Turismul In Contextul Dezvoltarii Durabile

INTRODUCERE

Dezvoltarea oamenilor, sau mai bine zis a civilizației umane în general, este corelată cu dorința acestora de a se plimba, a se deplasa, a călători în speranța de a identifica noi locuri, noi oameni și noi obiceiuri.

Astfel, plecând de la aceste dorințe ale oamenilor s-a ajuns și la marile descoperiri geografice. De asemenea, datorită acestor dorințe sau nevoi ale oamenilor de a călători și de a cunoaște cât mai multe locuri a apărut și necesitatea de a fi construite case sau cămine, mai nou pensiuni și hoteluri, pentru cazarea acestora.

Așadar, în strânsă legătură cu toate cele menționate mai sus a apărut și s-a dezvoltat și sectorul de activitate hotelieră, respectiv sectorul turistic.

În România, turismul este un sector cu un potențial real de a deveni un sector important de export, care ar putea să asigure locuri de muncă și o creștere economică deosebită pentru populația țării noastre.

Turismul este un domeniu important pentru economia României și datorită capacității sale inerente de diversificare, de stimulare a antreprenoriatului, de atragere a investițiilor și de creare a unui număr mare de locuri de muncă, așa cum am mai spus.

De-a lungul timpului, țara noastră a cunoscut mai multe etape în ceea ce privește turismul, astfel că, prin anii `70 România era o destinație turistică extrem de cunoscută.

Pe la sfârșitul anilor `80 lucrurile s-au schimbat, în sensul că numărul turiștilor a început să scadă, mai ales din cauza situației politice de la acea vreme care nu era una stabilă, dar și din cauza faptului că nu prea existau investiții în turism. Această situație a durat cam până în anii `90 când țara noastră a început să se readapteze.

Ceea ce ajută foarte mult România din punct de vedere turistic este potențialul țării noastre, și asta pentru că românii dețin o moștenire culturală extrem de bogată, chiar dacă nici în momentul actual nu este la maximum exploatată.

Țara noastră are un potențial enorm, potențial care o poate transforma într-o destinație pentru tot timpul anului, pentru că avem extrem de multe oportunități. Avem munți, câmpii, mânăstiri, mare, orașe istorice, rezervații naturale, ajungând să afirmăm chiar că absolut tot ceea ce își poate dori un turist să vadă de-a lungul vieții în mai multe destinații, noi îi putem oferi în una singură. Acesta este și motivul pentru care am ales să abordez tema dezvoltării turismului și nu puteam alege pentru analiză decât cel mai frumos și interesant loc din România, din punctul meu de vedere, Delta Dunării.

Astfel, lucrarea de față este structurată în 4 capitole.

Primul capitol, Repere conceptuale privind turismul în contextul dezvoltării durabile, prezintă principalele aspecte cu privire la conceptul de dezvoltare durabilă, turismul în contextul dezvoltării durabile, potențialul turistic durabil în țara noastră și ecoturismul – principala formă de manifestare a turismului durabil.

Cel de-al doilea capitol, Turismul durabil în Delta Dunării, prezintă Delta Dunării, oferta de turism a Deltei și strategiile pentru dezvoltarea turismului durabil în Delta Dunării.

Capitolul trei, Percepția turiștilor cu privire la imaginea și dezvoltarea turismului în Delta Dunării, este o analiză pe bază de chestionar a percepției vizitatorilor acestei destinații turistice, pentru a putea înțelege cum văd aceștia Delta Dunării, care sunt principalele probleme identificate de către ei în ceea ce privește serviciile oferite, prețurile practicate, posibilitățile de petrecere a timpului liber ș.a., dar și care ar putea fi oportunitățile de dezvoltare viitoare.

Ultimul capitol, patru, cuprinde o serie de concluzii și recomandări.

Repere conceptuale privind turismul in contextul dezvoltarii durabile

Conceptul de dezvoltare durabilă sau sustenabilă aparține teoriei noi a dezvoltării economice, ea însăși fiind o ramură relativ nouă a teoriei economice generale de care s-a desprins și individualizat ca un corp teoretic autonom la nivelul anilor ′50-′60 (Pohoață, 2014, p.5).

Conturarea și evoluția conceptului de dezvoltare durabilă

Dezvoltarea durabilă este un concept holistic, care combină aspectele sociale, economice și naturale, fiind implicată în două probleme mari ale omenirii: capacitatea de a crea și cea de a distruge.

Conceptul de dezvoltare durabilă s-a conturat într-un moment în care subiectul mediului înconjurător se afla în prim-planul dezbaterilor politice (Bejan, Rusu, 2007, p.21).

Astfel, s-a aprofundat și întărit înțelegerea conceptului de dezvoltare durabilă, în special prin evidențierea importantelor legături dintre sărăcie, mediu și utilizarea resurselor naturale.

Rădăcinile conceptului de dezvoltare durabilă își au originea în promovarea utilizării durabile a resurselor naturale. Regimurile juridice care vizează conservarea resurselor marine, viața sălbatică, protejarea habitatelor, protejarea moștenirii culturale și naturale, protecția zonei antarctice etc. au ca obiectiv protejarea resurselor mediului global și indică o acceptare largă la nivel internațional a utilizării durabile a resurselor naturale (Bejan, Rusu, 2007, p.23).

Conceptul de dezvoltare durabilă a apărut în 1980 ca răspuns la necesitatea de a realiza un echilibru între progresul economic și social, pe de-o parte, și grija față de mediu și gestionarea resurselor naturale, pe de altă parte.

Pe parcursul anilor, conceptul de dezvoltare durabilă a câștigat o mulțime de adepți, demonstrându-și dimensiunea globală. Tocmai de aceea, comunitatea mondială a realizat faptul că ar fi necesară o examinare mai îndeaproape a noilor date și noilor interrelații și interdependențe dintre mediul înconjurător și problemele socio-economice, de tipul sărăcie și subdezvoltare, acestea constituind în același timp și o mare provocare.

Trebuie precizat că pe cât de multe progrese s-au făcut în șlefuirea și nuanțarea conceptului de dezvoltare durabilă, pe atât de mari au devenit presiunile asupra mediului și resurselor naturale, menținând statele lumii într-un echilibru extrem de instabil din punct de vedere al mediului înconjurător. Sărăcia a crescut fără putință de tăgadă, iar producția și consumul cu caracter total nesustenabil abunda în multe părți de pe glob. Accelerarea extremelor a dus la adoptarea de măsuri concrete și identificarea de soluții cuntificabile, în scopul menținerii unui echilibru, necesitând implicarea factorilor de decizie la cel mai înalt grad.

Astfel, grija și speranța întregii lumi s-a îndreptat spre cei care vor fi în același timp atât beneficiarii unui mediu sanatos, cât și spre cei de care depinde menținerea și îmbunătățirea relației om – natură: tinerii, motiv pentru care Națiunile Unite au declarat deceniul 2004 – 2014 un deceniu al educației pentru o dezvoltare durabilă.

Deceniul dedicat Dezvoltării Durabile este de fapt un pretext și o ocazie în același timp de a reorienta educația către conștientizarea faptului că noi toți împărțim aceeași planetă și dorim ca atât populația globului cât și planeta însăși să aibă un viitor (Cnr-Unesco.ro, 2015).

