Turismul Balnear Forma Clasica de Turism

Economie

Turismul Balnear Forma Clasica de Turism

Byadmin ianuarie 1, 2024

Curpins

Introducere

Am ales această temă deoarece în ultimii ani, 2 sapt pe an, am fost cazat la Hotelul Ceres. În tot acest timp am beneficiat de recuperare, pentru a îmi îmbunătății sănătatea. Beneficiind de condiții bune de cecuperare medicală, m-am gândit că ar fi bine să promovez în continuare acest hotel, cu baza lui de tratament.

În toți acești ani condițiile de cazare și tratament au fost din ce în ce mai bune, hotelul modernizându-și baza lui de tratament și cele de cazare. Ani la rând hotelul a beneficiat de sosirea multor turiști, aceștia fiind mulțumiți de condițiile de cazare și de tratemnt.

În primul capitol am analizat și am adus la cunoștiință forma clasică a turismului balnear și formele de turism care sunt puse la îndemâna turiștilor dornici de a călătorii. În stațiunile balneare hotelurile mari au bazele lor de tratament. Cu timpul a crescut foarte mult capacitatea de cazare și servire a mesei în stațiunile balneare, ceea mai mare atenție se acordă mijloacelor și amenajărilor care să asigure șederea plăcută a timpului liber.

Turismul balnear în România este prezentat în capitolul al doilea. Principalele stațiuni balneare prezentate sunt: Băile Herculane, Sovata și Covasna. Stațiunea Băile Herculane care se situează în Sud-Vestul țării, în județul Caraș-Severin, care este situat pe valea Cernei, mărginit la vest de Munții Cernei și la est de Munții Mehedinți. Stațiunea Covasna care se situează la curbura Carpaților Orientali. Stașiunea Sovata care atrage anual mii de turiști prin bogăția de sare sa subsolului din zona Sovata-Praid.

În capitolul al treilea este prezentat turismul balnear în județul Bihor. Principalele stațiuni balneare sunt Băile Felix, Sarcău, Tinca, Băile 1 Mai, toate aceste stațiuni beneficiază de uunități de cazre moderne și de o aparatură de ultimă generație care ajută la perfecționarea tratamentului balnear.

La sfârșitul acestei lucrări am realizat studiu de caz pe Hotelul Ceres care se află în Băile 1 Mai, pentru că acesta pune la dispoziția turiștilor o gamă largă de tratamente medicale care ajută la îmbunătățirea sănătății.

Capitolul 1. Turismul balnear – formă clasică de turism

1.1. Turismul – definirea conceptului

Cuvântul ,, turism provine din termenul englez “tour” (călătorie), sau , “totour”, “to make a tour” (a călătorii, a face o călătorie, a colinda), care a fost creat în Anglia în jurul anilor 1700, pentru a desemna acțiunea de a voiaja în Europa, în general, și în Franța, în special”

În ziua de astăzi turismul reprezintă prin conținutul său, un domeniu specific de activitate, de o importanță deosebită a vieții sociale și economice pentru un număr din ce în ce mai mare de țări ale lumii.

Receptiv la prefacerile civilizației contemporane, turismul evoluează sub impactul acestora, dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare. La rândul său , prin vastul potențial uman și material pe care îl antrenează în desfășurarea sa, ca și prin efectele benefice asupra domeniilor de interferență , turismul acționează ca un factor stimulator al progresului, al dezvoltării.

Pe de o parte multitudinea de implicații și conexiuni în plan cultural, economic, politic, social, și rolul său în societate, pe de altă parte transformările sale ca fenomen, confirmă actualitatea preocupărilor pentru cunoașterea conținutului turismului, a incidențelor și a sensibilităților sale, pentru descifrarea mecanismelor de funcționare. Astfel, se inscriu și eforturile specialiștilor privind definirea cu conștiinciozitate științifică, a sistemului categorial integrat turismului, a intedependențelor cu alte componente ale economiei de cuantificare a consecințelor sale.

Turismul include activitățile persoanelor care călătoresc mai puțin de o perioadă de timp. Scopul principal al acestei călătorii este altul ca unei activități la locul de vizitare. Călătorul este acea persoană care se deplasează între mai multe localități din țară și între mai multe țări, care își are reședința uzuală.

Vizitatorul este persoana care se deplasează într-un loc, înafară de cel al mediului său obișnuit, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni și al cărei scop este altul decât exercitarea unei activități la locul vizitat.

1.2 Forme de turism

Creșterea circulației turistice, participarea la mișcarea turistică a anumitor mase mai ample, ramificarea motivațiilor care stârnește cererea, au dus la numeroase forme de turism. Aceste forme de turism s-au evidențiat după anumite criterii care să garanteze grupării aproximativ omogene.

Delimitarea formelor de turism, importantă din punct de vedere teoretic și practic, oferă elemente de fundamentare științifică a deciziilor prinvind dezvoltarea și diversificarea ofertei turistice, alinierea ei la modificările intervenite in structura cererii.

Turismul necesită ideea desemnării deliberate a duratei, a destinațiilor, sejurului și a perioadei de către fiecare turist are ca obiectiv îndeplinirea unor necesități de ordin spiritual, social, medical, cultural și satisfacerea nevoilor de consum turistic. În literatura de specialitate s-au cristalizat variate clasificări ale formelor de turism utilizate, în funcție de criteriile urmărite pentru o cât mai omogenă categorie a lor.

În mod obișnuit turismul se împarte , după locul de proveniență a turiștilor în două forme principale: turismul național sau intern care este folosit de cetățenii unei țări în interiorul acesteia, turismul internațional sau extern care este caracterizat prin plecările cetățenilor autohtoni în scopuri turistice în afara țării lor și prin vizitele cetățenilor străini într-o anumită țară. Turismul internațional se subdivide în turism emițător care se mai numește si outgoing de trimitere sau pasiv, care se referă la plecările turiștilor autohtoni peste graniță, și turism receptor care la rândul său se mai numește și incoming de primire sau activ care cuprinde sosirile de turiști din alte țări pentru petrecerea timpului liberi și a vacanței în țara gazdă.

O nouă clasificare a turismului se face după gradul de mobilitate al turismului. Acel turist internațional sau intern poate să-și îndeplinească cererea de servicii turistice, fie să rămână un anumit timp cu durată variabilă într-o stațiune turistică, de aici reiese noțiunea de turism de sejur , fie prin deplasări stabilite ocazional sau dinainte, cu opriri scurte în stațiunile de pe traseele traversate, acesta este turismul de circulație. Fiindcă turistul este tot mai volant se întinde către un turism de vizitare, în acest tip de tusim vacanța trebuie sa cuprindă vizitarea unor țări sau localități. Micșorarea duratei de ședere într-o anumiță țară, stațiune sau zonă este o consecință și o tendință mondială a diferitelor forme de turism și de circulație.

În ceea ce privește turismul internațional , in cadrul acestei clasificări se distinge și turismul de tranzit noțiune legată inerent de traversarea, cu sau fără oprire a unor țări sau zone pentru a ajunge la anumite destinații mai îndepărtate. În anii viitori este posibil dezvoltarea turismului de tranzit datorită numărului de creștere a automobilelor proprietate personală, și a micșorării timpului liber și a dorinșei turistului de a vizita țări, stațiuni și localități.

În funcție de utilizarea timpului pentru călătorii turismul de sejur poate avea următoarele forme: – Turismul de sejur lung sau rezidențial, în această funcție sunt incluși turiștii care au o durată de ședere într-o stațiune, localitate, care depășește o lună de zile. În genral această formă prezintă caracteristici bine definite fiidcă presupune că acei turiști au depășit vârsta pentru munca activă, sau că aceștea dispun de un nivel mare de venituri, acestea le dă posibilitatea să rămână perioade cât mai îndelungate într-o localitate, zonă sau stațiune, făra a profesa o activitate remunerata. Acești turiști preferă stațiunile, cu un climat blând, liniștite iar perioadele de timp sa nu se suprapună cu cele de sezon sau aglomerate în stațunile practicate de turiști. Aici este inclus și turismul de tineret care este practicat în vacanțele de vară, a căror durată depășește o lună de zile. Tineretul preferă zonele animate care au posibilități diverse de distracții si de agrement, cu capacități de cazare mai ieftine.

