Turismul Durabil In Clisura Dunarii

Turismul durabil în Clisura Dunării

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1

RELAȚIA TURISM-DEZVOLTARE DURABILĂ

Relația tursim-Dezvoltare durabilă

Turism durabil

Factori cheie în menținerea turismului durabil în timp de criză economic

CAPITOLUL 2

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-VEST OLTENIA

2.1. Sud-Vest Oltenia. Noțiuni generale

2.2. Valorificarea potențialului turistic al regiunii Sud-Vest Oltenia

2.3. Rolul turismului în dezvoltarea regional

2.4. Turismul rural și agroturismul

2.5. Satele turistice și cadrul legislative de funcționare a pensiunilor turistice rurale

2.6. Promovarea turismului în zonele rurale

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ-PORT CETATE

3.1. Date generale- Port Cetate

3.2. Încadrarea Portului Cetate în comuna Cetate

3.3. Practicarea turismului cultural și a turismului de croazieră în zona Cetate

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Clisura Dunării este una dintre cele mai spectaculoase zone de pe cursul Dunării, fiind o regiune deosebit de pitorească în sudul Banatului,recent intrată în circuitul turistic,mai ales după revoluția din 1989,cînd vânzarea terenurilor aferente Clisurii au explodat,construcțiile în scop turistic înmulțindu-se ca ciupercile după ploaie,astăzi bucurându-ne de un peisaj magnific,forme deturism multiple,facilități turistice la îndemâna celor care o vizitează anual,ântr-un număr tot mai mare. .

Această zonă ,situată în sud-vestul României,beneficiind de condiții naturale și climatice favorabile derulării fenomenului turistic,este de o frumusețe aparte, oferind o gamă extrem de variată turistului dornic de a vedea cât mai multe. Aici se pot face drumeții, pescui dar nu este uitat nici trecătorul amator de turism cultural.

Sunt însă aspecte ca de exemplu faptul că aceasta este o zonă relativ izolată, lucru ce atrage atât avantaje cât și dezavantaje după sine. Avantajele constă în faptul că astfel se pot păstra frumusețea și varietatea locului și se pot prezerva tradițiile culturale și locale ale localităților din această zonă. Dezavantajele sunt atrase de infrastructura din zonă care nu permite zonei o valorificare a potențialului acestei regiuni.Zona atrage prin varietatea tipurilor de turism: drumeții, ecoturism, turism cultural (monumente istorice, muzee, mănăstiri), turism științific(exemplare de specii rare de plante și animale, de interes științific)
Am ales această temă căci consider că această regiune de o frumusețe rară,inedită și dumnezeită, ar trebui să fie mult mai cunoscută turiștilor atât pentru lucrurile frumoase pe care le posedă dar și pentru faptul că aceasta este o sursă importantă de venituri pentru locuitorii acestei regiuni. Așadar consider că ar fi necesară înmulțirea acțiunilor de promovare a acestor locuri.

Tema aleasă este una extrem de generoasă ,căci Clisura Dunării este o zonă de atractivitate turistică majoră, ce cuprinde resurse turistice,unice,bogate, de neuitat. De asemenea, această temă este una e actualitate, căci turismul în aceste locuri reprezintă un subiect de maximă importanță ce ar duce la dezvoltarea acestor locuri, dezvoltare dorită atât de locuitorii acestor locuri cât și de cei care fac eforturi în a o promova ,nu cu efectele la care regiunea ar merita să se înscrie în rândul destinațiilor turistice europene .

Capitolul 1.Relația Turism-Dezvoltare Durabilă

1.1 Conceptul dezvoltarii durabile

Prezent in peisajul geografic din toate țările la inceputul acestui secol si mileniu, turismul a devenit cel mai dinamic sector de activitate, unul din primele sectoare economice si in acelasi timp, important generator de locuri de munca.

În ascensiunea sa spectaculoasa, turismul se constituie, pentru unele țări cu importante resurse turistice, ca sursa principala de redresare a economiilor nationale, cu incidente atat pozitive cat si negative.

Dintre efectele pozitive asupra turismului, trebuiesc menționate:

1. Impactul social, acel „drept de vacanta” obtinut in Occident inca din 1930 si recunoscut unanim, in prezent, in toate conventiile internationale

2. democratizarea vacantelor si dezvoltarea acelui turism social;

3. favorizeaza schimburile internationale si in special cele europene

Tinand cont de limitele dezvoltarii turismului, conform formulei consacrate deja ca „prea mult turism omoara turismul”, turismul de masa antreneaza neplacutele efecte negative:

-distrugerea mediului inconjurator, a monumentelor istorice, a ritmului vietii locale;

– deteriorarea mediului natural cultural si social al zonei turistice suprasolicitate, sfarsitul prin „colonizarea turistica” a unor regiuni

-dependența de conflictele politice( de ex. cele din fosta Iugoslavie, Orientul Mijlociu etc.)

-specializari ale touroperatorilor pe sezon, fenomen nerentabil in practicarea turismului (Mirela Mazilu „Turism si Dezvoltare Durabila”, Editura Universitara 2011: 18)

In acest context, principalele argumente care determina necesitatea dezvoltarii turismului sub semnul durabilitatii, rezulta din urmatoarele aspecte:

Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezinta unul din sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;

Exploatarea si valorificarea complexa a resurselor turistice insotite de o promovare eficienta pe piata externa , pot constitui o sursa de sporire a incasarilor valutare ale statului, contribuin astfel la echilibrarea balantei de plati externe;

Turismul reprezinta o piata sigura a fortei de munca si de redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate;

Turismul reprezinta un mijloc de promovare a imaginii unei tari, participand astfel la promovarea exporturilor de bunuri si servicii pe piata mondiala, atat in mod implicit cat si in mod explicit;

Turismul prin efectul sau multiplicator, actioneaza ca un element dinamizant al sistemului economic global, generand o cerere specifica de bunuri si servicii, care atreneaza o crestere in sfera productiei acestora contribuind in acest mod la diversificarea structurii sectoarelor economiei nationale.

Conceptul dezvoltarii durabile definit ca: „un proces de transformare in care exploatarea resurselor, directia investitiilor, orientarea tehnicilor si schimbarile institutionale se desfasoara in mod armonios”, reprezinta criteriul de selectie a politicilor de mediu.

In ultimii ani dezvolatrea durabila a devenit o tema extrem de importanta atat pentru mediul academic, cat si pentru cel economic si politic, avand ca obiectiv principal gasirea unei solutii pentru rezolvarea a trei deziderate: crestere economica, calitatea mediului si justitie sociala.

Tinand cont ca lumea se afla intr-o continua schimbare au loc transformari in toate domeniile, cu impacte negative inevitabile asupra mediului. Dezvoltarea durabila implica permanenta; este un proces dinamic de evolutie continua ce presupune utilizarea optima a resurselor inclusiv a diversitatii biologice.

Procesul dezvoltarii turistice antreneaza schimbarea mediului natural atat prin faptul ca utilizeaza factorii de mediu in calitatea lor de resurse, cat si prin deseurile generate de activitatile turistice ce afecteaza echilibrul ecologic.

Dezvoltarea durabila presupune ca relatia turism-mediu sa fie armonizata in timp si spatiu astfel incat sa permita realizarea efectelor dorite.

Aceasta presupune o echilibrare intre efectele negative si pozitive ale activitatii turistice, respectiv ale necesitatilor de protectie a mediului.

Comisia Mondiala de Mediu si Dezvoltare subliniaza faptul ca realizarea obiectivelor unei dezvoltari durabile va contribui la intarirea potentialului economic prezent si viitor, astfel incat sa se poata raspunda mai bine nevoilor si aspiratiilor umanitatii, in acelasi timp, pentru ca dezvoltarea durabila sa se poata implementa, trebuie sa se adopte un mod de viata care sa respecte limitele ecologice ale planetei, adica sa nu prejudicieze ecosistemele naturale datorita carora existam: atmosfera, apa, solul, subsolul, flora, fauna.

Cresterea economica si dezvoltarea anteneaza inevitabil modificari in ecosisteme, dar politica economica de dezvoltare trebuie sa fie astfel conceputa incat exploatarea resurselor reinnoibile si nereinnoibile sa fie condusa si gestionata rational; respectiv sa nu prejudicieze mediul natural si factorul uman nici in prezent, nici in viitor(G. Georgescu-Reforma Economica si Dezvoltare Durabila, Editura Economica, Bucuresti, 1995).

Conceptul de dezvoltare durabila a fost enuntat de U.I.C.N. (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii), astfel: „Dezvoltarea durabila este un proces care se desfasoara fara a produce, a epuiza resursele, asigurand dezvoltarea. Resursele turistice trebuie valorificate intr-un ritm identic cu cel de reinnoire al lor si renuntarea la exploatare atunci cand resursa se regenereaza foarte lent, pentru a o inlocui cu alta, cu mai mare putere de regenerare”.

Protectia si conservarea mediului inconjurator este cel mai mare deziderat al generatiei noastre ce presupune o planificare strategica adaptata la capacitatea de suport a ecosistemelor.

Dupa cum se stie, calitatea ofertei este dependenta de calitatea mediului, prin urmare industriei turistice ii revin direct actiunile de sustinere si finantare a consrvarii mediului prin modul de valorificare ecologica, durabila a resurselor turistice.

Oricarui practicant al fenomenului turistic ecologic ii revine direct sarcina de ocrotire si protectie a mediului si nu de degradare disfunctionala a subsistemelor sale.

Prin urmare este detrminanta constientizarea populatiei asupra efectelor poluarii factorilor de mediu.

Educatia ecologica este , conform Conferintei de la Tblisi, „un proces care are ca scop dezvolatrea unei populatii care este constienta si preocupata de mediul inconjurator in totalitate si de problemele sale asociate si care are cunostinte, atitudini, abilitati, motivatii, fiind angajata individual si colectiv in solutionarea problemelor curente si in prevenirea altor probleme noi”.

Tintele educatiei ecologice conform Conferintei UNESCO din Belgrad sunt:

adoptarea unei constiinte si a grijei fata de interdependenta economica, sociala, politica si ecologica in zonele urbane si rurale;

oferirea ocaziilor de a dobandi cunostinte de reconsiderare a valorilor, de formare a atitudinilor si a capacitatii de angajare in protectia si imbunatatirea mediului inconjurator pentru fiecare persoana;

crearea de noi tipare pentru comportamentul fata de mediul inconjurator al persoanelor, grupurilor si societatii in ansamblul ei;

Interesul turistului este de a fi activ in problema dezvolatrii durabile astfel incat sa lucreze in colaborare cu ceilalti factori implicati in asigurarea calitatii resurselor naturale prin diminuarea impactului negativ asupra mediului. In acest context dezvoltarea durabila ne apare ca o deschizatoare de drumuri spre noi reflectii, noi proiecte de actiune, consacrand astefl un mod de gandire inedit bazat pe cooperare si negociere cu toti actorii impilcati in aplicarea unei durabilitati.

Desi avem drum lung de parcurs in implementarea strategiilor durabile, totusi merita sa incercam sa gasim calea de a satisface atat nevoile oamenilor de a se relaxa, cunoaste, informa fara a produce pierderi sau distrugeri ale calitatii mediului inconjurator cat si pe cele de protejare ale mediului, aducand beneficii tuturor segmentelor implicate in actul turistic.

Lucrul esential pentru dezvolatrea durabila il reprezinta respectul pentru interesele generatiei viitoare.

Ideea centrala care sta la baza dezvoltarii durabile este prezentarea biodiversitatii si a patrimoniului cultural pentru generatiile viitoare. Lester Brown afirma, pe buna dreptate, ca „nu am mostenit pamantul de la parintii nostrii, ci il imprumutam de la copiii nostrii”. (Brown R. Lester, 2004).

1.2 Turism durabil

Sharpley, în articolul intitulat „Tourism and sustainable development: exploring theor durabile, totusi merita sa incercam sa gasim calea de a satisface atat nevoile oamenilor de a se relaxa, cunoaste, informa fara a produce pierderi sau distrugeri ale calitatii mediului inconjurator cat si pe cele de protejare ale mediului, aducand beneficii tuturor segmentelor implicate in actul turistic.

Lucrul esential pentru dezvolatrea durabila il reprezinta respectul pentru interesele generatiei viitoare.

Ideea centrala care sta la baza dezvoltarii durabile este prezentarea biodiversitatii si a patrimoniului cultural pentru generatiile viitoare. Lester Brown afirma, pe buna dreptate, ca „nu am mostenit pamantul de la parintii nostrii, ci il imprumutam de la copiii nostrii”. (Brown R. Lester, 2004).

1.2 Turism durabil

Sharpley, în articolul intitulat „Tourism and sustainable development: exploring the theoretical divide”, publicat in Journal of Sustainable Tourism in anul 2000, atrage atentia asupra unor diferente care au aparut intre conceptele de dezvoltare durabila si trurism durabil.

„Desi turismul durabil ar trebui sa reflecte in mod logic doctrina dezvoltarii durabile, exista diferente semnificative intre cele doua concepte. In ciuda unei aparente strategii de dezvoltare holistica, echilibrata si orientata pe viitor, turismul durabil reprezinta o perspectiva introvertita si concentrata pe produs. Cu alte cuvinte, desi contine obiective legate de protectia mediului, turismul durabil nu aloca atentia necesara componentei de dezvoltare.” (Sharpley, 2014).

Aplicarea teoriei dezvoltarii durabile in turism este de data mai recenta. Aceasta teorie a fost acceptata insa de toate organizatiile internationale si nationale.

Inca din 1991 conceptul de turism durabil a fost definit de catre Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii, Federatia Mondiala pentru Ocrotirea Naturii, Federatia Europeana a Parcurilor Nationale si Naturale ca fiind: „dezvoltarea tuturor formelor de turism, management si marketing turistic care sa respecte integritatea nationala, sociala si economica a mediului, cu asigurarea exploatarii resurselor naturale si culturale si pentru generatiile viitoare.”

Conform OMT „dezvoltarea turismului durabil satisface necesitatile turistilor prezenti si ale regiunilor gazda, in acelasi timp cu protejarea si cresterea sanselor si oportunitatilor pentru viitor. El este vazut ca o modalitate de management a tuturor resurselor, astfel incat nevoile economice, sociale si estetice sa fie pe deplin satisfacute, mentinand integritatea culturala, dimensiunile ecologice esentiale, diversitatea biologica si sistemele de viata.”

Conform aceleiasi organizatii, notiunea de turism durabil are in vedere trei aspecte:

-calitate-turismul durabil impune o experienta valoroasa pentru vizitatori imbunatatind in acelasi timp calitatea vietii comunitatii gazda, identitatea sa culturala, reducerea saraciei si protejarea mediului

continuitate- turismul durabil asigura exploatarea optima, continuitatea resurselor naturale pe care se bazeaza si pastrarea culturii comunitatii gazda cu experiente satisfacatoare pentru vizitatori

echilibru- turismul durabil asigura un echilibru între nevoile industriei turistice, ale partizanilor mediului si comunitatii locale, cu beneficii economico-sociale distribuite corect tuturor actorilor implicati.

Conceptul de turism durabil este determinat de procesul de crestere a populatiei, de dorinta de ridicare a nivelului de trai cat si de cunoasterea capacitatii de suport a mediului.

Turismul durabil acopera toate formele si activitatile din industria ospitalitatii, incluzand turismul conventional de masa, turismul cultural, montan, de litoral, balnear, rural etc.

