Turism Balnear
Turism Balnear
Cuprins
INTRODUCERE
1. CAPITOL: TURISMUL
1.1. Concepte și Definiții
1.2. Rolul turismului în economie
1.3. Factori cu influență asupra turismului
1.4. Formele practicate ale turismului
1.4.1. Formele moderne ale turismului
1.5. Forme de turism practicate în România
2. CAPITOL: TURISMUL BALNEAR
2.1. Scurt istoric al apariției și dezvoltării turismului balnear
2.2. Particularitățile turismului balnear
2.3. Formele turismului balnear
2.4. Stațiunea Balneară
2.5. Stațiunile balneare românești
3. CAPITOL: TURISMUL BALNEAR ÎN JUDEȚUL BIHOR
3.1. Turismul balnear actual în județul Bihor
3.2. Stațiunea Băile Felix
3.3. Atracții și Obiective Turistice din Băile Felix
3.4. Concurența Stațiunii Băile Felix
3.5. Comparația între Băile Felix și Hajdúszoboszló
3.5.1. Comparații generale
3.5.2. Comparatii pe baza fluxului de turiști
3.5.3. Comparații cu privire la structurile de cazare
3.5.4. Comparații pe baza chestionarului
Bibliografie
INTRODUCERE
Turismul prin rolul și conținutul său reprezintă un fenomen caracteristic civilizației actuale, o componentă majoră a vieții economice și sociale cea ce concetrează interesul unui număr tot mai mare de țări.
Turismul privit ca un fenomen social-economic a fost definit in variante diferite cum ar fi: “arta de a călători pentru propria plăcere” ( M. Peyromarre Debord ); “activitatea din timpul liber care constă în a voiaja sau a locui departe de locul de reședință, pentru distracție, pentru odihnă, pentru îmbogațirea experienței și a culturii, datorită cunoașterii unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute” (Jan Medicin) etc. Conform Organizației Mondiale a Turismului ( O.M.T.) activitatea turistică este descrisă ca “o formă a manifestărilor cultural-educative si de recreere ale societății modern”.
În zilele noastre industria turismului cuprinde activitatea firmelor hoteliere și de alimentația publică, activitatea întreprinderilor care se ocupă de transportul turiștilor, precum și activitatea tuturol agențiilor care au ca scop al activității lor , promovarea si realizarea prestațiilor de servicii turistice.
Activitatea turistică este bine susținută de un valoros potential turistic – natural antropic-diferențiat de la țară la țară, în funcție de care sunt organizate diferite tipuri de turism . În România cele mai cunoscute forme de turism sunt: turismul balnear maritim, turismul montan și de iarnă, turismul de cură balneară, turismul cultural, turismul commercial expozițional, turismul festivalier, turismul sportiv.
În ierarhia turismului românesc un loc important îl ocupă turismul balnear datorită numărului mare de izvoare termale și minerale prezente pe teritoriul țării acestea având efecte curative pentru numeroase afecțiuni. În România există 160 de localități si stațiuni cu factori naturali curativi, majoritatea lor sunt cunoscute în străinătate și au funcționare permanentă, în timp ce altele sunt utilizate pe plan local, în sezonul cald.
Alegerea ca temă pentru realizarea lucrării de licență, a turismului balnear, stațiunea Băile Felix , este faptul că această stațiune are o istorie, tradiție de sute de ani în turismul balneo-climateric. Facilitățile existente în această stațiune permit tratarea cu succes a bolilor reumatice și a afecțiunilor neurologice, ginecologice, iar bazele medicale dispun de instalații pentru metode ca electroterapia, hidroterapia, aerosol, masaj, împachetări cu parafină și alte operațiuni specific tratamentelor balneare.Stațiunea Băile Felix permite si efectuarea unui turism de relaxare .
Dezvoltarea pe care a cunscut-o în timp stațiunea Băile Felix ,o plasează în topul stațiunilor balneare românești , rivalizând cu cele din Ungaria atât ca dezvoltare cât și prin capacitatea de a atrage turiștii străini
Stațiunea din județul Bihor nu este renumită exclusiv datorită izvoarelor termale și minerale aflate în zonă, ci și pentru faptul că se află în vecinătatea mai multori atracții turistice renumite , dar și în apropierea orașului reședință de județ, Oradea.
CAPITOL: TURISMUL
În prima parte a acestui capitol prezentăm informațiile generale ale turismului cum ar fi conceptele și definițiile după care tema principală va fi rolul turismului în economia mondială și din țară, împreună cu factorii principali care influențează industria turismului. După cele spuse de mai sus urmează formele de turism practicate în lume, formele moderne respectiv forme ale turismului practicate în România. Informațiile au fost preluate din [1], [2], [3], [4], [5], [6], [7].
Turismul este un sector distinct de activitate cu rădăcini în a doua jumătate a secolului XIX-lea, care a cunoscut o dezvoltare mai intensă în ultimii 50 de ani .În secolul al XXI-lea turismul este o componentă importantă a veții economice și sociale. Faptul că turismul este un fenomen cu multiple conexiuni și implicații în plan economic, social, cultural și politic argumentează actualitatea preocupărilor pentru cunoașterea conținutului turismului, a incidențelor sale și pentru descifrarea mecanismelor de funcționare.
Concepte și Definiții
Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri. Organizația Mondială de Turism (O. M. T.) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum 24 de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scopul de recreere, afaceri sau alte scopuri, nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizitată” .
Theobald ( 1994) sugera că din punct de vedere etimologic cuvântul ,,tur,, derivă din limba latină (turnare) și din limba greacă (tornos), cu sensul de cerc-mișcare în jurul unui punct central sau o axă. Preluat din limba engleză tour a căpătat semnificația acțiunii de a se mișca în cerc. În consecință, un tur/tour reprezintă o călătorie dus-întors și cel care întreprinde o astfel de călătorie poartă numele de turist/tourist. După alte opinii, turismul reprezintă ,, arta de a călătorii cu plăcere,, (Bran, F., 1997). Aceași autoare consideră turismul drept ,, activitatea din timpul liber care constă în a voiaja sau a locui departe de locul de reședință, pentru distracție, pentru odihnă, îmbogățirea experienței și a culturii datorită cunoașterii unor noi aspecte umane și a unor peisaje necunoscute,,
Ca fenomen scoial-economic turismul începe să apară în Europa în a doua parte a secolului al XIX-lea conturându-se prima definiție ce arată că turismul , în sensul modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbare a mediului înconjurător, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusețile naturii (Ehmeyer Feuler in lucrarea „Handbuch der Scweizeischen Volkswistshaft”, 1995).
Cu timpul au ieșit la iveală multe alte definiții ale fenomenului turistic. În 1910 austriacul J.von Schullen vu Schrattenhnfen descria turismul ca ,, fenomen care desemnează toate legăturile, în special economice, și care intră în acțiune pentru rezidenții temporari și străini dispersați înnăuntrul unei comune, unei provincii, unui stat determinat ,,. Profesorul belgian , Edmun Picard definește turismul ca pe „ … ansamblul organelor și funcțiilor, nu numai din punctul de vedere al valorilor pe care călătorul le ia cu el și al celor care în țările unde sosește cu portofelul doldora, profită direct ( în primul rănd hotelierii) și indirect pe cheltuielile pe care le face spre a-și satisface nevoile de cunoștință sau plăcere … „ etc.
Definiții mai recente ale turismului au fost elaborate cu contribuția unui număr larg de specialiști. O reflectare sugestivă a conținutului și complexității activității turistice poate fi redată astfel: “termenul de turism desemnează călătoriile de agreement, ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea și desfășurarea acestui tip de călătorii, precum și industria care concurează la satisfacerea nevoilor turiștilor” , sau turismul reprezintă “ o latură a sectorului terțiar al economiei unde activitatea prestată are ca scop organizarea și desfășurarea călătoriilor de agreement, recreere sau a deplasărilor de persoane la diferite congrese și reuniuni; include toate activitățile necesare satisfacerii nevoilor de consum și servicii ale turiștilor” .
Conform Ordonanței Guvernului României nr. 58 privind organizarea și desfășurarea activității de turism din România, publicată în Monitorul Oficial nr. 309/26.08.1998, turismul este definit ca fiind „o ramură a economiei naționale, cu funcții complexe, ce reunește un ansamblu de bunuri și servicii oferite spre consum persoanelor care călătoresc în afara mediului lor obișnuit pe o perioadă mai mică de un an și al căror motiv principal este altul decât exercitarea unei activități remunerate în interiorul locului vizitat”.
Turismul își extinde în continuu sfera de activitate, împrimând definițiilor un caracter limitat . În aceste condiții noțiunea de turism trebuie permanent reînnoit, adaptată schimbărilor, confruntată și corelată cu activitatea practică, cu celelalte componente ale economiei .
Odată cu definirea conceptului de turism au existat și preocupări în privința definirii conceptului de turist . Astfel în privința conceptului de turist au existat diferite opinii . Pot fi citate în acest sens punctele de vedere exprimate de F. W. Ogilvie, care include în categoria turiștilor persoanele care îndeplinesc simultan două condiții : se află în locuri îndepărtate de case pentru mai puțin de un an și cheltuiesc bani în locurile respective fără să-i câștige acolo , sau de A. J. Norval , după care turistul este acea persoană care intră într-o țară străină pentru orice alt scop decât a-și stabili o reședință permanentă sau pentru afaceri , și care cheltuiește în țara în care se află temporar banii câștigați în altă parte .
Prima încercare de apropiere a părerilor experților datează din anul 1937, când Consiliul Societății Națiunilor a recomandat definirea turistului internațional ca „acea persoană care călătorește pentru cel puțin 24 de ore într-o altă țară decât cea în care se află reședința sa permanentă”. Conform acesteia, pot fi considerați turiști: persoanele care călătoresc pentru propria plăcere, din motive casnice (familiale) sau de sănătate; cei care participă la diferite manifestări internaționale sau misiuni de orice natură; persoanele care călătoresc în interes de afaceri; cei care efectuează croaziere maritime, indiferent de durata sejurului. Sunt excluse din categoria turiștilor persoanele care sosesc într-o țară (cu sau fără contract de muncă) pentru a ocupa o funcție sau a exercita o activitate remunerată; cei care își stabilesc reședința permanentă într-o altă țară; elevii și studenții care locuiesc temporar în străinătate; persoanele cu domiciliul într-o țară și locul de muncă într-o țară învecinată; călătorii în tranzit, chiar dacă durata călătoriei depășește 24 de ore.
Conferința Națiunilor Unite asupra călătoriilor și turismului internațional de la Roma ( 1963) a confirmat utilizarea termenului de vizitator pentru a desemna “ orice persoană care vizitează o țară alta decât cea în care se afla reședința sa obișnuită, pentru orice alt motiv decât desfășurarea unei activități remunerate în țara pe care o vizitează” Această definiție acoperă două categorii de vizitatori :
Turiști-vizitatori temporari care stau cel puțin 24 de ore în țara vizitată și ale căror cauza de a călătorii intră în următoarele categorii : loisir, afaceri, familie, misiuni și reuniuni .
Excursioniști-vizitatori temporari ce călătoresc pentru propria plăcere și stau nu mai mult de 24 de ore în țara respectivă
De asemenea, a fost definit și conceptul de călător (turistul) în tranzit: orice persoană care traversează o țară, chiar dacă rămâne mai mult de 24 de ore, cu condiția ca opririle să fie de scurtă durată și/sau să aibă alte scopuri decât cele ște 24 de ore.
Conferința Națiunilor Unite asupra călătoriilor și turismului internațional de la Roma ( 1963) a confirmat utilizarea termenului de vizitator pentru a desemna “ orice persoană care vizitează o țară alta decât cea în care se afla reședința sa obișnuită, pentru orice alt motiv decât desfășurarea unei activități remunerate în țara pe care o vizitează” Această definiție acoperă două categorii de vizitatori :
Turiști-vizitatori temporari care stau cel puțin 24 de ore în țara vizitată și ale căror cauza de a călătorii intră în următoarele categorii : loisir, afaceri, familie, misiuni și reuniuni .
Excursioniști-vizitatori temporari ce călătoresc pentru propria plăcere și stau nu mai mult de 24 de ore în țara respectivă
De asemenea, a fost definit și conceptul de călător (turistul) în tranzit: orice persoană care traversează o țară, chiar dacă rămâne mai mult de 24 de ore, cu condiția ca opririle să fie de scurtă durată și/sau să aibă alte scopuri decât cele turistice.
Conferința de la Roma și Sesiunea a XV-a a Comisiei de Statistică ( O.N.U ) din 1968 , au fost momente de referință în definirea conceptelor de turist și turism .