Turismul de sejur mediu, acest tip de sejur cuprinde turiștii care rămân

înt-o stațiune sau zonă, dar care nu depașește perioada de ședere care este de 30 de zile.

Această perioadă coincide cu durata aproximativă cu limita maximă a concediilor plătite. Turismul de sejur mediu se transformă în turism de masă, deoarece majoritatea turiștilor au perioade limitate de vacanță sau concedii, acest sejur mediu este un criteriu caracteristic pentru categoriile de populație care au venituri medii și submedii. În tot aceste timp acest turism are un caracter evident sezonier.

Turismul de sejur scurt, reprezintă turiștii care călătoresc pe o durată de

până la o săptămână, adica pe o durtă mică de timp.

În cazul turismului de sejur scurt se disting trei mari zone de vizitare , situate într-o arie concentrică , în jurul localităților de reședință ale turiștilor:

Zona1 sau preorășenească, pe o rază de 15-45 km convenabilă prin

transportul confortabil cu autoturismele proprii și prin legăturile de transport în comun.

Zona 2 cu o rază de 100 km accesibilă cu mijloacele proprii de transport si

cu cele publice, doar dacă durata parcursă nu depășește două ore. În această zonă 2 se află și reedința a doua a turiștilor participanți

Zona 3 care este specifică turismului de circulație pentru a vizita unele

obiective turistice care sunt mai îndepărtate.

Diferențierea între formele enumerate de turism nu sunt însemnate decât prin durata diferită a sejurului. Această clasificare ia în considerare grupe diferite de turiști, daca se mai ia și în vedere faptul ca turismul sezonier în stațiunile de sporturi de iarnă și în stațiunile de litoral, are o durată limitată. Între aceste categorii de turiști se află diferențe între nivelurile de venit, grupele de vârstă, gusturi și preferințe.

Turismul de circulație cuprinde turiștii care, în perioada concediilor lor, se deplasează succesiv în diferite localități de interes touristic. Această formă de turism se deosebește de turismul de sejur. Constatăm că turismul intinerat este puțin legat de un anume sezon, el fiind tot atât de caracteristic și sezonului intermediary ca și sezonului estival. Dacă perioada de volum maximă a turismului de circulație, se remarcă în timpul verii, faptul acesta se datorează atât periaodei de concedii impuse în unele țări care are o economie dezvoltată, cât și a necesităților de a călătorii în scopuri turistice în timpul sezonului. Familiile cu copii, în cele mai multe cazuri sunt obligate să-și programeze acele concedii în perioada vacanțelor școlare.

Graficul nr. 1. 1.1 Formele fundamentare ale turismului

Sursa: Minciu, Rodica., Economia turismului, Editura Uranus, București, 2005, p.18

Influențele sezonalității, respectiv practicarea turismului în perioada sezonului intermediar, în perioada de extrasezon și în perioada sezonului plin, reprezintă o problemă care este analizată cu atenție de specialiști aparținând industriei turismului. Acești specialiști caută soluții pentru a atenua intensitatea acestor vârfuri sezoniere.

Din punct de vedere al sezonalității, distingem:

Turismul de vară, reprezintă perioadele calde ale anului. Aceste turism se

definește prin fluxuri compacte cu o ramificare ce privește tipologia produselor turistice și a turiștilor, acesta are un caracter de masă. Pentru că este practicat de turiști cu venituri modeste, datorită volumului mare desemnează forma de turism, care are un rol hotărâtor în ceea ce privește rezultatele economice ale activității turistice a unor stațiuni, zone și țări.

Turismul ocazional sau de circumstanță, acesta este un turism localizat în

spațiu și timp, cu fluxuri delimitate ca durată, acestea sunt generate de unele evenimente specifice.

Turismul de iarnă, exprimă două caracteristici deosebite după motivul

deplasării, acestea sunt turismul pentru soarele căutat si turismul pentru zăpadă.

O nouă clasificare clasifică formele de turism în funcție de mijlocul de transport, care este folosit de turist pentru distanța care este parcursă dintre țara de reședință și țara în care acesta își petrece vacanța. Din acest punct de vedere se remarcă următoarele forme de turism care sunt grupate:

Drumeții

Turismul feroviar

Turismul rutier

Turismul naval

Turismul aerian

Drumeția mai este cunoscută și sub numele de turism pedestru, care reprezintă forma de turism practicată fără nici un mjloc de transport. Scopul drumeției este unul recreativ și de îngrijire a sănătății, dacă activitatea se desfășoară în zona de munte putem spune ca este o drumeție montană sau turism montan pedestru.

Turismul feroviar, trenul rămâne cel mai clasic mijloc de trasport pentru turiștii dornici de a călători. Trenul rămâne mijlocul de transport cel mai importan și apreciat, datorită extinderii rețelelor de căi ferate care leagă toate stațiunile, localitățile sau zonele cele mai importante.

Turismul rutier care are forme specifice cum ar fi: motociclismul, cicloturismul și cel automobilistic, care se practică cu autoturisme proprietate personală sau închiriate de la agenții specializate și cu autocare. Dezvoltarea turismului rutier dar și a celui automobilistic, a dus la diversificarea dotărilor care sunt amplasate de-a lungul șoselelor cum ar fi: stații service, stații de benzină , restaurante, etc.

Turismul naval, se folosește ca transport navele fluviale și cele maritime. Agențiile de turism cât și companile de navigație organizează croaziere fluviale și maritime. Prin turismul naval s-a dezvoltat turismul nautic sportiv. Acesta constă, în excursii și plimbări de agrement, care se practică cu vele, caiacuri, bărci cu motor și canoe.

contribuind la deschiderea de noi piețe care sunt îndepărtate de țările care produc turiști și inaccesibile cu alte mijloace de transpor.

Cunoscut faptul ca turismul, în adevăratul sens al cuvântului, are întotdeauna un caracter activ, incluzând deplasările, vacanțele, excursiile, agrementul, acesta se practică în funcție de anumite motivații. După acest criteriu al motivațiilor deplasărilor turismul se divide în următoarele forme:

Turismul de agreement este o formă des întâlnită, oferă un bun prilej de a

cunoaște locuri noi, obiceiurile și istoria lor. Din aceste punct de vedere se aseamănă cu turismul cultural

Turismul de odihnă și recreere care are un caracter mai puțin dynamic, cu un

sejur mai lung, care este legat de o localitate cu particularități specific.

Turismul de tratament și cură balneară este o formă specifică a turismului de

odihnă, care a luat o mare amploare ca urmare a dorinței de a prevenii îmbolnăvirle provocate de ritmul vieții modern. Este legat de anumite stațiuni care sunt cunoscute pentru proprietățile lor terapeutice , pentru apele termale și cele minerale și pentru nămoluri.

Turismul sportiv care constituie a formă a circulației agreată de unele

categorii ale populației. El poate acoperi toate acele categorii de sporturi.

Turismul tehnic și științific, se referă la participarea de congrese, la vizitaea

unor zone agricole , a unor anumite obiective industriale sau hidroenergetice. Un interes aparte îl prezintă vizitarea unor rezervații natural, peșteri sau monumente ale naturii.

Turismul de cumpărături este determinat de deplasările care sunt ocazionale

în alte țări sau localități în vederea achiziționări a unor produse în condiții mai avantajoase.

Turismul religios constă în pelerinajele credincioșilor la lăcașurile de cult,

considerate sfinte de diferite religii. Acest tip de turism implică din partea turiștilor un nivel de cultură și instruire pentru a aprecia obiectivele din punct de vedere al valorii, al arhitecturii și semnificațiilor spiritual.

