Tendintele Dezvoltarii Turismului Montan In Wyoming, Sua

Tendințele Dezvoltării turismului Montan în Wyoming, SUA

Cuprins:

Introducere

CAPITOLUL I. TURISMUL MONTAN – CONCEPȚII ȘI DEFINIȚII.

1.1 Noțiuni privind turismul montan

1.2 Dezvoltarea turismului montan și protejarea mediului în zonă

1.3 Clasificarea stațiunilor turistice montane

CAPITOLUL II : EVALUAREA TURISMULUI MONTAN ÎN SUA

2.1 Date generale despre SUA

2.2 Resursele turistice din SUA

2.3 Nivelul de dezvoltare a turismului economic în țară

2.4 Analiza SWOT a turismului din SUA

CAPITOLUL III. ANALIZA DESTINAȚIEI TURISTICE WYOMING, SUA

3.1 Evoluția destinațiilor montane

3.2 Resursele turistice din Wyoming

3.4 Promovarea și circulația statistică privind turismul montan în Wyoming

Concluzie

Bibliografie

INTRODUCERE
Turismul organizat a apărut odată cu afirmarea turismului ca fenomen de masă. El se desfășoară numai pe bază de contracte încheiate între prestatorii de servicii turistice și agențiile de turism. .

În general, turismul este una dintre cele mai mari industrii ale lumii, care oferă locuri de muncă pentru mii de oameni. Industria turismului și ospitalității este cel mai mare angajator din lume, cu ambiția de creștere și dezvoltare continuă. Deci, turismul rămîne a fi actual incă mult timp de acum înainte, în special turismul de litoral, care o dată cu trecerea anilor se dezvoltă și rămîne în topul celor mai importante atracții ale preferințelor consumatorilor.

Prin recreere (lat. recreare – refacere sau reîmprospătare) se înțelege tot ceea ce un individ întreprinde în timpul liber pentru revitalizare. În acest context, prin timp liber desemnăm timpul asupra căruia dispune absolut liber, utilizându-l așa cum dorește el. Călătoria este o noțiune care presupune deplasarea unei persoane cu sau fără un vehicul, între cel puțin două puncte, de plecare și de destinație, situate în locuri diferite, cel care efectuează călătoria purtând numele de călător. Vizita este noțiunea cu înțelesul cel mai apropiat de turism, indicând orice călătorie care se face cu un motiv anume, autorul ei fiind vizitatorul. Excursia este o vizită cu durata de cel mult o zi, în timp ce turismul este o vizită în care persoana petrece cel puțin o noapte într-un loc special de găzduire situat în locul vizitat.

Oferta turistică, ca element al turismului, se exprimă pornind fie de la un sejur, fie de la o activitate de petrecere a timpului liber, de la un circuit pe o anumită temă sau într-o anumită regiune, în funcție de sezonul ales, clientela potențială, rețelele folosite etc. În cazul excursiilor de aproximativ o zi, produsul turistic include întotdeauna cazarea la un locuitor, într-un han sătesc, într-un camping rural sau într-un sat de vacanță familial, unde se pot distinge elementele primirii și cazării turiștilor în cadrul rural.

În context statistic, turismul se referă la activitatea vizitatorilor care efectuează o călătorie către o destinație aflată în afara mediului lor obișnuit, pentru mai puțin de un an. Aceste călătorii pot fi efectuate din orice motiv principal, inclusiv afaceri, agrement sau alte motive personale, în afara încadrării în muncă de către un angajator rezident, o gospodărie sau întreprindere în locul vizitat. În prezent statisticile privind turismul se limitează la o durată minimă de ședere de o noapte, din 2014 statisticile oficiale europene vor acoperi și vizitele în străinătate de mai puțin de o zi.

Turismul este ramura economică cea mai puternică pe plan mondial. Cu aproximativ 100 milioane de angajați la nivel mondial, turismul se evidențiază și ca cel mai important angajator. Călătoriile transfrontaliere se ridică la un procent de 25 până la 30 din comerțulmondial în domeniul serviciilor.

Muntele este un „simbol al spiritualitatii multor popoare”, tocmai de aceea în acest proiect voi trata conținutul și tendințele turismului montan la nivel mondial, dar în special în Wyoming, S.U.A. , si analizînd evoluția turismului montan în regiune.

