Turism Activ In Zona Baile Govora

Cuprins

Capitolul I

Descrierea zonei

1.1 Prezentare generală

1.2. Descrierea fizico-geografica

1.2.1 Relieful și alcătuirea geologică

1.2.2 Clima

1.2.3 Hidrografie

1.2.4 Flora și fauna

1.3 Profil socio-economic

1.4. Inventarul resurselor turistice ale zonei

1.5 Baza tehnico-materiala a turismului- infrastructuri și prestatori de servicii în turism

Capitolul II

Conceperea circuitelor turistice in zona Baile Govora

2.1 Propunerea traseelor turistice

2.2 Calculul de pret

BIBLIOGRAFIE

Capitolul I

Descrierea zonei

1.1 Prezentare generală

Îmbinarea perfectă a peisajelor înconjurătoare și a factorilor naturali curativi plasează stațiunea Băile Govora printre cele mai însemnate stațiuni de pe Valea Oltului, dar și din Europa datorită bogatelor resurse de ape iodurate și bromurate.

Aflată la intersecția paralelei de 45°5’ latitudine nordică și a meridianului de 24°8’ longitudine estică, Stațiunea Băile Govora se află în nord-estul județului Vâlcea, la o distanță de 20 de kilometri de municipiul Râmnicu Vâlcea și în partea central-sudica a României.

Harta1.1: Localizare Baile Govora

(arhiva personala)

Câștigând rangul de oraș în anul 1927, Băile Govora a înglobat și satele Curăturile, Gatejesti și Prajila, aflându-se poziționată în depresiunea subcarpatică Govora, așezarea este împrejmuită și protejată de prezența dealurilor.

Accesul spre stațiune se poate realiza :

Rutier: Bucuresti-Pitesti (A1)- Pitesti- Râmnicu Vâlcea(DN7)-Baile Govora(DN67)

Feroviar: Toate trenurile opresc în Gara Govora sau Gara Râmnicu Vâlcea, de unde se pot lua curse auto până în stațiune.

Aerian: Aeroportul Sibiu -100 kilometri, Bucuresti-200 kilometri, Craiova-110 kilometri

Distanțele către principalele orașe din zonă: Pitesti-80 kilometri, Sibiu-116 kilometri, Craiova-120 kilometri, Bucuresti- 217 kilometri, Brasov-240 kilometri,Targu-Jiu 110 kilometri.

1.2. Descrierea fizico-geografica

1.2.1 Relieful și alcătuirea geologică

Dealurile înconjurătoare au o altitudine cuprinsă între 400-600 metri. Acestea vin în continuarea culmii subcarpatice Piscupia-Pietrari, situată în nord-vest. Dealure scad în altitudine dinspre vest spre est, fiind înclinate spre Valea Govorei. Interfluviile sunt largi, cu spinările domoale, aproape plane și sunt acoperite cu păduri de stejar, de gorunete,făgete și chiar făgete pe fețele nordice. Înclinarea pantelor este relativ mică, de 15-20 °, energia reliefului fiind moderată. Dealurile sunt în general asimetrice pe direcția E-V. Expunerea generală a dealurilor din nord este sudică, acestea fiind prelungi, în timp ce versantele nordice ale acestora sunt mai scurte, ceea ce determină o asimetrie depresiunii Băile Govora.

Aceastra depresiune a luat naștere prin procesul de eroziune diferențiată la contactul dintre formațiunile sedimentare care alcătuiesc dealurile, combinată cu mișcări tectonice locale. În nordul stațiunii se află o linie de falie orientată E-V, iar in est trece o altă linie de falie orientată N-S. Având o formă alungită, drenată de pârâul Hinta, depresiunea are un aspect deluros.

Ca urmare a alcătuirii geologice, agenții modelatori ai scoarței acționează diferențiat, rezultând o serie de forme erozivo-acumulative. Pe pante se mișcă necontenit materiale, aici fiind frecvente alunecările de teren și torenții, iar pe fundul depresiunii sunt frecvente tăpșanele, glacisurile și conurile de dejecție, de asemenea sunt prezente și tasările locale.

În nordul stațiunii se manifestă formațiuni sedimentare de vârstă helvețiană reprezentate prin conglomerate roșii cu intercalații nisipoase, micacee, pietrișuri mărunte, nisipuri grezoase și marne argiloase și roșcate cu tufuri albicioase. Depozitele sedimentare de vârstă helvețiană sunt puse în evidență de către anticlinalul care începe de la Ocnele Mari și ajunge până la Pietrari.În zona stațiunii Băile Govora el reprezintă una din culminațiile axiale, care este flancată de depozite sedimentare de vârstă tortoniană, alcătuite din tufuri, marne și șisturi cu radiolari în partea de sud-est. În sud și sud-vest sunt depozite sedimentare de vârstă sermatiana reprezentate prin marne cu intercalații nisipoase, conglomerate, nisip grosier în alternanță cu nisip slab cimentat și marne argiloase.

De sedimentele de vârstă miocenă (tortoniene,helvețiene și sarmațiene) este legată prezența apelor minerale de aici. Apele minerale sunt sărate, de zăcământ. În stațiune sunt captate și folosite apele minerale: clorosodice-iodurate-bromurate, clorosodice-sulfuroase și slab concetrate.

1.2.2 Clima

Clima este temperat-continetala moderată, fără schimbări bruște de temperatură, umiditate etc.

Asimetria depresiunii, cu versanții nordic și nord-vestic prelungi și domoli, permite ca, prin expunerea ei spre sud-est, stațiunea sa fie mereu însorită. Se simt influențe mai calde din sud, vânturile fiind de obicei mai slabe. Temperatura medie anuală a aerului este +9°C, în timp ce în ianuarie ea înregistrează -2,8°, iar în iulie, luna cea mai caldă, +20°C. Temperatura maximă înregistrată aici a fost +37°C (iulie 1954), iar minima absolută înregistrată a fost de -27°C(ianuarie 1941). Zilele de îngheț ( cu temperatură minimă de 0°C sau sub 0°) încep cu o zi în luna septembrie și apoi numărul lor crește progresiv, ajungând la 30 de zile în luna ianuarie.

Presiunea atmosferică este în general mică în lunile de iarnă (circa 731 mm Hg) și ridicată în lunile de iarnă (circa 734 mm Hg), variata anuală care este inversă aceleia a temperaturii, fapt caracteristic pentru localitățile cu climat continental. Presiunea medie anuală depășește ușor 732 mm. Un minim principal se înregistrează în aprilie și un al doilea minim în luna iulie.

Regimul vânturilor este în strânsă legătură cu așezarea geografică a stațiunii Govora, cu dispoziția lanțurilor muntoase și cu diferențele de presiune dintre regiuni, acestea având o direcție NV-SE, NE-SV, E-V și o viteză de 1,39-2,7 metri/secundă. Pe tot parcursul anului, calmul (zilele fără vânt) predomină asupra tuturor direcților de vânturi luate la un loc (192 de zile pe an de calm, față de 173 de zile cu vânt), revenind la o medie de 11-20 de zile fără vânt în fiecare lună. Frecvența mijlocie a zilelor de calm anuale reprezintă 59%. Marea frecvență a calmurilor face ca, în general, la Govora, vânturile să fie slabe.

Nebulozitatea este scăzută în timpul verii, când oscilează între 2,5 zecimi și 3,5 zecimi (deci durata de strălucire a soarelui este mare) și crește în lunile reci, când cerul este acoperit în proporție de peste 5 zecimi.

Anual, durata de strălucire asoarelui, care în lunile de vară atinge circa 10 ore zilnic, este de circa 1800 ore, adică valori apropiate de ale litoralului mării, ceea ce explică așezarea stațiunii într-o vale larg deschisă, cu pante ușoare, orientate spre sud.

Intensitatea radiației solare totale oscilează în zilele senine între valorile 0,5-0,7 cal/cm²/minut la ora 7 dimineața și 1,20-1,38cal/cm²/minut la ora 12. Radiația intensă este favorizată de atmosfera pură, lipsită de pulberi (filtrate de bogatele zone verzi), de umezeală potrivită, orientarea stațiunii și nebulozitatea redusă.

Umezeala relativă se exprimă prin procentul de vapori de apă conținuți în atmosferă, notându-se cu 100% aerul complet saturat și cu 0% aerul complet uscat. Înafară de conținutul în vapori de apă, umezeala relativ este în funcție și de temperatură aerului: dacă cantitatea de vapori de apă rămâne constantă, iar presiunea aerului se schimbă, atunci umezeala variază în raport invers cu temperatura.

Precipitațiile atmosferice

În lună mai cad cele mai multe cantități de precipitații, iar în septembrie cele mai mici cantități. Cele mai frecvente fiind în luna mai și în luna decembrie. În lunile de vară, frecvența este redusă. Aceasta situație a precipitaților este caracteristică zonelor de tranziție între regiunile cu regim pluviometric continental ( caracterizare prin ploi abundente la începutul verii și prin ierni secetoase) și regiunile cu regim pluviometric mediteranean ( cu ploi abundente primavara și toamna, în timp ce vara și iarna sunt mai secetoase)

Numărul zilelor cu ceață este foarte redus, se înregistrează un număr mic de zile cu ceață în lunile de iarnă (1,4 în luna noiembrie; 2,9 în luna decembrie; 1,3 în luna februarie pentru perioada 1901-1935).

Fenomenele de oraje sau descărcări electrice sunt frecvente în sezonul cald, având o intensitate mai mare în lunile mai-iunie când cerul este acoperit cu nori cumolonimbus.

Parcurile stațiunii, cu plantații de conifere, contribuie de asemenea la crearea unui microclimat de mare valoare terapeutică.

Elementele locale ale topoclimatului denotă caracterul moderat al climei, care este de crutare, sedativ, întăritor și ușor stimulent, fiind favorabil tratamentului balneoclimateric în tot timpul anului.

1.2.3 Hidrografie

Rețeaua hidrografică a stațiunii Băile Govora este tributară Văii Govora prin afluentul acesteia, pârâul Hinta.

