Turismul de Afaceri In Cluj Napoca
LUCRARE DE LICENȚĂ
LUCRARE DE LICENȚĂ
Turismul de afaceri în Cluj-Napoca
REFERAT
– al coordonatorului lucrării de licență –
CUPRINS
Introducere (Times New Roman, 12, Bold)
Capitolul 1: Turismul în România
1.1 Turismul de afaceri
1.1.1 Scurt istoric al turismului de afaceri
1.2 Turismul de afaceri pe plan internațional
1.3 Turismul de afaceri pe plan european
1.4 Turismul de afaceri în România – prezentare generală
Capitolul 2: Turismul de afaceri în România – detaliere pe zone geografice
2.1 Turismul de afaceri în București
2.2 Turismul de afaceri în Transilvania
2.3 Turismul de afaceri în Banat
2.4 Turismul de afaceri în Moldova
2.5 Turismul de afaceri pe litoral
Capitolul 3: Turismul de afaceri în Cluj-Napoca
3.1 Circulația turistică pentru business în Cluj-Napoca – principalii indicatori
3.1 Studiu comparativ între principalele hoteluri din Cluj-Napoca privind oferta din cadrul turismului de afaceri
Concluzii și propuneri
Analiza SWOT a mediului turismului de afaceri din Cluj-Napoca
Propuneri
Bibliografie
Tabel nr. 1:Călătorii interne pe zone turistice după durata călătoriei în anul 2012
Tabel nr. 2:Călătorii interne pe zone turistice după organizatorul călătoriei, în anul 2012
Tabel nr. 3:Creșterile outbound și MICE în Europa în perioada 2009-2012
Tabel nr. 4:Numărul de întruniri internaționaleTabel 5
Tabel nr. 5:Numărul de turiști, călătorii și înnoptări după motivul principal al călătoriei în 2012
Tabel nr. 6:Călătorii în străinătate pentru vacanțe și afaceri, pe țări de destinație în 2012
Tabel nr. 7:Evoluția turismului de afaceri în orașul Cluj-NapocaTabel 8
Tabel nr. 8:Evoluția turismului de afaceri în orașul Cluj-NapocaTabel 9
Tabel nr. 9:Durata medie a sejurului businessTabel 10
Tabel nr. 10:Densitatea circulației turistice
Tabel nr. 11:Dotările principalelor hoteluri din Cluj-NapocaTabel 12
Tabel nr. 12:Fluxul de turiști veniți în interes de afaceriTabel 13
Tabel nr. 13: Categorizarea turiștilorTabel 14
Tabel nr. 14:Țara de origine a turiștilor străini sosiți în scop de afaceriTabel 15
Tabel nr. 15:Durata medie a unui sejurTabel 16
Tabel nr. 16:Principalele evenimente organizateTabel 17
Tabel nr. 17:Utilizarea caietului de sugestii și reclamațiiTabel 18
Figura nr. 1:Valoarea pieței hoteliere a Clujului
Figura nr. 2:Categorizarea turiștilorFigura
Figura nr. 3:Țara de origine a turiștilor străini sosiți în scop de afaceri – valori procentuale
TITLUL LUCRĂRII
Rezumat: Rezumatul descrie obiectivele științifice ale lucrării și sintetizează principalele rezultate obținute (maxim 200 cuvinte). Tipul literelor – Times New Roman, dimensiunea literelor 12. Pentru cuvântul „rezumat” se va folosi Bold și Italic, iar pentru restul textului doar Italic.
Cuvinte cheie: Se menționează cuvinte (sau expresii) cheie care surprind esența lucrării (maxim 5 cuvinte cheie). Cuvintele cheie se trec în ordinea importanței, cel mai reprezentativ fiind primul. Tipul literelor – Times New Roman, dimensiunea literelor 12. Pentru cuvintele „cuvinte cheie” se va folosi Bold și Italic, pentru restul textului doar Italic.
Cod/uri JEL: Se va trece un cod sau mai multe coduri JEL pe domeniul de interes în care poate fi inclusă lucrarea, din perspectiva subiectului abordat (maxim 3 coduri). Lista codurilor poate fi găsită la adresa: http://www.aeaweb.org/journal/jel_class_system.html
Introducere (Times New Roman, 12, Bold)
Lucrarea va utiliza următoarele formatări:
Introducerea se va scrie pe aceeași pagină cu rezumatul, cuvintele cheie și codurile JEL;
Între codurile JEL și Introducere se lasă 2 rânduri libere;
Înainte și după fiecare titlu de secțiune/subsecțiune se lasă 1 rând liber;
Textul începe de la marginea paginii, fără aliniat.
Page setup: Page size A4, orientation portrait; Margins: mirror margins, top 3cm, bottom 2cm, inside 2.5cm, outside 2cm, gutter 0.5cm; Layout: header 1.7 cm (different odd and even), footer 0cm, section start continuous, page alignment top;
Page numbers: top, outside, font Times New Roman size 10, bold;
Paragraph format: line spacing single, uncheck widow/orphan protection, alignment justify;
Font: Times New Roman size 12, regular;
Figurile și tabelele trebuie să aibă titluri descriptive și se numeroteză cu numere arabe consecutive. Figurile și tabelele trebuie centrate;
Toate figurile, imaginile și obiectele similare trebuie incluse în obiecte de tip Microsoft Word Picture și centrate. Descrierea tabelelor se plasează deasupra acestora, a figurilor dedesubt;
Descrierea figurilor începe cu un număr de identificare, de exemplu Figura 1. sau Tabelul 1. – utilizându-se litere îngroșate (Bold), textul de descriere folosind litere obișnuite;
Fiecare figură sau tabel trebuie plasată în text cât mai aproape de prima referire din text. Layout-ul pentru fiecare obiect trebuie să fie “in line with text”;
Figurile și tabelele se introduc după ce sunt citate în text;
Toate figurile și tabelele trebuie să aibă trimiteri în text și sunt urmare, dacă este cazul, de ”Sursă”.
Pentru a exemplifica coduri sursă se va folosi tipul de litere Courier New, mărimea 9, bold, indentată după necesități, ca în exemplul de mai jos:
http://rau/test.cgi?a=1
http://rau/test.cgi?a=1’
SQL Injection
http://rau/test.cgi?a=<script>…
Cross-site Scripting (XSS)
Capitolul 1: Turismul în România
România se bucură de multe resurse naturale ori culturale favorabile ceea ce îi conferă un excepțional potențial turistic. Relieful variat, peisajele spectaculoase, clima favorabilă și valoarea terapeutică a României fac din această țară un loc ce nu ar trebui ocolit. În plus, vestigiile vechilor civilizații ce s-au succedat pe teritoriul țării, monumentele, arta și folclorul de mare originalitatea ar trebui să contribuie la prestigiul României. Tezaurul de vestigii arhelologice, monumentele istorice de arhitectură sau de artă atestă evoluția și continuitatea poporului român pe aceste tărâmuri, dezvoltarea culturii și a artei românești.
Astfel, s-au dezvoltat mai multe ramuri ale turismului, unele mai dezoltate decât altele. Acestea vizează în general turismul de sejur (de litoral, montan, balnear), vănâtoare și pescuit sportiv, turism itinerat cu valențe culturale, turism profesional etc.
Poziția privilegiată a României (țară carpato-danubiano-pontică) datorită celor trei elemente definitorii pentru structura peisagistică și a teritoriului: Munții Carpați, fluviul Dunărea și Marea Neagră îi conferă țării o varietate foarte căutată de către turiști. Fiecare formă din cadrul natural (munți, lacuri, câmpii) are un anumit potențial turistic dar în România se găsesc două elemente originale din punct de vedere fizico-geografic: litoralul Mării Negre și Delta Dunării.
Între cele mai reprezentative zone turistice ale României se disting câteva cu caracteristici deosebite:
– București – capitala României cel mai mare centru politic, industrial, administrativ, cultural, științific și turistic al țării;
– Munții Carpați – prin întindere, ușoară accesibilitate, originalitatea și frumusețea peisajelor montane, bogăția de ape minerale și multiple posibilități de practicare a sporturilor de iarnă, constituie cea mai mare și mai complexă zonă turistică a țării. Aici se găsesc renumitele stațiuni montane internaționale Poiana Brașov, Sinaia, Predeal, care, alături de Borșa, Stâna de Vale, Păltiniș, Durău, Semenic, Muntele Mic, Bâlea, dispun de hoteluri moderne și vile cochete, restaurante, numeroase posibilități de agrement, pârtii și instalații pentru sporturile de iarnă și transport pe cablu. Turismul balnear are, de asemenea, puternice baze de tratament, cazare și agrement în frumoasele stațiuni din depresiunile sau culoarele de văi carpatine: Băile Herculane, Băile Felix, Călimănești Căciulata, Slănic-Moldova, Băile Tușnad, Covasna, Vatra Dornei etc.;
– Litoralul românesc al Mării Negre – zona respectivă are o alcătuire complexă care-I mărește valoarea turistică. Ea se desfășoară pe o lungime de 245 km, cu Delta Dunării și complexul de lagune Razim-Sinoe la nord, iar la sud pe circa 70 km se întinde litoralul turistic propriu-zis. Stațiunile de pe litoral, bine cunoscute în turismul internațional: Năvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, au moderne baze de cazare și tratament și diverse posibilități de agrement;
– Delta Dunării, este situată în partea de nord a litoralului românesc, la 122 km de Constanța. Se prezintă ca o imensă suprafață cu stuf, din care se desprind plauri cu nuferi, plante amfibii și carnivore, păduri de plopi și sălcii pletoase. Delta Dunării este totodată și cel mai bogat parc faunistic din Europa, cu peste 300 specii de păsări, 60 specii de pești de mare valoare economică;
– Moldova de Nord, Bucovina sau “țara de Sus a Moldovei” este renumită pe plan internațional prin mănăstirile și bisericile sale Voroneț, Moldovița, Sucevița, Humor, Arbore, Dragomirna, Putna etc.;
– Maramureș – Oaș – perimetrul respective reprezintă una dintre cele mai originale zone istorico-etnografice ale țării. Bisericile de lemn, porțile masive, au înscrustări originale și ornamente variate, ceramică cu motive decorative dacice (Vama-Oaș);
– Zona Oltenia se constituie ca o zonă turistică importantă, situată între Carpații Meridionali și Dunăre;
– Zona Transilvania – sub acest nume este cunoscută, încă din vremea cuceririi romane, regiunea geografică din România cuprinsă în interiorul arcului carpatic;
– Moldova Centrală – este provincia istorică românească situată la est de Carpații Orientali;
– Dunărea – a constituit încă din antichitate o arteră de comunicație, pe apele fluviului sau pe uscat, între Europa Centrală și Peninsula Balcanică;
– Banatul – străveche vatră de locuire și de cultură românească, este situat în sud-vestul României, între Dunăre, Mureș și lanțul Carpaților Meridionali.
Deși toate zonele amintite mai sus reprezintă adevărate surse pentru dezvoltarea turismului, atât pentru cetățenii români cât și străini, există bineînțeles diferențe între numărul de turiști ce frecventează aceste zone. Aceste discrepanțe se pot baza în primul rând pe dorințele și preferințele călătorilor dar pentru o justificare mai detaliată ar trebui realizate studii de piață privind calitatea serviciilor, gradul de apreciere al turiștilor în ceea ce privește valoarea personală acordată zonelor și disponibilitatea de a accepta un anumit raport calitate-preț în funcție de zone. Există numeroși factori sociali, culturali, financiaro și personali ce pot influența deciziile de a frecventa aceste zone, dar deoarece detalierea acestora nu reprezintă scopul lucrării de față, am dosit doar sa-i amintesc și să semnalez faptul că asemenea studii, realizate într-un mod serios si profesionist ar putea ajuta foarte mult dezvoltarea și îmbunătățirea turismului din România, poate mai mult decât cheltuirea unor fonduri enorme într-un mod aparent haotic și fără rezultate notabile (ca de exemplu amenajarea prin locuri necorespunzătoare a pârtiilor de schi la Bușteni sau Cavnic – www.stirileprotv.ro, 20.12.2013).
În Tabelul 1. se poate observa o clasificare a călătoriilor interne pe zone turistice în aul 2012. În ansamblu, supremația este deținută de către zona montană ceea ce nu este deloc surprinzător având în vedere capacitatea mai mare de cazare regăsită în această zonă. Litoralul, deși are o lungime de 245 km din care 82 km de plaje litorale, mult mai mică decât întinderea montană, se situează pe următorul loc în preferințele turiștilor. De asemenea, aceștia optează pentru litoral în special în cazul sejururilor de 8-14 zile. Delta Dunării este căutată pentru sejururi mai scurte, de 1-3 zile, la fel ca în cazul zonei montane.
Aceste minivacanțe de 1-3 zile sunt cele mai populare, motivul fiind ușor de ghicit – atât din punct de vedere al costurilor reduse cât și a perspectivei temporale deoarece turiștii pot pleca de exemplu în timpul weekendului făe apele fluviului sau pe uscat, între Europa Centrală și Peninsula Balcanică;
– Banatul – străveche vatră de locuire și de cultură românească, este situat în sud-vestul României, între Dunăre, Mureș și lanțul Carpaților Meridionali.
Deși toate zonele amintite mai sus reprezintă adevărate surse pentru dezvoltarea turismului, atât pentru cetățenii români cât și străini, există bineînțeles diferențe între numărul de turiști ce frecventează aceste zone. Aceste discrepanțe se pot baza în primul rând pe dorințele și preferințele călătorilor dar pentru o justificare mai detaliată ar trebui realizate studii de piață privind calitatea serviciilor, gradul de apreciere al turiștilor în ceea ce privește valoarea personală acordată zonelor și disponibilitatea de a accepta un anumit raport calitate-preț în funcție de zone. Există numeroși factori sociali, culturali, financiaro și personali ce pot influența deciziile de a frecventa aceste zone, dar deoarece detalierea acestora nu reprezintă scopul lucrării de față, am dosit doar sa-i amintesc și să semnalez faptul că asemenea studii, realizate într-un mod serios si profesionist ar putea ajuta foarte mult dezvoltarea și îmbunătățirea turismului din România, poate mai mult decât cheltuirea unor fonduri enorme într-un mod aparent haotic și fără rezultate notabile (ca de exemplu amenajarea prin locuri necorespunzătoare a pârtiilor de schi la Bușteni sau Cavnic – www.stirileprotv.ro, 20.12.2013).