Organizația Mondială a Turismului ( O. M. T. ) cu sediul la Madrid , este o agenție a Națiunilor Unite cu attribute referitoare la turism . O.M.T.-ul este o organizație semnificativă la nivel global , care se ocupă de colectarea și de colaționarea informațiilor statistice privind turismul internațional . Reprezentând organismele turistice din sectorul public , din cele mai multe țări din lume , oferă topuri cu privire la gradul de creștere a turismului la nivel global , național si regional. Organizația încurajează punerea în aplicare a Codului de etică globală pentru Turism, cu scopul de a asigura faptul că țările membre, să maximizează pozitiv economic, sociale și culturale efectele turismului și de a culege pe deplin beneficiile sale, în timp ce minimalizarea impactul aspectele sociale negative asupra mediului.
Rolul turismului în economie
Pentru a identifica rolul turismului în economie este necesar evidențierea clasificării ramurilor economiei :
Sectorul primar – include : agricultura ( creșterea animalelor , silvicultura), pescuitul, vânătoarea etc.
Sectorul secundar – include: industriile de prelucrare
Sectorul terțiar – include: sectorul serviciilor ( turism , alimentație publică, transportul, comerțul , etc.)
Turismul se constituie o ramură distinctă a economiei ; iar locul acesteia este evidențiat prin următoarele elemente :
Are caracter de ramură de interferență: rezultat a diversității activităților ce dau conținut prestațiilor turistice și prezenței unora dintre ele în structura altor ramuri ale economiei: transportul , alimentația publică, comerț, tratament balneo-medical etc.
Este o componentă a sectorului terțial ce rezultă prin :
Conținutul său ( include activități de natura serviciilor)
Cararcteristicile sale (intagibilitate, nestocabilitate , consum mare de muncă), commune tuturor componentelor sectorului terțial
Este o ramură de sinteză: desfășurarea lor necesită implicarea altor ramuri ale economiei cum ar fi : industria construcțiilor ( indirect industria materialelor de construcții, industria energetică), alimentară, textilă , agricultură, transport, etc.
Turismul poate să se dezvolte doar în strânsă legătură armonioasă cu celelalte ramuri ale economiei .
Cercetările întreprinse asupra rolului turismului au evidențiat faptul că el are un impact considerabil asupra economiei societăților și culturilor diferitelor țări. Acțiunea sa se manifestă pe multiple planuri: economic, social, cultural, politic; intensitatea acestor acțiuni diferă de la o țară la alta în funcție de nivelul său de dezvoltare și de politica promovată față de el.
Rolul economic al turismului poate fi de două feluri directă și indirectă:
Rolul economic direct este evidențiat de :
Contribuția lui la valorificarea unor categorii de resurse cum ar fi : calitățile curative ale apelor minerale și termale, tradițiile populare, monumente de artă, frumusețea peisajului,
Contribuția acestuia la creșterea bunăstării zonelor în care se dezvoltă turismul
Contribuția turismului la creșterea produsului intern brut ( PIB ) datorită creșterii volumului încasărilor din turism
Rolul economic indirect al turismului este rezultat faptului că:
Dezvoltarea turismului determină dezvoltarea altor ramuri ale economiei .
Factori cu influență asupra turismului
Evoluția spectaculoasă a turismului, sub cele două laturi corelative ale sale: producția și consumul, urmată de amplificarea și diversificarea implicațiilor sale, relevă receptivitatea acestui domeniu la dinamica societății, evoluția lui sub incidența unui sistem complex de factori, diferențiați între ei prin natură, rol și participare în proporții diferite la determinarea fenomenului turistic. În literatura de profil constatăm existența unor referiri numeroase la înțelegerea cauzelor apariției și dezvoltării turismului, precum și încercări de grupare a factorilor de influență și de consemnare a dimensiunii și sensului acțiunii lor.
Cererea turistică este determinată de factori ca: motivațiile turistice, existența timpului liber, nivelul veniturilor personale.
Oferta turistică depinde de posibilitățile unei zone sau țări cum ar fi: clima, așezarea demografică, stabilitatea politică, valorile istorice și culturale, obiceiuri și folclor, construcții culturale și baza materială : unități de cazare, mijloace și căi de transport, unități de alimentație, posibilitatea diferitelor tratamente etc.
În decursul anilor specialiștii au încercat clasificarea factorilor de influență , precum și de cuantificare a marimii și rolul lor , criteriile sunt variate :
După natura social-economica:
Economici:
Veniturile populației;
Oferta turistică;
Prețurile și tarifele produselor turistice;
Tehnici:
Performanțele mijloacelor de transpot ;
Dotările tehnice ale unităților de cazare și alimentație;
Tehnologiile în construcții;
Sociali
Timp liber ;
Urbanizare;
Demografici:
evoluția numerică a populației;
modificarea duratei mediide viață;
structura pe sexe, grupe de vârstă și socio-profesională;
Psihologici:
Nivel de instruire și cultură;
Nivel de civilizație și educativ;
Temperament;
Caracterul individului;
Dorința de cunoaștere;
Naturali:
Clima și relieful;
Așezare geografică;
Poziție față de căile de comunicație;
Organizatorici și politici:
formalități la frontiere;
facilități sau priorități în turismul organizat;
regimul vizelor;
diversitatea aranjamentelor;
După durata acțiunii lor în timp
Cu acțiune permanentă:
Timp liber
Modificări demografice
Sezonieri:
Perioade de vacanțe/concedii
Conjuncutrali:
crizele economice;
dezechilibrele politice și convulsiile sociale;
confruntările armatei locale și regionale;
catastrofe naturale, condițiile meteorologice precare;
După importanța factorilor în determinarea fenomenului turistic:
Primari:
Venituri
Oferta
Timpul liber
Prețul
Secundari:
Cooperarea internațională,
Facilitățile de viză sau alte măsuri organizatorice;
Varietatea serviciilor suplimentare
Climatul internațional
După direcția lor de acțiune :
Exogeni:
Creșterea veniturilor
Evoluția numerică a populației
Sporirea gradului de urbanizare
Endogeni:
Lansarea de noi produse
Diversificarea gamei de servicii
Facilități de prețuri
Nivel de pregătire a personalului
Nivelul tarifelor
După profilul de marketing:
Factori ai cererii turistice:
Veniturile
Timpul liber
Urbanizare
Factori ai ofertei turistice:
Calitatea serviciilor
Condiții naturale
Costul prestațiilor
Diversitatea
Baza materială
Factori ai confruntării cererii cu oferta turistică
Calitatea infrastructurii
Raportul de schimb dintre monezile naționale
Sistemul legislativ
Acești factori sunt dinamici , schimbători și într-o anumită masură pot avantaja dezvoltarea turismului intr-un ritm mai ridicat .
Formele practicate ale turismului
Delimitarea formelor de turism este foarte importantă din punct de vedere teoretic și practic și oferă elemente fundamentale pentru luarea deciziilor în diversificarea produselor turistice în încercarea de a alinia oferta cât mai aproape de cerere.
Circulația turistică cuprinde o gamă largă de produse grupate în forme de turism-clase categorii tipice clasificării turistice. Din punct de vedere turistic lumea este împarțită în două mari grupe, țări mai degrabă receptoare de turiști ( în cazul europei țările sudice ) și țările preponderent emițătoare de turiști ( în cazul europei țările sud-estice ) .
În general formele de turism se pot identifica prin aspectul pe care îl are asocierea serviciilor de transport, de cazare, de alimentație care constituie produsul turistic, precum și modul valorificării acestuia.
Există o serie de criterii și posibilități pentru gruparea formelor de turism cum ar fi : în funcție de proveniența turștilor, după modalitatea de comercializare a vacanțelor, după mijlocul de transport folosit , în funcție de mobilitatea turiștilor, etc.
În funcție de locul de proveniență a turisților putem vorbi despre :
Turism intern când turiștii rămân în interiorul granițelor țării de proveniență,
Turism internațional rezultat al deplasării persoanelor în afara granițelor țării lor de reședință.
Categoria de turism internațional este format din două categorii: turism emițător ( în lb. Enlgeză ,, outgoing,, ) care se referă la plecările turiștilor autohtoni peste graniță și turism receptiv ( în lb. Engleză ,, incoming,,) care se referă la primirea turiștilor din alte țări pentru petrecerea vacanței în țara primitoare.
După modalitatea de comercializare a vacanțelor, se disting următoarele forme de turism :
Turism organizat care se caracterizează prin angajarea anticipată ce se realizează prin intermediul contractelor ( bilete de odihnă și tratament și voucher-ul ) sau a altor tipuri de înțelegeri prealabile între turist și agențiile de turism sau alți organizatori de vacanțe ( hoteluri, pensiuni, companii aeriene etc. )
Turism neorganizat mai popular turism pe cont propriu . Turistul se hotărăște singur asupra destinației, duratei sejurului, modului de a călători, deci nu este cazul de o întelegere prealabilă a unor prestații turistice.
Turismul semiorganizat ( mixt) se caracterizează prin îmbinarea trăsăturilor celor două forme ( organizat și neorganizat ) prezentate mai devreme.
După gradul de mobilitate a turistului se practică
Turism de circulație, numit și turism itinerant care se caracterizează printr-un grad de mobilitate ridicat, cu șederi de scurtă durată ( 1-2 zile ) în acelaș perimetru
Turism de sejur , care are un grad de mobilitate mult mai redus decât cea precedentă , presupune petrecerea vacanței în aceași localitate indiferent de durata vacanței. Această formă de tursim se subdivide în 3 categorii :
Tursim de sejur lung: durata sejurului depășește 30 de zile , de regulă această formă este practicată de către turiștii cu venituri foarte ridicate sau turiștii de vârsta a treia care practică cure și tratamente medicale.
Turism de sejur mediu : coincide cu darata medie a călătoriilor (11-15 zile)
Turism de sejur scurt ( turism de weekend ) : presupune una sau două înnoptări în împrejurimea locului de reședință.
După frecvența de manifestare a cererii se distinge:
Turismul sezonier: se practică în funcție de existența anumitor condiții naturale sau de evenimente culturale, sportive etc., acest fel de turism se grupează în:
Turismul de iarnă
Turismul de vară
Turismul ocazional ( de circumstanță )
Turismul permanent ( continuu ): organizat pe durata întreagă a anului calendaristic
După mijlocul de transport folosit , putem vorbi despre:
Turism naval
Turism aerian
Turism rutier
Drumeție
Turism feroviar
După motivația care generează călătoria, se pot distinge următoarele forme de turism:
Turismul de agrement ( de cultură ) , este o formă deseori întâlnită deoarece oferă o oportunitate bună pentru a cunoaște locuri noi, istoria și obiceiurile ( cultura ) ,
Turismul de odihnă și recreere, este mai puțin populară și ține de o localitate anume cu particularități specifice , de regulă turismul de odihnă și recreere este un sejur cu o durată mai lungă,
Turismul sportiv , este o formă a turismului foarte apreciată de anumite categorii ale populației. Poate acoperi toate sporturile de la cele nautice, sporturile de iarnă , pescuit etc.
Turismul de tratament și cură balneară; este o formă distinctă a turismului de odihnă, care a luat o amploare mare nu numai pentru dorința de a preveni îmbolnăviri, cât mai ales datorită accentuării îmbolnăvirilor cauzate de ritmul vieții moderne. Din această cauză el este legat mai mult de diferite zone/locuri de odihnă cu proprietăți terapeutice, pentru nămoluri, pentru apele termale și minerale etc.
Turismul științific, are un caracter ocazional referindu-se la participarea la congrese , vizitarea zonelor agricole , vizitarea unor peșteri, a unor obiective hidroenergetice etc.
Turismul de cumpărături ( termenul la modă este de ,,shopping,, ): este caracterizat prin deplasări efectuate de obicei în afara țării, cu motivul de a cumpăra produse la prețuri mai avantajoase decât pe plan local sau a unor produse pe care nu le oferă piața locală.
După categoria de vârstă și ocupație , putem identifica următoarele forme de turism:
Turism pentru populația activă
Turism pentru tineri
Turism pentru vârstnici/pensionari
După caracteristicile socio-culturale ale cererii se disting următoarele forme de turism:
Turismul de afaceri ( business ): este o formă a turismului practicat de către angajați sau de alte categorii de persoane, în interes de serviciu. De regulă această formă a turismului este efectuat atât în interiorul cât și în afara țării de reședință , incluzând aici și reuniunile, participarea la întâlniri de afaceri sau particpiarea la expoziții și târguri.