Valea Govorei își trage izvoarele din Dealul Mare Bărbătești ( 998m) situat la poala sudică a masivului Buila-Vanturarita. Dealul este alcătuit din depozite sedimentare de vârstă eocenă așezate transgresiv peste calcarele jurasice superioare din creasta Buila-Vanturarita. De la izvoare, se orientează spre sud și străbate satele Gruieri, Budurasti și Mogoșești ale comunei Stoenești ca să conflueze cu pârâul Cacova.

Cacova își trage izvoarele din dealul subcarpatic Piciorul Mărului, se indreapta spre sud și străbate satele Suseni, Gruiu și centru civic al comunei Stoenești. De la confluența cu pârâul Cacova, Valea Govorei se orientează spre sud-est și confluează cu Oltul la nord de localitatea Tătărani, după circa 30 de kilometri. În general, Valea Govorei are afluenți scurți ce își au obârșia în dealurile din jur, afluenți care devin torențiali în timpul ploilor încărcând albia cu numeroase aluviuni.

Afluentul cel mai important al Văii Govora, pârâul Hinta, străbate stațiunea Govora, izvorând din dealurile Păușești și Baba Floarea . Cursul pârâului este orientat vest-est si confluează, după 5 kilometri, cu Valea Govorei pe teritoriul satului Govora. Pentru a i se controla apele năvalnice și a i se micșora puterea de eroziune, pârâul Hinta a fost îndiguit și canalizat.

1.2.4 Flora și fauna

Dealurile subcarpatice din jurul stațiunii Băile Govora sunt acoperite cu păduri de stejar, de goruno-fagete și de făgete. În general, pe fața sudică apar stejaretele, pe culmi goruneto-fagetele și pe versanții nordici, mai reci, făgetele.

Pădurile de goruneto-fagete au cea mai mare răspândire, ocupând culmile dealurilor și sunt bogate în specii de amestec.

Astfel, pe lângă speciile dominante stejar ( Quercus petraea) și fag (Fagus silvatica), apar și altele: carpenul (Carpinus betulus), teiul (Tilia cordata și Tilia platiphyllos), jugastrul ( Acer campestre), frasinul ( Fraxinus excelsior), mojdreanul ( Fraxinus ornus), ulmul (Ulmus carpinifolia) etc. Etajul arbustiv este format din : alun (Coryllus avellana), lemn câinesc ( Ligustrum vulgare), corn ( Cornus mas), sânger ( Cornus sanguinea), soc (Sambucus nigra) și clocotiș (Stephyllea pinnata). Apare și iedera ( hedera helix) ca plantă agățătoare. Etajul ierbaceu,foarte divers ca bogăție în specii,este format din merișor și afin ( Vaccinium vitis-idaea și Vaccinium myritillus), iarba neagră ( Calluna vulgaris), horști ( Luzula silvatica), mușchi ( Xan-thoria perietina) etc. Pe terenurile de alunecare au fost plantați salcâmi ( Robina pseudacacia). În pădurile de fag cresc câteva specii de plante rare, cum sunt sânzienele ( Galium rotundifolium), ciucușoara ( Alyssum linifolium) și vulturica ( Hieracium auranthiacum). Din pădure de stejar, de remarcat este lipitoarea ( Asperula arvensis). Dintre plantele termofile: coada șoricelului ( Achillea chritmifolia), plevaița ( Xeranthemum foetidum), scorușul ( Sorbus cretica), opatelul ( Lychnis coronaria) și altele.

Numeroase specii de plante de aici, aproximativ 983, aparți plantați salcâmi ( Robina pseudacacia). În pădurile de fag cresc câteva specii de plante rare, cum sunt sânzienele ( Galium rotundifolium), ciucușoara ( Alyssum linifolium) și vulturica ( Hieracium auranthiacum). Din pădure de stejar, de remarcat este lipitoarea ( Asperula arvensis). Dintre plantele termofile: coada șoricelului ( Achillea chritmifolia), plevaița ( Xeranthemum foetidum), scorușul ( Sorbus cretica), opatelul ( Lychnis coronaria) și altele.

Numeroase specii de plante de aici, aproximativ 983, aparțin unor regiuni diverse și provincii floristice europene, circumpolare, mediteraneene, continentale, balcanice, dacice, mediteraneene-pontice, pontice etc.

Fig.1.1 Imagine din Parcul Central Baile Govora

(arhiva personala)

Flora ornamentală din parcurile stațiunii cuprinde numeroase specii lemnoase, dintre care se remarcă: tisa ( Taxus baccata), bradul argintiu ( Abies concolor), molidul ( Picea abies), pinul ( Pinus nigra, Pinus silvestris, Pinus strobus), zada ( Larix decidua), arinul ( Alnus glutinosa), plopul ( Populus alba), salcia ( Salix caprea și Salis babylonica), arțarul ( Acer negundo), platanul ( Platanus acerifolia), castanul sălbatic ( Aesculus hippocastanum), liliacul ( Syringa vulgaris) și altele. Etajul arborescent al aleilor parcurilor este format din : arborele vieții ( Thuja orientalis), tuie ( Thuja occidentalis), ienupăr ( Juniperus communis), chiparosul ( Polyanthus tuberosa), clopoțelul galben ( Forshythya suspensa) și altele.

Prin bogăția speciilor sale lemnoase, arbustive și ierboase, flora contribuie la crearea unui climat specific, utilizat cu bune rezultate în tratamentul unor boli respiratorii, pe lângă rolul său estetico-peisagistic.

Varietatea plantelor lemnoase existente în parcurile din jurul vilelor conferă stațiunii un aspect aparte, față de celelalte stațiuni vâlcene,și anume de a fi o statiune-parc, unde aerul curat, liniștea, balsamul florilor aduc o notă în plus de frumusețe și atractivitate.

Fig.1.2Veveriță(Sciurus vulgaris)

(arhiva personala)

Fauna este și ea specifică pădurilor de amestec. Aceste păduri reprezintă mediul de viață al căprioarei ( Capreolus capreolus), ariciului ( Erinaceus roumanicus), pisicii sălbatice ( Felis silvestris), mistetului ( Sus scrofa), pârșului ( Eliomys quercinus), veveriței ( Sciurus vulgaris), iepurelui ( Lepus europaeus), șoarecelui de pădure ( Apodemus sylvaticus) etc.

Dintre păsările care populează pădurile orașului și aleile stațiunii, de trecut în revistă sunt: privighetoarea ( Luscinia megarhynchos), macelandrul (Erythacus rubecula), fâsa de pădure ( Anthus trivialis), pițigoiul ( Parus major), cojoaica ( Certhia familiaris), scatiul ( Carduelis spinus), sturzul ( Turdus viscivorus), mierla ( Turdus merula), uliul păsărelelor ( Accipiter nisus), guguștiucul ( Streptopelia decaocto), pupăza ( Upups epops), ciocănitoarea ( Dendrocopus major) . În fânețele umede pot apărea și berzele albe.

În stațiune, pe alei, adeseori putem surprinde veverițele care se lasa ademenite de o nucă sau alte bucățele oferite de către turiști.

Prin speciile sale, fauna completează decorul natural al stațiunii.

1.3 Profil socio-economic

Pe teritoriul stațiunii Băile Govora, urmele existenței umane se pierd în negura vremurilor.

Dovezile aflate în colecția muzeului local atestă exista omului în epocile neolitică, bronzului, geto-daca, a conviețuirii daco-romane și de mai târziu. Cele mai vechi urme ale unei așezări omenești datează din mileniul III înaintea erei noastre, fiind identificate în punctul Stogsoare. Materialele scoase la iveală din această așezare aparțin culturii Cotofeni. Numeroasele vase de lut, obiecte de podoabăn și unelte ilustrează continuitatea așezărilor omenești în perioadele geto-dacica, romană și apoi în procesul de formare a poporului român.

Primul document care conține referiri la așezarea de pe actualul perimetru al stațiunii este datat de pe 4 februarie 1488, prin care voievodul Vlad Călugărul întărește Mănăstirii Govora “ocina numită Hinta cu tot hotarul”. Așezarea de aici a fost sub stăpânirea Mănăstirii Govora, ctitorie a vitejilor Basarabi, voievozi ai Țării Românești, încă de la întemeierea ei, așa după cum arata un document datat de la 3 noiembrie 1533, după care “…Hinta îi este Mănăstirii Govora dedină de când este Tara Românească și de când s-a zidit întâi sfânta mănăstire. “

Tot vechile hristoave aduc și prima mențiune despre izvoarele minerale de aici, căci la 21 septembrie 1494 hotarele ocinei Hinta, întărită lăcașului monahal de către voievodul Radu cel Mare sunt fixate și la “Vârful care fierbe situate între Gatejesti și Prajila”. În acest loc de află sonde care extrag apă minerală folosită la băi în stațiune.

Confruntând informația documentară despre “Vârful care fierbe” cu tradiție orală, se poate aprecia că apele minerale de aici au fost folosite încă din evul mediu.

În anul 1879, în urmă identificării unor izvoare de apă minerală, se iau măsuri pentru paza acestora, folosindu-se câte trei paznici. În intervalul anilor 1879-1881 aici sunt săpate puțuri în vederea exploatării de țiței de către Societatea austriacă “Klaus et comp.”, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, societatea ce se va transforma apoi în “Societatea Govora-Calimanesti “. Rezultatele fiind nesatisfăcătoare, forajele rămân părăsite, iar în fundul puțurilor se acumulează apă minerală, de culoare neagră, care mirosea a iod.