După caracteristicile socioeconomic ale cererii se pot distinge forme specific ca: turismul particular, turismul social și turismul de afaceri și congrese. Turismul particular se adresează turiștilor cu venituri ridicare care dispun de a doua reședință, cum ar fi case de vacanță la mare sau la munte. Aceste persoane se deplasează cu mijloace proprii de transport și apelează la forme de cazare și servicii deosebite cu un grad ridicat de confort.

Turismul social este acceptat de turiștii cu posibilități financiare limitate. Aceste persoane solicită unele forme de cazare ieftine, tot în aceeași categorie se potrivesc și cei care solicită bilete prin sindicat. Turismul pentru tineret este practicat cu precădere, categoriilor tinere ale populației, care apelează la cantonamente, tabere de creație, vacanțe la prețuri submedii și medii, aceștea apelează la utilizarea mijloacelor de transport mai ieftine, pensiuni sau forme suplimentare de cazare.

Turismul de afaceri și congrese este organizat de administrațiile publice și de întreprinderile economice pentru personalul acestora, cu deplasările în interes comercial, profesional, participărilor la unele congrese, întruniri, simpozioame, reuniuni, seminarii internaționale sau naționale.

După „categoria de vârstă și de ocupația turiștilor, formele de turism pot fi grupate în: turism pentru tineret, turism pentru populatia activă și turism pentru pensionari”.

“În funcție de modalitatea de angajare a consumului turistic”, formele de turism sunt grupate în: turismul pe cont propriu, turismul mixt și turismul organizat. Turismul pe cont propriu este numit uneori și turism neorganizat, care nu presupune angajarea anticipată a anumitor prestații turistice. Turistul ia hotărârea singur a duratei deplasării, perioada de realizare a acesteia, destinația, modalitășile de agrement și mijlocul de transport.

Turismul organizat se caracterizează prin angajarea prealabilă a prestației, a principalelor servicii care sunt legate de sejur și călătorie. Această angajare prealabilă este realizată prin intermediul contractelor sau a altor tipuri de înțelegere care erau convenite între turist și agenția de voiaj. Turismul mixt sau turismul semiorganizat, acesta se caracterizează prin îmbinarea unor trăsături specifice celor două forme.

1.3 Turismul balnear

Turismul balnear în România a crescut și s-a ramificat continuu. În ultimii douăzeci

de ani, stațiunile „au fost dotate și modernizate cu cea mai nouă tehnică, tratamentul desfășurându-se pe baze științifice, sub conducerea și îndrumarea unor cadre medicale cu înaltă calificare”. În stațiunile balneoclimaterice unitățile hoteliere mari au baze proprii de tratament. Concomitent a crescut foarte mult capacitatea de cazare și servire a mesei în stațiunile balneoclimaterice, ceea mai mare atenție se acordă mijloacelor și amenajărilor care să asigure șederea plăcută a timpului liber. Se are în vedere marimea numărului de stațiuni cu caracter permanent și de interes general, creșterea capacității de tratament și cazare, modernizarea și dotarea bazelor de tratament, crearea de noi stațiuni și identificarea de noi resurse balneoclimaterice.

În România serviciile balneare „se desfășoară sub conducerea mijlocită a unor ministere, organe și organizații de stat și obștești. Trimiterile la cură climatică, balneară sau balneoclimaterică sunt asigurate sistematic, pe bază de grafic sau la cerere de diverse instituții, precum și de unitățile componente ale Ministerului Turismului, respectiv oficiile județene de turism”.

1.4 Principalele forme de turism practicate în România

Varietatea tipurilor de atracții turistice antropice cât și naturale, multiculturalismul

care se află în regiunile istorice, toate acestea ajută România să fie o destinație turistică plurivalentă. Acestea mai permit practicarea unor varietăți de tipuri de turism, cum ar fii:

Turismul rural

Turismul religios sau perelinajele

Turismul de litoral

Turismul montan

Turismul balnear

Turismul activ ( ciclism, drumeții )

Turismul cultura

1.4.1 Turismul rural

A fost în România într-un mod neorganizat deoarece turiști nu au găsit un mod de cazare convenabil și confortul să fie mai ridicat, decât ăîn cazul cabanelor și campingurilor.

Cu timpul continuând analiza unor valorificări ajungem la, satele care au o vocație turistică, numite sate turistice

Principalele sate turistice sunt:

Boga

Valea Drăganului

Remeți

Bulz

Șuncuiuș

1.4.2 Turismul religios sau pelerinajele

Pelerinajul este „călătoria de suflet a omului credincios în căutarea unei patrii sfinte

cerești, Împărăția lui Dumnezeu. Este dorința fierbinte de întâlnire cu El și de mulțumire pentru binefacerile primite. Este o împlinire spirituală, izvor de bucurie și pace interioară”. În special turismul religios este practicat în nordul Moldovei mai ales în Bucovina, scopul turiștilor care vizitează mănăstirle din zona aceasta este unul cultural. Cu excepția vizitării mănăstirilor din Bucovina, cum ar fii Cozia, Râmeț sau Horezu, turismul religios atrage turiști români, unele mănăstiri oferă turiștilor și spații de cazare.

Figura 1.1 Mănăstirea Cozia

Sursa: http://www.realitatea.net/hotii-au-furat-sfintele-gadgeturi-de-la-manastirea ozia_733786 foto1105444.html#view

1.4.3 Turismul de litoral

țările europene constituie în continuare un obiectiv specific pentru turismul de litoral” .

Litoralul românesc este delimitat de Capul Midia și Vama Veche, este supranumit Rivieera românească care se întinde de o lungime de 245 km. „ De-a lungul drumului European E 87 se află înșirate cele 15 stațiuni care pun la dispoziția turiștilor peste 250.000 de locuri de cazare”. Stațiunea Mamaia este cea mai importanta de pe litoralul românesc, este situată în nordul Constanței. În timpul verii pentru turiștii români și pentru turiștii străini, Mamaia este o destinație popular, ca urmare a unor investiții majore.

1.4.4 Turismul montan

“ În România , practicarea turismului montan are condiții foarte bune de dezvoltare

datorită potențialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpaților. Între tirpurile de turism montan, turismul pentru schi dispune de un potențial natural ridicat pentru dezvoltare”.

După al doilea război mondial și după înființarea oficiului național de turism, s-au realizat multe investiții pentru a ajuta la dezvoltarea stațiunilor montane cum ar fii:

Predeal

Stâna de Vale

Sinaia

Borsa

1.4.5 Turismul balnear

Dezvoltarea turismului balnear “a apărut în condițiile solicitărilor crescânde de cură

cu factori terapeutici naturali și ale îmbogățirii conținutului medicinii balneare modern, care a găsit astăzi o fundamentare științifică pentru multe dintre metodele tradiționale folosite în mod empiric în trecut”.

România are un ridicat potențial natural pentru tratamentul balnear a unor boli.

„Turismul balnear ocupă locul doi în oferta turistică a României, deținând circa 11,2% din capacitatea de țară. Astfel, la nivelul anului 2001 stațiunile balneoturistice dispuneau de 367 structuri de primire cu 48.000 locuri, din care aproape 30.000 de locuri în hoteluri”.

Cele mai importante și mai mari stațiuni cu un număr total de locuri cuprins între 2.500 – 8.500:

Băile Felix

Călimănești-Căciulata

Băile Herculane

Sovata

Slănic

Stațiunea Băile Felix

Sursa: http://www.turismland.ro/statiunea-baile-felix-oradea/

1.4.6 Turismul activ

Există „tentative de a pune România pe harta (din punct de vedere literal) prin dezvoltarea unui Traseu de ciclism al Dunării. Acesta includea detalierea unui traseu de-a lungul Dunării și asigurarea de hărți și detalii privind atracțiile turistice și unitățile de cazare pentru turiști. Acest proiect a fost interrupt din cauza inundațiilor din 2005, iar fondurile au fost folosite numai pentru instalarea indicatoarelor de-a lungul traseului”.