În Tabelul 1. se poate observa o clasificare a călătoriilor interne pe zone turistice în aul 2012. În ansamblu, supremația este deținută de către zona montană ceea ce nu este deloc surprinzător având în vedere capacitatea mai mare de cazare regăsită în această zonă. Litoralul, deși are o lungime de 245 km din care 82 km de plaje litorale, mult mai mică decât întinderea montană, se situează pe următorul loc în preferințele turiștilor. De asemenea, aceștia optează pentru litoral în special în cazul sejururilor de 8-14 zile. Delta Dunării este căutată pentru sejururi mai scurte, de 1-3 zile, la fel ca în cazul zonei montane.
Aceste minivacanțe de 1-3 zile sunt cele mai populare, motivul fiind ușor de ghicit – atât din punct de vedere al costurilor reduse cât și a perspectivei temporale deoarece turiștii pot pleca de exemplu în timpul weekendului fără a fi nevoiți să aștepte aprobarea pentru concediu.
Turiștii a căror călătorie implică mai mult de 29 de înnoptări nu aleg ca primă opțiune nici zona montană (aceast fiind a doua), nici litoralul (nu se regăsește deloc printre opțiuni), ci merg în alte zone turistice decât cele menționate deja.
Tabel nr. :Călătorii interne pe zone turistice după durata călătoriei în anul 2012
Cei mai mulți dintre turiști au ales în 2012 să-și organizeze vacanțele pe cont propriu, indiferent de zona turistică aleasă ca destinație, raportul dintre cele două categorii de turiști (organziator pe cont propriu sau prin alte mijloace) fiind aproximativ dublu, după cum se poate vedea în Tabelul 2.
Cea mai mică diferență, deși destul de mare și tot în favoarea călătoriilor organizate pe cont propriu, se regăsește în cadrul vacanțelor din zona litorală. Oricum, diferențele mari în cazul tuturor zonelor ar trebui să ridice niște semne de întrebare la nivelul agențiilor de turism – oare acestea nu prezintă suficientă încredere pentru turiști? Practică prețuri prea mari? etc. Ar trebui analizată situația comparativ cu țările vecine – dacă într-adevăr și în cazul acestora putem vorbi de o reținere din partea turiștilor de a apela la serviciile agențiilor de turism. Există diferențe interculturale? Sau agențiile de turism lasă de dorit la capitolul calității sau chiar diversității serviciilor oferite.
Tabel nr. :Călătorii interne pe zone turistice după organizatorul călătoriei, în anul 2012
Din punct de vedere al cazărilor turiștilor se poate observa . cum acestea au scăzut în mod sistematic în ultimii 3-4 ani. În tabel se face comparația cu anul 2009, pentru ceilalți ani calculându-se indicii cu baza fixă anul 2009.
Deși în 2010 și în 2011 s-au înregistrat ușoare creșteri (de aproximativ 8,4% respectiv 9,1%) a numărului total de nopți de cazare față de 2009, ulterior cererea pentru cazare a intrat într-un curs descendent. Cea mai îngrijorătoare este reducerea drastică a cazărilor turiștilor străini, care în 2012 reprezintă doar 82,3% din cazările turiștilor străini din 2009. Iar cererea totală de cazare (turiști români sau străini) a ajuns la nivelul de 91, 2% din cel înregistrat în anul 2009.
Ar fi interesant de analizat ce s-a întâmplat în anul 2013 și cum se va termina anul 2014, mai ales după mult mediatizata și controversata campanie de promovare turistică – Romania, the Carpathian Garden, dar deocamdată ultimele date oficiale sunt cele din anul 2012.
Turismul de afaceri
Scurt istoric al turismului de afaceri
Turismul, în general și turismul de afaceri în special sunt activități apărute odată cu omenirea, chiar dacă acest termen nu a fost definit decât în secolul al- XIX-lea.
Istoria turismului de afaceri se pierde în negura timpului. Apariția agriculturii de subzistență în Africa, Asia și Europa, cu mii de ani înaintea erei noastre a dus automat la dezvoltarea schimburilor comerciale ce se realizau la distanțe din ce în ce mai lungi. De asemenea, dezvoltarea orașelor a generat o nevoie crescută de produse pentru gospodarii. Se poate afirma că primele călătorii de afaceri au fost întreprinse de către micii comercianți și de către artizani care puteau călători și mii de kilometri pentru a-și desface produsele.
Urmează apoi perioada marilor imperii: Egipt, Persia, Grecia și Roma, ce au stimulat creșterea comerțului și implicit a călătoriilor de afaceri. Cel mai bun exemplu este cel al Imperiului Roman, care prin dezvoltarea unui sistem de drumuri extins în tot imperiul a făcut posibil schimbul de produse din Italia în Spania, din Asia și Orientul Mijlociu până în Marea Britanie.
Printre obiectele și produsele descoperite de arheologi în cele mai diverse locuri ale Impe-riului se numără: obiecte de olărit fabricate în Italia, vase cu ulei de măsline din Spania; carafe cu vin din Grecia sau pietre prețioase din Orientul Mijlociu, toate expuse în prezent în muzeele țărilor unde au fost descoperite (Marea Britanie, Franța, Germania sau România, pentru a enumera doar câteva din marile rute ale comercianților antichității).
Căderea Imperiului Roman a adus cu sine o perioadă de instabilitate economică și politică, reducând temporar și volumul călătoriilor de afaceri .
Pe toată durata Evului Mediu și până în zorii erei moderne, principalele categorii de călători au fost comercianții și pelerinii. Din punct de vedere istoric, oamenii de afaceri au constituit elementul major de mobilitate și factorul de continuitate în relațiile dintre diverse popoare. Acest lucru este confirmat și de faptul că până în secolul al XIV-lea fuseseră adoptate tehnici comerciale și instrumente juridice mult mai avansate: cambiile, polițele de asigurare și contractele de comision dezvoltându-se în această perioadă și obligând comercianții la o mai mare grijă față de afacerile pe care le derulau.
Turismul de afaceri pe plan internațional
Ritmul de creștere al călătoriilor de tip MICE a fost în general mai ridicat decât cel înregistrat de circulația turistică mondială. Factorii care au contribuit la creșterea volumului turismului mondial sunt și cei care vor stimula în continuare dezvoltarea pieței MICE. Organizația Mondială a Turismului raportează că ponderea turismului MICE în ansamblul călătoriilor turistice se situează în funcție de țară între 6 și 35%.
Unul dintre factorii comuni turismului mondial și celui de tip MICE este costul transportului aerian. Călătoriile internaționale devin din ce în ce mai rapide, mai ieftine, mai accesibile pentru un segment tot mai mare de turiști, ceea ce se reflectă asupra volumului pieței călătoriilor profesionale. Alături de factorii care determină o evoluție pozitivă a sectorului MICE, au fost semnalate o serie de cauze ale încetinirii acestor tendințe. Un exemplu îl reprezintă insuficienta dezvoltare a centrelor de evenimente în majoritatea destinațiilor turistice, ceea ce îi determină pe organizatori să recurgă la soluții improvizate cum ar fi folosirea unor structuri temporare sau utilizarea spațiilor specializate, dar uneori improprii ale industriei hoteliere. Un alt exemplu, îl reprezintă lipsa forței de muncă specializate pentru organizarea și comercializarea pe piață a evenimentelor din categoria întrunirilor și expozițiilor internaționale.
O altă problemă cu care se confruntă industria MICE are drept sursă limitele înregistrărilor statistice și a sistemului de colectare a datelor cu privire la fluxul de participanți pe această piață. Problema s-ar putea rezolva dacă în acțiunea de colectare a datelor statistice ar fi antrenați atât organizatorii privați, cât și instituțiile administrative de la frontieră, vamă, etc., cât și centrele de congrese care ar trebui obligate să furnizeze informații în legătură cu evenimentele organizate.
Numărul și dimensiunea reuniunilor internaționale au scăzut considerabil, și totodată și durata fiecărei reuniuni. În același timp se remarcă diversificare și creșterea gradului de complexitate a facilităților oferite de către organizatori, participanților la întruniri. Autoritățile naționale de turism din majoritatea țărilor care ocupă o poziție importantă pe piața MICE nefiind în același timp destinații specializate în turismul de odihnă conștientizează avantajele susținerii din sursă de finanțare publică a respectivelor evenimente. Este cazul, de exemplu, al Autorității Naționale de Turism din Coreea de Sud care a recunoscut că delegații la conferințe cheltuiesc de două ori mai mult decât vizitatorul mediu, în timp ce Asociația de Turism de a declarat că delegații la conferințe cheltuiesc de trei ori mai mult decât cheltuiala medie a unui turist care călătorește pentru plăcerea sa. Asocierea la produsele MICE a unor componente specifice turismului de odihnă, problemă la care vom reveni, mărește valoarea unitară a fiecărui eveniment ceea ce a determinat o creștere a volumului valoric a pieței MICE, datorat în special cheltuielilor unitare (delegat/zi), tot mai ridicate. De exemplu, rezultatele unei cercetări întreprinse pe piața americană arată că pentru o durată de sejur de 3,8 zile cheltuielile unitare de bază se situau la 126 dolari de la care prin adăugarea serviciilor și facilităților oferite participanților la întruniri se ajungea la o cheltuiala unitară de 527 dolariși în cazul în care produsului de baza i se asocia și o ofertă de divertisment, cheltuiala unitară atingea 788 dolari (Ladkin, Spiller, 2006). Desigur, încasările totale se pot mări și prin creșterea duratei de sejur. Pentru o creștere cu 1% a duratei de sejur, cheltuielile unitare ale delegaților cresc mai mult decât proporțional.
Mărimea efectelor economice ale unei manifestări internaționale depinde de durata evenimentelor, respectiv intervalul de timp în care delegații își desfășoară consumul turistic. Marile centre reușesc să își păstreze delegații în comunitatea gazdă pentru o perioadă mai lunga (4 zile) în timp ce cele mai mici numai 2,75 zile. Ca urmare, de exemplu, 300 de centre de congrese din SUA obțin anual venituri în valoare de aproximativ 15.5 miliarde USD. Tot în SUA, un eveniment de mărime medie aduce centrului de conferințe organizator, un venit de 21,25 milioane USD sau peste 7 miliarde USD pentru toate centrele de congrese de mărime medie din țară.
Studiile americane apreciază cheltuielile destinate participării la întruniri și în funcție de dimensiunea centrului de conferințe și congrese. Spațiile pentru întruniri cu dimensiunea de peste 23000 mp. generează anual o medie a cheltuielilor de 328 milioane USD. În continuare dimensiunea centrelor este raportată la această categorie. Astfel, centrele de mărime medie (între 9000 și 22006 mp.) generează o cifră de afaceri a activităților economice de 86 milioane USD, în timp ce centrele mici (sub 9302 mp) generează numai 20 milioane dolari ca cifra de afaceri pentru activitățile economice legate direct de desfășurarea evenimentelor. Cu alte cuvinte, încasarea pe unitatea de spațiu (mp) la cele mai mari centre se situează între 6700 USD/mp. și 11.000 USD/mp.
Un alt studiu realizat de Australian Bureau of Statistics raportează în cazul Australiei, 72% din persoanele intervievate s-ar reîntoarce în Australia în calitate de turiști. Diferența între procente reflectă diferențele în perceperea celor 2 destinații de către vizitatori: Marea Britanie – un produs turistic ajuns în faza de maturitate sau chiar declin, Australia-un produs turistic nou, o destinație incitantă, exotică și mai puțin accesibilă
Creșterea numărului locurilor de muncă reprezintă un alt efect favorabil important al activității din centrele de congrese și conferințe. La 100.000 delegați participanți la întruniri ale căror cheltuieli se situează între 19 mii USD și 35 mii USD sunt create 1100 -1900 locuri de muncă în toate sectoarele economice. The Asian Association and Visitors Bureau (AACVB) estimează că fiecare 315 USD cheltuiți în industria întrunirilor generează un loc de muncă suplimentar.
Construcția unui centru de conferințe poate stimula industria construcțiilor prin activități legate de renovarea și modernizarea hotelurilor, a structurilor industriei de divertisment, precum și a altor centre destinate unor evenimente conexe. Comunitățile locale sunt conștiente de avantajele care decurg din găzduirea activităților MICE, manifestându-și în cele mai multe cazuri interesul pentru finanțarea investițiilor specifice. Totodată prin dezvoltarea centrelor MICE, există posibilitatea de extindere a gamei de profesii și calificări ale forței de muncă. De exemplu, acestea ar include organizatorii de întruniri și specialiștii în marketing, personalul hotelier, de la distribuția și promovarea congreselor și conferințelor, servicii de secretariat și business, de translatori, moderatori ai lucrărilor congreselor, catering, servicii de informații, personal de securitate. Oricum, impactul asupra numărului de locuri de muncă generate de existența și funcționarea unui centru de conferințe diferă între orașe și țări în funcție de structura economiei.
Așa cum am mai arătat piața MICE se află și sub influența fluctuațiilor economice, atât în țările gazdă ale evenimentelor, cât și în țările emițătoare de turiști. În perioadele de recesiune economică, organizatorii reduc numărul de evenimente, acestea fiind înlocuite de videoconferințe, teleconferințe, etc. La fel ca și turismul, piața reuniunilor a traversat o perioadă dificilă din punct de vedere economic, la începutul anilor '90. În ciuda recesiunii, însă volumul de investiții în facilitățile pentru organizarea evenimentelor a crescut comparativ cu orice altă perioadă. Încrederea în dezvoltarea turismului de reuniuni îi va susține trendul ascendent pe termen îndelungat și susține concluzia că piața MICE europeană se va extinde.