În acest sens, în anul 1886 este adus, din ordinul lui I. C. Brătianu, care îndeplinea funcția de prim ministru în guvern,cu o ambulanță militară, generalul doctor N. Popescu-Zorileanu, care studiază apele din punct de vedere al acțiunii lor fiziologice și terapeutice. Rezultatele cercetătorilor sale determină captarea izvoarelor, în care sens este formată o comisie din care făceau parte: inginerul francez Bochet, cel care a captat izvoarele de la vestitele stațiuni francize Vichy și Aix-les-Bains, Anghel Silaghy, R. Pascu și alții. În anul 1888 se contruieste primul stabiliment de băi care era dotat cu 20 de cabine și 2 bazine. Între anii 1890 și 1894, stațiunea începe să capete aspectul cunoscut prin construirea de hoteluri, stabiliment de băi, prin amenajarea parcului și captarea definitive a izvoarelor. Odată cu conturarea stațiunii se dezvolta și sectorul particular prin construirea de hoteluri și vile de odihnă. În acest mod, în anul 1894, guvernul hotărăște ca noul așezământ balnear să poarte numele de Stațiunea balneară Govora.

Izbucnirea primului război mondial, intrarea țării noastre în marea conflagrație și trecerea frontului inamic pe aici au avut urmări nefaste pentru stațiune și locuitorii acesteia. Înainte de a fi în stăpânirea invadatorului, dotările și spațiile de canalizare au fost folosite pentru soldații români răniți și refugiații din zona frontului, iar după aceea au rămas la bunul plac al ocupanților. Refacerea stațiunii după primul război mondial a durat mai bine de doi ani, perioadă în care ea a funcționat sporadic, întâmpinând mari dificultăți.

În preajma primului război mondial sunt semnalate aici și unele începuturi ale organizării muncitorimii locale, prima manifestare revendicativă fiind cunoscută în iunie 1912, când lucrătorii de la șoseaua națională, care pe atunci se moderniza între stația CFR Govora și statiune, fac grevă împotriva personalului de conducere care intarzia plata salariilor. De asemenea, un raport al administrației plasii Govora consemna la data de 17 septembrie 1919 că aproape toți chelnerii din restaurantul Palas-Stefanescu sunt sindicaliști și întrețin legături strânse cu Dumitru Ganescu venit din București, care din anul 1908 face parte din mișcarea socialistă îndeplinind la acea dată funcția de secretar al sindicatului chelnerilor.

Ca urmare a refacerii stațiunii și dezvoltării localității, prin construirea de noi vile și clădiri particulare, în anul 1927 Govora este trecută în rândul comunelor urbane sau orașe. După încheierea perioadei de criză, se constată o revenire, crescând afluența de vizitatori, mai ales după anul 1943, când intră în circuit și noul hotel “Balneara”, ultima mare investiție din stațiune la acea vreme. În anul 1938, numărul vizitatorilor atinge o cifră record de 5 370 , după care numărul vizitatorilor scade continuu datorită pregătirilor și declanșării celui de al doilea război mondial. “ Societatea Govora- Călimănești” ajunge în impas financiar, fiind nevoită să vândă hotelul “Balneara” Institutului general de asistență, economie și credit al functonarilor și pensionarilor publici în anul 1943.

Finalizarea celui de-al doilea război mondial și-a lăsat adânc amprenta asupra aspectului stațiunii, dar și asupra vieții sociale locale.

Treptat, stațiunea Băile Govora a cunoscut o ascensiune economică, astfel, au fost introduse rețeaua de apeduct și canalizare, a fost racordată la sistemul național energetic, șoseaua principală și câteva drumuri au fost asfaltate, de asemenea și piața a beneficiat de modernizare. Fața orașului începe în această perioadă să se schimbe, au fost construite noi edificii: clădirea liceului industrial, edificiul poștei române, locuințele și blocurile de locuințe proprietate de stat și personală. Pârâul Hinta și afluenții acestuia din preajma stațiunii au beneficiat de o atenție deosebită, fiind supuși procesului de amenajare, îndiguire și drenare. În anul 1977, Govora a fost racordată la sistemul de telefonie automată. În același an, are loc deschiderea porților. Muzeului care prin exponatele sale de valoare constituie un obiectiv de interes turistic și cultural deosebit pentru importantă locală, dar și a județului Vâlcea.

Aspectul general al locului, frumusețea străzilor și a trotuarelor împânzite de flori, datorat muncii localnicilor, al parcurilor și zonelor verzi crează un ambient relaxant și aparte, orașul Băile Govora fiind premiat în anul 1979 cu locul IV pe țară obținut în întrecerea socialistă între Consiliile populare pentru realizarea exemplară a sarcinilor economice și social-culturale, pentru buna gospodărie și înfrumusețare a localității, obținând Diploma de Onoare.

În prezent, economia este axată pe industria turismului. Băile Govora S.A. și SIND ROMANIA S.R.L, Filiala Băile Govora sunt cele două mari societăți comerciale cu profil turism. Datorită specificului așezării, în stațiunea Băile Govora s-au desfășurat activități industriale de anvergură. Activitățile industriale desfășurate aici au fost:

– Producția de apă potabilă și distribuirea acesteia către agenții economici și populație prin “ Uzina de apă” din satul Barcane, comuna Păușești Otasau, situate la 6 kilometri de Băile Govora.

– Producția de energie electrică furnizată de uzina electrică care a funcționat din 1910 până în 1953 și care producea curent continuu la tensiunea de 110 volți cu care era alimentat Pavilionul de Băi, Hotelul Palace și asigură iluminatul public.

– Secție de panificație, o mică brutărie situate pe strada Eroilor, nr.2 , înființat în 1952 și care a funcționat până în 1988.

În Băile Govora își desfășoară activitatea Societatea TECHNO HOUSR CO. LTD. S.R.L. care produce diferite piese metalice, în special flanșe obținute prin așchiere. În localitatea Gatajesti își desfășoară activitatea S.C “ LAND BERTINI” S.R.L care produce material de construcții și semifabricate din beton.

În urmă recesamantului din anul 2011, Băile Govora deținea o populație de 2.449 locuitori, majoritatea fiind de etnie română ( 95,06%), iar pentru 3,76%, apartenența etnică este necunoscută.

1.4. Inventarul resurselor turistice ale zonei

Vâlcea se înscrie printre județele cu fond balnear remarcabil, ceea ce a făcut ca activitatea balneară să aibă o veche tradiție și să cunoască o amplă dezvolatare aici.

Turismul balnear este principală formă de turism practicabilă în județul Vâlcea, datorită valorii resurselor baleneo-turistice, respectiv, a factorilor de cură localizați în arealele culoarului Oltului și Depresiunea Govora – Olănești. 

Stațiunea Băile Govora este, așadar, profilată datorită resurselor naturale terapeutice, de climă, și apele existente în tratamentul bolilor aparatului respirator, boli oto-rino-laringologice ( nas,gât și urechi) și boli cornice ale aparatului locomotor ca profile de bază. Microclimatul stațiunii este un factor și o resursă naturală de primă importanță pentru tratament. Se cunoaște influența factorilor atmosferici asupra organismului.

Apele minerale constituie factori naturali de bază în tratamentul bolilor indicate, acestea fiind: sarate-iodurate-bromurate, sarate-sulfuroase și izvoare de cură internă cu apă slabă mineralizată sulfuroasă, bicarbonate, sulfatată, calcinată sodică, magneziană. Băile Govora este singura stațiune balneară din România unde raportul dintre aeroionii negative și cei pozitivi este egal cu 1. Acest raport confirmă faptul că aici aerul atmosferic, alături de tratamentul medical, contribuie la vindecarea afecțiunilor căilor respiratorii.

Izvorul Ferdinand, care și-a redobândit adevăratul nume după 1989, reprezintă un loc de atracție prin rolul său benefic pentru sănătate, dar și prin complexul architectural pe patru dipode, cu acoperiș și streșini elensate pe căpriori cu sprijin pe console legate pentru protejarea bzinului.

Acest izvor, a fost divizat în trei șuvoaie, în funcție de compoziția chimică a resurselor naturale de ape curative, și anume : Izvorul nr. 1, 2, 3

Conținutul izvoarelor 1 2 și 3

Un alt element al cadrului natural valoros îl constituie pădurile Govorei, factor protector, plămânul verde al cochetei așezări balneare cu atâta putere de atracție pentru suflarea întregii lumi care acoperă dealurile inconjuratore. Pe lângă funcțiile comune cu pădurea în general, pădurile din arealul depresionar au funcții specific privind clima, umiditatea, capacitatea de ionizare, influența asupra sănătății etc.

Procesele metabolice din interiorul biocenozei forestiere conferă pădurii însușiri de filtru biologic absorbant și de ecran viu, prin care se produc efecte de purficare a atmosferei din jur. Ca barieră biologică împotriva noxelor din atmosferă, pădurea reține și neutralizează poluanții în stare gazoasă ( dioxid și trioxide de sulf, compuși ai fluorului ) și metabolizează anhidrida sulfuroasă. Pe de altă parte, îmbogățește aerul cu ioni negativi. Ea înfrumusețează peisajul, asigură protecția aerului, apelor, solului, climei, florei și faunei, ameliorează starea de sănătate și înfăptuiește echilibrul în natură.

Parcul Central Govora reprezintă spațiul verde de recreere pentru persoanele de toate vârstele. Aflat în zona centrală, parcul este un perimetru de agrement emblematic stațiunii deoarece îmbină perfect trăsăturile naturii cu elementele inseamnate de arhitectură ale monumentelor precum : Hotel Palace, Cinematograful, Sanatoriul de Copii. Pe străduțele parcului se pot zări statuile comemorative precum cea a Generalului medic N. Popescu-Zorileanu, primul cercetător și întemeietor medical din Băile Govora, statuia doctorului H. Botescu, ridicată de „Societatea Govora- Călimănești” în anul 1920 și monumentul comemorativ al lui I. C. Brătianu, fondatorul stațiunii Băile Govora.

Resursele antropice, reprezentând creația umană, sunt rodul eforturilor tehnice, culturale și economice, cât și elementele materiale și spiritual tradiționale ale oamenilor din Băile Govora, dar și din împrejurimile acesteia, manifestate de-a lungul timpului într-o îmbinare armonioasă cu natura.

