora trecerii acestuia la meridian, când soarele are cea mai mare înălțime deasupra orizontului. Aceasta se datorează cumulizării puternice din jurul amiezii, generată de încălzirea puternică a solului, ceea ce determină înnourarea cerului și chiar ploi sub formă de aversă.
Durata medie lunară și anuală de strălucire a soarelui (ore și zecimi) în perioada 1970-2005, în zona Băile Felix este reprezentată în tabelul de mai jos:
Tabelul II.4. Durata medie lunară și anuală de strălucire a soarelui (ore și zecimi) în perioada 1970-2005.
Sursa: Ana Cornelia Moza, op.cit., 2009, p. 109.
II.5.8. Precipitațiile atmosferice.
Precipitațiile atmosferice sunt condiționate pe de o parte de situarea stațiunii în partea de nord-vest a țării, expusă invaziilor de aer umed din partea de vest a continentului, iar pe de altă parte de adăpostul oferit de lanțul carpatic, în partea de est. La aceasta se adaugă și prezența în apropiere a unor dealuri și munți care contribuie la mărirea cantităților de precipitații, prin înălțarea maselor de aer vestice pe verticală. O influență locală este exercitată și de vegetația arborescentă a pădurilor din jurul stațiunii.
Regimul multianual al precipitațiilor este foarte variat, fiind influențat de unii ani ploioși și de alții secetoși. În general cele mai multe precipitații cad la sfârșitul primăverii și începutul verii.
Cantitățile lunare de precipitații variază mult de la o lună la alta. În general, intervalul ianuarie-martie este unul cu precipitații reduse. Cauza se datorează predominării unui regim anticiclonal și lipsei convecției termice. După aprilie, activitatea ciclonilor oceanici se intensifică transportând spre țara noastră mase de aer reci și umede, determinând creșterea precipitațiilor. După luna iunie când se înregistrează maximum de precipitații, acestea scad treptat, datorită regimului anticiclonal ce predomină în timpul lunilor calde, ajungând la un al doilea minim, în luna septembrie. Către sfârșitul toamnei și începutul iernii apare un al doilea maxim, datorită maselor de aer umede provenite din regiunile Mării Mediteraneene.
Precipitațiile căzute sub formă de zăpadă încep, în general, în noiembrie și durează până la începutul lui aprilie cu un maximum în luna ianuarie.
Un important fenomen de iarnă, cu implicații climatice este stratul de zăpadă, care se formează, în general după primele ninsori, când solul atinge o temperatură sub 0ºC. Numărul mediu anual al zilelor cu sol acoperit de zăpadă este de circa 40, fenomenul manifestându-se cu întreruperi, începând din luna martie, fenomenul este în scădere, dispărând în aprilie.
În tabelul următor avem reprezentate cantitățile medii lunare și anuale de precipitații (mm), în perioada 190-2005:
Tabelul II.5. Cantitățile medii lunare și anuale de precipitații (mm), în perioada 1970-2005.
Sursa: Ana Cornelia Moza, op.cit., 2009, p. 116
Media anuală este de 620,1 mm, iar cantitățile de precipitații variază mult de la o lună la alta.
II.5.9. Presiunea atmosferică.
Presiunea atmosferică reprezintă forța cu care aerul apasă pe unitatea de suprafață. Acesta se măsoară cu barometrul, se înregistrează cu barograful și se exprimă în milibari (mb) sau în milimetri coloană de mercur (mmHg).
Evoluția presiunii atmosferice în cursul anului se caracterizează printr-un maxim în semestrul rece, datorită prezenței unor câmpuri anticiclonale și un minim, în cel cald, când temperatura este ridicată. Pe măsură ce temperatura crește în timpul anului, presiunea atmosferică scade. Variația medie diurnă a presiunii se caracterizează printr-un maxim în cursul dimineții și un minim, după amiază. Pe lângă presiunea atmosferică totală este importantă și presiunea parțială a oxigenului, care în stațiune nu pune probleme deosebite, aclimatizarea persoanelor sosite aici de la alte altitudini făcându-se ușor.
În tabelul alăturat avem expuse valorile lunare și anuale ale presiunii atmosferice în zona Băile Felix, în perioada 1970-2012.
Tabelul II.6 Valorile lunare și anuale ale presiunii atmosferice în perioada 1970-2012.
Sursa: Ana Cornelia Moza, op.cit., 2012, p. 160.
II.5.10. Regimul vântului.
Regimul vântului în zona stațiunii, ca de altfel în toată țara, este determinat de dezvoltarea celor patru centri principali de acțiune ai atmosferei: Anticiclonul Azoric (vara), Anticiclonul Euroasiatic și minima Islandică (iarna), și Depresiunea Mediteraneană în anotimpul rece, dar și de factorii geografici locali.
Vântul este mișcarea aerului în sens orizontal datorită diferențelor de presiune care sunt generate de cauze termice și dinamice. Acesta se caracterizează prin direcție, viteză, intensitate, durata deplasării și structura sa.
În această zonă predomină vânturile din direcția sud și sud-vest. Acțiunea lor este dominantă mai ales iarna, când sunt antrenați cicloni mediteraneeni. Vânturile din direcția vest sunt generate, în mare parte de Anticiclonul Azoric, care acționează cu precădere în sezonul cald. La acesta se mai adaugă și activitatea vântului local, Austrul, care ajunge cald și uscat în vestul țării.
În dirijarea vânturilor din direcția est spre vest, un rol important pentru această zonă îl are valea largă a Crișului Repede, orientată pe această axă.
Vânturile din nord au o frecvență mai slabă și sunt condiționate de activitatea anticiclonului ruso-siberian și a celui nord-european.
În general, regimul vântului are o activitate mai intensă primăvara și mai redusă, toamna și iarna.
Iar analizând mersul lunar al vitezei vântului se observă că cele mai mari valori se produc în lunile martie și aprilie, cauzate de dinamica activă a atmosferei, cu diferențe de temperatură și presiune mai mari. Astfel valorile maxime înregistrate au fost în luna aprilie cu o valoare de 4,1 m/s.
Cele mai mici valori ale vitezei vântului se produc în general în lunile de vară, cu cele mai mici viteze în luna august cu o valoare de 2.3 m/s.
Analizând tabelul următor se va observa viteza medie lunară și anuală a vântului (m/s), în perioada 1970-2012.
Tabelul II.7 Viteza medie lunară și anuală a vântului (m/s) în perioada 1970-2012.
Sursa: Ana Cornelia Moza, op.cit., 2012, p. 173.
Rețeaua Hidrografică.
Din punct de vedere geologic, fundamentul Depresiunii Panonice este reprezentat prin cristalinul Munților Apuseni, care prezintă intruziuni de corpuri eruptive vechi. Datele geofizice indică o afundare treptată a acestuia de la est la vest. Formațiunile cele mai vechi care acoperă fundamentul aparțin Mezozoicului. Fundamentul Câmpiei de Vest prezintă o alternanță de benzi de cristalin cu benzi de Mezozoic. Fundamentul cristalin prezintă o mare porozitate, cu posibilitatea acumulării apelor.
Triasicul, reprezentat prin dolomite și calcare care permit importante acumulări, a debitat ape termale în forajele de la Oradea.
La Băile Felix există un colector de ape termale în calcarele carstificate de vârstă Cretacic inferior, alimentat secundar, prin ascensiunea pe falii adânci, din zăcământul primar, existent în calcarele triasice. Imaginea hidrologică a acestei zone trebuie legată de condițiile structurale și carsto-genetice deosebit de favorabile de beneficiază. Plasată pe un compartiment căzut tectonic și rupt din cea mai largă ramificație calcaroasă a Munților Pădurea Craiului, zona prezintă o puternică tectonizare și fracturi adânci. Acestea asigură căile de ascensiune a apei calde din profunzime, un grad avansat de carstificare la partea superioară a stratului de calcare, loc prielnic pentru înmagazinare, și o cuvertură impermeabilă, constituită din pliocen, care permite conservarea potențialului acvifer și energetic al zăcământului.
În zona Băilor Felix, depozitele pliocene în grosime de cca. 50 m, conservă mult mai bine potențialul acviferului, pe când în zona Băilor 1 Mai, aceste depozite fiind mai subțiri, apele termale au apărut în lungul văii Peța, sub forma unor salbe de izvoare su-lacustre cu presiune de zăcământ mai scăzută.
Cunoașterea modului de formare a apelor termominerale este rezultatul interpretărilor complexe de ordin geologic, hidrogeologic, hidrochimic și geofizic.
Referitor la apele de aici se admite azi, din ce în ce mai mult ideea originii vadoase, descendente în lungul faliei vestice, dilatate în urma încălzirii și devenind apoi ascendente. Așadar ele provin din infiltrarea apelor meteorice, în rocile carbonatate triasice și cretacice, prin carstul de zi din Munții Pădurea Craiului, apele urmărind coborârea în trepte către Depresiunea Panonică, încălzindu-se în cursul acestei descendențe. Migrarea ascensională a apelor încălzite se realizează în lungul faliilor sau prin zone permeabile, ajungând la colectorul cretacic din zona Băile Felix- Băile 1 Mai.
După unii autori, apele termale de la Oradea, precum și cele de la Băile Felix și Băile 1 Mai, reprezintă manifestări ale aceluiași zăcământ, generat prin infiltrarea apelor meteorice în roci carbonatate triasice. Se exprimă părerea potrivit căreia zăcământul de la Băile Felix reprezintă o manifestare deosebită a apelor termale de proveniență mai adâncă, din zăcământul triasic al zonei Oradea. Cu alte cuvinte colectorul de ape termale în calcarele carstificate de vârstă Cretacic inferior, de la Băile Felix dar și de la Băile 1 Mai este alimentat secundar, prin ascensiunea pe falii adânci, din zăcământul primar existent în calcarele triasice.
Un rol important se acordă infiltrațiilor care pot avea loc prin discordanța triasic-cristalin, precum și prin suprafața alterată a cristalinului.
Geneza apelor termale de Băile Felix și Băile 1 Mai a fost studiată și pe baza compoziției izotopilor. Dozarea izotopilor stabili de H² și O din compoziția apelor a indicat originea comună vadoasă a apei din toate sursele zonei, condiții identice de climă și altitudine în zona de realimentare a zăcământului.
Cercetările pe baza conținutului de tritiu (H³) au determinat aportul infiltrațiilor recente în volumul total exploatat reprezentând a 1/8-1/9 – a parte, suprafața de alimentare presupunându-se a fi de cca. 10 km².
Zăcământul hipertermal cretacic inferior are ape cu vechimea de cca. 20.000 de ani, stabilită cu carbon 14, ceea ce permite a le caracteriza ca făcând parte din circuitul hidrologic activ, au o dinamică subterană bună și o realimentare continuă. Potrivit unor cercetări relativ recente, termalitatea apelor se datorează atât gradientului termic normal, cât și anomaliei gradientului din Bazinul Panonic.
Se știe că, în mod normal, la fiecare 33 de metri adâncime temperatura în interiorul pământului crește cu 1ºC pe treapta geometrică. Valoarea acestei trepte scade la mai puțini metri dacă în interiorul pământului se află surse suplimentare de căldură.
În urma unor studii de specialitate a rezultat că fundamentul cristalin al Bazinului Panonic este subțire ceea ce face ca situarea discontinuității Mohorovičič să fie la 20-25 km adâncime, față de 30-35 km cât reprezintă adâncimea medie a discontinuității în Europa. Din această cauză, treapta geometrică este redusă, având valoarea medie de cca. 20 m/ºC. Acest fenomen, raportat la teritoriul țării noastre, este unic în amploarea sa. Datorită anomaliei acestui gradient termic, în formațiunile din subasmentul Câmpiei de Vest se înregistrează temperaturi foarte ridicate, chiar la adâncimi relativ mici.
Din colectorul cretacic inferior al zonei Băile Felix și Băile 1 Mai, apele ajung la suprafață fie prin izvoare naturale, fie prin foraje.
Primele sonde din zonă au fost Balint, la Băile Felix, forată în 1885 și Izbuc la Băile 1 Mai, executată în 1886.
Începând din 1962 s-au executat mai multe foraje în zona stațiunii, punându-se în evidență surse debite puternice și temperaturi ridicate.
Este de menționat faptul că la Oradea temperatura apelor termale a unor foraje este mult mai mare decât la Băile Felix și Băile 1 Mai, ajungând la 67-90ºC, ceea ce a permis utilizarea lor și în alte scopuri decât balneația, cum ar fi de exemplu încălzirea de locuințe sau sere.
Este de știut faptul că între sursele de apă geotermală de la Băile Felix și Băile 1 Mai există o interacțiune deoarece fac parte din același zăcământ. Acest fenomen a fost pus în evidență atât în trecut cât și în prezent cu ocazia săpării sondelor. Iar exploatarea la debite maxime a unor foraje se resimte însă în forajele celeilalte stațiuni.
De aceea acest factor natural terapeutic de preț trebuie conservat și utilizat în condiții optime de exploatare și ținut în permanență sub observație.
Pe lângă apele de adâncime, termale, de care depinde existența Băilor Felix, mai sunt și apele de suprafață reprezentate prin rețeaua hidrografică și lacurile naturale și artificiale.
Stațiunea Băile Felix este străbătută de pârâul Hidișel, care a fost asanat pe toată porțiunea care străbate Băile Felix, iar barajul construit pe cursul lui în amonte de stațiune are menirea de a o proteja de eventualele revărsări, în cazul unor scurgeri mari de ape.
Lacurile naturale se află la Băile 1 Mai și sunt reprezentate de lacul Peța, cu o suprafață de peste 4100 de metri, precum și celelalte lacuri mai mici cum ar fi Ochiul Țiganului, Ochiul Mare și Ochiul Pompei.
Lacurile artificiale sunt reprezentate de către piscinele în aer liber, care au funcția de ștranduri. Iar pe lângă acestea în parcul stațiunii sunt amenajate trei bazine cu apă termală în care cresc plante exotice.
Flora și fauna.
II.7.1. Flora.
Flora din regiunea stațiunii oglindește condițiile de climă și relief, precum și modificările provocate de om.
În zonă se întindeau odinioară păduri seculare de stejar, care, cu timpul, au fost defrișate, făcând loc agriculturii. Rămășițele reprezentative ale acestora stau astăzi mărturie pentru specia de stejar pedunculat (Quercus robur), ca având vârsta de peste două secole. Lângă Băile Felix, pădurea este formată predominant din aceeași specie de stejar în care se mai găsesc cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto), frasin (Fraxinus excelsior).
În parcurile amenajate în stațiune au fost plantate diferite specii de conifere și foioase care adaugă o notă pitorească peisajului.
Spre dealul Șomleu apare fagul (Fagus silvatica), în amestec cu specii de stejar.
Stratul subarborescent este reprezentat de sânger (Cornus sanguinea), alun (Corilus avelana), corn (Cornus mas), măceș (Rosa canina), călin (Viburnum opulus), lemn câinesc (Ligustrum vulgarae), soc (Sambucus nigra), iederă (Hedera helix), etc. În stratul ierbos al pădurilor se găsesc elemente care dau nota de nuanță sudică a vegetației.