Turism social: este un turism de masă , practicat de obicei de către persoanele cu posibilități financiare limitate. Acești turiști solicită forme de cazare și transport ieftine, turismul social include și pe cei care solicită bilete prin sindicat
Turism pentru tineret; este o formă ditinctă a turismului social , cu precădere pentru tineri . Această formă de turism apelează la cantonamente, tabere de creații , vacanțe la prețuri medii și submedii.
Turismul particular se mai numește și turismul privat : practicate de persoane cu venituri ridicate și de obicei dispunând de o a doua reședință ( case de vacanță ).
După caracteristicile prestației turistice principale preferate ale turistului sunt :
Turismul cu caracter special : pescuitul sportiv , vânătoare, conferințe etc.
Turismul balneo-climaterice : reprezintă o foarte mare parte a turismului românești datorită particularități sale specifice .
Turismul de sejur pe litoral : practicat pentru sporturi nautice, odihnă și recreere , pentru cure heliomarină și tratament balnear
Formele moderne ale turismului
De-a lungul anilor în turism s-au produs diferite modificări incluzând aici și aparația unor noi forme de turism maid moderne datorită diversificării obiectivelor, călătoriilor și a modificării priorităților în topul preferințelor turiștilor. Astfel au apărut următoarele forme de turism :
Turism Rural :
Se referă la toate activitățile ocazionate de petrecerea unei perioade de timp determinat în mediul rural . Turismul rural se practică în gospodării țărănești , pensiuni agroturistice, hoteluri rustice.
Turismul Urban :
Se caracterizează prin petrecerea timpului liber în diferite orașe, altele decât cele de reședință, pentru vizionarea acestora și pentru desfășurarea unor activități de o gamă foarte largă de exemplu : de cumpărături, vizită la rude , expoziții, vizionarea unui festival etc. Turismul urban datorită faptului că are o motivație foarte diversificată deține o pondere însemnată în circulația turistică de orașe , aproximativ 35%.
Agroturismul :
Presupune petrecerea timpului liber în gospodăria țărănească, fermă , pensiuni agroturistice . Pe perioada acestei șederi turiști consumă produse din gospodării respectivă și participă la activitățile specifice ale acestora.
Forme de turism practicate în România
Turismul din România se bazează pe mai multe componente de bază cum ar fi cele naturale ( Muntii Carpați, Marea Neagră, Dunărea și Delta Dunării etc. ) și cele culturale axată îndeosebit pe latura religioasă, muzeală și etnografică. Pe lângă aceste două componente se mai adaugă și varietatea potențială balneară. Din prisma acestor trei componenți în România s-au dezvoltat forme de tursim tradiționale, clasice reprezentate prin: turismul montan, balnear, litoral, cultural cu evoluția ulterioară a unor subforme a acestora.
Turism pe litoral: Această formă de turism, deși activitatea turistică din aceasta zonă este caracterizată printr-o sezonalitate foarte puternică, este considerat cea mai importantă formă de turism practicat în România. Turismul pe litoral în România se bazează pe linia țărmului marin existent intre localitățile Sulina și Vama Veche cu o lungime de 245 km, tărm pe care sunt amenajate 12 stațiuni turistice ( Năvodari, Eforie Sud, Eforie Nord, Mamaia, Techirghiol, Costinești, Neptun, Jupiter, Olimp, Mangalia, Cap Aurora, Venus, Saturn, ) cu o capacitate de cazare de 126.900 de locuri reprezentând 43 % din totalul spațiilor de cazare . Unele stațiuni și-au diversificat oferta turistică prin practicarea unor forme de turism specifice- turismul pentru tineret la Costinești și tabere pentru copii la Năvodari sau prin oferta turistică balneară la Eforie Nord, Techirghiol și Mangalia.
Turism balnear: Are cea mai bună reprezentare în teritoriu datorită existenței unui număr foarte mare de resurse balneare, atât ape termale cât și minerale. Prin stațiuni sunt valorificate aproape toate resursele existente în România cum ar fi tipurile de apă, nămolurile organice și anorganice, mofetele, climatul salinelor și calitățile terapeutice ale litoralului și bioclimatul de munte și marin, cu o importanță crescută în profilaxia și terapeutica diverselor boli, ca și pentru întreținere. În România la momentul de față există peste 160 de stațiuni și localități cu factori naturali care au proprietăți curativa. Primele două stațiuni au fost Geoagiu Băi și Herculane înființate de către daci și romani, unde s-au valorificat proprietățile terapeutice ale apelor minerale. Datorită calității rezervelor recunoscute și omologate pentru resursele hidrominerale, situează România în fruntea Europei la acest capitol, cea ce rezultă și din faptul că pe teritoriul țării concentrându-se circa o treime din totalul resurselor balneare europene. Din totalul de peste 160 de stațiuni și localități balneare doar un număr foarte mic sunt de interes național (25), restul având un rol mai redus în interes național și european . Principalele stațiuni sunt : Tușnad, Covasna, Vatra Dornei , Băile Felix, Eforie Nord, Călimănești, Olănești, Neptun, Buziaș, Sinaia, Băile1Mai. Pe piața turistică internațională stațiunile balneare românești sunt cunoscute într-un număr și mai mic (7) aceste fiind: Băile Felix, Băile Herculane, Călimănești-Căciulata, Băile Tușnad, Covasna, Slănic Moldova, Vatra Dornei. La nivel național stațiunile balneare dispun de circa 16% din capacitatea de cazare și aproape 6% din cererea turistică internațională.
Turismul montan : Această formă de turism are o tradiție în România, primele cabane au apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea . Turismul montan a beneficiat de o dezvoltare deosebit de puternică în România datorită investițiilor masive efectuate în amenajări : pârtii de schii (aprox. 80 km), mijloace de transport pe cablu (telecabine, telescaune, de aprox. 60 km), baze de agrement, unități de cazare (hoteluri, pensiuni, cabane etc.), unități de alimentație. Evident, turismul montan în România are la bază Munții Carpați în dezvoltarea fenomenului turistic și include o mare diversitate de subforme care beneficiază de un climat moderat și optim pentru practicarea turismului montan . Acest tip de turism are mai multe subdiviziuni cum ar fi :
Turismul montan climateric : susținut de condițiile bioclimatice cu caracter stimulativ și frumusețea peisajelor specifice spațiului montan, de regulă este un turism de sejur pentru recreere și odihnă . Stațiunile importante unde se practică această formă de turism sunt : Poiana Brașov, Sinaia, Azuga Beliș , Bușteni etc.
Turismul de escaladă se mai numește și turism de alpinism, se leagă de zonele montane cu o fractură aparte, cu versanți abrupți , în poziție verticală . Locațiile cele mai căutate și totodată cele mai potrivite pentru practicarea alpinismului sunt : Cheile Bicazului, Cheile Turzii, Cheile Nereri , Munții Bucegi , Munții Piatra Craiului .
Turism de drumeție montană este stimulat de prezența unor peisaje geografice de excepție, de diversitatea ecosistemelor și de componentele reliefului glaciar, vulcanic și carstic . Cele mai cunoscute locații sunt : Munții Bihor , Bucegi, Munții Rodnei , Piatra Craiului, Ciucaș, Rarăul etc.
Turismul cultural : România dispune de un patrimoniu cultural-istoric și etnofolcloric de mare valoare turistică. Există peste 680 de valori (biserici și ansambluri mănăstirești, monumente și ansambluri de artă, ansambluri arhitectuale urbane etc.) de patrimoniu cultural de interes național și internațional. O parte din aceste valori sunt sub egida UNESCO cum ar fi bisericile fortificate , bisericile cu fresce exterioare, cetățile dacice și cetatea Sighișoara. Comorul etnografic și folcloric românesc au o originalitate , reprezentată prin arhitectura specifică satelor din provinciile istorice românești : bisericile de lemn din Maramureș și Sălaj, prelucrarea lemnului , portul popular, manifestări etnoculturale și religioase tradiționale. De asemenea multe dintre aceste valori culturale necesită intervenții urgente și masive pentru restaurare , deoarece sunt într-o stare de degradare avansată . Aspectele problematice cu care se confruntă acest tip de turism sunt lipsa infrastucturii și lipsa spațiilor de parcare dotate cu puncte de informare și promovare a obiectivului cultural . Locurile cu o concentrare mai ridicată a bunurilor culturale cu o valență turistică sunt în județele Maramureș, Brașov, Suceava , Neamț, Vrancea, Sibiu, Vâlcea, Hunedoara, Bihor, Cluj , Alba. Această formă de turism este susținută de o capacitate de cazare care reprezintă circa 13 % din totatlul locurilor existente la nivelul întregii țări.
Turismul de afaceri: o formă de turism ce a apărut după anul 1989, odată cu racordarea României la diversitatea problemelor internaționale. Creșterea interesului oamenilor de afaceri străini și a preocupărilor economice, științifice , politice ale țării noastre a contribuit la dezvoltarea acestei forme de turism, de afaceri și congrese, în România. Aceste întruniri se axează pe servicii turistice de lux , în speță hotelurile de 4 sau chiar 5 stele. În România s-au dezvoltat stațiuni și localități, multe și cu funcție turistică, care s-au specializat în această formă de turism, cum ar fi : Hotelul President din Mangalia , Hotelulire Mara și Palace din Sinaia sau Hotelulire București , Athene Palace, World Trade Center, Centrul Internațional de Conferințe din Clădirea Parlamentului, din capitala țării.
Turismul urban: este o formă mai nouă de turism, axată pe centrele istorice vechi. În marile orașe, turiștii sunt atrași de centrele istorice vechi, de prezența unor magazine cu renume și unități comerciale, de existența unor unități medicale de estetică, de parcurile de distracții etc. Practicarea acestei forme de turism necesită un manageriat urban de calitate, serviciile edilitare și de transport foarte bine dezvoltate și organizate, iar instituțiile culturale și muzeale, monumentele de arhitectură să se găsească în forme de conservare și funcționare optimă . În România doar 10 % din totalul orașelor existente au o funcție turistică mai dezvoltată . Principalele destinații turistice sunt următoarele : Sibiu, Râmnicu-Vâlcea, București, Iași, Constanța, Brașov, Oradea, Cluj-Napoca, Timișoara, Arad, Târgu Mureș , Baia Mare, Bistrița, Suceava.
Turismul rural: Popularitatea turismului rural a crescut în ultimi ani. De la inițiative cu caracter individual s-a ajuns la o adevărată alternativă pentru petrecerea timpului liber. Motivul dezvoltării turismului rural este conștientizarea oamenilor din mediul rural , mici agricultori, necesității diversificării activității atât în cadrul fermei agricole cât și în afara acestuia prin angrenarea în silvicultură, turism sau apelând la anumite activități pe timp determinat în interiorul economiei locale . Pentru dezvoltarea turismului rural a fost necesar de-a lungul anilor de înființarea diferitelor asociații și organizații pentru o promovare și organizare mai adecvată cererii . Organizațiile care au sprijinit și au ajutat dezvoltarea acestei forme de turism au fost : Federația Română pentru Dezvoltare Montană (1990), Agenția Română pentru Agroturism (1995), ANTREC (în 1994 , având 32 filiale județene , cu circa 2500 de membri activi).
CAPITOL: TURISMUL BALNEAR
În acest capitol prezentăm istoria și apariția turismului balnear atât pe plan mondial cât și pe plan local împreună cu particularitățile și formele acestuia. În partea a doua a acestui capitol vom analiza și defini ce înseamnă și care sunt carateristicile unei stațiuni balneare în general și care sunt cele mai importante stațiuni balneare din România. Informațiile au fost preluate din [1], [2], [6], [7], [8], [9], [12], [13], [16].
Datorită multitudinii definițiilor turismului balnear putem afirma că acest tip de turism reprezintă călătoria efectuată cu scopul tratării recuperării sau prevenirii anumitor boli, în cazul unor persoane cu deficiențe funcționale, pentru relaxare, recreere și realizarea unei stări de bine, prin intermediul curelor terapeutice, în stațiuni balneare. Factorii terapeutici naturali, ape termale și minerale, nămolurile terapeutice, mofetele, completate cu procedurile de fizioterapie reprezintă principala activitate a bazelor de tratament din stațiunile balneare.
Balneologia și climatologia sunt științe tradiționale care studiază și valorifică resursele oferite de natură, în scopul prevenirii și tratării unei serii largi de afecțiuni și boli cronice.
Datorită conceptului portivit căruia ,, sănătatea este o stare de bunăstare ,, turismul balnear , în ultimii 20 de ani s-a remodelat la nivel european . Schimbarea modului de viață al omului modern a dus la apariția unor probleme de sănătate cum ar fi : intensificarea stresului , dezechilibrele alimentare calitative și cantitative, intensificarea acțiunii patogene a mediului înconjurător asupra organismului uman cauzat de poluarea fizică și chimică , aceste schimbări au un impact nefavorabil asupra stării de sănătate a populației . Pentru scăderea impactului acestor efecte negative, tot mai mulți turiști aleg pentru petrecerea timpului liber destinațiile balneare .