Primul raport al Clubului de la Roma publicat in volumul „Limitele Cresterii” (1972), analizeaza interactiunea dintre 5 factori care limiteaza cresterea:

populatia,

productia agricola,

resursele naturale,

productia industriala

si poluarea.

In esență autorii analizeaza tendintele de crestere exponentiala ale acestor factori si atentioneaza asupra consecintelor nefaste care decurg din aceasta.

Cresterea populatiei constituie principala presiune asupra mediului. Ori, amploarea fenomenului turistic are si o uriasa forta distructiva ce atrage de la sine o puternica presiune asupra mediului. Astfel, a aparut necesitatea dezvoltarii durabile a turismului pe baza unor principii si anume:

-mediul are o valoare intrinseca, care este deosebit de mare pentru turism, de care trebuie sa se bucure si generatiile viitoare;

-turismul trebuie vazut ca o activitate pozitiva de care sa beneficieze:

mediul ambiant

comunitatile locale

vizitatorii;

-relatia dintre mediu si turism poate fi dezvoltata astfel incat mediul sa sustina activitatea turistica pe termen lung, turismul, la randul sau, fiind „obligat” sa nu cauzeze prin derularea sa degradarea mediului inconjurator;

-dezvoltarea activitatii de turism trebuie sa respecte caracteristicile ecologice, sociale, ecologice, culturale ale spatiului geografic in care se desfasoara;

-scopul dezvoltarii turismului trebuie sa fie intotdeauna echilibrarea nevoilor turistilor cu cele ale destinatiilor si gazdelor acestora;

-industria turistica, guvernele, autoritatile responsabile cu protectia mediului si organismele internatiomnale trebuie sa respecte acste principii si sa conlucreze pentru a le pune in practica. (Mirela Mazilu, „Turism si Dezvoltare Durabila”, Editura Universitaria, 2011: 31)

Tinand cont de faptul ca turismul durabil presupune ca exploatarea resurselor naturale si culturale sa fie facuta in interesul generatiilor viitoare, acesta trebuie sa respecte imperativ urmatoarele principii:

-minimiarea impacturilor activitatii turistice asupra mediului natural in vederea obtinerii durabilitatii ecologice;

-minimizarea impacturilor negative ale activitatii turistice asupra comunitatilor locale si a membrilor ei in vederea obtinerii durabilitatii sociale;

-minimizarea impacturilor negative ale activitatii turistice asupra culturii, traditiilor si obiceiurilor comunitatii locale in vederea obtinerii durabilitatii culturale. (Mirela Mazilu, „Turism si Dezvoltare Durabila”, Editura Universitaria, 2011: 34)

Desi initial industria turistica a fost considerata ca o activitate cu impact mai redus asupra mediului, in timp s-a dovedit ca multe destinatii turistice au suferit degradari. Supraexploatarea resurselor naturale si cultural, precum si dorinta unor castiguri cat mai mari creaza numeroase probleme pentru anumite areale cum ar fi : cresterea densitatii cladirilor, poluarea fonica si atmosferica etc. Ori, in lipsa unor masuri eficienrte de protectie, aceasta dezvoltare haotica poate duce la scaderea valorii turistice a arealului si chiar la pierderea posibilitatii de dezvoltare si la disparitia obiectivelor turistice.

1.3 Impactul activitatilor turistice asupra mediului

Notiunea de impact presupune analiza relatiei turist-resursa turistica-produs turistic, care se desfasoara de la simpla vizitare a unui obiectiv turistic, pana la asigurarea pachetului de servicii si actiuni turistice menite sa puna in valoare obiectivul respectiv.(Puiu Nistoreanu, „ecoturism si Turism Rural, editura ASE Bucuresti, 1999: 68”)

Elemente definitorii ale turismului precum cadrul natural, infrastructura de transport, cazare si alimentatie, precum si agrementul determina mai multe tipuri de impact cu manifestari atat pozitive cat si negative asupra mediului.

Impactul politic

Este determinat de pozitia in politica turistica a Guvernului privitoare la industria ospitalitatii, care pentru cazul Romaniei consideram ca ar trebui sa aiba urmatoarele directii:

turismul fiind un sector prioritar al economiei ar trebui sa se dezvolte in viitor cu sprijinul statului;

folosirea in mod optim a resurselor naturale, culturale ale teritoriului national, cu asigurarea protectiei acestora;

ridicarea calitatii amenajarilor turistice si a serviciilor turistice prin imbunatatirea politicii de resurse umane;

modernizarea infrastructurii generale si extinderea ei in folosul dezvoltarii turimului

rolul si dimensiunea sectorului privat in turism trebuie sa fie marite considerabil

Impactul social

Se manifesta prin influenta pe care o are turismul asupra modului de viata traditional al locuitorilor unei zone, asupra largirii orizontului lor spiritual si profesional.

Valorificarea prin turism a patrimoniului natural si cultural al unei zone turistice prezinta, in plan social, atat un impact pozitiv cat si unul negativ.

Impactul pozitiv se exemplifica prin:

cresterea sansei sociale si profesionale prin realizarea de noi locuri de munca in servicii turistice si infrastructura generala;

crearea de noi locuri de munca sezoniere, cu precadere pentru tineri(elevi, studenti etc.) si femei;

asigurarea si dezvoltarea progresului social de crestere a curateniei si igienei publice, a confortului general in localitatile turistice;

scaderea diferentelor dintre categoriile socio-profesionale din punct de vedere al veniturimlor realizate;

dezvoltarea sentimenteleor de intelegere si toleranta, deoarece schimburile interculturale intre turisti si populatia gazda facilitaeaza disparitia barierelor lingvistice, sociale, rasiale, religioase, culturale;

Impactul negativ se poate materializa prin:

perturbarea si distrugerea treptata a modului de viata traditional in cadrul structurilor sociale;

acceptarea de catre populatia locala, a unor influente negative in plan social;

Impactul economic

Materializat prin dezvoltarea locala si regionala a localitatilor mai putin favorizate siub aspectul resurselor economice, impactul economic total se concretizeaza in volumul determinat de cheltuielile turistice.

Din acest punct de vedere masurarea impactului economic poate tine seama de trei elemente:

impactul direct care evidentiaza efectele primei runde de circuit monetar provenit de la turist

impactul indirect masoara efectele derivate ale rundelor aditionale cauzate de recircularea unitatii monetare initiale a turistului

impactul indus comenteaza efectele derivate cauzate de angajatii unei fierme turistice care cheltuiesc o parte din salariile lor in alte sectoare de afaceri.

In mod logic efectul multiplicator al turismului este exprimat prin insumarea celor trei impacturi. Rezulta ca orice cheltuiala initiala a unui turist trece prin numeroase runde ajungand in final in economia unui areal turistic.

Impactul cultural

Este dominat de relatia dintre turisti si populatia locala care nu este intotdeauna benefica in plan local, datorita transferurilor biunivoce marcate de:

aspecte pozitive care sunt legate de:

dezvoltarea si revigorarea traditiilor culturale si religioase

diversificarea formelor de artizanat;

favorizarea cresterii interesului pupulatiei locale pentru pastrarea si conservarea obiectivelor de interes turistic care astfel pot fi valorificate;

initierea unor actiuni culturale in plan religios, de pelerinaj la manastiri.

aspecte negative a caror aparitie se face simtita dupa un interval mai lung de timp:

aparitia de schimbari a mentalitatilor, a valorilor morale sub influenta turistilor;

adaptarea si sopierea de catre rezidenti a unor atitudini si comportamente noi atribuitr turistilor

apartitia unor pootentiale conflicte si antagonisme atunci cand turismul devine fenomen de masa suparasaturat si conduce la disparitia sentimentului de mandrie fata de propria cultura.

Impactul turistic

Derularea activitatilor turistice in mod necontrolat, aleator, fara luarea in calcul a spatiilor de amenajare si exploatare poate duce la degradarea mediului si a resurselor turistice.

Chiar daca activitatile turistice nu agreseaza mediul precum unitatile industriale nu se poate ascunde faptul ca si turismul are influente negative asupra mediului ambiant.

Impactul pozitiv este reprezentat de:

cresterea numarului de unitati de cazare in deosebi in asezarile urbane si rurale defavorizate;

sporirea numarului de unitati de alimentatie publica cu valorificarea bucatariei traditionale si utilizarea produselor locare specifice;

crearea conditiilor de agrement-divertisment adecvat si diversificat, care de asemenea pune in valoare resursele locale (cai, calesti, sanii, barci etc.);

dezvoltarea unui comert specific cu produse de artizanat, pliante, harti, ghiduri;

modernizarea principalelor cai de comunicatie si acces spre punctele de interes turistic;

cresterea veniturilor locale si generale prin incurajarea de noi investitii in turism.

Impactul negativ este determinat in primul rand de actiunea distructiva a turistilor asupra resureslor turistice. Actiunile distructive sunt provocate de:

circulatia turistica necontrolata mai ales in afara traseelor nemarcate, prin distrugeri asupra solului, vegetatie, perturbarii faunei;

lipsa unor amenajari specifice, destinate popasurilor, instalarii corturilor, in zonele si traseele de mare inreres turistic;

distrugeri cauzate de turismul automobilistic prin parcarea si circulatia in locuri interzise;

expoatarea intensiva a resurselor naturale cu valente turistice (ape minerale, namoluri, a plajelor etc.). (Puiu nistoreanu, „Ecoturism si turism Rural”, editura ASE Bucuresti, 1999: 68-75)

Prin urmare, dezvoltarea durabila in turism este o necesitate; de multe ori turismul a creat efecte ecologice negative, iar contracararea acestora se poate realiza doar printr-un management profesional ce impune colaborarea dintre autoritati, cei ce militeaza pentru protectia mediului, comunitatile locale si nu in ultimul timp turistii ca beneficiari. Aceasta conlucrare este absolut necesara pentru dezvoltarea durabila a turismului.

Capitolul 2 .Consideratii Generale privind Turismul in Arii Naturale Protejate

2.1 Dezvoltare Durabila in Arii Protejate

Biodiversitatea asigura conditiile de mediu si resursele fara de care omenirea nu ar putea exista’ prin urmare conservarea biodiversitatii devine conditia de baza pentru mentinerea vietii pe pamant.

In conditiile unei presiuni antropice tot mai accentuate asupra mediului cu impact major asupra biodiversitatii floristice si faunistice, protectia naturii a devenit astazi un deziderat de prim rang al intregii omeniri. Aceasta agresiune a impus crearea de arii naturale protejate al carui obiectiv principal il constituie protectia si conservarea biodiversitatii ecosistemelor naturale si antropizate.

Pe de alta parte, existenta in anumite zone a unor edificii cu valoare de patrimoniu, in stadii mai accentuate de degradare, impune protectia si conservarea acestora in zone cu statut de arii protejate.

Spatiile naturale protejate, prin valentele lor estetice, recreative, educationale, stiintifice, se constituie ca obiective turistice deosebit de atractive, unele cu caracter de unicat pe plan international. (Nistoreanu P, Ecoturismul si Turismul Rural, Editura ASE, 2003, pag. 150) Ariile protejate sunt zone ce cuprind frumuseti naturale, elemente de interes stiintific, mosteniri culturale ale zonelor rurale etc. atent selectate de guverne pentru a beneficia de protectie speciala. Ele conserva caracterele biologice si mereu schimbatoare ale ecosistemelor, fiind in acelasi timp un prim loc de aparare impotriva disparitiilor speciilor mari si mici. De semenea imbunatatesc calitatea vietii umane in special ca locuri de recreere pentru foarte multi oameni, reprezinta un antidot pentru stres, o sursa de reinnoire mentala, psihica si spirituala.

Valorificarea turistica a ariilor protejate trebuie sa tina seama de structura ariei, de obiectivele de management, de varietatea resurselor. Activitatea de turism in ariile protejate implica respectarea anumitor principii legate de protejarea si conservarea ecosistemelor. Astfel, dezvoltarea infrastructurii generale, infrastructura de cazare si dotarile pentru agrement sunt determinate de specificul obiectivelor naturale, de motivatia vizitarii, incadrandu-se in standarde de calitate si cantitate ce nu perturba echilibrul ariilor respective.

2.1.1 Conceptul de Turism Durabil in Arii Protejate

Dupa cum am mentionat, turismul durabil satisface nevoile turistilor actuali si a industriei turistice, fara a agresa mediul, creand oportunitati pentru viitor.

Se are in vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice etc. ale „actorilor” din turism, mentinandu-se integritatea culturala, ecologica, diversitatea biologica si toate sitemele ce sustin viata.

FNNPE (Federatia Parcurilor Naturale si Nationale din Europa), a definit turismul durabil astfel: „turismul durabil reprezinta toate formele de dezvoltare turistice, managementul si activitatle turistice care mentin integritatea ecologica, sociala si economica si bunastarea resurselor naturale si culturale”. Conform aceleiasi organizatii, „turismul si conservarea pot fi deseori compatibile, reciproc avantajoase, dar numai daca este practicat intr-un mod durabil in ariile potrivite.”

Măsurile de care trebuie să beneficieze ariile protejate includ:

a) transformarea dezvoltarii existente nondurabile in forme mai durabile;

b) stabilirea standardelor durabile pentru noile dezvoltari, in special în mediile sensibile;

c) desemnarea unor zone pentru diferite grade de turism bazate pe capacitatea portanta a ariilor protejate, incluzand sanctuare si zone linistite, ca zone potrivite pentru diferite niveluri de folosinta turistica si de dezvoltare;

d) reducerea poluarii si decongestionarea traficului de vacanta;

e) evitarea turismului si a recreerii excesive in ariile protejate;

f) asigurarea ca din turism beneficiaza si comunitatile locale;

g) asigurarea de ajutoare si resurse pentru aplicarea din timp a planurilor;

h) pregatirea managerilor ariilor protejate in turismul durabil. (sursa: http://gazetadeagricultura.info/eco-bio/84-protectia-mediului/parcuri-si-rezervatii-naturale/2610-ecoturismul-si-ariile-protejate-din-romania.html)

2.2 Ecoturismul-principala forma de manifestare a turismului durabil in arii protejate

Asa cum am mentionat anterior, turismul se afla intr-o stransa dependenta cu natura, cu mediul ambiant.Atat obiectul cat si domeniul de desfasurare a activitatii turistice sunt determinate de potentialui turistic al arealului luat in discutie. Cum potentialul turistic este parte integranta a mediului inconjurator, este lesne de inteles ca degradarea lui are repercursiuni asupra activitatii turistice. Prin urmare a aparut necesitatea practicarii ecoturismului, forma de turism ce asigura atat utilizarea adecvata a resurselor turistice, cat si pastrarea integritatii ecologice a acestora.Ecoturismul reprezinta de fapt cea mai valoroasa forma de manifestare a turismului durabil.

Notiunea de ecoturism a fost definita cu ocazia Summitului National privind Ecoturismul, organizat de consiliul de experti pentru Mediul Inconjurator din Canada(CEAC), in anul 1991.

„Ecoturismul reprezinta o experienta a calatoriei care pune in lumina natura, contribuind la conservarea ecosistemelor si respectand integritatea comunitatilor gazda”.