Pe podurile teraselor de lângă stațiune, pe lângă plantele de cultură mai apare un covor vegetal spontan, dominat de familia gramineelor și leguminoaselor. Platoul dinspre Băile Felix este înviorat de albul margaretelor, galbenul lumânărelelor, albastrul cicoarei, roșul macilor etc.
În valea Peței se găsesc plante de baltă ca stuful (Phragmites ramosum), papura (Thypha latifolia), izma (Mentha piperita), lintița (Lemna trisulca), limbărița (Alisma plantagoaquatica), etc. Un stufăriș mai mare se află în amonte lacul Peța, pe valea Juriștei.
Flora acvatică a lacului Peța păstrează o specie rară de lotus termal (Nymphaea lotus thermalis), care a găsit condiții prielnice de dezvoltare în apa caldă și nămolul lacului. Această plantă trăiește pe o porțiune mică a pârâului Peța și a lacului, între Ochiul Țiganului și ștrandul Venus. Planta a fost găsită și descrisă pentru prima dată de botanistul P. Kitaibel în anul 1798. el a arătat care este diferența între nufărul alb comun (Nymphaea alba) și această specie. Ulterior alți botaniști s-au ocupat de această raritate. Ca urmare a cercetărilor, s-a ajuns la concluzia, din ce în ce mai acceptată azi, că planta este un relict din flora terțială, reușind să reziste în climatul rece al Pleistocenului, datorită apei termale. Mai recent, unii autori plecând de la asemănarea acestui lotus cu o specie din Delta Nilului, nu împărtășesc întru totul ipoteza aceasta, văzându-i originea în semințele transportate pe picioarele păsărilor migratoare.
În anul 1931, floarea de lotus termal a fost declarată monument al naturii, iar în anul următor lacul și pârâul Peța în care crește au devenit rezervație științifică, această raritate floristică fiind ocrotită de lege în prezent.
Tot în perimetrul rezervației botanice Peța se mai află o plantă rară, arborele de lalea (Lyriodendron tulipifera), adus din America de Nord.
La Băile Felix au fost aclimatizate unele specii tropicale de lotus, în bazine cu apă termală, special amenajate. Nelumbium nucifera este originar din India și Pakistan, Nymphaea zanzibarensis din Africa, iar Aeihornia crasepis, din Asia și Africa. Tot aici au fost aduse exemplare de Nymphaea lotus thermalis. Florile masive, de culoare roz-mov, ale speciilor tropicale ce se înalță deasupra frunzelor mari, dințate, sub care mișună bancuri de pești exotici, atrag în acest colț al parcului oaspeții Băilor Felix.
II.7.2. Fauna.
Fauna din zonă este condiționată de climă și vegetație, neprezentând o varietate atât de mare, ea fiind caracteristică Câmpiei Crișurilor.
Ca urmare a acțiunii antropice, în pădurile din zonă își fac apariția căprioara (Capreolus capreolus) și fazanul (Phasianus colchiens).
În terenurile cu fânețe și pajiști, mai des întâlnite sunt unele rozătoare ca hârciogul (Cricetus Cricetus), popândăul (Citellus citellus), precum și iepurele (Lepus europaeus).
Deseori din stejarii masivi ai parcurilor coboară în căutare de hrană veverița (Sciurus Vulgaris).
Din lumea păsărilor amintim vrabia (Passer domesticus), ciocârlia (Alauda arvensis), ciocănitoarea (Dryobates major), turturica (Streptopelia tutur), pupăza (Upupa epops), cinteza (Fringilla coelebs), cucul (Cuculus canorus), etc.
Apele lacului Peța adăpostesc o specie de melc (Melanopsis pareyssi) și o subspecie endemică de pește – roșioara de apă caldă (Scardinius racovitzii), ambele ocrotite în cadrul rezervației.
CAPITOLUL III
POTENȚIALUL TURISTIC AL BĂILOR FELIX
Factorii naturali
Stațiunea Băile Felix se constituie într-un adevărat izvor de sănătate datorită bogăției terapeutice a apelor termominerale existente cunoscute încă de la începutul secolului nostru.
Apele termominerale de la Băile Felix sunt atestate documentar de la începutul mileniului nostru. Primele construcții care sau realizat durează din anul 1711 și despre ele se scriu în lucrările lui Laviniu Munteanu ,,Băile Felix – Băile 1 Mai’’. În anul 1744 s-a realizat prima clădire cu etaj care dispunea de camere de cazare, iar in anul 1822 hotelul Europa. Începând cu anul 1900, stațiunea s-a dezvoltat continuu ajungând azi la peste 7.000 de locuri de cazare, tratament și alimentație publică.
Totodată principalii factori naturali de tip terapeutic din această stațiune sunt apele minerale termale, nămolul terapeutic, bioclimatul sedativ, de cruțare, etc.
Apele termale utilizate în terapeutică provin din diverse sonde, inclusiv din primele puțuri forate la sfârșitul secolului trecut Izbuc și Balint. Din punct de vedere hidrochimic, apele termale din zona Băilor Felix sunt bicarbonate, sulfatate, calcice, sodice, magnezice, cu o mineralizare totală cuprinsă între 0,8 și 1 g/l. S-a constatat că de-a lungul anilor nu au survenit modificări esențiale în chimismul acestor ape. Temperatura surselor utilizate la tratament este cuprinsă între 34º și 49ºC. În decursul anilor, temperatura aceleiași surse poate înregistra diferențe de câteva grade.
Prin conținutul mineralizării totale de sub 1 g/l aceste ape se clasifică în categoria apelor oligometalice. Având o temperatură mai mare de 20ºC, ele sunt definite ca ape acratoterme. Deși nu conțin elemente farmacologic active și nici gaze terapeutice, în concentrațiile minimale admise, datorită factorului termic și al celor chimici, au efecte terapeutice dovedite farmacodinamic și clinic.
Nămolul terapeutic existent în zona stațiunilor se află sub forma unor zăcăminte de turbă ce s-au dezvoltat în lunca pâraielor Peța și Hidișel. La Băile Felix se distinge spre nord un zăcământ de turbă, cu treceri laterale în mâl, cu o grosime relativ mică. Un altul mai mare, se află în zonă de confluență a pârâului Hidișel cu pârâul Peța, fiind delimitat de șoseaua Oradea – Băile 1 Mai, calea ferată Oradea – Vașcău, pârâul Peța și pârâul Hidișel. Forajele efectuate au indicat existența unui volum de peste 6000 m³ de turbă terapeutică.
Bioclimatul sedativ, de cruțare, constituie un alt factor natural terapeutic al stațiunii. Este cunoscut faptul că elementele climei exercită o influență care se resimte mai mult sau mai puțin de către organismul uman. Dintre acestea, de primă importanță în reacțiile de răspuns ale organismului sunt temperatura, umezeala, și mișcările aerului, apoi radiația solară și precipitațiile.
În capitolul anterior am analizat și descris clima stațiunii și rezultă că în această zonă complexul de factori climatici se caracterizează prin valori moderate ale temperaturii aerului, a umezelii relative, ale duratei de strălucire a soarelui, ale nebulozității și precipitațiilor. Viteza vântului de asemenea înregistrează valori reduse.
Indicii de stres bioclimatic reprezintă o relație complexă între temperatură, umezeală și mișcările atmosferice, în raportul biologic dintre mediul și organismul uman. Definitorii pentru stresul bioclimatic total sunt stresul climatic cutanat și stresul climatic pulmonar. În zona stațiunii Băilor Felix, valoarea medie anuală a indicelui de stres bioclimatic cutanat este cu lunile martie, aprilie, mai, și octombrie relaxante. Lunile echilibrate pentru indicele de stres bioclimatic pulmonar sunt aprilie, octombrie și noiembrie. Stresul bioclimatic total anual mediu rezultat din însumarea celor două stresuri (cutanat și pulmonar), indică faptul că cele stațiunea are un bioclimat sedativ, de cruțare.
Din punct de vedere fiziologic acest tip de bioclimat se caracterizează printr-o slabă solicitare a sistemului nervos și endocrin. Aclimatizarea organismului are loc ușor iar reacțiile sunt atenuate, de aceea acest bioclimat este lipsit de contraindicații terapeutice indiferent de sezon. Cura balneară se recomandă astfel celor mai largi de persoane tinere sau în vârstă, fie pentru tratamentul unor afecțiuni ce intră în profilul stațiunilor, fie pentru o cură balneară profilactică activă, de fortificare a organismului.
Elemente active din apele termominerale cu temperaturi între 20ºC și 49ºC, dau naștere simultan la nivelul întregului organism la reacții lente, ceea ce face să fie ușor suportate de bolnavi precum și de persoane în vârstă. Conținutul chimic al apelor minerale în stațiunea Băile Felix are un efect calmant asupra durerilor articulare și musculare, precum și a diferitelor nevralgii și favorizează resorbția proceselor inflamatorii cornice. Bioclimatul de cruțare este favorabil curei în tot timpul anului
În România există 160 de stațiuni și localități balneare ce dețin resurse de factori naturali de cură, dintre care 23 de stațiuni balneare de importanță națională recunoscute și pe plan internațional. În rândul celor mai mari stațiuni incluse în circuitul intern și internațional, Băile Felix ocupă unul din primele locuri.
Stațiunea Băile Felix face parte din rândul stațiunilor balneoclimatice din estul Europei a căror tradiție a fost și este încă puternică. În aceste stațiuni, chiar dacă în multe cazuri standardele de confort nu sunt încă la nivelul celor din vest, există facilități deja competitive pe plan internațional. În ceea ce privește viitorul stațiunilor din Europa centrală, acestea își vor pierde centrele, prin deschiderea granițelor în estul Europei.
Dezvoltarea Băilor Felix.
În ceea ce privește dezvoltarea regională, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a conceput Programul Operațional Regional 2007 – 2013 care a fost unul dintre programele operaționale românești agreate cu Uniunea Europeana și un instrument foarte important pentru implementarea strategiei naționale și a politicilor de dezvoltare regională, aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale României. Obiectivul general al POR a constat în ,,sprijinirea și promovarea dezvoltării locale durabile, atât din punct de vedere economic, cât și social, în regiunile României, prin îmbunătățirea condițiilor de infrastructură și a mediului de afaceri, care susțin creșterea economică”. Aceasta înseamnă ca POR a urmărit reducerea discrepanțelor de dezvoltare economică și socială dintre regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate.
Teoretic Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului are instrumentele necesare creării unor condiții optime pentru dezvoltarea turismului românesc indiferent de formele lui, însă punerea lor în aplicare constituie o altă temă de discutat.
Băile Felix, ca de altfel majoritatea stațiunilor din țară a fost negijată, datorită faptului ca nu s-au făcut investiții, turiștii preferând tratamentele în străinătate în detrimentul unei vacante aici.
Pentru a deveni ceea ce a fost mai demult Băile Felix trebuie să investească mult în imagine și promovare, atât internă cât și externă, deoarece potențialul balneoclimateric este unul deosebit, ce ar putea aduce un profit însemnat.
Construcții private au apărut însă în zonă, iar proprietarii acestora sunt mai mult decât bucuroși să le închirieze de-a lungul verii sau la sfârșitul de săptămână, pentru a-și amortiza investiția.
Românii încă sunt în căutarea unei vacante ieftine, nepunând neapărat preț pe calitatea serviciilor, dorind doar o evadare din banalul cotidian.
Serviciile oferite nu sunt de proastă calitate, iar omul de rând preferă comoditatea unei case de vacanță în care se simte mai în largul lui, decât la hotel, deplasându-se doar pentru a beneficia de tratamente ambulatorii, pe care însă unii cu greu și le pot permite.
Rețeaua de cazare.
Rețeaua de cazare a stațiunii Băile Felix este alcatuită din forme principale de cazare: hoteluri,vile, pensiuni, căsuțe de vacanță etc. Hotelurile din cadrul stațiunii au categorii cuprinse între două și patru stele, în funcție de condițiile de dotare, de calitatea serviciilor, reputației și amplasament.
În stațiune în ultima perioadă, în special în boom-ul economic din anii precedenți, odată cu dezvoltarea construcțiilor au apărut numeroase hoteluri noi atât în Băile Felix cât și în imediata apropiere a stațiunii. Dintre acestea două hoteluri sunt de 4 stele, iar restul de 2 și 3 stele. De asemenea există cinci pavilioane de categoriile I, II, III având o capacitate de cazare de 3.663 locuri. În continuare voi prezenta rețeaua de cazare a stațiunii cu întreaga bază tehnico-materială a acesteia. Unitățile de cazare sunt următoarele:
Hotelul NUFĂRUL cu o capacitate de cazare de 150 de locuri, dispunând de 78 de camere, cu restaurant și terasă spre parc, bar de zi, casă de schimb valutar. Acesta este un hotel de 3 stele fiind complet renovat în anul 2004 La nivelul etajului 1 hotelul are legătură directă cu baza de tratament a hotelului TERMAL.
Hotelul TERMAL, având o structură complexă și o arhitectură modernă, este un hotel de trei stele, ocupat în majoritate de turiști străini. Are o capacitate de cazare de 300 de locuri, cu 178 de camere, restaurant, terasă, bar de zi, club și piscine cu apă termominerală descoperite și dispune de o modernă bază de tratament.
Hotelul de cură FELIX, hotel de două stele cu o capacitate de 291 locuri, în holul hotelului se găsește un mic magazin mixt.
Hotelul de cură LOTUS, hotel de doua stele cu o capacitate de cazare de 400 de locuri dispuse în peste 160 de camere. Tot el asigură prin restaurantul său, servirea mesei atât pentru turiștii cazați în hotelul Felix cât și pentru turiștii proprii. Tot aici se mai găsește și un modern bar de zi, dotat cu mese de biliard și jocuri mecanice, policlinica Felix asigură tratament atât turiștilor cazați la hotelul Felix cât și celor din hotelul Lotus, accesul dintre unități și baza de tratament fiind posibil prin culoarele de legătură ce leagă cele trei unități.
Hotelul de cură INTERNAȚIONAL, Cel mai modern hotel din stațiune, redeschis la începutul anului 2007 după ample lucrări de modernizare și extindere, hotelul Internațional este de 4 stele, fiind conceput ca un centru modern de cura balneară, relaxare și conferințe. Hotelul Internațional este primul hotel din România căruia i-a fost acordată sigla EUROPESPA – medalie care atestă îndeplinirea standardelor Asociației Europene a Stațiunilor Balneare (ESPA) referitoare la infrastructura generală a terapiilor, igienei și securității turiștilor. Printre serviciile hotelului se numără un centru modern de tratament și wellness, restaurant cu terasă, baruri, cofetărie, magazin, schimb valutar, agenție de turism, două săli de conferință, internet, coafură, cosmetică, manichiură-pedichiură, piscine interioare și exterioare deschise tot timpul anului, trei ascensoare, parcare păzită, spălătorie. Capacitatea de cazare este de 340 de locuri în 110 camere duble, 80 camere single și 20 de apartamente. Toate camerele dispun de aer condiționat, conexiune internet, telefon, televiziune prin satelit, seif, mini bar, balcon, baie/WC, uscător de păr și halat de baie.