Monumentele istorice, de arhitectură și de artă cu valoare unicat, unele de notorietate națională ca edificiile religioase:

Fig.1.3 Mănăstirea Govora

(arhiva personala)

Mănăstirea Govora, aflată la o distanță de 5 kilometri de stațiune, mai exact în Govora sat, se poate ajune plecând din stațiune urmând strada Tudor Vladimirescu spre est, până la intesectia cu șoseaua DN 67, iar de aici spre sud pe șoseaua ce intră în Govora sat, aparținând comunei Mihăești. Mănăstirea Govora este formată din corpul chiliilor, care înconjoară biserica, turnul-clopotnita și biserica.

După tradiție, aceasta este una dintre cele mai vechi mănăstiri din țară. În incinta complexului mănăstiresc poate fi vizitată și Colecția de obiecte religioase și de cult. Locul unde se află tiparnița în timpul lui Matei Basarab și altele. În colecție face parte un epitratfir brodat care se termină cu un panou decorat cu împletituri și sub care se află inscripția: “Acest epitrafir l-a făcut Io Radu Vodă mănăstirii Govora”

La doar 9 kilometri de stațiune, se poate ajunge la schitul Surpatele.Schitul a fost construit în vremea domnitorului Neagoe Basarb de către logofătul Tudor, bunicul fraților Buzesti, împreună cu fratele său Stanciu, între anii 1703-1706, în locul unei biserici de lemn. Pictura în frescă, din anul 1706, se pasteaza până astăzi.

De la schitul Surpatele, continuând traseu spre sud, după încă 4 kilometri, se poate ajunge în satul Dezrobiți, comuna Frâncești. Aici se află Mănăstirea Dintr-un Lemn. După cum afirmă o legendă locală, aceasta ar fi fost o bisericuță construită în secolul XVI dintr-un singur copac. În susținerea tradiției, ne stau drept dovadă stejării seculari care și astăzi umbresc aceste locuri, stejari declarați monumente ale naturii. Dimensiunile acestora sunt : înălțimea de circa 35 mentri, iar circumferința trunchiului la 1,30 metri deasupra solului este de 7,15 metri. Se consideră că au o vârsta de cel puțin 500 de ani.

Mănăstirea Hurezi, la doar 25 de kilometric distanță, renumita lavră domnească a familiei Brancoveanu, se află așezată la poalele Muntelui Căpățânii, la marginea satului Romanii de Sus, localitate aflată la o distanță de aproximativ 50 de kilometri înspre vest de Ramnicu-Valcea, pe Drumul Național DN 67, în județul Vâlcea.

Fiind considerată cea mai reprezentativă construcție în stil brâncovenesc din întreaga țară, Mănăstirea Hurezi este poate și cel mai mare ansamblu monahal din România. Singurătatea și liniștea de odinioară a locului era tulburată doar de cântecele huhurezilor, păsări de noapte, care au și dat denumirea locului. Începând cu anul 1993, mănăstirea de la Hurezi se află pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Mănăstirea Hurezi prezintă două incinte: prima incintă este delimitată de ziduri din cărămidă, nu foarte înalte, care cuprind atât mănăstirea, cât și schiturile acesteia, în vreme ce a doua incintă este fortificată și deosebit de înaltă, având clădiri pe trei laterale, iar spre răsărit un zid înalt.

Mânăstirea Cozia rămâne cea mai reprezentativă ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân, dar are și o mare însemnătate în ceea ce privește cercetarea studiului de cultură și artă a poporului nostru în secolul al XIV-lea, fiind o bogată sursă de documentare pentru arhitectură, sculpturile în piatră și lemn, ca și în pictură. Ansamblul mânăstiresc de la Cozia, cu hramul ”Sfânta Treime”, la început a fost cunoscut sub numele de ”Mânăstirea Nucet”, abia mai târziu primind numele de ”Cozia”, după muntele din vecinătate.

Biserica mare cu hramul ”Sfânta Treime”, armonios proporționată, cu ornamentație bogată, a fost construită de meșteri din Moravia, după modelul bisericii sârbești din Crușevaț, din piatră albă tare, între 1387-1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Bătrân.În pronaos se găsesc mormintele voievodului Mircea și al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, călugărită după moartea fiului ei, decedată în 1605. Piatra funerară a domnitorului este o copie a celei originale și datează din 1938.

Documente și probe despre evoluția civilizației umane au dăinuit de-a lungul anilor prin păstrarea, conservarea și expunerea obiectelor și exponatelor în cadrul muzeelor și a caselor memoriale, multe dintre acestea fiind de interes național

Muzeul de arheologie și artă religioasă Gheorghe Petre Govora

Muzeul de arheologie și artă religioasă Gheorghe Petre Govora a fost înființat în anul 1073 și prezintă Colecția de arheologie carte și artă veche românească a preotului Gheroghe Petre- Govora, o personalitate a locului, care a colecționat obiecte de artă mai bine de trei decenii.

La parterul clădirii este prezentată arheologia, iar la etaj este expusă colecția de carte veche românească, icoane pictate pe lemn și sticlă din secolele XVII-XIX și obiecte de artă creștină.

Fig. 1.4 Muzeul de arheologie și artă religioasă Gheorghe Petre Govora

(arhiva personala)

Colecția de arheologie conține peste 4000 de piese, începând cu perioada preglaciară reprezentată prin exponate fosile de mamult, ursus arctes și ursus spaeleos din paleoliticul superior, epoca neolitică, perioadă de tranziție spre bronz, începutul și epoca bronzului clasic, prima și a doua epocă a fierului, precum și un bogat material arheologic ce documentează formarea, continuitatea și prezența poporului român în hotarele lui firești.

Casa memorială Anton Pann, casă care adăpostește expoziția memorială Anton Pann, este un monument de arhitectură urbană, construit la jumătatea secolului al XVIII-lea, având foișor și pivniță.

Expoziția a încercat să puncteze peregrinările pe meleagurile Vâlcii, datând din anii 1826-1828, 1836-1840, ale celui ce a rămas în conștiința urmașilor drept „fiul Pepelei cel isteț ca un proverb” și care a fost „dascăl de musichie” la scoala organizată pe lângă Episcopia Râmnicului.

După victoria revoluției în Tara Românească , la 29 iulie 1848 în Parcul Zăvoi din orașul Rm. Vâlcea, Anton Pann a participat alături de oficialitățile orașului, la ceremonia organizat cu prilejul „sfințirii stindardelor libertății naționale după noua constituție”, când s-a cântat pentru prima oară marșul revoluționar „Deșteaptă-te române”, pe versuri de Andrei Muresanu, a cărui muzică o compusese, adaptând melodia cântecului „Din sânul maicii mele”. Acest moment a reprezentat prima intonare a viitorului Imn de Stat al României, petrecut în grădina Zăvoi a orașului Râmnic.

Expoziția a fost amenajată pentru a ilustra interiorul unei modeste locuințe de târg de la mijlocul secolului al XIX-lea, aici fiind prezentate piese de mobilier (divan, bibliotecă, masă, scaune), obiecte decorative din cositor, alamă, alpaca și portrete ale unor personalități din epocă: printre care cel al maicii Meletina, stareța mănăstirii Dintr-un Lemn și tipograful Ion Popovici, care au avut legături cu viața și opera scriitorului.

În a doua încăpere a expoziției este prezentat un interior în care se află mobilier pictat, specific zonei transilvănene, evidențiind legătura pe care Anton Pann a avut-o cu acest colț de țară.

În ultima încăpere a muzeului sunt prezentate lucrări muzicale, culegeri de folclor, poezii și povestiri ale lui Anton Pann. (Noul Erotocrit, Sibiu, 1837, Fabule și istorioare, București, 1841, Povestea Vorbei, București, 1847, Nastratin Hogea, București, 1853 etc.), scoțând în valoare activitatea sa tipografică și literară.

Muzeul Satului Vâlcean și-a conturat profilul său tematic încă din 1974 sub forma unui sat muzeu, menit să reconstituie pe o suprafață de 8 hectare, imaginea funcțională a unei așezări rurale tradiționale, cu toate instituțiile sale social-culturale.

În organizarea acestui muzeu în aer liber, s-a ținut cont de câțiva factori constitutivi ai unui sat adevărat – formele de relief ale zonei, vatra și hotarul lui cu toate elementele sale – în funcție de care au fost amplasate gospodăriile și construcțiile comunitare, transferate din diferitele localități ale județului Vâlcea.

În prezent, muzeul este constituit din patru sectoare: sectorul gospodărie, sectorul social-cultural, sectorul mestesuguri-tehnici populare și al construcțiilor de specializare.

1.5 Baza tehnico-materiala a turismului- infrastructuri și prestatori de servicii în turism

Prezența resurselor turistice în perimetrul acestei zone oferă un plus de atractivitate, dar și de curiozitate turistului de a veni și a vizita. Însă, acest proces nu s-ar putea realiza în lipsa unei baze tehnico-materiale adecvate.Aceasta oferă un factor decisiv, iar infrastructura factorul permisiv.

Din acest punct de vedere, stațiunea Govora dispune de hoteluri,pensiuni și vile turistice.

Hotel Palace

Construit între anii 1911-1914 după planurile arhitectului E. Doneaud , sub îndrumarea inginerilor Puklicky și Brătescu, hotelul întrepătrunde într-un mod armonios elemente decorative ale stilului rococo, clasic, baroc, renascentist cu cele ale poporului românesc.

Fig. 1.5 Hotel Palace 2013

(arhiva personala)

Renovarea hotelului în anul 2013 după obiectivele dezvoltării durabile a turismului balnear și agrementului turistic a dus la creșterea calității serivicilor turistice, dar și redarea aspectului inițial al clădirii, fiind clasat la categoria de 4 stele.