O definitie preluata oficial din legislatia din Romania este: „ecoturismul este o forma de turism in care principalul obiectiv este observarea si constientizarea valorii naturii si a traditiilor locale si care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa contribuie la conservarea si protectia naturii:

sa utilizeze resursele umane locale;

sa aiba caracter educativ, respect pentru natura, constientizarea turistilor si a comunitatii locale

sa aiba impact negativ semnificativ asupra mediului natural si socio-cultural

Prin urmare, desfasurarea ecoturismului intra in sfera durabilului, integrand activitatea turistica si economica intr-un mediu agreabil, nepoluante.

Ecoturismul presupune modernizarea infrastructurii, dezvoltarea rural-urban durabila, utilizarea de forme de energie neconventionale si tehnologii nepoluante, dar si masuri legislative care sa asigure conservarea ecosistemelor fragile.

In dorinta oricarui practicant al ecoturismului, dar mai ales in viziunea specialistilor, putem mentiona cateva „pricipii cheie” chemate a consolida conceptul de ecoturism :

conservarea obiectivelor turistice(naturale, culturale, economice etc)

realizarea unei educatii ecologice la nivelul tuturor categoriilor de turisti, organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale, agentilor economici, comunitatilor locale etc.

recunoasterea limitei resurselor turistice si propunearea unui management orientat spre ameliorarea sau chiar inlocuirea unor resurse turistice ce prezinta semne de saturatie.

(Ecoturism si Amenajari Turistice, Editura Scrisul Romanesc, Craiova 2000, pag. 129/130).

Aceste practici, desi aparent aflate in concurenta sunt prezente deja in unele activitati ecoturistice.

Cunoscut si sub denumiri diferite : „turism verde”, „turism bland”, „turism ecologic”, ecoturismul va trebui sa furnizeze avantaje economice si sociale locuitorilor zonelor turistice, minimalizand efectele negative asupra mediului local si natural.

Practicand acest tip de turism este satisfacuta necesitatea oamenilor de a se relaxa intr-un cadru natural nealterat, observand atat ecosistemele cat si oamenii care traiesc in imprejurimi, modul lor de viata, nevoile si cultura lor.

In prezent se constata un interes tot mai mare al turistilor pentru petrecerea vacantelor in perimetrul acestor arii protejate. Acest interes este argumentat de originalitatea si caracterul de unicat al atractiilor oferite, cat si de nevoia turistilor de a-si petrece vacanta in natura.

Zonele protejate ofera peisaje de inalta valoare, prin urmare orice amenajare efectuata „trebuie sa constituie un element benefic si o surpriza placuta pentru vizitatori”. (http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2005/turism-durabil/23.pdf)

2.3 Turismul in arii protejate in lume

Turismul in natura este o industrie cu dezvoltare masiva in lume, iar Europa mai are de descoperit acest potential. Scopul este de a imbunatatii experienta turistilor in natura si de a realiza acest potential fara a aduce prejudicii zonelor in care se desfasoara.

Ariile protejate sunt zone ce cuprind frumuseti naturale, elemente de interes stiintific, mosteniri culturale ale zonelor rurale etc. atent selectate de guverne pentru a beneficia de protectie speciala. Ele conserva caracterele biologice si mereu schimbatoare ale ecosistemelor, fiind in acelasi timp un prim loc de aparare impotriva disparitiilor speciilor mari si mici. De semenea imbunatatesc calitatea vietii umane in special ca locuri de recreere pentru foarte multi oameni, reprezinta un antidot pentru stres, o sursa de reinnoire mentala, psihica si spirituala.

Valorificarea turistica a ariilor protejate trebuie sa tina seama de structura ariei, de obiectivele de management, de varietatea resurselor. Activitatea de turism in ariile protejate implica respectarea anumitor principii legate de protejarea si conservarea ecosistemelor. Astfel, dezvoltarea infrastructurii generale, infrastructura de cazare si dotarile pentru agrement sunt determinate de specificul obiectivelor naturale, de motivatia vizitarii, incadrandu-se in standarde de calitate si cantitate ce nu perturba echilibrul ariilor respective.

Dotarile turistice sunt diversificate: spatii de campare, cabane, refugii, vile, hoteluri, initati de alimentatie, dotari pentru agrement, instalatii sportive, trasee, poteci, centre de informare etc., caracteristice fiecarei destinatii in functie de tipul de resurse turistice existente.

Fiecare parc trebuie sa aiba un echipament turistic minim care sa tina seama de nivelul suportabilitatii ecologice, fiind satisfacute in acelasi timp nevoile turistilor, dar si asigurarea realizarii obiectivelor de management.

Activitatile recreationale ce se pot dezvolta in interiorul ariilor protejate sunt: studierea naturii, florei si faunei, fotografierea, pictura peisajelor, ciclism si canotaj, cunoasterea si invatarea unor mesteguri traditionale, vizitarea ecomuzeelor din incinta zonelor protejate etc (Nistoreanu P, Ecoturism si Turismul Rural, Editura ASE, 2003, pag.150).

Prin constituirea ariilor protejate se urmaresc in special activitati de evaluare si monitorizare a capitalului natural de educatie ecologica si de ecoturism, fiind interzise activitati ce genereaza impact negativ asupra componentelor naturale. Prin valoarea lor naturala, stiintifica, educationala, prin faptul ca exista un grad redus al interventiei umane acestea reprezinta cele mai bune exemple si modele de ecosisteme naturale si seminaturale.

Primul parc natural din lume este Yellowstone National Park, infiintat in 1872, ce se intinde pe o suprafata de 888.708 ha. Insa, termenul de „parc nationa” a fost folosit prima data de Royal Natural Park creat in New South Wales-Australia in 1979 ulterior, conceptul s-a extins in Canada si Noua Zeelanda. In 1880 primul parc natural din Europa a fost infiintat in Suedia. Reteau Mondiala a Ariilor Protejate cuprinde 30.361 de arii protejate care se intind pe o suprafata de 13.245.288 kmp, reprezentand 8,84% din suprafata terestra a globului.

Ariile protejate sunt considerate „insule naturale intr-un ocean al dezvlotarii, astefel ca, cu cat acestea au o suprafata mai mare cu atat ele sunt mai protejate de presiunile exterioare”. (Nistoreanu P., Ecoturismul si Turismul Rural, Editura ASE, 2003, pag. 151).

Un studiu de piata pentru turismul bazat pe natura a fost realizat in 1995 in
Canada, pentru zonele British, Columbia si Alberta. Acest studiu releva importanta cadrului natural in determinarea calitatii produsului, turistii manifestandu-si dorinta crescanda de a-si petrece vacanta in zone bine administrate din punct de vedere ecologic. De asemenea turistii prefera activitatile in aer liber in detrimentul cazarii foarte luxoase.

Pe plan international piata ecoturistica manifesta tendinte in crestere, astfel apare problema furnizarii produselor ecoturistice care sa asigure atat nevoile pietei cat si un impact economic si de mediu, pozitiv.

In acest sens operatorii de turism desfasoiara activitato de felul Blue Flag( Steagul Albastru) si Green Flag International(GFI-Steagul verde), menite sa raspunda cerintelor potentialilor ecoturisti, actiuni ce au ca scop aducerea de imbunatatiri mediului inconjurator.

In Europa, s-a alaturat initiativei GFI, Asociatia Touroperatorilor Independenti (AITO). Aceasta sustine legatura dintre mediu si economie, constientizand necesitatea protejarii si conservarii resurselor pe care se bazeaza afacerile lor.

Desi nu au fost realizate in legatura cu ariile protejate, aceste initiative reprezinta puncte de plecare pentru conturarea unor produse ecoturistice in aceste zone. La momentul actual piata turistica in parcuri nationale sau zone umede este in crestere, cererea fiind din ce in ce mai mare.

Capitolul 3

Turismul durabil in Clisura Dunarii

3.1 Turismul in Parcul Natural Portile de Fier

Biodiversitatea asigura conditiile de mediu si resursele fara de care omenirea nu ar putea exista, prin urmare conservarea biodiversitatii devine conditia de baza pentru mentinerea vietii pe pamant. Astfel, se impune conservarea ecosistemelor prin stabilirea unui sistem de arii protejate sau zone ce necesita suri speciale de conservare in paralel cu crearea unui sistem adecvat de management pentru ariile protejate.

Fig.Sigla Parcului Porților de Fier-tezaur de biodiversitate (Sursa:http://www.buletindemehedinti.ro/2015/02/08/biodiversitatea-din-parcul-natural-portile-de-fier/)

Pe baza cercetarilor efectuate se poate spune cu certitudine ca arealul Parcului Natural Portile de Fier este cel mai important centru al diversitatii florei, faunei si a vegetatie din regiunea balcanica, fapt datorat climei umede permanente, asa-zisului „climat al Parcului National Portile de Fier” fara oscilatii prea mari si extreme.

Parcul Natural Portile de Fier este a doua arie protejata ca marime din Europa, prima fiind Delta Dunarii, rezervatie a biosferei si patrimoniu UNESCO.

Fig.1.Ariile protejate situate de-a lungul Dunării

Parcul Natural Porțile de Fier este situat pe partea romana a Dunarii, intre localitatile Bazias si Drobeta Turnu Severin, pe o lungime de 150 km si cu o suprafata totala de 115655 ha,din care 70023 ha se afla pe teritoriul jud. Caras Severin si 48888 ha pe teritoriul jud. Mehedinti.

Fig.2. Rețeaua hidrografică și unitățile administrativ teritoriale din arealul parcului(sursa: http://www.cazaneledunarii.com.ro/parcul-national-portile-de-fier.html)

Fig.2. Harta Parcului Natural Porțile de Fier(sursa: http://www.cazaneledunarii.com.ro/parcul-national-portile-de-fier.html)

Parcul natural Portile de Fier se intinde intre 21 21’ si 22 36’ longitudine estica, si 44 51’ si 44 28’ 30”latitudine nordica.

Principalele puncte de acces sunt sunt arterele rutiere: DN 57, traverseaza intreg teritoriul, fiind principala cale de acces intre orsova, Moldova Noua si Oravita.

Comunitatile din intreg teritoriul parcului sunt legate intre ele prin drumuri judetene si comunale,din nefericire starea lor fiind foarte precară.În septembrie 2014,am observat pe viu acest aspect sus-menționat,cu ocazia participării mele la Școala de Vară a Economiștilor(AFER) și a Geografilor din România,unde,în urma unor ploi torențiale

„Inundatiile fac ravagii in Mehedinti. Mai multe localitati din Clisura Dunarii sunt izolate din cauza inundatiilor si deconectate de la sistemul de furnizare a energiei electrice din cauza unor avarii, iar sase familii din comuna Eselnita au fost evacuate, casele acestora fiind distruse de ape. Doua persoane au fost date disparute. Circulatia trenurilor a fost intrerupta temporar in noaptea de luni spre marti prin statiile CFR Orsova si Drobeta Turnu Severin din cauza avarierii terasamentului liniei de cale ferata dintre localitatile Toplet si Valea Cernei, iar traficul rutier ramane blocat, marti dimineata, pe DN 6, intre Orsova – Drobeta-Turnu Severin, din cauza unei alunecari de teren. Si pe DN 57, care face legatura municipiului Orsova cu orasul Moldova Veche, traficul este oprit. Hidrologii au prelungit pana miercuri dupa-amiaza avertizarea cod portocaliu de inundatii, pe rauri din judetele Timis si Caras-Severin, dar si codul galben, pe alte rauri din cele doua judete si din Mehedinti si Dolj. „(http://m.hotnews.ro/stire/18114758)

http://m.hotnews.ro/stire/18114758

Reteaua de cai ferate lipseste aproape in totalitate, cu exceptia zonei de est, unde sunt statii la Orsova si Gura Vaii.

Numele parcului a fost imprumutat de la barajul construit in apropiere, prin cooperarea dintre Romania si Iugoslavia.

Geologia Parcului Natural Portile de Fier este deosebit de complexa; exista habitate situate pe domeniul cristalin, pe domeniu sedimentar si pe depozite fosiliere.

Structural, se remarcă două unități majore: Autohtonul danubian și Pânza getică, cu caractere structurale și geologice proprii.

Autohtonul danubian este prezent în partea centrală și estică a Parcului Natural Porțile de Fier, respectiv în arealul Munților Almăj și include formațiuni cristaline alcătuite din roci amfibolice, gnaise, șisturi cristaline sericito-cloritoase, micașisturi, filite, cuarțite, etc.

Pânza getică aflorează în partea vestică a Parcului Natural Porțile de Fier – arealul Munților Locvei – și la est de Valea Cernei. Formațiunile cristaline sunt reprezentate de șisturi cristaline cu diferite grade de metamorfism, gnaise; alături de acestea sunt prezente intruziunile magmatice – masivul granitic de Sichevița și banatite și învelișul sedimentar al zonei Reșița – Moldova Nouă, cu depozite de vârstă Paleozoic mediu și superior precum și Mezozoic (calcare, marnocalcare, marne).( http://www.cazaneledunarii.com.ro/parcul-national-portile-de-fier.html)

Parcul Natural Portile de Fier corespunde categoriei V IUCN, adica este un „peisaj protejat-arie protejata administrata in principal pentru conservarea peisajului si recreere”,

Conform Legislatiei nationale, in interiorul Parcului Natural Portile de Fier sunt incluse 18 arii naturale protejate dintre care 7 rezervatii naturale mixte, 5 rezervatii naturale botanice, 3 rezervatii naturale avifaunistice, 2 rezervatii naturale paleontologice si o arie protejata forestiera.

Conform H.G. 1284/2007, s-au declarat pe teritoriul Parcului Natural Portile de Fier 2 arii de protectie speciala avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene NATURA 2000 in Romania, respectiv:

ROSPA 0026 Cursul Dunarii-Bazias-Portile de Fier, cu o suprafata de 10124,4 ha.

ROSPA 0080 Muntii Almajului-Locvei, cu o suprafata de 118141,6 ha.

De asemenea, potrivit Ordinului Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile 1964/2007, s-a declarat ca sit de importanta comunitara, ROSCI 0206 Portile de Fier, parte integranta a retelei ecologice Natura 2000, cu o suprafata de 124293 ha.

Parcul National Prtile de Fier a fost declarat in 2011 si sit Ramsar, fiind inclus in Lista Zonelor Umede de Importanta Internationala.

Dintre siturile de interes științific deosebit din punct de vedere paleontologic, în Parcul Natural Porțile de Fier se pot evidențiază: Cozla (plante fosile jurasic inferioare), Munteana-Dumbravița (nevertebrate din jurasicul mediu și inferior), Bahna (nevertebrate și vertebrate rare miocene), Baia Noua, Eibenthal, Cucuiova și Povalina (plante fosile din carboniferul superior și permian), Bigăr, Stânca, Pietrele Albe, Buschmann (plante fosile din jurasicul inferior). De altfel, o parte din aceste puncte fosilifere au fost declarate ca arii protejate de importanță națională: Punctul fosilifer Bahna, Punctul fosilifer Șvinița. (http://www.cazaneledunarii.com.ro/parcul-national-portile-de-fier.html)

Parcul Natural Portile de Fier a fost creat pentru aproteja si conserva peisajele create prin interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului si diferitele specii de animale si plante.( M Mazilu, Turism si Dezvoltare Durabila, Ed. Universitaria,craiova, 2011.pag.234)

Clima blanda, structura geologica, relieful, hidrografia au reprezentat conditii favorabile pentru formarea si conservarea diferitelor ecosisteme de mare valoare stiintifica si a unor peisaje deosebite ale Romaniei.