Hotelul de cură MUREȘ cu o capacitate de cazare de 650 locuri în 290 de camere duble și 70 de camere single, dispune de restaurant, bar de zi, coafură, precum și baza de tratament proprie.
Hotelul de cură UNIREA de 3 stele cu o capacitate de cazare de 292 locuri dispuse în 162 de camere duble, single și apartamente. Hotelul dispune de restaurant, bar de zi, iar baza de tratament este astfel concepută încât să poată acoperi și turiști ce doresc să facă tratament și sunt cazați la hotelul SOMEȘ, accesul făcându-se printr-un culoar de legătură.
Hotelul de cură SOMEȘ este un hotel de 2 stele cu o capacitate de cazare de 344 de locuri în 10 camere triple, 137 camere duble, 34 camere single și 3 apartamente. Este dotat cu bar de zi, sală de tir, și o discotecă.
Hotelul de cură POENIȚA de 2 stele are un potențial de cazare de 306 de locuri cu bază de tratament proprie, restaurant, bar de zi și un magazin în incintă.
Hotelul CRIȘANA dispune de 14 camere single, 142 de camere duble și 4 apartamente și un număr total de locuri de 280. Acest hotel este de 2 stele.
Hotelul VITAL este un hotel de 3 stele, dispune de 29 de camere împărțite în 23 de camere în regim single sau dublu, 2 garsoniere și 4 apartamente și cu un total de 60 de locuri. Hotelul dispune de 2 piscine exterioare și de o piscină interioară disponibilă pe perioada rece a anului. Hotelul dispune de o baza de tratament modernă.
Hotelul PRESIDENT. Acest hotel 4 stele dispune de 92 de camere în regim single, double matrimoniale și twin (2 paturi), precum și apartamente. Are un total de 210 locuri. Dispune de 2 restaurante, 2 săli de conferință, parcare, piscină interioară și exterioară centru spa, sală de fitness, solar, etc.
Hotelul PADIȘ de 2 stele dispune de 1456 de locuri de cazare în 728 de camere. În incinta hotelului se găsesc un salon de masaj, coafor și cosmetică, o sală de fitness, un restaurant, un bar de zi, un club, o sală de conferințe, seif si parcare proprie supravegheată.
Hotelul MONACO este un hotel de 3 stele, dispune de 65 de locuri de cazare distribuite în 26 de camere duble și 2 apartamente, parcare exterioară și interioară, spațiu de joacă pentru copii, sală de conferință, restaurant cu terasă.
Hotelul MUNCELUL dispune de 511 camere, este un restaurant de 2 stele dispune de restaurant, bar de zi, parcare, piscină în aer liber, fitness, wellness, etc.
Hotelul AMI deschis un anul 2008 este clasat la 3 stele, dispunând de 30 de camere și un total de 60 de locuri, dispune de sală de conferințe, bar, restaurant, parcare, terasă etc.
Pe lângă hoteluri, capacitatea de cazare din Băile Felix mai este susținută și de către vilele și pensiunile existente în această stațiune.
Baza de tratament.
Turismul balneo-climateric și medicina balneară capătă pe zi ce trece noi valențe paralel cu dezvoltarea social economică a țării noastre și cu creșterea și modernizarea structurilor de primire pentru cazare, alimentație publică, tratament și agrement în stațiuni. România dispune de un fond bogat și variat de factori naturali terapeutici: apa minerală, apa și nămolul unor lacuri, emanațiile de gaze etc., factori răspândiți cu generozitate pe întreaga suprafață a țării în diferite zone climatice.
Dezvoltarea stațiunilor balneare a apărut în condițiile solicitărilor crescânde de cură cu factori terapeutici naturali și ale îmbogățirii și înnoirii conținutului medicinii balneare moderne care își găsește azi o fundamentare științifică pentru mai multe dintre metodele tradiționale utilizate în mod empiric în trecut.
Oamenii din societatea modernă, supuși unui ritm de viață mai alert decât generațiile precedente sunt solicitați în activități tot mai complexe, în condițiile industrializării și urbanizării. În societatea contemporană oamenii și-au modificat substanțial modul de viață atât în ceea ce privește condițiile de muncă, prin reducerea eforturilor fizice, datorită mecanizării și automatizării proceselor de producție, prin desfășurarea activității în cele mai multe întreprinderi și instituții intr-un mediu confortabil; cât și din punct de vedere al condițiilor de locuit și altele. Însă a crescut efortul psihic depus de oameni, stresul, agitația, anxietatea și nesiguranța zilei de mâine. Totul devenind o rutină în activitățile noastre iar timpul liber de care dispunem după serviciu este umplut de activitățile gospodărești, copii sau alte ocupații cotidiene. Toate aceste aspecte stau în atenția medicinii timpurilor noastre, pentru a găsi remedii de prevenire și combatere a consecințelor rezultate din fenomenele sus amintite.
În asemenea condiții vacanțele de sănătate și respectiv curele balneoclimaterice devin parte integrală a sistemului de croitorie a sănătății, un instrument prin care se pot realiza obiective multiple și complexe.
Principala atracție a Băilor Felix o reprezintă tratamentele balneare care se sprijină pe apele termale din zonă. Apele minerale termale din zonă sunt după cum am mai amintit în capitolul anterior ape bicarbonate, sulfuroase, bogate în calciu, siliciu și oligometale. Temperatura la suprafață este de 48ºC, iar izvoarele recent descoperite chiar depășesc acesta temperatură. Debitul impresionant de 1,7 milioane de litri zilnic asigură posibilitatea utilizării lor în cantități îndestulătoare pentru tratament și divertisment. Băile de apă termală acționează asupra organismului cu efecte tranchilizante asupra durerilor si ca factori de relaxare a sistemului muscular. Sunt indicate astfel mișcările sub apă ale pacienților, cu efect asupra tegumentelor. Componentele chimice ale apelor termale corelate cu ionii care se găsesc în apele minerale acționează la nivelul pielii și asupra terminațiilor intradermice. Efectele benefice se fac simțite și la nivelul stomacului prin reducerea secrețiilor gastrice și calmarea durerilor digestive.
Dintre indicațiile terapeutice cele mai folosite sunt tratarea problemelor inflamatorii articulare, digestive, ginecologice, reumatismale, afecțiuni posttraumatice, afecțiuni neurologice periferice cum ar fi parezele și paraliziile.
Cele mai importante baze de tratament în cadrul stațiunii sunt următoarele:
Spitalul Clinic de Recuperare din Băile Felix cu o capacitate de 250 de locuri și Sanatoriul Balnear nr.1 care funcționează încă din anul 1970. Baza de tratament deservește bolnavii cazați în hotelurile Felix și Lotus, fiind legată de cele două hoteluri printr-un pasaj acoperit. Este funcțională tot timpul anului având o capacitate de 1000 de pacienți pe zi într-o singură tură, pe lângă cei cazați în hotelurile Felix și Lotus deservind și pacienții ambulatorii. Baza dispune de 12 cabinete medicale de specialitate, 5 în hotelul Felix, 5 în hotelul Lotus, 2 în baza propriu – zisă, profilate pe balneo – fizioterapie și recuperare medicală. Totodată mai există un cabinet stomatologic, O.R.L. , ginecologic și servicii de exploatări funcționale (EKG, EMG, cabinet de testări musculo- arteriale) precum și un punct de sterilizare.
Baza de tratament Termal funcționează din 1972 deservind pacienții cazați în hotelurile Termal și Nufărul. Capacitatea este de 500 de bolnavi într-o singură tură, doar dimineața. Asistența medicala este asigurată de 5 cabinete de balneo – fizioterapie. Tipurile de tratament practicate în această bază de tratament sunt: kinetoterapie, băi calde cu ape minerale în căzi și bazine, electroterapie, hidroterapie, aerohelioterapie în bazine deschise cu apă termală, aerosoli, gimnastică, băi de lumină, saună, cosmetică. Efectele benefice oferite de apele termale pentru anumite afecțiuni pot fi dăunătoare pentru alte afecțiuni. Aceste afecțiuni sunt: boli infecto – contagioase, venerice, tumori maligne, hemoragii, boli psihice. În cadrul acestei baze există trei cabinete de specialitate care aplică tratament geriatric pacienților români și străini, secția dispune și de un cabinet de cosmetică medicală cu Gerovital. Pacienții cazați la în hotelurile Termal și Nufărul au posibilitatea să practice înotul și helioterapia în piscina în aer liber de la hotelul Termal.
Baza de tratament Internațional a fost dată în folosință în 1979, pentru curanții cazați la hotelul cu același nume. Anterior această bază de tratament precum și hotelul se numeau ,,Belvedere’’ Capacitatea sa este de 500 de pacienți într-o singură tură, dimineața. Pentru asigurarea asistentei medicale, baza dispune de patru cabinete de balneo – fizioterapie, dintre care două situate în incinta hotelului sunt profilate, unul pe tratamentul cu Gerovital iar celălalt pe tratamentul cu Pell – Amar. În baza propriu – zisă mai funcționează și un cabinet de pediatrie, unul de cosmetică medicală cu produse Gerovital și Pell – Amar. O secție de specialitate pentru boli digestive, cabinete pentru exploatări funcționale (endoscopii, sondaje) aparținând aceleași baze.
Baza de tratament Crișana – Poienița, a fost dată în folosință în 1981. Aceasta este pusă la dispoziția turiștilor cazați la hotelurile cu aceleași nume, aici fiind tratați zilnic peste 600 de pacienți într-o tură. Asistența medicală o asigură cinci cabinete de balneo – fizioterapie, două în hotelul Poienița, unul profilat în tratamentul Pell – Amar, unul în hotelul Crișana și două în baza propriu-zisă. Baza dispune de un cabinet medical pentru urgențe, un cabinet pentru exploatări funcționale, un laborator și un cabinet de testări musculo – articulare. La hotelul Crișana funcționează și două piscine în aer liber, una pentru adulți și una pentru copii.
Baza de tratament Unirea dată în folosință în 1983 deservește pacienții cazați în hotelurile Unirea și Someș, având o capacitate de 600 de pacienți pe o singură tură. Dispune de patru cabinete medicale balneo – fizioterapeutice.
Baza de tratament Mureș deservește pacienții cazați în hotel, funcționând din anul 1987, tratând un număr maxim de 800 de pacienți într-o singură tură. Dispune de cinci cabinete de balneo – fizioterapie, un cabinet oftamologic, stomatologic, ginecologic, un cabinet de exploatări funcționale și un laborator.
Baza de tratament Pavilionul II este cea mai veche din stațiune funcționând din 1896, în anul 1966 a fost modernizata și renovată, deservind pacienții din pavilioanele I, II, III, dar și pacienților ambulatori. Capacitatea sa este de 500 de pacienți zilnic în două ture. Are în dotare trei cabinete de balneo – fizioterapie.
Baza de tratament Muncelul funcționează din 1972 deservind pacienții cazați în hotelul cu același nume (fosta casa de odihnă și tratament U.G.S.R 1). Capacitatea de tratament a bazei este de 1.700 de locuri. Are în dotare 19 cabinete medicale de balneo – fizioterapie, un cabinet stomatologic, EKG, o secție de radiologie, laborator chimic, tratamentul fiind efectuat în două ture.
Baza de tratament Padiș aparține hotelului Padiș (fosta casa de odihnă U.G.S.R. II) fiind dată în folosință în 1986. capacitatea se ridică la 1050 de locuri dispunând de 12 cabinete în care continuă și cursurile școlare cu cadre didactice de specialitate.
Spitalul Clinic de Recuperare Băile Felix a fost dat în folosință în 1987, are o capacitate de 150 de locuri în saloane cu unul sau două paturi. Spitalul are program permanent de funcționare în regim de sanatoriu clinic. Saloanele dispun de oficii pentru servirea mesei, baie, mobilier, fiind adaptate pentru pacienții cu deficiențe locomotorii și neuromotorii, pentru reumatici, fiecare salon fiind prevăzut cu tablou de avertizare și comandă. Se asigură un tratament balneo – fizioterapeutic și recuperator complex cu o gamă largă de proceduri terapeutice și servicii clinice, precum cel radiologic, exploatări funcționale și laborator clinic. Spitalul asigură și asistența metodologică în stațiune, sau din stațiunile Băile 1 Mai, Tinca, Stâna de Vale, precum și în stațiunile din județele învecinate. Pacienții provin din toată țara, fiind trimiși de către serviciile de specialitate județene.
Acestea sunt bazele de tratament cele mai cunoscute, iar aparițiile noilor hoteluri fiecare dintre acestea dispun de o baza proprie de tratament unde se tratează afecțiuni precum: probleme inflamatorii articulare, digestive, ginecologice, reumatismale, afecțiuni posttraumatice, afecțiuni neurologice periferice cum ar fi parezele și paraliziile.
Posibilități de agrement.
Agrementul poate fi definit prin ansamblul mijloacelor și formelor capabile să asigure individului sau unei grupări sociale o stare de bună dispoziție, de plăcere, și senzația unei satisfacții, a unei împliniri, să lase o impresie și o amintire plăcută. Această accepțiune evidențiază, pe de o parte varietatea activităților de agrement și multitudinea planurilor pe care acționează, iar pe de altă parte, faptul că agrementul se constituie ca un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor turiștilor. Acest lucru îi conferă statutul de componentă de bază a prestației turistice.
Privit în calitate de componentă de bază a serviciului turistic alături de transport, cazare și alimentație, agrementul îndeplinește,o serie de funcții particularizate în raport cu cerințele turistului sau ale organizatorului.
Astfel în concordanță cu cerințele turistului agrementul vizează destinderea și reconfortarea fizică a acestuia, stimulează circulația turistică, este mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice și diversificare a produselor. Dezvoltarea agrementului răspunde exigentelor de creștere a atractivității stațiunilor turistice și reprezintă un mijloc de asigurare a competitivității stațiunilor turistice.
Desfășurarea activității de agrement presupune existența unor echipamente adecvate, personal cu pregătire de specialitate, programare (excursii, concursuri, expoziții, festivaluri).
Un alt aspect ce trebuie avut în vedere este asigurarea implicării efective a turistului în desfășurarea programelor de divertisment. Baza tehnico-materială pentru agrement în stațiunea Băile Felix este constituită din mai multe elemente.
Hotelul Termal dispune de un club și piscine, hotelul Internațional dispune de coafor, piscine, plajă, teren de golf, aqua park, sală de biliard, spațiu de joacă special amenajat pentru copii. Hotelul Crișana are ca și forme de agrement un teren de tenis de câmp, masă de ping-pong, sală de fitness, de asemenea poate dispune la dispoziția turiștilor și o sală de sport aflată la 1 km față de hotel, Hotelul President pe lângă formele de agrement obișnuite dispune de asemenea de echitație și altele.