În primul capitol voi analiza succint turismul montan, concepții și principii. Originea termenului de turism: latină- turnus – mișcare circulară (călătorie cu întoarcere la punctul de rezidență); franceză– tourisme; rusă – turizem; engleză – tourism; italiană– tourismo; și germană:– tourismus. Despre dezvoltarea și promovarea turismului montan și cel mai principal protejarea mediului montan de către stat, cum ar fi zonele naturale protejate, edificii istorice și etc. dar și de către turiști ce vizitează sau îsi petrec vacanțele. Tot în acest capitol voi studia noțiunea de stațiune turistică : “Stațiunea turistică este o localitate prin care turismul reprezintă ramura preponderenta ca volum de activitate economica cât și un grad de concentrare a populației locale care dispune de potențial turistic și din aceasta, stațiune turistică atrage populația nerezidențiala ca beneficiara a produselor și serviciilor turistice pe care le oferă.” La fel voi studia despre clasificarea stațiunilor turistice montane precum și dezvoltarea lor.

În capitolul 2 voi vorbi despre evaluarea turismului în Statele Unite ale Americii și voi analiza datele generale despre acestă țară, voi analiza resursele turistice din SUA și cele mai importante destinații turistice, despre localizarea acestora și descrierea succintă la Munții Stîncoși, Marele Canion, Cascada Niagara și Parcul Yellowstone. Voi analiza nivelul de dezvoltare a turismului economic din țară și tot în acest capitol voi studia și voi efectua analiza SWOT a turismului din țara respectivă și voi completa cu punctele slabe dar și cele tari, la fel voi analiza și oportunitățile dar și riscurile turismului care se întîlnesc în Statele Unite ale Americii.

În cel de-al 3-lea capitol voi vorbi despre cum a evoluat turismul montan in Wyoming și voi analiza cele mai importante stațiuni montane și locurile turistice, despre Munții Stîncoși și cel mai mare Park Național Yellowstone.

În special în S.U.A.. Aceasta țară la sfarșitul secolului al XX-lea a devenit prima țară a lumii ca venituri obținute din turism ; ca numar de turiști este depașita doar de Franța și Spania . Principalele atracții sunt : stațiunile balneomaritime (Miami , Palm Beach – în Florida , Malibu – în California) , balneare (Colorado Spirngs) , montane și de sporturi de iarna (Denver,Sun Valley,Lake Placid) , parcurile nationale și alte zone ocrotite , cu peisaje si fenomene naturale deosebite , monumente ale naturii (Yellowstone) , peșteri (Mammoth Cave) , canion (Grand Canyon) , cascade (Niagara,Yosemite) , mari orașe cu edificii moderne monumentale , muzee și alte obiective : New York (Statuia Libertatii , Empire State Buildind , ins. Manhattan , Chtysler Building , Banca Manhattan – „zgarie-nori”) , Washington (White House) , Chicago , Los Angeles , San Francisco (Golden Gate Brigde), etc.

Turismul pare anume domeniul care te facinează anume prin tot necunoscutul pe care poate să ți-l ofere o oarecare țară , care nu mai este una „oarecare” cînd îți devine mai aproape imediat ce o cunoști.

CAPITOLUL I. TURISMUL MONTAN – CONCEPȚII ȘI DEFINIȚII.

1.1 Noțiuni privind turismul montan

Turismul reprezintă totalitatea activităților non-lucrative ale omului în afară spațiului de rezidență având ca scop principal agrementul, petrecerea plăcută și de odihnă a timpului liber.

Organizația Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizitată.” Turismul a devenit o activitate de recreere globală populară.

Apreciat deseori ca un perimetru cu o activitate restrânsă, muntele nu a reprezentat o prioritate pentru progresele de valorificare a resurselor naturale de turism, atât în infrastructura cât și în alte domenii, unități de cazare, de agrement, de alimentație și în același timp prezența neconvingătoare în stațiunile turistice cu real specific montan.

Turism montan. Concept.

În primul rînd este ansamblul activităților turistice care se desfășoară în zona montană și cel de-al doilea prezintă activitatea turistică care are la bază sa o strânsă legătură cu mediul ambiant natural și uman din zona montană.

Este o formă de turism care se desfășoară în mediul montan care reprezintă următoarele caracteristici:

valoriziază resursele turistice montane cele naturale, culturale și umane;

valoriziază suprastructura turistică si anume: mijloace și alte metode de acces, stațiunile, pensiunile și fermele agroturistice;

utilizează diverse spații de cazare care sunt: vilele, hoteluri în zonă, case de vacanță;

Turismul montan are un caracter complex, fiind mereu în conexiune directă cu celelalte activități din zonă. El nu poate fi disociat de viața economică, socială și cea culturală a colectivității în care se desfășoară. Reprezintă un factor de dezvoltare a unor activități conexe cu efecte benefice asupra nivelului veniturilor având un „efect multiplicator“ pentru dezvoltarea altor activități tangente turismului.