Drumeții

„Drumeția reprezintă forma de deplasare de scurtă durata pe distanțe mici, pe jos care se desfășoară în orizontul local. Importanța ei constă în ceea că învățătorul dirijează observațiile copiilor asupra comportamentelor mediului înconjurător, făcându-I să urmărească cu interes poziția, evoluția și diversitatea sau specificul acestora, legăturile cauzale dintre ele”.

Drumețiile sunt bine dezvoltate pe teren prin procesul de autorizare și prin sistemul de marcare a traseelor. „Totuși, există o slabă comunicare privind extinsa ofertă a produsului către potențialii excursioniști, care în consecință nu cunosc oportunitățile”, lipsa acestei comunicări trebuie rezolvtă.

Drmuții pe munte

Sursa: http://www.activeromania.ro/articol/165/pe-poteci-de-munte–ghid-de-drumetii/

1.4.7 Turismul cultural

Tezaurul folcloric și etnografic românesc este de o originalitate mare, fiind reprezentat prin prelucrarea lemnului, arta decorării, portul popular, bisericile din lemn din Maramureș și Sălaj, arhitectura specifică satelor din provinciile istorice românești, manifestări religioase și etnoculturale tradiționale, pavilioane expoziționale sau expoziții și târguri etnografice muzeale aflate în aer liber.

Capitulul 2. Turismul balnear în România

Principalele stațiuni: Călimănești, Căciulata, Băile Felix, Băile Herculane, Băile Tușnad, Slănic Moldova, Sovata, Covasna, Vatra Dornei, Mangalia, Neptun, Eforie Nord, Buziaș, Govora „dispuneau în 1995 de 38 de baze de tratament, din care peste jumătate moderne și cea mai mare parte în incinta hotelurilor, la care se pot efectua zilnic aproape 95000 de proceduri (din care peste 48000 proceduri majore), ceea ce atestă existența unei baze materiale de tratament dezvoltate, puternic diversificate, apte să satisfacă cerințe de tratament pentru toate afecțiunile încadrate în Nomenclatorul Organizației Mondiale a Sănătății (cardiovasculare, locomotorii, gastrice, renale, respiratorii, alergice)”.

2.1 Băile Herculane

2.1.1 Istoricul stațiunii

Teritoriul acestei stațiuni a fost ocupat din timpuri imemoriale. Așezarea a cunoscut o împrospățime în periaoda când romanii au pus stăpânire.

Romanii au desemnat stațiunea „Ad aquas Herculi sacras sau Thermae Herculi ad Mediam”, denumirea aceasta s-a păstrat până la a doua jumătate a seccolului XIX. Construirea Hotelului Cerna, introducerea apei potabile in hoteluri și canalizarea acestora, au fost realizate după primu război mondial.

2.1.2 Așezare

2.1.3 Administrația orașului Băile Herculane

Băile Herculane are o populație de peste 9000 de locuitori, dintre care majoritatea sunt: maghiari, români, germani, croați și sârbi, aceștia sunt reprezentați de 15 consilieri. Principalele forțe politice sunt Partidul Național Liberal și Partidul Democrat Liberal, acestea stăpânește și viața politică a orașului. Administrația locală a acordat titluri de cetățeni de onoare a orașului mai multor politicieni printre care se remarcă dl. Adrian Năstase și dl. Sorin Frunzăverde care este și în momentul de față Președinte al Consiliului Județean. Primăria orașului este formată din primar, viceprimar, secretar și aparatul prorpriu al Consiliului Local. Funcția majoră și de bază a primăriei este de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

2.1.4 Clima

Stațiunea „beneficiază de o climă de depresiune intramontană, cu influențe

submediteraneene, munții care străjuiesc stațiunea atenuând influențele climatului continental-temperat și ferind-o de vânturi puternice’.

Temperatura medie este de 10 C, media în luna iulie este de aproximativ 22 C, iar în luna ianuarie mai mică decât -1C. Precipitațiile sunt mici, media lor anuală se înregistrează între 700 și 800 mm, majoritatea sub forma ploilor. Stratul de zăpadă are grosimea mică cuvenită unor topiri repetate din timpul iernii.

2.1.5 Factori naturali terapeutici

Apele minerale din stațiunea Băile Herculane sunt grupate în următoarele categorii: ape minerale clorusodice, slab sulfuroase și bicarbonate, care au o temperatură între 38,5 C și 53,5 C, o mineralizare totală situată între 0,5 și 2,6 g/l și un grad mare de radioactivitate care ajunge la 22 MmC/l, aceste caracteristici le clasează printer primele din țara noastră . Principalele izvoare care au toate aceste caracteristici sunt: Izvorul Scorilo și „Șapte izvoare calde”.

Ape clorosodice, calcice și bicarbonate care au o mineralizare situată între 0,6 – 3,5 g/l și o temperatură situată între 45 – 56 C, aceste izvoare sunt: Hygeea și Izvoarele Hercule 1. Ape minerale clorurosodice, sulfuroase și bromoiodurate care au o mineralizare variată între 3,87 – 7,93 g/l și o temperatură care atinge chiar uneori 62 C, acestea sunt: Izvoarele Neptun 1 si 4, Diana 1 si 5, Traian și Decebal. Ape clorurosodice, slab sulfuroase și bromoiodurate cu o temperatură sitută între 30 – 56 C și care are o mineralizare de 2,8 g/l, acestea sunt: Izvorul Hebe, Apollo 1 și 2.

Caracteristica principală a apelor minerale din stațiunea Băile Herculane este aceea că, concentrația de hidrogen sulfurat este de 60 mg/l.

Bioclimatul este sedativ de cruțare care „beneficiază de o ironizare negativă crescută a aerului, în unele zone din stațiune, aeroionizarea, foarte puternică, înregistrând peste 2000 ioni negativi/cm3 (aeroionii negativi diminuează viteza de sedimentare a sângelui, măresc stabilitatea coloidală a sângelui și țesuturilor, precum și rezistența organismului față de maladiile infecțioase; ei execută un rol de regulator al funcționării glandelor endocrine și au o influență favorabilă asupra ansamblului de reacții chimice desfășurat în organism)”

2.1.6 Posibilități de tratament

Băi termale în bazin descoperit

Băi termale sulfuroase și sărate în vane

Băi termale sulfuroase și sărate în bazine acoperite

Aerohelioterapie

Buvete pentru cură internă cu ape minerale

Instalații de hidrotermoterapie

Kinetoterapie

Hidrokinetoterapie în bazine

Electroterapie

Inhaloterapie

2.1.7 Indicații terapeutice

Afecțiuni reumatismale inflamatorii: spondilita anchilozantă

Afecțiuni reumatismale degenerative: spondiloza cervicală, lombardă și

dorsală, lombosciatalgii

Afecțiuni reumatismale abarticulare: tendoperiostoze, tendinoze,

periartrită scapulohumerală

Afecțiuni neurologice periferice: paralizii și pareze

Afecțiuni posttraumatice: stări dupa operații pe articulații, redori

articulare posttraumatice, stări dupa entorse, fracturii, luxații.

Afecțiuni asociate: respiratorii, ginecologice, otorinolaringologice,

dermatologice, afecțiuni ale tubului digestiv, cardiovasculare.

2.1.8 Atracții turistice

Principalele atracții turistice ale stațiunii Băile Herculane sunt următoarele: „Palatul Coronini, Grota cu aburi, Șapte izvoare, Grota Haiducilor (recunoscută pentru urmele de locuire datând din paleolitic), Ruinele Castrului Roman Drobeta, Ruinele Cetății Sarmizegetusa, Muzeul de istorie (este amenajat în clădirea fostului Cazinou – construit în sec.XI în stil baroc și conține numeroase piese referitoare la vechimea locuirii acestei arii), Peștera lui Adam, Cascada Cernei, Sărbătoarea narciselor de la Zervești (rezervație botanică), Păstrăvăria de la Bârzava, Lacul Gozna (bază nautică, terenuri de sport)”

Tabelul 2.1 Capacități de cazare

Sursa: Andreea Băltărețu, Nicolae Neacșu, Monica Neacșu, Economia turismului, Editursa Uranus, București, 2008, p.219

Hotel Golden Spirit

Sursa:http://www.infohoteluri.ro/detalii/oferte/hotel-golden-spirit-baile-herculane

2.2 Covasna

2.2.1 Istoricul stațiunii

În anul 1567 a avut loc prima atestare documentară a stațiunii Covasna, orașul a fost declarat stațiune balneară în anul 1818, într-un manual de geografie care a apărut la Viena, acesta fiind realizat datorită faptului că apele minerale au fost analizate chimic în anul 1773. În anul 1952 „este declarat oraș iar odată cu reorganizarea administrativă a României din 1968 județul primește numele stațiunii Covasna”.