Avand ca fond general speciile euro-asiatice si cental-europene, elementele termofile de origine submediteraneana si pe cele locale(balcanice, dacice), s-au dezvoltat vegetatii bogate si variate constituite din 196 asociatii vegetale din care 19 asociatii endemice. Fondul floristic cuprinde 1875 taxoni vasculari, reprezentand 49, 97% din speciile cunoscutr in Romania, specii endemice si rare, variind intre 28 si 33 de elemente din care se remarca: : Pinus nigra ssp. banatica, Minuartia cataractarum, Cachrys ferulacea, Stipa danubialis, Tulipa hungarica (care au arealul limitat numai în această zonă), Dianthus banaticus, Dianthus spiculifolius, Campanula crassipes, Dentaria glandulosa, Sorbus dacica, Thymus comosus.

 Parcul Natural Porțile de  Fier care întrunește în spațiul său geografic o serie de „superlative” dintre care amintim: 

Defileul Dunării – cel mai lung defileu din Europa (134 km);  cel mai întins Parc Natural din România (115655 ha);  ÿ cea  mai mare  amenajare  hidroenergetică  din România  (Sistemul  Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier I) -aria protejată cu cea mai mare diversitate etnică din România  ÿ diversitatea geologică și geomorfologică deosebită ce îi poate conferi statutul  de muzeu geologic în aer liber;  ÿ diversitatea biologică mare – peste 1600 taxoni vegetali (plante superioare)  și peste 5200 taxoni faunistici;  ÿ diversitatea ridicată  a  asociațiilor vegetale,  în acest spațiu fiind  identificate 171  de  asociații, din care 26 sunt endemice  pentru  România și 21  de  interes comunitar;  ÿ prezența unor zone umede care constituie  habitate importante pentru specii  de păsări protejate la nivel mondial;  si urme  de  așezări umane  din  perioada paleolitică, mezolitică, neolitică  –  mărturii care atestă istoricul locuirii zonei: cetăți, mănăstiri, biserici;  ÿ clădiri cu valoare  istorică și arhitecturală,  mori de  apă unice  ca sistem de  funcționare; http://www.editurauranus.ro/marketing-online/14/pdf/10.pdf

In interiorul parcului sunt permise activitati fara impact asupra mediului,activitati traditionale practicate de comunitatile locale din interiorul si din imediata apropiere a acestuia.

Aceste activitati urmaresc:

      – Protecția și conservarea diversității  biologice,  etnofolclorice, culturale și a elementelor de peisaj;

      – Dezvoltarea unor relații armonioase între natură si societate, prin promovarea folosințelor tradiționale ale terenurilor și resurselor teritoriale fară impact asupra mediului;

      – Promovarea activităților turistice si de recreere;
      – Încurajarea activităților educaționale și de conștientizare;
      – Promovarea cercetării științifice și a monitorizării stării mediului

Prin patrimoniul natural si etno-cultural acest areal ofera posibilitatea practicarii tuturor formelor principale de turism:

Turism stiintific

Turism cultural

Turism ecumenic

Turism de odihna si recreere

Turism rural

Ecoturism

Bird-watching

Speoturism

Cicloturism

Turism nautic

Tinand cont de faptul ca in interiorul parcului scopul principal in reprezinta evitarea efectelor negative si conservarea patrimoniului biologic, peisagistic si cultural, atat turistii cat si comunitatea locala trebuie sa respecte anumite reguli de conduita ecologica in vederea crearii unui cadru placut in spiritul respectarii mediului inconjurator

.Parcul natural Portile de Fier reprezinta o motivatie importanta de calatorie pentru numerosi turisti rezidenti si straini, dar neexistand un sistem de taxare a turistilor in parc, numarul acestora poate fi doar estimat:

– circa 60.000 turiști, în mare parte turiști români din zonele de câmpie ale țării

– durata medie estimată a sejurului este de 2 zile, în cea mai mare parte rezumându-se la petrecerea weekend-ului în căsuțele de vacanță proprii sau în unitățile de cazare existente;

– activitățile recreative principale: pescuitul, plimbările cu ambarcațiuni pe fluviul Dunărea, drumeții pe diverse trasee amenajate sau nu; – un procent scăzut este reprezentat de turiștii europeni care, de regulă pe perioada de primăvară-toamna (mai-septembrie), vin în zonă practicând cicloturismul și mototurismul, turiști care pe o perioadă de 2-3 zile tranzitează arealul parcului și care se cazează la pensiunile din zonă;

– un număr mic de turiști europeni, familii de 3-5 persoane, își petrec în zonă minivacanțe de maxim 5 zile, beneficiind de activitățile recreative oferite de către pensiunile existente;

http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2013/05/ecoturism_faza1.pdf

Este important de subliniat faptul ca folosind un management si o infrastructura potrivita, aceasta arie protejata ar putea primi mai multi vizitatori,existând în spațiul Parcului numeroase unități de cazare clasificate de către ANTREC.

Tabel Unitățile de cazare clasificate din arealul Parcului Natural Porțile de Fier

Avându-se în vedere fluxul relativ scăzut al turiștilor, impactul asupra ariei protejate este deasemeni foarte scăzut în ceea ce privește efectele negative, de presiune asupra zonelor strict protejate.

Totuși, în special în apropierea locurilor de cazare și de campare temporară, la turiștii români în mod special, se remarcă lăsarea deșeurilor menajere în poieni sau pe parcursul traseelor turistice, neexistând un cult al protecției naturii și biodiversității acesteia.

Deasemeni, o mică parte din turiști recoltează din zona exemplare de specii de plante protejate, sau eșantioane de roci, ca suveniruri ale trecerii prin acest spațiu, din necunoașterea statutului de protecție al acestor specii.

Deși relativ scăzut, fluxul de turiști este esențial din punct de vedere material, pentru populația din zonă, avându-se în vedere ca marile întreprinderi industriale au fost închise iar activitățile tradiționale: agricultura, pescuitul, creșterea animalelor și valorificarea produselor acestora, nu mai aduc venituri importante pentru necesitățile existențiale.

Deasemeni, ca un indicator al creșterii treptate a fluxului de turiști, este creșterea anuală a unităților de cazare din zonă, de regulă mici întreprinderi familiale.

3.2 Turismul in Clisura Dunarii

3.2.1. Clisura Dunarii-prezentare generala

Dunarea, un nume cu rezonanta dacica a carei semnificatie este „purtatoare de nori” este unul dintre cele mai pitoresti trasee din Europa; de la intrarea in tara, la Bazias, pana la Marea Neagra, strabate locuri deosebit de variate si inedite, atat ca forme de relief, peisaje sau trecut istoric.

Intrarea Dunarii in tara este lina, dar in acelasi timp plina de un spectacol al culorilor, de la Golful Bazias pana la varsarea raului Nera in Dunare , sute de exemplare de flora si fauna sunt adunate in rezervatia naturală Nera Moarta, practic, o delta in miniatura facuta de raul Nera la varsarea sa in Dunare.

Fig.

Pe teritoriul României cursul Dunării măsoara 1075 de km si face parte din Bazinul Inferior al Dunării. Acest sector reprezintă cca 35% din lungimea totală a cursului său.

De la intrarea pe teritoriul românesc, Dunărea își incepe cel mai lung (141 km) si spectaculos defileu al său.

În functie de duritatea rocilor întalnite albia se îngustează foarte mult(150m in zona Cazanelor), sau se lărgește(5 km în dreptul Depresiunii Moldova Nouă). Această portiune cunoscută si sub numele de Clisura Dunării, are caracter de vale transversală cu versanti calcarosi abrupti si înalti ce nu depasesc 800 de m.

Clisura Dunării reprezintă una din cele mai spectaculoase părți ale traseului danubian, cuprinzând peisaje de o frumusete rară. Zona se întinde intre Moldova Nouă si Gura Văii, părțile cele mai frumoase fiind Orșova si Cazanele Dunării, de pe raza localităților Eselnița și Dubova.

Prin Cazanele Dunării se înțelege porțiunea de defileu cuprinsă între Plavișevița și Ogradena, formând o unitate geomorfologică bine individualizată. Bazinetul miocen de la Dubova împarte Cazanele Dunării în două porțiuni distincte: Cazanele Mari și Cazanele Mici. Între bazinetul Dubovei și Plavișevița sunt Cazanele Mari. Cu o lungime de 3,8 km și o lățime de 200 – 350 m, ele sunt formate din Dealul Ciucaru Mare-318 m, ai cărui pereți abrupți mărginesc latura stângă a fluviului și din Dealul Știrbățul Mare-768 m situat pe partea dreaptă. Între bazinetul Dubovei și Ogradena se află Cazanele Mici, având 3,6 km lungime și 150 – 350 m lățime. Ele sunt alcătuite din Dealul Ciucaru Mic-313 m și Dealul Știrbățul Mic-626 m.

Relieful carstic este bine reprezentat atât prin forme de suprafață, lapiezuri și câmpuri de lapiezuri – specifice mai ales Cazanelor Mici, doline și uvale – ce dau nota dominantă a Cazanelor Mari, cât și de adâncime, fiind identificate 7 peșteri, cu o lungime totală de 2155 m, din care cea mai importantă este peștera Ponicova. La intrarea în peștera Ponicova, pârâul cu același nume creează niște chei scurte și sălbatice și un pod natural lung de circa 25 m și înalt de 6 – 8 m. Această peșteră are o lungime totală de 1666 m, străbătând Ciucaru Mare și ieșind în Dunăre. (Planul de management al Parcului Natural Portile de Fier).

Cai de acces

Cu mașina de la Orsova pe DN 57, Orsova-Ieselnita-Dubova-Svinița. Fiind o zonă de defileu, accesul în zonă se poate face și pe apă cu diferite ambarcatiuni.

Pincipalul transport rutier este drumul E 70 intre Drobeta Turnu Severin-Orsova-Toplet si DN 57 Orsova-Moldova Veche-Pojejena-Oravita, contruit de-alungul Dunarii.

Transportul feroviar este prezent pe sectorul Drobeta Turnu Severin-Orsova-Toplet.

Accesul in zona este favorizat si de prezenta celor 2 aeroporturi la Timisoara si Craiova.

Clima

Datorita influentelor submediteraneene, temperatura aerului inregistreaza valori mai ridicate comparativ cu alte unitati montane ale tarii

In Clisura Dunarii, datorita proceselor locale de transformare a maselor de aer are loc o crestere dinamica a temperaturii, astfel valorile medii anuale ale temperaturii cresc de la vest la est ajungand la 11,2 grade Celsius la Moldova Noua, 11,4 grade C la Berzasca, 11,5 grade C la Svinita.

Precipitatiile sunt relativ reduse, cantitatile medii anuale fiind de 800-1000 mm. Minimele se produc la sfarsitul verii si inceputul toamnei, maximele in mai si iunie. Predomina in general precipitatii lichide, cele solide fiind foarte rare. Frecventa mai mare iarna are lapovita. Numarul zilelor cu nisnsoare sunt sub 20 de zile pe an, grosimea medie a stratului de zapada atinge valoarea maxima in februarie, 20-35 cm.

Flora

Zona cazanelor se diferentiaza de restul Parcului National Portile de Fier prin bogatia floristica deosebita si prin numarul mare de endemisme: laleaua Cazanelor(Tulipa hungarica), Cornul Banatean (Cerastium banaticum), cosaci (Astragalus rochelianus), clopoteii Cazanelor (Campanula crastipes).

Pe Ciucarul Mare si pe Ciucarul Mic, pe soluri de tip terrarossa apar asociatii de poieni (Poa badensis), paius(Festuca sp), sipica de rape (Cephalaria loevivgata), garofita salbatica (Dianthus Kitaibelli), stanjenel de stanca (Iris Richenbachil), precum si plante termofile mai rare, cum ar fi jugastrul Cazanelor (Acermaspessulammi), gura lupului (Scutellaria columnae) intalnita in paduri de stejar.

La 120 m altitudine se dezvolta tisa (Taxus Buccata), relict tertiar si monument al naturii.

Fauna

Se intalneste o mare diversitate de specii: broasca dalmatica, testoasa de uscat, salamandra, scorpionul, egreta mica, randunica de stanca

Liliecii populeaza pesterile din arealul parcului, Veterani, Ponicova, Gaura cu Musca, Pestera fara nume.

Asezari umane

Defileul Dunarii a reprezentat o veche arie de locuire inca din paleolitic, insa multe dintre asezari au fost atestate documentar din Evul Mediu si in secolul XIX.

In secolul XX evenimentele au fost importante pentru dinamica populatie:

-declararea unor localitati noi datorita stramutarii populatiei la realizarea lacului de acumulare Portile de Fier fapt ce a produs mutatii semnificative la nivelul asezarilor din Clisura Dunarii:

a. localitatea Varciorava a fost desfiintata, familiile mutandu-se in Drobeta Turnu Severin si Ilovita;

b. localitatile Tisovita, Plavisenita si Ogradena au fost inundate in 1969, populatiile mutandu-se in satul nou creat, Eselnita.

c. localitatile Gura Vaii, Orsova, Eselnita, Dubova si Svinita au fost stramutate pe noi vetre.

d. localitatile Tufar, Jupalnic, Coramnic au disparut fiind inglobate in noua vatra a
Orsovei.

e. localitatea Ada-Kaleh a disparut odata cu insula, locuitorii, cei mai multi de origine turca, migrand spre Bucuresti, Constanta, Severin si altele.

f. localitatea Drancova a disparut, doar portul si postul hidrometric ii mai poarta numele.

Pe teritoriul Clisurii Dunarii se afla Municipiul Orsova si Moldova Noua cu localitatile componente Moldova Noua, Moldova Veche, Macesti si Moldovita.

Localitatea cu cel mai mare numar de locuitori este Moldova Noua , care la finele anului 2010 avea 16.864 de locuitori, uramata de Orsova cu 12.616 locuitori.

Cele mai mari comune sunt Eselnita cu 3091 de locuitori, Berzasca cu 3022 locuitori, Pojejena ci 2172 locuitori, urmate de Coronini, Sichevita, Svinita, Garnic.

Din punct de vedere structural satele corespund tipului adunat, datorita tendintei de aglomerare de-a lungul vailor, dar exista si sate risipite, de dimensiuni reduse sub 100 de locuitori.

Inainte de construirea barajului si a lacului de acumulare, majoritatea asezarilor erau dezvoltate pe conurile de dejectie ale afluentilor Dunarii , dupa construirea bajului, vetrele localitatilor nou infiintate au ocupat versantii si malurile golfurilor nou formate. La asezarile permanente se adauga salasele, raspandite in apropierea localitatilor Svinita, Eselnita, Dubova. Cele mai multe sunt in muntii Almajului, unde locuitorii satelor se muta temporar pentru exploatarea terenurilor din acest perimetru.

Structura pe nationalitati

-romani: 80,85%

-sarbi: 11,31%

-cehi: 4,79%

-rromi: 1,72%

-maghiari: 0,73%

-germani svabi: 0,33%

Structura pe confesiuni-este strans legata de structura pe nationalitati

-Cult ortodox: 85,92%

-Cult romano-catolic: 6,43%

-Cult baptist: 3,99%

-Cult penticostal: 1,08%

-Cult reformat: 0,13%

-Restul pupulatie fiind formata din greco-catolic, atei si reprezentantii altor culte

Ramarcabila pentru populatia din Clisura Dunarii este diversitatea etnica ridicata: 5 din 3 etnii, romani, sarbi, cehi, rromi si svabi si 2 dintre confesiuni: ortodicsi si catolici, reprezentand majoritatea populatie, traiesc intr-o armonie perfecta.