Analiștii turismului, urmărind evoluția industriei ospitalității pe plan internațional până în prezent, au identificat o serie de tendințe generale ale cererii și consumului turistic, cum ar fi:

Dezvoltarea continuă ascendentă a fluxurilor turistice, diversificarea continuă a cererii și ofertei turistice ca o consecință a motivației turiștilor;

Diferența unor înregistrări apreciabile în circulația turistică a diferitor țări;

Schimbarile intervenite în structura pe categorii de ani și a transformării turismului într-un fenomen de masă;

Nivelului de dezvoltare economică a țări respective, creșterea produsului intern brut și gradul de instruire care influențează în mod direct exigențele manifestate ceia ce ține de petrecerea unei vacanțe;

Creșterea cheltuielilor pentru serviciile turistice în totalul bugetelor de familie pe măsură ce cresc veniturile populației;

Factorii care au fost determinanți în transformarea cererii și consumului turistic pe plan mondial sunt legați de caracteristicile societății contemporane, care oferă multiple posibilități de creșterea productivă a muncii, cu efecte benefice asupra populației cum ar fi: creșterea veniturilor și a puterii de cumpărare, sporirea duratei timpului liber prin reducerea zilei de lucru și prin mărirea concediilor, creșterea speranței medii de viață și dezvoltarea sau modernizarea mijloacelor de informare, tendința de creștere a populației globului, dezvoltarea și diversificarea mijloacelor de transport, creșterea continuă a nivelului de cultură a populației și creșterea gradului de urbanizare a acesteia.

În economia unei țări, rolul turismului poate fi definit prin: aportul la nivelul venitului național, valorificarea superioară a resurselor în profil teritorial, stabilizarea forței de muncă, asigurarea unei circulații bănești favorabile, element dinamizator al structurilor economice, element de instruire și educație, regulator al balanței de plăți externe, vocație ecologică, și altele.

Reevaluarea turismului de weekend, cu mijloace automobilistice, dar a lipsei infrastructurii rutiere moderne, de tip autostradă, se disting, în funcție de distanțe:

zone situate la 1-5 (unu-cinci) kilometri de orașul generator de fluxuri turistice, parcurse cel mai ades este cel pietonal și care înregistrează maximul de încărcătură pe unitatea de suprafață;

zona apropiată, între 5-20 kilometri, parcursă cu mijloace diferite, pietonale și automobilistice;

zona medie cuprinsă între 10-50 kilometri, parcursă în totalitate cu mijloace mecanice.

Expresia turism verde se referă cu predilecție la elementele reprezentative ale peisajului în cadrul căruia componenții naturali dețin un loc principal și, în consecjloace automobilistice, dar a lipsei infrastructurii rutiere moderne, de tip autostradă, se disting, în funcție de distanțe:

zone situate la 1-5 (unu-cinci) kilometri de orașul generator de fluxuri turistice, parcurse cel mai ades este cel pietonal și care înregistrează maximul de încărcătură pe unitatea de suprafață;

zona apropiată, între 5-20 kilometri, parcursă cu mijloace diferite, pietonale și automobilistice;

zona medie cuprinsă între 10-50 kilometri, parcursă în totalitate cu mijloace mecanice.

Expresia turism verde se referă cu predilecție la elementele reprezentative ale peisajului în cadrul căruia componenții naturali dețin un loc principal și, în consecință, implică frecvența spațiilor rurale situate cât mai departe de orașe și care pot facilita accesul într-un mediu natural autentic, sau cât mai puțin afectat de intervenții antropice. Aceasta corespunde atât spațiilor rurale propriu – zise, precum și ariilor mai puțin populate din regiunile montane sau litorale care nu au fost incluse în zona de influență a turismului de stațiune.

În literatura de specialitate sunt făcute unele clasificări ale unităților teritoriale în funcție de mărimea și importanta lor definite după cum urmează :

1) regiunea turistică reprezentată de o mare suprafață în care întreaga viață economico-socială este marcată într-o măsură importantă de activitate turistică : Munții Sîncoși, Parcul Yellowstone, Marele Canion.

2) zona turistică reprezentata de un teritoriu întins care include mai multe subzone sau localități cu atracții antropice, echipamente și servicii turistice care au o funcționalitate independentă, o anumită omogenitate și conferă zonei un caracter unitar.

3) teritoriul turistic reprezintă o parte componenta a unei zone relativ omogena din punct de vedere al resurselor turistice dar și a infrastructurii existând o legătura strânsa între localitățile sau centrele pe care le includ.