Majoritatea hotelurilor din stațiune dispun de forme moderne de agrement și petrece a timpului liber printre care sunt discotecă, club, piscine, echitație, terenuri de fotbal, tenis, volei, unele organizează excursii la obiective turistice cele mai importante din județ cum ar fi Peștera Urșilor, Meziad, Cetățile Ponorului și altele, iar pensiunile ca și formă de agrement dispune de posibilitatea efectuării de grătar în aer liber, camping etc.
Din baza tehnico-materială pentru agrement fac parte ștrandurile Felix și Apollo, care sunt importante elemente ale serviciilor de agrement în timpul verii. Iar ștrandul Apollo este deschis tot timpul anului.
Și după cum am mai amintit la nivelul stațiunii se organizează în cadrul sejurului oferit turiștilor excursii la diferite locuri renumite din zonă, cum ar fi: Peștera Urșilor, Cascada Iadolina, Cefa, Stâna de Vale, vizitarea orașelor mai mult sau mai puțin apropiate Băilor Felix, cum ar fi: Oradea, Cluj-Napoca, Timișoara.
De asemenea unele restaurante au seara programe cu orchestre și soliști vocali, precum și ringuri de dans, unele restaurante organizează seri cu program folcloric sau alte tipuri de programe de acest gen. În cadrul unor unități se organizează întreceri sportive, concursuri de dans, conferințe cu rol educativ și medical.
Există de asemenea posibilități de plimbare prin parcurile stațiunii, la bazinele cu flori de lotus, pe aleile pădurii învecinate inspirând aerul curat și îmbietor, sau la Băile 1 Mai unde se află rezervația naturală a lacului și pârâului Peța.
Servicii oferite.
În ceea ce privește oferta de servicii turistice a stațiunii Băile Felix, aceasta se concentrează în servicii de cazare, alimentație, transport, ca servicii turistice de bază, iar prin serviciile turistice de agrement, oferă multiple posibilități de petrecere a timpului liber prin diversificarea lor.
Stațiunea balneo – climaterică Băile Felix este una din stațiunile care beneficiază de contracte de prestări turistice și de tratament pentru Ministerul Muncii și Protecției Sociale de peste 30 de ani.
Cazarea este funcția principală a unității hoteliere existentă în stațiunea banelo – climaterică Băile Felix. Ea asigură condiții de odihnă și igiena turiștilor prin existenta spațiului și echipamentelor de care dispune. Odihna turiștilor în spațiile de cazare este asigurată prin amplasarea hotelurilor la o mare distanta de șoseaua ce străbate localitatea și prin izolarea fonică a camerelor. Condițiile de igienă depinde de calitatea echipamentului sanitar, de buna funcționare și întreținere a acestuia, de calitatea obiectelor de inventar destinate igienei personale și de frecvența înlocuirii lor. Toate acestea contribuie la ridicarea gradului de confort a unității hoteliere și a pensiunilor.
Serviciile de alimentație publică din stațiunea balneo – climaterică Băile Felix sunt asigurate de un personal calificat și de personalul pentru servirea mesei. Masa se servește în regim de cantină – pensiune și cantină – restaurant în imediata apropiere a bazei de cazare și cu trei feluri de mâncare la masa de prânz, în funcție de specificul fiecărui restaurant. Totodată se asigură meniuri de regim pe baza prescripției medicale.
Așa cum se arată, stațiunea balneo – climaterică Băile Felix, prin acțiunea apelor termale existente aici este, o stațiune preponderent bazată pe serviciile de tratament. Factorii naturali terapeutici sunt climatul de câmpie. Acești factori naturali sunt indicați pentru: Profilaxie: persoane sănătoase și aparent, sănătoase, cu factori predispozanți pentru îmbolnăvire, de mediu extern și intern, surmenaj fizic sau intelectual, activități în mediu cu metale grele (plumb, arseniu, mangan), potențial crescut pentru tulburări ale metabolismului glucidic (diabet chimic, asimptomatic, latent, sau parțial).
Tratament curativ: afecțiuni în stadiu incipient sau compensate prin tratament medicamentos pentru prevenirea recidivelor sau evoluțiilor spre stadii mai avansate. În baza de tratament construită în stațiune s-au creat condiții optime de utilizare a factorilor naturali de cură, pe baza rezultatelor obținute în cadrul cercetării științifico medicale. În paralel cu factorii naturali de climă, stațiunea balneo – climaterică Băile Felix, dispune de o largă gamă de proceduri terapeutice care folosesc factorii fizici.
Ca proceduri, în funcție de specific, se asigură băi cu ape minerale, băi de lumină, masaj, băi acvatice cu duș subacvatic, cure interne cu apă minerală, gimnastică medicală, împachetări cu parafină etc. De asemenea au fost create condiții pentru efectuarea mai multor tipuri de proceduri asociate: electroterapia, inhalații, aerosoli, ionizări, biodinamică. Se mai folosesc diferite proceduri solicitate de turiști. În medie fiecare pacient beneficiază de trei proceduri.
Serviciile de tratament ale stațiunii balneo – climaterice Băile Felix sunt asigurate de către asistență medicală asociată în colaborare cu Ministerul Sănătății, asistență medicală ce are în competența sa medici balneologici și cadre medicale cu studii medii și superioare.
Asocierea individualizată a medicației adecvate și a alimentației dietetice, precum și asigurarea unui regim sanatorial corespunzător profilului terapeutic al fiecărei afecțiuni dau posibilitatea unui tratament destul de complex.
Odihna reprezintă o necesitate fiziologică, având rolul de a contribui la refacerea capacității de muncă. Impusă de efortul fizic și psihic depus, această necesitate găsește în turismul dezvoltat în zona Băile Felix o formă de satisfacere, odihnă și recreere. Evidențierea rolului deosebit al acestei zone în asigurarea odihnei, tratamentului și recreerii înseamnă în plus, creșterea calităților reconfortante ale suprafețelor destinate petrecerii timpului liber de la sfârșitul săptămânii, în special în lunile calde ale anului. Deplasarea într-un climat nou, diferit de acela în care se locuiește tot anul, este prin ea însăși o soluție de destindere și recreere, de întărire a rezistenței organismului fată de diferite boli. Valea Crișului Repede ce străbate întreaga zonă și întinsele suprafețe de păduri contribuie la ridicarea calității vieții locuitorilor zonei și a celor din întreg Ardealul, veniți cu scopul de a găsi frumusețea inepuizabilă a naturii, sa cunoască obiceiurile, tradițiile, și folclorul zonei.
În cazul acoperirii nevoilor fizice, activitățile sportive, sunt cele care pun în mișcare organismul, de la simpla plimbare până la realizarea unor performanțe, dețin un loc important în cadrul serviciilor de agrement din această stațiune. Astfel în acest scop în perioada de vară se organizează tabere de tineret cu caracter sportiv, oferind posibilitatea practicării unor întreceri sportive cum sunt: ,,Cupa Băile Felix’’ pentru competițiile de atletism ale clubului din localitate și a altor asociații din Ardeal, competiții de tir în perioada august – septembrie cu participare internațională.
Întinsele suprafețe de păduri ale acestei zone sunt populate cu numeroase specii, ceea ce oferă satisfacție iubitorilor de natura.
În ceea ce privește aspectul psihic, activitățile cultural – distractive și cele instructiv – educative au un rol hotărâtor: ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, amuzament și comunicare, contribuind la îmbogățirea bagajului de cunoștințe ale turistului și la dezvoltarea simțului estetic. De asemenea, se organizează numeroase seri distractive cu spectacole folclorice, în special pentru turiștii veniți la tratament, proiectări de filme, discoteci, programe artistice de divertisment., vizitarea băncilor, a bibliotecilor, precum și unele excursii spre diferite destinații. În vederea efectuării excursiilor, conducerea unității închiriază un autocar și stabilește întâlnirile și obiectivele ce urmează a fi vizitate. În principal excursiile sunt anexate pe următoarele itinerarii: Peștera Urșilor de la Chișcău, Stâna de Vale, Moneasa, etc.
CAPITOLUL IV
Raportul de gestiune al Consiliului de Administratie
S.C. Turism Felix S.A.
CAP.I PREZENTAREA GENERALĂ
I.1. ÎNDEPLINIREA CONDIȚIILOR LEGALE DE FUNCȚIONARE
S.C. Turism Felix S.A. este înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub numărul J05/132/1991, având cod unic de înregistrare nr. RO 108526.
Funcționează ca o societate pe acțiuni conform Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare, având drept activitate de bază tratament balnear, alimentație publică și agrement, turism intern și internațional, exploatarea surselor de apă termominerală și distribuirea acestora. Obiectul de activitate este prevăzut la art.5 din Actul Constitutiv al societății și potrivit clasificării activitatea principală este Hoteluri și alte facilități de cazare similare – cod 5510.
S.C. Turism Felix S.A. a fost înființată inițial 15.10.1990. pe structura fostului Complex de Hoteluri și Restaurante (CHR), funcționând ca și societate pe acțiuni conform Legii 31/1990 republicată și Hotărârii de Guvern 1041/1990, cu durata de funcționare nelimitată.
Este o societate deținută public, conform terminologiei prevăzută în Legea 297/2004 privind piața de capital, fiind înregistrată la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare conform certificatului de înregistrare a valorilor mobilare nr. 3191/04.12.2006.
Din anul 1997 și pe parcursul anului 2006, acțiunile societății au fost înscrise și s-au tranzacționat pe piața bursieră RASDAQ, având simbolul „TUFE”. Evidența acționarilor a fost ținută în anul 2010 de către Depozitarul Central (fost REGISCO) conform contractului nr. 7778/01.03.2007.
În 19.02.2007, societatea a fost admisă la tranzacționare pe piața reglementată administrată de S.C. Bursa de Valori București S.A.
Din punct de vedere al întocmirii situațiilor financiare societatea aplică Ordinul 1286/2012 emis de Ministerul Finanțelor Publice pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aplicabile societăților comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată. Activitatea de auditare a situațiilor financiare ale anului 2011 a fost realizată de către S.C. Leocont Expert S.R.L. în baza contractului nr. 2 din 26.04.2011. În timpul exercițiului financiar 2012 nu au fost evenimente de natura fuziunii sau reorganizării societății comerciale. Raportul de gestiune al Consiliului de Administrație – S.C. Turism Felix S.A. 2012.
I.2. CONDUCEREA SOCIETĂȚII
În cursul anului 2012 societatea a fost administrată de un Consiliu de Administrație format din cinci membri numiți în baza unui contract de administrare pentru mandatul 2011-2015, în conformitate cu hotărârea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor nr.1 din 19.04.2011, după cum urmează:
dr. ec. Mihai Fercală – Președinte
dr. ec. Floriean Firu – Membru
prof. univ. dr. ec. Gheorghe Băileșteanu – Membru
dr. ec. Tudor Ciurezu – Membru
ec. Cotrău Gheorghe – Membru
Consiliul de Administrație a monitorizat performanțele operaționale și financiare ale conducerii executive prin intermediul indicatorilor și criteriilor de performanță stabiliți în Bugetul de venituri și cheltuieli și a altor programe aprobate.
În anul 2012, o preocupare constantă a Consiliului de Administrație a fost optimizarea procesului decizional la nivelul conducerii executive și îmbunătățirea comunicării în vederea aplicării măsurilor și hotărârilor Consiliului de Administrație cu operativitate și eficiență sporită în vederea maximizării rezultatelor obținute în activitatea desfășurată și minimizarea efectelor crizei economice.
Conducerea executivă a societății a fost asigurată de către o echipă managerială, echipă care la finele anului 2012 avea următoarea componență:
ec. Florian Serac – Director General,
ec. Popa Marcel – Contabil Șef,
ec. Hepeș Rodica Melania – Director Comercial,
dr. Tărău Ion Mircea – Director Medical.
Consiliul de Administrație a urmărit realizarea programului de activitate propus pentru anul 2012, execuția bugetului de venituri și cheltuieli lunar și trimestrial și a programului de investiții și reparații aprobate.
În anul 2012, Consiliul de Administrație s-a întrunit lunar în ședințe de consiliu și a emis 43 măsuri privind administrarea societății. Măsurile și deciziile luate au vizat toate activitățile desfășurate în societate, respectiv activitatea de cazare, alimentație publică și tratament, activitatea de producție și comercială, investițională și de reparații, resurse umane, activitatea economico-financiară și audit intern și control. Toate eforturile Consiliului de Administrație și ale conducerii executive au fost orientate spre îndeplinirea misiunii societății de a asigura servicii de calitate, cu ajutorul unui personal calificat. De asemenea, obiectivul prioritar este dezvoltarea bazei tehnico-materiale, reabilitarea și modernizarea celei existente, printr-un program coerent și consecvent de investiții, în condițiile unei reale protecții a mediului înconjurător.
Efortul previzional și de organizare al Consiliului de Administrație s-a concretizat în programe de dezvoltare viitoare a societății, programe de marketing, programe de informatizare, programe de promovare si recrutare a personalului și creștere a produsului turistic, sisteme de proceduri pentru principalele activități ale societății și reconsiderarea structurii organizatorice a acesteia.
Precizăm că societatea nu are cunoștință ca persoanele prezentate să fi fost implicate în litigii sau proceduri administrative în ultimii 5 ani sau să fi avut restricții privind ocuparea de funcții de conducere în cadrul societății. Nu există acorduri, înțelegeri sau legături de familie între membrii consiliului de administrație și membrii conducerii executive.
I.3. CAPITALUL SOCIAL ȘI STRUCTURA ACȚIONARIATULUI; ACȚIUNI
I.3.1 Capital social si structura acționariatului
Capitalul subscris și vărsat la data de 31.12.2012 este de 49.614.945,60 lei reprezentând 496.149.456 acțiuni la valoare nominală 0,10 lei/acțiune. Structura sintetică consolidată a acționariatului la data de 31.12.2012, comparativ cu cea din 31.12.2011 se prezintă astfel:
La sfârșitul anului 2012, administratorii, directorul general și echipa managerială dețineau împreună un număr de 6.950.524 acțiuni (1,40 % din capitalul social).
Toate acțiunile societății sunt nominative, ordinare, dematerializate și indivizibile.
Acțiunile S.C. Turism Felix S.A. s-au tranzacționat începând cu data de 21 martie 2007 pe piața Bursei de Valori București. În ultima perioadă, politica societății a fost de reinvestire a profitului obținut, societatea având nevoie de resurse de capital în vederea realizării obiectivelor de investiții, nedistribuindu-se astfel dividende. Conform Hotărârilor A.G.A., pentru anii: 2004-2011 nu s-au distribuit dividende, profitul net fiind repartizat ca sursă proprie de finanțare pentru susținerea programului investițional al societății.
De la înființare și până în prezent, nu a existat o hotărâre privind achiziționarea propriilor acțiuni.
Societatea nu a emis obligațiuni sau alte titluri de creanță în anul 2012, și nici anterior acestui an, astfel încât nu are nici-un fel de obligații față de deținătorii de astfel de valori mobiliare.
I.3.2 Declarația privind codul de guvernanta corporativă
S.C. Turism Felix S.A. are acțiunile listate la BVB București. Ca urmare Societatea aplică toate prevederile legale în vigoare privind guvernanta corporativă, Legea 31/1990 actualizată, OMFP 1286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme Standardele Internaționale de Raportare contabilă, Regulamentul CNVM nr.1/2006 privind raportările, reglementările BVB.