2.2.3 Clima

Climatul este de depresiune intramontană, cu ierni reci și veri răcoroase. Temperatura medie a lunii ianuare este de -5 C, a lunii iulie este de 17 C, iar temperatura medie anuală este de 7 C. Precipitațiile cele mai mici se percep în luna februarie, iar precipitațiile cele mai mari se înregistrează în lnnile mai – iunie.

Umiditatea aproximativă a aerului se înregistrează între 75-80%, pe cand umiditatea cea mai mică se înregsitrează în lunile aprilie și iulie-august. Este adăpostită de vânturi și curenți puternici, cuvenită culmilor care sunt împădurite din împrejurimi

2.2.4 Factori naturali terapeutici

Stațiunea Covasna „este una dintre cele mai bogate stațiuni din țară în ape minerale cu o mare varietate a compoziției fizico-chimice, aici gasindu-se ape minerale carbogazoase, bicarbonate, clorurosodice, iodobromurate, feruginoase, arsenicale sau usor sulfuroase, cu o mineralizare de 3,2 – 22,4 g/l”.

Apele minerale sunt bogate în acid carbonic, care este de origine vulcanică. Al doilea factor natural terapeutic al stațiunii îl instituie mofetele care sunt folosite la tratamentul afecțiunilor aparatului locomotor, ale afecțiunilor ginecologice, dermatologice și ale sistemului nervos. Gazul de mofetă are un conținut de 80 – 98% de bioxid de carbon care are efect vasodilatator, acesta reduce tensiunea arterială, care cu ajutorul efectelor sale este benefic pentru circulația perifică si pentri cord.

2.2.5 Posibilități de tratament

Băi calde în căzi care conțin ape minerale

aeroterapie, mofete

inhaloterapie

buvetă pentru cură internă

cură de teren.

2.2.6 Indicații terapeutice

afecțiuni ale tubului digestiv: ulcere gastrice, gastrite cronice hiperacide

afecțiuni cardiovasculare: cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială,

ulcer varicos, varice, infarct miocardic

afecțiuni hepatobiliare: stări dupa operația ficatului, colecistită cronică

2.2.7 Atracții turistice

Principalele atracții turistice sunt următoarele: „Comandău (localitate aflată la

1071 metri altitudine, în mijlocul unei întinse păduri de conifer, are amenajată o pârtie de schi cu schilift; în apropiere se află complexul de mlaștini cu turbă Comandău – rezervație naturală)”, Balta Dracului, Tabăra de sculptură în lemn, Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc, Biserica Zăbala.

„Aceste gaze acumulate în spații special amenajate denumite mofete constituie un excelent și unic factor natural pentru tratarea unor multiple afecțiuni în primul rând a bolilor aparatului cardiovascular”.

Tabelul 2.2 Capacități de cazare

Sursa: Andreea Băltărețu, Nicolae Neacșu, Monica Neacșu, Economia turismului, Editursa Uranus, București, 2008, p.221

2.3 Sovata

2.3.1 Istoricul stațiunii

„Sarea, această bogăție a subsolului din zona Sovata – Praid, a atras interesul oamenilor din cele mai vechi timpuri. Este bine cunoscut faptul că romanii exploatau sarea din aceste locuri și o trasportau spe Apulum (Alba Iulia).Pe ruinele unei mine de sare, datând din acea vreme, s-a format ulterior Lacul Negru”. Folosirea apei sărate din această zonă datează din vremea romanilor pentru vindecarea unor boli.

Primul document scris care indreptățește existența stațiunii Sovata, este o scrisoare de privilegiu din anul 1578, care a fost emisă de principele transilvaniei Bathori Kristof. „În anul 1901 localitatea a fost atestată ca stațiune balneară, iar în 1902 a obținut autorizația ca apa sărată a lacurilor și izvoarelor să fie folosită în scopuri terapeutice”.

2.3.3 Clima

Climatul stațiunii Sovata este unul de depresiune intradeluroasă, în acest climat iernile sunt blânde, iar verile răcoroase. Temperatura medie anuală este relativ de 7, 6 C, luna august este cea mai caldă din stațiune înregistrând temperatura medie de 17,5 C, iar în luna ianuarie înregistrând temperatura medie de – 3,7 C. Precipitațiile ajung până la 755 mm anual, iar vânturile sunt moderate din sector nordic.

2.3.4 Factori naturali terapeutici

Factorii terapeutici natural conțin „ apă minerală clorurată sodică a lacurilor helioterme, de mare concentrație, având o temperatură în lac, care variază vara la 1 m adâncime între 30 – 40 C, iar la 1, 50 m între 40 – 50 C și o concentrație de 40 – 250 %; nămol sapropelic provenit din lacuri; bioclimat de cruțare”.

2.3.5 Posibilități de tratament

Tratamentele din stațiunea Sovata se pot desfășura la baza ce se află în apropierea Lacului Ursu. Această bază se află la hotelul Aluniș sau la hotelul Danubius Soata. În stațiune se pot achiziționa pachete de tratament, acestea diferă în funcție de numărul de zile pe care turiștii vor să le petreacă și în funcție de afecțiunile acestora.

Principalele afecțiuni care se pot efectua in stațiune sunt următoarele:

afecțiuni ale sistemului nervos

afecțiuni degenerative, reumatismale și inflamatorii

posttraumatisme

afecțiuni ginecologice

tulburări endocrine

boli cardiovasculare

Înainte de efectuarea tratamentului este nevoie de consultația medical, această consultație se poate efectua la unul din doctorii aflați în stațiune. Unele tratamente nu necesită consultația si prescriția medicală, deoarece astestea nu sunt considerate procedure medicale. Acestea pot fii: programele de fitness și diferitele tipuri de masaj.

2.3.6 Indicații terapeutice

afecțiuni reumatismale degenerative: poliartroze, artroze, spondiloză

cervicală, lombară și dorsală

afecțiuni ginecologice: sterilitate secundară, insuficiențe ovariene

afecțiuni reumatismale abarticulare: tendomioze, tendinoze

afecțiuni reumatismale inflamatorii: stări algice articulare

afecțiuni neurologice periferice: sechele după poliomielită

afecțiuni posttraumatice: stări după operații de articulații, stări după facturi

afecțiuni asociate: afecțiuni de nutriție și metabolice, cardiovasculare

2.3.7 Atracții turistice

Cel mai solicitat în terapeutică cuvenit concentrării de sare și fenomenului de heliotermie este Lacul Ursu, Muntele de sare care este declarat o rezervație naturală impreună cu pădurea de stejar care se află în jurul acestuia și Lacul Ursu, Băile Ghera care fructifică cu ajutorul proprietățile hormonale ale izvoarelor care se află in apropiere a apele sărate care sunt bogate în substanțe, Valea Alunișului, Valea Pârâului Sarat, Hanul turistic Ursul Negru, Praid care este o stațiune balneoclimaterică sezonieră, Popasul Stâna de Vale, Munții Gurghiu și Ghindari o localitate în care se află o biserică medievală care este un monument de arhitectură.