Turismul in contextul dezvoltarii durabile

Relația dintre turism și mediu înconjurător este una de o importanță deosebită, ocrotirea și conservarea mediului reprezentând condiția primordială de desfășurare și dezvoltare a turismului. Această legătură, fiind una complexă, se manifestă în două direcții, și anume (Mazilu, 2014, p.64):

mediul natural prin componentele sale reprezintă resursele de bază ale turismului,

activitatea turistică are influență atât pozitivă, cât și negativă asupra mediului ecologic, modificându-i astfel elementele componente.

Industria turismului a acceptat conceptul de dezvoltare durabilă și a adoptat noțiunea de turism durabil (WTO, OMT, WTTC, 1995).

„Turismul durabil dezvoltă ideea satisfacerii nevoilor turiștilor actuali și industriei turistice și, în același timp, a protejării mediului și a oportunităților pentru viitor”. Se are în vedere astfel satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice etc. ale „actorilor” din turism menținându-se integritatea culturală, ecologică, diversitatea biologică și toate sistemele ce susțin viața” (PublicationsUnWTO, 2015).

Industria turismului este privită ca fiind, prin specificul său, legată de mediu mai mult decât alte industrii, dar mărimea și prezența ei au creat impacte de natură fizică și socială negative asupra mediului. În consecință, a apărut necesitatea unei conduceri noi, profesionale a turismului care să atragă mai mult guvernele și partenerii din sectorul privat și public pe baza unor principii de dezvoltare durabilă și anume (Mazilu, 2014, p.66):

mediul are o valoare intrinsecă care este deosebit de mare pentru turism, de care trebuie să se bucure și generațiile viitoare;

turismul trebuie văzut ca o activitate pozitivă de care să beneficieze:

mediul ambiant,

comunitățile locale,

vizitatorii;

relația dintre mediu și turism poate fi dezvoltată astfel încât mediul să susțină activitatea turistică pe termen lung, turismul, la rândul său, fiind „obligat” să nu cauzeze prin derularea sa degradarea mediului înconjurător;

dezvoltarea activității de turism trebuie să respecte caracteristicile ecologice, sociale, economice, culturale ale spațiului geografic în care se desfășoară;

scopul dezvoltării turismului trebuie să fie întotdeauna echilibrarea nevoilor turiștilor cu cele ale destinațiilor și gazdelor acestora;

industria turistică, guvernele autoritățile responsabile cu protecția mediului și organismele internaționale trebuie să respecte aceste principii și să conlucreze pentru a le pune în practică.

De asemenea, în dezvoltarea turismului durabil putem distinge următoarele etape (Mazilu, 2014, p.66):

prima etapă constă în decizia de a include în circuitul turistic o anumită zonă și construirea echipamentelor turistice necesare amenajărilor turistice respective;

a doua etapă constă în desfășurarea progresivă a activității turistice în paralel cu responsabilitatea protecției mediului înconjurător și respectării turismului durabil.

Turismul durabil este un mod de a concepe și de a planifica și gestiona durabil activitățile turistice. În același timp el presupune și o schimbare în stilul de gestionare, în comportamente, în mentalități și obiceiuri.

Continuarea educării în spiritul ecoturismului și a turismului durabil trebuie realizată prin dezvoltarea conștiinței ecologice a populației, înfrățită cu sentimente de dragoste și respect pentru natură, locurile istorice, monumentele de artă și arhitectură de-a lungul timpurilor.

Așadar, aceasta este necesar să fie susținută de acțiuni legate de „valoarea inestimabilă a mediului” și a potențialului turistic în dezvoltarea și devenirea comunităților conștiente de evoluția benefică în spiritul ecoturismului (Mazilu, 2014, p.70).

Turismul durabil și formele sale

Nevoia de a proteja resursele naturale, sociale și culturale care alcătuiesc patrimoniul comun al omenirii și al satisfacerii necesităților turiștilor și locuitorilor unei zone a dus la apariția unor forme de turism durabil.

Scopul, principiul de bază sau principala cerință a dezvoltării turistice durabile se regăsesc în forme ale turismului cum ar fi ecoturismul sau agroturismul.

Ecoturismul reprezintă de fapt cea mai valoroasă formă de manifestare a turismului durabil. Această formă de turism are ca scop principal conservarea mediului și pune accent pe educația turiștilor în ceea ce privește protejarea și conservarea mediului (Turism.gov.ro, 2015).

Agroturismul este o formă specifică de turism rural, o îmbinare a activităților agricole cu serviciile turistice în interiorul unei gospodarii agricole sau ferme, ce constituie o solutie complementară de suplimentare a veniturilor din agricultură, cu efecte pozitive atât de natura economica cât și socială, ce presupune contactul turistului cu activitățile gospodărești, și asigurarea parțială a hranei din produse locale (CameraAgricolaVn, 2015).

Trebuie precizat că toate formele de turism ar trebui să respecte principiile dezvoltării durabile, așadar principiile turismului durabil:

activitățile turistice trebuie să fie duse la bun sfârșit cu ajutorul unor mijloace proprii ale comunității locale, care să-și mențină controlul asupra procesului de dezvoltare turistică;

turismul trebuie să ofere rezidenților locuri de muncă;

trebuie stabilite norme și reguli pentru turism atât la nivel național, cât și regional și local;

trebuie create programe educaționale și training pentru a fi îmbunătățit managementul în ceea ce privește resursele naturale și culturale.

Dezvoltarea turistică durabilă favorizează parteneriatul și cooperarea între decidenți, operatori și consumatori și promovează interesul general pe termen lung.

Un aspect important de reținut este faptul că, pornind de la orice criteriu de clasificare, definirea oricărei forme de turism trebuie să aibă în componența sa ideea de durabilitate.

Ecoturismul, turismul rural, turismul științific, turismulacultural sunt doar "avangarda" formelor de turism durabil.

Deși industria turistică acordă mai mare importanță problemelor legate de mediu și tot mai multă atenție turismului durabil, nu există nici un dubiu că turismul, dacă este bine planificat și condus, poate ajuta la generarea veniturilor pentru populația locală și poate accelera dezvoltarea regiunii.

Potențialul turistic durabil în România

România este o țara de dimensiuni medii în contextul Uniunii Europene, localizată în bazinele hidrografice ale Dunării și Mării Negre și traversată de lanțul muntos carpatic.

România deține un capital natural deosebit de divers, acest fapt datorându-se în cea mai mare măsură condițiilor fizico-geografice care includ munți, câmpii, rețele hidrografice majore, zone umede și unul dintre cele mai vaste sisteme de deltă ale Europei, Delta Dunării.

Conceptul de dezvoltare durabilă are ca premisă constatarea că civilizația umană este un subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie și energie din cadrul acesteia, de stabilitatea și capacitatea ei de autoreglare.

Politicile publice care se elaborează pe această bază, urmăresc restabilirea și menținerea unui echilibru rațional, pe termen lung, între dezvoltarea economică și integritatea mediului natural în forme înțelese și acceptate de societate (Mmediu.ro, 2015).

Turismul rural a fost practicat în România foarte mult timp în mod neorganizat, rezultând din nevoia turiștilor de a găsi o modalitate de a se caza accesibil și având un grad de confort mai ridicat decât în cazul campingurilor sau cabanelor, în timpul vacanțelor lor.