Vom dezvolta în continuare structura geografică a pieței MICE și vom prezenta pentru început principale regiuni importatoare ale produselor din nomenclatorul MICE, respectiv cele care declanșează fluxurile turistice (outbound) spre destinațiile (țările de incoming) aflate în poziția de exportatori pe aceasta piață.
În anul 2012, călătoriilor profesionale le revenea în totalul outbound-ului european de 431,3 milioane plecări, o pondere de 18%. Călătoriilor de tip MICE de 25,8 milioane, respectiv le revenea 6% din totalul outbound-ului. Ponderea turismului MICE în totalul călătoriilor profesionale a fost de 32%. Utilizând conceptele clarificate la începutul lucrării, în Europa, circa o treime din totalul călătoriilor profesionale sunt cele de tip MICE, constatându-se însă o repartizare inegală pe țări de destinație, atât a volumului total, cât și a fiecărui segment din piața MICE.
Volumul segmentului MICE, a fost de 20,1 milioane de turiști, înregistrând cel puțin o înnoptare în afara țării, ceea ce înseamnă 6% din volumul total al plecărilor, în timp ce volumul de piață total al călătoriilor profesionalei din care face parte segmentul MICE reprezintă 18% din volumul total al pieței turistice.
Ținând seama de dinamica plecărilor de turiști din Europa putem aprecia că tendințele ce caracterizează outbound-ul în turismul profesional în special cel MICE au fost de creștere.
Tabel nr. :Creșterile outbound și MICE în Europa în perioada 2009-2012
În Europa cel mai dezvoltat segment în cadrul MICE, cel al călătoriilor care au avut ca scop participarea la conferințe, congrese sau seminarii a avut o cotă de 48% din piața MICE, iar T&E (târgurile și expozițiile comerciale) fiind al doilea mare segment, ocupă o cotă de piață de 42%. Turismul stimulativ reprezintă cel mai mic segment al pieței, având o pondere de numai 10% din total (European Travel Monitor, 2012).
Circa o treime din totalul plecărilor MICE revine celor trei țări: Germania, Franța și Elveția. Germania ocupă primul loc în topul țărilor de origine al oubound-ului acestei categorii. Volumul de călătorii MICE al Germaniei este 2,4 milioane călătorii, reprezentând 12% din totalul european de 20,1 milioane călătorii. Ponderea turismului de afaceri al outbound-ului german se situează sub media europeana din cauza volumului mare al importurilor de turism al acestei țări. Țările de destinație sunt Spania, Italia și Franța. Franța se situează pe locul doi cu un volum de 1,8 milioane călătorii, și o cotă de piață de 9%, iar țările de destinație sunt Spania și Statele Unite.
Ponderea turismului de afaceri în totalul outbound-ului francez este de 7%, deoarece importurilor de turism în Franța sunt mai mici decât exporturile de turism ale acestei țări și decât importurile de turism ale Germaniei. Elveția ocupă locul trei în turismul de afaceri cu 1,7 milioane călătorii (8%), iar ponderea în totalul plecărilor turistice în străinătate este de 18%, ceea ce poate fi explicat prin dinamismul mediului de afaceri din aceasta țară și a conexiunilor sale cu piața internațională. Majoritatea călătoriilor MICE au ca țări de destinație Statele Unite, Germania și Marea Britanie.
Din punctul de vedere al nomenclatorului de import al produselor MICE o analiză mai atentă a pieței releva faptul ca pe segmentul de întruniri, locul 1 revine tot Germaniei, cu o cotă de 17% . Elveția ocupa locul 2, cu o cotă de piață de 9%, urmată de Franța cu o cotă de piață de 8%.
În ceea ce privește segmentul de târguri și expoziții (T&E), Franța este cea mai importantă emițătoare cu o cotă de piață de 12%. Elveția se situează pe locul 2 cu un procent de 9%, iar Belgia și Spania ocupă împreună 7% din segmentul expozițiilor și târgurilor al pieței MICE. Cele mai active țări pe piața europeană a MICE sunt în consecință Germania, Franța și Elveția. Una dintre explicațiile posibile ale poziției ocupate de aceste tari ar putea fi tendința mediului științific, cultural, artistic, politic de a relaționa cu comunități din alte țări, de a participa la evenimente cu care ocazii să promoveze imaginea companiilor, instituțiilor de învățământ, de cercetare, etc. Aceasta deoarece participarea la conferințe, seminarii, dar mai ales &E reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități de a face cunoscută imaginea unei țări prin reprezentanții ei.
Germania ocupa primul loc și în ceea ce privește plecările (oubound-ul) în turismul stimulativ, reprezentând 22% din totalul european al călătoriilor de acest tip. Italia, se situează pe locul 2, cu o cotă de piață de 17%.
Principalele destinații pe piața MICE sunt Germania care nu ocupă numai poziția de lider ca țară de origine pentru călătoriile MICE, ci și cea mai importantă piață de destinație pentru călătoriile MICE ale turiștilor din țările europene. Astfel 4,1 milioane turiști europeni au vizitat Germania pentru a participa la diferite întruniri, respectiv aproape dublu față de numărul de turiști germani care au călătorit în același scop în Europa (a cincea parte a outboundului European de tip MICE). Franța se află pe locul 2 și în calitate de destinație MICE cu 2 milioane sosiri, ceea ce înseamnă 10 % în totalul pieței, cum de altfel se situa pe aceeași poziție în cazul outbound-ului MICE. Italia se clasează pe locul trei cu 1,5 milioane călătorii (8%), iar Marea Britanie pe locul patru cu 1,4 milioane călătorii (7%). Aceste patru destinații atrag aproape jumătate din numărul participanților la evenimentele de tip MICE din Europa.
Din punctul de vedere al nomenclatorului MICE repartizarea pe țări de destinație a fluxurilor de călătorii este următoarea:
Germania ocupa primul loc ca țară de destinație pentru călătorii în scopul participării la întruniri, cu un volum de 9,7 milioane călătorii și o cotă de piață de 16%, urmată de Franța și Marea Britanie cu 9%.
Analizând în continuare nomenclatorul MICE pentru segmentul de T&E, Germania este deținătoarea primului loc cu 29% din totalul călătoriilor europene, motivate de participare &E. Franța se situează pe locul 2, cu 9%, iar pe locul trei Italia cu 8%.
Pentru segmentul turismul stimulativ, Austria deține poziția de lider, cu 14% din piață, Franța și Germania sunt pe locul doi cu câte 9% din incoming-ul european al acestei forme de turism.
Volumul pieței MICE poate fi sugerat prin cele 983.600 întruniri, târguri, conferințe naționale și internaționale organizate în anul 2006, la care au participat 77,4 milioane persoane ce au cheltuit 37,4 miliarde dolari (Braley, 2007).
Asociația Internațională de Congrese și Întruniri (ICCA)52 publică periodic statistici privind piața MICE din toate marile regiuni ale lumii. Ultimele date furnizate de această instituție cuprinde și dinamica numărului de întruniri cu caracter internațional (congrese, târguri, expoziții) în marile regiuni ale lumii:
Tabel nr. :Numărul de întruniri internaționaleTabel 5
Sursa: Ladkin, Adele; Spiller, Julie -" The meetings, incentives, conferences & exhibition Industry", Travel & Tourism Intelligence, 2013
Principalele cauze ale descreșterii numărului de întruniri internaționale sunt recesiunea economiei mondiale, incapacitatea de a se adapta noilor condiții de pe piața MICE, atacurile teroriste și atmosfera pe care au generat-o, epidemia SARS, restricțiile bugetare din majoritatea sectoarelor industriale care generau cele mai numeroase ocazii de organizare a întrunirilor internaționale.
Europa reprezintă 59 % din piață, urmată de Asia cu 16,7%, iar America de Nord ocupă locul 3 cu numai 11,2%. În Europa pe primul loc se situează Spania, în Asia, Japonia, iar în America Latină, Brazilia, concentrează cel mai mare număr de întruniri internaționale ale continentului. Dintre țările Europei Centrale și de Est, Ungaria ocupă poziția cea mai avantajoasă, locul 23 din lume, cu 53 de întruniri internaționale în anul 2012.
Turismul de afaceri pe plan european
În Marea Britanie, cele mai ridicate venituri au fost înregistrate , cu o medie pe centru de conferință de circa 350.000 lire sterline în primele trei luni ale lui 2010, ceea ce a permis o prognoză a veniturilor obținute de un centru de conferințe tipic londonez la nivelul de 1,4 milioane lire sterline în 2008. Evenimentele politice și acțiunile teroriste recente au împiedicat îndeplinirea și realizarea acestei cifre. Pe piața MICE a Marii Britanii, durata medie generală de sejur este de 1,6 zile. Media de 1,4 zile se referă, atât la conferințele internaționale, cât și la cele naționale și este mult mai scăzută decât media europeană de 4,3 zile care este valabilă numai pentru conferințele internaționale. În regiunea Londrei s-a înregistrat cea mai redusă durată medie a conferinței în special datorită nivelului ridicat al prețurilor serviciilor și produselor de pe piață.
Factorii care afectează coșul de cheltuieli al delegaților la conferințe și întâlniri includ durata șederii, numărul de însoțitori ai delegaților și prețurile relative de consum, respectiv, comparativ cu coșul de cheltuieli din țara de origine a delegaților și persoanelor însoțitoare. O proporție mare a venitului suplimentar generat în centrele de congrese provine din serviciile de cazare și cheltuielile cu alimentația și divertismentul nocturn. Totodată se estimează că aproximativ 75% din delegații la congrese asociază scopului de afaceri petrecerea timpului liber alături de familie, ceea ce mărește impactul total al veniturilor generate de o întrunire internațională. Ponderea în totalul participanților a persoanelor însoțitoare este în medie de 14-20% și poate ajunge în cazul destinațiilor exotice la 65% (Ladkin, 2006).
Nivelul activităților recreaționale și de divertisment poate fi mărit la destinație pe următoarele căi:
1) prin prelungirea duratei de vizitare a destinației adăugând un număr de zile înainte sau după intervalul de timp destinat preocupării profesionale, cu scopul de a permite vizitatorului să cunoască resursele culturale și naturale ale destinației.
Este ușor de înțeles motivul turiștilor care, deși călătoresc în scop de afaceri, își prelungesc durata de sejur la destinație. Aceasta se explică prin dorința de a cunoaște mai bine destinația, de a-i cunoaște atracțiile cu atât mai mult cu cât majoritatea celor care călătoresc în scopuri profesionale dispun de un nivel ridicat al veniturilor și sunt interesați de acumularea unor noi experiențe turistice. Parte dintre turiștii din această categorie suportă din resurse proprii consumul suplimentar din intervalele de timp în care au prelungit sejurul. Această tendință se manifestă în special în cazul destinaților care oferă atracții turistice sau au o tradiție pe piața turismului de agrement cum ar fi Italia, Spania, Franța.
Rutherford și Kreck atrag atenția asupra unui motiv suplimentar privind combinarea călătoriilor profesionale cu cele de plăcere și anume posibilitatea deducerii fiscale a cheltuielilor. Politica promoțională a companiilor aeriene destinată să optimizeze utilizarea spațiului de zbor la cursele de linie în intervalul în care cererea este mai scăzută, adică în perioadele de week-end, se bazează pe tarifele reduse aplicate pentru aceste intervale. Efectul se regăsește la nivelul cererii pentru turismul în scop profesional prin prelungirea duratei de sejur a oamenilor de afaceri sau a altor profesioniști pe intervalul acoperit de reducerile tarifare.
O altă motivare a prelungirii duratei de sejur ar putea fi consecința reducerilor tarifare practicate de liniile aeriene atunci când în intervalul dintre sosire și plecare este cuprins la destinație un week-end. „Regulă nopții de sâmbătă" reprezintă un instrument promoțional al companiilor aeriene pentru a-și completa spațiul de zbor în perioadele din săptămână când coeficientul de utilizare al avioanelor este mai scăzut.
prin posibilitatea oferită turiștilor care călătoresc în scopuri profesionale de a fi însoțiți de familie. Scopul principal al însoțitorilor este recrearea și vizitarea atracțiilor turistice de la destinație. Acest scop se poate realiza în cadrul unui program organizat pentru oaspeți sau individual. O mare parte a turiștilor care călătoresc individual în scopul rezolvării unor sarcini profesionale pot fi însoțiți de membrii familiei. Aceasta poate fi consecința deciziei turistului sau poate reprezenta o recompensă pe care o acordă reprezentantului său firma angajatoare
prin intermediul activităților de recreare oferite de organizatori ca elemente de relaxare și prilejuri de contacte sociale pentru participanții la evenimente.
Drache (2006) menționează și alte avantaje ale turiștilor care călătoresc în scop profesional și care sunt însoțiți de familie, referindu-se la posibilitatea acestora de a beneficia de acțiunile promoționale ale companiilor aeriene care recompensează clientela fidelă prin acordarea de puncte sau mile care se transformă în zborurigratuite sau la tarife preferențiale, precum și într-o serie de alte facilități și avantaje suplimentare (ex. cazare). Totodată, determinant pentru opțiunea turiștilor care călătoresc în scopuri profesionale de a fi însoțiți sau nu reprezintă acțiunea organizatorilor de întruniri de a include un program social de agrement pentru însoțitori în perioada în care delegații participă la ședințele și programul de afaceri. Aceste programe sociale sunt organizate la nivelul unor evenimente de mai mică importanță, dar și la nivelul unor întâlniri inter guvernamentale la vârf, ocazie cu care organizatorii oferă aranjamente destinate primelor doamne cu precizarea surplusului de măsuri de protecție necesare în astfel de cazuri.