Prin rezulatetele pozitive obținute în menținerea și consolidarea sănătății și în recrearea potențialului energetic, turismul balnear a devenit una din formele de turism care pe piața turistică internațională are o creștere continuă.
România față de celelalte state din Europa are avantajul oferit de cantitatea și calitatea resurselor, unele cu o valoare de unicat . Ca urmare în țara noastră turismul balnear s-a dezvoltat într-o rețea completă de stațiuni balneoclimaterice cu standarde foarte înalte. Majoritatea sunt cunoscute în străinătate și au o funcționare constantă în timp ce altele sunt utilizate pe plan local în sezonul cald . În România există aproximativ 35 de orașe și peste 100 de localități din mediul rural care au statutul de stațiuni balneoclimaterice, răspândite pe întreg teritoriul țării.
Activitatea modernă a stațiunilor balneoclimaterice începe în a doua jumătate a secolului trecut, odată cu dotarea și modernizarea lor la nivelul anilor 1970. În strânsă legătură cu modernizarea stațiunilor, medicina balneară a cunoscut în această perioadă progrese semnificative, fundamentând științific acțiunile terapeutice ale factorilor naturali utilizați. Au fost descoperite, studiate și exploatate noi surse valoroase de factori naturali de cură, cum sunt apele termale sulfuroase de la Cozia, apele mezotermale de la Mangalia sau apele carbogazoase de la Biborțeni.
Scurt istoric al apariției și dezvoltării turismului balnear
Istoria termalismului , apele minerale , în special cele termale fiind cunoscute și valorificate încâ de acum 3-4000 de ani, de câtre egiptieni, cartagieni etrușci, greci și apoi de către romani.
Apa minerală ca factor natural a fost în atenția omului încă din cele mai vechi timpuri , fapt dovedit și prin descoperiri arheologice care au scos la iveală părți din instalațiile vechilor băi (în special romane) utilizat în scop balnear la Herculane, Călan, Ocna Sibiului, Moneasa, Buziaș, Călimănești-Căciula, Geoagiu. Romanii foloseau ca tratament izvoarele sulfuroase și apa de mare de la Callatis și Tomis .
Despre o exploatare balneară a factorilor naturali de cură se poate vorbi însă numai începând cu secolul al XVIII-lea, când se descoperă și se redescoperă numeroase izvoare termale. După descoperirea acestor izvoare și recunoașterea efectului terapeutic ale acestora a urmat realizarea unor stabilimente rudimentare care constituiau nucleul viitoarelor stațiuni balneare . Datorită acestori descoperiri au apărut pe lângă stațiunile balneare existente ( Herculane, Băile Felix , Geogiu etc) și o serie de localități balneare noi ( Băile Tușnad, Sâncrâieni, Borsec, Zizin, Bazna etc.).
În secolul al XIX-lea a avut loc organizarea și dezvoltarea activității balneare în țara noastră, când se descoperă și se captează majoritatea surselor de ape minerale, se pun bazele exploatării științifice a apelor ca urmare a cercetărilor balneologice, a analizelor fizico-chimice, hidrogeologice . Se efectuează modernizări și dezvoltări a stațiunilor mai vechi paralel cu cele noi, ca : Govora, Cozia, Băile Călimănești, Băile Tușnad, Strunga, Oglinzi, Borsec, Moneasa, Buziaș, Tinca etc. Totodată se pun bazele exploatării lacurilor sărate și a nămolului terapeutic în stațiunile Techirghiol, Balta Albă, Bazna, Slănic .
În perioada interbelică stațiunile balneare și de agrement erau frecventate mai degrabă de oamenii cu potențial mai ridicat deoarece erau destinații turistice de tip lux . În perioada 1963-1975 stațiunile balneare s-au dezvoltat, prin crearea a peste 30,000 de locuri majoritatea lor în complexe sanatoriale. Dezvoltarea acestora a vizat turismul social în paralel cu turismul internațional .
La sfârșitul secolului al XX-lea stațiunile balneare românești au intrat într-o criză profundă, datorită degradării fizice și morale a bazei materiale, degradării surselor de factori naturali, a investițiilor reduse în domeniu și îmbătrânirea atât a personalului unităților cât și a clientelei care erau reprezentate mai degrabă de pensionari.
Tendințele existente pe plan mondial, privind noua abordare a conceptului de sănătate pe de o parte și potențialului balnear pe de altă parte, oferă noi perspective turismului balnear românesc prin restructurarea ofertei sale pe baza turismului de sănătate.
Particularitățile turismului balnear
Conținutul turismului de sănătate, privit ca o formă specifică a turismului de odihnă, care presupune deplasarea unor persoane de diferite vârste, profesii, sexe, în stațiuni balneoclimaterice, climaterice sau în localități cu factori naturali de cură pentru îngrijirea sănătății, odihnă sau cură cu substanțe balneare naturale, cu extracte sau medicamente pe bază de plante, pentru profilaxie, întreținere sau înfrumusețare sau numai pentru loisir, a făcut ca acesta să prezinte o serie de particularități care-l individualizează în cadrul celorlalte forme de turism
Trebuie menționat faptul că motivația principală care stă la baza formării cererii turistice este îngrijirea sănătății realizată într-o abordare globală: corp, inimă, spirit. Pentru replica acestei motivații produsul turistic balnear îmbină resursele turistice: factori naturali de cură, întregul potențial turistic al zonei, diete, practicarea unor sporturi, loisir, educația sanitară, care se realizează zilnic conform unui program bine stabilit, ceea ce face că acesta să se caracterizeze printr-un grad ridicat de complexitate, care se manifestă la fiecare component a parte : bază materială, servicii și activități, resurse turistice.
Efectuarea diferitelor cure presupune existența unei structuri specifice a bazei materiale : policlinici balneare sau centre de sănătate dotate cu echipamente și instalații potrivite precum și prezența unui personal adecvat .
Datorită faptului că turismul balnear își lărgește perspectivele și nu se adresează numai persoanelor care suferă de diferite boli, a determinat mutații în structura clientelei astfel pe lângă persoanele de vârsta a treia, care solicită produsele tradiționale ( tratament și recuperare medicală ) a mai apărut și un segment nou cel a populației tinere în căutarea unei forme fizice și psihice cât mai bune .
Turismul balnear clasifică produsele după tipologii, astfel există sejururi subvenționate de câtre casele de asigurări de sănătate sau alte organisme, cu caracter social, dar și sejururi de lux (de ex. Wellness) care se adresează turiștilor cu potențial mai ridicat, această clasificare are ca rezultat prețuri diferite între cele cu caracter social și de lux.
Multitudinea tipologiilor de produse influențează durata sejurului care poate varia de la 3-5 zile practicate la sfârșit de săptămâna până la 18-21 de zile, durata optimă pentru un tratament tradițional. Totodată turismul balnear valorifică în cea mai mare măsură toate categoriile de resurse: turistice, de forță de muncă sau locale. Astfel, acesta asigură integrarea în circuitul turistic a unor noi categorii de resurse factori naturali de cură, respectiv ape minerale și termominerale, lacuri sărate, nămoluri și gaze terapeutice, saline, plante medicinale etc., care în alte condiții nu ar putea fi valorificate. În acelaș timp, prestarea serviciilor balneare presupune și atragerea unui volum suplimentar de personal, al cărui nivel de calificare este în cea mai mare parte ridicat: medici, kinetoterapeuți, psihoterapeuți, dieteticieni/ nutriționiști, instructori sportivi, animatori ceea ce contribuie la valorificarea superioară a forței de muncă.
Turismul balnear are un avantaj considerabil față de celelalte forme de turism într-cât are un caracter sezonal mult mai redus datorită existenței unei resurse permanente, de mare complexitate, care este practic inepuizabil și independent de condițiile atmosferice. Este bine de știut faptul că turismul balnear ( de sănătate ) prin complexitatea și specificul său poate asigura încasări mult mai ridicate față de alte forme de turism grație costului mai ridicat al produsului, al comercializării acestuia ca un pachet unitar, duratei mai mari a sejurul și gradului de ocupare mai ridicat .
Formele turismului balnear
Turismul balnear datorită exeistenței unor resurse naturale bogate putem identifica diferite orientări ( forme ) cum ar fi: Balneoterapia, Cură heliomarină, Talasoterapia sau Termalismul.
Balneoterapia:
Este o formă a balneologiei care analizează acțiunea apelor minerale și a nămolulilor, elaborând indicațiile și contraindicațiile folosirii lor .
Datorită faptului că balneoterapia influențează organismul într-o complexitate ridicată, pe lânga procedurile balneologice, pentru obținerea unor rezultate favorabile este foarte important și schimbarea mediului de viață obișnuit al bolnavului : odihnă, alimentația adecvată, regim și climă favorabilă.
Procedurile balneologice acționează asupra organismului uman prin intermediul receptorilor nervoși, adică prin excitațiile primite de terminațiile nervoase din piele, din mucoasele căilor respiratorii și din alte organe interne.
Băile gazoase au un efect favorabil asupra sistemului nevos și asupra mușchiului cardiac prin încetinirea ritmului cardiac și prin scăderea tensiunii arteriale. Această formă de tratament cu ape gazoase (în special cele cu acid carbonic) se prescriu în tratamentul unor boli de inimă, obezitate sau neuroastenie. Tratamentul cu ape minerale se face cu administrare externă de obicei sub formă de băi (cea mai importantă caracteristică este acțiunea lor chimică) sau cu administrare internă.
Forma balneoterapeutică se practică în următoarele stațiuni turistice: Buziaș, Borsec, Covasna, Vatra Dornei, Zizin.
Termalismul :
Apele minerale se diferă între ele prin componentele lor: reziduul uscat , care rămâne dupa evaporarea apei grupând elementele minerale de concentrație mare (sulfuri, sulfați, calciu și biocarbonat de sodiu) sau mică (arsen, fier, seleniu etc.), gaze (hidrogen sulfurat, dioxid de carbon), nămoluri naturale .
După temperatura apelor (care poate fi mai mică de 20 de grade sau chiar mai mare de 50 de grade) apele au denumiri diferite: hiper sau hipo termale și termale .
Compoziția unei ape indică utilizarea ei terapeutică de ex :
Apele sulfurate – pentru pacienții care suferă de boli respiratorii sau de reumatism.
Apele bicarbonate sunt foarte indicate pentru patologia digestivă.
Termalismul este indicat pentru diferite afecțiuni cronice, așadar apele sunt utilizate sub diferite forme – sub forme de băi , dușuri, exerciții în apă, băi de gură, duș filiform la mare presiune, comprese, sub formă de băuturi și cataplasme de nămol – în tratamentul bolilor digestive și metabolice, a afecțiunilor psihosomatice, afecțiuni renale , bolilor respiratorii, în arteriopatia membrelor inferioare în stadiul de dureri la mer.
Desfășurarea unui astfel de tratament durează două sau trei săptămâni și se poate repeta decâte ori este nevoie. Apa este utilizată la locul de izvor, în unele cazuri rare fiind asociate mai multe izvoare pentru tratamentul aceloraș afecțiuni. La nevoie temperatura apei este răcită sau încălzită .
Talasoterapia
Talasoterapia este arta de a vindeca prin aplicarea în scopuri terapeutice a proprietăților apei mării, a soarelui, a nămolului și al algelor împreună cu climatul marin .
La momentul de față talasoterapia se poate practica nu numai la mare/ocean și în anotimpul de vară fiindcă în lume s-a răspândit voga centrelor de talasoterapie, unde apa de mare este introdusă în piscine special amenajate, în tot timpul anului și este încălzită la temperatura optimă.
Pe calea băilor de apă marină, a unor tehnici de hidromasaj, a unor băi de alge, a gimnasticii efectuate în submersie marină, și a unor proceduri terapeutice se urmărește readaptarea funcțională a aparatului locomotor.
În România centre de talasoterapia putem găsi în stațiunile Mangalia și Eforie Nord.
Cura heliomarină
Cura heliomarină exercită efecte dintre cele mai active pe linia ameliorării sau chiar a vindecării diverselor boli, cum ar fi :
Boli respiratorii cronice ( rinofaringite, bronșite cronice, astmul bronșic ) pe care le influențează în bine datorită inspirării aerosolilor marini .