După 1989, s-a manifestat nevoia unei organizări a acestor spații de cazare, prin omologarea și clasificarea lor. Gama serviciilor s-a îmbunătățit, s-a lărgit și, astfel, tot mai mulți săteni și-au deschis casele pentru a primi turiști.

Primele manifestări ale turismului rural organizat au fost identificate în zona Rucăr-Bran, ulterior înfiintându-se și Asociația Națională a Turismului Rural, Ecologic și Cultural – ANTREC. După apariția acestei organizații, în fiecare județ au fost omologate gospodării și a apărut concurența, care se baza în mod general pe resursele naturale ale zonei și pe atracțiile ce le erau oferite turiștilor.

Ca urmare a acestor transformări și a tendinței de modernizare și perfecționare a activităților turistice rurale, turismul rural a ocupat și ocupă un loc important în oferta turistică din țara noastră, reprezentând pentru mulți dintre noi o alternativă atractivă în vederea petrecerii vacanțelor și concediilor.

Pe parcursul ultimilor ani, au aparut și o multitudine de reglementări de ordin legislativ referitor la această problemă și au fost realizate și o mulțime de lucrări ce fac referire la conceptul de turism rural și agroturism, dar și satul românesc, unele dintre ele venind în sprijinul oamenilor care găzduiesc turiști.

Astfel, turismul rural și agroturismul s-au dezvoltat într-o manieră semnificativă în țara noastră și sunt considerate a se alinia tot mai mult standardelor Uniunii Europene (TurismRural, 2015).

Ecoturismul – principala formă de manifestare a turismului durabil

Ecoturismul este prin definiție o formă de turism care îndeplinește principiile dezvoltării durabile. Cu toate acestea, este necesar să subliniem faptul că toate formele de turism și toate activitățile turistice ar fi bine să se îndrepte spre o dezvoltare durabilă.

Ecoturismul este o industrie mică, dar care se extinde rapid, în cadrul unei nișe guvernate de forțele și de legile pieței. El a fost promovat inițial ca fiind echivalent cu turismul în arii naturale, iar lipsa politicilor sociale și de mediu din unele țări, firme și destinații a condus la o confuzie generală în privința sensului ecoturismului ca segment de piață.

Astfel s-a simțit nevoia unor linii directoare specifice și aunor sisteme de acreditare bazate pe criteriile dezvoltării durabile, iar discuțiile referitoare la aceste probleme sunt în plină desfășurare (Nistoreanu, Țigu, Popescu, Pădurean, Talpeș, Tala, Condulescu, 2014, pp.41-44).

Organizația Mondială a Turismului consideră că ecoturismul, alături de turism cultural și turism de aventură vor avea cea mai spectaculoasă evoluție în secolul 21.

Una dintre cele mai importante tendințe care influențează cererea pentru ecoturism este fenomenul de îmbătrânire a populației în țările dezvoltate, mai ales în acele țări unde este centrată cererea pieței ecoturistice internaționale: America de Nord, Europa de Nord și mai puțin Japonia (Srmwww.gov.bc.ca, 2015).

Altă tendință care alimentează creșterea ecoturismului este preferința călătorilor de a alege vacanțe cu tentă educativă, care să le îmbogățească existența. Dorința de a învăța și de a trăi experiența naturii este influențată de cel puțin trei factori majori (Srmwww.gov.bc.ca, 2015):

schimbarea atitudinii față de mediu, care se bazează pe recunoașterea interdependenței dintre specii și ecosisteme;

dezvoltarea educației de mediu în clasele primare și gimnaziale;

dezvoltarea mijloacelor mass-media pe teme de mediu.

Evoluția ascendentă a ecoturismului este influențată și de dorința tot mai mare a societății urbane, „dependentă de birouri” de a fi mai activă. Într-un raport privind turismul de aventură, Asociația Industriei Călătoriilor din America (TIA) a constatat că aproximativ jumătate din populația Statelor Unite a participat în ultimii cinci ani la diverse forme de „călătorie activă”, incluse în sfera ecoturismului sau turismului de aventură. Această tendință este determinată de dorința oamenilor de a-și depăși limitele, de a-și menține condiția fizică, dar și de nevoia de petrece un timp de calitate cu prietenii sau în familie. Aceste tendințe indică nu numai o creștere a cererii pentru ecoturism, dar și o transformare a acestuia, dintr-o nișă de piață, într-un segment principal. Dacă inițial ecoturismul se adresa turiștilor experimentați, cu niveluri de venit și educație ridicate, clientela sa se extinde acum, pentru a include o gamă largă de venituri, studii și experiențe de călătorie (Srmwww.gov.bc.ca, 2015).

În ultima vreme, din ce în ce mai mulți oameni vorbesc despre turismul rural, care este un domeniu tot mai atractiv, o activitate din ce în ce mai prosperă, cu o evoluție rapidă, ce ajută la dezvoltarea economică din spațiul rural.

Turismul rural este reprezentat de fapt de satele turistice care reprezintă așezări rurale prin care se promovează obiceiuri, port, tradiții, gastronomie, îndeplinind funcția de primire a turiștilor (Cocean, Vlăsceanu, Negoescu, 2002, p.221).

Dezvoltarea turismului rural presupune, în primul rând, dezvoltarea rurală, deci a teritoriului respectiv, dezvoltare care cuprinde o multitudine de acțiuni orientate către îmbunătățirea calității vieții și a nivelului de trai a populației din spațiul rural și către conservarea peisajului natural.

În ciuda timpului relativ scurt, de aproximativ 10 ani, de când s-a conturat la nivel mondial, ecoturismul, respectiv turismul rural, cunosc de la an la an noi dimensiuni, implicând un număr din ce în ce mai mare de persoane.

Într-o lume în care globalizarea este o realitate de necontestat, ecoturismul devine un mijloc de eliminare teoretică a frontierelor tradiționale ale statelor și de cunoaștere cât mai multora zone remarcabile prin cadrul natural și prin cultură.

CAPITOLUL 2. TURISMUL DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII

În ultimii 50 de ani turismul a devenit una din cele mai importante industrii aflata în continuă

dezvoltare. Conceptul de dezvoltare susținută, sustenabilă sau durabilă aparține teoriei noi a dezvoltării economice, ea însăși ramură relativ nouă a teoriei economice generale de care s-a desprins și individualizat ca un corp teoretic autonom la nivelul anilor ′50-′60 (Pohoață, p.5).

Pentru a se realiza un turism durabil, este nevoie de o abordare deschisă, de parteneriate cu factorii interesați. Succesul parteneriatelor depinde de bunăvoința și flexibilitatea factorilor implicați. Este nevoie de o abordare pe termen lung, lucru greu de realizat într-o lume modernă aflată în continuă schimbare (Năstase, 2004, p.55).

2.1. Prezentarea generală a Deltei Dunării

Delta Dunării reprezintă o unitate de relief ce se regăsește în estul țării noastre, pe cursul Dunării, fiind cea mai nouă unitate de relief a României.

Delta Dunării este considerată a fi a treia zonă ca importanță ecologică din lume, iar în anul 1991 a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, ca rezervație a biosferei.

Relieful

Golful Tulcea a fost punctul de plecare al Deltei Dunării, în sensul că de aici s-a și format. Golful s-a umplut cu aluviuni, în mai multe faze fiind favorizată de fluxul și refluxul mic din Marea Neagră.