Includerea acestor programe sociale oferă participanților la întruniri un interval de timp dublu față de cel destinat exclusiv întrunirii. De aceea, organizatorii acestor întruniri internaționale fac eforturi pentru a realiza programe sociale cât mai complexe și atractive. În cele mai multe cazuri aceste programe cuprind excursii către obiective turistice, întruniri mondene, participări la întâlniri culturale și sportive, cu alte cuvinte atracții turistice complexe. Se poate chiar vorbi despre o piață secundară a turismului de întruniri și anume cea a turismului de programe sociale. Nu este exclus ca o parte a turiștilor care participă la întruniri să opteze atunci când există această posibilitate pentru acea întrunire care oferă, alături, de serviciile specifice întrunirii și cea mai atractivă variantă de program social. 4) ca o consecință a impresiei favorabile pe care a produs-o destinația, turiștii care călătoresc în scopuri profesionale se reîntorc, însoțiți de familii, pentru scurte vacanțe sau pentru vacanțe mai lungi.
În mare parte, turiștii care călătoresc în scopuri profesionale înregistrează un sentiment de frustrare, datorită limitării experienței lor turistice la traseul pe care îl parcurg între aeroport și hotel. Din acest motiv, dar și atunci când turistul are posibilitatea ca datorită programului social să vină în contact cu oferta turistică a destinației vizitate, acesta este tentat să se întoarcă pentru a cunoaște mai bine atracțiile destinației vizitate. Desigur că, în generarea acestei tendințe un rol important îl are impresia produsă, atât de destinația respectivă, cât și de ospitalitatea gazdelor. La polul opus se poate aminti situația unei destinații mult prea familiare și bine cunoscută datorită repetatelor vizite ale turiștilor care călătoresc în scop profesional. Destinațiile "well visited", precum Marea Britanie încearcă din răsputeri să tenteze vizitatorii tradiționali de afaceri să se întoarcă și să-și petreacă vacanța sau cel puțin câteva zile de relaxare. Un studiu realizat de System Three pentru Autoritatea Națională pentru Turism din Marea Britanie, informează că 39% din delegații din străinătate care vin în Marea Britanie pentru a participa la o conferință recunosc că s-ar întoarce în calitate de turiști.
O altă ramură care absoarbe investițiile ce decurg din dezvoltarea centrelor MICE este industria hotelieră. Una dintre problemele cu care se confruntă industria hotelieră este etalarea neuniformă în timp a gradului de utilizare a capacității hoteliere. Acesta este marcat de sezonalitate având consecințe directe asupra duratei de amortizare a investițiilor și a profitului unitar. Turismul profesional este una din formele nesezoniere ale circulației turistice, ceea ce îi conferă capacitatea de a atenua caracterul inegal al utilizării spațiului hotelier. Astfel în perioadele de extrasezon gradul de utilizare hotelieră poate să se mențină ridicat atunci când evenimentele specifice sectorului MICE sunt programate în aceste intervale de timp. Determinanții cererii pentru turismul de odihnă – veniturile, timpul liber, varietatea de motivații și fluctuațiile pe care le înregistrează conferă segmentului respectiv al pieței turistice caracterul de cerere fluidă, incertă ca dimensiune, volum și preferințe de consum. Această caracteristică produce perturbări în organizarea și funcționarea hotelurilor nefiind posibilă o planificare prealabilă a cheltuielilor, încasărilor și a rentabilității. Incertitudinea generată de determinații cererii pentru turismul de vacanță este accentuată de posibilele modificări ale factorilor naturali, ale climei, ale factorilor politici, etc., care accentuează caracterul imprevizibil al consumului turistic. De aceea, atragerea segmentelor din piața MICE, predominant formate din călătoriile profesionale pentru care decizia comerciala este influențată de corporații, asociații și organizații publice, poate oferi companiilor hoteliere garanția unei utilizări mai uniforme a capacităților de cazare atenuând dezavantajele care rezultă din funcționarea pe piața turismului de odihnă. Rezervarea în contratimp față de turismul de vacanță a capacităților hoteliere nu anulează sezonalitatea, ci o atenuează. Evenimentele sunt programate în contratimp, pe parcursul anului, față de perioadele de concedii și vacanțe sau pe parcursul săptămânii cel mai frecvent în ultimele zile. Un alt avantaj pentru industria hotelieră îl reprezintă faptul că delegații la conferințe, reuniuni se înregistrează, atât la intrarea (check-in), cât și la părăsirea hotelului (check-out) în aceleași zile, ceea ce facilitează formalitățile legate de primirea și plecarea delegaților cu efecte directe asupra productivității.
O altă șansă pe care o poate oferi dezvoltarea turismului MICE este posibilitatea centrelor urbane a căror funcție era dependentă de existența unei subramuri industriale (minieră, textilă, siderurgică, etc) aflate în recesiune sau care au încetat să mai producă, de a se specializa în organizarea de evenimente putându-și astfel valorifica infrastructura și diversificându-și funcțiile economice. Este cazul de exemplu al orașului Göteborg în care porțiuni ale spațiilor portuare au fost transformate și amenajate ca centre de întruniri, după modelul unei localități satelit al Londrei – Dockland care a suferit aceeași transformare.
Desigur costurile construcției sau chiar convertirii unei structuri într-un centru de întruniri sunt destul de ridicate. Astfel, de exemplu, în Marea Britanie cel mai scăzut cost de 6 milioane lire sterline l-a avut Centrul Internațional de Conferințe de , iar cel mai ridicat cost, Centrul Internațional de Conferințe din Birmingham, care a costat 180 milioane lire sterline. Iată dar, un interval larg de variație al costurilor pentru construcții cu utilizate similară. Eforturile financiare considerabile pe care le suportă un centru de întruniri poate avea efecte negative asupra sectorului MICE. În afara investiției inițiale efortul financiar presupune și acoperirea cheltuielilor de funcționare cu plata forței de muncă, consumul de energie, apă, etc., care pot dubla volumul investițiilor. Cu toate acestea s-a constatat că veniturile obținute din funcționarea unui centru de congrese permit recuperarea eforturilor capitalului investit, precum și a cheltuielilor directe și indirecte care decurg din funcționarea structurilor MICE. Acestea includ alături de centrul de întruniri, spațiile expoziționale, hotelurile, parcurile tehnice și toate dotările cu caracter turistic care sunt valorificate odată cu oferta MICE.
Centrele de congrese și conferințe operează adesea în pierdere, deoarece doar câteva din servicii/facilitați își pot acoperi costurile din venituri. Costurile de operare, precum costul muncii, încălzirea, electricitatea sunt adesea destul de mari. Un centru de congrese și conferințe mediu pierde anual din operare 634.000 milioane lire sterline. Ca rezultat, centrele de congrese și reuniuni au nevoie să își planifice marketingul în scopul asigurării unui venit suficient să acopere costurile operaționale și plata împrumuturilor.
Reuniunile, conferințele și târgurile comerciale în contrast cu turismul bazat pe atracțiile turistice, implică contactul cu specialiști, precum directorii de asociații comerciale, comitete de selecție a destinațiilor, specialiști în reuniuni care fac recomandări de locații pe baza prețurilor, costurilor forței de muncă, facilităților și variatelor atracții. Facilitățile cele mai importante sunt cele pentru cazarea participanților – care se referă și la posibilitatea de a găzdui mai multe evenimente simultan, în condiții foarte bune și la prețuri rezonabile. Reducerile tarifare pentru cazarea hotelieră, restaurante, spectacole, transport aerian, închirierea de mașini, excursii și oferta de divertisment fac toate parte dintr-un pachet de programe competitive, care au ca rezultat creșterea segmentului de piață al participanților la evenimente internaționale din categoria reuniunilor.
Facilitățile trebuiesc modernizate, pentru a întruni, atât condiții de funcționalitate optimă, cât și cele estetice și sanitare. Facilitățile de transport și comunicație nu sunt ușor de organizat în interiorul centrelor urbane vechi. Noua clădire a Parlamentului European din Bruxelles – cea mai scumpă clădire din Europa – este un exemplu de investiție masivă pentru un proiect de îmbunătățire a confortului în scopul păstrării poziției în topul destinațiilor pentru reuniuni. Localizată în inima orașului, clădirea creează probleme de trafic, iar arhitectura sa nu se adaptează cu aceea a clădirilor învecinate. Pentru a face față concurenței de a găzdui Parlamentul European, primăria orașului Bruxelles a fixat construcția clădirii într-o locație care este atractivă pentru membrii acestuia în ciuda numeroaselor probleme, care au creat nenumărate inconveniente locuitorilor orașului.
Piața târgurilor comerciale din Europa a avut o evoluție foarte bună pe parcursul deceniului nouă, dar a suferit un declin considerabil la începutului ultimului deceniu al secolului trecut. De abia din anul 1995 piața a început să înregistreze o oarecare înviorare.
European Major Exhibition Centres Association (EMECA) reunește 19 centre expoziționale localizate în principalele orașe comerciale ale Europei: Leipzig, Londra, Lyon, Madrid, Milano, Munchen, Nuremberg, Paris, Utrecht, Valencia și Verona. Asociația s-a format în anul 1992 în scopul sprijinirii sectorului european de expoziții și măsurării impactului economic al expozițiilor și târgurilor comerciale. Una din activitățile EMECA este elaborarea de studii și cercetări ale activității expoziționale în Europa. În urma unei astfel de cercetări s-a apreciat că în perioada '94-'99, numărul de expoziții a crescut semnificativ (+17,5%), înregistrându-se și o creștere a numărului de expozanți (+19,2%) și vizitatori (33,21%). Din cauză că, expozițiile au diferite cicluri și frecvențe, comparația directă între un an și altul nu ne oferă prea multe informații. Ce este important sunt trendurile generale și că o mare parte din această creștere este datorată diversificării și creșterii interesului pentru evenimentele specializate, de tip nișă sau tailor made (la comandă)
În anul 2010, majoritatea centrelor EMECA au găzduit evenimente care au fost deschise pentru public în proporție de 64 %. Expozițiile naționale și expozanții naționali au însemnat 71% din totalul evenimentelor, în timp ce 29% au constat din evenimente internaționale, iar vizitatorii străini la târgurile comerciale au reprezentat 10% din totalul vizitatorilor. Tot în același an, evenimentele organizate de membrii EMECA au reprezentat 68% din totalul târgurilor și expozițiilor din lume și 31% din totalul celor destinate publicului general. 68% dintre târguri au fost organizate de către firme specializate, iar 31% chiar de către centrele de conferințe și congrese. Din totalul manifestărilor expoziționale, 45% au fost expoziții internaționale care s-au bucurat de participarea companiilor naționale în proporție de 74%.
Locațiile europene își măresc capacitatea de a găzdui întâlniri uriașe. Un mega eveniment precum International Rotary Meeting de expoziții de a atras 23.000 participanți. S-a calculat că aproape 20 de milioane de lire sterline s-au cheltuit în Birmingham doar în timpul acestei întâlniri. Cifrele nu includ și costurile de călătorie. Această contribuție poate fi cu greu supraestimată atunci când cele mai multe produse și servicii achiziționate au fost realizate de pe piața locală.
Modificările înregistrate atât de numărul de vizitatori, cât și de numărul de evenimente indică o altă tendință pe piață și anume deplasarea către evenimente de dimensiuni mai mici.
Evenimente mai mici și mai scurte. O tendință pe termen lung în dimensiunea târgurilor comerciale indică că acestea scad în timp. Dimensiunea medie a evenimentelor s-a redus ca suprafață de la 18.000 mp în 1990 la 14.900 în anul 2006. Această medie ascunde variația uriașă în mărime a expozițiilor, de la una din cele mai mari, precum Cebit de , Germania, care a avut 371.467 mp, la cele de numai câteva sute de metri, cu sunt cele foarte specializate mai ales pe expunerea de produse de dimensiuni mici și valoare unitară ridicată cum ar fi: bijuterii, diamante, tehnică dentară, medicamente, cosmetice și alte produse de lux. În aceeași perioadă, pe lângă scăderea dimensiunii târgurilor, suprafața standurilor închiriate de expozanți a scăzut și ea cu aproximativ cu 10%. Aceasta este o reflectare a schimbării naturii târgurilor, deoarece la evenimentele mai importante participă și conducerea companiilor spre deosebire de evenimentele de importanță mai mică care sunt acoperite în general de reprezentanții de vânzări. Importanța expozanților direcți este reflectată de datele statistice din Germania, Italia și Franța care au 6%, 21% și respectiv 23% de expozanți indirecți. Cele mai mici piețe, cele ale Scandinaviei și Spaniei au 41% și respectiv 46%.
Părerea generală este că tendința pentru expoziții mai mici este subliniată de natura creșterii evenimentelor specializate. Într-adevăr, se consideră că marea parte a creșterii în acest sector poate fi atribuită creșterii diversificării și interesului în evenimente de nișă. În același mod în care temele de conferință devin din ce în ce mai specializate, târgurile comerciale devin și ele din ce în ce mai specializate. (Lawson 2006). Se observă că această tendință ce caracterizează sectorul de târguri și expoziții provine din noul concept legat de funcția târgurilor care este nu numai cea de a facilita tranzacțiile comerciale și contactele între comercianți și producători, dar și cercetarea de piață, schimbul de idei și informații între experți, expozanți și vizitatori. Expozițiile devin din ce în ce mai specializate și tind să aibă piețe țintă diferite.
Motivația organizării unor evenimente strict specializate este creșterea eficienței și a productivității manifestărilor expoziționale. Becket (2006) a subliniat faptul că după ce ani la rând obiectivul organizatorilor de expoziții a fost creșterea numărului de participanți, în prezent se urmărește limitarea participării și adâncirea specializării pe anumite sectoare de piață. De la vizitatorii obișnuiți – cei pe care organizatorii de standuri îi numesc colectori de broșuri – datorită internetului prin care se poate transmite informația publicitară spațiul expozițional poate fi utilizat mai inteligent și mai eficient. De exemplu, pentru realizarea de contacte și formarea unei opinii generale asupra pieței, a concurenței și a tendințelor care se înregistrează și aceasta într-un timp cat mai scurt. Un exemplu al tendinței de micșorare a dimensiuniievenimentelor și de îndreptare către piețe nișă este o expoziție de lux de bijuterii care se desfășoară în Marea Britanie, și ai cărei vizitatori pot intra numai pe baza de invitație. Director de organizare al expoziției din partea Event Organisation Company, explică cum lucrează (Chetwynd, 1999): "Identificăm jucătorii cheie europeni și le trimitem invitații personale însoțite de scrisori. Aceasta este urmată de telefoane, de fiecare data în limba delegatului. Noi trebuie să prestăm o munca de excepție, care reprezintă o necesitate chiar dacă volumul acesteia este destul de mare".