Tabelul 2.3 Capacități de cazare

Sursa: Andreea Băltărețu, Nicolae Neacșu, Monica Neacșu, Economia turismului, Editursa Uranus, București, 2008, p.22

Capitolu 3. Turismul balnear în județul Bihor

3.1 Băile Felix

3.1.1 Istoricul stațiunii

În anul 1221 apare o mărturie veche a Băilor Felix „într-o Diplomă a Vaticanului fiind menționate apele termale de lângă Cetatea Oradiei ca Termae Varadienses sau Băile Oradiei”. Prima atestare a stațiunii a fost în anul 1763, această atestare conține notele unui medic perecepând construirea unui bazin pentru băi. Bazinul de lemn a fost modificat în anul 1771, într-un bazin de piatră, la acest bazin au fost montate și cabine de băi. În anul 1885 stațiunea Băile Felix începe să se dezvolte după crearea forajului modern care aparține Izvorului Principal.

3.1.2 Așezare

Stațiunea este situată în județul Bihor, în nord-vestul României. Distanța față de Oradea este de 9 kilometrii și de 22 de kilometrii față de punctul de frontieră Borș. Este așezată în Câmpia Crișurilor, la altitudinea de 150 metri.

3.1.3 Clima

Stațiunea are un climat continental-moderat cu influențe oceanice care vin din vest, cât și prezența condițiilor naturale. Stațiunea Băile Felix are un „sezon permanent aceasta, se află într-o zonă care se bucură de ierni blânde și veri cu temperatură moderată cu influență mediteraneeană, ceea ce ii oferă pe lângă apa termală și nămolul terapeutic o dublă caracteristică cea de stațiune balneară și climatică”.

Temperatura medie anuală este de 10,6 C, iar precipitațiile sunt în inegală masură pe parcursul anului, acestea diferă de la o lună la alta. Aspectul acesta este condiționat de circulația fronturilor și de caracterul maselor de aer, iar vara si primăvara de activitatea ciclonilor oceanici. În zona Stațiunii Băile Felix, vara „nu sunt temperaturi extreme de ridicate precum în partea de Sud și Est a țării, datorită prezenței aerului maritim din vestul și nordul-vestul continentului, aerul maritim răcoros pătrunzând aici prin intermediul circulației vestice”

3.1.4 Posibilități de tratament

Apa termală din Stațiunea Băile Felix este folosită pentru urmatoarele afecțiuni:

Afecțiuni reumatismale abarticulare

Afecțiuni ginecologice

Afecțiuni neurologice centrale

Afecțiuni neurologice periferice

Afecțiuni reumatismale degenerative: poliartroza, spondiloza cervicală, lombară și

dorsală

Afecțiuni reumatismale inflamatorii: spondiloza anchilozantă

3.1.5 Atracții turistice

Principalele atracții turistice în stațiunea Băile Felix sunt următoarele: Biserica de lemn din stațiune, Ștrandul Apollo, Ștrandul Padiș Ștrandul Felix

naturală, unul dintre ele cu o adâncime maximă de 1,5 metri pentru adulți și două cu adâncime de 90 de centrimetii cu temperatură a apei cuprinsă între 31 și 35 de grade celsius”

3.1.6 Capacități de cazare

Principalele capacitățile de cazare din stațiunea Băile Felix sunt următoarele: Hotel Unirea, Hotel Poienița, Hotel Termal, Hotel Nufărul, Hotel Mureș, Hotel Padiș, Hotel Ami, Hotel Crișana, Hotel Internațional, Hotel President, Hotel Someș, Hotel Nicoleta, Hotel Vital. Pe lângă aceste hoteluri stațiunea mai beneficeaza de vile si pensiuni private.

Marca aceasta o „reprezintă recunoașterea internațională a calității pentru remediile terapeutice locale, igiena, infrastructura terapeutică și proceduri precum și pentru securitatea pacienților”. Hotelul conține 11 etaje plus parteru, 3 lifturi, 80 camere single, 107 camere duble și 20 de apartamente dintre care 3 speciale. Facilitățile hotelului sunt următoarele: 2 săli de conferință care au de la 120 de locuri până la 200 de locuri, internet gratuit, centru de tratament și wellness, 3 piscine exterioare, 2 piscine interioare, parcare păzită.

Hotel President

Sursa: http://oradea.olx.ro/hotel-president-iid-104805198

Este situat pe drumul European E70 la doar 10 kilometrii distanță față de Oradea. Hotelul oferă toate condițiile de cazare excelente, amplasate într-un cadru plin de natură fiind o atracție pentru afaceri cât și pentru tratament.

Hotelul President pune la dispoziție 68 de camere impărțite în camere single, camere double matrimonial si twin, cât si apartamente.Camerele double matrimonial și twin cât și apartamentele „sunt foarte elegante, decorate cu mult bun gust și echipate cu mobilier modern, dispun de balcon propriu orientat spre liniștitoarea pădure sau spre curtea complexului și de instalații de climatizare prorpii”. Camerele mai sunt dotate cu minibar, telefon și TV, toate acestea sunt clasificate la 4* turistice.

Cu toate aceste servicii de cazare, hotelul oferă posibilitatea de servire a mesei șa cele doua restaurante, care beneficiază de o terasă cu un specific rustic. Siguranța oaspeților este pusă pe seama parcării proprii, care este în permanență păzită.

3.2 Stațiunea Sarcău

Băile Sarcău se află în incinta Complexului Adorianis care este situat în localitatea Sarcău, comuna Sârbi, județul Bihor, la o distanță de 36 kilometrii de Oradea. În Complexul Adorianis se află o pensiune Adoriana și o vilă Rossa, care au fiecare câte 3 stele.

Mediul ambiental și construcția modernă, care împreună cu amabilitatea si profesionalismul personalului, reprezintă o garanție a confortului turiștilor care vin sa petreacă timpul liber în Băile Sarcău.

Pentru aceste lucrări s-a construit o sondă pentru captivarea apei termale. Prin probele de producție care au fost executate la miocen „s-a pus în evidență un orizont acvifer termomineral, cu debit în regim eruptiv de 1,5 l/s, apă cu temperatură de 43 grade Celsius, clorosodică, tip apă de zăcământ, cu urme de gaze”

Au fost construite patru bazine mici, in care oaspeții și locuitorii comunei pot beneficia de efectul curativ a apei termale, a mai fost construit un bazin pentru decantare a acestei ape termale, grupuri sanitare și cabine de schimb. Faptul ca nu s-au mai făcut investiții în acest ștrand, toate bazinele si imprejurimile acestuia a ajuns în paragină. Cu trecerea timpului bazinele s-au degradat, conductele de alimentare a bazinelor s-au înfundat, în anii 90 din patru bazine existente doar 2 mai funcționa. Într-un timp scurt s-a reușit ridicarea unor imobile cu camere de pensiune care oferă servicii complexe și refacerea structurii a vechilor bazine. Pentru ca oamenii sa poată venii pentru tratament și în timpul iernii, a fost construit un bazin inchis.

Prezentul

Sursa:http://www.complexadorianis.ro/baile_sarcau_ro.php

În septembrie 2005, după ridicarea Pensiunii Adoriana „a început construcția vilelor de pe deal, destinate personalului angajat și familiei, care au fost date în folosință un an mai tarziu”. Un an mai târziu a început construcția vilei Rossa, cu 2 apartamente și 10 camere, sală de conferințe și restaurant, această vilă a intrat în folosință în anul 2008. În baza de tratament s-a investit foarte mult care cuprinde, o sală de gimnastică, cabinete pentru efectuarea procedurilor medicale și o piscină interioară cu apă termală.

3.2.2 Capacități de cazare

3.3 Băile Tinca

Stațiunea Băile Tinca este așezată pe terasa inferioară dreaptă a Crișului Negru. Este amplasată la o altitudine de 131 metrii. În nord Băile Tinca sunt adăpostite de dealurile Miersigului, care sunt acoperite cu păduri de gorun.

Este „favorizată de un climat moderat de câmpie cu influențe vestice, oceanice; temperatura medie a lunii iulie este de 21 grade Celsius și cea a lunii ianuarie de -1 grad Celsius”. În stațiunea balneoclimaterică Băile Tinca pot fii tratate afecțiuni hepato biliare, afecțiuni ale tubului digestiv, afecțiuni metabolice și cele de nutriție..