În unele boli ale sângelui, în special unele anemii, pe calea normalizării eritrocitelor și pe calea stimulării creșterii hemoglobinei
În unele cazuri moderate de hipertensiune arterială, prin calmarea debitului sistolic
Arteroscreloza, pe calea normalizării lipidelor sanguine
Tuberculoza extrapulmonară, favorizând metabolismul calciului și stimulând sistemul neuroendocrin.
O serie de boli ortopedice ( atrofiile musculare, redorile articulare, întârzierile în consolidarea facturior), beneficiează de cura heliomarină prin favorizarea metabolismul calciului și a fosforului.
Boli ginecologice cronice, pe calea micșorării fenomenelor dureroase și pe calea normalizării funcției hipofizare.
Beneficii majore ale curei heliomarine se înregistrează și în cazul copiilor cu boli de rahitism.
Stațiunea Balneară
Prin stațiunea balneoclimaterică se înțelege o parte dintr-o localitate cu resursele necesare, amenajate și dotate în scopul valorificării unor factori naturali de cură și resurse climaterice, asociate unor resurse turistice naturale sau antropice.
În sens juridic prin stațiunea balneară se înțelege o localitate sau o parte dintr-o localitate care dispune de resurse de substanțe minerale , stiințific dovedit eficiența lor terapeutică, de instalații specifice pentru tratamente și care are o organizare ce permite acordarea asistenței medicale balneare în condiții adecvate, iar prin stațiunea climatică se înțelege o localitate sau o zonă care dispune de factori climatici benefici și care are condiții pentru asigurarea menținerii și ameliorării sănătății, precum și a odihnei.
Factorii naturali sunt: apele minerale și termale , lacurile și nămolurile, gazele terapeutice, totalitatea elementelor litolarului marin, factorii sanogeni ai principalelor tipuri de bioclimă a României inclusiv de la nivelul grotelor și salinelor .
O stațiune balneară pe lângă funcția principală de cură balneară, prin factorii ambientali și dotări potrivite poate îndeplini și alte funcții turistice, cum ar fi: recreere, odihnă, practicarea unor sporturi etc., datorită acestora se utilizează și categoria de stațiune balneo-turistică .
Pentru exploatări raționale și valorificări durabile a resurselor minerale terapeutice, precum și a conservării substanțelor hidrominerale în special, unitățile balneare trebuie să dispună de norme de exploatare și de consum specifice pentru aceste substanțe.
Fondurile de resurse pentru o stațiune balneară sunt :
Factori naturali de cură.
Baza materială: unități de cazare și de alimentație, baze de tratamente.
Servicii: transport, agrement, informare și intermediere.
Fondul de cadre.
Stațiunile balneare românești
Turismul balnear sau curele balneoclimaterice sunt forme speciale ale turismului, practicate de cei care vor să tranșeze o problemă de sănătate folosind resursele naturale ( ape minerale și termale, nămolurile, climatul diferitelor zone, etc. ) dar și de cei care vor doar să-și mențină o formă fizică și psihică cât mai bună.
În România turismul balnear, evident și stațiunile balneare au o istorie lungă ( există stațiuni care își continuă activitatea de mai bine de 2000 de ani, cum ar fi Băile Herculane ), datorită complexității resurselor naturale existente pe teritoriul țării noastre.
România este unul dintre statele europene care are cele mai bogate și totodată cele mai variate posibilități pentru turiștii care fac parte din această categorie, iar zonele ce pot oferi cadrul special pentru turismul balnear au un potențial ridicat pentru o dezvoltare economică semnificativă în acest sens.
În prezent România se poate mândri cu peste 160 de localități/stațiuni unde se practică turismul balnear printre care sunt și stațiuni de interes național și internațional sau stațiuni de interes local. Principalele stațiuni balneoclimaterice de interes național și internațional:
Stațiunea Băile Herculane
Figura 2.1. Stațiunea Băile Herculane
Scurt istoric: Stațiunea Băile Herculane este una dintre cele mai vechi stațiuni balneare ale lumii, cu o vechime atestată documentar de aproape 2000 de ani . În perioada romanilor, stațiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atracție pentru aristocrația Romei antice. Impresionați de excepționala putere vindecătoare a apelor de pe Valea Cernei, romanii sosiți în Dacia le-au închinat un adevărat cult balnear sub numele lui Hercules. După 1718 începe istoria modernă a stațiunii în cadrul Imperiului austriac, din 1736 încep reconstrucția și modernizarea băilor, a căilor de acces. Existența neîntruptă a stațiunii a fost favorizată de eficacitatea bună a izvoarelor termale și de așezarea stațiunii într-o frumusețe aparte.
Așezare geografică: Stațiunea este situată în sud-vestul României în județul Caransebeș, la o altitudine de 168 m, la 8 km distanță de județul Mehedinți și la doar 25 km de granița cu Serbia. Climatul este de tip depresionar cu influențe sud-mediteraneene, cu o temperatură medie anuală de 10,5 grade celsius.
Accesibilitate: Se află la magistrala transeuropeana E70, la o distanță de 380 km de București, la stațiune se poate ajunge și prin calea ferată fiind străbatută de linia feroviară București-Timișoara-Budapesta. Există și aeroporturi în apropiere cea de la Craiova și cea de la Timișoara.
Factori naturali și posibiltăți de tratamente: Factorii naturali existenți la băile Herculane sunt ape minerale izotermale și hipertermale ( 38-60 ), hipotone , slab radioactive , cu diferite compoziții chimice (sulfuroase, clorurate, calcice, sodice, oligominerale) .
Tratamente ce pot fi accesate/practicate sunt :
Aerohelioterapia
Băi termale ( în bazin acoperit și descoperit )
Buvete pentru cură internă cu ape minerale
Instalații de hidrotermoterapie, electroterapie, chinetoterapie, hidrochinetoterapie
Posibilități de cazare : În stațiunea Băile Herculane există diferite posibilități de cazare începând de la hoteluri cu două stele (Hotel Cerna, Hotel Hercules etc) și cu trei stele (Hotel Internațional , Hotel Ferdinand, etc.) și terminând cu pensiuni de două , trei , patru și chiar cinci stele , cum ar fi și Pensiunea Select . Prețurile variază între 70-300 de lei în funcție de comfort și sezonalitate.
Stațiunea Băile Felix
Figura 2.2. Panorama stațiunii Băile Felix
Scurt istoric : Izvoarele termale au fost descoperite potrivit experțiilor în anii 1700, iar primele clădiri apărute în această zonă au fost între anii 1711-1721. Între 1711-1721 au fost organizate primele așezăminte pentru tratament . La momentul de față Băile Felix este cea mai mare stațiune cu funcționare permanentă din România.
Așezare geografică : Stațiunea Băile Felix se află în vestul țării, în județul Bihor la aproximativ de 6 km de municipiul Oradea. Climatul regiunii este unul blând, cu ierni și veri moderate ceea ce favorizează existența unei păduri foioase întinse, care conferă stațiunii o atmosferă ideală în orice anotimp .
Accesibilitate : Stațiunea este situată pe drumul național Oradea-Deva DN76 sau E79, se mai poate ajunge și cu trenul pornind de la Gara Centrală din Oradea.
Factorii naturali sunt ape geotermale cu temperaturi de 43-49 C, cu proprietăți curative dovedite, fiind oligometalice, bicarbonatate, calice și sodice și nămolurile cu proprietăți spropelice. Tratamentele pot fi de :
Electroterapie
Hidroterapie care acționează în funcție de factori termici, mecanici sau chimici
Aerosoli
Masaje care acționează asupra pielii
Terapie cu ultrasunete și infrasunete cu acțiune spasmolică și fibrolitică
Posibilități de cazare : Fiind situată pe locul doi, după litoralul Mării Negre la capitolul numărul loculirol de cazare din România , putem găsi hoteluri ( de la 2 până la 4 stele ), pensiuni, vile, și posibilități de cazare în unități private . Prețurile variază între 60-250 de lei în funcție de comfort și sezon .
Băile Tușnad
Figura 2.3. Vederea panoramică deasupra stațiunii
Scurt istoric: În secolul al XVIII-lea există dovezi scrise în care se menționează prezența unor izvoare de ape minerale cu efecte curative folosite de câtre localnicii satelor din apropiere. Datorită faptului că este una dintre cele mai frumoase așezări balneare din țara noastră Tușnadul a căpătat și numele de ,, Perla Ardealului,,. Activitatea curativă se desfășoară încă de la jumătatea secolului al XIX-lea . Prima baza de tratament a fost finalizată de către Bela Kuklai ( 1890 ), Ștefania ulterior a căpătat denumirea „Sfânta Ana „ Băile Tușnad a fost declarat oraș în anul 1968, la momentul de față după recesământul din 2011 a fost declarat cel mai mic oraș din România având doar 1641 de locuitori.
Așezare geografică: Este situat în partea sudică a depresiunii Ciucului între munții Harghitei și Bodoc, în cheile Oltului la o altitudine de 650 m . Băile Tușnad este un oraș din județul Harghita. Stațiunea beneficează de aer curat, bogat în aeorosli și ioni negativi și de un climat subalpin datorită climatului, temperatura medie anuală fiind doar de 8 grade având ierni foarte reci.
Accesibilitate: Pe cale feroviară pe magistrala, București-Baia Mare sau pe drumurile naționale DN12 și DN12A .
Factori naturali de cură :
Ape minerale carbogazoase, cloruri-sodice, bicarbonate
Mofete
Bioclimat de tip subalpin, stimulant, tonifiant
Tratamente pot fi de :
Băi cu CO2, mofete , băi galvanice, masaj
Împachetări cu parafină, băi de plante
Cură internă cu ape minerale
Magneto-diaflux, ionizări, cultură fizico medicală
Magnetoterapie
Stațiunea balneară Sovata
Figura 2.4. Lacul Ursu, din Stațiunea Sovata
Scurt istoric: Exploatările de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Sovata. Resursele de sare gemă (sare de bucătărie) de la Sovata au avut în imediata apropiere castrul roman de la Sărățeni. Romanii lucrau numai la suprafață, la o adâncime de 12-15m, de unde puteau să scoată cu ușurință sarea după care o părăseau și începeau alta, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. Sovata a fost menționată prima dată ca loc tămăduitor într-un document din 1597, stațiune balneară a devenit în anul 1850. Renumele orașului se datorează într-o mare parte Lacului Ursu , care este cel mai mare lac heliotermal din România.
Așezare geografică: Orașul se află în depresiunea Prai-Sovata, pe cursul superior al râului Târnava Mică, la sudul Munților Gurghiu , la o altitudine de 475-530 m, în județul Mureș la 60 km de municipul Târgu Mureș. Climatul stațiunii este de subalpin, cu o temperatura medie anuală de 7,6 C.
Accesibilitate: Se poate ajunge cu mașina pe DN13A dinspre Bălăușeri, iar cu trenul pe ruta Blaj-Târnăveni-Praid.
Factori naturali:
Lacurile Ursu, Aluniș, Verde, Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor, cu ape clorurate ( cu o concentrație mare de sare , între 40-250gr/litru )
Nămoluri
Bioclima
Tratamente la Sovata:
Băi calde, în cadă sau bazin, cu apă din lacurile din stațiune
Ginecologocie
Împachetări cu nămol cald
Kinetoterapie
Electroterapie
Hidroterapie
Gimnastică medicală
Posibilități de cazare: În orașul Sovata se poate caza în hoteluri de trei și patru stele, în pensiuni, vile, cabane, case la cheie și în case de oaspeți (zimmerfrei), o modalitate foarte răspândită în stațiune.
Stațiunea Sovata este un bun exemplu de urmărit în România, care acum câțiva ani era plină de unități de cazare care aveau nevoie de renovare și unitățile de agrement erau aproape inexistente, dar cu investiții masive, în prezent zona oferă nu doar posibilități de tratament natural, ci și o paletă dezvoltată de distracții pentru toate categoriile de vârstă .
Stațiunea Vatra Dornei
Figura 2.5. Vedere generală al stațiunii Vatra Dornei
Scurt istoric: Evoluția localității Dorna este puternic marcată de descopererea uriașelor rezerve de ape minerale, cunoscute de ciobanii locului încă din anul 1750 (fiind botezată de aceaștia „izvoare de burcut”, nume împrumutat din limba maghiară „borvi”) însă recunoașterea oficială a importanței izvoarelor minerale datează din anul 1805 realizată de câtre doctorul Ignatziu Plusch. El ulterior, împreună cu inginerul Buholzer construiesc o clădire cu șase căzi de baie pe care în anul 1870 Fondul Bisericesc Român îl cumpără împreună cu proprietatea asupra apelor minerale și se ridică un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior este construit Hotelul nr. 1 și Cazionul Vatra Dornei . În timpul celui de-al doilea război mondial stațiunea suferă nenumărate distrugeri, dar după anul 1950 Vatra Dornei intră în exploatare la întreaga capacitate și se dezvoltă în toate planurile: medicale, de agrement, de odihnă etc. În anul 2000, orașul este ridicat la rang de municipiu.