Toate aceste acte sunt publice. Societatea nu a optat pentru implementarea codului de guvernantă corporativă până la încheierea exercițiului financiar 2012.
Consiliul de Administrație va analiza și decide asupra condițiilor și influențelor în strategia societății privind aderarea la guvernanța corporativă.
Conducerea S.C. Turism Felix S.A. consideră că nu există situații în care societatea să se fi îndepărtat de la codul de guvernantă corporativă care i se aplică.
Societatea conduce contabilitatea în conformitate cu legislația în vigoare și deține un sistem informatic integrat care stochează toate tranzacțiile. Există persoane special desemnate și calificate care au ca responsabilitate elaborarea rapoartelor financiare cu respectarea politicilor contabile legal adoptate de către societate. Rapoartele financiare sunt verificate și aprobate de Contabilul Sef, Directorul General și, acolo unde este cazul, de către Consiliul de Administrație. Societatea are contract cu un auditor financiar autorizat, conform cerințelor legale. Acesta verifică raportările financiare în toate situațiile prevăzute de legislația în vigoare.
Adunarea Generală are atribuțiile prevăzute de Legea 31/1990 cu modificările aferente și de actul constitutiv al societății în vigoare la data ținerii adunării generale respective.
În derularea activității sale și în raportarea către instituțiile de supraveghere ale pieței reglementate, S.C. Turism Felix S.A. nu se îndepărtează de la codul de guvernare corporativă.
În cadrul societății există implementat un sistem de control intern, pentru principalele activități fiind stabilite proceduri de lucru. Atribuțiile pe care controlul intern le exercită în societate, fără să se limiteze însă la acestea, sunt:
examinarea legalității, regularității și conformității operațiunilor, identificarea erorilor, risipei, gestiunii defectuoase și frauduloase și pe aceste baze, propunerea de măsuri și soluții pentru recuperarea pagubelor și sancționarea celor vinovați, după caz;
supravegherea funcționării sistemelor de fundamentare a deciziei, planificare, programare, organizare, coordonare, urmărire și control al îndeplinirii deciziilor;
evaluarea eficienței și eficacității cu care sistemele de conducere și de execuție existente la nivelul companiei utilizează resursele financiare, umane și materiale pentru îndeplinirea obiectivelor și obținerea rezultatelor stabilite;
identificarea punctelor slabe ale sistemelor de conducere și de control, precum și a riscurilor asociate unor astfel de sisteme, a unor programe/proiecte sau a unor operațiuni și propunerea de măsuri pentru corectarea acestora și pentru diminuarea riscurilor.
Controlul intern se asigură la toate nivelele, în cadrul societății fiind organizat un birou de control financiar intern
Activitatea de audit intern este externalizată, în acest sens fiind încheiat un contract cu S.C. Associated Business Auditors S.R.L. Timișoara. Auditul intern este în directa subordonare a directorului general.
CAP. II. ANALIZA ACTIVITĂȚII SOCIETĂȚII COMERCIALE
II.1. ANALIZA ACTIVITĂȚII SOCIETĂȚII COMERCIALE
II.1 a) Descrierea activității de baza a societății comerciale;
S.C. TURISM FELIX S.A. are ca obiect de activitate prestarea de servicii hoteliere, servicii de alimentație publică și agrement, servicii de tratament balnear și de recuperare, vânzarea de pachete turistice prin Tour-operatorul S.C. Transilvania Travel S.A, vânzarea de produse cu amănuntul in unitățile proprii, servicii de redistribuire a energiei termice, electrice, apa și canal, exploatarea surselor de apă termominerală și distribuirea acestora pe baza licenței de concesionare.
II.1.b) Descrierea achizițiilor și /sau înstrăinărilor de active;
În anul 2012 a fost realizat un volum de investiții de 4.259.354 lei, concretizat în următoarele lucrări:
1. COMPLEX INTERNAȚIONAL: (Valoarea planificată 1.200.000,00 lei, din care până la 31.12.2012 s-au executat lucrări în valoare de 1.030.285,78 lei).
S-au finalizat lucrările de reabilitare a bazinului de înot și copii constând în:
– lucrări de demolare; reabilitare structura de rezistență; hidroizolație și șapă armată pentru placarea cu gresie; placarea cu faianță a pereților si reabilitarea instalației de alimentare cu apă a bazinelor.
S-au executat lucrări de instalații ACM și s-au montat pompe de recirculare în baza de tratament. S-au executat lucrări de reabilitare pardoseli din PVC în Baza de Tratament și la Aqua bar.
S-a procurat și montat un aparat de aer condiționat 24.000 BTU în restaurant. S-a procurat un kit dinamometru în baza de tratament.
2. COMPLEX TERMAL: (Valoarea planificată 4.300.000,00 lei, din care până la 31.12.2012 s-au executat lucrări în valoare de 1.268.503,84 lei).
S-au finalizat la 15.05.2012 lucrările de modernizare a piscinelor existente exterioare (bazin termal, bazin copii și amenajare plajă). Lucrările au constat în: lucrări de demolare; reabilitare structura de rezistență; hidroizolație și șapă armată pentru placarea cu gresie; placarea cu gresie și faianță a fundului, pereților bazinelor și a plajei exterioare; reabilitarea instalației de alimentare cu apă a bazinelor; montarea instalației elementelor de senzație la ambele bazine.
S-a montat instalația de aerisire în sala de fumători;
S-a reabilitat hidroizolația la acoperișul terasă restaurant;
S-au procurat și montat cadă de hidromasaj în Baza de Tratament și toaster pentru Restaurant;
S-au achiziționat cărucioare de cameriste;
S-a procurat și montat instalație de sonorizare pentru piscina hotelului;
S-a procurat și montat un mixer planetar în restaurant;
3. COMPLEX NUFĂRUL: (Valoarea planificată 55.000,00 lei, din care până la 31.12.2012 s-au executat lucrări în valoare de 8.249,80 lei).
S-au procurat aspirator praf și toaster;
S-au achiziționat cărucioare pentru cameriste;
4. COMPLEX SOMEȘ: (La 31.12.2012 s-au executat lucrări în valoare de 19.060,30 lei).
S-au executat lucrări de reabilitare instalații.
5. COMPLEX MUREȘ: (Valoarea planificată 200.000,00 lei, din care până la 31.12.2012 s-au executat lucrări în valoare de 258.943,06 lei).
S-au executat lucrări de modernizare a bazei de tratament constând în: modernizare cabinete medicale (montare tarchet, finisaje și tâmplărie) hidroizolare cu fibră de sticlă și vopsitorie a bazinelor pentru bărbați și femei.
S-a executat lucrări de modernizare a restaurantului constând în lucrări de demolare a zidăriei centrale, refacerea finisajelor, instalații electrice, instalații sanitare, ventilație, reabilitare pardoseli din PVC și mocheta ,procurare și montare tâmplărie din P.V.C. la Restaurant și bloc alimentar.
6. COMPLEX POIENIȚA: (Valoarea planificată 1.200.000,00 lei, din care până la 31.12.2012 s-au executat lucrări în valoare de 1.117.394,39 lei).
S-au executat lucrări de modernizare a bazei de tratament la bazin femei, cabinete medicale, holuri , casa scării.
S-a reabilitat sala de conferințe, s-a procurat și montat dezumidificator în baza de tratament. S-au procurat și montat: mașină de spălat vase, masă centrală tip dulap, rastel de 1600 mm și masă frigorifică în restaurant.
7. ȘTRAND APOLLO: (Valoarea planificată 100.000,00 lei, din care până la 31.12.2012 s-au executat lucrări în valoare de 88.577,94 lei).
S-a procurat și montat pardoseală din tarchet la ieșirea din bazinul exterior și coborârile de la bazinul acoperit. S-a procurat dulap frigorific, s-a reabilitat hidroizolația la terasa de la Apollo 2 (cota +7,00 m) si s-a reabilitat hidroizolația la terasa de la Apollo 2 (cota +3,10 m)
8. ȘTRAND FELIX: (Valoarea planificată 200.000,00 lei, din care până la 31.12.2012 s-au executat lucrări în valoare de 169.032,23 lei).
S-a procurat aspirator manual pentru curățat piscine, procurat și montat sistem start-stop tobogane, procurat și montat sisteme de răcire terase la cofetărie și autoservire.
S-au executat lucrări de reabilitare la bazine (procurat și montat rigole inox),
s-a amenajat și dotat spațiu producție lângă rotiserie (Chioșc Alimentar).
9. PUȚURI ȘI FORAJE: (Valoarea planificată 75.000,00 lei, din care până la 31.10.2012 s-au executat lucrări în valoare de 8.681,23 lei).
S-au executat lucrări de procurare și montare contor și filtru impurități la Foraj 4003.
10. REȚELE EXTERIOARE : (Valoarea planificată 120.000,00 lei , din care până la 31.12.2012 s-au executat lucrări în valoare de 71.552,34 lei).
S-au executat lucrări de reabilitare rețea apă termominerală între Foraj Balint și Stația de pompare , lucrări de reabilitare rețea apă termominerală în zona Ștrand Venus si lucrări de reabilitare rețea termică primar în zona vilelor Verdi.
11. GRUP GOSPODĂRESC: (Valoarea planificată 100.000,00 lei, din care până la 31.12.2012 s-au executat lucrări în valoare de 94.141,40 lei).
S-au executat lucrări de procurare și montare cazan de încălzire pe CLU, platformă din beton și clădire metalică (structură ușoara).
12. SEDIU ADMINISTRATIV: (Valoarea planificată 50.000,00 lei, din care până la 31.12.2012 s-au executat lucrări în valoare de 62.786,69 lei).
S-au executat lucrări de amenajare arhivă.
S-au executat lucrări de modernizare la oficiul juridic.
13. DOTĂRI DIVERSE: (Valoarea planificată 100.000,00 lei, din care până la 31.12.2012 s-au executat lucrări în valoare de 62.145,46 lei).
S-au executat lucrări IT, modernizare server baza date, extensie rețea UTP la hotel Mureș și hotel Termal, modernizare magic POS la Ștrand Felix , Restaurant Mureș, modernizare rețea la sediu administrativ și echipamente server IBM la Oficiul de calcul .
II.2. Elemente de evaluare generală:
a) profit net
b) cifra de afaceri
c) export
d) costuri
-lei
e) procentul din piață deținut
Cota de piață a S.C. Turism Felix S.A. în activitatea turistică balneară din România este de 7,7 % (ca număr de turiști) societatea fiind un jucător important pe această piață. În ceea ce privește înnoptările (zilele-turist), societatea deținea în anul 2010 o cotă de 7,95% pe piața turismului balnear autohton. Cotele de piață sunt calculate pe baza datelor statistice disponibile, furnizate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2010. Menționăm că pentru anul 2011 și anul 2012, până la data întocmirii raportului nu au fost publicate informări statistice.
f) lichiditate
Disponibilul în conturile societății la 31.12.2012 era de 12.960.544 lei.
II.2.1 Evaluarea nivelului tehnic al societății comerciale
Descrierea principalelor produse realizate și/sau servicii prestate cu precizarea:
a) principalele piețe de desfacere pentru fiecare produs sau serviciu și metodele de distribuție
Principalele piețe de desfacere ale produselor turistice de bază au fost:
pe piața românească: Casa Națională de Pensii Publice, SC Transilvania Travel SA București ca tour operator principal pe piața externă către țări precum Germania, Israel, Austria etc., tratament balnear adresat asiguraților Casei de Asigurări de Sănătate a județului Bihor.
Trebuie menționat faptul că, începând cu data de 1 iulie 2008, desfacerea produselor turistice (altele decât contractările cu Casa Națională de Pensii Publice și cele cu firme de nonturism) se realizează exclusiv prin SC Transilvania Travel SA București, agenția de turism tour operatoare care gestionează locurile de cazare din unitățile hoteliere și de alimentație publică din portofoliul de turism al SIF Transilvania, din care face parte și SC Turism Felix SA.
Piața de desfacere pentru redistribuirea energiei termice și a apei menajere și termominerale sunt persoane juridice și fizice din Băile Felix, datorită faptului că rețelele de instalații de încălzire și apa existente sunt proprii, fiind astfel un distribuitor captiv.
Dintre beneficiarii acestor livrări, principalii sunt: SC CSDR Sind Turism SRL, SC SIND Tour Trading SRL, SC Transilvania Tour SA, Spitalul de Recuperare Băile Felix.
b) ponderea fiecărei categorii de produse sau servicii in veniturile și in totalul cifrei de afaceri ale societății comerciale pentru ultimii doi ani;
*Veniturile sunt ajustate cu provizioanele pentru riscuri și cheltuieli ca in Contul de profit și pierdere.
II.2.2. Evaluarea activității de aprovizionare tehnico-materiala (surse indigene, surse import)
Toți furnizorii sunt certificați ISO/HCCP sau sunt în curs de certificare. Furnizorii acceptați au fost evaluați în baza ISO9001. Toate mărfurile alimentare și materialele aprovizionate sunt însoțite de certificate de calitate, declarație de conformitate, fișă de securitate, certificat sanitar veterinar în funcție de specificul fiecărui produs.
Aprovizionarea cu materii prime se face direct de la furnizori sau distribuitori direcți, reușindu-se astfel negocierea unor prețuri avantajoase pentru societate. Prețurile sunt bine corelate în raport cu calitatea.
Stocurile de materii prime și materiale sunt la nivelul minimului necesar. Datorită aprovizionării sistematice nu se creează goluri în stocul de materii prime și materiale.
Acest lucru determină o bună viteză de rotație a stocurilor (18,5 zile).
Furnizorii de materii prime și materiale manifestă încredere în soliditatea financiară a societății, existând puține cazuri în care se efectuează operațiuni de decontare prin instrumente ca CEC-uri sau bilete la ordin. S-au negociat condiții de plată în conformitate cu prevederile Codului comercial cu termene între 11 și 60 de zile.
Principalii furnizori sunt:
mărfuri alimentare – SC Ferma Zootehnică SRL Baia Mare, SC Romconex SRL Oradea, SC Prodlacta SRL, SC Abatorul Piggy SRL, SC Vandana SRL Oradea, SC Panificatie Tomis SRL Oradea, SC Pelops SRL Oradea, SC Zad Tiara SRL, SC Coca Cola SA București, SC Calipso SA, SC Matros SRL Oradea, SC Agroalim Distribution SRL București, SC Forelit SRL Sălard, SC Selgros Cash&Carry SRL.
materiale – SC Euro Auto SRL, SC Aquazone SRL, SC Arc Electronic SRL, SC Florencio SRL, SC Acantar SRL, SC Fado Trade SA, SC Apullum SA Alba Iulia, SC Rogvaiv SRL Timișoara
lucrări construcții montaj, reparații și echipamente –SC Aqua Plus SRL,SC Star Decor SRL Oradea, SC David&Denisa SRL, SC Diego Market SRL, SC Fluid Consulting SRL, SC Mezon Bona SRL
servicii – SC Repower SRL, SC Electrocentrale SA Oradea, SC RDS&RCS Romania SRL, SC Eco Bihor SA.