Dacă această tendință continuă, se pune problema implicațiilor pentru designul facilităților expoziționale mai ales în cazul destinațiilor tradiționale din Europa. În cercetarea lor pentru industria expozițională, consultantul Touche Ross (1994) a declarat că activitatea expozițională nu o să mai fie concentrată în centrul Europei, iar atenția se va îndrepta pe calitate mai degrabă decât pe cantitate, și pe specializare mai degrabă decât pe volum. Astfel centre expoziționale foarte mari din Europa Centrală vor deveni ineficiente și inadaptabile. Consultanții observă, de asemenea, o schimbare fundamentală în specializarea expoziției, cu tendința de a se îndrepta către marketingul piețelor de nișa. Aceste considerente, completate de faptul că ciclurile de viață ale produselor se reduc, fac necesară apariția unor noi tipuri de centre expoziționale proiectate pentru o utilizare flexibilă și integrată cu facilități pentru seminarii și conferințe. (Touche Ross, 1994). Președintele EMECA sprijină acest punct de vedere, declarând într-un interviu că el crede că în locul volumului uriaș al târgurilor comerciale specifice stilului german, specialiștii au nevoie de expoziții pe care să le poată parcurge rapid, respectiv în cel mult o zi. (Daneshkhu, 2007).
Creșterea numărului de vizitatori. Italia și Franța atrag cel mai mare procent de vizitatori din străinătate 30% și respectiv 25%. O zecime din totalul numărului de vizitatori al Germaniei provin din străinătate, iar dacă sunt incluse numai evenimentele internaționale acest procent scade la 8%. În Marea Britanie, proporția între vizitatorii internaționali și expozițiile comerciale a crescut în trei ani la rând 1999, 2006 și 2007. În 2010 se numărau 166.600 vizitatori, marcând o creștere de 11% față de 1997. Sectorul de servicii atrage 17% din totalul numărului de vizitatori. Restul țărilor din Europa atrag un număr mult mai mic de vizitatori comparabil cu cel al Germaniei.
Concentrarea ofertei expoziționale. Piața târgurilor comerciale din Europa este concentrată puternic într-un număr limitat de centre. În Italia, Franța, Spania și Austria cele mai mari doua centre găzduiesc 50-60% din totalul evenimentelor. Această concentrare este și mai mare în Marea Britanie, unde cele mai mari două centre organizează 85% din totalul evenimentelor. La celălalt pol se afla Germania unde numai 25% din evenimente se desfășoară în primele două centre ca mărime, în timp ce 57% sunt găzduite de către primele cinci centre expoziționale. Germania, Franța și Italia dețin, de asemenea, o rețea de centre expoziționale de dimensiuni mai mici pentru organizarea evenimentelor regionale.
Trade Fair Observatory a comunicat că anual în Europa sunt organizate peste 3000 evenimente care reunesc participarea a peste 500.000 expozanți direcți, închirierea a peste 20 milioane mp de spațiu expozițional și atragerea a peste 50 milioane vizitatori. Peste 1300 evenimente sunt organizate în Austria, Belgia, Republica Ceha, Danemarca, Croația, Franța, Germania, Ungaria, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Slovacia, Suedia, Elveția și Marea Britanie.
Turismul de afaceri în România – prezentare generală
Turismul de afaceri vizează activități realizate de către diferite societăți pentru angajații lor (cum ar fi team-building-urile, diverse programe de training), ori călătoriile de afaceri. Acestea încep din anul 1996 să ocupe procente din ce în ce mai însemnate din piața turistică românească. Incluse sau asociate turismului de bussines sunt sesiunile de team building, programele de training, board meetings, dealer meetings, seminarii și evenimente private de companie, raportate la mediul intern al entităților economice sau cu conexiuni externe mediului propriu congrese , seminarii, târguri, expoziții , work shop-uri etc.
Beneficiarii au fost toți aceia care urmând un management modern au înțeles că informațiile noi sunt apreciate și acumulate mai lesne în alte locuri decât cele frecventate permanent, unde participanții sunt atinși de rutină.
Dacă la începuturi doar "multinaționalele" și societățile bancare au apelat pentru angajații proprii sau pentru colaboratori la travel bussines, fenomenul urma să se extindă la aproape toate domeniile de activitate ca o necesitate a da performanță informării și socializării.
Urmărind dinamica indicelui de piață a turismului de afaceri în România observăm că în anul 2003 acesta realiza aproximativ 20 %, iar în anul 2007 aproximativ 31% din totalul tranzacțiilor în turism (www.romanialibera.ro).
Începând cu 2006-2007 această ascensiune a determinat reorientarea investitorilor privind dotările incapacităților de primire. În jurul perioadei amintite foarte puține hoteluri sau pensiuni au mai fost construite fără spații dedicate cursurilor de pregătire și conferințelor, iar vechile hoteluri au beneficiat de investiții care aveau darul să ridice calitatea serviciilor, dar și să extindă oferta prin reorganizarea unor spații și transformarea lor în săli dotate cu instalații de sonorizare, video proiectoare, ecrane de proiecție, flip chat conexiune internet prin cablu sau WY-FI.
Pe de altă parte au apărut în folosul real al beneficiarilor agenții din ce în ce mai specializate în domeniul "MICE" (meetings, incentives & corporate events) cu oferte complete și programe complexe elaborate cu un înalt profesionalism și susținute de lucrători de înaltă ținută.
Potrivit consilierului de presă al ANAT, (citat de aceeași sursă) majoritatea turiștilor străini care intră în România vin în interes de serviciu. "Turismul de afaceri se dezvoltă în general în mediul urban. Aici ponderea acestuia, din turismul total, este de aproximativ 70%, iar circa 60-70% dintre turiștii străini care vin în România vin pentru a face turism de afaceri. Exista, bineînteles, orașe unde turismul de afaceri este mai bine reprezentat. De exemplu, în București, ponderea turismului de afaceri este mai mare decat în Constanța unde oamenii vin să se relaxeze, aici ajungând la 80%", a mai explicat reprezentantul ANAT.
Potrivit reprezentantului JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Dina Litzica, turismul de afaceri reprezintă circa 98% din gradul de ocupare al hotelului. "De câțiva ani, turismul de afaceri reprezintă circa 98% din gradul de ocupare al hotelului și cred ca această tendință o să se mențină și în viitor. Există și perioade în care gradul de ocupare scade, de obicei, intre 15 decembrie – ianuarie și iulie-august. Fenomenul este normal având în vedere că Bucureștiul nu este o destinație turistică, iar în aceste perioade oamenii au de obicei vacanțe și concedii", a declarat pentru NewsIn Dina Litzică.
Tabel nr. :Numărul de turiști, călătorii și înnoptări după motivul principal al călătoriei în 2012
În anul 2012, ponderea numărului de turiști cu scopuri de afaceri sau alte motive profesionale este de 2,5% din totalul numărului de turiști. Procentual, 2,7% din totalul călătoriilor au avut motive profesionale, iar în ceea ce privește numărul de înnoptări, 3,8% din total au avut la bază călătoriile de afaceri (Tabelul 5.).
Potrivit unui articol din revista capital (www.capital.ro) turismul de business își revine în 2014. Turiștii de afaceri estimează că numărul zborurilor în interes de afaceri va crește cu 5.5% în 2014 și prevăd o creștere și la nivelul bugetului alocat călătoriilor de afaceri, conform unui sondaj realizat anual de compania Ascend Worldwide, companie care oferă informații despre industria aviatică de aproape 50 de ani.
Sondajul a fost efectuat în rândul a peste 380 de turiști de afaceri din întreaga lume. 49% din respondenți se așteaptă să călătorească mai mult în scop de afaceri în 2014, un procent semnificativ mai mare față de cel din anul 2012, când doar 10% din respondenți estimau o creștere a numărului de călătorii de afaceri. 48% din respondenți se așteaptă la o creștere a bugetului de călătorii anul acesta, față de doar 8% din respondenți care estimau acest lucru în 2012 și doar 28% în 2013. Doar 8% dintre călători se așteaptă la o scădere a bugetului de călătătorii de afaceri în 2014.
Peter Morris, economist la compania Ascend a declarat că sondajul sublinează simbioza dintre turismul de afaceri și revenirea economică
Părerile legate de creșterea turismului de afaceri sunt împărțite din moment ce un articol publiat pe site-ul www.topbusiness.ro susține stagnarea acestuia. Acesta menționează că în 2013 au stagnat și investițiile în capacitățile de cazare, în multe cazuri inaugurările programate pentru anul 2013 amânându-se pentru 2014 sau 2012.
Potrivit statisticilor, cele mai importante destinații pentru afaceri (și aici mă refer la călătoriile de afaceri, nu organizări de traininguri, team-buildinguri ș.a.) se regăsesc în București. Apoi urmează marile orașe din Transilvania (în principal Cluj-Napoca), Banat (Timișoara), Dobrogea (Constanța) și Moldova. Am ales să prezint în Tabelul 7. călătoriile în străinătate (axându-mă pe cele în scop de afaceri) pentru a analiza puțin deschiderea României din acest punct de vedere dar și deoarece eu consider legăturile de afaceri nu pot fi unidirecționale în sensul că din moment ce unii cetățeni români s-au deplasat în străinătate din motive profesionale, este de așteptat ca în mare parte din cazuri și omologii acestora din străinătate să viziteze România cu același scop. În plus, călătoriile profesionale în afara granițelor contribuie la renumele țării și implicit la atragerea de investitori străini.
Tabel nr. :Călătorii în străinătate pentru vacanțe și afaceri, pe țări de destinație în 2012
Din totalul călătoriilor în număr de 876422, 74083 s-au realizat în scopuri de afaceri, ceea ce semnifică o proporție de 8,45%. Din acestea, majoritatea au avut ca destinație Europa (98,5%), iar restul Asia. Din călătoriile business derulate în Europa, un număr considerabil este characteristic, după cum ar fi și de așteptat Uniunii Europene. Numărul călătoriilor de afaceri cu alte destinații decât cele menționate este nesemnificativ.
În ceea ce privește turiștii sosiți în România în călătorii de afaceri, aceștia provin atât din țările vecine – Ungaria, Moldova – cât și din SUA, Marea Britanie, Germania, Italia, Franța, Turcia, Polonia, Austria, Cehia, Rusia, Olanda, Israel. (Voinea, www.topbusiness.ro)
Antreprenorii din domeniul turismului de afaceri mizează și pe formarea de noi clienți prin oferirea de servicii corporate. Adică dacă un angajat care participă în cadrul unui training sponsorizat de firma la care lucrează este mulțumit de serviciile oferite, să zicem de către un anume hotel sau pensiune unde se desfășoară activitățile, atunci este foarte probabil ca el să se reîntoarcă, de data aceasta în concediul său și chiar să recomande locația respectivă și prietenilor și cunoștințelor.
Capitolul 2: Turismul de afaceri în România – detaliere pe zone geografice
Cele mai importante destinații pentru afaceri se regăsesc în București. Apoi urmează marile orașe din Transilvania (în principal Cluj-Napoca), Banat (Timișoara), Dobrogea (Constanța) și Moldova (Iași).
Potrivit reprezentanților agențiilor de profil, in 2008 s-a inregistrat o creștere de aproximativ 36%, aducand incasari de 200 de milioane de euro (Voinea, www.topbusiness.ro). Conform aceleași surse, turismul de afaceri este singura ramură a industriei turismului din România evidențiată în mod obiectiv ca fiind eficientă și in creștere. O dovedesc veniturile hotelurilor din mediul urban, care confirmă faptul că ponderea turismului de afaceri în totalul încasărilor se situează la un nivel între 65 și 85%. Tendința de creștere pe acest segment a început să se facă simțită din 1997-1998, și s-a accentuat dupa anul 2000, evoluția ascendentă evidențiindu-se mai ales după 2007. În ultimii ani, odată cu intrarea pe piața românească a companiilor străine, numărul celor care vin în țara noastră în interes de afaceri a crescut.
În anul 2008 s-a raportat o creștere de 82% față de anul precedent – poate cea mai spectaculoasă ascensiune la nivel național pe un segment de activitate economică, raportat la o unitate de timp, continuând încurajarea investițiilor în capacitățile de cazare.
Anii 2009 și 2010 au continuat ascensiunea cu 5 % față de anul anterior, iar în 2011 cifrele arată o ușoară scădere, primul semnal pentru ceea ce avea să urmeze privitor la turismul de afaceri în anul 2012.
La sfârșitul anului 2012, turismul de afaceri raportează scăderi dramatice, influențat puternic de situația economică și financiară națională, care nu putea să fie alta decât cea generalizată mondial. La finele semestrului I scăderea estimată se află la aproximativ 50% raportată la anul 2010, iar până la încheierea ultimului trimestru scăderea estimată se apropie de 80% raportată tot la anul 2010. Se observă că anul 2012 a impus societăților comerciale o atenție mărită asupra cheltuielilor, cele pentru deplasări fiind lăsate pe ultimul plan.
În 2013, consilierul de presă al Asociației Naționale de Turism din România, Traian Bădulescu a declarat, citat de NewsIn că turismul de afaceri va crește in urmatorii cinci ani cu o valoare cuprinsă între 7-10% anual, un avans mai mic față de cel înregistrat în ultimii doi ani, de circa 20-30% anual. "Din 2008, în fiecare an turismul de afaceri a înregistrat o creștere de 20-30%, iar piața de ticketing a înregistrat o creștere de 22,5%. Cred că în următorii ani această creștere se va mai tempera. Asta nu înseamnă că nu vor mai exista străini care vin în România pentru business, ci că acel "boom" s-a dus. Situația este normală, pentru că piața începe să se maturizeze, iar marile corporații și investitorii atrași de integrarea noastră în Uniunea Europeană au venit deja în România. De aceea, cred că turismul de afaceri va crește în următorii cinci ani cu circa 7-10%", a afirmat Bădulescu. (www.wall-street.ro)
Turismul de afaceri în București
În ultimii 2 ani, aproximativ o treime din veniturile hotelurilor de 4 și 5 stele din București au provenit din turismul de afaceri și se estimează că pe viitor acest segment va înregistra o creștere semnificativă.