Așezare geografică: Este situată în nord-estul României, județul Suceava, în regiunea istorică a Bucovinei de sud . Vatra Dornei este situată în depresiunea Dornelor la o altitudine medie de aproximativ 800 de metri și la confluența râurilor Dorna și Bistrița Aurie. Clima este un temperat-continental, cu o temperatură medie anuală de 5.2 grade C .
Accesibilitate : Vatra Dornei este traversată de drumul european E58 ( DN 17 ) și de șoseaua națională DN 17B și este conectat la sistemul de căi ferate prin magistrala feroviară Suceava-Vama-Floreni-Ilva Mică.
Factori naturali de cură:
Izvoare cu ape minerale carbogazoase, atermale, bicarbonatate, calcice, magnezice și sulfuroase
Mofete naturale de săruri de mare puritate și concentrate de CO2
Nămolul de turbă din zona Poiana Stampei
Tratamente:
Băi în cadă cu ape carbogazoase
Băi în nămol
Cure interne și externe cu ape minerale
Hidroterapie
Electroterapie
Băi cu plante medicinale
Kinetoterapie
Împachetări cu nămol
Posibilități de cazare: Unitățile de cazare pot fi hoteluri, pensiuni, vile și case la cheie, comfortul variază între două și patru stele, iar prețul în funcție de sezonalitate și tipul unității între 50-190 de lei .
Este bine de știut că stațiunea Vatra Dornei în timpul sezonului rece are la dispoziția turiștilor și cinci pârtii de schii iubitorilor ai sporturilor de iarnă. Pârtia de schii ,,Dealu Negru,, are o lungime de 3.2 km, fiind clasată pe locul al doilea în România din punct de vedere al lungimii. Pârtia beneficiază de o instalație de transport cu telescaun cu o capacitate de 120 de locuri.
CAPITOL: TURISMUL BALNEAR ÎN JUDEȚUL BIHOR
Figura 3.1. Harta jud. Bihor
Județul Bihor este situat în partea de nord-vest al României, este un județ din Crișana, cu o suprafață de 7,544 km. Principalele forme de relief sunt: Dealurile și Câmpia de Vest, Munții Plopișului, Munții Bihor (vf. Bihorul altitudinea maximă a jud. Bihor 1849 m), Munții Piatra Craiului. Județul este străbătut de râurile Crișul Negru, Crișul Repede și Barcăul. Populația este de 549,752 (conform recesământului din anul 2011) cu o densitate de 73 locuitori pe km. Reședința județului este Oradea. Temperatura medie anuală este de 6-10,5 grade C, precipitațiile anuale sunt cuprinse între 500-1,200 de mm aceasta datorită climatului continental-moderat , sub influența maselor de aeri vestice răcoroase și umede.
Rezervele naturale ale județului Bihor sunt reprezentate de: bauxită (Munții Piatra Craiului), petrol (Suplacu de Barcău), nisipuri bituminoase (Derna), resurse de lignit (Vârzari, Popești, Oșorhei), ape minerale (Stâna de Vale, Tinca), ape geotermale (Băile Felix, Tămășeu, Băile 1 Mai, Mădărași) și marmură (Chișcău și Băița).
În privința economiei județul Bihor se numără printre cele mai mari zece „economii județene” cea ce rezultă din dezvoltarea continuă a tuturor ramurilor. Cele mai importante industrii sunt cele ușoare (încălțăminte și confecții), alimentară, energetică, exploatarea și prelucrarea lemnului, industria chimică și industria materialelor de construcții și a sticlei în zona Aleșdului.
Județul Bihor prin prezența unor obiecte turistice importante și a unor monumente istorice a contribuit la dezvoltarea turismului , prin frumusețea peisajelor naturale și prin elemente etnografice Bihorul poate fi o adevărată destinație atractivă oricărui turist.
Agricultura în Bihor este una intensivă și multilaterală cu o importanță crescută în economia județului. Se practică pe o suprafață de 483,581 ha din care treisferturi este teren arabil. Existența unui nivel mai ridicat a cernoziomului a favorizat cultura cerealelor. Dintre cereale se cultivă mai ales grâul și porumbul , se mai cultivă și plante tehnice floarea soarelui, cartoful și sfecla de zahăr. Creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine) are o creștere însemnată datorita suprafețelor întinse de pășuni și fânețe.
Județul Bihor din punct de vedere administrativ este alcătuit pe lângă resedința de județ, din trei municpii și patru orașe . Cel mai important centru social-cultural și economic al județului și totodată unul dintre marile orașe ale țării este Oradea cu 196.367 de locuitori, existând și alte orașe centre social-culturale cum ar fi : Salonta, Marghita, Beiuș, Ștei, Vașcău, Nucet, Aleșd toate având sub 20,000 de locuitori.
Din punct de vedere cultural județul Bihor este un punct de reper în peisajul multicolor al viețuirii pe aceste zone. Particularitățile acestei zone sunt datorate în mare parte așezării geografice, fiind zona cu cele mai multe și mai dense tranzitări în și dinspre Europa.
Turismul balnear actual în județul Bihor
În zilele noastre , șirul locațiilor cu funcții balneare pe teritoriul județului Bihor este definită de un potențial balnear valorificat, dar și de un potențial balnear latent. Băile Felix, Băile 1 Mai și Tinca sunt stațiuni balneoclimaterice permanente unde potențialul se valorifică și se dezvoltă continuu, Marghita face parte tot din această categorie unde potențialul balnear este valorficat dar într-un mod sezonier.
Potențialul balnear valorificat vizează existența acelor locații sau stațiuni balneoclimaterice care dețin factori naturali ( climă, nămoluri, ape minerale, gaze naturale ) cu acțiune terapeutică, în cantități suficiente și îndeplinesc condițiile prevăzute în normele tehnice elaborate de Ministerul Sănătății referitoare la asistența medicală, climatică și balneară. Potențialul balnear latent se referă la locațiile care dețin factori naturali, descrise anterior, cu proprietăți fizico-chimice verificate prin studii și examinări complexe. Cele două tipuri de potențial balnear alcătuiesc fondul balnear de rezervă, care asigură baza continuă dezvoltării rețelei de balneoclimatologie din România. Băile Felix împreună cu Băile 1 Mai dețin cel mai important fond balnear al României, ca volum de rezerve exploatabile și calitățile terapeutice ale apei , fapt pentru care beneficiază de o continuă dezvoltare turistică, datorată și unei inițiative private puternice.
Infrastructura prezentă în județul Bihor , în evoluția sa, se bazează pe următoarele principii: al felxibilității, al funcționalității maxime, al rețelelelor interdependente și al rentabilității, care să stimuleze direct și indirect efectul multiplicator al activităților turistice.
Structurile de cazare au început să se dezvolte cu o intesintate ridicată în a doua parte a secolului XX-a, mai precis la sfârșitul anilor 70 când are loc amenajarea și extinderea structurilor de cazare. Acestea s-au materializat prin edificarea a noi stațiuni balneoclimaterice, mărirea și diversificarea capacităților și stațiunilor intrate în circuitul național, fiind dotate cu baze de cazare adaptate unor solicitări tot mai intense și variate.
La momentul de față cea mai modernă și extinsă bază de tratament din județul Bihor dar totodată și din regiunea de Ardeal este prezentă în cadrul stațiunilor Băile Felix și Băile 1 Mai. Existând nouă baze de tratament, renumite pentru programele de tratament ce combină ideal metodele moderne cu cele tradiționale.
Stațiunea Băile Felix
În județul Bihor pe baza existenței unui fond balnear bogat (în special ape termale și minerale), cunoscute de foarte multă vreme s-au dezvoltat, de-a lungului timpului baze și centre de tratament în stațiuni de rang diferit, cu regim permanent sau sezonier. Datorită temperaturii și calităților vindecătoare, aceste ape sunt cunoscute și apreciate în întreaga Europă . Apa termală este factorul natural principal care a stat la bază valorificării potențialului natural din această parte a țării. Astfel acestea sunt în exploatare de mult timp atât în stațiuni balneare de interes local (Băile Tinca) cât și de interes național și internațional (Băile Felix).
Stațiunea Băile Felix a fost atestată în anul 1221, fiind cunoscută sub denumire de Băile Sânmartin. Izvoarele termale au fost valorificate începând cu secolul al XVIII-lea de călugărul Felix Heltcher de la mănăstirea Klosterbruck. Între 1711-1721 a cunsocut o amplă dezvoltare și modernizare pentru efectuarea primelor așezăminte pentru tratament, sub numele de „Baia lui Felix”. Descoperirea izvoarelor termale, potrivit unor experți dateaza din jurul anului 1700, neavând a dată exactă, există și alte opinii că primele izvoare au fost descoperite, după unii în jurul anului 1000 , iar după alții în jurul anului 1200, în anul 1885 a fost captat un izvor, cu o temperatura de 49 ⁰C. Singurul fapt nedisputat de istorici este apariția primelor clădiri/structuri de cazare în această stațiune (între anii 1711-1721).
Băile Felix , în limba maghiară „Félix Fürdő” este o stațiune balneoclimaterică în perimetrul comunei Sânmartin din județul Bihor, se află la sud de municipul Oradea. Este cea mai mare stațiune balneară cu regim permanent din România. La capitolul structurilor de cazare este situată pe locul doi, dupa litoralul Mării Negre. În stațiunea Băile Felix, datorită multitudinii factorilor existenți, se pot practita două tipuri de turism cea balneară ( de tratament ) dar și turism de recreere.
Factori naturali și proprietățile terapeutice:
Apele minerale din Băile Felix fac parte din grupa apelor akratoterme ( centrația minerală de 1gram/1L ) , având o temperatura cuprinsă între 32 ⁰C ( „Izvorul Felix” ) și 49 ⁰C ( „Izvorul Balint” și „Izvorul Breiner” ) . Factorul chimic reprezintă numărul mare de elemente chimice precum : K, Ca, Mg, Fe, prezintă și diferite sulfați care ajută organismul să elimine Na și radicali acizi. Temperatura medie a apei de 36-37⁰C are un efect pozitiv asupra sistemului circulator central și periferic, dar și asupra sistemului imunitar și a metabolismului. Presiunea hidrostatică din bazine au un efect benefic asupra sistemului locomotor și cardiovascular.
Terapii și afecțiuni tratate la Băile Felix:
Centrele de tratament folosesc factorii naturali din apă în scop terapeutic. Tipurile de cură balneară practicate în Băile Felix sunt: cura profilactică, de recuperare și terapeutică, de regulă tratamentele balneare au o durată între 1-3 săptămâni în funcție de diagnostic .
Datorită încercării de a atrage oamenii mondeni în stațiune sunt folosite și tratamente moderne, cum ar fi: terapia wellnes, terapia antistress, terapia antiobezitate .
Factorii naturali din Băile Felix indică tratarea următoarelor afecțiuni:
Boli reumatice inflamatoric biologic stabile
Afecțiuni reumatice abarticulare : tendinite, tendoperiostoze etc.
Afecțiuni reumatice degenerative : spondiloză, gonartroza, coxartroza
Afecțiuni post-traumatice : redori articulare post-traumatice, fracturi, stări după chirurgie articulară
Boli metabolice : obezitate, diabet-zaharat, dislipidemiile etc.
Boli ale aparatului locomotor asociate cu hipertensiune arterială ,
Boli endocrine
Boli varicoase
Afecțiuni ale sistemului nervos central și periferic: hemipareze, pareze, paralizii, traumatisme vertebrale etc.
În scop profilactic cura balneară este recomandată persoanelor care prezintă factori de risc: pentru boli ale aparatului locomotor, celor stresați, celor cu tulburări termoreglare, cu infecții respiratorii frecvente etc.
Proceduri și tratamente:
Istoria de sute de ani în vindecarea afecțiunilor sistemului circulator, imunitar sau locomotor au condus la existența numeroaselor centre în care se practică, în zilele noastre, hidroterapia prin diferite tratamente, cum ar fi:
Hidroterapia : jacuzzi, afuziuni, duș subacval și scoțian, băi galvanice și stanger
Balneoterapia : hidrokinetoterapia, băi cu apă termală
Masoterapie : masaj sedativ și medical
Electroterapie : ultrasunete, TENS, curenți interferențiali, unde scurte , diadinamice etc.