II.2.3. Evaluarea activității de vânzare
a) Descrierea evoluției vânzărilor secvențial pe piața internă și/sau externă și a perspectivelor vânzărilor pe termen mediu și lung;
Cifra de afaceri obținută de 48.923.348 lei este compusă în principal din venituri obținute de la doi clienți și anume Transilvania Travel SA (cu pondere de 26,87% în cifra de afaceri), respectiv Casa Națională de Pensii Publice (cu o pondere de 22,85% în cifra de afaceri).
În analiza rezultatelor principalilor indicatori ai activității turistice pentru anul 2012, primul indicator analizat este gradul de ocupare al locurilor (indicele mediu de utilizare a capacității în funcțiune), care la nivelul anului 2012 a fost de 54,67%, fiind cu 1,27 puncte procentuale mai mic decât cel din anul 2011 (când a fost 55,94%).
Aceste cifre plasează S.C. Turism Felix S.A. pe o poziție importantă în cadrul turismului pentru sănătate din România.
Gradul de ocupare al locurilor indică eficiența utilizării capacităților de cazare în funcțiune, în acest sens este de menționat faptul că în 2012 capacitățile de cazare în funcțiune au fost mai reduse decât în 2011 cu 4.908 de locuri, o parte din capacitățile de cazare au fost închise în perioadele de cerere redusă (în extrasezon, trimestrele I și IV).
Aceste motive, împreună cu scăderea ușoară a duratei sejurului mediu, au determinat în anul 2012 realizarea unui grad mediu de ocupare al locurilor în funcțiune mai mic decât cel înregistrat în anul 2011.
Cât privește totalul zilelor-turist realizate, în anul 2012 s-a înregistrat o scădere de 3,19% (10.101 zile turist) față de anul 2011; astfel, zilele-turist totale realizate în 2012 au atins cifra de 316.312 zilele-turist, în timp ce zilele-turist realizate de cetățenii români s-au cifrat la 296.032 și cele realizate de străini la 20.280 zile turist.
Ca structură, în anul 2012 față de 2011 s-au înregistrat modificări la următoarele categorii de zile-turist:
a crescut numărul de zile turist la beneficiarii biletelor emise de CNPP pentru tratament de la 131.544 în 2011 la 135.021 în 2012 (+2,9%, 3.467 zile-turist);
a scăzut numărul de zile turist la turiștii români care au optat pentru ofertele normale si ofertele timpurii cu 2,9%, adică 8.943 zile-turist;
a scăzut numărul de zile turist străini cu 5,4%, adică cu 1.158 zile-turist ;
a scăzut sejurul mediu de la 7,37 zile în 2011 la 6,90 zile în 2012, scădere mai accentuată înregistrându-se la turiștii români de la 8,79 zile în 2011 la 6,81zile în 2012;
Numărul total de turiști a crescut de la 44.273 în anul 2011 la 45.820 în 2012, o creștere cu un număr de 1.547 de turiști. Această creștere s-a datorat turiștilor români;
Numărul lor a crescut de la 41.835 în 2011 la 45.820 in anul 2012.
Deși creșterea numărului de turiștii a fost de 3,5% față de anul 2011, creșterea nu s-a regăsit în numărul de zile turist deoarece cum au fost prezentate mai sus au fost modificări în structura turiștilor (turiștii veniți pe cont propriu au un sejur doar 1 – 2 zile față de cei care vin cu bilete.
Serviciile oferite prin pachetele de revelion au fost modificate față de cele din 2011, reușind astfel o creștere a veniturilor.
Pachetele au fost de doua tipuri: Oferta Revelion standard cu termen de valorificare până în 15.12.2012 și Ofertă Înscrieri timpurii Revelion (s-a aplicat o reducere cuprinsă între 9% și 12% față de oferta standard) cu termen de valorificare 15.11.2012.
Prin inscrieri timpurii Revelion s-au valorificat de către Transilvania Travel un număr de 377 locuri (față de 450 locuri in anul 2011) cu o valoare totală de 342.547 lei (341.228 lei în 2011). Pachetele de Revelion au fost valorificate pentru 5 locații, la fel ca și în anul 2011. Numărul de turiști care au beneficiat de servicii turistice în perioada revelionului a fost de 1.106 față de 1.113 turiști în anul 2011, iar veniturile au crescut de la 930.975 lei în 2011 la 1.087.644 lei în 2012.
Se constată scăderea numărului de locuri vândute de Transilvania Travel. În 2012 a fost vândute un număr de 779 locuri, iar in 2011 a fost vândute un număr de 933 locuri, în scădere cu 154 locuri, respectiv 20%
Politica societății privind contracarare a reducerii numărului de zile turist s-a concertat asupra clienților sosiți pe relația CNPP, precum și pe alte segmente de piață, fapt prin creșterea pe relația de turism intern organizat.
b) Descrierea situației concurențiale in domeniul de activitate al societății comerciale, a ponderii pe piață a produselor sau serviciilor societății comerciale și a principalilor competitori
În România există un număr semnificativ de stațiuni turistice orientate cu precădere spre segmentul balnear cele mai cunoscute fiind Băile Herculane, Sovata, Băile Olănești, Covasna, Vatra Dornei, Băile Tușnad, Ocna Șugatag, Năvodari, Sângeorz Băi, Slănic Moldova, Mangalia, Soveja. Baza turistică a acestor stațiuni este formată în principal din complexele hoteliere construite înainte de 1989 unele dintre ele fiind supuse investițiilor destinate modernizării odată cu preluarea lor de diverși investitori.
Un concurent important al societății îl reprezintă societatea SIND România reorganizată în participațiune, din care SC CSDR SIND Turism SRL și SC SIND Tour Trading SRL, care dețin active în stațiune. SC SIND România este considerată drept una dintre cele mai importante companii de turism din România. Aceasta deține aproximativ 20.000 locuri de cazare (hoteluri, vile) cu precădere în categoria de două stele din care 10% în stațiunea Băile Felix.
Important de precizat este faptul că fiecare din stațiunile amintite mai sus sunt specializate în tratamentul unor afecțiuni specific, neputând fi vorba astfel despre o concurență directă între ele. Un alt aspect important în demersul analizei concurenței este și categoria de servicii turistice oferită de societăți, existând de regulă un segment de clienți bine delimitat în cazul fiecărei societăți care nu corespunde de regulă celorlalte societăți. Prin urmare putem vorbi despre o concurență directă doar la nivel local, în cadrul stațiunii Băile Felix, aici fiind vorba în principal despre același segment de clienți care vizează proprietățile curative specifice apei termale din stațiune. De menționat faptul că sursele de apă termală în stațiunea Băile Felix se află în proprietatea societății ca urmare a concesionării acestora de către stat pe o perioadă de 20 ani.
Situația concurențială pentru produsul turistic tratament balnear:
– în localitatea Băile Felix:
SC CSDR SIND Turism SRL, SC SIND Tour Trading SRL, SC Transilvania Tour SA, pensiuni, etc.
Hotel President ****: 196 locuri cazare, 200 locuri restaurant, 350 locuri sală de nunti, centru wellness, aqua parc inaugurat în anul 2012 care face concurență directa hotelurilor Internațional**** , Termal*** și Nufărul***
Spitalul de Recuperare Băile Felix: 150 paturi în Băile Felix și 90 paturi în Băile 1 Mai. Spitalul dispune de o secție nouă de tratament ambulatoriu unde, în baza dovezi de asigurat și biletului de trimitere de la medicul de familie sau de specialitate, tratamentul este gratuit. Acesta reprezintă cea mai mare concurență la nivelul hotelurilor de 2 stele .
în localitatea Băile 1 Mai:
Hotel Ceres **(474 locuri) UTB (aparține de Casa Națională de Pensii) care, pe lângă tratamentele de tratament balnear, din anul 2012 dispune de o salină artificială lărgindu-și aria de tratamente cu cele ale aparatului respirator.
Hotel Perla *** 100 locuri face concurență hotelurilor de 3 stele.
– în : SC Sovata SA, SC Băile Herculane SA.
II.2.4. Evaluarea aspectelor legate de angajații/personalul societății comerciale
a) Precizarea numărului și a nivelului de pregătire a angajaților societății comerciale precum și a gradului de sindicalizare a forței de muncă.
La finele anului 2012, comparativ cu anul 2011, structura salariaților pe tipuri de activitate, este următoarea:
Din datele prezentate mai sus rezultă că numărul de salariați în anul 2012 a scăzut față de anul precedent cu 1,71%. La nivelul complexelor hoteliere și de agrement numărul de personal a înregistrat următoarea situație:
structuri cazare → numărul de salariați a scăzut cu 1,86%
alimentație publică → numărul de salariați a scăzut cu 3,81%
agrement → numărul de salariați a crescut cu 6,45%
Numărul de personal din bazele de tratament s-a menținut la același nivel ca și anul precedent.
În ceea ce privește calificarea, formarea, instruirea și perfecționarea personalului, s-au calificat, perfecționat, instruit sau și-au completat studiile un număr de 657 salariați.
La nivel de societate, în raporturile de muncă ce privesc elemente de natură sindicală, interesele personalului sunt reprezentate de către reprezentanții salariaților.
b) Descrierea raporturilor dintre manager și angajați precum și a oricăror elemente conflictuale ce caracterizează aceste raporturi.
Nu există și nu sunt semnalate elemente conflictuale ce pot afecta negativ raporturile de muncă la nivel de societate
II.2.5 Evaluarea aspectelor legate de impactul activității de bază a emitentului asupra mediului înconjurător
Descrierea sintetică a impactului activităților de bază ale emitentului asupra mediului înconjurător precum și a oricăror litigii existente sau preconizate cu privire la încălcarea legislației privind protecția mediului înconjurător.
Societatea își desfășoară atât activitatea curentă, cât și cea de investiții, în condițiile unei reale protecții a mediului înconjurător, obținându-se autorizațiile de mediu necesare pentru fiecare tip de activitate.
II.2.6. Evaluarea activității de cercetare și dezvoltare
Precizarea cheltuielilor în exercițiul financiar precum și a celor ce se anticipează în exercițiul financiar următor pentru activitatea de cercetare dezvoltare.
Prin specificul activității sale, respectiv hoteluri și alte servicii asimilate, nici în anul 2012 societate nu a înregistrat cheltuieli cu activitatea de cercetare si dezvoltare, iar pentru anul 2013 nu își propune efectuarea de astfel de cheltuieli.
II.2.7. Evaluarea activității societății comerciale privind managementul riscului
Descrierea politicilor și a obiectivelor societății comerciale privind managementul riscului.
În condițiile crizei economice, a scăderii numărului de zile turist ale anului 2012 rezultatele sunt totuși notabile datorită măsurilor luate prin politicile de vânzare privind formarea tarifelor și a managementului costurilor, din care enumerăm:
optimizarea sosirilor în structurile de primire turistică în vederea asigurării unui grad de ocupare care permite exploatarea în condiții de eficiență;
flexibilizarea programului de funcționare a structurilor de primire turistică în strânsă corelare cu segmentele de piață și caracterul sezonier al acestora;
dezvoltarea și promovarea continuă a pachetelor de servicii care au condus la creșterea satisfacției clientului în condiții de rentabilitate economică;
implementarea unor politici de vânzare a serviciilor de agrement în vederea atragerii de noi turiști din zonele limitrofe interne și externe;
reducerea și optimizarea consumurilor de utilități;
gestionarea eficientă a resursei umane în corelare cu capacitățile în funcțiune la cel mai mic cost realizabil;
aprovizionarea ritmică și stocaj minim al mărfurilor, materiilor prime și materialelor consumabile;
eficientizarea fluxurilor de numerar prin măsuri de urmărire a scadenței creanțelor și datoriilor;
angajarea cheltuielilor în corelare cu momentul realizării venitului în strânsă concordanță cu asigurarea disponibilităților;
angajarea de lucrări de întreținere, reparații și modernizare minimale, în condiții de criză asigurându-se confortul necesar.
Metoda “scoring” are ca obiectiv furnizarea unor modele predictive pentru evaluarea riscului de faliment al societății. Aceasta metodă se bazează pe tehnicile statistice ale analizei discriminante.
Aplicarea analizei discriminante prin metoda Alman, se obține un scor “Z”, ce reprezintă o funcție liniară de un ansamblu de rate.
Gradul de flexibilitate a societății se pastrează la nivelul anului precedent.
Se constată o scădere față de anul precedent a contribuției proprii la finanțarea investițiilor ca urmare a acordării de dividende, în timp ce randamentul patrimoniului se află într-un trend ușor de creștere.
Valoarea de piață a capitalului social al societății se situează pe un trend crescător, iar gradul de îndatorare pe termen mediu și se află într-o continuă scădere.
În urma evaluarii riscului de faliment al societății prin metoda Alman, se constată o îmbunătățire a solvabilității, aceasta fiind ridicată.
Din analiza riscului de faliment calculat prin cele două metode se poate conchide că riscul de faliment este aproape inexistent.
a) Modelul Altman
Formula funcției Altman: Z = 1,2 r1 + 1,4 r2 + 3,3 r3 + 0,6 r4 + 0,99 r5
II.3 ACTIVELE CORPORALE ALE SOCIETĂȚII COMERCIALE
II.3.1 Precizarea amplasării și a caracteristicilor principalelor capacități de producție in proprietatea societății comerciale.
Principalele capacități de cazare, alimentație publică și tratament ale societății sunt reprezentate de:
complexul de patru stele Internațional cu o capacitate totală de 340 locuri de cazare, 535 locuri alimentație publică, 600 locuri piscină, 400 locuri de tratament balnear și alte facilități,
două complexe hoteliere de trei stele Termal și Nufărul cu o capacitate totală de 448 locuri de cazare, 784 locuri alimentație publică, 400 locuri tratament balnear și alte facilități,
patru complexe hoteliere de două stele Poienița, Mureș, Someș și Unirea cu o capacitate totală de 1.588 locuri de cazare, 1.385 locuri alimentație publică, 1.400 locuri de tratament balnear și alte facilități.
În afară de aceste complexe societatea are în exploatare trei ștranduri Apollo, Felix și Venus, complexul de alimentație publică Poiana, care include Clubul Dark cu o capacitate de 300 de locuri.
În total societatea dispune de 2.394 locuri de cazare, 2.892 locuri alimentație publică și cinci baze de tratament care pot efectua pana la 8.300 proceduri pe zi, săli de conferință cu o capacitate de 1.100 locuri, baze de agrement: piscine si ștranduri în aer liber, mini aqua parc, cluburi, terenuri de sport, săli de fitness, centre de welness.
Hotelul Internațional**** este primul hotel din România care primește sigla EUROESPA–med, care atestă îndeplinirea standardelor Asociației Europene a Stațiunilor Balneare (ESPA) referitoare la infrastructura generală a terapiilor, igienei și securității turiștilor.