4) complexul turistic reprezintă o grupare a mai multor obiective turistice relative omogene care include cel puțin o localitate sau mai multe regiuni turistice.

5) zonele turistice sunt reprezentate de către centrele urbane sau rurale care include în teritoriu sau unele atracții turistice, echipamente și servicii capabile să motiveze deplasarea și sejurul turiștilor.

Centrul turistic poate fi:

1. de distribuție din atracțiile turistice se concentrează în împrejurimile localității

2. centrul turistic de sejur coincide cu stațiunea turistică

3. centrul turistic de escala în principiu situat pe mari artere rutiere

4. centrul turistic de excursii care primește vizitatori de o zi

5. nucleul turistic reprezintă o lucrare teritorială care include un număr restrâns de obiective turistice și prezintă o funcționare modestă din cauza slabelor dotări

6. punct turistic de un element de atracție turistică suficient de interesant pentru a motiva deplasarea turiștilor și care dispune de o minimă echipare turistică.

Baza activității unei stațiuni turistice o constituie serviciile de cazare, alimentație, agrement, transport, acesta aflându-se într-o strânsa legătura cu funcțiunile economice, sociale, juridice și politice, dar și culturale ale activității respective. Calitatea acestor servicii, modul în care corespund cererii turistice condiționează și fluxurile turistice sub aspectul mărimii și structurii lor.

Criteriile de clasificare ale stațiunilor turistice pot fi multiple și se pot grupa după funcția turistica, așezare geografică și dimensiunea localităților.

În funcție de caracteristicile specifice fiecărei stațiuni în activitatea practica sunt identificate următoarele tipuri de stațiuni turistice:

a) stațiuni climaterice

b) stațiuni balneare

c) stațiuni termale

d) stațiuni pentru sportul de iarna

În funcție de îndeplinirea criteriilor prevăzute în normele de atestare a stațiunilor turistice, ele se împart în doua categorii:

a) stațiuni de interes național

b) stațiuni de interes local

În funcție de elementele de diversificare și de natura resurselor turistice o altă clasificare care este deseori abordata în literatură de specialitate, dar mai ales în activități de turism, grupează stațiunile turistice în următoarele categorii:

a) stațiuni de litoral – sunt localități sau parte a unei localități amplasate pe litoral, care beneficiază de toate resursele naturale, dar și de structurile și dotările specifice corespunzătoare.

b) stațiuni balneare – localități sau parte a unei localități care dispune din belșug de factori naturali de cura (ape minerale, săruri), dar și de alți factori ambientali recunoscuți științific și totodată de toate structurile și mijloacele de dotare necesare alimentarii produsului turistic balnear.

c) stațiunile montane – localitate sau parte a unei localități care dispune de ambiață montană pitorească și nepoluată de factori naturali de mediu, dar și cu structuri turistice și dotări specifice (pârtii de schi, transport pe cablu) care presupun produsul turistic de tip montan.

Tipologie:

turism de cură balneară: – practicat în stațiunile cu izvoare minerale termominerale și termale, cunoscute pentru puterea de vindecare a apelor;

turismul de litoral (balnear-maritim) – practicat pentru cura heliomarină, băi de nămol, cura climaterică marină;

turismul montan – cuprinde drumeția, cura climaterică (aer curat, ozonificat, schimbarea altitudinii etc., sporturi montane extreme) zona montană;

turism cultural – vizitarea monumentelor istorice, de artă, arhitectonice, a caselor memoriale, a muzeelor, participarea la manifestări culturale;

turismul de afaceri – cu tendință accentuată de creștere, domeniul economiei;

turismul sportiv – este prilejuit de manifestările sportive de anvergură (olimpiade, campionate, etc.);

turismul comercial-expozițional – legate de târguri, expoziții, burse;

turismul de vânătoare și pescuit – răspândit în toate zonele țării (păduri, cîmpii, lacuri, rîuri, etc.);

turismul de reuniuni și congrese – legat de manifestări științifice, de instruire, de bilanț, etc.;

turismul familial – vizitarea rudilor, părinților, copiilor, persoanelor apropiate;

turismul eveniment – deplasări în spațiu rural pentru a participa la evenimente ocazionate de nunți, botezuri, ziua fiilor satului etc.

turismul festivalier și de carnaval – prilejuit de festivaluri importante culturale și de agrement;

turismul sentimental – deplasare cu persoana iubită cu scopul asigurării intimității;

turismul nostalgic – revenirea la locurile copilăriei sau cele cu semnificații speciale;

turismul religios – vizitarea unor lăcașuri de cult, participarea la evenimente religioase importante;

1.2 Dezvoltarea turismului montan și protejarea mediului în zonă

Acțiunile de dezvoltare în domeniul turismului vizează atât tentarea unor noi potențiali turiști, cât și păstrarea clienților fideli adresându-se direct sau prin rețelele de intermediari, fie întregului public, fie unor categorii bine identificate de clienți. Date fiind legăturile foarte strânse dintre promovare și vânzări, literatura de specialitate menționează că în turismul rural se poate acționa în două direcții:

dezvoltarea imaginii, având în centrul atenției destinațiile turistice pe care urmărește să le facă cunoscute;

creșterea vânzărilor, ce presupune nemijlocit operațiunile de comercializare.