Hotelul pune la dispoziția turiștilor 132 de spații de cazare structurate astfel: 19 camere single, 108 camere duble și 5 garsoniere.Restaurantul hotelului dispune de un salon de 176 locuri, terasă în aer liber și de un bar de zi de 40 de locuri.Turistului îi sunt puse la dispoziție și o serie de alte servicii turistice cum ar fi : 2 Săli de conferință (una cu o capacitate de 40 de locuri și cea de-a doua cu o capacitate de 80 de locuri), business club, spațiu comercial gen boutique, salon coafură/ cosmetică, centru de sănătate, sală fitness, saună și solarsi o parcare cu 48 de locuri. Special amenajate pentru persoanele cu dizabilități sunt 3 spații de cazare, un grup sanitar comun și o rampă la intrarea în hotel.

Hotel Belvedere

Este un hotel clasat cu 3 stele și este situat pe strada Tudor Vladimirescu. A fost renovat în anul 2005 și dispune de 76 de spații de cazare: 3 apartamente, 1 garsonieră, 17 camere cu 2 paturi, 17 camere cu pat dublu dotate cu TV clablu, minibar, telefon și grup sanitar propriu. Structura de alimentație pune la dispoziția turiștilor 94 de locuri, terasă de 64 de locuri și un bar de zi cu 20 de locuri. Hotelul deține în dotarea sa o bază de tratament cu spații pentru aerosoli, sală de fitness, saună, masaj, bazin de recuperare, lift, parcare, parc propriu, foișor și o sală de conferințe de 80 de locuri .

Hotel Oltenia

Este amplasat chiar în centrul stațiunii, pe locul unei vechi vile, Vila Beresteanu. Hotelul Oltenia este un complex arhitectural compus din baza hotelieră si cea balneară, clasat cu 2 stele.Capacitatea structurii de cazare este de 114 camere duble, 48 de garsoniere și 2 apartamente.

Fig. 1.6 Hotel Oltenia 2013

(arhiva personala)

Hotelul dispune de două unități de alimentație: restaurantul Oltenia cu o capacitate de 120 de locuri și resturantul și pensiunea Oltenia cu un număr de 265 de locuri disponibile.În dotarea unității de cazare mai funcționează și un bar de zi cu o capacitate mai mică, de 12 locuri .

În dotarea sa intră o bază de tratament specializată în tratamentul balnear având o suprafață de 1. 218 mp și o capacitate de 1 100 de proceduri pe zi.Afecțiunile care pot fi ameliorate în incinta acestei amenajări sunt: afecțiunile căilor respiratorii, otorinolaringologice, reumatismale și cele asociate.

Ca și agrement, turiștii își pot petrece timpul liber accesând sala de fitness cu 20 de lcouri, sauna cu cele 10 locuri ale sale. Din anul 2010, în urma renovării hotelului, acesta dispune de un centru spa modern, dotată cu saună umedă și uscată, piscină acoperită, bazin de iod, sală de fitness și salon de masaj, sală de conferințe și piscină exterioară.

Hotel Parc

Construit în anul 1935, în stil cubist de societatea Govora- Călimănești, se deosebește de celelalte vile cu specific de munte prinsimplitatea planurilor și multitudinea punctelor de vedere în reprezentarea naturii.

Clasificat la două stele, structura de cazare curpinde un număr de 195 de locuri pe 5 etaje.Camere sunt dotate cu TV cablu, frigider, telefon și grup sanitar propriu.

Alte tipuri de facilități: bază de tratament pentru taratamentul balnear, sală de jocuri pentru biliard, sală de sport, teren de sport, parcare, restaurant, terasă și bar de zi.

Fig.1.7 Hotel Parc

(arhiva personala)

Turiștii, pot opta pentru o ofertă variată de structuri de cazare, în completarea hotelurilor de pe meleagurile Govorei, vin pensiunile și vilele turistice ce pun la dispoziția vizitatorilor locuri de înnoptare.

Pensiunea Mirela se află în centrul localității, vis-a-vis de hotel Parc, pe strada Tudor Vladimirescu. Capacitatea de primire a acestei pensiuni constă în 4 camere duble, fiind un spațiu primitor pentru 8 persoane adulte.La etaj se află un living mare, băi moderne în fiecare cameră, televiziune prin cablu, internet.

Fig. 1.8 Pensiunea Madalina

(arhiva personala)

Pensiunea Madalina este situată în vecinătatea Parcului Central,lângă centrul stațiunii . Turiștii pot beneficia de o capacitate de 18 camere structurate în 2 aparatamente și 14 garsoniere pe două etaje,terase, spațiu special amenajat pentru grătar și parcare proprie.

Pe lângă acestea, pot fi petrecute sejuri și în : Pensiunea Elena, Pensiunea Andreea, Vila Iris, Vila Calix, Casa Ileana, Casa Teodora etc.

Ca și mijloace de agrement, în cadrul bazei tehnico-materiale, ștrandul, terenul de tenis și parcurile au ca obiectiv crearea condițiilor pentru distracție, destindere și petrecerea timpului într-un mod cât mai plăcut.

Complexul Salus se află situat la intrarea în Băile Govora, într-un cadru natural. Complexul dispune de 2 bazine cu apă dulce pentru agrement și un bazin cu apă minerală, cu o compoziție complexă, sarat-iodata și sulfuroasă, benefică în tratarea bolilor reumatice și a afecțiunilor respiratorii.

Terenul de tenis Aditen Sport organizează competiții naționale de tenis pentru copii, clubul fiind conceput pentru cantonamentele și stagiile de pregătire. Baza sportivă cuprinde 3 terenuri cu zgură, o arenă centrală cu 340 de locuri, având ca scop promovarea educațională sportivă a tinerilor

În priviinta infrastructii generale,în stațiune de găsesc: spații comerciale, bancă, schimb valutar, agenții loto, Săli de conferință, asistentă medicală permanentă și mijloace de transport pentru urgențele medicale, asistentă medicală balneară, punct farmaceutic, centru de informare turistică etc.

Capitolul II

Conceperea circuitelor turistice in zona Baile Govora

2.1 Propunerea traseelor turistice

Turismul balnear s-a impus ca o forma specifica a turismului si a luat o mare amploare ca si consecinta a cresterii surmenajului, bolilor profesionale cauzate de ritmul vietii cotidiene actuale, dar si din dorinta de a preveni imbolnavirea celor sanatosi.

Tratamentele balneare au avut un rol important inca din antichitate. Grecii si mai ales romanii au acordat o atentie sporita valorificarii apelor minerale, deoarece ei nu au folosit alte remedii in tratarea afectiunilor reumatismale decat baile. Bune exemple ce dovedesc existenta acestor preocupari timpurii sunt ruinele amenajarilor de captare a izvoarelor minerale si pietrele inscriptionate prin care cei vindecati multumeau zeilor ce se gasesc pe intreg teritoriu al fostului Imperiu Roman. Din vremea romanilor dateaza inceputul celor mai mari statiuni balneare din Europa.

Importanta apelor curative nu a fost diminuata de trecerea timpului in ciudata progresului tehnologic din domeniul medicinei. Cu atat mai mult, acest mod de tratament a fost perfectionat, si a fost imbogatit cu proceduri noi castigandu-si atestarea stiintiifica.

Creșterea numărului celor care suferă de diverse afecțiuni, fie ele cauzate de factori nocivi de mediu, precum industrializarea sau a altor factor ce constau în utilizarea excesivă a anumitor medicamente, a dus la creșterea importanței rolului mijloacelor ce contribuie la ameliorarea și vindecarea acestor probleme de sănătate. Ca urmare, Băile Govora s-a impus ca o stațiune cu o importantă de rang național, fiind deschisă în toate anotimpurile și vizitată cu predilecție pentru caracterul terapeutic al proprietăților apelor de care dispune. Acest lucru a dus, după cum am prezentat în capitolul anterior, la dezvoltarea unei baze de cazare și de tratament propice aplicării diferitelor proceduri necesare curelor de sănătate, întrucât îndeplinește condițiile necesare asigurării unei asistențe medicale adecvate, având câteva atuuri :

-microclimat favorabil

-poluarea atmosferică este nesemnificativă, aproape inexistentă

-prezenta izvoarelor cu ape minerale prielnice ameliorării bolilor respiratorii și reumatismale

– existența unei baze de tratament capabilă să susțină procedurile necesare în tratarea bolilor

– personal medico-sanitar instruit

-conditii de mediu prielnice relaxării

În stațiuni de acest tip, durata sejurului mediu este, în general, de circa 18-20 de zile, unele persoane venind chiar de doua ori pe an. Din acest motiv, la nivel național, numărul de înnoptări este mult mai ridicat decât al altor forme de turism practicate. Astfel, acest tip de turism se adresează persoanelor care doresc să se relaxeze, să-și revigoreze condiția fizică și mentală și în special, persoanelor cu probleme medicale. Scaderea ratei de crestere demografica, urmata de imbatranirea populatiei, mai evidenta in tarile europene dezvoltate, dar care a inceput sa se resimta si in Romania, reprezinta o premisa ce poate antrena consecinte prielnice asupra turismului balnear, marind atentia acordata pentru protejarea populatiei de varsta a treia cu scopul de a mentine un timp cat mai lung in activitate si in parametrii normali de sanatgate. Turistii carora li se adreseaza aceasta forma de turism sunt in general persoanele varstnice ce frecventeaza in mod regulat statiunile balneare pentru tratament.Media de vârsta căreia i se adresează această formă de turism este mai ridicată, în general de 56 de ani, , acest lucru influențând într-o mare măsură serviciiile care sunt incluse în ofertele turistice.

Totusi, turismul balnear nu se adreseaza doar persoanelor bolnave, ci si celor care doresc sa isi ingrijeasca sanatatea, dar care nu sunt bolnavi, chiar daca isi recupereaza anumite functiuni organice afectate de stari anterioare de boala sau traumatisme. De necontestat este reducerea zilelor de incapacitate de munca in randul populatiei active ce isi petrec concediile in mod regulat pentru a efectua cure balneare.