Dintre hotelurile de 5 stele din București, Intercontinental a înregistrat venituri între 30% și 35% din găzduirea de evenimente, JW Marriott are o pondere de 40% a sectorului Food& Beverage în bugetul de venituri, în timp ce Crowne Plaza a înregistrat anul trecut un procent egal între veniturile din găzduirea de evenimente și veniturile din cazare. Mioara Gheorghe, Director Sales & Marketing la Crowne Plaza, estimează că, în acest an, segmentul turismului de afaceri va înregistra o creștere de 5-8%.
În următorii 5 ani, Crowne Plaza intenționează să își extindă spațiile de conferințe cu 600 mp și spațiul de cazare cu încă 61 camere iar pe termen scurt intenționează să reorganizeze și să extindă bucătăria, restaurantul și terasă, în ideea de a construi un winter garden. De asemenea, pe viitor compania intenționează să construiască un centru spa.
Turismul de evenimente, reprezentat de târguri, conferințe, congrese, evenimente culturale sau sportive și incentive-uri organizate de companii, este susținut în special de cererea ridicată pentru pentru conferințe și incentive-uri.
Directorul executiv de la CMB Travel, Roxana Bălcescu, estimează că în acest an, pe acest segment de turism se va înregistra o creștere de minimum 10-15% față de 2013. Conform datelor furnizate de ANAT, în 2009 turismul de evenimente pentru companii a fost de 210 milioane EUR iar pentru acest an se estimează o creștere de 30%. De asemenea, în 2009, concertele unor staruri internaționale au marcat pozitiv balanta veniturilor și a numărului de turiști.
Și în acest an vor fi organizate evenimente care ar putea atrage un număr mare de turiști, cum sunt concertele George Michael, Rolling Stones, Chemical Brothers sau Tori Amos, festivalul internațional de film Transilvania, B`Estival, Festivalul și Concursul Internațional George Enescu sau concursul sportiv Class One Romanian Grand Prix.
Piața hotelieră românească a început să atragă atenția marilor lanțuri hoteliere internaționale. În prezent Hyatt, Kempinsky sau Le Meridien studiază piața românească pentru a deschide sau a afilia o unitate în țara noastră. Pe lângă București, lanțurile hoteliere de lux studiază și piața hotelieră din Timișoara, Cluj, Constantă, Sibiu și Iași.
Printre lanțurile hoteliere care au anunțat proiecte pentru acest an se număra Confort Hotels, Continental Hotels, Ri Investments, care va construi un hotel de 5 stele cu 960 camere și Ramada SAS. Reprezentanții JW Marriott Bucharest Grand Hotel apreciază că intrarea pe piață a unor hoteluri de 4 și 5 stele este benefică în special pentru potențialul pe care îl oferă concurenta deoarece celelate hoteluri sunt obligate să își mențină și să își revizuiască în mod constant standardele și ofertă. De asemenea, intrarea unor astfel de unități pe piața are ca efect crearea unei industrii hoteliere stabile și la standarde similare cu cele din străinătate.
Reprezentanții Intercontinental București au declarat că, înainte ca aceste hoteluri să influențeze dezvoltarea unei anumite ramuri a turismului, trebuie că Bucureștiul să își dezvolte cât mai mult segmentul de turism de vacanță.
Directorul regional pentru România și Bulgaria al Golden Tulip, Paul Marasoiu, a declarat că în acest an valoarea investițiilor din industria ospitalității va ajunge la aproximativ 500-510 milioane EUR, în creștere față de nivelul estimat în 2009, de 420-440 milioane EUR. Paul Marasoiu estimează că până în 2012 volumul investițiilor pe piața hotelieră va ajunge la aproximativ 1,5 miliarde EUR. Totodată, numărul spațiilor de cazare va crește cu 3,9%-4,4% față de 2009, când s-a înregistrat o creștere de 3,6%. Conform estimărilor, în perioada 2014-2016, numărul camerelor de hotel din București se va dubla până la aproximativ 10.000 de unități. Potrivit evaluărilor Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor, WTTC, potențialul de dezvoltare a României în domeniul turistic este semnificativ iar pentru acest an se estimează că turismul va contribui la PIB cu 4,8% și că, până în 2016, contribuția turismului la PIB va depăși 6,7%.
Pentru următorii 5 ani se estimează că se va înregistra o creștere în centrele urbane, în apropierea zonelor industriale, pe litoral, în zona montană și în apropierea unor lacuri. Totodată, circulația în domeniul turismului va crește în acest an cu cel puțin 30%, principalul segment unde se vor înregistra creșteri fiind cel de afaceri.
Peste 60% din activitatea turistică din România este generată de turiștii romani sau străini care folosesc serviciile turistice exclusiv ca suport pentru activitatea lor în afaceri.
În ultima perioadă s-a înregistrat o creștere a numărului de turiști romani care pleacă în străinătate prin intermediul agențiilor de turism, în 2009 acest procent înregistrând o creștere cu aproximativ 60%, a declarat Daniel Vasilescu, Președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc, FPTR. De asemenea, Daniel Vasilescu a declarat că 70% din turiștii străini vin în România prin intermediul agențiilor de turism.
Secretarul de stat în cadrul Ministerului pentru IMM, Comerț, Turism și Profesii Liberale, Lucia Morariu, a declarat pentru ziarul online România Liberă ca în industria turistică românească s-au dezvoltat în principal turismul rural, circulația sau călătoriile și turismul de afaceri sau evenimente.
Turismul de afaceri în Transilvania
În județul Albă există un singur hotel (4*), Hotelul Parc care poate oferi servicii specifice turismului de afaceri. Vila Elisabeta permite desfășurarea întâlnirilor de afaceri, având în dotarea să o sală de conferințe.
În județul Brașov există Internațional Trade Center în municipiul Brașov, Hotel Aro Palace (4*), Hotel Capitol (3*), Hotel Coroana (2*); în Poiana Brașov există Centrul Favorit Poiana Brașov, Hotel Sportul (3*), Hotel Bradul (3*) și Eurohotel (3*), Hotel Piatră Mare (4*), Hotel Ruia (4*), și Hotel Miruna (4*). În Predeal există Centrul de Pregătire Arexim & Hotel Orizont (3*), Geiser Center & Hotel Timișul de Sus (3*).
În Covasna există o singură locație la Balvanyos, Hotelul Best Western (3*), Hotelul Hefaistos din Covasna (singurul dotat cu sală de conferințe din oraș).
În județul Harghita este o singură infrastructură de găzduire pentru evenimente la Miercurea Ciuc-Hunguest Fenyo Hotel (3*). În județul Mureș o locație pentru turismul de afaceri/reuniuni se găsește în Sighișoara, Casa Wagner (3*). În județul Sibiu există Hotelul Continental (3*) și un centru expozițional în Bazna.
În Transilvania cel mai prosper oraș din punct de vedere al turismului profesional este, după cum și era de așteptat, Cluj-Napoca. Unul din cele mai importante centre universitare, Clujul s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani în ceea ce privește investițiile străine. Acest fapt a contribuit la creșterea turismului de afaceri.
Anul care a trecut a adus la Cluj-Napoca numeroase proiecte de dezvoltare industrială, iar orașul continuă să atragă investiții în numeroase domenii. Pentru a întâmpina cererea de facilități oferite investitorilor, au fost inaugurate sau sunt în faze de finalizare centre de afaceri, care pun la dispoziția oamenilor de afaceri săli de conferintț, garaje, sisteme home-cinema, centre de relaxare și facilități necesare prospectării pieței sau demarării unei întreprinderi comerciale. Nu departe de aeroport, la Cluj-Napoca se găsește cel de-al doilea centru expozițional de servicii și mărfuri din România, Expo Transilvania, care desfășoară o activitate intensă. Turismul de afaceri din Cluj-Napoca va fi prezentat mai pe larg în Capitolul 3.
Turismul de afaceri în Banat
Județele din Vestul României prezintă o serie de avantaje în direcția dezvoltării afacerilor, fiind situate în triunghiul în care România se învecinează cu Iugoslavia și Ungaria. Județul Timiș este cel mai mare județ al țării, ceea ce influențează potențialul său de afaceri. Din acest motiv, în continuare mă voi axa pe prezentarea acestuia (și implicit a Timișoarei) din punct de vedere al turismului de afaceri.
Zece capitale europene se află la o distanță de sau mai puțin de Timișoara (București, Belgrad, Budapesta, Bratislava, Ljubljana, Praga, Sarajevo, Skopje, Viena și Zagreb). Județul Timiș este un mediu economic dinamic, având resurse naturale bogate (petrol, gaze naturale, mangan, bazalt, marmură, materiale de construcție, ape minerale și termale, lemn, faună-specii de interes cinegetic, etc.), o agricultură de tradiție cu rol important în ansamblul economiei românești și cu implicații hotărâtoare asupra rezervei alimentare a țării. Județul Timiș are cel mai important potențial agricol din țară, având cea mai mare suprafață cultivabilă, peste 700.000 de hectare și cea mai mare producție vegetală. 85% din suprafața agricolă este în proprietate privată.
Principalele investiții străine în județul Timiș au fost făcute în electronică și IT, chimie petrochimie, industria componentelor auto, prelucrarea lemnului, textile, pielărie, încălțăminte, agricultură și industrie alimentară, comerț, servicii.
Includerea județului Timiș în euroregiunea DKTM (Dunăre-Criș-Tisa-Dunăre) deschide noi perspective pentru dezvoltarea vieții economice în Timișoara și județul Timiș. Se încheie acorduri între autoritățile regionale, precum și între Camerele de Comerț din cele 9 regiuni membre și între uniunile de comerț din zona respectiva.
La Timișoara se organizează mai multe târguri și expoziții menite a dezvolta colaborarea dintre firmele din regiune. În plus, annual sunt organizate o serie de congrese, conferințe și simpozionae reunind specialiști din diverse domenii. Acestea sunt manifestări de anvergură națională și internațională, participanții venind din mai multe țări. Congresele au de regulă o durată de mai multe zile, lucrările tratând o tematică variată în cadrul unui domeniu științific și professional strict circumscris (de exemplu: Zilele Stomatologiei Bănățene, Zilele Cardiologiei, simpozioanele Ecotim, Auto-Tehnica ș.a.).
Turismul de afaceri în Moldova
Turismul ieșean mai rezista numai datorită congreselor, călătoriilor și întâlnirilor de afaceri pe care companiile străine, în principal, le organizează frecvent. În ciuda faptului că municipiul Iași este cunoscut drept capitala culturală a României iar la fiecare colț de stradă se afla câte un monument istoric, orașul nu este inclus pe lista operatorilor de turism, iar numărul turiștilor străini care au călcat în Iași nu trece de 25 mii. Singurul câștig al hotelierilor provine din turismul de afaceri, singură ramură a industriei turismului ieșean eficientă și în creștere. "Câștigurile hotelurilor și ale pensiunilor din Iași provin din congresele sau întâlnirile de afaceri organizate de companii prezente pe piața locală. Orașul Iași nu este inclus pe harta turistică a operatorilor de turism. În ultimul an au fost deschise 4 pensiuni și 2 hoteluri, iar cele mai multe se găsesc pe raza municipiului Iași", a explicat Aurelian Albuț, șeful Direcției Generale de Autorizare și Control în Turism (www.bzi.ro).
Numărul hotelurilor și al pensiunilor din județ nu trece de 30, în timp ce, de exemplu, în Suceava ajunge aproape de 800, iar majoritatea acestora nu sunt ocupate decât la sfârșit de săptămână. Conform Asociației Naționale de Turism din România, turismul de afaceri va înregistra în următorii cinci ani o creștere cuprinsă între 7-10 la sută anual, iar piața ieșeană va suporta dublarea numărului hotelurilor. Acest tip de turism, care include formările de echipe, călătoriile de afaceri, participările la programe de informare reprezintă cea mai importantă sursa de venituri pentru operatorii ieșeni. Pachetul de servicii care se oferă este destul de complex. Cazarea oamenilor de afaceri se face numai la hoteluri selecte, iar transferurile de la aeroport la hotel, biletele de avion și serviciile de secretariat pot fi incluse în pachet. Organizatorii pun la dispoziție săli de conferințe dotate cu toate cele necesare și sunt organizate vizite pentru participanți, programe de divertisment și mese festive.
Turismul de afaceri pe litoral
Una dintre cele mai active instiuții în ceea ce privește promovarea turismului de business la malul mării este Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA Constanța), care organizează anual târguri și expoziții cu profile dintre cele mai variate, ce atrag mii de persoane pe litoral. "Participanții la târgul pe care îl organizăm în februarie cheltuiesc aproximativ 300.000 de euro pentru servicii de cazare și alimentație publică, în Constanța și Mamaia", a precizat Mihai Dărăban, președintele CCINA, referindu-se la târgul național de îmbrăcăminte și încălțăminte TINIMTEX (www.romanialibera.ro). Târgul durează cinci zile, dar expozanții stau șapte. Participă aproximativ 300 de firme, fiecare având, în medie, trei reprezentanți. Rezultă cel puțin 4.200 de camere închiriate. Astfel de târguri ar trebui sprijinite și de municipalitate, care are de câștigat de pe urma sumelor cheltuite aici. Cel mai important este faptul că se organizează târgurile în extrasezon, acestea salvând litoralul românesc în această perioadă.