Clima

Delta Dunării are o climă temperat continentală, cu influențe pontice, pe alocuri cu climat semiarid. În ceea ce privește precipitațiile, acestea sunt scăzute, iar nebulozitatea este cea mai scăzută din România. Verile în Delta Dunării sunt călduroase, cu precipitații minime, iar iernile sunt relativ blânde, cu strat de zăpadă minim.

Fauna

Fauna Deltei este considerată a fi cel mai important factor pentru care aceasta a fost declarată ca și rezervație a biosferei.

Faima Deltei Dunării este reprezentată de păsări, fiind peste 327 de specii.

Peștii reprezintă principala atracție a celor împătimiți de pescuitul sportiv. Printre cele mai valoroase specii de pești din Deltă se numără cu siguranță sturionii, datorită icrelor negre (caviarul).

Flora

Vegetația Deltei este una extrem de abundentă, turiștii având impresia că se plimbă într-o adevărată junglă. Se deosebesc numeroase tipuri de plante: de uscat, riverane și de plaur și cu frunze plutitoare.

Ceea ce trebuie să reținem este faptul că Delta Dunării este cea mai compactă suprafață stuficolă din lume (circa 240 000 de hectare).

2.2. Oferta de turism în Delta Dunării

Turismul reprezintă, pentru județul Tulcea, domeniul de activitate cu cel mai important potențial pentru creșterea economică.

Delta Dunării reprezintă o destinație specială, prin caracteristicile sale de patrimoniu natural universal, una dintre cele mai importante regiuni turistice din România, prin originalitatea peisajului.

A găsi echilibrul adecvat între dezvoltarea autonomă a destinației Delta Dunării și protejarea mediului, pe de o parte, și dezvoltarea unei activități economice competitive, cu beneficii pentru comunitățile locale, pe de altă parte, poate constitui o provocare pentru administrația locală.

Printre activitățile de bază în deltă se numără pescuitul, piscicultura și agricultura.

Strategia de turism pentru Delta Dunării cuprinde și zone ce se regăsesc în afara rezervației biosferei, pentru că siturile arheologice și mănăstirile sunt situate sunt extrem de importante, mai ales din punct de vedere al dezvoltării și diversificării turismului.

Printre formele de turism practicate în Delta Dunării se numără:

turismul itinerant: vizitatorii Deltei Dunării caută să cunoască cât mai mult din acest teritoriu, să exploreze frumusețile Deltei, locurile, oamenii din zonă, tradițiile etc.

turismul de recreere sau odihnă: Delta Dunării este o destinație extrem de liniștită, motiv pentru care majoritatea turiștilor o aleg ca și o posibilitate de recreere sau de odihnă.

turismul rural: cei mai mulți turiști sunt interesați de obiceiurile și tradițiile zonei, de cunoașterea satelor vechi, pescărești.

turismul științific: turiștii au posibilitatea vizitării unpr rezervații naturale, floristice și peisagistice.

turismul balnear: turiștii au posibilitatea de a face tratamente sau cure cu nămoluri sapropelice, pentru tratarea reumatismului cronic.

turismul sportiv: turiștii au posibilitatea să practice pescuit sportiv, vânătoare sportivă și sporturi nautice.

alte forme de turism: turiștii au posibilitatea să practice și alte forme de turism precum fotosafari, birdwatching sau scufundări.

2.2.1. Imaginea Deltei Dunării

Referitor la imaginea Deltei Dunării, informațiile sunt reduse și cunoașterea Deltei Dunării la un nivel extrem de mic la nivel internațional.

Astfel, pentru a ne putea forma o imagine asupra Deltei Dunării, este necesar să identificăm punctele tari și slabe ale acesteia, oportunitățile și amenințările, care se concretizează în următoarele:

2.2.2. Locuri de cazare și servire a mesei

Oferta de cazare pentru turiști este diversă și cuprinde hoteluri, hoteluri plutitoare și alte tipuri de nave, campinguri, case de oaspeți, pensiuni de 2, 3, 4 și 5 margarete și tabere de tineret. Date despre capacitatea totală de cazare în Delta Dunării se găsesc în tabelul următor:

Tabelul nr.1. Capacitatea de cazare și activitatea turistică – destinația Delta Dunării

(inclusiv Tulcea), la nivelul anului 2014

Sursa: Direcția Județeană de statistică Tulcea

Figura nr.1. Graficul capacității de cazare și activității turistice – destinația Delta Dunării

(inclusiv Tulcea), la nivelul anului 2014

Tabelul nr.2. Situația unităților turistice – destinația Delta Dunării

(inclusiv Tulcea), la nivelul anului 2014

Sursa: https://www.yumpu.com/ro/document/view/32014511/plan-strategic-pentru-dezvoltarea-turismului-durabil-arn-delta-dunarii/39

Figura nr.2. Graficul unităților turistice – destinația Delta Dunării

(inclusiv Tulcea), la nivelul anului 2014

Speranțele în ceea ce privește dezvoltarea turismului în viitor au fost și sunt foarte mari.

2.2.3. Segmentele pieței turistice

Pentru destinația Delta Dunării și județul Tulcea se regăsesc o multitudine de segmente de piață, printre care:

recreere supralocală: creată de turiștii care locuiesc în apropierea destinației și vin să se recreeze;

turism recreațional neorganizat: turiști care vin fără a depinde de o anumită agenție de turism;

turism recreațional organizat: turiști care vin la cu o agenție turistică, în grup etc.

turism recreațional rezidențial neorganizat: turiști care vin cu scopul de a se relaxa și rămân cel puțin o noapte, dar fără să apeleze la o agenție de turism;

turism recreațional rezidențial organizat: turiști care vin cu scopul de a se relaxa, rămân cel puțin o noapte și apelează la o agenție de turism;

Referitor la turismul profesional, pentru Delta Dunării, se regăsesc mai multe segmente de piață, precum:

turism de tip MICE (Meetings, Incentives, Congresses, Exhibitions);

turism profesional, în scop de business.

2.2.4. Grupuri de clienți pentru turism

Rezervația Biosferei Delta Dunării, cu extindere la întreg teritoriul județului Tulcea în ceea ce privește definirea teritoriului ca destinație turistică, oferă multe activități pentru diverse tipuri de vizitatori. Astfel, vizitatorii pot fi împărțiți în diverse categorii, astfel:

pasionați de natură,

ornitologi, birdwatchers și alți specialiști (= naturaliști),

turiști iubitori de natură,

drumeți (iubitori de natură și peisaj) și cicliști,

turiști pasionați de vacanțe și activități legate de apă, cum ar fi:

pescari,

vâslași,

pasionați de bărcile cu motor,

vizitatoria de stațiuni turistice,

vizitatori orientați spre cultură,

turiști orientați către activități educaționale sau științifice:

istorie,

mediu,

educație și formare.

Cu toate acestea, există posibilitatea ca anumite subcategorii de turiști să se suprapună, de exemplu ornitologii pot fi și drumeți în același timp. Așadar, aceste categorii de turiști pot fi considerați grupurile țintă.

2.3. Strategia pentru dezvoltarea turismului durabil în Delta Dunării

În ceea ce privește strategia de turism a Deltei Dunării, aceasta are în vedere, așa cum am mai spus, și siturile arheologice și mănăstirile care sunt, fără nici o îndoială, un punct forte în ceea ce privește dezvoltarea turismului.