Motivația principală a ofertei balneare este constituită atât din resursele balneoturistice, cât și din caracteristicile calitative și cantitative. Însă, un element destul de important al pachetului de servicii turistice, și anume, agrementul, poate avea un rol decisiv în diferențierea de alte produse turistice, cât și definirea calității produsului pus la dispoziția turiștilor, întrucât poate spori atractivitatea ansamblului. Orientarea spre conceperea unor programe turistice destinate odihnei passive nu mai constituie o solutie actuala. S-a constatat ca vacantele active sunt mai indicate.

Conceperea vacantei active depinde, in primul rand, de grupul tinta a cererii turistice, de varsta si de motivatia acestuia. In cadrul programelor turistice, principalele variante de vacante active pentru turismul balnear includ: drumetii si excursii in imprejurimi, participari la festivaluri traditionale, port popular, muzica si diverse manifestari.

Functia balneoclimaterica a turismului balnear se completeaza cu cea recreativa. Un rol important pe durata sejurului îl deține organizarea excursiilor în regiune cu potențial turistic, întrucât partea de agrement, spre deosebire de celelalte elemente ale produsului turistic, constituie elementul flexibil, dând frâul liber imaginației și al creativității. Statiunea capata si o functie turistica cu caracter specific. In acest sens, ia nastere o zona de interes turistic si o zona apropiata, formata din alte obiective de interes turistic.

Județul Vâlcea are un potențial turistic ridicat, dispunerea formelor de relief armonios integrate a dus la dezvoltarea mai multor tipuri de turism, cum ar fi: turismul montan, turismul balnear, agroturismul și turismul cultural și monahal. În acest sens, propun 3 trasee turistice ce pot fi incluse în ofertele turistice ale prestatorilor de servicii din Băile Govora, atât pentru sporirea gradului de atractivitate, cât și pentru creșterea competitivatii pe plan național:

Traseul 1

Băile Govora- Grădina Zoologică Râmnicu Valcea- Muzeul Satului Valcean- Salina Ocnele Mari Cramele de la Drăgășani

Argumentarea atractiilor incluse in circuit:

Circuitul este conceput de asa natura sa acopere mai multe aspecte. Prin diversitatea sa, se incearca, in primul rand, petrecerea timpului liber intr-un mod placut, oferindu-le celor implicati sentimentul de apartenenta la un grup. Declinul fizic se resimte tot mai tare cu trecerea anilor, astfel desfasurarea unor activitati lejere si placute in incinta unei saline constituie ambientul potrivit inhalarii aerosolilor ce realizeaza actiuni benefice sanatatii (de dezinfectie, fluidizare a mucoaselor, eliminarea toxinelor, refacerea elasticitatii membranelor etc.). Vizitarea gradinii zoologice se face cu un minim de efort fizic si permite aducerea celor inscrisi mai aproape de natura, putand sa analizeze comportamentul unor specii de animale de pe alte continente in spatiul lor special amenajat.

Deoarece unul dintre motivele principale ale sejurului este relaxarea si odihna,Muzeul Satului Valcean este o oaza de liniste intrucat formeaza un mediu ambient nemecanizat plin de valori traditionale romanesti ce servesc la formarea factorilor constitutivi al unui sat adevarat bogat in elemente arhitecturale locale.

Incercarea de a crea un circuit variat, nu puteam omite includerea in program a unei vizite in localitatea Dragasani, unde turismul viniviticol este la el acasa. Vizitarea cramelor are ca scop cunoasterea oamenilor care lucreaza de generatii parcelele de vie cu bogatia lor de soiuri de struguri. Incheierea circuitului nu se putea face mai bine decat in urma unor degustari si a unui festin traditional.

Grup : 18 persoane

Ora Plecare: 09:00

Mijloc de transport: Microbuz

Durata pentru desfășurarea activităților turistice: 8h si 30’

Oră sosire: 18:00

Regim aplicabilitate: Acest circuit se desfasoara in fiecare zi de marti in sezonul estival.

Baile Govora- Gradina Zoologică Râmnicu Vâlcea (22 km)

Program de vizitare: Luni-Duminica 08:00-20:00

La 08:00 se pornește către Râmnicu Vâlcea și se parcurge o distanță de 22 km în 30 de minute. Aici, turiștii vor avea la dispoziție o oră pentru a vizita gradina zoologică. Poate fi admirată o mare varietate de animale cu proveniența din diverse zone geografice ca America Centrală și de Sud, Europa, dar și din Africa și Australia, gradina beneficiind și de acvaterariu public la standarde europene. Parcul amenajat crează condițiile optime petrecerii timpului liber: sală de educare polifuncțională și sală de relaxare.

Grădina Zoologică Râmnicu Valcea- Muzeul Satului Vâlcean (3 km)

Program de vizitare: Marti-Duminica ( Luni inchis):

Program de vara (aprilie- octombrie) 10:00-18:00

Program de iarna (noiembrie- martie) 09:00- 17:00

Muzeul Satului Vâlcean este organizat sub forma unui muzeu în aer liber. Grupul de excursioniști poate remarca formele de relief ale acestei zone, cât și vatră și hotarul său. În cele patru sectoare ale satului-muzeu, ( Sectorul Gospodărie, Sectorul Social-Cultural, Sectorul Mestesuguri- tehnici populare și Sectorul Construcțiilor specializate) turiștii au prilejul să intre în contact cu arhitectură, cultura și tradițiile spiritului vâlcean prin ilustrarea numeroaselor piese muzeistice: unelte și vase de ceramică, lemn și metal, obiecte de uz casnic, fântâni.

Durată vizitare: 1 h

Pauza de masa: 1 h 11:30 -12:30

Muzeul Satului Valcean- Salina Ocnele Mari (12 km)

Program de vizitare: Luni- Duminica :10:00-18:00 ( Ultima intrare la 17:00)

Se pleacă de la Gradina Zoologica și se ajunge la Ocnele Mari pentru a vizita Salina omonimă. Traseul se desfășoară pe o distanță de 12 km, ceea ce înseamnă 20 minute în timp real.

Turiștii au la dispoziție o oră și 30 de minute pentru a vizita galeriile amenajate.În timp ce aerosolii sunt benefici stării lor de sănătate, aceștia pot explora lăcașul unde exploatarea cu sare s-a făcut încă din cele mai vechi timpuri. Membrii grupului au oportunitatea de a practică o serie întreagă de activități, prin punerea la dispoziția acestora unor facilități precum: sală de cinema, terenul de fotbal, mesele de ping-pong, sală de fitness pentru mișcări ușoare, restaurant și cramă unde pot degusta specilitati tradiționale, teren de baschet, de volei, mese de billiard, teren de tenis de câmp, biserică etc.

Salina Ocnele Mari- Cramele de la Drăgășani (50 km)

Ajunși la 15:30 la Drăgășani, după o oră de mers cu microbuzul, grupul urmează să își încheie circuitul prin degustarea sortimentelor de vin și parcurgerea unui traseu la Cramele Stirbey, Casa Isărescu și Iordache însoțite de povești și legemnte. Pentru cei mai puțin cunoscători ai viței-de-vie și a vinului, producătorii vor face un tur al podgoriilor și vor destăinui din tainele acestei băuturi.

Durată: 1:30 h

Cramele de la Dragasani- Băile Govora ( 52 km)

După ce am adus un zâmbet pe chipul turiștilor, urmează întoarcerea grupului în Băile Govora, la destinația inițială.

Oră sosire: 18:00

Traseul 2

Drumeții montane:Băile Govora- Horezu- Ranca- Voineasa- Râmnicu Valcea-Baile Govora

Argumentare atractiilor incluse in circuit:

Acest circuit este conceput in ideea de a atrage si alte segmente de turisti ce se afla cazati in statiunea Baile Govora,cum ar fi tinerii si familistii, insa nu exclusiv lor. Traseul debuteaza cu o oprire in localitatea Horezu, cel mai insemnat centru de olarit din Romania pentru a putea “gusta” din traditiile si valorile locale. Turistii vor avea prilejul sa studieze indeaproape olarii ce manuiesc cu indeletnicire uneltele pentru decorarea vaselor din ceramica.

Alegerea sectorului Ranca-Voineasa nu a fost intamplatoare, intrucat se poate circula pe soseaua moderna Transalpina,sosea ce faciliteaza accesul in zona montana si nu pune in dificultate turistii cu o conditie fizica mai putin buna. Traseul poate avea mai multe valente in functie de nevoia si conditia fizica a turistilor. Pentru categoria varstinicilor se recomanda o plimbare moderata in statiunea Ranca, pentru familisti poate fi o oaza de liniste si deconectare de la stresul cotidian, iar pentru tineri privelistea din varf poate starni o senzatie de adrenalina si aventura.

Coborand de la Ranca spre Voineasa, vom poposi la stana Stefanu pentru a ne bucura de bucatele ciobanesti pregatite la ceaun si branza telemea obtinuta din laptele colectat de catre ciobani de propriile oi. Atmosfera va fi una linistita, simpla ilustrand perfect mediul si stilul de viata al ciobanilor. Servirea mesei poate trezi un sentiment de melancolie si trimtiere a individului inapoi la originile sale stravechi.

Ultima oprire, insa nu cea din urma va fi in Ramnicu Valcea. Traditii, arte si mestesuguri, aer curat, cadru natural de vis, ce poate veni in completarea unui traseu reusit, daca nu o doza mica de cultura si istorie? Pentru insetatii ce istorie si cultura, oprirea la Casa Memoriala a lui Anton Pann si in Parcul Zavoi va capata un sens al evenimentelor patriotice petrecute in acele vremuri.

Grup : 18 persoane

Oră plecare: 08:00

Mijloc de transport: Microbuz

Durată pentru efectuarea activităților turistice: 8h

Oră sosire: 16:00

Regim aplicabilitate: Circuitul se efectueaza in fiecare zi de marti in sezonul estival

Băile Govora- Rezervația Naturală Muzeul Trovantilor (15 km)

Plecarea se face dis-de-dimineață. La doar 15 kilometri de Băile Govora se face o mică oprire pentru a putea fi observat Muzeul Trovantilor din comună Costești, care este situat chiar în stânga șoselei ce străbate spre Horezu. Dar prin ce se remarcă acest muzeu în aer liber?