CCINA va mai organiza în acest an ediția 49 a TINIMTEX (22-26 septembrie), Bursa Litoral – Delta Dunării (16-18 septembrie), Confintex (27-31 octombrie), târgul de mobilă (10-13 noiembrie), Confintex cadouri (1-5 decembrie) (www.ccina.ro). Pe lângă târguri și expoziții, este important și segmentul turismului de conferințe. Majoritatea hotelurilor de pe litoralul românesc au investit sume importante în acest domeniu. Acestea au săli de conferințe, care pot avea chiar și câteva sute de locuri. Sălile sunt dotate cu echipamente audio-video performante, printre aparatura necesară numărându-se videoproiectoare, căști și microfoane pentru traduceri, sistem audio performant, aer condiționat, desigur.
Investiția este de ordinul zecilor de mii de euro, în funcție de capacitatea sălii și de calitatea aparaturii. În cele mai multe cazuri, aceasta este însă un atu al hotelurilor, care reușesc să atragă nu numai turiști interesați de plajă, ci și oameni de afaceri. Turismul de afaceri se manifestă preponderent în afara vârfului de sezon (primăvara și toamna), când și tarifele sunt mai accesibile, contribuind astfel la creșterea încasărilor. Pe lângă serviciile standard oferite, hotelierii mai câștigă și din oferirea unor servicii adiționale, cum ar fi snack-baruri, băuturi răcoritoare, mesele de prânz și cină. Chiar dacă e criză, mai multe hoteluri din Mamaia au reușit să atragă sute de turiști din acest segment.
Unul dintre evenimentele cele mai mari care a avut loc pe litoral a fost conferința despre strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării din anul 2013, care a adus la hotelul Iaki din Mamaia sute de participanți, de la înalți funcționari ai Comisiei Europene la miniștri și reprezentanți guvernamentali din mai multe țări. Un alt eveniment de amploare a avut loc în iunie același an, în Neptun-Olimp. Este vorba despre Forumul European al Energiei FOREN, care a beneficiat de o vastă participare internațională.
Capitolul 3: Turismul de afaceri în Cluj-Napoca
Circulația turistică pentru business în Cluj-Napoca – principalii indicatori
Putem împărți turiștii în două categorii: individuali și cei care practică turismul în grupuri organizate. Cei individuali sunt cei care cumpără pentru ei înșiși sau pentru familia lor. Produsele sau serviciile sunt cumpărate nu numai pentru a satisface nevoile fizice, ci și pe cele sociale și psihologice.
Principalii cumpărători de servicii hoteliere sunt participanții la congresele, simpozioanele și târgurile din Cluj-Napoca. Consumatorii organizaționali cumpără în numele organizației pentru care lucrează, iar nevoile pe care le satisfac sunt ale firmei. Persoana care cumpără un produs sau serviciu nu este întotdeauna utilizatorul, sau singurul utilizator al produsului în cauză.
Cumpărătorul nu este întotdeauna persoana care ia decizia de cumpărare, în consecință spre cine trebuie concentrate eforturile promoționale, care sunt direcțiile în care trebuie diversificate ofertele, etc.: spre cumpărători sau spre utilizatori. Pentru diverse produse sau servicii trebuie să identificată persoana care ar avea rolul cel mai important in influențarea deciziei. Participanții la diverse conferințe, simpozioane, etc., vizitează orașul Cluj-Napoca în primul rând în interes profesional.
Indicatorii circulației turistice exprimă la nivel de țară, zonă sau localitate volumul, intensitatea și structura cererii turistice în diverse perioade calendaristice. Cu ajutorul acestora se poate realiza corelarea circulației turistice cu capacitatea de primire.
Diversificarea și dezvoltarea circulației turistice au condus la multiplicarea formelor de turism, iar multitudinea formelor de turism se poate clasifica după următoarele criterii:
în funcție de proveniența turiștilor (turism intern; turism internațional);
în funcție de direcția fluxurilor turistice într-un cadru geografic dat (turism emitor; turism receptor);
în funcție de modul de angajare a prestației turistice:
– turism organizat, care presupune contracte, aranjamente, verigi intermediare, itinerarii, programe;
– turism semiorganizat, care presupune o angajare anticipativă parțială a serviciilor și o alta, solicitată pe parcursul călătoriei direct prestatorilor respectivi;
– turism neorganizat (drumeții, excursii pe cont propriu).
în funcție de momentul manifestării cererii (turism de vară, turism de iarnă, turism de circumstanță).
Numărul de turiști
Numărul de turiști este un indicator sintetic care exprimă numărul de persoane care se deplasează în scop turistic în interiorul țării sau care efectuează călătorii turistice în străinătate. Numărul de zile turist oglindește volumul fenomenului turistic, prin corelarea numărului de turiști cu durata medie a sejurului.
Evoluția turismului și cererea turistică internă și internațională pentru turismul de afaceri și congrese în orașul Cluj-Napoca sunt prezentate în Tabelul 7.
Tabel nr. :Evoluția turismului de afaceri în orașul Cluj-NapocaTabel 8
Sursa: www.cluj.insse.ro
Evoluția turismului de afaceri și congrese în orașul Cluj-Napoca a înregistrat
o creștere de 60.82 % între anii 2009 – 2013,
în jurul cifrei de 961 de turiști români mai mult decât în anul de referință.
În ceea ce privește turismul cu participare internațională (turiști străini), situația se prezintă după cum urmează:
o creștere de 36.92 % între anii 2009 – 2013,
în jurul cifrei de 168 de turiști străini mai mult față de anul 2009, când s-a înregistrat un număr de 455 turiști străini.
Totalul numărului de zile / turist român/ an a înregistrat:
o creștere de 46 procente față de anul de referință
o creștere cu 1620 de zile / turist / an decât în anul 2009
Totalul numărului de zile / turist străin/an a înregistrat:
o creștere de 37.23 procente față de anul de referință
o creștere cu 2204 de zile / turist / an decât în anul 2009
Indicatorii intensității și densității circulației turistice
Numărul mediu de turiști pe zi, lună sau an caracterizează intensitatea circulației turistice în anumite perioade calendaristice. Se determină ca raport între numărul total de turiști și numărul de zile calendaristice ale persoanelor luate în calcul. Numărul mediu de turiști pe zi este prezentat în Tabelul 8.
Tabel nr. :Evoluția turismului de afaceri în orașul Cluj-NapocaTabel 9
Sursa: www.cluj.insse.ro
Durata medie a sejurului
Durata medie a sejurului reprezintă intervalul de timp în care turiștii rămân într-o destinație turistică. Acest indicativ reflectă capacitatea unei destinații turistice de a reține, prin oferta ei, pe o perioadă mai lunga de timp, turiștii vizitatori în scop de afaceri. Tabloul rezultatelor obținute în urma acestor calcule arată astfel:
Tabel nr. :Durata medie a sejurului businessTabel 10
Sursa: www.cluj.insse.ro
Densitatea circulației turistice
Densitatea circulației turistice exprimă legătura dintre circulația turistică și populația unei destinații turistice.
Densitatea circulației turistice, pentru turismul de afaceri, în orașul Cluj-Napoca este prezentată, pentru perioada avută în vedere, în Tabelul 10.
Tabel nr. :Densitatea circulației turistice
Tabel 11
Sursa: www.cluj.insse.ro
Etapele metodei de calculare a densității circulației turistice pentru congresele, conferințele, simpozioanele, expozițiile și târgurile (numite generic: turism de afaceri) din orașul Cluj-Napoca sunt următoarele:
calcularea numărului total de turiști / an;
raportarea numărului total de turiști / an la cifra totală a populației orașului Cluj-Napoca.
Rezultatele obținute sunt:
de 0,635 % (în anul 2009)
de 0,988 % (în anul 2013)
evidențiază o creștere cu 0,353 % a densității circulației turistice pentru turismul de afaceri a anului 2013 față de anul 2009.
Studiu comparativ între principalele hoteluri din Cluj-Napoca privind oferta din cadrul turismului de afaceri
În cadrul acestei lucrări am dorit să analizez și principalele oferte din Cluj-Napoca privind oferta de cazare potrivită pentru turismul de business. În acest mod aș putea să evidențiez principalele puncte forte dar și puncte slabe caracteristice hotelurilor din Cluj.
Am ales să testez ofertele prin intermediul unui chestionar pe care l-am aplicat ofertanților. Ideală ar fi fost intervievarea turiștilor cazați în interes de afaceri dar disponibilitatea acestora nu a permis aplicarea chestionarelor. Prin urmare voi analiza calitatea ofertelor privind turismul de afaceri.
Figura nr. :Valoarea pieței hoteliere a Clujului
Sursa: www.zf.ro
Calitatea este rezultatul unui proces care implică satisfacerea nevoilor legitime de produse și servicii, cerințelor și așteptărilor consumatorului la un preț acceptabil, în conformitate cu standardele de calitate legate de asigurarea siguranței și securității turiștilor, igienei, accesibilității, transparenței, autenticității și armoniei activității de turism cu mediul uman și natural. Satisfacția consumatorului sau a turistului este într-o măsură foarte mare dependenta de calitatea serviciilor oferite. Competiția economică cere întotdeauna că organizațiile să facă mereu mai mult și mai bine, calitatea ar trebui să reprezinte o prioritate pentru toți cei implicați. Calitatea este cea care determină succesul în afaceri prin simplul motiv ca aceasta reprezintă un obiectiv, cât și un determinant al excelenței profesionale.
Cum în orice domeniu cu o competivitate ridicată, calitatea reprezintă un atribut principal în atragerea și fidelizarea clienților , nici industria hotelieră nu face excepție fiind nevoită să se plieze nevoilor diversificate și nivelului de așteptări ridicat al consumatorilor.
Deși piața hotelieră a Clujului a înregistrat o stagnare, cererea pentru spațiile hoteliere a fost în continuare ridicată. Piața locală a fost evaluata anul trecut la o valoare de aprox. 25 milioane euro, existând totodată un segment al clienților orientat doar spre unitățile hoteliere de 4 sau 5*.
Hotelurile selectate pe baza informațiilor din Figura 1 sunt în număr de 4: 2 de 5* și 2 de 4*:
City Plaza 5*;
Opera Plaza 5*;
Onix 4*;
West City Hotel 4*.
Principalele dotări ale acestora pot fi observate în Tabelul 11.
Tabel nr. :Dotările principalelor hoteluri din Cluj-NapocaTabel 12
Sursa: www.cityhotels.ro/cluj_napoca
Structura chestionarului aplicat a urmărit obținerea unor informații privind fluxul de turiști al hotelurilor, categorizarea acestora (străini/români), durata de ședere, pretențiile dorite, precum și alte astfel de detalii. Întreg chestionarul îl voi prezenta în cele ce urmează. Designul de cercetare folosit este unul cantitativ, implicând centralizarea și analizarea răspunsurilor date de subiecții intervievați.
Prima întrebare vizează numărul de persoane cazate în ultimul an ce au vizitat Clujul în scopuri de afaceri. Am hotărât ca întrebarea să fie cu răspuns deschis deoarece intuiam cifre apropiate în ceea ce privește fluxul turistic din anul 2013.
Întrebarea 1: Care a fost fluxul aproximativ de turiști veniți cu scopuri de afaceri în anul 2013?
În continuare respondenții au fost rugați să detalieze puțin fluxul turistic prin categorizarea turiștilor în persoane române sau străine.
Întrebarea 2: Care a fost numărul de turiști străini? Dar români?
Întrebarea 3 se referă la țara de origine a turiștilor. Aici am considerat necesar să ofer variante de răspuns, realizate în funcție de fluxul turistic înregistrat în România și prezentat în partea introductivă a lucrării.
Întrebarea 3. Care este țara de origine a turiștilor?
SUA;
Marea Britanie;
Spania;
Italia;
Franța;
Germania;
Republica Moldova;
Alte țări.
Pentru a identifica durata medie a unui sejur am recurs la Întrebarea 4.
Întrebarea 4. Care este în medie durata de ședere a turiștilor veniți în scopuri de afaceri?
Următoarele întrebări sunt esențiale pentru a realizarea analizei SWOT a hotelurilor din Cluj. Acestea vizează aspecte precum pretențiile avute de către turiști, sugestii ori reclamații depuse conducerii hotelului.
Întrebarea 5. Care sunt dotările necesare turiștilor?
Întrebarea 6. Ce evenimente se organizează în general în domeniul turismului de afaceri?
Conferințe;
Ședințe;
Traininguri;
Coffee breaks;
Dineu;
Altele.
Întrebarea 7. Turiștii utilizează caietul pentru sugestii și reclamații?
Da;
Nu.
Întrebarea 8. Care sunt cele mai frecvente nemulțumiri și reclamații din partea clienților?
Întrebarea 9. Care sunt doleanțele turiștilor privind îmbunătățirea serviciilor hotelului?
Rezultate și discuții
După cum se poate observa, fluxul de turiști din anul 2013 este destul de apropiat, fiind cuprins între 260 și 320 de persoane. Hotelurile ce dispun de condiții superioare din punct de vedere calitativ au atras mai mulți clienți. Acesta este cazul City Plaza și Opera Plaza.
Tabel nr. :Fluxul de turiști veniți în interes de afaceriTabel 13
Sursa: prelucrarea autorului
Bineînțeles majoritatea turiștilor sosiți în interes de afaceri sunt din România. Diferența este evidentă, după cum se poate observa în Figura 2.
Cei mai mulți turiști români s-au cazat în cadrul hotelurilor Onix și West City (câte 223 respectiv 218 turiști), în timp ce hotelurile City Plaza și Opera Plaza au cazat cei mai mulți turiști străini (112 și respectiv 86 de persoane).
Tabel nr. : Categorizarea turiștilorTabel 14
Sursa: prelucrarea autorului
Figura nr. :Categorizarea turiștilorFigura
Sursa: prelucrarea autorului
Majoritatea turiștilor străini sosiți în scop de afaceri în România și cazați la unul dintre cele 4 hoteluri analizate sunt din Europa. Totuși, în incinta City Plaza, Opera Plaza și West City au fost cazați 21, 12 și respectiv 10 persoane din SUA.
Principalele țări din care s-a înregistrat un aflux turistic sunt: Spania, Italia, Franța, Germania, Republica Moldova și Marea Britanie.
Din nou se poate observa cum hotelurile de 5 stele (City Plaza și Opera Plaza) au înregistrat vizite ale turiștilor sosiți din cele mai diversificate state.