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării promovează și reglementează utilizarea Deltei Dunării prin acele mijloace și măsuri care sunt conforme cu obiectivul fundamental al rezervației, cu scopul de a conserva mediul și elementele naturale și culturale, viața sălbatică de pe această suprafață, pentru a oferi și generațiilor viitoare posibilitatea de a se bucura de aceste resurse.

Astfel, misiunea strategiei pentru dezvoltarea turismului durabil în Delta Dunării este aceea de a crea un produs turistic cultural si natural atractiv si durabil, avându-se în vedere acțiuni de protecție și conservare astfel încât natura să fie cât mai atractivă si nealterată, păstrându-se peisajul deosebit și patrimoniul cultural de valoare, fiind implicată populația ospitalieră și se va oferi gastronomia locală și servicii turistice de calitate.

Trebuie precizat că mediul socio-cultural și natural este cel care determină în principal calitatea produsului turistic și a destinației.

Ca și obiectiv, strategia pentru dezvoltarea turismului durabil în Delta Dunării, vizează dezvoltarea și promovarea unui turism de genul „explorarea Deltei Dunării într-un ritm lent”.

Pentru atingerea acestui obiectiv acțiunile principale vizează următoarele aspecte:

creearea de trasee mai scurte pentru a putea trăi experiența fără să fie nevoie să se străbată distanțe lungi și fără să fie nevoie de bărci motorizate;

acele trasee mai scurte trebuie să facă legătura între punctele majore de interes din preajma comunităților cu potențial turistic;

traseele mai lungi vor rămâne valabile pentru tour operatori și alți agenți de turism care organizează șederi pe perioade mai lungi – bărci de capacitate mică, pentru care este necesară obținerea de permise.

Pentru a putea fi sprijinit procesul de dezvoltare a turismului este nevoie de crearea unui sistem credibil de informare.

Este extrem de important ca toate organismele de management să adune și să ofere date exacte, cu conținut clar și actualizate periodic. Astfel, se impune realizarea unui sistem integrat de monitorizare pentru numărul de turiști, gradul de satisfacție al acestora, cercetări/chestionare care să arate imaginea destinației etc.

În special, pentru Delta Dunării, trebuie realizate:

comunicare de nivel susținut. Turismul durabil poate fi folosit drept etichetă în vederea promovării destinației ca potențial PR;

o colaborarea între actori este esențială, astfel încât impactul comunicării să fie cât mai mare pe piață;

o comunicare concentrată, în primul rând, pe crearea imaginii Deltei Dunării, prin urmare oferind informații în ceea ce privește:

stilul de construcție potrivit,

importanța folosirii imaginilor potrivite (pelican, zone umede, cultură, folclor),

crearea de imagini reprezentative prin intermediul canalele existente;

crearea unei breșe de comunicare cu diferite grupuri-țintă, cu accent pe sensibilizare.

Turism durabil în Delta Dunării și în județul Tulcea

Referitor la turismul durabil, posibilitățile de dezvoltare se îndreaptă către potențialul din zona litorală și Delta Dunării, pentru că cele două sunt zone unice în țara noastră și astfel atrag cât mai mulți turiști.

În mediul competitiv care se regăsește la momentul actual în țara noastră, strategia în domeniul turismului trebuie să fie principalul element care ajută la crearea unui mediu favorabil investițiilor.

Delta Dunării este cea mai importantă zonă turistică din țara noastră, mai ales prin unicitatea peisajului. Turismul este considerat a fi motorul dezvoltării pentru Delta Dunării.

Cu toate acestea, trebuie să nu uităm că Delta Dunării este un areal unic pentru patrimoniul mondial, menționat în diferite studii ca fiind al doilea teritoriu, după Insulele Galapagos, din punct de vedere al importanței biodiversității.

Tulcea poate deveni destinația 3D – Dunărea, Delta, Dobrogea, prin promovarea conceptului susținuta de noul centru ecoturistic Delta Dunării, cu condiția ca procesul de promovare să fie coordonat de o structura specializată și competentă.

Printre obiectivele specifice zonei Tulcea pot fi menționate:

Dezvoltarea,poziționarea și marketingul Centrului 3D ca nucleu de informare și comunicare a ofertei de turism pentru a realu întregului județ,

Integrarea ofertelor de turism cultural (arheologie, etnografie)în pachetele turistice pentru Deltă;

Dezvoltarea unui program de birdwatching pentru zona Lacului Câșla (Somova).

Ceea ce este esențial este faptul că scopurile implementării unui plan strategic de dezvoltare a turismului durabil în Delta Dunării se concretizează în:

dezvoltarea armonioasă și durabilă a teritoriului Rezervației Biosferei Delta Dunării și, prin extindere, a întregului județ Tulcea;

transformarea Rezervației Biosferei Delta Dunării într-o destinație turistică a recunoscută pe plan intern și internațional;

creșterea importantei turismului în economia județului Tulcea;

diversificarea economiilor comunităților locale și creșterea numărului de persoane ocupate în turism;

reabilitarea, conservarea și protecția patrimoniului natural cu potențial turistic;

conservarea identității locale a comunităților existente pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării (arhitectura, mod de viață local și produse tradiționale, etc.);

dezvoltarea formării instituționale, continue și practice a resurselor umane din turism;

favorizarea dialogului, a sinergiei și repartizarea diferitelor misiuni de management, administrare, amenajare, promovare între structurile, operatorii și instituțiile publice și private cu implicație și activitate în turism.

De asemenea, domeniile ce necesită acțiuni de intervenție până la sfîrșitul anului 2015 sunt:

îmbunătățirea/modernizarea/reabilitarea infrastructurii de acces către zonele de interes turistic;

modernizarea infrastructurii de transport;

dezvoltarea, modernizarea, semnalizarea și întreținerea infrastructurii turistice de agrement;

modernizarea/crearea infrastructurii de primire;

dezvoltarea turismului de nișă (turism cultural, sportiv, de afaceri, de conferințe, agroturism, ecoturism, etc.) pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării;

reabilitarea si conservarea patrimoniului cultural, istoric și tradițional reabilitat, precum si valorizarea patrimoniului din punct de vedere turistic;

promovarea județului Tulcea ca destinație turistică competitivă pe piețele naționale și internaționale;

implementarea unor proiecte de formare în turism, satisfăcătoare din punct de vedere practic și calitativ;

realizarea unui dialog voluntar și permanent între operatori, structuri și instituții implicate în turism și delimitarea clară a rolurilor fiecăruia dintre aceștia;

crearea unei baze de date permanent actualizată, privind capitalul turistic al județului Tulcea;

coordonarea si monitorizarea industriei turistice în parteneriat public-privat.

CAPITOLUL 3. PERCEPȚIA TURIȘTILOR CU PRIVIRE LA IMAGINEA

ȘI DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN DELTA DUNĂRII

Pentru a putea identifica percepția pe care o au turiștii în ceea ce privește imaginea și dezvoltarea turismului în Delta Dunării, trebuie să știm care sunt principalele nemulțumiri ale acestora și ce consideră ei că s-ar putea îmbunătăți și dezvolta pe viitor în Delta Dunării.