3.3.1 Date generale

3.3.2 Scurt istoric

Majoritatea atestărilor documentare sunt scrise mult mai târziu, majoritatea fiind în perioada feudalismului timpuriu. Localitatea Tinca este pentru prima dată atestată documentar în 31 martie 1338. Începând cu a doua jumătate a secolului al XV-lea și sfârșitul secolului al XVII-lea, populația satelor comunei Tinca a avut de suferit atât de pe urma numeroaselor incursiuni, dar și de pe urma exploatării sociale.

Prin urmare a dezvoltării localității Tinca, în anul 1800 este ridicată la rangul de oraș, în anul 1855 devine camp de câmpie, iar în anul 1853 localitatea Tinca se constituie ca centru de plasă.

3.3.3 Clima

„Câmpia vestică, este supusă, din punct de vedere climatic, atât influenței oceanice, cât și celei continentale, astfel că așezarea are un climat temperat continental, cu o nuanță mai caldă și mai umedă decât în celelalte câmpii ale țării, cu very relative călduroase și cu ierni blânde”. Masele de aer ce se revarsă asupra zonei sunt de origine diferită Marea Mediterană, Oceanul Atlantic, Marea Baltică. Mișcările maselor de aer cele mai frecvente sunt dinspre nord-vest.

Temperatura anuală medie este de 10 grade Celsius, în luna iulie temperatura medie cea mai ridicată are valori de 21 grade Celsius, iar în luna ianuarie temperature cea mai scăzută are valori de -1 grad Celsius.

3.3.4 Populația

„Comuna Tinca are o populație de 7.474 locuitori, din care: 4.972 sunt români, 1.350 maghiari și 1.160 rromii. Localitatea de reședință Tinca însumează 4.343 de locuitori, din care: 2.596 români, 886 de etnie maghiară și 758 de etnie rromă”.

3.3.5 Odihnă și agreement

Principala atracție în luna mai reprezintă Poiana Narciselor din Cantonul Goroniște din satul Gurbediu, aflat in apropierea localitășii Tinca, atât vizitatotii dar și localnicii făcând drumeții în această zonă. Stațiunea balneoclimaterică Tinca dispune de 4 izvoare cu apă minerală bicarbonată. În perioada verii stațiunea balneoclimaterică Tinca și Crișul Negru, atrag numeroși vizitatori, fie pentru petrecerea timpului liber, cât și pentru tratament.

Zilele Tincarilor se organizează în fiecare an, mai aproximativ în luna august. Turiștii care sunt pasionați de vănătoare pot opta pentru Cabana de la Goroniște din localitatea Gurbediu.

Cele patru izvoare cu apă minerală

Sursa:http://www.comunatinca.ro/galerie-foto/tinca/4-izvoarele-minerale-baile-din-tinca/

3.3.6 Capacități de cazare

Cazare Centrul Cultural

Sursa:http://www.welcometoromania.ro/DN79/DN79_Cazare_Centru_Cultural_Tinca_r.ht

Capitolul 4. Studiu de caz

4.1 Băile 1 Mai

4.1.1 Așezare

Stațiunea Băile 1 Mai este situată în partea de nord-vest a României, la o distanță de 9 kilometrii de municipiul Oradea. Luat în vedere administrativ stațiunea aparțne de localitatea Sânmartin, comuna care este suburbană a municipiului.

4.1.2 Scurt istoric

Satul sub denumirea de Terra Hewyo, situat la 9 kilometrii de municipiul Oradea, car este atestat documentar în anul 1249 pentru prima data, poartă numele de satul Haieu. În recensământul din anul 1712, satul Haieu a înregistrat numai 2 familii pe nume Ioanneș Vanca și Ignatius Burgv. După 7 ani în satul Haieu existau deja 19 familii față de Rontău cu 7 familii, Cihei cu 10 familii și Betfia cu 7 familii.

Satul Haieu este mutat de la locul unde erai inițial, sus pe deal pentru al proteja de inundațiile care se produceau în această zonă. „Schița localității prezintă satul Haieu la această dată cu 40 de case ale iobagilor și jelerilor, însumând o populație de aproximativ 200 de locuri cu nume frecvente românești ca: Sârb, Bara, Bologan, Pantea, Oprea, Cornea, Lupu, Zaro, Pop, etc. care dețineau 292 de jughere de pământ”.

4.1.3 Clima

Este una continental moderată care se află sub influența maselor de aer vestice, mai răcoroase și mai umede. „Temperatura medie anuală variază între 6 și 10,5 grade Celsius, iar cantitățile precipitațiilor scăzute cresc de la vest spre este, fiind cuprinse între 500 și 1.200mm”. Se află „sub influența anticiclonului Azorelor, centru baric de natură ddinamică, care antrenează asupra României mase de aer oceanic umede, reci vara și calde iarna, continentalizate într-o oarecare măsură”

4.1.4 Obiective turistice

Principalele atracții turistice aflate în stațiunea Băile 1 Mai și prin împrejurimile acesteia sunt următoarele: Ștrandul cu valuri, Ștrandul Venus, Biserica ortodoxă din Haieu, Biserica freco catolică din Haieu, Lacul Peța, Rezervația natural Pârâul Peța, Craterul de la Betfia

4.1.5 Capacități de cazare

Pentru capacitățile de cazare stațiunea Băile 1 Mai beneficiază de pensiuni, hoteluri, case de vacanță, case, vile, persoană vizică, apartamente. Dintre acestea cele mai importante sunt:

Pensiuni: Adela, Alb, Allegria, Alin, Amma, Bliss, Casa Anra, Casa

Porojan, Cătălin, Chrisland, Codin, Coca, Coral, Corina, Coroana Regală, Cristian, Europa, Ionuț, Issa, Jasmin, Mădălina, Margareta, Mona Lisa, Naum, Nela, Păun, Rebi, Regent, Selina, Silvia, Sorelo, Thermalis, Verde, Viorica M, Vogue

Hoteluri: Aqua Ceres, Perla

Case de vacanță: Alidora

Case: Alissim, Banc, Ema, Floris, Ica, Ioan, Maria, Mihaela, Stancu, Mineli

Vile: Crinul, Elim Neredy

Persoană vizică: Bara Aurel, Bologan Ioan, Dobras Traian, Gherdan Călin,

Pintea Nicolae

Apartamente: Guga, Suciu Dumitru

Sursa: grafic realizat de autor, pe baza informaților http://www.turismbaile1mai.com/index2.html

Din graficul anterior reiese faptul că în stațiunea Băile 1 Mai la capacităile de cazare predomină Pensiunile care sunt în număr de 35, urmate de Case cu un număr de 10.

În sezon camera dublă 150 lei/zi, camera single 120 lei/zi, apartament 200 lei/zi. În extrasezon camera dublă de 130 lei/zi, camera single 100 lei/zi, apartament 150 lei/zi.

4.2 Hotel Ceres

4.2.2 Așezare

Este așezat în centrul stațiuniii Baile 1 Mai înconjurat de păduri de stejari „într-o zonă colinară împădurită, cu un climat stimulant, cu veri predominant răcoroase și ierni blânde”.

4.2.3 Cazare

Hotelul dispune de 474 locuri de cazare, clasificate în 235 de camere cu un pat matrimonial sau cu 2 paturi și 2 garsoniere, pentru ocazii speciale.

Toate camerele pun la dispoziția clienților baie proprie, televiziune prins satelit, minibar, balcon și frigider. Toate aceste facilități clasifică hotelul la nivelul categoriei de 3 stele.

Sursa: realizat de către autor

4.2.4 Alimentație publică

Unitatea hotelului dispune de o sală de mese cu o capacitate de 250 de locuri, în regim de cantină. Cantina oferă servicii de masă și persoanelor care nu sunt cazate în hotelul Ceres, la prețuri atractive. În sezon când hotelul este ocupat la capacitatea maximă cantina functionează în doua serii: – prima serie: micul dejun se servește la ora 7:30, prânzul se servește la ora 12 30, iar cina se servește la ora 18 30

– a doua serie: micul dejun se servește la ora 08:30,

prânzul se servește la ora 13:45, iar cina se servește la 19:30

4.2.5 Baza de tratament

„Datorită apelor bicarbonate, sulfatate, calcice și oligomineralelor, baza de

tratament este indicată pentru următoarele afecțiuni”:

Afecțiuni reumatismale degenerative: artroze, spondiloză cercicală, lombară

și dorsală.