Activitatile economice

Agricultura: are caracter de sudzistenta datorita suprafetei reduse a terenurilor arabile. Structura suprafetei agricole este urmatoarea:

-pasuni: 15,2%

-terenuri arabile: 11,91%

-fanete: 6,65%

-livezi: 0,88%

Aceste terenuri au o productivitate redusa fiind inundate de apele lacului de acumulare. Principalele culturi practicate sunt: porumb-aproximativ 50%, grau si secara-aproximativ 20%, culturi de cartofi si pasuni.

Cresterea animalelor reprezinta activitatea de baza a populatiei antrenata in sectorul; agricol, aceasta activitate fiind favorizata de ponderea mare a pasunilor si fanetelor.

Pescuitul: a fost practicat din cele mai vechi timpuri, fiind principala sursa de hrana pentru locuitori.

Actualmente, starea fondului piscicol; a scazut datorita constructiei barajului fata un sistem care sa asigure retragerea speciilor de sturioni.

In ciuda faptului ca efectivele de peste au scazut, atat calitativ, cat si cantitativ, pescuitul a cunoscut o amploare in ultimii ani, datorita sistemului deficitar de control al exploatarilor piscicole, de catre Agentia Nationala pentru Pescuit, aceasta reprezentand o cerstere a presiunii asupra ariilor de protectie speciala avifaunistica, atat prin practicarea pescuitului neautorizat, cat si a celui sportiv,

In ce priveste silvicultura, activitatile de productie au pondere redusa. Pondere mai mare au activitatile de exploatare a resurselor nelemnoase din padure:

-exploatarea ciupercilor destinate in special comertului

-exploatarea fructelor de padure si a plantelor medicinale si tinctoriale

Activitatea industriala: este legata de exploatarea diverselor resurse naturale, in special minerale.

Teritoriul parcului dispune de uriase resurse naturale exploatate de-a lungul timpului. Actualmente o parte a exploatarilor au fost inchise, aletele si-au redus productia, fapt ce adus la aparitia unor grave probleme sociale, datorita disponibilitatilor de personal.

Exploatarile cuprifere de la Moldova Noua s-au sistat, in prezent existand doar exploatari de banatite in care continutul de cupru este mai redus. In urma acestor exploatari miniere rezulta holde de steril ce au fost depozitate sub forma „iazurilor de camp” fiind cele mai mari depozite de steril din tara.

In zona exista si minereuri nemetalifere de felul argilelor colorate exploatate la Coronini si Garnic, caolin la Sichevita, serpentina la Berzasca, cuart la Orsova, calcar cristalin la Mraconia.

Mentionam si existenta unor statii de prelucrare a cuartului la Ponicova, a unei inteprinderi de prelucrare a minereurilor neferoase la Orsova, a unei statii de sortare si concasare a pietrei la Sichevita.

In arealul parcului apar insa si cariere de exploatare a rocilor de constructii ilegale, ce au un impact negativ asupra calitatii habitatelor si aduc atingeri regimului de conservare. Industria energetica este bine reprezentata, aici existand cea mai mare hidrocentrala electrica din tara-Hidrocentrala Portile de Fier.

In ce priveste activitatea portuara, aceasta a scazut foarte mult, limutandu-se la activitati de incarcare-descarcare. Cea mai mare unitate economica din zona cu capital strain este Santierul Naval din Orsova.

Activitati turistice

Practicarea turismului in zona Cazanelor Dunarii isi are originile la inceputul secolului XIX, prin drumetii si admirarea unor locuri atractive atat prin frumusetile naturale ale regiunii, cat si prin monumentele istorice datand din perioada Imperiului Roman. Spre sfarsitul aceluiasi secol, navigatia pe Dunare, si mai ales vizitarea insulei Ada-Kaleh, au facut ca circulatia turistica sa se intensifice. In perioada postbelica a cunoscut un regres, datorita restrictiilor din zona de frontiera cu Iugoslavia. Pana in 1989, zona a fost cunoscuta mai mult datorita activitatilor industriale de extractie a resurselor minerale. Dupa 1989, desi nevaloridicata corespunzator din punct de vedere turistic, interesul pentru zona creste.

Prin zestrea sa naturala si prin potentialul istoric si cultural remarcabil, Clisura Dunarii reprezinta un spatiu deschis catre un turism organizat, ecologic, ci posibilitati de imbinare a activitatilor de recreere cu cele instructiv- educative.

Potentialul turistic il formeaza grandiosul peisaj format de fluviul Dunarea si de defileul sau, de diversitatea reliefului din zona montana, de existenta elementelor floristice si faunistice deosebite, unele dintre ele cu valoare de unicat inscrise in rezervatii stiintifice.

Pe langa toate aceste elemente oferite de potentialul natural se dauga impresionante marturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectura si arta, unele unice prin valoarea si ineditul lor.

Cu toate acestea, in Clisura Dunarii, turismul nu este dezvoltat proportional cu potentialul natural existent.

Infrastructura de acces este deficitara, unitatile de cazare sunt insuficiente, cele care exista nu prezinta suficiente dotari, posibilitatile de agrement sunt reduse, toate acestea contribuind la limitarea atractivitatii zonei.

Un lucru pozitiv privind asigurarea de perspectivă,durabilă a Clisurii Dunării este diversificarea bazei de cazare și cantitativ și calitativ,aapărând în peisajul Clisurii foarte multe pensiui de bun gust,de 3 și 4 stele,multe altele fiind proprietate privată cu circuit închis(TABEL 1).

Tabel 1.Unitați de cazare

Din pacate, in ultima perioada exista riscul dezvoltarii unui turism neorganizat, de masa, mai ales pe perioada de vara, limitat la pescuit si petrecerea timpului liber pe malul Dunarii, forma de turism ce poate duce la degradarea patrimoniului natural al Parcuului.

Sectorul comercial nu acorda suficienta importanta comercializarii suvenirurilor sau altor obiecte specifice zonei, fapt datorat si intensitatii reduse a turismului.

Turismul rural si agroturismul nu constituie deocamndata o alternativa viabila, datorita gradului relativ redus de confort al localitatilor ruarale, posibilitatilor materiale reduse si lipsei de cunoastere a limbilor straine din partea locuitorilor. Dotarile tehnico-edilitare sunt slab dezvoltate, retelele de distributie a apei acopera doar o parte din localitatile ruarale, iar reteaua de canalizare a extindere redusa.

De asemenea, lipsa unor dotari minime, toalete, spatii de parcare, dotari pentru practicarea unor sporturi, dyc la o limitare a atractivitatii zonei.

Potentialul turistic

Așa cum s-a văzut mai sus, potențialul turistic al zonei. este deosebit de bogat în cazul Clisurii Dunării. O serie de rezervații naturale, specifice ori mixte, constituie tot atâtea puncte de atracție pentru oamenii de știință, dar și pentru iubitorii de natură;

Rezervațiile naturale ale Clisurii sunt:

Râpa cu lăstuni de la Pojejena – localizată la vest de Moldova Veche, pe Valea Divici ocupând o suprafață de 93,1 ha , rezervație mixtă. Este o rezervație în care se află depozite loessoide în care și-au săpat cuiburi lăstunii (Apus melba). Accesul se face pe un drum local.

Rezervația Valea Mare- la nord-est de Moldova Nouă, rezervație mixtă care ocupă 1179 ha, dintre care 382,4 ha pentru rezervație botanică. Din multitudinea de specii floristice se desprinde tulchina cu aspect de laur sau iedera mare (Daphne laureola), „relict terțiar, care vegetează în unica stațiune din țara noastră”. În plus bazinul acestei văi cuprinde 45 de peșteri și avene, printre care peștera Gaura Haiducească (1370 m. de dezvoltare) și Avenul Roșu (149 m. denivelare).

Stânca Babacai sau Stânca Tatălui ,se află la patru kilometri de Moldova Veche, la intrarea dinspre est a localității Coronini și marchează locul de unde începe în amonte Clisura Dunării. Este un colț de stâncă ridicat din apele învolburate ale fluviului, acum, după formarea acului de acumulare „Porțile de Fier”, parțial acoperit de apă.

Locul fosilifer Svinița, situat la vest de această comună, între Greben și pârâul Iardumovacia. Este o rezervație paleontologică cu suprafață de 93,1 ha , fiind ocrotite asociații faunistice fosile, care apar în stratele de Kaluss,. Este unul dintre cele mai importante puncte fosilifere mezozoice din Carpați.

Rezervația Cazanele Mari și Cazanele Mici -de-a lungul Dunării, la sud-vest și nord-est de comuna Dubova (pe teritoriul căreia se află, cu excepția unei părți, cea estică, a Cazanelor Mici, care aparține administrativ de comuna Eșelnița), între Ogașul Turcului și Valea Ogradena. Cele două subdiviziuni sunt despărțite de bazinul miocen de la Dubova. În această zonă Dunărea străbate cea mai îngustă și cea mai grandioasă zonă a Clisurii, apele Dunării având adâncimi foarte mari și creează impresia că fierb ca într-un cazan.

Cazanele Mari-situate între bazinetul Plavișevița și Dubova, pe o lungime de 3,8 km. Sunt formate de abrupturile Dealului Ciucarul Mare (318 m.) pe malul românesc și Dealul Veliki Strbak (Stirbacul Mare) (768 m.) pe malul sârbesc. Este zona unor fenomene carstice deosebite, printre care peșterile Gura Ponicovei, Fluturilor și Veterani.

La rândul lor, Cazanele Mici- între bazinetul Dubova și Valea Ogradena, au o lungime de 3,6 km., sunt străjuite pe malul românesc de Dealul Ciucarul Mic (313 m.) și Dealul Mali Strbak (Știrbacul Mic) (626 m.) pe malul sârbesc. În zona centrală a Cazanelor Mici se deschide Valea Mraconea.

Rezervația Cazanelor Dunării este foarte bogată în floră și faună ,în fenomene carstice, ea fiind o rezervație științifică mixtă, care se întinde pe 215 ha.

În Clisură sunt și alte obiective naturale de interes științific, dar și turistic, printre care:

Peștera „Gaura cu muscă” – la est de stânca Babacai, la circa 30 metri înălțime față de nivelul fluviului. Peștera este un fenomen carstic lung de 254 m. și lipsit de concrețiuni de calcite spectaculoase. Sunt reținute doar „barajele”, traverse între care se adună apa, așa numite „lapte de piatră”,sau „buzunare de calcite” suprapuse (ondolite) și a stalalctitelor. Ca notă specifică acestei peșteri este mirosul penetrant de amoniac datorat cantității mari de guano produsă de coloniile de lilieci.

Peștera Gaura Chindiei II – în aval și-n imediata vecinătate a localității Coronini, situată pe versantul dinspre Dunăre al unei stânci la altitudine relativă de 80 m. Este o peșteră naturală compusă dintr-o galerie și două diverticule, dintre care cel din vest activ, din el curgând un firicel de apă. Peștera excelează datorită picturilor rupestre preistorice, la care se adaugă și o inscripție creștină din secolul X-XI. Ca urmare a săpăturilor arheologice din anii 1973-1974 aici s-au găsit vestigii

Vârful Trescovăț, un remarcabil neck vulcanic datând din Permianul inferior, forma sa trapezoidală fiind foarte bine vizibilă de pe ambele maluri ale fluviului.

Grebenul românesc, în aval de Trescovăț, între văile Vodiniciki, Saraorski și Povalina, conține calcare nodulare ,cu cute frumos tăiate de diverse falii, aflorând de-a lungul drumului.

Cuesta de la Tri Kule,- o formațiune de „Cioaca Borii” aflată în aval de Svinița, pe ea vegetând un pâlc de pini din specia Pinul Negru de Banat 32.

Peștera Ponicova- situată pe raza comunei Dubova, la est de șoseaua Orșova – Moldova Nouă, în Cheile Ponicovei, străbătând masivul Ciucarul Mare până la Dunăre. Este cea mai mare peșteră din Clisură, fiind accesibilă atât dintre uscat, cât și dinspre Dunăre. Lungimea ei totală este de 1666 m., cu altitudinea relativă de 116 m. În peșteră au fost descoperite vestigii din paleolitic, neolitic, perioada de tranziție de la neolitic la bronz, epoca bronzului, Hallstatt, La Tene, epoca medievală și modernă.

Peștera Fluturilor- situată în Cheile Ponicovei, pe malul stâng al văii râului Ponicova deasupra Peșterii Ponicova. Înălțimea intrării este de 1,80 m., lățimea de 1,90 m., lungimea totală de 158 m., altitudinea absolută de 190 m. S-au găsit urme de locuire din Hallstatt, epoca medievală și epoca modernă.

Peștera Veterani se compune dintr-un culoar scund, de acces lung de 19,50 m., care dă în sala mare lungă de 37 m., lată de 28 m. și înaltă de 17 m. A fost fortificată în epoca medievală, fiind locul de rezistență în războaiele austro-otomane, la 1692 și la 1788.

Potential antropic

3.3 Ecoturismul-forma preferențială de valorificare turistica in Parcul Natural Portile de Fier

Evolutia unei zone turistice depinde in mod direct si obiectiv de calitatea si prospetimea mediului inconjurator; prin urmare potentialul turistic al zonei, imbunatatirea infrastructurii ecoturistice, vor impulsiona dezvoltarea destinatiei, fapt ce va genera nevoia acuta de calitate a prestatiilor si serviciilor ospitaliere.

Ecoturismul reprezinta principala forma de turism in cadrul si in imprejurimile ariilor protejate, avand un rol deosebit in dezvoltarea economica a acestui areal si in prosperitatea populatiei locale.

Caracteristicile ecoturistice ale Defileului Dunarii sunt influentate de cadrul natural, de evolutia istorica si socio-economica a zonei, de infrastructura si de restrictiile legate de statutul de arie protejata,

Peisajele spectaculoase,speciile si habitatele valoroase pentru conservarea si geologia complexa sunt puncte tari pentru ecoturismul din Clisura Dunarii.

Diversitatea culturala,.satele traditionale,evenimentele ce promoveaza obiceiurile populare precum si produsele locale disponibile, atrag un numar insemnat de vizitatori.

Dealtfel se preconizeaza ca pana in 2020, regiunea Parcul National Portile de Fier va fi o destinatie atractiva la nivel national si international, in care infrastructura de ecoturism va sprijini comunitatile locale si prestatorii de servicii turistice sa ofere servicii de calitate si sa beneficieze de pe urma ecoturismului, ca element central de dezvoltare durabila.

Desi este o zona unica la nivelul lantului Carpatic, strabatuta si de fluviul Dunarea, in prezent nu este atat de vizitata, datorita pozitionarii sale si infrastructurii de transport insuficiente.

Avand in vedere caracterul fragil al ariilor protejate,amenajarea destinatiilor ecoturistice va trebui facuta prin realizarea unor facilitati minime si cu perturbarea limitata a mediului, respectand specificul local si limitele pana la care se poate interveni.

3.3.1 Masuri de dezvoltare a ecoturismului

Strategia de turism a Parcului Natural Portile de Fier are in vedere trei directii principale de actiune:

Incurajarea si dezvoltarea formelor de turism controlat, organizar, in special a ecoturismului;

Turismul ecologic este una din alternativele viabile ale dezvoltarii durabile a parcului natural portile de Fier, ce presupune imbinarea activitatilor de recreere si agrement cu cele instructiv-educative, activitati ce se pot desfasura in concordanta cu capacitatea de absorbtie a zonei, cu situatia culturala, economica si sociala a acesteia.