Inhalații cu apă termală
Termoterapia : împachetări cu prarafină
Băi și împachetări cu nămol
Cură internă
Structuri de cazare:
Datorită faptului ca stațiunea Băile Felix ocupă locul secund în România la nivelul structurilor de cazare cu cei 7000 de locuri de cazare ce este oferit, este cea mai modernă și extinsă din regiunea Crișana. Băile Felix împreună cu Băile 1 Mai pune la dispoziția turiștilor 9 baze de tratament, dintre care 7 sunt în proprietatea SC Turism Felix SA și 2 sunt în proprietatea Romsindului. Renumite pentru programele de tratament ce combină în mod ideal metodele moderne cu cele tradiționale. Ministerul Sănătății deține Spitalul Clinic de Recuperare din Băile Felix cu o capacitate de 250 de locuri și Sanatoriul Balnear de Recuperare pentru Copii din Băile 1 Mai cu un total de 150 de locuri pe serii, durata unei cure fiind de 30 de zile. În cadrul bazelor de tratamente ale hotelurilor deținute de SC Turism Felix SA se poate beneficia de proprietățile de excepție ale apelor termale, dotate cu echipamente de tratament de ultimă generație și personal medical adecvat. Capacitatea totală a acestora este de 110,000 pacienți anual. Aceste hoteluri fiind următoarele: Poienița 2*, Mureș 2*, Unirea 2*, Lotus 3*, Termal 3* și Internațional 4*.
În 2015 spre fericirea turiștilor cu potențial ridicat, va fi înaugurată Hotelul Lotus Therm singurul hotel balnear de 5* din România, ce va putea fi considerată „perla” stațiunii Băile Felix, hotelul făcând parte din firma SC Turism Felix SA.
Putem observa că tratamentele din stațiunea Băile Felix pot fi accesate de către orice turist datorită existenței hotelurilor cu diferite clasificări, cum ar fi:
Hotelul Mureș 2*:
Hotelul Mureș este o destinație confortabilă atât pentru o noapte cât și pentru călătorii de afaceri și vacanțe, este stiuată pe marginea drumului național Oradea-Deva. Hotelul este preferatul cluburilor de sport, datorită bazei de tratament de recuperare.
Servicii și facilități ce pot fi accesat sunt: de recreere și sănătate (piscină, sală de fitness, saună, servicii masaj, servicii de balneo-fizioterapie, organizare de excursii, serviciu medical de urgență), de business (o sală de conferință de 40 de locuri) etc.
Restaurantul hotelului a fost complect renovată în anul 2012, la momentul de față dispunând de un salon de 400 de locuri , o sală pentru mic dejun cu 120 de locuri și de o terasă neacoperită de 150 de locuri.
Tratamente balneare pentru următoarele afecțiuni:
Afecțiuni reumatice degenerative
Afecțiuni reumatice inflamatorii
Afecțiuni reumatice abarticulare
Afecțiuni postraumatice
Afecțiuni neurologice
Contraindicațiile tratamentului balnear:
Stări febrile
Boli infecțioase
Afecțiuni dermatologice
Insuficiență cardiacă
Epilepsie
Stare de graviditate
Copii cu vârstă între 0-3 ani
Tbc etc.
Prețurile variază în funcție de sezon, de durata sejurului și de tratamentele alese, prețurile începând de la :
98 de lei (extrasezon) până la 125 de lei (sezon) / persoană/noapte, cu demipensiune și fără tratament
113 de lei (extrasezon) până la 140 de lei (sezon) / persoană/noapte, cu demipensiune și cu tratament
Figura 3.2. Hotel Mureș Figura 3.3. Cameră dublă din Hotelul Mureș
Hotel Termal 3* :
Hotelul Termal este situată lângă o pădure, pe marginea stațiunii. Calitatea serviciilor și panorama asupra stațiunii este atuul principal al hotelului. Plaja hotelului a fost extinsă și renovată în anul 2013.
Servicii și facilități ce pot fi accesate sunt: de recreere și sănătate (acces la piscine, saună și sală de fitness, servicii de balneo-fizioterpaie, salon de înfrumusețare, organizare de excursii, serviciu medical permanent, servicii de masaj), de bussnies (săli de conferințe 60-180 de locuri)
Restaurantul principal al hotelului dispune de un salon cu 250 de locuri și de o terasă acoperită cu 100 de locuri , locația Restaurantul Panoramic aflat la etajul 10 al hotelului și dispunând de un salon cu 80 de locuri și 140 de locuri pe terasă , care poate fi închiriată și pentru petreceri private.
Curele balneare propuse se adresează următoarelor afecțiuni :
Afecțiuni reumatice degenerative
Afecțiuni reumatice inflamatorii
Afecțiuni reumatice abarticulare
Afecțiuni postraumatice
Afecțiuni neurologice
Hotelul Termal dispune și de un centru Wellnes&Spa, prin plaja extinsă și prin 4 piscine (piscina de înot, 2 piscine de relaxare cu apă termală, piscină pentru copii). Tariful de acces este de 12 lei pentru copii și 25 de lei pentru adulți.
Prețurile variază în funcție de sezon, de durata sejurului și de tratamentele alese, prețurile începând de la :
142 de lei ( extrasezon) până la 190 de lei ( sezon )/ persoană/noapte cu demipensiune și fără tratament balnear
162 de lei ( extrasezon ) până la 210 de lei ( sezon )/ persoană/noapte cu demipensiune și cu tratament balnear
Figura 3.4. Hotelul Termal și piscina de înot
Hotel Internațional 4*:
Hotelul Internațional a fost renovată și redeschisă în anul 2007 și este conceput ca un centru modern de cură balneară. Renumit pentru programele de terapie, centrul Wellnes&Spa și tratamentul hotelului utilizează în mod adecvat proprietățile curative ale apelor. Este singura unitate hotelieră căreia i-a fost acordat sigla EUROPESPA-med (atestă îndeplinirea standardelor Asociației Europene a Stațiunilor Balneare-ESPA).
Servicii și facilitățile ce pot fi accesate sunt : de recreere și sănătate ( acces la piscină, sală de fitness, masaj, servicii de balneo-fizioterapie, salon de înfrumusețare, teren de minigolf,etc. ), de business ( săli de conferință 50-200 de locuri, servicii de traducere simultantă ) etc.
Restaurantul hotelului este unul luxos dar totodată și simplu cu o capacitate totală de 410 de locuri în saloane și terase acoperite și neacoperite.
Curele balneare se adresează persoanelor cu următoarele afecțiuni :
Afecțiuni reumatice degenerative
Afecțiuni reumatice inflamatorii
Afecțiuni reumatice abarticulare
Afecțiuni neurologice
Afecțiuni postraumatice
Este singurul loc din cadrul stațiunii unde se practică tratamente de împachetări și băi cu nămol. Hotelul Internațional dispune și de un centru Wellnes&Spa prin cele 5 piscine ( 2 interioare și 3 exterioare ) , cascadă cu apă, jeturi pentru picioare și jacuzii, teren de minigolf și în sezon posibilitate de aquagym și aquazumba. Tarifele de intrare sunt de 15 lei pentru copii și 30 de lei pentru adulți
Prețurile variază în funcție de sezon, de durata sejurului și de tratamentele alese, prețurile începând de la :
170 de lei (extrasezon) până la 224 de lei (sezon) /persoană/noapte cu demipensiune și fără tratament
209 de lei (extrasezon) până la 262 de lei (sezon) /persoană/noapte cu demipensiune și cu trataemnt.
Figura 3.5. Hotelul Internațional și piscina exterioară
Atracții și Obiective Turistice din Băile Felix
Lacul cu nuferi :
Toți turiștii pe durata șederii în stațiune, cel puțin odată vor trece prin acest loc, datorită faptului că lacul cu nuferi este situată în centrul stațiunii. Este o adevărată atracție turistică, frumusețea lacului cu nuferi și lotuși atinge punctul maxim în perioada iunie-august al anului, perioadă în care înfloresc lotușii. Nuferii înfloresc pe toată perioada anului, dar maximul este tot în peroada menționată.
Figura 3.6. Lacul cu nuferi
Pe lângă flora deosebită din lacuri, există și câteva specii de pești exotici datorită apei termale calde ale acestor lacuri. Pe lângă pești exotici în lacuri mai trăiesc și broaște țestoase.
Lacul cu nuferi este cel mai vizitat loc de câtre turiști, totodată este și simbolul stațiunii Băile Felix.
Figura 3.7. Lacul termal cu nuferi și lotuși
Ștrandul Apollo-Felix:
Figura 3.8. Intrarea ștrandului
Ștrandul cu apă termală Apollo este nu numai un loc pentru relaxare, tratament și distracție, ci și un obiectiv turistic interesant fiind construit în anul 1900. Ștrandul Apollo-Felix a fost complect renovat în anul 2008, este singurul ștrand deschis tot anul, indiferent de anotimp sau sărbători legale. Apa din bazine se schimbă zilnic, astfel turiștii au posibilitatea de a beneficia de efectele apei termale într-un mod deosebit de plăcut.
Datorită efectului aburilor din cauza apei termale, și în sezonul rece face posibilă folosirea piscinei exterioare pentru înot, fiindcă aburii asigură o temperatură acceptabilă la 1m deasupra apei chiar și în cazul unor temperaturi negative.
Ștrandul dispune de 4 bazine cu apă termală naturală, 3 fiind exterioare dintre care unul pentru copii și 1 bazin acoperit. Există un tunel cu apă termală care leagă bazinele exterioare cu cel interior.
Figura 3.9. Panorama Ștrandului Apollo-Felix.
Peștera Urșilor:
A fost descoperită în anul 1975 cu ocazia unei dinamitări într-o carieră de marmură din zonă, în 20 Septembrie 1975 a fost explorată prima oară de un grup de speologi amatori „Spedava” din Ștei. Peștera a fost numită astfel datorită numeroaselor fosile de „urși de cavernă” descoperită aici. Peștera a fost și este una dintre atracțiile turistice principale din Munții Apuseni. Se află în județul Bihor în apropierea localității Chișcău, la o altitudine de 482m.
Peștera Urșilor este vizitat anual de peste 200,000 de turiști fiind cea mai vizionată peșteră din regiune.
Peștera Urșilor se află la 77 de km de Băile Felix , se poate ajunge cu mașina pe drumul național 76 ( DN76 ) în direcția Beiuș sau cu autobuzul cu ocazia unei excursii organizate.
Figura 3.10. Interiorul peșterii
Concurența Stațiunii Băile Felix
Localitatea Hajduszoboszló din Ungaria, reprezintă cu siguranță concurența cea mai mare a stațiunii Băile Felix în privința tuturor capitole (infrastructură, dezvoltare, atragerea turiștilor în special celor străini, etc.)
Hajduszoboszló este un oraș situat în partea de nord nord-est al Ungariei, în județul Hajdu-Bihar, la o distanță de 21 km de reședința județului Debrecen. Este foarte aproape de granița cu România, distanța dintre Hajduszoboszló și Oradea respectiv Băile Felix este de 75 km – 83 de km, din această cauză foarte mulți turiști români vizitează localitatea și ștrandul termal din Hajduszoboszló.
Figura 3.11. Steagul orașului Hajduszoboszló
Istoria orașului este unul foarte lung aproape de 1000 de ani , dovedit printr-o scrisoare de donație scrisă de câtre I.Géza. Situația orașului s-a schimbat radical, în 26 Octombrie 1925, când în urma unui foraje efectuate în căutarea de țiței au descoperit un izvor termal care erupea dintr-o adâncime de 1091 m . Apa avea un miros plin de sulf și iod și avea o temperatură de 73 ⁰C. Oamenii din împrejurime cu timpul au descoprit proprietățile de vindecare al apei pentru afecțiunile de dureri lombare, dureri de articulații. Izvorul termal capturat și proprietățile binefăcătoare ale acestuia au stat la baza dezvoltării turismului balnear din Hajduszoboszló.
Hajduszoboszló cu timpul a devenit un oraș de interes național datorită turismului dezvoltat, care se reflectă dintr-o statistică efectuată asupra nopților petrecute de câtre turiștii în oraș ce o plasează pe locul 3 din Ungaria după capitala Budapesta și stațiunea Héviz.
Mândria orașului este ștrandul termal care a fost deschis publicului în Iulie 1927, 7 ani mai târziu în 1934 Ministerul Inter din Ungaria a declarat ștrandul din Hajdúszoboszló ca fiind ștrand termal.