Afecțiuni reumatice inflamatorii: spondilită anchilozantă, poliartrită

reumatoidă.

Afecțiuni post traumatice: stări post fracturi, stări post operatorii, luxații și

entorse.

Afecțiuni ginecologice: tulburări minore de menopauză sau pubertate,

metrouanexite cronice

Afecțiuni neurologice periferice și centrale, hemipareze, parapareze, diverse

paralizii și pareze

Afecțiuni asociate bolii metabolice și de nutriție, boli endocrine, diabet

zaharat, gută cu localizări articulare.

Principalele tratamente pe care turiști pot beneficia în incinta hotelului sunt următoarele: duș subacval, băi galvanice, kinetoterapie la sală, masaj, ionizări, unde scurte, curenți diadinamici și interferențiali, îmăachetări cu parafină.

Jeturile apei face ca greutatea corpului să pară mai mică, iar tipul acesta de mișcare face ca, corpul să se simptă mai liber scăpând totodată de tensiunea din mușchi și încheieturi. Hidromasajul reprezintă o mare relaxare a corpului și în același timp ajută la circulația sângelui având un efect care reușește să accentueze puterea de funcționare a corpului.

reducerea tensiunii totodată ajutând și la oxigenarea celulelor. Masajul tonifiant ajută la creșterea tonusului muscular în același timp oxigenând fibrele musculare. Efectul important al acestuia este că ajută la recuperarea masei musculare în cazul persoanelor imobilizate la pat

4.2.6 Eficiența economică

Graf 4.1 Evolutia turisti ocazionali

Sursa: realizat de autor pe baza informațiilor de la hotel

Din graficul anterior reiese faptul că evoluția turiștilor ocazionali în anul 2010 a avut o creștere de 2,83 %, iar în anul 2011 o creștere de 4,38%. În urma anilor analizați se evidențiază faptul că în anul 2011 a avut o creștere mai mare a evoluției turiștilor ocazionali decăt în anul 2010

Grafic 4.2 Grad de ocupare balnear

Sursa: realizat de autor pe baza informațiilor de la hotel

În urma graficului analizat reiese faptul că, gradul de ocupare a tratamentului balnear în anul 2010 a avut o scădere de -16,73%, iar în anul 2011 o scădere de -4,22%.

Grafic 4.3 Venituri Planificate

Sursa: realizat de autor pe baza informațiilor de la hotel

Din graficul anterior se elucidează faptul că în anul 2010 veniturile planificate au o creștere de 0,45%, iar în anul 2011 veniturile planificate au o creștere de 2,91%

Grafic 4.4 Zile om

Sursa: realizat de autor pe baza informațiilor de la hotel

În urma graficului analizat reiese faptul că zile om în anul 2010 a avut o scădere de -16,73%, iar în anul 2011 o scădere de -4,22%

Concluzii

Băile 1 Mai reprezintă una dintre destinațiile de vârf din țara noastră alături de Litoral, Valea Prahovei și Băile Felix. Se situaează în apropiere de Oradea și este un loc ideal pentru celebrele băi termale atrăgând mulți turiști anual.

După părerea mea această zonă din vestul României având peste 45 de spații de cazare mi-a lăsat o impresie foartă bună, deoarece aceste spații atrag turiști din toate colțurile lumii prin decorul, ospitalitatea oferită de către proprietarii acestora.

Băile 1 Mai reprezintă totodată o oportunitate pentu persoanele care prezintă diferite probleme de sănatate. Turiștii din diferite colțuri la lumii se alătură acestei zone, iar după placare toți rămân cu o impresie foarte bună despre aceasta. Un avantaj major reprezintă apa termală de 32 grade Celsius, care se găsește în stațiunea Băile 1 Mai..

România este una dintre puținele țări din Europa care deține apa termală și care are un efect pozitiv asupra sănătăți. Multe persoane caută locuri în toată lumea în care să se relaxeze, să îsi recupereze forțele și să primească tratamente adecvate, iar unul din locurile ideale este această zonă.

Eu cel puțin, recomand acest loc superb din vestul Romîniei tuturor persoanelor care suferă de diferite probleme de sănătate. Cine ajunge în stațiunea Băile 1 Mai, poate beneficia de multe tratamente de diferite tiuri, toate ajutând la sănătatea corporală și la o relaxare a întregului organism.

În același timp, cele mai multe persoane care se află în zona rurală se retrag către stațiune. Obiectivele turistice care atrag turiștii și persoanele care se află în apropierea stațiunii sunt următoarele: Ștrandul cu Valuri, Ștrandul Venus, Rezervația Naturală Pârâul Peța și Craterul de la Betfia aflat la doar 3 km de stațiune. Ștrandul Venus este cel mai mare strand aflat în stațiune, acesta pune la dispoziția oamenilor peste 10 bazine cu apă termală. Ștrandul cu valuri, care are o atracție deosebită datorită valurilor care sunt produse de către apa din bazin. Persoanele aflate în aceste ștranduri, pot găsii diferite provizii la diferite chioșcuri care sunt zilnic bine aprovizionate.

Stațiunea Băile 1 Mai nu este chiar o localitate de tranzit, ci este o localitate situată pe lângă drumul național european. În stațiune se găsesc mai multe pensiuni care sunt destul de primitoare și care au un confort deosebit, iar cetățenii din această zonă sunt foarte primitori și cu o voință bună. Sunt peste 45 de spații de cazare, care sunt spațioase și care atrag anula mii de turiști prin eleganța si capacitatea acestora. Toate aceste zone dispun de campinguri, locuri amenajate pentru foc și deasemenea se pot pregătii preparate culinare.

Un dezavantaj pe care o are această zonă este faptul ca este la marginea țării, cu toate acestea nu o împiedică să fie vizitată de mula lume.

Bibliografie

I. Ion, Florina Bran, Anca Gabriela Roșu, Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economică, București, 1996

Snak, Oscar., Economia turismului, Editura Expert, București, 2003

Minciu, Rodica., Economia turismului, Editura Uranus, București., 2005

Bădulescu Alina, Economia turismului, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2004

Istrate.I, Turismul un fenomen în mișcare, Editura Sport Turism, București, 1988

Alina Bădulescu, Dorin Bâc, Economia turismului, Editura Universității din Oradea, Oradea,2011

Andreea Băltărețu, Nicolae Neacșu, Monica Neacșu, Economia turismului, Editura Uranus, București 2008

Ion Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Roșu, Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economică, București,1996

Laviniu Munteanu, Sever Jurcă, Ludovic Grigore, Băile Felix-Baile 1 Mai, Editura Sport-Turism, București, 1987

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap11

http://www.turismreligios.ro/

http://www.topcursuri.ro/files/cursuri/turism%20montan.pdf,

Litoralul Marii Negre

http://www.mdrl.ro/_documente/turism/studii_strategii/masterplan_partea2.pdf,

http://www.baileherculane.ro/despre-orasul-statiune-baile-herculane/istoricul-statiunii-baile-herculane.html,

http://www.ropedia.ro/localitati/Covasna/Covasna/

http://www.szovata.ro/muzeum/roman/istoric.htm

Balta dracului – Covasna « TurismLand.ro – Fii turist in Romania

http://www.bailefelix.ro/ro/istorie-si-prezent.html,

http://www.baile-felix.net/atractii-turistice-baile-felix.html,

http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/4138-hotel-president-baile-felix.html,

http://www.baile-tinca.bihor.ro/

http://www.turismbaile1mai.com/micistoric.html,

Laviniu Munteanu, Sever Jurcă, Ludovic Grigore, Băile Felix-Baile 1 Mai, Editura Sport-Turism, București, 1987

http://www.hotelulceres.ro/