Descurajarea formelor de turism, neorganizat, necontrolat, ce nu pot valorifica in mod optim potentialul turistic al parcului, si pot aduce atingere mediului natural;

Dezvoltarea unei infrastructuri specifice care sa permita largirea gamei de servicii oferite, fara un impact negativ asupra mediului.

Prima directie de actiune, ce incurajeaza si dezvolta ecoturismul, se bazeaza pe existenta in arealul parcului a unei zestre naturale deosebite, a unui patrimoniu cultural-istoric inedit,dar si pe necesitatea oferirii catre vizitatori a unui climat de liniste si recreere, a posibilitatilor de cunoastere si intelegere a naturii, a fragilitatii elementelor sale componente.

Dezvolatarea ecoturismului poate fi realizata prin colaborarea intre toti factorii interesati in pastrarea si valorificarea potentialului turistic al zonei.

Strategia de tursim a administratiei parcului va avea in vedere, pe de o parte mediatizarea si diseminarea pe diferite cai a informatiilor privind atractiile turistice ale zonei, iar pe de alta parte asigurarea unor servicii turistice corespunzatoare prin impulsionarea dezvoltarii infrastructurii specifice. Administratia parcului intentioneaza sa dezvolte o strategie de penetrare si diversificare pe piata turistica prin concentrarea eforturilor de marketing asupra dezvoltarii unor produse noi, cum este in pricipal ecotursimul (Planul de management al vizitatoril parcunui Natural portile de Fier)

In acest sens se vor demara initiative legate:

– de valorificarea durabila a resurselor naturale si culturale locale

-se va urmari crearea unor conditii optime de desfasurare a ecoturismului prin cunoasterea si valorificarea obiectivelor turistice existente

-atragerea turistilor si facilitarea desfasurarii unor programe turistice in zona

Adiminstratia parcului va avea si o componenta modelatoare a perceptiei comunitatilor locale si a altor actori interesati asupra rolului ecoturistic in parc si in vecinatatea acestuia.

Obiectivele propuse:

Realizarea unor trasee ecoturistice tematice concepute pentru optimizarea valorificarii elementelor de patrimoniu

Mediatizarea traseelor ecoturistice prin diseminarea de materiale informative(pliante, brosuri, harti, on-line), precum si in colaborare cu mass-media, ONG-uri, agentii de turism;

Conceperea unor produse turistice avand la baza atat trasee ecoturistice, cat si infrastructura specifica, precum si prezentarea acestora catre tour-operatori;

Formarea profesionala in domeniul turismului prin urmarea unor cursuri pentru turism, formarea unor ghizi specializati, aceasta specializare fiind absolut necesara in desfasurarea programelor turistice in vederea realizarii componentei ecologic-educative pentru vizitatori

Mentinerea si dezvoltarea activitatii centrelor de informare-documentare, precum si infiintarea si dotarea corespunzatoare a unor centre de inchiriere a echipamentelor turistice specifice (binocluri, lunete, barci)

Realizarea si dezvoltarea unor programe de colaborare si training referitoare la ecoturism si anume :

-prezentari referitoare la ecoturism si implicatiile acestuia prin scoli, localitati, organizatii de turism

-organizarea de intalniri cu agentiile de turism pentru promovarea si includerea traseelor in pachetele lor\

-organizarea de cursuri de informare ecoturistica in scoli la care vor participa ONG-uri si voluntari

7. Incurajarea dezvoltarii artizanatului ce va permite valorificarea traditiilor populare locale; se pot amenaja in casele rurale, ateliere artizanale.

8. Prelucrarea si amenajarea in scop turistic a unor canabe/cantoane silvice de catre administratia parcului, ce ar permite independenta financiara in desfasurarea unor activitati turistice.

3.3.2. Modalitati de implementare

Realizarea acestor obiective nu se poate face fara sprijinul autoritatii locale, fara colaborarea cu alti factori interesati in dezvoltarea turismului si in constientizarea opiniei publice.

Pentru realizarea acestor obiective este nevoie de incheierea unor parteneriate cu autoritatile locale , cu agentiile de turism, cat si cu agentii economici ce asigura facilitati in turism.

Rolul autoritatilor locale este foarte mare, putand ajuta dezvoltarea activitatilor turistice prin dezvolatrea infrastructurii generale, prin promovarea de politici care sa creasca numarul pensiunilor agroturistice, prin controlul si avizarea proiectelor viitoarelor constructii in vederea integrarii lor in traditia locului.

Autoritatile judetene pot ajuta la definirea unui plan de dezvoltare a turismului in teritoriu, se pot impica in initierea si finantarea unor programe de dezvoltare regionala, cum ar fi imbunatatirea dotarilor tehnico-utilitare sau a infrastructurii generale.

Produsele turistice, oricat de atragatoare ar fi, sunt ineficient valorificate fara sprijinul agentilor economici cu activitate in demeniul turistic, astefel este necesar ca tou-operatorii sa includa aceste pachete turistice si sa le promoveze pe piata turistica.

Acestea pot realiza atragerea in circuitul turistic intern si international a unui spatiu ce poate oferi diverse posobilitati de agrement, de refacere a sanatatii.

3.4.Forme de turism specifice spațiului clisurean

Activitatile turistice ce se pot desfasura ca forme de ecoturism in arealul parcului Natural Portile de Fier constau in:

Turism stiintific-diversitatea ridicata a asociatilor vegetale, dezvoltarea diferitelor tipuri de ecosisteme impresioneaza si prin numarul lor, dar si prin interesul remarcabil pentru dezvoltarea turismului stiintific. Aici exista un mare numar de specii si asociatii vegetale endemice, rare sau vulnerabile;

Interesul deosebit poate fi conferit si de prezenta in partea de vest a ariei a unor zone umede, ce constituie habitate pentru specii de pasari protejate la nivel mondial. Abundenta siturilor de mare importanta istorica si culturala reprezentata de vestigii ale civilizatiei dacice si romane, ale fortificatiilor medievale cu rol strategic de control al traficului naval, edificii religioase si arhitecturale confera de asemenea interes major pentru turismul stiintific;

Turismul speologic- se poate dezvolta in zonele calcaroase din parc unde exista toate formele exocarstice si endocarstice existente: chei, doline, uvale, lapiezuri, pesteri si avene.

Birdwatching- forma de turism aproape inexistenta in interiorul parcului, se poate initia in partea de vest a parcului, in zonele umede unde se pot vizualiza si monitoriza un mare numar de specii de pasari ocrotite;

Cicloturismul – cresterea interesului publicului larg pentru activitati legate de biciclete si natura pot duce la cresterea numarului de vizitatori. Rutele cicloturistice EuroVelo 6 si Ruta Cortinei de Fier pot sa fie elemente pe care se poate dezvolta turismul responsabil in Clisura Dunarii. Acesta are perspective reale de dezvoltare in arealul parcului , fiind o forma de turism agreata de administratia parculiu, ca si alternativa de limitare a formelor agresive de „vizitatori”: moto-cross, dirt-trecking, off-road;

Turismul itinerant- realizat printr-o gama mare de excursii tematice se poate dezvolta pentru cunoasterea istoricului acestor zone, prin vizitarea vestigiilor civilizatiilor romane si dacice a ruinelor fortificatiilor medievale, dar si pentru cunoasterea valorii etno-culturale locale, a ocupatiilor traditionale si a manifestarilor traditionale;

Drumetia- „este o forma de turism pentru odihna si recreere cu traditii in teritoriul la care se face referire” (Mirela Mazilu, Turism si Dezvoltare Durabila, Editura Universitaria, Craiova, 2011, pag. 235)

Nevoia de repaus, de recreere prin evadarea din mediul urban, face ca aceasta forma de turism sa capete o importanta din ce in ce mai mare

Avand in vedere ca Parcul Natural Portile de Fier are ca pricipal obiectiv conservarea peisajului, drumetia poate fi practicata pe cuprinsul intregului areal, sportul si activitatile recreative pe care le include aceasta forma de turism devin foarte populare atunci cand vine vorba de petrecere a timpului liber.

Deoarece oamenilor le place sa isi petreca timpul liber langa malul apelor, Dunarea prezinta un potential semnificativ pentru aceasta forma de turism. De aceea, localitatile limitrofe Dunarii ar trebui sa-si intesnsifice eforturile in vederea dezvoltarii si promovarii traseelor pentru drumetii de-a lungul fluviului. Ar trebui sa luam exemplul germaniei si Austriei, care exploateaza deja potentialul turistic de drumetie de-a lungul Dunarii, fie integrand comunitatile din apropierea acesteia, fie oferind infrastructura necesara pentru drumetii, croaziere si ciclism.

In acest sens a fost creat proiectul- Danube HIKE ce a initiat crearea unui ghid de realizare practica si imbunatatire a turismului de drumetie de-a lungul Dunarii, ghid ce implica participarea unor parteneri din Austria, Germania, Slovacia, Serbia si Bulgaria.

Obiectivul proiectului este de integra zonele propice drumetiilor situate de-a lungul Dunarii, oferind idei, recomandari si bune practici, atat pentru realizarea si imbunatatirea calitatii infrastructurii necesare drumetiilor , dar si pentru crearea unei strategii comune de marketing pentru intreaga regiune a Dunarii. In conditiile aderarii Romaniei la un asemenea proiect, care deocamdata este destinat tarilor de pe cursul superior si mediul al Dunarii, aceasta ar reprezenta o mare oprtunitate pentru dezvolatrea turismului de drumetie la nivelul intregii regiuni limitrofe dunarii si in mod particular in regiunea din Defileul Dunarii. Aceasta ar presupune dezvoltarea infrastructurii specifice de calitate:

-trasee practicabile si sigure care sa ofere puncte de belvedere unice

-indicatoare turistice

-marcaje si popasuri atragatoare

-conexiuni cu ale trasee

-ciclism

-unitati de cazare si alimentare de-a lungul traseelor

-facilitati disponibile de-a lungul traseelor, dar si masuri de marketing care ar face cunoscuta la nivel international aceasta zona unica in Europa pentru pitorescul si frumusetea sa .

In vederea integrarii tarilor apartinand cursului inferior al Dunarii, promotorii proiectului au initiat un studiu „Analiza tarilor de pe cursul mijlociu si inferior al Dunarii din perspectiva pietei si imaginii”, din care s-a desprins necesitatea insitituirii unor structuri profesionale de management al destinatiei. In urma studiului s-a hotarat sustinerea regiunilor de pe cursul mijlociu si inferior al Dunarii in efortul de a crea noi structuri sau de imbunatatire a celor existente, intrucat acestea sunt consacrate in tari precum germania si Austria, acestea ofera la randul lor consulatanta si sprijin.

In acest sens, initiatorii proiectului intentioneaza sa creeze o brosura „Danube HIKE”, care sa ofere o imagine de ansamblu asupra intregii regiuni a Dunarii in care sa abordeze pe scurt teme precum istoria, obiectivele turistice, drumetiile, arta culinara, natura, accesul si transportul. Brosura are rolul de a introduce cititorul in regiunea Dunarii crescand nivelul sau de constientizare asupra faptului ca Valea Dunarii este o regiune propice drumetiilor.

De semenea, brosura se adreseaza ministerelor , oficiilor nationale de turism, oraganizatiilor de management al destinatiilor, jurnalistilor si altor potentiali parteneri pentru a-i motiva sa promoveze turismul de drumetie din regiune, fapt ce ar fi extrem de benefic pentru promovarea la nivel european a tarii noastre, implicit a Defileului Dunarii

Acest ghid de realizare practica a turismului de drumetie de-a lungul Dunarii poate servi drept baza pentru organizarea unor ateliere, seminarii si schimburi de cunostinte pe tema si imbunatatirii ofertei turistice de-a lungul Dunarii.

In zona Clisurii Dunarii se pot efectua drumetii pe traseele marcate ce pot avea durate de 2-8 ore sau chiar mai multe zile in functie de traseul ales, acestea ofera atat admiratrea unor peisaje pitoresti, cat si vizitarea unor gospodarii izolate ale localnicilor (salase), modeste, dar primitoare, pentru cunoasterea indeletnicirilor acestora, a modului de viata traditional. Interesul pentru drumetii deriva si din varietatea structurilor geologice si diversitatii petrografice a reliefului si a structurilor carstice si a unor asociatii vegetale.

Unele dintre trasee pot prezenta interes pentru turism stiintific , acestea putand parcurge partial rezervatii paleontologice, speologice sau botanice.

Pe baza acestora se pot desfasura diverse programe turistice, de o zi pentru parcurgerea unui traseu, sau mai complexe pe durata mai multor zile:

Traseul ecoturistic Cazanele Mari- se deruleaza prin rezervatia complexa Cazanele Mari si Cazanele Mici

Treseul ecoturistic Cazanele Mici- are doua variante: una se percurege in doua ore pentru cei mai nerabdatori sa ajunga pe platoul Cazanelo Mici si o varianta de 6 ore pentru cei care doresc sa cunoasca mai bine specificul acestor locuri.

Traseul ecoturistic Svinita-Tri Kule- „este pe rand o poveste geologica, o poveste a vietii, o poveste a istoriei din regiunea transfrontaliera a Europei” (Mirela Mazilu, Turism si dezvoltare Durabila, editura Universitaria, Craiova, 2011, Pag 237). Traseul se incheie cu ruinele cetatii medievale de la Tri-Kule ce isi au fundatia azi in apele Dunarii.

Traseul ecoturistic Trescovat- obiectivul de referinta il reprezinta Muntele Trescovat, un neck vulcanic care a alimentat Defileul Dunarii de-a lungul erelor geologice cu vulcanite terigene.

Traseul ecoturistic Cioca Cremeneasca-Rudina- punctul culminant il reprezinta Rudina, un excelent punct de belvedere pentru plaiuruile romanesti si sarbesti.

Traseul ecoturistic Valea Liubotina-Rudina-urmareste Valea Liubotina, una dintre cele mai pitoresti vai afluente Dunarii.

Traseul ecoturistic Valea Voditei- Dealul Duhovnei- incepe intr-un loc sfant, manastirea Voditei, primul asezamant monahal din Tara Romaneasca, serpuieste pe langa apa Voditei si revine la Dunare pe cararile Dealului Duhovnei.

Manifestarile etnografice și culturale locale, de asemenea ,reprezinta forme de atractie a turistilor.Spiritul locului este cel care ne transmite atmosfera comunitatilor gazda, definita sub aspectul conservarii dansurilor si obiceiurilor traditionale, a conservarii si transmiterii legendelor si pastrarii structurii traditionale a satelor.

În majoritatea localităților din Parcul Natural Porțile de Fier se desfășoară anual manifestări tradiționale legate de diferite evenimente religioase sau laice:

-Balul Mărțișorului (Ilovița, 28 februarie)

-Balul Turcilor (Belobreșca, Svinița, 27 februarie, Sichevița, 2 martie)

-Balul Izmenelor (Ilovița, 28 februarie)

-Fii Satului (Ilovița, ultima duminică din luna iulie)

-Festivalul Smochinelor (Svinița)

-Festivalul Satelor Dunărene (Svinița, 1-2 mai)

-Festivalul Sportului (Svinița, 1-2 mai)

-Festivalul Muzical al Minorităților (Svinița, august)

-Ziua Școlii din Liubcova (Liubcova, septembrie)

-Festivalul minorităților (Bigăr)

-Concurs de teatru de păpuși pentru copii (Belobreșca);

-Nedeile, care au date diferite de organizare pentru fiecare comunitate și sunt legate de hramul bisericii etc..