Prin licența de concesiune pentru exploatare nr.646/04.08.2000 Agenția Națională pentru Resurse Minerale a concesionat către S.C. Turism Felix S.A. pentru o perioadă de 20 de ani, cu posibilitatea de prelungire pentru perioade succesive de câte 5 ani, toate resursele de apă termominerală ale stațiunii rezultate din captările forate, ceilalți agenți economici utilizând apa termominerală în baza contractelor de livrare încheiate cu societatea.
II.3.2 Descrierea și analizarea gradului de uzură al proprietăților societăților comerciale
Nivelul gradului mediu de uzură:
Gradul mediu de uzură scăzut se datorează reevaluărilor efectuate pe parcursul anilor, tehnica de înregistrare a reevaluărilor fiind prin eliminarea amortizării cumulate.
Pe ansamblul mijloacelor fixe, se manifestă un grad mediu de uzură relativ acceptabil, cele mai uzate fiind cele din grupa „alte instalații tehnice și mijloace de transport”.
Politica contabilă a societății pentru activele corporale reevaluate a fost tratamentul contabil alternativ, respectiv prezentarea în situațiile financiare a mijloacelor fixe la valoarea reevaluată, mai puțin amortizarea cumulată.
CAP. III. PIAȚA VALORILOR IMOBILIARE EMISE DE SOCIETATEA COMERCIALĂ
III.1. Precizarea piețelor din România și din alte țări pe care se negociază valorile mobiliare emise de societatea comercială.
Din anul 1997 și pe parcursul anului 2006, acțiunile societății au fost înscrise și s-au tranzacționat pe piața bursiera RASDAQ, având simbolul "TUFE". Evidenta acționarilor a fost ținută în anul 2009 de către Depozitarul Central (fost REGISCO) conform contractului nr. 7778/01.03.2007. În 19.02.2007, societatea a fost admisă la tranzacționare pe piața reglementată administrată de S.C. Bursa de Valori București S.A
Începând cu data de 14 martie 2007 societatea este listată la B.V.B. București.
Este o societate deținută public, conform terminologiei prevăzută in Legea 297/2004 privind piața de capital, fiind înregistrată la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare – Oficiul pentru evidența valorilor mobiliare conform certificatului de înregistrare sub nr. 2029 / 02.12.2002.
III.2 Descrierea politicii societății comerciale cu privire la dividende. Precizarea dividendelor cuvenite/plătite/acumulate in ultimii 3 ani și dacă este cazul, a motivelor pentru eventuala micșorare a dividendelor pe parcursul ultimilor 3 ani.
Societatea înregistrează la finele anului 2012 dividende nete cuvenite și neachitate în sumă de 45.254,49 lei aferente anilor 2001, 2002 și 2003.
În ultima perioadă, politica emitentului a fost de reinvestire a profitului obținut, societatea având nevoie de resurse de capital in vederea derulării de investiții nedistribuindu-se astfel dividende.
Conform Hotărârilor A.G.A, pentru anii: 2004 – 2011 nu s-au distribuit dividende, profitul net fiind repartizat ca sursă proprie de finanțare pentru susținerea programului investițional al societății.
Deoarece asigurarea resurselor de capital pe termen mediu și lung reprezintă o coordonată majoră a strategiei emitentului, acesta își va menține politica de reinvestire a profitului și pe viitor.
Începând cu anul 2012 se propune acordarea de dividende în proporție de 55% din profitul net realizat, după repartizarea rezervei legale, diferența profitului net de repartizat să fie destinată surselor pentru reinvestire.
Profitul net realizat este în valoare de 2.948.355 lei, iar rezerva legală repartizată este în valoare de 226.483 lei
Valoarea dividendului brut propus a se acorda acționarilor societății este de 0,0030 lei/acțiune, iar valoarea totală a acestora este de 1.488.448,37 lei
CAP. IV. CONDUCEREA SOCIETĂȚII COMERCIALE
În cursul anului 2012 societatea a fost administrată de un Consiliu de Administrație format din cinci membri numiți în baza unui contract de administrare pentru mandatul 2011-2015, în conformitate cu hotărârea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor nr.1 din 19.04.2011, după cum urmează:
Conducerea executivă este asigurată de un director general care își exercită atribuțiile in baza Contractului de mandat încheiat cu Consiliul de administrație și o echipa de 4 directori executivi.
IV.1. Prezentarea listei administratorilor societății:
În cursul anului 2012 societatea a fost administrată de un Consiliu de Administrație format din cinci membri numiți în baza unui contract de administrare pentru mandatul 2011-2015, în conformitate cu hotărârea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor nr.1 din 19.04.2011, după cum urmează:
dr. ec. Mihai Fercală – Președinte
dr. ec. Floriean Firu – Membru
dr. ec. Tudor Ciurezu – Membru
prof. univ. dr. ec. Gheorghe Băileșteanu – Membru
ec. Cotrău Gheorghe – Membru
IV.2. Prezentarea listei membrilor conducerii executive a societății comerciale.
Organizarea, conducerea și gestionarea activității curente a societății se realizează de către echipa de directori executivi sub conducerea si responsabilitatea Directorului General ducând la îndeplinire hotărârile Consiliului de Administrație pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Bugetul de Venituri și Cheltuieli aprobat de Adunarea Generala a Acționarilor. Conducerea executivă a societății a fost asigurată de către o echipă managerială, echipă care în cursul anului 2012 a avut următoarea componență:
ec. Florian Serac – Director General,
ec. Popa Marcel – Contabil Șef,
ec. Hepeș Rodica Melania – Director Comercial,
dr. Tărău Ion Mircea – Director Medical.
Participarea conducerii executive la capitalul societății, conform Registrului acționarilor comunicat de S.C. Depozitarul Central S.A. la data de 31.12.2012 se prezintă astfel:
CAP.V. SITUAȚIA FINANCIAR-CONTABILĂ
Prezentarea unei analize a situației economico – financiare actuale comparativ cu ultimii 3 ani, cu referire cel puțin la:
a) elemente de bilanț: active care reprezintă cel puțin 10% din total active; numerar și alte disponibilități lichide; profituri reinvestite; total active curente; total pasive curente;
Situația poziției financiare:
Pentru exercițiul financiar al anului 2012, situațiile financiare anuale individuale au fost întocmite conform Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1286/2012 (OMFP 1286/2012) prin aplicarea Standardele Internaționale de Raportare Financiară „IFRS” și retratarea informațiilor din contabilitatea organizată în baza Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a aComunităților Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3055/2009 (OMFP 3055/2009) pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene cu modificările și completările ulterioare.
Data tranziției la Standardele Internaționale de Raportare Financiară a fost 01 ianuarie 2011, prin urmare societatea a prezentat informații comparative complete la 01 ianuarie 2011, 31 decembrie 2011 și 31 decembrie 2012.
Capitalul social subscris în valoare de 49.614.945,60 lei nu a suferit modificări în cursul anului 2012.
În cursul anului s-a constituit rezerva legală aferentă anului 2012 în valoare de 226.483 lei, iar profitul net nerepartizat aferent anului 2011 în valoare de 6.338.805 lei a fost repartizat la alte surse de finanțare conform hotărârii AGOA. Nr. 1 din 19.03.2012.
Profitul net realizat în anul 2012 este de 2.948.355 lei.
Valoarea imobilizărilor înregistrate în evidențele contabile la data de 31.12.2012, aflate în patrimoniu, este reflectată la costul de achiziție și conform valorilor reevaluate pentru imobilizările corporale. Astfel la 31.12.2011 a fost înregistrat Raportul de evaluare întocmit de S.C. DARIAN DRS S.A., membru ANEVAR.
Pentru estimarea valorilor juste la grupa „Construcții” s-au utilizat două metode de evaluare (metoda costului de înlocuire și metoda fluxurilor financiare actualizate), diferențele din evaluare fiind înregistrate în evidența contabilă la valoarea justă prin eliminarea amortizării cumulate. Pentru grupa „Terenuri” a fost utilizată metoda comparației.
În cursul anului 2012 societatea a înstrăinat imobilizări corporale de natura terenurilor reprezentând aport în natură la majorarea capitalului social al S.C. Turism Lotus Felix S.A. în valoare de 3.365.000 lei.
Din valoare de 4.755.971 lei ce reprezintă intrările de mijloace fixe din cursul anului menționăm că s-au obținut imobilizări în regie proprie în valoare de 100.525 lei.
Valoarea ieșirilor de mijloace fixe, altele decât terenuri, în cursul anului 2012 este în valoare de 499.173 lei din care, prin vânzare directă 123.298 lei și prin casare 375.875 lei. Diferența de reevaluare aferentă acestora se consideră realizată doar la vânzarea sau la casarea imobilizărilor și se transferă în contul de rezerve, fiind impozitată.
Imobilizări la valoarea brută:
Influența amortizărilor și a provizioanelor asupra valorii brute a imobilizărilor:
În cursul anului 2012, valorile contabile privind imobilizările necorporale și financiare nu au fost influențate de diferențe din reevaluare.
Valoarea brută contabilă este recuperată prin metoda amortizării liniare, conform normelor legale în vigoare, creșterile din cursul anului au fost influențate de achiziții și modernizări la mijloacele fixe existente.
Din analiza elementelor de bilanț se constată o menținere a activelor circulante la nivelul anului precedent pe fondul creșterii stocurilor de materiale și obiecte de inventar cu valoarea de 152.456 lei, a majorării creanțelor cu 11% (188.965 lei), reducerea fiind reflectată pe seama disponibilităților care s-au diminuat cu 262.041 lei față de anul precedent.
Creanțele comerciale s-au majorat comparativ cu anul 2011 datorită sumelor de recuperat de la clienții societății (SC Transilvania Travel SA, SC Transilvania Tour SA) precum și ca urmare a creșterii vitezei de încasare a debitelor – clienți la 12 zile.
Disponibilitățile aflate în conturile societății s-au diminuat ușor comparativ cu anul 2011 ca urmare a continuității politicilor privind susținerea strategiei de dezvoltare.
Realizarea profitului propus pentru anul 2012, a condus la majorarea capitalurilor proprii și implicit a contribuit la asigurarea surselor de finanțare a programului de dezvoltare a societății, în condiții de siguranță și stabilitate.
Inventarierea anuală s-a desfășurat în conformitate cu prevederile legale privind organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului, rezultatele fiind valorificate 100%, diferențele constatate fiind recunoscute în situațiile financiare fără a avea un impact semnificativ.
În cursul anului 2012 S.C. Turism Felix S.A. și-a desfășurat activitatea financiară și de investiții prin utilizarea în principal a surselor proprii de finanțare. În cursul anului 2012 a fost angajată o linie de credit (descoperire de cont) în valoare de 3.500.000 lei în vederea optimizării temporare a fluxurilor de numerar, la data prezentei linia de credit este neutilizată.
Valoarea sumelor de rambursat la 31.12.2012 este de 10.810.000 lei, respectiv aproximativ 2,44 mil € la un curs de 4,4 lei/€.
Rata imobilizărilor corporale este de 86,50% comparativ cu anul 2011, aceasta a fost influențată de continuarea lucrărilor de finalizare si punere în funcțiune a noilor investiții, recum și de continuarea lucrărilor de modernizare. Ponderea ridicată a activelor corporale în totalul imobilizărilor este normală având în vedere specificul activității.
b) contul de profit și pierderi: vânzări nete; venituri brute; elemente de costuri și cheltuieli cu o pondere de cel puțin 20% in vânzările nete sau in veniturile brute;provizioanele de risc și pentru diverse cheltuieli; referire la orice vânzare sau oprire a unui segment de activitate efectuata in ultimul an sau care urmează a se efectua in următorul an; dividendele declarate și plătite;
SITUAȚIA REZULTATULUI GLOBAL
lei
În anul 2012 veniturile totale realizate sunt de 50.683.860 lei, cu 0,47% (235.688 lei) mai mari decât veniturile totale realizate în anul 2011,, când au fost în valoare de 50.448.172 lei. Față de B.V.C. pe anul 2012 s-a realizat o depășire de 5,19% (2.633.860 lei).
Veniturile din exploatare (care reprezintă 99% din totalul veniturilor realizate) sunt de Raportul de gestiune al Consiliului de Administrație – S.C. Turism Felix S.A. 2012 49.277.842 lei, înregistrând o creștere cu 1,20% (589.097 lei) comparativ cu anul 2011. Față de prevederile B.V.C. pe anul 2012 s-a realizat o depășire de 3,30%, adică 1.577.842 lei.
Veniturile din exploatare au fost influențate în cea mai mare parte de:
creșterea veniturilor din tratament cu 402.844 lei
creșterea veniturilor din alimentație publică cu 174.789 lei
creșterea veniturilor din revânzarea de utilități cu 297.970 lei
menținerea veniturilor pe segmentul de activitate agrement la nivelul anului precedent
În condițiile creșterii numărului de bilete de tratament alocate de către C.N.P.P. și în contextul mediului economic manifestat pe plan intern și internațional, veniturile totale în 2012 s-au menținut la nivelul anului precedent.
Cheltuielile totale au crescut cu 9,41%, respectiv cu 3.886.669 lei față de anul 2011.
În aceste condiții profitul brut înregistrează o scădere față de profitul brut realizat în 2011. Ponderea în venituri a cheltuielilor privind amortizarea, utilitățile și personalul au influențat semnificativ rezultatul anului curent. Față de rezultatul brut prevăzut în B.V.C. pe anul 2012 de 4.500.000 lei, societatea înregistrează un rezultat brut de 4.529.667 lei.
În condițiile crizei economice, a scăderii numărului de zile turist din anul 2012 rezultatele sunt totuși notabile datorită măsurilor luate prin politicile de vânzare privind formarea tarifelor și a managementului costurilor.
c) cash flow: toate schimbările intervenite in nivelul numerarului în cadrul activității de bază, investițiilor și activității financiare, nivelul numerarului la începutul și la sfârșitul perioadei;
Așa cum rezultă din indicatorii prezentați‚ se poate concluziona că programul de dezvoltare și modernizare a capacităților de care dispune societatea și care a fost susținut atât din surse proprii cât și împrumutate, au condus la creșterea valorii indicatorilor de lichiditate și solvabilitate, depășind nivelul asiguratoriu.
Rata de lichiditate curentă este supraunitară și reflectă posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma într-un timp scurt în lichidități, pentru a achita datoriile curente. Rata de lichiditate curentă este de 6,14 depășind nivelul asiguratoriu de 1,00.
Rata de lichiditate imediată sau testul acid este de 3,06 reflectând o mare capacitate de a transforma ușor activele în lichidități pentru acoperirea datoriilor curente.
Solvabilitatea patrimonială este de 11,80 depășind cu mult nivelul asiguratoriu exprimând gradul în care unitățile patrimoniale pot face față obligațiilor de plată, indicând raportul surselor proprii în activele totale.
Rata capacității de rambursare la termen este de 0,83 (ani) și reflectă perioada în care societatea are capacitatea de a rambursa datoriile angajate pe termen lung.
Rentabilitatea financiară (profit net/capital propriu) este de 1,68% și măsoară aptitudinea capitalurilor proprii de a degaja, după finanțarea cheltuielilor financiare, a impozitului pe profit și a altor obligații față de acționari și salariați, un venit distribuibil.