În primul rând, aceste concrețiuni grezoaze uimesc prin formele sale inedite și mărimile ce diferă de la câțiva centimetri la câțiva metri. Cu toate că acest fenomen nu este unic în România, trovantii de la Costești se remarcă prin multitudinea formelor, fapt ce a dus la amenajarea singurului parc de această natură în Europa.

Timp alocat: 30 minute

Rezervația Naturală Muzeul Trovantilor- Horezu (8 km)

09:00-10:30 Vizitarea centrelor de ceramică

La Horezu, turiștii vor resimți spirtul cultural ce dăinuie în acest oraș micuț. Meșteșugurile din cele mai vechi timpuri ce au dăinuit peste ani, dansul, meșteșugul în lemn, sculptura ce este evidențiată la gospodăriile vechi, arta populară și a portului cu a sa istorie bogată și-au păstrat acuratețea execuției până în zilele noastre și poate fi resimțit în rândul localnicilor. Astfel, vizitatorii vor asista și vor participa sub îndrumarea meșteșugarilor la confecționarea vaselor de ceramică pentru a le putea achiziționa și păstra ca amintire a unei experiențe inedite în localitatea ce este cunoscută sub denumirea de Centrul Național al Ceramicii.

Horezu- Transalpina-Ranca ( 55 km)

Traversând cea mai înaltă șosea din România, grupul de excursioniști va face o oprire de 30 de minute la Rânca pentru a putea remarca la pas frumusețile înconjurătoare, a face poze și a afla pe scurt povestea pârtiilor de ski și a celorlalte amenajări turistice.

Fiind ora prânzului, masa nu ar putea fi în ton cu natura, dacă nu este servită la Stâna Stefanu. Aici, turiștii pot să se ospăteze în stil tradițional cu păstrăv la grătar, carne la ceaun, mămăligă și brânză proaspătă de la turmele oierilor.

Ranca- Voineasa( 70 km)

Amplasată pe valea râului Lotru, Voineasa este o oază a naturii, la poalele munților. Pădurile sale de brad, molid și fag oferă un climat cu aer curat prielnic odihnei, destinderii, cât și tratării stărilor de surmenaj fizic și intelectual.

Aici turiștii vor putea să se delecteze 30 de minute, apoi continuând traseul către barajul Vidra, aplasat pe râul Lotru, în Cheile Vidra, înaintând către Ramicu Vâlcea.

Voineasa- Casa Memoriala Anton Pann- Parcul Zavoi ( 72 km)

Program de vizitare: Marti-Duminica

Program de vara( aprilie- octombrie) 10:00-18:00

Pragram de iarna ( noiembrie- martie) 09:00-17:00

14:30-15:30 Vizitare Casa Memorială Anton Pann și Parcul Zăvoi

Chiar în centrul orașului, Casa Memorială a lui Anton Pann în formă de culă reflectă arhitectura urbană din perioada jumătății secolului al XVIII-lea. Existența sa a fost marcantă atât pentru vâlceni, cât și pentru întreg poporul român prin așternerea pe hârtie a versurilor imnului național “Deșteaptă-te, române !”.

Se vizitează interiorul casei celui ce a fost autorul lucrărilor muzicale și ale culegerilor de folclor, format din 3 încăperi cu piese de mobilier ca: divanul, biblioteca, masă, scaune, obiecte decorative și câteva portrete ale unor persoane ce și-au pus amprenta asupra vieții și operei lui Anton Pann.

Timp alocat: 30 de minute

Cunoașterea mai profundă a activității lui Anton Pann, permite mutarea peste stradă și vizitarea celui mai mare parc din oraș, Parcul Zăvoi. La intrarea în parc se găsește monumentul ridicat în cinstea domnitorului Barbu Știrbei, iar în dreapta sa, se află Lacul Zăvoi și Teatrul Municipal Ariel. Iar ca un rezultat al muncii depuse de către Anton Pann, tot în parc, turiștii vor vizita “Fântâna lui Turbatu”, monument construit pentru a imortaliza în timp un eveniment istoric important, și anume prima cântare oficială a imnului național al României, “Deșteaptă-te, române!” la data de 29 iulie 1848.

Timp alocat: 30 minute

Râmnicu Valcea- Băile Govora (22 km)

În urma celor 8 ore în care au fost parcurse itinerarii spirituale, culturale și montane, turiștii vor reveni în Băile Govora, în structurile de cazare.

Traseul 3

Pelerinaj vâlcean: Manastirea Govora- Arhiepiscopia Ramnicului- Manastirea Cozia- Manastirea Dintr-un Lemn- Manastirea Hurezi- Manastirea Bistriță

Argumentare atractiilor turistice incluse in circuit:

Motivul principal pentru care turistii vin in statiunea Baile Govora este, asa cum am mai precizat, ingrijirea sanatatii. Insa, in randul acestora, nu doar declinul fizic constituie o problema, cat si un declin psihic ce ii afecteaza pe cei varstnici pe plan emotional. Sentimentele de neliniste, nesiguranta, singuratatea si ingrijorarile lor zilnice necesita masuri de ameliorare.In acest sens, vin in ajutorul acestora cu o propunere de circuit monahal pentru gasirea pacii interioare si a raspunsurilor tuturor intrebarilor sale.

Judetul Valcea, nu dispune doar de o paleta generoasa de monumente istorice, peisaje naturale si resurse pe care am incercat, pe cat posibil, sa le valorific in circuitele anterioare. Cu siguranta, aceste elemente au contribuit la dezvoltarea ramurii turistice, insa turismul monahal ocupa un loc deosebit in inime credinciosilor ce parcurg o calatorie interioara in vederea descoperirii valorilor spirituale.

Un alt aspect pe care doresc sa il subliniez prin parcurgerea acestui itinerariu este, fara doar si poate, competitivitatea manastirilor din judetul Valcea pe plan national. Bucovina este cunoscuta ca “ Taramul Manastirilor” datorita numarului insemnat de edificii religioase, insa cunoasterea si explorarea indeaproape a lacasurilor de cult oltenesti va putea permite admiterea importantei cel putin egale cu cele mentionate anterior.

Grup: 18 persoane

Oră de plecare: 08:00

Mijloc de transport: Microbuz

Durată pentru desfășurarea activităților: 7h

Oră de sosire: 15:00

Regim aplicabilitate: Acest traseu se parcurge in fiecare zi de luni, miercuri si vineri, avand un caracter permanent.

Mănăstirea Govora

Timp alocat: 30 minute

Mănăstirea Govora este o mănăstire de maici, poartă hramul “Adormirea Maicii Domului, 15 august. Ceea ce ridică un interes din punct de vedere turistic este alcătuirea sa exterioară simplă, cât și pictura bisericiii, întrucât este cea originală din anul 1711, de tip frescă așezată de către maeștrii zugravi ai epocii brâncovenești. Mănăstirea cunoaște o înflorire sub domnia lui Matei Basarab, fiind instalată o tipografie și se infinteaza aici o școală de tipografi. Succesul dobândit în domeniul tipografiei va face din acest lăcaș de cult unul dintre monumentele culturale de seamă ale Țării Românești, credincioșii având prilejul de înălțare spirituală și intelectuală.

Mănăstirea Govora- Manastirea- Arhiepiscopia Râmnicului (18 km)

Oră sosire: 09:00

Timp alocat: 30 minute

Arhiepiscopia Râmnicului este un așezământ sacru cu o încărcătură istorică destul de frământată. Inițial, scaunul episcopal a fost la Severin, dar în urma ocupației ungurești, zona Severinului a căzut, fiind mutat la Râmnic ulterior. Însă, în anul 1737, în toiul războiului turco-austriac, Sfânta Episcopie și întregul său complex au fost incendiate de turci. A fost reconstruită din inițiative lui Climent 20 de ani mai târziu, dar nu avea să dureze prea mult efortul depus, pentru că în 1847 a fost incendiată din nou și a ars până în temelii împreună cu celelalte chilii. Venirea episcopului Sf. Calinic, aduce după sine rezidirea în întregime în 1850 și este pictatat în interior. Capodoperă în această formă este păstrată până astăzi.

Arhiepiscopia Ramnicului- Mănăstirea Cozia ( 22 km)

Oră sosire: 10:00

Timp alocat: 30 minute

De departe, una dintre cele mai renumite mănăstiri de pe Valea Oltului, dar și din țară, Mănăstirea Cozia este lăcașul unde mii de credincioși, fie veniți de departe special pentru a a-și găsi liniștea interioară, fie aflați în transit, se abat pentru câteva momente. Mănăstirea Cozia este un așezământ foarte cunoscut în rândul românilor, datorită operelor literale românești inspirate în acest colț de rai, un exemplu bun este “Ümbra lui Mircea.La Cozia”, unde Grigore Alexandrescu invoca cadrul prielnic compunerii poeziilor. Dar, cu siguranță, cel mai atractiv motiv, din punct de vedere turistic îl constituie figura istorică a lui Mircea cel Bătrân, ctitorul acestui edificiu unde își are somnul de veci.

Multe personalități au vizitat lăcașul și au lăsat pagini memorabile: Mihai Eminescu, George Coșbuc, Octiavian Goga, George Topirceanu

Mănăstirea Cozia- Mănăstirea Dintr-un lemn ( 49km)

Oră sosire: 11:30

Timp alocat: 30 minute

La baza întemeierii Mănăstirii Dintr-un lemn stă o legendă potrivit căreia un cioban a găsit o icoană în stejarul tăiat de el, fapt ce l-a determinat să construiască o bisericuță din lemnul arborelui. Incontestabil este, însă, existența stejarilor seculari, a Icoanei Maicii Domnului și existența bisericii din lemnul de stejar. Biserica de acum nu mai este cea inițială,ea fiind refăcută de două ori, din cauza unor incendii, dar structura nu diferă de cea originală, păstrându-se vechiul tip autohton , construcția în plan dreptunghiular.