Motivatiile specifice pentru care turistii prefera destinatiile ecoturistice sunt:

Reintoarcerea la natura nemodificata, motivatie valabila pentru toate categoriile sociale, ca urmare a necesitatii de conservare, sanatate, confort fizic si spiritual, ce deminstreaza ca omul modern nu se poate rupe de cadrul original de viata;

Cunoasterea si adeziunea temporala la grupurile de aprtenenta specifice zonelor rurale, in acest cadru turistul avand posibilitatea de a participa la actiuni comune;

Cunoasterea, intelegerea si realizarea contactului nemijlocit cu piese ale tezaurului national, ale folclorului si oboceiurilor traditionale, ce transforma vacantele intr-un veritabil proces de asimilare de cunostinte si de dobandire a unor deprinderi ce dau turistilor sentimentul utilitatii. In acelasi timp turistii se pot initia in mestesuguri si ocupatii traditionale, isi pot manifesta aptitudinile creative, iesind din rutina activitatii cotidiene;

Motivatii estetice, ce decurg din nevoia de frumos, de puritate, de armonie, ce dau turistilor sentimentul ca sunt privilegiati pentru posibilitatea de a-si desfasura vacanta in locuri atractive prin pitorescul lor;

Curiozitate satisfacuta prin informatii privind ospitalitatea, obiceiurile, gastronomia si ritualurile satesti;

Sportul, vanatoarea, pescuitul sportiv, drumetiile care capata o nota autentica lasand loc imaginatiei si inclinatiilor individuale;

In concluzie, ecoturismul este considerat turismul in arii naturale pentru a invata despre comunitatile gazda, generand oportunitati economice in sprijinul conservarii ecosistemelor. Ecoturismul promoveaza precticile care favorizeaza dezvoltarea durabila.

Termenul de ecoturism reprezinta o eticheta atragatoare ce in prezent tinde insa sa se transforme in opusul sensului conceput initial.

In ultimul timp, continutul notiunii de ecoturism s-a schimbat treptat de la ceea ce era initial- un concept pentru a preveni activitatile de distrugere a mediului inconjurator-la un termen de marketing pentru promotorii turismului care vor sa faca publicitate mediilor curate (pajisti, paduri, plaje, ape bogate in pesti etc.).

In acest sens, evolutia recenta a ecoturismului, de la un paradis al oamenilor de stiinta si al iubitorilor plantelor, animalelor, pasarilor si pestilor in lipsa aplicarii unor coduri etice si de conduita , a devenit o afacere economica profitabila, careia nu-i pasa de mediu.

3.5.Analiza SWOT a spațiului Clisura Dunării și Parcul Natural Porțile de Fier

În vederea elaborării unei stategii eficiente și durabile, de valorificarea a potențialului turistic al Parcului Natural Porțile de Fier, este necesară o analiză realistă și pertinentă a acestuia.

Puncte tari:

-Suprafața Parcului Natural Porțile de Fier acoperă una din zonele de interes turistic desfășurate de fluviul Dunărea, astfel încât defileul dintre Baziaș și Gura Văii, cu o lungime totala de 134 km, se prezintă ca un unicat pe tot parcursul european al Dunării ;

-Poziția geografică a parcului reprezintă un argument important care justifică și susține amenajarea sa turistică la nivelul exigențelor turistice mondiale;

Astfel, zona Porților de Fier este strabătută de principalul flux turistic international vest-est, spre capitala țării și litoralul românesc.

-Zona turistică Porțile de Fier întrunește, într-o măsură remarcabilă elemente caracteristice pentru dezvoltarea mai multor forme de turism, înmănunchind pe o suprafață relativ redusă, contraste peisagistice si obiective cultural-istorice interesante, caracterizate printr-o mare varietate și originalitate;

Astfel, Parcul Natural Porțile de Fier este o zonă cu diversitate deosebită a peisajelor conferită atât de relieful variat și contrastant, carstic, vulcanic, structural (puncte de belvedere), cât și de fenomenele exocarstice (Cazanele Dunării).

De asemenea, fenomenele endocarstice (peșterile) sunt deosebit de atractive.

Diversitatea geologică și geomorfologică deosebită poate conferi acestui perimetru statutul de muzeu geologic în aer liber.

-Diversitatea biologică foarte mare, conferită atât de flora și vegetația specifică, bogată în elemente submediteraneene, termofile în amestec cu cele central-europene, cât și de prezența unui mare număr de specii faunistice caracteristice pentru câmpie joasă, de stepă, de zăvoi, palustre, acvatice, alături de elemente caracteristice zonelor colinare, carstice sau chiar montane.

-Abundența siturilor de mare importanță istorică și culturală, reprezentate de vestigii ale civilizațiilor dacice și romane, ale fortificațiilor medievale construite de-a lungul istoriei, cu rol strategic de control a traficului naval, edificii religioase și arhitecturale, conferă de asemenea Parcului Natural Porțile de Fier un rol de importantă zonă turistică;

-Menținerea unui număr mare de ocupații tradiționale, specifice (pescuitul, morăritul, țesătura), au avut ca și consecință și păstrarea a numeroase instalații de tehnică populară, ce sunt funcționale și în prezent (mori de apă, războaie de țesut) și constituie de asemenea puncte de atracție turistică;

-Parcul Natural Porțile de Fier este aria protejată cu cea mai mare diversitate etnică din România. Existența unor întregi comunități etnice (români, cehi, sârbi) constituie un mare avantaj pentru turismul ce are în vedere vizitarea acestora, mai ales datorită tradițiilor populare păstrate aici până în prezent

Puncte slabe:

-Regimul zonei de graniță precum și restricțiile politice din trecut au condus la o izolare a zonei Defileului Dunării de regiunile înconjurătoare, cu repercusiuni majore în infrastructura generală;

-Identitatea turistică a parcului este încă insuficient cunoscută;

Izolarea din trecut a condus la necunoașterea, de către societatea civilă a existenței unui patrimoniu natural și istorico-cultural deosebit.

Inclusiv autoritățile locale și alți factori de decizie nu sunt pe deplin conștiente și nu acordă importanța cuvenită pentru dezvoltarea acestei laturi economice, aducătoare de multiple avantaje, ce o reprezintă turismul.

-Rețeaua de căi de comunicație și acces are o densitate redusă, iar starea acestora, în cazul căilor rutiere, este deseori precară și gradul de acoperire al suprafeței parcului este insuficient;

-Rețeaua de telecomunicații este insuficient dezvoltată (există zone fară acoperire atât în telefonia fixă cât mai ales în cea mobilă);

De asemenea, sistemul informațional (internet, telefonie mobilă) este slab dezvoltat, în unele locații ale parcului lipsind cu desăvârșire.

-Lipsa activităților de turism în trecut a condus la lipsa infrastucturii specifice de turism, (posibilități de asigurare a cazării, a mesei, de agrement), lipsa unor amenajări de facilități turistice (zone de campare, popasuri, centre de închiriere a echipamentelor specifice), precum și la slaba experiență în domeniu a factorilor locali în ceea ce privește serviciile turistice și valorificarea ofertelor turistice, insuficiența personalului calificat pentru pentru servicii turistice (ghizi locali de turism atestați);

-Serviciile comunale (alimentare cu apă, canalizare, energie electrică, gestionarea deșeurilor etc.) se prezintă la un nivel calitativ inferior, fapt ce contribuie la scăderea nivelului de calitate al viet-Pe teritoriul parcului nu există nici o agenție de turism.

.

Dezinteresul touroperatorilor în turism față de această zonă este destul de pregnant, aceasta și ca rezultat al izolării din trecut a zonei, dar și datorită diversității insuficiente a programelor turistice.

-Insuficiența fondurilor și a locațiilor necesare realizării infrastructurii turistice a administrației parcului;

-Un mare dezavantaj îl constituie existența, în unele locații restrânse ale parcului (Berzasca, Moldova Nouă) a unor peisaje puternic degradate antropic, ca urmare a activității de extragere a resurselor minerale (zăcăminte de cărbune și metale rare), foarte dezvoltată în trecut în aceste perimetre.

.

Oportunități:

-Existența unor fluxuri turistice importante în apropiere, organizate de diverși touroperatori în turism, în stațiunea Băile Herculane, ar putea determina și includerea zonei Parcului Natural Porțile de Fier în programe turistice mai complexe.

-Așezarea geografică a parcului având ca limită frontiera de stat a României cu Serbia (inclusiv existența unui punct de trecere a frontierei în perimetrul parcului), unde se găsește Parcul Național Djerdap (pe celălat mal al Dunării, cel drept), ar putea face posibilă dezvoltarea unor programe turistice integrate, pentru cele două parcuri, prin care să se valorifice întreg potențialul turistic al văii Dunării, pe ambele maluri;

-Izolarea din trecut și lipsa activităților turistice intense, ar putea fi un avantaj în dezvoltarea pe viitor a unui turism organizat, controlat, astfel încât orientarea fluxului turistic trebuie să țină cont de capacitatea de suport al mediului, urmărindu-se evitarea degradării valorilor naturale și culturale.

Activitățile de turism nu trebuie să devină un factor de stres pentru mediile naturale și nici pentru colectivitățile umane din acest spațiu.

-Turismul științific poate fi considerat o alternativă viabilă de dezvoltare a turismului, spațiul Parcului Natural Porțile de Fier prezetând un adevărat potențial dat de existența unor valori naturale de importanță națională și internațională.

.

-Existența în arealul parcului, pe lângă valorile naturale și a valorilor istorice (urme ale populării umane din cele mai vechi timpuri, ruine ale edificiilor antice și medievale etc), precum și a celor culturale și etnice, fac posibilă dezvoltarea unor oferte și programe turistice complexe, ce înglobează toate aceste valori;

-Existența forței de muncă disponibilă constituie de asemenea o oportunitate, cu condiția atragerii acesteia în formarea profesională pentru activități de turism și pentru dezvoltarea acestora;

-Existența a patru centre de informare-documentare, înființate prin proiecte cu finanțare externă (în Drobeta Tunu Severin, Orșova, Berzasca și Moldova Nouă), menținerea și dezvoltarea activităților acestora ca structuri necesare pentru asigurarea legăturii dintre populația locală și administrația parcului, ar putea constitui un avantaj pentru informarea și constientizarea Lipsa resurselor financiare ale comunităților locale fac și mai dificilă rezolvarea acestei situații.

Amenințări:

-Este prezentă tendința de dezvoltare a unor activități economice cu impact negativ asupra mediului care pot conduce la atingerea peisajelor și chiar la modificarea microreliefului (cariere de piatră) și nu implică o folosire durabilă a resurselor naturale;

-Tendința de urbanizare este de asemenea accentuată, aceasta fiind declanșată cu puțin timp în urmă și fiind defectuos gestionată de către autoritățile locale.

Există și sunt în continuare depuse solicitări pentru construirea un număr foarte mare de „case de vacanță”, cea mai mare parte dintre acestea fiind situate pe malul Dunării, în detrimentul habitatelor și peisajelor naturale.

-Dezvoltarea în continuare a unui turism haotic, neorganizat și în special a celui de week-end, care nu ține cont de valorile naturale și nu realizează valorificarea optimă a întregului potențial turistic al parcului, este o amenințare în continuă creștere.

Prezența turiștilor în mod neorganizat, necontrolat (inclusiv camparea, aprinderea focurilor de tabără, poluarea fonică) în anumite zone în care sunt afectate habitate protejate sau specii floristice și faunistice protejate va conduce treptat spre degradarea acestora.

-Lipsa locurilor de muncă și a resurselor financiare pentru localnici conduc, de asemenea în timp la creșterea presiunii asupra autorităților locale și totodată, asupra patrimoniului natural, prin exploatarea uneori excesivă a unor resurse naturale, fie ele și regenerabile (braconajul, pescuitul industrial, suprapășunatul);

-Datorită lipsei conștientizării populației locale asupra valorii patrimoniului etno-cultural ce îl deține, există tendința de pierdere, în timp, a acestor valori.

Populația tânără nu știe să valorifice corespunzător acest patrimoniu, de multe ori intrând sub infuența unor curente culturale ce nu sunt specifice zonei, fapt ce în timp va conduce la pierderea identității tradiționale. (Planul de Management al Vizitatorilor Parcului Natural Portile de Fier)

3.6.Informarea turiștilor în Parcul Natural Portile de Fier

Informarea/documentarea si constientientizarea tuiristilor privind elementele de peisaj si biodiversitate a zonei, precum si necesitatea respectarii unor reguli prestabilite in scopul mentinerii unei stari de conservare, se realizeaza prin:

Panouri de atentionare/documentare/constientizare;

Brosuri, pliante, harti, vederi, insigne etc;

Observare;

Locuri de popas;

Descriere tematica;

Descrierea istoriei locului si a obiceiurilir din zona;

Istorisirea legendelor si povestilor locale;

Locuri de campare;

Parcari amenajate;

3.7.Infrastructura pentru informare și educare

Prin proiectul LIFE Nature RO/02/7171 „Iron Gates Natural Park- habitats conservation and management”, Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact, Universitatea din București, s-au organizat pe raza Parcului Natural Porțile de Fier un număr de 4 Centre de Informare – Documentare la:

-Dr.Tr. Severin, într-o încăpere a Muzeului Regiunii Porților de Fier, la intrarea in perimetrul acestei unități;

-Orșova, într-o încăpere din incinta sediului administrativ al Primăriei Orșova, la etajul I;

-Berzasca, într-o încăpere a a clădirii căminului cultural Berzasca;

-Moldova Nouă, într-o încăpere a ocolului silvic Moldova Nouă;

-punct de informare la Dubova, într-o încăpere din incinta Școlii Generale Dubova; (Planul de Management al Vizitatorilor Parcului Natural Portile de Fier)

3.8.Marketingul destinatiei

Zicala “reclama este sufletul comertului” este perfect valabila si in cazul turismului, produsul turistic “se vinde” si “se cumpara” mult mai usor daca se beneficiaza si de o promovare adecvata. Aceasta sarcina revine in totalitate profesionistilor din domeniu, cercetetorilor si stakeholderilor profesionisti care trebuie se faciliteze utilizarea tehnologiilor informatice im vederea intensificarii promovarii destinatiei.

Crearea unor harti digitale interactive, inserand activitati conexe, de la circuite de cicloturism, turism de aventura, pana la construirea punctelor de informare pot constitui modalitati eficiente de promovare.

Pe langa campania clasica de marketing electronic, site-urile de promovare ar trebui conecte la alte portaluri internet dedicate turismului, pentru a creste nivelul de popularitate al zonei.

Pentru furnizorii de servicii, criteriile de calitate pot servi drept instrumente de marketing,ce se iau in considerare in cadrul elaborarii unor oferte si pachete turistice

De asemenea, largirea ofertei de agrement constituie un punct forte in alegera unei destinatii turistice. In aceasta privinta se apreciaza, ca gama oferita trebuie sa fie atat de bogata si de diversificata, incat sa satisfaca exigentele celor mai pretentiosi turisti.