Numerarul net folosit pentru activități de investiții a fost de 4.854.950 lei utilizat în vederea continuării lucrărilor de renovare și modernizare a unităților hoteliere. Un nivel ridicat al numerarului folosit pentru investiții oferă perspective de creștere a numerarului generat de activitățile de exploatare în condițiile în care proiectele de renovare întreprinse conduc la grade de ocupare și tarife superioare.
În consecință, în anul 2012 s-a înregistrat o scădere a numerarului disponibil la sfârșitul anului cu 262.041 lei, față de aceeași perioadă a anului trecut.
Rata stabilității financiare este de 97,18 %, ceea ce reflectă măsura în care societatea dispune de resurse financiare cu caracter permanent față de total resurse conferind un grad ridicat de siguranță și stabilitate în finanțare.
Rotația datoriilor și creanțelor curente sunt decalate corespunzător între ele și înregistrează valori reduse, respectiv durata de încasare a clienților de 12 zile și durata de plată a furnizorilor de 17 zile.
În ceea ce privește onorarea obligațiilor de plată, societatea nu înregistrează debite restante, sumele datorate încadrându-se în scadențele prevăzute în contractele derulate.
Societatea nu înregistrează la data de 31.12.2012 datorii restante față de bugetul consolidat.
Situația lichidităților și a fluxurilor de numerar se prezintă astfel:
În contextul crizei financiare existente, ale cărei efecte au fost resimțite și de societate în domeniul său de activitate, principalele realizări în anul 2012 sunt următoarele:
realizarea unui profit brut de 4.529.667 lei;
realizarea unui volum investițional de 4.259.354 lei și a unui program de reparații și întreținere de 869.433 lei;
atragerea și fidelizarea turiștilor;
rentabilizarea structurilor de primire;
consolidarea poziției de lider pe piața turismului balnear;
CONCLUZII
Din elementele aduse în discuție în cuprinsul acestei lucrări, în principiu sintetizând primul capitol observăm că turismul este practicat încă din antichitate. Odată cu progresul omenirii a evoluat și turismul.
Trebuie să admitem că astăzi turismul,pe lângă o importantă ramură economică este și o modalitate de destindere, de relaxare, de petrecere a timpului liber, de încărcare energetică. Este un mod de cunoaștere. O cunoaștere atât lăuntrică cât și o cunoaștere a pământului din care ne hrănim. Este un prilej de armonizare cu natura, de a vedea splendorile care ne sunt oferite. În loc să le distrugem ar trebui să începem să le valorificăm la potențialul lor maxim. Să beneficiem de efectele curative care ne sunt puse la dispoziție de către natură.
Tot din primul capitol putem observa că de-a lungul istoriei turismul a îmbrăcat mai multe definiții iar cea mai recentă definiție a turismului spune că acesta este o ramură a economiei naționale, cu funcții complexe, ce reunește un ansamblu de bunuri și servicii oferite spre consum persoanelor care călătoresc în afara mediului lor obișnuit pe o perioadă mai mică de un an și al căror motiv principal este altul decât exercitarea unei activități remunerate în interiorul locului vizat. Dar de asemenea turismul are pentru persoana practicantă un rol în satisfacerea unor interese morale ori necesități intelectuale, și de recreere sau cunoaștere, conducând astfel la realizarea unor activități economice. Deci nu putem nega caracterul economic și social al turismului dar și cel cultural, religios, chiar și politic.
Dar pentru a devenii un turist veritabil trebuie îndeplinite anumite condiții. În primul rând un turist este persoana care se deplasează spre un loc situat în afara reședinței sale obișnuite, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale cărui motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități remunerate în locul vizitat. Dar acest lucru nu este un impediment în a fi excursioniști, vizitatori sau simpli călători.
Concluzionând primul capitol, lucrurile sunt evidente. Turismul și turistul are o strânsă legătură cu economia unei țări, dar să nu uităm și celelalte caractere definitorii.
Despre zona Băile Felix lucrurile sunt destul de clare. Băile Felix sunt atestate documentar încă din 1221, de pe vremea abației Hevius de Magno Varadino, care a dăinuit pe aceste locuri până în vremea turcilor, unde se atestă existența apelor termale în zonă. Dintre satele din jur Haieul apare cel mai des în documente. Dar mărturiile arheologice incontestabile dovedesc existența așezărilor umane pe teritoriul Băilor Felix, încă din neolitic, viața continuând neîntrerupt aici și în epocile următoare, civilizația dacică fiind atestată în această regiune atât înainte ocupării Daciei de către romani cât și după aceea.
Prin cumulul de factori naturali și geografici care țin de așezarea localității, clima, relieful, hidrografia, flora și fauna existentă, și indiscutabil apele termale, putem afirma fără reținere că potențialul turistic al zonei Băilor Felix este incredibil. Dar totul se rezumă la modul în care reușim să valorificăm acest potențial, după cum am mai menționat în prima parte.
În concluzie potențial există. Natura ne oferă acest potențial dar valorificarea lui depinde de capacitatea noastră de a trăi în armonie cu natura și de modul prin care îi scoatem în evidență valoarea, prin utilizarea rezonabilă a resurselor.
Referitor la ultimul capitol al acestei lucrări, consider că am atins cele mai importante aspecte ale studiului cu privire la descrierea unei unități de primire turistică din această stațiune. Am văzut care sunt serviciile oferite, facilitățile, metodele de agrement și posibilitățile de petrecere a timpului liber din cadrul pensiunii.
Ca o propunere la modul cel mai general cred că cel mai mult ar trebui să se pună accent pe necesitățile turiștilor, la ce se așteaptă ei să vadă de la această stațiune și la ce văd de fapt. Ar trebui să lăsăm un pic din vedere obținerea unui profit cât mai mare și să ne concentrăm pe oferirea de servicii cât mai impecabile, să mulțumim clientul în totalitate. Să oferim amabilitate și să dăm dovadă de generozitate. Pentru că dacă se va reuși să se facă aceste lucruri cu siguranță vom obține și profitul mult așteptat.
Nu doresc să formulez o concluzie finală și irevocabilă deoarece consider că tocmai am deschis un alt subiect foarte interesant și anume cum ne satisfacem în totalitate clienții de azi, și viitorii turiști de mâine. Lăsând îmbunătățirile pentru cei care se ocupă de ele și după cum spunea și Platon: ,,să nu descurajezi niciodată pe nimeni…care progresează continuu, indiferent cât de încet’’, doresc să închei într-un mod optimist, spunând că prin perseverență chiar și melcul a ajuns pe arcă.
BIBLIOGRAFIE
Tratate, cursuri, monografii.
Ada Mirela Tomescu, Calitatea produsului turistic, Editura Universității din Oradea, 2000;
Alina Bădulescu, Daniel Bădulescu, Managementul serviciilor turistice, Editura Treira, Oradea, 2000;
Ana Cornelia Moza, Clima și poluarea aerului în bazinul hidrografic Crișul Repede, Editura Universității din Oradea, 2009;
Cezar Florin Ivanof, Managementul unităților de turism, Metode financiar-contabile, Editura Tehnopress, Iași, 2009;
Constantin Draica, Ghid practic de turism internațional și intern, Editura All Beck, București, 1999;
Constantin Draica, Turismul internațional, Practici de elaborare și distribuție a produsului turistic, Editura All Beck, București, 2003;
Cornelia Angelescu, Timpul liber, Editura Economică, București, 1999;
Cristina Cristureanu, Economia și polititca turismului internațional, Casa Editorială pentru Turism și Cultură Aerona, București, 1992;
Gabriela Stănciulescu, Managementul operațiunilor de turism, Editura All Beck, București, 2002;
Gheorghe Barbu (coordonator), Turismul în economia națională, Studii, Editura Sport-Turism, București, 1981;
Ion Talabă, Turism în Carpații Orientali, Editura pentru Turism, București, 1991;
Ioan Cosmescu, Turismul – Fenomen complex contemporan, Editura Economică, București, 1998;
Laviniu Munteanu, Ignatie Berindei, Ludovic Grigore, Băile Felix Băile 1 Mai, Editura Sport Turism, București, 1979;
Laviniu Munteanu, Sever Jurcă, Ludovic Grigore, Băile Felix – Băile 1 Mai, Editura Sport Turism, București, 1987;
Mihai Mincu, Economia tursimului, Editura Uranus, București, 2005;
Mihaela Dinu, Geografia turismului, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2005;
Mihaela Dinu, Geografia Turismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002,
Nicolae Lupu, Hotelul, Economie și management, Editura C.H. Beck, București 2010;
Puiu Nistoreanu, Ecoturism și turism rural, Editura ASE, București, 2006;
Radu Nicolescu, Serviciile în turism – Alimentație publică, Editura Sport Turism, București, 1998;
Rodica Minciu, Economia Turismului, Editura Uranus, București, 2001;
Rodica Minciu, Economia Turismului, ediția a-III-a revăzută și adăugită, Editura Uranus, București, 2004;
Silviu Neguț, Geografia turismului, Editura Meteor Press, București, 2004;
Vasile Glavan, Turismul în România, Editura Economică, București, 2000;
Reviste.
Iuliana Bucurescu ,,O analiză a statisticilor recente ale turismului român’’, în Revista româna de turism nr. 11, p. 38;
Legislație.
Ordonanța Guvernului nr. 58/1998, privind organizarea, coordonarea și dezvoltarea turismului în România, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 309 din 26 august 1998.
Webografie.
http://www.referate.k5.ro/referate/referat/Turismul–notiuni-si-definitii/982/;
http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2006/economie-si-administrarea-afacerilor/67.pdf;
http://www.tourismguide.ro/html/orase/Bihor/Baile20Felix/locatie_baile_felix.php;
http://www.ghidulturistic.ro/zone.php?j=5;
http://www.scritube.com/geografie/turism/STATIUNEA-BALNEARA-BAILE-FELIX432124920.php;
http://www.calderasa.ro/contact.html;
http://www.statiunibalneo.ro/statiunea-balneara-baile-felix/;
http://www.sanmartin.ro/flora-fauna.php;
http://www.mdrt.ro/dezvoltare-regionala/programul-operational-regional-2007-2013;
http://www.travelro.ro/hotel-international_baile-felix.html;
http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/5124-hotel-ami-baile-felix.html;
http://cazare-bailefelix.viaromania.eu/;
http://www.turistinfo.ro/baile_felix/pensiuni-baile_felix.html?sortbox=score.
Anexe
Anexa nr. 1.
Forme de turism.
Turism montan Turism de recreere
Agroturism Turism de agrement
Anexa nr. 2.
Harta Băilor Felix.
Anexa nr. 5.
Harta Băilor Felix cu principalele pensiuni și unități de cazare și alte forme de agrement.
BIBLIOGRAFIE
Tratate, cursuri, monografii.
Ada Mirela Tomescu, Calitatea produsului turistic, Editura Universității din Oradea, 2000;
Alina Bădulescu, Daniel Bădulescu, Managementul serviciilor turistice, Editura Treira, Oradea, 2000;
Ana Cornelia Moza, Clima și poluarea aerului în bazinul hidrografic Crișul Repede, Editura Universității din Oradea, 2009;
Cezar Florin Ivanof, Managementul unităților de turism, Metode financiar-contabile, Editura Tehnopress, Iași, 2009;
Constantin Draica, Ghid practic de turism internațional și intern, Editura All Beck, București, 1999;
Constantin Draica, Turismul internațional, Practici de elaborare și distribuție a produsului turistic, Editura All Beck, București, 2003;
Cornelia Angelescu, Timpul liber, Editura Economică, București, 1999;
Cristina Cristureanu, Economia și polititca turismului internațional, Casa Editorială pentru Turism și Cultură Aerona, București, 1992;
Gabriela Stănciulescu, Managementul operațiunilor de turism, Editura All Beck, București, 2002;
Gheorghe Barbu (coordonator), Turismul în economia națională, Studii, Editura Sport-Turism, București, 1981;
Ion Talabă, Turism în Carpații Orientali, Editura pentru Turism, București, 1991;
Ioan Cosmescu, Turismul – Fenomen complex contemporan, Editura Economică, București, 1998;
Laviniu Munteanu, Ignatie Berindei, Ludovic Grigore, Băile Felix Băile 1 Mai, Editura Sport Turism, București, 1979;
Laviniu Munteanu, Sever Jurcă, Ludovic Grigore, Băile Felix – Băile 1 Mai, Editura Sport Turism, București, 1987;
Mihai Mincu, Economia tursimului, Editura Uranus, București, 2005;
Mihaela Dinu, Geografia turismului, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2005;
Mihaela Dinu, Geografia Turismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002,
Nicolae Lupu, Hotelul, Economie și management, Editura C.H. Beck, București 2010;
Puiu Nistoreanu, Ecoturism și turism rural, Editura ASE, București, 2006;
Radu Nicolescu, Serviciile în turism – Alimentație publică, Editura Sport Turism, București, 1998;
Rodica Minciu, Economia Turismului, Editura Uranus, București, 2001;
Rodica Minciu, Economia Turismului, ediția a-III-a revăzută și adăugită, Editura Uranus, București, 2004;
Silviu Neguț, Geografia turismului, Editura Meteor Press, București, 2004;
Vasile Glavan, Turismul în România, Editura Economică, București, 2000;
Reviste.
Iuliana Bucurescu ,,O analiză a statisticilor recente ale turismului român’’, în Revista româna de turism nr. 11, p. 38;
Legislație.
Ordonanța Guvernului nr. 58/1998, privind organizarea, coordonarea și dezvoltarea turismului în România, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 309 din 26 august 1998.
Webografie.
http://www.referate.k5.ro/referate/referat/Turismul–notiuni-si-definitii/982/;
http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2006/economie-si-administrarea-afacerilor/67.pdf;
http://www.tourismguide.ro/html/orase/Bihor/Baile20Felix/locatie_baile_felix.php;
http://www.ghidulturistic.ro/zone.php?j=5;
http://www.scritube.com/geografie/turism/STATIUNEA-BALNEARA-BAILE-FELIX432124920.php;
http://www.calderasa.ro/contact.html;
http://www.statiunibalneo.ro/statiunea-balneara-baile-felix/;
http://www.sanmartin.ro/flora-fauna.php;
http://www.mdrt.ro/dezvoltare-regionala/programul-operational-regional-2007-2013;
http://www.travelro.ro/hotel-international_baile-felix.html;
http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/5124-hotel-ami-baile-felix.html;
http://cazare-bailefelix.viaromania.eu/;
http://www.turistinfo.ro/baile_felix/pensiuni-baile_felix.html?sortbox=score.
Anexe
Anexa nr. 1.
Forme de turism.
Turism montan Turism de recreere
Agroturism Turism de agrement
Anexa nr. 2.
Harta Băilor Felix.
Anexa nr. 5.
Harta Băilor Felix cu principalele pensiuni și unități de cazare și alte forme de agrement.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Turismul Si Potentialul Turistic AL Statiunii Baile Felix (ID: 148397)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.