Figura 3.12. Panorama Ștrandului Termal
În zilele noastre ștrandul termal din Hajdúszoboszló a devenit cel mai mare complex termal din Europa de Est. Complexul are o suprafață de 30 ha pe care sunt puse la dispoziția turiștilor 13 piscine (de înot, pentru copii, jacuzzi, etc.) un lac, un aquapark care a fost deschis în anul 2000 și renovat în anul 2014 devenind unul dintre cele mai mari aquaparkuri din Europa de Est, toate astea fiind deschise în intervalul de 1 Mai-30 Septembrie. Complexul conține și o piscină de înot și un centru de Wellnes&Spa acoperite numit Aquapalace, datorită căreia complexul termal din Hajdúszoboszló funcționează permanent pe parcursul unui întreg an indiferent de anotimp sau vreme.
Piscina „ Plaja de la Mare” cu suprafața de 6200 m2 din complexul termal, este cea mai mare piscină din Europa Centrală.
Figura 3.13 Piscina „ Plaja de la Mare ”
Comparația între Băile Felix și Hajdúszoboszló
Comparații generale
Figura 3.5.1: Diagrama populației Figura 3.5.2: Diagrama suprafeței
Comparația între Băile Felix și Hajdúszoboszló privind în primul rând populația ne redă faptul ca localitatea ungară este mult mai populat (24,005 locuitori) decât cea română (495 de locuitori) iar ca suprafață Băile Felix este inferioară și la acest capitol cu cei 1,45 km² față de Hajdúszoboszló care este întins pe o suprafață de 238,7 km². Diferențele foarte mari privind aceste două criterii reies și din faptul că Hajdúszoboszló are statut de oraș față de Băile Felix care are statut de sat.
Densitatea populației este mai mare în Băile Felix (341/km²) datorită suprafeței foarte mici a localității, față de localitatea ungară unde densitatea este de 101/km². Figura 3.5.3: Densitatea Populației
Comparatii pe baza fluxului de turiști
Figura 3.5.4: Diagrama fluxului turistic
După cum putem observa și din graficul de mai sus Hajdúszoboszló este într-o situație mult mai bună față de Băile Felix. În localitatea română totalul turiștilor sosiți în anul 2014 este 83,711 de persoane petrecând 362,468 de nopți în stațiune, iar în localitatea maghiară totalul turiștilor sosiți în anul 2014 este de 286,394 de persoane petrecând 1,013,809 de nopți pe teritoriul stațiunii. O diferență foarte mare dacă ținem cont de faptul ca istoria este în favoarea stațiunii Băile Felix. La un singur capitol stațiunea Băile Felix este în avantaj față de stațiunea Hajdúszoboszló și anume capitolul cu privire la numărul mediu de zile petrecute în stațiune care este mai mare cu aprox. o zi în Băile felix, mai precis 4,33 de zile / persoană față de 3,54 de zile / persoană.
Figura 3.5.5: Diagrama mediului de zile petrecute la stațiune
Comparații cu privire la structurile de cazare
Deși Băile Felix este categoric mai mic decât Hajdúszoboszló la capitolul structurilor de cazare este într-o situație mai bună deoarece în total capacitatea de primire în Băile Felix este de 7512 din care 5418 sunt situate în hoteluri iar în Hajdúszoboszló este de 7052 din care 4146 sunt situate în hoteluri , o diferență destul de semnificativă putem observa la capacitatea de primire a hotelurilor care este mai mare în Băile Felix cu aprox. 1300.
Figura 3.5.6: Diagrama structurilor de cazare
Comparații pe baza chestionarului
Din numărul celor chestionați majoritatea au domiciliul în Oradea sau localitățile limitrofe, dar au fost și persoane cu domiciliul stabil în Ungaria. Aproximativ 92% din numărul total al celor chestionați au vizitat ambele stațiuni. Datorită distanței de numai 8 km față de Oradea, 75% petrec doar o zi în Băile Felix. În schimb putem observa că majoritatea turiștilor care au vizitat Hajdúszoboszló preferă vacanța de sfîrșit de săptămână, respectiv pentru mai multe zile. Din cei chestionați 5 persoane au petrecut chiar și o săptămână în Hajdúszoboszló.
Prin acest chestionar am urmărit dacă turiștii au preferat vacanțele singuri sau în companie cu unul sau mai multe persoane. Concluzia a fost că turismul în aceste două stațiuni este practicat în grup de două sau mai multe persoane. Doar o singură persoană a fost în stațiunea Băile Felix singur.Totodată am observat că jumătate din cei chestionați preferă vacanțele în grupuri de 3-5 persoane la Băile Felix, această proporție este ușor ridicată în cazul stațiunii Hajdúszoboszló. În urma analizei chestionarelor am dedus că 33% sunt însoțiți la Băile Felix de o persoană, în schimb în Hajdúszoboszló este prferat vacanța în grup.
Pentru ambele stațiuni de preferat a fost deplasarea cu auroturismul, dar la Băile Felix mulți aleg mijloacele de transport în comun, o persoană a declarant că s-a deplsat cu trenul.
Una din întrebări a fost pentru ambele stațiuni, în cazul vacanțelor de mai multe zile, cazarea preferată. Rezultatul chestinarului este prezentat în graficul de mai jos:
Figura 3.5.7: Distribuția structurilor de cazare în Băile Felix
Figura 3.5.7: Distribuția structurilor de cazare în Hajdúszoboszló
Ca urmare în timp ce în Hajdúszoboszló de preferat sunt pensiunile, în Băile Felix majoritatea celor chestionați prefer hotelurile. În Hajdúszoboszló la egalitate este de preferat Zimmer frei și apartamentele.
Am analizat, din numărul total celor chestionați, sumele cheltuite de persoanele care au petrecut doar o zi în una din cele două stațiuni. Concluzia a fost că turiștii care au preferat Băile Felix au cheltuit o sumă mult mai mică decât cei care au preferat Hajdúszoboszló, situație pe care o prezint în diagrama de mai jos:
Figura 3.5.8: Cheltuieli la Băile Felix Figura 3.5.9: Cheltuieli la Hajdúszoboszló
Această diferență se observă din diagramele prezentate, în Hajdúszoboszló nici o persoană nu a cheltuit mai puțin de 50 lei.
În final am rugat persoanle chestionate să evalueze cu note pe o scară de 1 la 10 (1 cel mai rău 10 cel mai bun) vacanțele petrecute. Rezultatul a fost nota medie 5,83 pentru Băile Felix, respective 8,09 pentru Hajdúszoboszló. Așadar majoritatea celor chestionați preferă Hajdúszoboszló. Acest fapt este subliniat și de procentul de 86% din persoane care s-ar întoarce din nou la Hajdúszoboszló, și de faptul că nota maximă acordată stațiunii Băile Felix a fost de 9 în schimb Hajdúszoboszló a fost evaluată și cu nota 10.
În concluzie am dedus că toți cei chestionați iubesc Băile Felix datorită prețurilor scăzute, a ștrandurilor. Situația este identică și în cazul stațiunii Hajdúszoboszló munlți dintre cei chestionați au specificat doar că facilitățile și amabilitatea este la la un nivel mai înalt. În continuare vă prezint părerile celor chestionați despre cele două stațiuni:
“Prezența salvamarilor la fiecare bazin, ospitalitatea lucrătorilor de la terase, prețuri accesibile, mult spațiu verde (umbră, hidrobicicletă), se poate merge pe timp de iarnă la bazinele interioare, garderobe destule și întreținute.” (Despre Hajdúszoboszló).
“Chiar dacă Băile Felix este o stațiune de relaxare cu multiple posibilități în ceea ce privește beneficiile apei termale, nu a ajuns la standardul european așteptat de oameni. Nu a evoluat nici în facilități mult prea mult și nici în ceea ce privește personalul de tipul "comunist" (sau dacă sunt tineri angajați ei fac mofturi si sunt nesimțiți) și calitatea serviciilor lasă de dorit.
În schimb, Hajdúszoboszló este deja de ani de zile în topul locațiilor preferate în lista cetățenilor din apropierea localității (mă gândesc că aprox. 200km). Pentru mine a fost mult mai civilizat acesta din urmă, iar personalul este deschis și prietenos. Prețurile sunt cam la fel cu cele din Băile Felix, dar drumul înseamnă o taxă în plus, care aproape iși pierde de tot semnificația când mă gândesc la serviciile și curățenia oferită din Băile Felix.”
“Îmi place mai mult Băile Felix pentru că îmi este mai aproape, mai ușor de apropiat, prețuri mai avantajoase. E frumos aquaparkul din Hajdúszoboszló, dar eu nu am preferințe de așa fel. Plus că la Băile Felix e mai puțină lume.”
“Mai puțin aglomerat” (Despre Băile Felix).
Bibliografie
[1] Gabriela Tigu, Resurse si Destinatii Turistice Pe Plan Mondial, Editura Uranus, Bucresti, 2011.
[2] Mihai Ielenicz, Laura Comănescu, România Potențial Turistic, Editura Universitară București, 2006.
[3] http://file.ucdc.ro/cursuri/T_2_n21_Economia_turismului.pdf.pdf
[4] http://www.scritub.com/geografie/turism/Factori-cu-influenta-asupra-tu15122142312.php
[5] http://www.scritub.com/geografie/turism/Forme-de-turism44785.php
[6] http://ro.wikipedia.org/wiki/Sta%C8%9Biune_balnear%C4%83#cite_note-3
[7] http://www.trustme.ro/desteaptat-te-romane/romania/balneoterapia-si-turismul-balnear-romanesc/
[8] http://www.jurnaluldeafaceri.ro/potentialul-turismului-balnear-al-romaniei/
[9] http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ile_Herculane
[10] http://www.baileherculane.ro/
[11] http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ile_Tu%C8%99nad
[12] http://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata
[13] http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/geologie/ROBA_CArmen_RO.pdf
[14] http://www.hartaturistului.com/crisana/bihor/baile-felix-judetul-bihor/
[15] http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2013Februarie/MARIAN%20ELENA%20CRISTINA%20-%20Evolutia%20functiei%20balneoclimaterice%20in%20Campia%20si%20Dealurile%20de%20Vest/Rezumat%20teza%20doctorat.pdf
[16] http://www.baile-felix.net/statiune-balneoclimaterica.html
[17] http://taifasuri.ro/taifasuri/sanatate/2525-doctor-mircea-tarau-namolurile-si-apele-termale-din-baile-felix-sunt-darurile-lui-dumnezeu-nr247-sapt26-nov-02-dec-2009.html
[18] http://www.felixspa.com/
[19] http://www.ksh.hu/
[20] http://insse.ro
[21] https://docs.google.com/forms/d/1CZ-lvZ60jp2Taf8wPsjJwFn8MWN105vUcZ0W_5B1ils/viewform?c=0&w=1
Bibliografie
[1] Gabriela Tigu, Resurse si Destinatii Turistice Pe Plan Mondial, Editura Uranus, Bucresti, 2011.
[2] Mihai Ielenicz, Laura Comănescu, România Potențial Turistic, Editura Universitară București, 2006.
[3] http://file.ucdc.ro/cursuri/T_2_n21_Economia_turismului.pdf.pdf
[4] http://www.scritub.com/geografie/turism/Factori-cu-influenta-asupra-tu15122142312.php
[5] http://www.scritub.com/geografie/turism/Forme-de-turism44785.php
[6] http://ro.wikipedia.org/wiki/Sta%C8%9Biune_balnear%C4%83#cite_note-3
[7] http://www.trustme.ro/desteaptat-te-romane/romania/balneoterapia-si-turismul-balnear-romanesc/
[8] http://www.jurnaluldeafaceri.ro/potentialul-turismului-balnear-al-romaniei/
[9] http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ile_Herculane
[10] http://www.baileherculane.ro/
[11] http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ile_Tu%C8%99nad
[12] http://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata
[13] http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/geologie/ROBA_CArmen_RO.pdf
[14] http://www.hartaturistului.com/crisana/bihor/baile-felix-judetul-bihor/
[15] http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2013Februarie/MARIAN%20ELENA%20CRISTINA%20-%20Evolutia%20functiei%20balneoclimaterice%20in%20Campia%20si%20Dealurile%20de%20Vest/Rezumat%20teza%20doctorat.pdf
[16] http://www.baile-felix.net/statiune-balneoclimaterica.html
[17] http://taifasuri.ro/taifasuri/sanatate/2525-doctor-mircea-tarau-namolurile-si-apele-termale-din-baile-felix-sunt-darurile-lui-dumnezeu-nr247-sapt26-nov-02-dec-2009.html
[18] http://www.felixspa.com/
[19] http://www.ksh.hu/
[20] http://insse.ro
[21] https://docs.google.com/forms/d/1CZ-lvZ60jp2Taf8wPsjJwFn8MWN105vUcZ0W_5B1ils/viewform?c=0&w=1
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Turism Balnear (ID: 148271)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.