Stabilirea obiectivelor, ipotezelor și variabilelor cercetării

Obiectiv: Evaluarea imaginii destinației turistice Delta Dunării

Ipoteza: Imaginea destinației turistice Delta Dunării prezintă încă anumite nemulțumiri în percepția locuitorilor și a vizitatorilor săi

Variabila conceptuală: Imaginea Deltei Dunării este modul în care această destinație este promovată și în care fiecare vizitator, percepe aceste informații cu privire la Deltă

Variabila operațională: Imaginea destinației turistice Delta Dunării poate fi una pozitivă sau negativă.

Obiectiv: Determinarea principalelor nemulțumiri cu privire la destinația turistică Delta Dunării

Ipoteza: Majoritatea vizitatorilor Deltei Dunării au nemulțumiri cu privire la această destinație turistică

Variabila conceptuală: Principalele nemulțumiri ale vizitatorilor Deltei Dunării se referă la posibilitățile limitate de dezvoltare

Variabila operațională: Vizitatorii Deltei Dunării pot avea sau nu nemulțumiri cu privire la această destinație turistică

Obiectiv: Evidențierea principalelor elemente care ar trebui utilizate pentru promovarea destinației turistice Delta Dunării

Ipoteza: Principalele elemente care ar trebui evidențiate pentru promovarea Deltei Dunării pot fi identificate de către vizitatorii Deltei Dunării

Variabila conceptuală: Elementele de care ar trebui să se țină cont în promovarea Deltei Dunării se referă la principalele puncte forte ale destinației turistice

Variabila operațională: Vizitatorii Deltei Dunării pot identifica elemente ce ar trebui evidențiate în promovarea destinației turistice Delta Dunării în funcție de necesitățile pe care le consideră prioritare fiecare persoană în parte.

Definirea colectivității cercetate, a unității de cercetare și a unității de sondaj

Colectivitatea cercetată este reprezentată de către vizitatorii Deltei Dunării. Unitatea de cercetare este reprezentată de persoanele ce vizitează Delta Dunării, iar unitatea de sondaj este reprezentată de vizitatorii acestei destinații, indiferent de sex, categorie socio-profesională și vârstă. Trebuie precizat că acest chestionar nu este destinat persoanelor sub 18 ani.

Stabilirea metodei de recoltare a informațiilor

Recoltarea informațiilor se va face prin metoda sondajului, ca formă structurată de comunicare, astfel tuturor subiecților le este prezentat același chestionar. Se va apela la autoînregistrarea respondenților.

În ceea ce privește interpretarea chestionarului, rezultatele sunt următoarele:

La prima întrebare, În ce categorie de turiști vă încadrați?, respondenții au ales următoarele variante:

Așa cum se poate observa din grafic, majoritatea turiștilor (66%) ce vizitează Delta Dunării sunt turiști români din alte județe ale României, decât Tulcea. 22% dintre vizitatori sunt turiști străini din țările învecinate României, 9% sunt turiști din zona Tulcea și doar 3% sunt turiști străini din alte țări, decât cele învecinate României.

La a doua întrebare, De câte ori ați vizitat până acum județul Tulcea, respectiv Delta Dunării?, răspunsurile au fost următoarele:

Cei mai mulți dintre vizitatorii Deltei Dunării au ales această destinație turistică de două ori. Pentru 27% este prima oară, în timp ce pentru 18% dintre respondenți este a treia oară când vizitează acest loc.

La întrebarea Cărora dintre următoarele surse le datorați cunoașterea acestei destinații?, răspunsurile au fost următoarele:

Analizând graficul, putem observa că 31% dintre respondenți au aflat de această destinație turistică prin intermediul internetului, 25% din relatări ale prietenilor și rudelor și 16% de la agențiile sau târgurile de turism, respectiv din alte surse. De asemenea, 6% dintre respondenți susțin că au aflat despre Delta Dunării din mass-media sau pliante și cataloage.

La întrebarea Care sunt motivele pentru care ați ales ca destinație turistică Delta Dunării?, respondenții au ales să răspundă astfel:

37% dintre respondenți au ales ca destinație turistică Delta Dunării datorită frumuseții peisajului, în timp ce 25% au ales-o pentru obiceiurile și tradițiile specifice zonei. De asemenea, 13% au ales Delta Dunării pentru prețurile practicate și 9% pentru calitatea factorilor de mediu. 16% au avut alte motive.

La întrebarea Pe ce perioadă se întinde de obicei sejurul dumneavoastră în Delta Dunării?, răspunsurile respondenților au fost următoarele:

Așa cum observăm din grafic, jumătate dintre respondenți au declarat că sejurul lor se întinde pe un week-end, în timp ce 38% petrec în Deltă între 3 și 6 zile. 9% dintre respondenți petrec mai mult de 6 zile și doar 3% petrec o singură zi.

La întrebarea Considerați că potențialul turistic al Deltei Dunării este suficient pus în valoare?, respondenții au ales să răspundă astfel:

Mai mult de jumătate dintre respondenți, respectiv 69%, sunt de părere că potențialul turistic al Deltei Dunării nu este suficient pus în valoare, iar 31% contrazic opinia acestora.

Când au fost întrebați Care considerați că sunt cele mai importante atracții turistice din Delta Dunării?, aceștia au răspuns astfel:

Pentru 38% dintre respondenți cele mai importante atracții turistice din Delta Dunării sunt pescuitul sportiv și diversele activități de recreere, iar pentru 34% natura. 13% dintre respondenți cred că cele mai importante atracții turistice din Deltă sunt tradițiile și cultura, 6% turismul rural și 9% altele decât cele menționate.

La întrebarea Cum considerați tarifele practicate în Delta Dunării, în comparație cu serviciile oferite?, respondenții au fost de părere că:

Așa cum putem observa din grafic, mai mult de jumătate dintre respondenți, mai exact 56%, sunt de părere că prețurile practicate în Delta Dunării, comparativ cu serviciile oferite, sunt acceptabile, iar pentru 25% dintre aceștia sunt mici. 13% consideră că prețurile sunt mari și doar 6% cred că prețurile practicate sunt foarte mici.

La întrebarea În ce măsură sunteți deranjat de efectele poluării datorate comportamentului necorespunzător al turiștilor?, aceștia au răspuns:

31% dintre respondenți sunt deranjați foarte mult și mult de efectele poluării datorate comportamentului necorespunzător al turiștilor. Unui procent de 22% dintre respondenți îi este indiferent, iar pe 13% dintre aceștia îi deranjează puțin, în timp ce pe 3% nu îi deranjează deloc.

La întrebarea Cine credeți că ar trebui să se implice mai mult în educarea ecologică a turiștilor?, respondenții au răspuns astfel:

Cei mai mulți dintre respondenți, adică 37%, consideră că administrația publică locală este cea care ar trebui să se implice mai mult în educarea ecologică a turiștilor, în timp ce 25% cred că aceasta este de datoria școlii. 22% cred că mass-media este cea care ar trebui să se implice și 16% ONG-urile.

Întrebați fiind Dacă considerați că există, care credeți că sunt elementele care influențează pozitiv turismul din Delta Dunării?, respondeții au ales următoarele variante:

Analizând graficul de mai sus, putem observa că 22% dintre respondenți cred că elementele care influențează pozitiv turismul în Delta Dunării se referă la frumusețea peisajului, respectiv facilitățile pentru agrement, iar 19% la liniștea și calmul zonei. De asemenea, 13% cred că este important modul în care sunt amenajate și întreținute atracțiile turistice, în timp ce 12% cred ca turismul poate fi influențat pozitiv de calitatea factorilor de mediu. 9% și-au îndreptat atenția către dotările pentru cazare și alimentație și 3% către alte elemente.