De numele acestei mănăstiri se leagă și activitatea lui Anton Pann ca profesor de muzică.

Pauză de masă: 12:00- 12:30

Mănăstirea Dintr-Un Lemn- Mănăstirea Hurezi ( 27 km)

Timp alocat: 30 minute

O adevărată moștenire culturală și materială, Mănăstirea Hurezi este o valoroasă așezare sfântă ce reprezintă cel mai mare asamblu de arhitectură medieval al Țării Românești. Ce este important de reținut în rândul turiștilor, este faptul că din 1995 exemplarul architectural tipic brâncovenesc a fost inclus în patrimonial UNESCO.

Denumirea construcției vine, cel mai probabil de la auzul cântecului huhurezilor, păsări de noapte ce crează o atmosferă aparte liniștii străjuite de codrii.

Mănăstirea are două încânte. Prima este delimitată de ziduri solide construite din cărămidă unde se află prima poartă. Cea de-a doua incintă este dispusă în formă dreptunghiulară, latura de este încheindu-se cu un zid înalt.

Turiștii vor putea să admire grădinile din curțile interioare ce încântă ochiul privitorului și pot încuraja produsele locale prin cumpărarea preparatelor măicuțelor.

Mănăstirea Hurezi- Mănăstirea Bistriță ( 14 km)

Timp alocat: 30 minute

Cum nici mănăstirea Bistriță nu putea trece neobservată timpurilor ostile, aceasta se înscrie în rândul așezărilor de cult ce au suferit daune de-a lungul istoriei. Ctitorită de doi frați înstăriți, frații Craiovesti, mănăstirea a fost dărâmată de către Mihnea Cel Rău, domn al Țării Românești, dar a fost reclădită în timpul domniei lui Neagoe Basarab și renovată de către Constantin Brancoveanu în 1684. 150 de ani mai târziu, edificiul a fost deteriorar în urma unui cutremur, ceea ce i-a determinat pe Gheorhe Bibescu și pe Barbu Știrbei să construiască un palat domnesc, poziționând în centru o biserică.

La mănăstirea Bistriță se află moaștele Sfântul Grigorie Decapolitul

Mănăstirea Bistrita- Băile Govora ( 23 km)

Realitatea spirituală trăită în acest circuit menit să îmbogățească prin călătoria înălțătoare cu ajutorul meditației se încheie prin întoarcerea în punctual de pornire.

Oră sosire: 15:00

Observatie: In cazul intampinarii unor situatii neprevazute cauzate de problemele de sanatate ale unor participanti, fie de ordin locomotor, afectarea vazului sau orice alt obstacol, se va pune la dispozitia celor ce se afla in dificultate un asistent specilizat pentr a le acorda o atentie sporita pe parcursul intregului traseu.

2.2 Calculul de pret

Traseul 1: Baile Govora- Gradina Zoologica Rm. Valcea- Muzeul Satului Valcean- Salina Ocnele Mari- Cramele de la Dragasani

Transportul: – inchirierea unui microbus 20+1

-Tarif 0,60 eurocenti/ km

22km+ 3km+ 12km+ 50km+ 52km= 139km

Marja de siguranta: 10% din totalul de kilmetri => 10% din 139km = ~ 14km

14km + 139 km= 153km

Tarif: 0,60 € X 153 = ~92€/ total grup

Cazare- nu este cazul

Masa: Individual- pachetel pregatit

Parcari: Parcarile nu necesita taxa suplimentara, intrucat se efectueaza in spatiile special amenajate ale biectivelr turistice. Acestea sunt gratuite.

Ghid: – ghid insotitor- 20€

Asistenta medicala pentru persoanele cu probleme speciale de sanatate 12€

Comision Bancar: 3 lei tranzactie ( ING)

Se va efectua o singura tranzactie catre firma de transport.

Risc valutar: ~ 5€

Total: 92+20+12+5= 129€

Schimb valutar: 1€= 4,43 lei=> 572 lei+3 lei= 575 lei

Cmision: 30% din 575 lei= 172 lei

Tarif final/ pax

(575+172): 18= ~42 lei/ pax

NB: Neocuparea nr. Total de locuri disponibile, atrage dupa sine recalcularea tarifului/pax.

Traseul 2: Baile Govora- Rezervatia Naturala Muzeul Trovantilor- Horezu- Ranca- Voineasa- Rm. Valcea- Baile Govora

Transportul: – se inchiriaza microbus 20+1

Se percepe un tarif de 0,60 eurocenti/km

15km+ 8km+ 55km+ 70km+ 72km+ 22km= 242km

Marja de siguranta: 10% din 242km= 24 km

Total kilometri: 242km+ 24 km= 266km

Tarif: 0,60€ X 266 = 160€/ total grup

Cazare- nu este cazul

Masa: 15 lei/pax –> Pranz servit la Stana Stefanu

Parcari: Parcarurile sunt gratuite

Ghid: -ghid insotitor 20€

-Asistenta speciala 12€

6. Comision bancar: 3lei/ tranzactie ING ( Se va efectua o singura plata catre firma de transport)

7. Risc valutar: ~5€

8. Total: 160+20+12+5= 197€

15+3 = 18 lei

Curs valutar: 1€= 4,43 lei => 197 X 4,43= 873 lei

873+ 18 lei= 891 lei

9. Comision : 30% din 891= 267 lei

10. Tarif special/ pax : (891+267) / 18 platitori= 65 lei/pax

NB: Neocuparea nr. Total de locuri disponibile, atrage dupa sine recalcularea tarifului/pax.

Traseul 3: Manastirea Baile Govora- Arhiepiscopia Ramnicului- Manastirea Cozia- Manastirea Dintr-un Lemn- Manastirea Hurezi- Manastirea Bistrita

Transport: – inchiriere microbus 20+1

Tariff de 0,60 eurocenti/km

18+22+49+27+14+23= 153 km

Marja de siguranta: 10% din 153= ~ 16 km

153km+ 16km= 169km

Tarif: 0,60€ X 169= 102€/ grup

Cazare- nu este cazul

Masa- individuala

Parcari: Gratuite

Ghid: – ghid insotitor 20€

Asistenta speciala 12€

Comision bancar: 3lei/ tranzactie ING ( Se efectueaza o singura plata catre firma transportatoare)

Risc valutar: ~5€

Total: 102+20+12+5= 139€

Curs valutar: 1€= 4,43 lei => 4,43 X 139= 616 lei +3 lei= 619 lei

Comision: 30% din 619 = 185 lei

Tarif final/pax: (619+185)/ 18 platitori = 45 lei/pax

NB: Neocuparea nr. Total de locuri disponibile, atrage dupa sine recalcularea tarifului/pax.

BIBLIOGRAFIE

Brăduț A. (2002), Monografia sociologică a orașului Băile Govora,Editura Beladi, Craiova, p. 49-51

Berbece, V. , Botvinic V, Purece , S, (1982) Băile Govora Băile Ocnele Mari, Mic întreptar turistic, Editura Sport-Turism, Bucuresti

Cristea G. (1995), Istoria mănăstirii Govora, Editura Sf. Episcopii a Râmnicului, Râmnicu Vâlcea, p.5

Deaconu, C, (1999), Govora arhitectura în peisaj, Editura Planeta, Bucuresti

Petria P. (2005), Itinerar spiritual valcean- Pas cu pas prin locuri memorabile vâlcene, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, p 25-27; 86-88; 118-119

Stroescu, O (1957), Govora Factori curativi tratament balneo-climatic, Editura Medicala, Bucuresti

http://www.muzee-valcea.ro/index.php?f=muzee&m=6

http://www.primaria-baile-govora.ro/

http://www.arhiram.ro/manastiri/manastirea-cozia

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-olteniei/manastirea-hurezi-68220.html

[http://www.valceaturistica.ro/destinatii/gradina-zoologica-ramnicu-valcea – accesat la 30.04.2014]

[http://www.valceaturistica.ro/destinatii/muzeul-trovantilor – accesat la 30.04.2014]

[http://www.valceaturistica.ro/manastiri/manastirea-hurezi – accesat la 02.05.2014]

[http://www.turismland.ro/castrul-roman-arutela-valcea/ – accesat la 03.05.2014]

[http://www.salinaocnelemari.ro/indicatii-terapeutice.html – accesat la 10.05.2014 ]

BIBLIOGRAFIE

Brăduț A. (2002), Monografia sociologică a orașului Băile Govora,Editura Beladi, Craiova, p. 49-51

Berbece, V. , Botvinic V, Purece , S, (1982) Băile Govora Băile Ocnele Mari, Mic întreptar turistic, Editura Sport-Turism, Bucuresti

Cristea G. (1995), Istoria mănăstirii Govora, Editura Sf. Episcopii a Râmnicului, Râmnicu Vâlcea, p.5

Deaconu, C, (1999), Govora arhitectura în peisaj, Editura Planeta, Bucuresti

Petria P. (2005), Itinerar spiritual valcean- Pas cu pas prin locuri memorabile vâlcene, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, p 25-27; 86-88; 118-119

Stroescu, O (1957), Govora Factori curativi tratament balneo-climatic, Editura Medicala, Bucuresti

http://www.muzee-valcea.ro/index.php?f=muzee&m=6

http://www.primaria-baile-govora.ro/

http://www.arhiram.ro/manastiri/manastirea-cozia

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-olteniei/manastirea-hurezi-68220.html

[http://www.valceaturistica.ro/destinatii/gradina-zoologica-ramnicu-valcea – accesat la 30.04.2014]

[http://www.valceaturistica.ro/destinatii/muzeul-trovantilor – accesat la 30.04.2014]

[http://www.valceaturistica.ro/manastiri/manastirea-hurezi – accesat la 02.05.2014]

[http://www.turismland.ro/castrul-roman-arutela-valcea/ – accesat la 03.05.2014]

[http://www.salinaocnelemari.ro/indicatii-terapeutice.html – accesat la 10.05.2014 ]