Daca tinem cont de faptul ca se doreste ca Defileul Dunarii sa fie o destinatie cu adresabilitate mai mare persoanelor tinere, iubitoare de drumetii si ciclism, oferta de agrement trebuie sa satisfaca, cu preponderenta necesitatile acestora.

Ea s-ar putea concretiza in deschiderea unor sali de sport dotate corespunzator,pe masura cerintelor potentialilor turisti, prin largirea ofertei de baruri, cafenele, ce reprezinta puncte de atractie pentru tineri si nu numai, prin deschiderea unor puncte de inchiriere de biciclete, de barci pentru plimbari pe Dunare,toate acestea contribuind la vanzarea acestei destinatii.este necesar sa existe produse si servicii pentru care turistii sa accepte sa cheltuiasca asa incat sa minimalizeze sumele care sa nu intre in bugetul local..

De asemenea ,trebuie facuta o promovare mai agresiva a zonei prin distribuirea de pliante, brosuri sau expozitii de fotografie in cadrul “Zilelor Craiovei” spre exemplu, sau a unor manifestari similare.

Trebuie imbunatatit managementul relatiei cu clientul (CRM-Customer Relationship Management), conform principiului “este mai important de a pastra un client, nu de a castiga unul”.

Fig.Elementele esențiale unei reușite în dezvoltarea durabil a destinației Clisura Dunării

3.9.Profilul ecoturistului

In ultimul timp, numarul celor care iubesc natura in forma ei nemodificata a crescut semnificativ. Turistii cauta aceasta destinatie pentru valoarea ei ecologica, estetica si peisagistica inca necosmetizata.

In urma unei analize amanuntite pe teren am observat ca persoanele care participa la programele ecoturistice din Parcul Natural Potile de Fier sunt de obicei persoane cu studii peste medie, iubitoare de natura, cu un simt dezvoltat al aventurii, interesate sa cunoasca lucruri noi despre cultura acestei zone si sa ia parte la experientele inedite pe care i le ofera destinatia.

Cei mai multi ecoturisti au varste intre 25 si 50 de ani, proportie mai mare avand barbatii cu o situatie materiala peste medie, cunoscandu-se faptul ca programele ecoturistice sunt mai costisitoare decat cele destinate turismului de masa. Aceste persoane au stare de santate buna , cele tinere sunt capabile sa depuna efort fizic si prefera drumetiile, cele cu varsta peste medie practicand mai mult activitati cum ar fi studiul naturii sau observarea vietii salbatice din arealele umede ale parcului.

Prin urmare, ecotursitii care cauta aceasta zona au un nivel al veniturilor mediu spre ridicat, au o cultura orientata spre cunoasterea naturii, De obicei sunt persoane care practica un mod sanatos de viata, o parte dintre ei alegand aceasta destinatie si pentru pretul serviciilor oferite.

3.10.Antreprenoriat

Proiectul Made in the Iron Gates (Fabricat la Porțile de Fier), din cadrul Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Asistență pentru Preaderare (IPA) și cofinanțat de statele partenere în program.

Proiectul este implementat de Asociația Pro-Mehedinți în parteneriat cu Organizația Turistică a Municipalității Majdanpek din Republica Serbia.

Perioada de implementare este: martie 2013 – septembrie 2014.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă crearea premiselor pentru dezvoltarea socio-economică bazată pe dezvoltarea calității turismului transfrontalier.

Proiectul: Promovarea prin marketing turistic a moștenirilor culturale, naturale și istorice ale comunei Svinița și întărirea industriei turismului local, regional și național. Punerea în valoare a obiectivelor unice ale comunei și creșterea numărului de vizitatori pe termen scurt și mediu, finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013 și co-finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, perioada de implementare: 2011- 2012.

Comuna Eșelnița din sudul tarii beneficiaza de finantare nerabursabila in valoare de 1.897.000 euro in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, Masura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, valoarea totala a proiectului fiind 2.355.000 euro

Primaria Moldova Noua si Asociatia Dunarea Moldova Noua deruleaza in aceasta perioada proiectul „Ostrovul-oaza de sanatate”, un proiect prin care se doreste punerea in valoare a frumusetilor naturale din Clisura Dunarii. Proiectul are o valoare de 25.000 de euro si este finantat de Rompetrol, prin programul „Impreuna pentru fiecare”.

Proiecte transfrontaliere:

Pod peste raul Nera de la Socol la Vracev Goj

Punct de traversare a Dunarii cu bacul intre localitatile Moldova Noua si Veliko Gradiste in valoare de 3.985.951 euro

Berzasca

 „Dezvoltarea turismului prin valorificarea obiectivelor turistice din zona comuneiBerzasca. Refacere traseu mocăniță“ (cu o valoare totală de 55.599.189,78 de lei), având ca obiectiv general dezvoltarea locală durabilă prin punerea în valoare a obiectivelor turistice și a resurselor naturale.

„Reabilitarea și pregătirea sitului industrial poluat și neutilizat din satul Cozla, comuna Berzasca în vederea reutilizării și dezvoltării parcului de afaceri“ (cu o valoare totală de 72.325.700,16 lei). Obiectivul general al proiectului este reabilitarea și pregătirea sitului industrial poluat și neutilizat din satul Cozla, comuna Berzasca, pentru dezvoltarea parcului de afaceri, pentru revigorarea și dezvoltarea durabilă a acestei zone.

„Cresterea gradului de mobilitate in vederea dezvoltarii schimburilor economice si turistice in zona transfrontaliera Pojejena – zona eligibila Voivodina – Serbia”.

Valoare-1 000 000 euro

Concluzii

Turismul este una dintre ramurile economice cu mari sanse de dezvoltare in spatiul Defileului Dunarii. Potentialul variat si nevoia de locuri de munca pentru populatia disponibilizata din activitati miniere, reprezinta puncte forte ale dezvoltarii acestei ramuri. Dar potentialul turistic este slab exploatat, cu toate ca se preteaza la crearea unor produse turistice de care ar putea beneficia intreaga zona.

Aceasta dezvoltare slaba se datoreaza unor factori precum densitatea relativ scazuta a populatiei, infrastructura de acces rutiera catre obiectivele turistice nacorespunzatoare si insuficient dezvoltata, dezinteresul populatiei active de a dezvolta servicii turistice, preturi destul de mari ale serviciilor.

De asemenea, oferta turistica si serviciile turistice sunt necompetitive iar personalul din servicii este slab calificat. Firmele care activeaza in domeniul turismului sunt mai interesate de oferta destinatiilor internationale si a celor nationale consacrate’, directionand clientii spre destinatii din afara zonei.

Ecoturismul poate fi un vector pentru dezvoltarea durabila a comunitatilor locale si un sprijin pentru conservarea naturii. Uneori insa ,conceptul de ecoturism este perceput gresit de catre populatia localaa si de catre tiristi. De cele mai multe ori nu se tine cont de impactul pe care activitatea turistica o are asupra naturii sau asupra comunitatilor locale traditionale. De cele mai multe ori componenta de educare fata de natura si cultura lipseste, ca si componenta de sprijin direct a conservarii naturii sau de sprijin al activitatii traditionale.

Prezenta ariilor protejate este perceputa mai mult ca o piedica decat ca o oportunitate de dezvoltare a turismului/ecoturismului sau pentru dezvoltare locala.

Dezvoltarea ecoturismului este amenintata si de exploatarea legala sau ilegala a padurilor, construirea haotica de cladiri, mai ales pe malul Dunarii, marginalizarea zonei fata de celelalte regiuni din tara.

Poluarea istorica dinzona fostelor exploatari miniere, scade calitatea mediului si afecteaza atractivitatea peisajului, alaturi de prezenta unor cladiri sau infrastructuri industriale parasite.

Pentru a sustine dezvoltarea ecoturismului in Clisura Dunarii, sunt necesare interventii pentru dezvoltarea infrastructurii turistice si pentru amenajarea teritoriului; dezvoltarea unei infrastructuri ecoturistice specifice, va permite largirea gamei de servicii oferite fara a avea un impact negativ asupra mediului.

Diversificarea punctelor de drumetie, a traseelor de cicloturism, amenajarea de locuri de campare, construirea de centre de vizitare sau puncte de informare turistica, sunt doar cateva din activitatile care trebuiesc intreprinse.

Datorita faptului ca se ridica multe cladiri care au un impact vizual dar si de mediu, sunt necesare masuri de protejare si mentinere a arhitecturii traditionale si limitarea procesului de urbanizare.

In vederea facilitarii implicarii comunitatii locale si a institutiilor in dezvoltarea ecoturismului,se recomanda cresterea numarului de parteneriate la nivel local si regional.Se pot infiinta sau sprijinii asociatii de dezvoltare a ecoturismuluiin arealul parcului si agrupurilor de mici producatori locali. Pentru a orienta comportamentul comunitatilor locale si a vizitatorilor, trebuie ca acestia sa fie implicati in activitati specifice ecoturismului. Numai astfel va creste nivelul de constientizare, apreciere si cunoastere a valorilor naturale si culturale, a principiilor de ecoturism.

Aceste activitati trebuie implementate deoarece intelegerea conceptului de ecoturism este un punct slab al dezvoltarii ecoturismului in aceasta zona.

De asemenea se recomanda activitati de pregatire a personalului implicat in activitati specifice ecoturismului.

O caracteristica a ecoturismului este faptul ca sustine bunastarea populatiei locale. In acest sens trebuie dezvoltata oferta de produse ecoturistice, prin asigurarea mentinerii si perpetuarii obiceiurilor traditionale specifice zonei,prin valorificarea produselor de artizanat si a altor produse specifice.

Dar turistii si evita zona Clisurii Dunarii. Cursul de apa al Dunarii este poluat de apele uzate care provin de la constructiile ce-si deverseaza direct in Dunare apele menajere, pe traseu intalnim o serie de agresiuni asupra mediului, de felul tonelor de ambalaje din plastic. In punctul turistic Pestera Gaura cu Musca nu exista panouri de informare, trepte si balustrade. La fel de rudimentara este si infrastructura de vizitare a traseului ecoturistic Ciucaru Mare. In aceste conditii turistii au toate motivele sa evite o zona de-a dreptul mirifica.

O alta problema o reprezinta creșterea numarului de caini prin abandon sau din curtile noilor proprietari,care se pot constitui in pradatori pentru pasarile acvatice sau pentru mamiferele mici mijlocii din arealele unor specii protejate.

De asemenea, modificarile sistemelor naturale pot conduce la reactii in lant precum alunecari de teren, destabilizarea versantilor, inundatii..

În gestionarea unei destinații turistice precum Clisura Dunării este dificil de aface predicții hazardate,mai ales când niciinfrastructura nici natura nu te ajută să lupți cu sezonalitatea turistică….

Mă refer la urgiile și alunecările de teren în urma unor ploi torențiale, din septembrie,2014,care au afectat și viața oamenilor și infrastructura rutieră,izolând peste 5000 de oameni,distrugând 900 de gospodării și,din nefericire,ducînd chiar la decesul a două persoane.

Ori,Clisura Dunării devine ,imperativ,în optica Strategiei Dunării să devină ,atât la nivel regional și apoi competitiv la nivel transfrontalier-internațional ,un punct de atracție permanent,o destinație turistică care să concureze cu suratele ei riverane Dunării!.Mai ales,că există turiști care își doresc să descopere locuri noi, să ajungă și-n locuri inedite,sălbatice,mai puțin accesate, și, ca trend general, să se bucure de experiențe deosebite de travel.

Îmi permit să susțin că 2015 va fi un an bun în turism, fiindcă am senzația că oamenii, turiștii români, sunt parcă mai optimiști – astfel încât își planifică mai încrezători,mai responsabil vacanțele și cheltuielile aferente acestora.

Dacă vom reuși să oferim clienților noștri o experiență specială și unică, începând de la momentul ofertării până la perioada efectivă a vacanței și continuând cu follow-up-ul de după întoarcere și pregătirea noilor călătorii, vom avea cu siguranță parte de un 2015 mai bun ca 2014 în zona Clisurii,reușind în 2016 ,să o transformăm și să-i dăm ceea ce ea dumnezeit ne oferă pe gratis,cu gratitudine!

BIBLIOGRAFIE

Stăncioiu A.-F., Pârgaru I., Teodorescu N., Talpaș J., Răducan D. (oct. 2008) – ,,Imaginea și identitatea – instrumente de poziționare în marketingul destinației’’, lucrare susținută la Conferința organizată de Institutul Național de Cercetare –Dezvoltare în Turism, Ighiu.

Stăncioiu Felicia, Ion Părgaru, Mazilu Mirela Elena, (2009), Brandul destinatiei, câteva repere conceptual metodologice în marketingul destinației, publicat în Proceedings of The 2-nd INTERNATIONAL TOURISM CONFERENCE: ”Sustainable mountain tourism-local responses for global changes”, Drobeta Turnu Severin, 26-27-Sept.2009,Editura Universitaria, Craiova, ISBN: 978-606-510-622-2, pag.283-289;

Melinda Cândea, Felicia Aurelia Stăncioiu, Mirela Mazilu, Roxana Cristina Marinescu, (2009), The Competitiveness of the Tourist destination on the the future Tourism Market ,publicat în Wseas Transactions on Business and Economics, VOL.6,Issue 7, August 2009, ISSN: 1109-9526 pag.374-384

Felicia Stăncioiu, (2003), Marketing turistic., Editura SITECH, p 104

C. Ambiehl, C. Aujaleu, G. Galienne, Le marché du bien-être et de la remise en forme avec l'eau Agence française de l'ingénierie touristique, Consulting, Agence, p.18op.

V. Rondelli, S. Cojocaru, Managementul calității serviciilor din turism și industria ospitalității , Editura THR-CG, Bucuresti, p.165, p. 165

Melinda Cândea, Felicia Aurelia Stăncioiu, Mirela Mazilu, Roxana Cristina Marinescu, (2009), The Tourist Destination-the Competitive Tourist Unit on the Future market of Tourism,publicat în Proceedings of the 2nd WSEAS International Conference on Cultural heritage and tourism(CUHT’10),ISBN:978-960-474-103-8, ISSN:1790-2769, Rodos Island, Greece, July, 22-24,2009, pag.101-107

Echtner C. și Brent Ritchie J.R., (1991), The meaning and measurement of destination image’’, Journal of Tourism Studies.

Preluat după Stăncioiu A.-F., Pârgaru I., Teodorescu N., Talpaș J., Răducan D.(2008) – Imaginea și identitatea – instrumente de poziționare în marketingul destinației, lucrare susținută la Sesiunea de comunicări științifice ,,Cercetare interdisciplinară în turismul românesc în contextul integrării europene’’, organizată de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Turism, Ighiu, 2008;

Lindstrom M. (2009) – Branduri senzoriale. Construiți branduri puternice folosind toate cele 5 simțuri, Editura Publica, București.

Porter M., (2001), Avantajul concurențial. Manual de supraviețuire și creștere a firmelor în condițiile economiei de piață, Editura Teora, București.

Adaptare după Porter M., (2001), Avantajul concurențial. Manual de supraviețuire și creștere a firmelor în condițiile economiei de piață, Editura Teora, București.

Porter M. (2001), Avantajul concurențial. Manual de supraviețuire și creștere a firmelor în condițiile economiei de piață, Editura Teora, București.

http://www.pnportiledefier.ro/proiecte.html

http://m.hotnews.ro/stire/18114758