Întrebați fiind Dacă considerați că există, care credeți că sunt elementele care influențează negativ turismul din Delta Dunării?, aceștia au răspuns:

Din graficul de mai sus observăm că turiștii consideră că elementele care influențează negativ Delta Dunării se referă în primul rând la poluare (44%), iar apoi la infrastructură (31%) și la facilitățile pentru mediul de afaceri (16%). 3% dintre respondenți cred că elementele negative se referă la lipsa de amenajare turistică ori la deteriorarea specificului tradițional sau chiar la alte elemente.

Când au fost întrebați Ce anume căutați atunci când vă alegeți o anumită destinație de vacanță?, aceștia au răspuns astfel:

Din graficul anterior, observăm că 22% dintre respondenți caută atunci când aleg o destinație de vacanță divertismentul, respectiv aventura, 19% recreerea, respectiv odihna și 6% tradițiile, gastronomia locală sau chiar alte elemente.

La întrebarea Intenționați să reveniți în Delta Dunării?, respondenții au ales să răspundă astfel:

Dintre toți respondenții chestionarului, doar 6% nu intenționează să revină în Delta Dunării, ceilalți 94% spunând că vor mai alege această destinație turistică pe viitor.

La întrebările de identificare, respondenții au răspuns astfel:

Prima întrebare a fost cea referitoare la Sex, iar respondenții au ales:

În ceea ce privește sexul respondenților, 63% dintre aceștia au fost bărbați, deci de sex masculin, iar 37% de sex feminin.

La întrebarea În ce categorie de vârstă vă încadrați?, aceștia au răspuns astfel:

În ceea ce privește vârsta, 38% dintre respondenți aveau vârste cuprinse între 36 și 45 ani, 25% între 25 și 35 ani și 19% între 46 și 55 ani. 12% dintre aceștia aveau sub 24 ani și doar 6% peste 55 ani.

Referitor la Studii, respondenții au ales:

În ceea ce privește studiile absolvite, 44% dintre respondenți au studii superioare, 37% medii și 19% studii primare.

CAPITOLUL 4. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

4.1. Concluziile cercetării

Concluzia acestei cercetări este că Delta Dunării are o imagine relativ bună în percepția turiștilor, iar nemulțumirile pe care aceștia le au se pot transforma pe viitor în puncte forte ale acestei destinații.

Mai mult de jumătate dintre respondenți au fost de cel puțin două ori în Delta Dunării, ceea ce înseamnă că aceștia au fost mulțumiți de serviciile oferite. Cei mai mulți dintre aceștia au aflat de această destinație turistică prin intermediul internetului sau de la prieteni și rude.

Jumătate dintre respondenți petrec în această destinație turistică un week-end, mulți refuzând să stea mai mult timp din cauza poluării sau a prețurilor practicate.

Deși majoritatea turiștilor aleg Delta Dunării pentru frumusețea peisajului, cea mai mare parte dintre aceștia consideră că imaginea Deltei Dunării nu este suficient pusă în valoare.

De asemenea, această destinație turistică are un potențial semnificativ de dezvoltare pe viitor, iar cei mai mulți dintre turiști sunt convinși că ar reveni în Deltă. Cu toate acestea, administrația publică locală ar trebui să acorde o mai mare atenție problemelor legate de infrastructură și poluare, iar în aceași măsură ar trebui să atragă și mass-media atenția tuturor oamenilor legat de acest aspect.

4.2. Recomandări

4.2.1. Recomandări cu privire la destinația turistică Delta Dunării

Delta Dunării este unul dintre cele mai valoroase și frumoase habitate ale continentului, unde se regăsește o biodiversitate extraordinară, astfel că este foarte importantă conservarea acestui loc și îmbunătățirea calității vieții din această zonă.

Există probleme de ordin general în această zonă, legate în principal de infrastructură și rețeaua de drumuri, pentru că accesul nu este facil, iar oamenii caută destinații turistice unde să aibă tot confortul și să se simtă bine. De asemenea, sunt foarte mulți oameni care caută aventură și distracție, motiv pentru care ar fi necesară dezvoltarea acestui teritoriu prin construirea sau înființarea unor locuri de agrement, a unor parcuri de distracții, locuri de care oamenii să fie atrași. În momentul actual, Delta Dunării este o destinație destul de liniștită, unde oamenii vin să se relaxeze, să pescuiască, să se plimbe cu barca, ceea ce nu este un lucru rău, însă autoritățile locale ar putea să se gândească că oferind mai multe posibilități ar putea atrage și o altă categorie de turiști, mai tineri, dornici de distracție și aventură.

De asemenea, autoritățile locale ar trebui să elaboreze un program ecologic, prin intermediul căruia oamenii să înțeleagă cât de importantă este evitarea poluării.

Totodată, autoritățile locale, ajutate îndeaproape de locuitorii din zonă ar trebui să promoveze mai mult punctele forte ale acestei destinații turistice, astfel încât turiștii să își schimbe percepția și să aleagă din ce în ce mai des Delta ca și destinație de vacanță.

Mai mult decât atât, această destinație necesită o promovare intensă atât în mass-media, cât și în spațiul virtual, astfel încât din ce în ce mai mulți oameni să afle de paradisul Deltei Dunării.

În special, pentru Delta Dunării, mai trebuie realizate:

comunicare de nivel susținut. Turismul durabil poate fi folosit drept etichetă în vederea promovării destinației ca potențial PR;

o colaborarea între actori este esențială, astfel încât impactul comunicării să fie cât mai mare pe piață;

o comunicare concentrată, în primul rând, pe crearea imaginii Deltei Dunării, prin urmare oferind informații în ceea ce privește:

stilul de construcție potrivit,

importanța folosirii imaginilor potrivite (pelican, zone umede, cultură, folclor),

crearea de imagini reprezentative prin intermediul canalele existente;

crearea unei breșe de comunicare cu diferite grupuri-țintă, cu accent pe sensibilizare,

îmbunătățirea/modernizarea/reabilitarea infrastructurii de acces către zonele de interes turistic;

modernizarea infrastructurii de transport;

dezvoltarea, modernizarea, semnalizarea și întreținerea infrastructurii turistice de agrement;

modernizarea/crearea infrastructurii de primire;

dezvoltarea turismului de nișă (turism cultural, sportiv, de afaceri, de conferințe, agroturism, ecoturism, etc.) pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării;

reabilitarea si conservarea patrimoniului cultural, istoric și tradițional reabilitat, precum si valorizarea patrimoniului din punct de vedere turistic;

promovarea județului Tulcea ca destinație turistică competitivă pe piețele naționale și internaționale.

4.2.2. Recomandări pe baza chestionarului

În ceea ce privește recomandările pe baza chestionarului, trebuie să se pornească de la remedierea principalelor probleme, cele legate de poluare și de infrastructură.

Așa cum am menționat anterior, autoritățile trebuie să ia măsuri urgente cu privire la conservarea și protejarea mediului înconjurător, prin implementarea unor programe ecologice, iar cu ajutorul mass-mediei și a publicității să promoveze aceste programe.

În ceea ce privește infrastructura, trebuie să se realizeze rețele de drumuri mai accesibile, posibilități de deplasare cu barca sau cu un feribot pe canalele Dunării, astfel încât turiștii să se poată deplasa mai ușor.