Tabel nr. :Țara de origine a turiștilor străini sosiți în scop de afaceriTabel 15
Sursa: prelucrarea autorului
Principalii turiști străini cazați în incinta hotelului West City au sosit din Germania, Franța și SUA.
În cazul turiștilor înregistrați în cadrul hotelului Onix, aceștia au sosit din Spania și Germania.
Opera Plaza a găzduit în principal francezi, italieni și americani.
Majoritatea tuirștii cazați la City Plaza provin din Spania și SUA.
Figura nr. :Țara de origine a turiștilor străini sosiți în scop de afaceri – valori procentuale
Figura 3
Sursa: prelucrarea autorului
Durata medie a unui sejur pentru anul 2013 nu diferă foarte mult în cazul celor 4 hoteluri. Cele mai lungi perioade de ședere în anul 2013 le-a înregistrat hotelul West City (în medie 2,85 zile), urmat de Opera Plaza (2,25 zile), și Onix Hotel (2,17 zile).
Tabel nr. :Durata medie a unui sejurTabel 16
Sursa: prelucrarea autorului
Cele 4 hoteluri analizate organizează în general principalele evenimente specifice turismului de afaceri, după cum se poate observa în Tabelul 16. Printre acestea se numără conferințele, ședințele, trainingurile, ori dineurile de afaceri
Tabel nr. :Principalele evenimente organizateTabel 17
Sursa: prelucrarea autorului
După cum era de așteptat, City Plaza, Opera Plaza, West City Hotel și Onix pun la dispoziția clienților binecunoscutul caiet de sugestii și reclamații în care turiștii sunt încurajați să aducă la cunoștința responsabililor de managementul hotelier impresiile lor.
Tabel nr. :Utilizarea caietului de sugestii și reclamațiiTabel 18
Sursa: prelucrarea autorului
Respondenții chestionarelor (persoane angajate în departamentul de management al hotelului) au fost destul de reticenți în a răspunde la ultimele două întrebări ale chestionarului: reclamațiile primite și respectiv îmbunătățirile pe care turiștii le-au sugerat ori pe care conducerea și-a propus să le realizeze. Răspunsurile, destul de evazive de altfel, vizau aspecte generale și nimic concret.
Concluzii și propuneri
Analiza SWOT a mediului turismului de afaceri din Cluj-Napoca
Analiza SWOT reprezintă o sinteză a auditului de marketing care prezintă punctele forte și cele slabe ale organizației, precum și oportunitățile și amenințările mediului extern. Se realizează astfel o listă a caracteristicilor pozitive și negative ale organizației analizate, care o diferențiază de organizațiile concurente. În realizarea analizei SWOT, Clujul trebuie privită ca o destinație turistică unitară care deține atât puncte slabe, cât și puncte forte și care acționează pe o piață în mișcare, beneficiind de oportunitați, dar lovindu-se și de amenințările inerente unei piețe imperfect.
Puncte forte. Puncte slabe.
Acestea țin în primul rând de capacitatea de organizare a municipiului, de resursele de care dispune și sunt o caracteristică a mediului intern. Cea mai bună soluție de promovare este susținerea punctelor forte și diminuarea punctelor slabe.
Printre punctele forte putem aminti:
– experiența în derularea de programe ale UE în domeniul turismului;
– servicii modernizate de poștă și telecomunicații (telefonie mobilă, telefonie prin cablu locală), aeroport;
– structuri de cazare variate: pensiuni, cabane, popasuri turistice, campinguri, vile, hoteluri de la 1 stea la 5 stele;
– existența unor unități de prestări-servicii diversificate (bănci, bancomate, benzinării, spălătorii, ateliere de reparații auto, ș.a.);
– funcționarea structurilor ce favorizează turismul de afaceri (de exemplu Expo Transilvania);
– prezența investitorilor străini în Cluj-Napoca și în apropiere.
Punctele slabe:
– drumuri nemodernizate și infrastructură edilitară insuficientă în unele zone;
– amenajare peisageră deficitară;
– promovare insuficientă a resurselor și posibilităților de servicii turistice;
– promovare inconsecventă în rândul populației a principalelor acțiuni și evenimente cultural-artistice;
– mijloace de transport public (autobuze, trenuri, tramvaie) uzate fizic și moral, necorespunzătoare și numeric insuficiente;
– insuficiența surselor de informare prin materiale specifice de promovare
– descentralizare administrativă locală redusă.
Oportunități și amenințări
Oportunități:
– perspective de colaborare pe probleme specifice (consultanță, transfer de know-how, ridicarea calității serviciilor);
– stabilirea de parteneriate și derularea de proiecte cu orașe și provincii din alte țări: Italia, Spania, Germania, Austria, Franța;
– abordarea unor concepte și strategii de dezvoltare turistică regională;
– oportunitatea finanțării interne și externe a programelor în care turismul de afaceri este domeniu țintă;
– participarea la târguri de turism naționale și internaționale – București, Budapesta, Viena, Berlin;
– buna relaționare instuțională: Consiliul Județean, Primăria, Prefectură.
Amenințări:
– vecinătatea / concurența județelor cu potențial de dezvoltare a mediului de afaceri;
– nivel scăzut de trai al unui segment important al populației
Oportunitățile și amenințările, ținând mai mult de mediul extern al orașului nu pot fi decât anticipate și susținute sau prevenite prin măsuri de natură să maximizeze efectele benefice și să minimizeze rezultatele negative. Trebuie desfașurată o analiză permanentă a evoluțiilor economice, sociale și politice din piețele țintă pentru a observa schimbările care apar, schimbări care pot influența pozitiv sau negativ activitatea din mediul turismului de afaceri al României.
Propuneri
Propunerile pe care doresc să le prezint vizează două aspecte. În primul rând promovarea potențialului de cazare și a condițiilor existente în Cluj pentru funcționarea turismului de afaceri. Consultanta, cercetare și studii, campanii de promovare, materiale de promovare, achiziționarea spațiilor de publicitate în media intră în această categorie:
• tipărirea de broșuri, pliante, afișe, bannere, panouri, alte prospecte ce au ca scop promovarea turistică a Clujului pe piața internă și internațională;
• realizarea filmelor de promovare a ofertei turistice generale, pe zone și pe produse turistice și a ofertei privind turismul de afaceri (capacități de cazare și de organizare a diferitor evenimente specifice);
• realizarea de obiecte specifice de reclamă/protocol;
• participări la manifestări interne și internaționale (târguri și expoziții);
• organizarea de vizite de documentare pentru reprezentanți mass-media, agenți, touroperatori și alți creatori de opinie din străinătate și din România;
• organizarea de evenimente pentru promovarea ofertei turistice din Cluj-Napoca;
• organizarea de acțiuni itinerante de promovare (road-show-uri) în străinătate;
• publicitate în mass-media: presa scrisă, radio, tv care se adresează publicului și specialiștilor, la nivel internațional, național și local;
• publicitate la târguri (catalogul manifestării/evenimentului, panouri outdoor și indoor, bannere, ecrane);
• publicitate exterioară: panouri outdoor, promovare pe ecrane video, promovare pe mijloace de transport;
Cel de-al doilea tip de propuneri se referă la dezvoltarea economică a municipiului Cluj-Napoca astfel încât să atragă tot mai mulți investitori și astfel să ajute la dezvoltarea turismului de afaceri din zonă:
crearea unui mediu economic competitiv și atractiv investițiilor autohtone și străine;
gestionarea eficientă a dezvoltării economice locale;
Racordarea municipiului Cluj-Napoca la căi majore de transport;
Modernizarea infrastructurii edilitare;
Valorificarea potențialului turistic al centrului istoric;
Prezervarea zonelor verzi existente și amenajarea de noi zone verzi;
Crearea unei zone metropolitane;
Orientarea municipiului Cluj-Napoca spre un sistem de management integrat al deșeurilor;
Reglementarea regimului construcțiilor și adoptarea unui plan de urbanizare bazat pe nevoile de dezvoltare ale municipiului; Stabilirea unei strategii integrate în domeniul dezvoltării urbane;
Armonizarea diverselor măsuri tactice și operaționale luate de diferiții factori care lucrează cu și în domeniul dezvoltării resurselor umane;
Crearea unui cadru în care părțile implicate și interesate (unitățile de învățământ, administrația locală, comunitatea de afaceri și societatea civilă) să își poată coordona eforturile și satisface mutual interesele;
Îmbunătățirea comunicării, a circulației informației între și printer actorii comunității clujene având drept factor cheie administrația locală;
Sporirea atractivității Clujului ca piață de muncă;
Profilarea formării și pregătirii profesionale a resursei umane pe necesitățile;
Creșterea accesului la informație;
Sporirea participării civice;
Dezvoltarea activităților cu caracter educațional non-formal;
Încurajarea inițiativelor cu caracter antreprenorial în rândul tinerilor;
Definirea unei identități multiculturale a orașului și promovarea acesteia prin intermediul tuturor canalelor de comunicare;
Încurajarea și promovarea parteneriatelor între instituțiile publice, private, organizații non-guvernamentale în diferite domenii de activitate: educație, cultură, turism etc.;
Organizarea de evenimente cu caracter multicultural, elaborarea în acest scop a unei agende pe termen scurt și mediu;
Proiectul de planificare strategică a dezvoltării turismului de afaceri în municipiul Cluj-Napoca trebuie să ia în considerare necesitatea unui proces de evaluare coerent a programelor și rezultatelor vizate. Evaluarea trebuie să se bazeze pe elemente structurale serioase și să fie realizată de grupuri specializate pe domenii de interes. Efortul de evaluare trebuie să țină seama de caracteristicile comunității clujene și să aibă un caracter permanent (care să includă și monitorizare nu doar evaluări finale).
Prin urmare, mediul de afaceri din Cluj-Napoca este unul dinamic, afirmație susținută de evoluția companiilor, a volumului investițiilor și a cifrei de afaceri, respectiv a forței de muncă ocupate.
Cluj-Napoca deține rețele de telecomunicații viabile, cu o arie mare de acoperire, și sisteme avansate de comunicații. Toate companiile din domeniul telefoniei mobile și fixe, respectiv al furnizorilor de internet active la nivel național sunt prezente și pe piața clujeană. De asemenea, există multe zone în municipiu cu acoperire de internet wireless cu acces gratuit.
Activitățile diversificate au transformat Cluj-Napoca în cel mai mare centru economic al României dupa București. Practic există premisele necesare pentru a începe orice tip de afacere. Toate aceste aspecte contribuie la dezvoltarea continuă a turismului de afaceri în Cluj-Napoca.
Bibliografie
Articole:
Bull, A., (1999), The economics of Travel and Tourism, Melbourne, Longman;
Chetwyind, C., (1999), The specialist – marketing in tourism, Travel & Tourism Intelligence, vol. Mai: 12-19;
Crocker, M., (2007), Great expectations: no longer can assumptions be made about what your attendees' gusts want, or even who they are, Meetings & Conventions;
Davidson, R., Cope, B., (2006), Business Travel, Conferences Incentive Travel, Exhibitions, Corporate Hospitality and Corporate Travel, Journal of Travel and Tourism Marketing, Vol. 2: 47-57;
Drache, A., (2012) Travel tips for the savy taxpayer: mix pleasure with business and keep the deductions, Financial Post-Canada, iulie: 1-7;
Ladkin, A., Spiller, J., (2006), The meetings, incentives, conferences & exhibition Industry, Travel & Tourism Intelligence, vol. iulie: 35-39;
Rutherford, D. G., Kreck, L. A., (2008), Conventions and tourism: fiancial add-on or myth? Report of a study, Journal of Travel and Tourism Marketing, Vol. 3: 42-51;
Touche, R., (1994), Royal Victoria Dock Proposed Exhibition Centre Demand: Specification Study, London, Touche Ross & Co.
Site-uri internet:
www.aacvb.org;
www.adrcentru.ro;
www.anat.ro;
www.ascendworldwide.com;
www.bzi.ro;
www.capital.ro;
www.cityhotels.ro/cluj_napoca;
www.fivestar-hospitality.ro;
www.insse.ro;
www.romanialibera.ro;
www.statistics.gov.uk;
www.topbusiness.ro;
www.wall-street.ro;
www.wttc.org;
www.zf.ro.
Bibliografie
Articole:
Bull, A., (1999), The economics of Travel and Tourism, Melbourne, Longman;
Chetwyind, C., (1999), The specialist – marketing in tourism, Travel & Tourism Intelligence, vol. Mai: 12-19;
Crocker, M., (2007), Great expectations: no longer can assumptions be made about what your attendees' gusts want, or even who they are, Meetings & Conventions;
Davidson, R., Cope, B., (2006), Business Travel, Conferences Incentive Travel, Exhibitions, Corporate Hospitality and Corporate Travel, Journal of Travel and Tourism Marketing, Vol. 2: 47-57;
Drache, A., (2012) Travel tips for the savy taxpayer: mix pleasure with business and keep the deductions, Financial Post-Canada, iulie: 1-7;
Ladkin, A., Spiller, J., (2006), The meetings, incentives, conferences & exhibition Industry, Travel & Tourism Intelligence, vol. iulie: 35-39;
Rutherford, D. G., Kreck, L. A., (2008), Conventions and tourism: fiancial add-on or myth? Report of a study, Journal of Travel and Tourism Marketing, Vol. 3: 42-51;
Touche, R., (1994), Royal Victoria Dock Proposed Exhibition Centre Demand: Specification Study, London, Touche Ross & Co.
Site-uri internet:
www.aacvb.org;
www.adrcentru.ro;
www.anat.ro;
www.ascendworldwide.com;
www.bzi.ro;
www.capital.ro;
www.cityhotels.ro/cluj_napoca;
www.fivestar-hospitality.ro;
www.insse.ro;
www.romanialibera.ro;
www.statistics.gov.uk;
www.topbusiness.ro;
www.wall-street.ro;
www.wttc.org;
www.zf.ro.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Turismul de Afaceri In Cluj Napoca (ID: 148323)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.