Este o problemă și în ceea ce privește calitatea vieții din această zonă, astfel încât autoritățile ar trebui să se implice mult mai mult în acțiuni de ajutorare a locuitorilor din zonă. Cu cât crește calitatea vieții din zona respectivă și acest lucru devine vizibil, cu atât oamenii vor fi mai atrași de locul respectiv.

Publicitatea este cea care lipsește cu desăvârșire, motiv pentru care este necesară desfășurarea unei campanii intense de promovare, prin publicitate outdoor, prin marketing direct, prin orice metode, astfel încât oamenii să cunoască posibilitățile sau oportunitățile pe care le oferă această destinație și să fie informați cu privire la acest loc.

Încercând să remedieze toate aceste probleme, autoritățile locale și locuitorii acestei zone, dar și turiștii vor descoperi o nouă față a Deltei Dunării.

BIBLIOGRAFIE

Bejan, M., Rusu, T., Exploatarea resurselor naturale și conceptul de dezvoltare durabilă, Buletinul AGIR, Nr.1/2007

Brînzan, O., Dezvoltare rurală, Editura Universității Aurel Vlaicu, Arad, 2006

Chepea, A.M., Strategii de dezvoltare durabilă în turism, Universitatea „Constantin Brâncuși”, Târgu-Jiu, 2012

Cocean, P., Vlăsceanu, Gh., Negoescu, B., Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, București, 2002

Comisia Națională a României pentru UNESCO, Dezvoltarea Durabilă: un concept în evoluție, disponibil la http://www.cnr-unesco.ro/ro/articol.php?id=15

Dorobanțu, M.R., Forme de dezvoltare și promovare a turismului rural în spațiul Uniunii Europene, Universitatea C-tin Brâncoveanu, Pitești, 2013

Gavrilă-Paven, I., Dezvoltare durabilă, Suport de curs, Universitatea „ 1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, 2014

Ghidul Regio – Inițiativă locală. Inițiativă regională, Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, disponibil la adresa http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Finantari/POR/DMI-5.3-Operatiunea-Brand.Turistic.National/Ghid-Brand.National.pdf

Institutul Național de cercetare – dezvoltare în turism, Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în România, disponibil la adresa de internet http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2013/05/ecoturism_faza1.pdf

Mazilu, M., Turismul – o relație privilegiată cu dezvoltarea durabilă, Revista de Marketing Online, Vol.1, Nr. 4

Mazilu, M., Perspective pozitive pentru turismul românesc, Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 3/2011

Năstase, C., Dezvoltare durabilă și turism durabil, Revista de turism, Nr.3

Nistoreanu, P., Țigu, G., Popescu, D., Pădurean, M., Talpeș, A., Tala, M., Condulescu, C., Ecoturism și turism rural, Curs în format digital, disponibil la http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=65&idb=9

Pohoață, I., Strategii și politici europene de dezvoltare durabilă, Suport de curs, Universitatea Al. I. Cuza, Iași, 2014

Publicația Organizației Mondiale a Turismului, Turismul în anul 2010, disponibil la http://publications.unwto.org/

Publicația Camerei Agricole a Județului Vrancea, Agroturismul – sursă de venituri în mediul rural, disponibil la http://www.cameraagricolavn.ro/biblioteca/agroturism/Agroturism.pdf

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, disponibil la adresa de internet http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/06/2012-06-12_dezvoltare_durabila_snddfinalromana2008.pdf

Studiul Turismul rural în România, disponibil la adresa de internet http://www.scritub.com/geografie/turism/TURISMUL-RURAL-IN-ROMANIA222229319.php

Williams Lake Forest District Tourism Opportunities Study, 2000, disponibil la adresa http://srmwww.gov.bc.ca

ANEXA NR.1

Chestionarul privind dezvoltarea turismului în Delta Dunării

În ce categorie de turiști vă încadrați?

turiști români din zona Tulcea/zona apropiată Deltei Dunării

turiști români din alte județe ale României, decât Tulcea

turiști străini din țările învecinate României

turiști străini din alte țări, decât cele învecinate României

De câte ori ați vizitat până acum județul Tulcea, respectiv Delta Dunării?

O dată

de două ori

de mai multe ori

Cărora dintre următoarele surse le datorați cunoașterea acestei destinații?

mass-mediaa

agențiile de turism și târgurile de turism

internet

pliante și cataloage

relatări ale prietenilor și rudelor

altele

Care sunt motivele pentru care ați ales ca destinație turistică Delta Dunării?

Calitatea factorilor de mediu

Obiceiuri și tradiții specifice zonei

Frumusețea peisajului

prețurile practicate

alte motive

Pe ce perioadă se întinde de obicei sejurul dumneavoastră în Delta Dunării?

azi

un week-end

3 – 6 zile

Peste 6 zile

Considerați că potențialul turistic al Deltei Dunării este suficient pus în valoare?

da

nu

Care considerați că sunt cele mai importante atracții turistice din Delta Dunării?

tradițiile și cultura

natura

pescuitul sportiv și diversele activități de recreere

turismul rural

altele.

Cum considerați tarifele practicate în Delta Dunării, în comparație cu serviciile oferite?

mari

acceptabile

mici

foarte mici

În ce măsură sunteți deranjat de efectele poluării datorate comportamentului necorespunzător al turiștilor?

foarte mult

mult

indiferent

puțin

deloc

Cine credeți că ar trebui să se implice mai mult în educarea ecologică a turiștilor?

școala

mass – media

ONG – urile

administrația publică locală

altele

Dacă considerați că există, care credeți că sunt elementele care influențează pozitiv turismul din Delta Dunării?

calitatea factorilor de mediu

frumusețea peisajului

liniștea și calmul

modul în care sunt amenajate și întreținute atracțiile turistice

facilitățile pentru agrement

dotările pentru cazare și alimentație

altele

Dacă considerați că există, care credeți că sunt elementele care influențează negativ turismul din Delta Dunării?

poluarea

lipsa de amenajare turistică (ex: semnalizare turistică, centre de informare turistice ș.a.)

infrastructură (ex: drumuri, poduri)

facilitățile pentru turismul de afaceri

deteriorarea specificului tradițional

altele

Ce anume căutați atunci când vă alegeți o anumită destinație de vacanță ?

odihna

recreerea

divertismentul

aventura

tradițiile

gastronomia locală

altele

Intenționați să reveniți în Delta Dunării?

da

nu

În încheiere vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări de identificare:

Sex:

feminin

masculin

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

sub24 ani

25 – 35 ani

36 – 45 ani

46 – 55 ani

peste 55 ani

Studii:

primare

medii

superioare

ANEXA NR.2

Permis de intrare în Delta Dunării

Permis de intrare Față

Permis de intrare Verso

ANEXA NR.3

Accesul cu nave și ambarcațiuni în Rezervația Biosferei Delta Dunării

Permis ambarcațiuni Față

Permis ambarcațiuni Verso

ANEXA NR.4

Accesul cu autovehicule în Rezervația Biosferei Delta Dunării

Permis acces autovehicule Față

Permis acces autovehicule Verso

ANEXA NR.5

Practicarea pescuitului recreativ/sportiv în Rezervația Biosferei Delta Dunării

Permis de pecuit Față

Permis de pescuit Verso