De asemenea, dezvoltarea pensiunilor turistice și agroturistice se realizează prin mai multe forme și mijloace publicitare și anume:

înscrierea în cataloagele de promovare a ofertei agroturistice specifice;

tipărirea de către prestatorii de servicii turistice (fermieri sau asociații turistice locale) de pliante, hărți, ghiduri etc.;

dezvoltarea prin mass-media (audio-vizuală, presa scrisă);

dezvoltarea prin intermediul unor agenții turistice tour-operatoare sau detailiste, stăine sau interne, alți agenți economici interesați;

promovarea ofertei turistice prin rețeaua internet, televizor, radiou, etc.

În zonele de atracție ca material de dezvoltare se recomandă a fi prezentat pe scurt și satul, comuna din care face parte gospodăria, avându-se în vedere următoarele elemente:

situarea gospodăriei în vatra satului;

terenuri de sport și agrement în apropiere sau în zonă;

câte mese pot fi asigurate (mic dejun, prânz, cină) și felul meselor ce pot fi asigurate (aniversări, banchete, mese în familie, mese oficiale, mese pentru evenimente familiale – nunți, botezuri etc.);

informații despre culinăria familiei (mâncăruri și produse specifice);

pajiști pentru jocuri, șezlonguri, locuri pitorești;

condiții de cazare și confort;

informații privind prețul cazării, al mesei și al serviciilor etc.;

schiță cu amplasarea gospodăriei față de șosele, drumuri și căi de acces, cu toate informațiile necesare pentru identificarea gospodăriei în funcție de mijloacele de transport cu care se deplasează turistul;

alte elemente specifice de reclamă a gospodăriei (artizanat, meșteșuguri, produse agro-alimentare specifice).

La nivelul de sat, comună, zonă agroturistică, promovarea se poate face prin intermediul unui material publicitar scris – ghid turistic de exemplu, sau sub forma unei casete video, care să prezinte imagini sugestive din zona respectivă. Indiferent de prezentare, materialul trebuie să inventarieze totalitatea gospodăriilor care sunt amenajate pentru turism dar va include și informații referitoare la ansamblul teritoriului, elemente de inedit care pot fi întâlnite etc.

La nivel regional se va avea în vedere elaborarea unui material mai amplu, care să surprindă mai multe elemente caracteristice ale ansamblului respectiv (de exemplu: turism rural în Țara Oașului, agroturism în Bucovina, agroturism în Oltenia).

La nivel național există un ghid, un îndrumar agroturistic, ce poate orienta un potențial turistic. La acest nivel, informațiile oferite vor fi de ordin general, urmând ca amănuntele să fie oferite de lista agențiilor teritoriale, cu adresele și numerele lor de telefon.

După caracterul informațiilor pe care le conțin, materialele publicitare elaborate se pot clasifica în materiale ce conțin informații de detaliu și materiale ce conțin informații generale. Dacă în privința materialelor cuprinzând informații generale, creativitatea, intensivitatea, originalitatea, pot fi avute în vedere pentru ca alături de elementele concrete să contribuie la realizarea unui material atractiv și interesant, în cadrul materialelor incluzând informații de detaliu, situația este diferită. Acest gen de materiale publicitare trebuie să fie foarte concrete și cât mai sugestive.

Casele, vilele, fermele, gospodăriile, mediul natural sau elemente ale acesteia prezentate într-un pliant, nu sunt suficiente pentru a asigura calitatea politicii de promovare. Reușita promovării depinde, într-o măsură destul de mare, și de continuitatea ei. Ideea de bază a promovării agroturismului este aceea a prezentării unei „promisiuni”, potrivit căreia clienții care vor veni, vor beneficia de facilitățile enumerate, având ca rezultat obținerea satisfacției dorite.

Rolul statului în protecția mediului nu a fost niciopdată indiferent, pentru protecției mediului cadrul general al conservării naturii pe baza principiilor și elementelor strategice au scopulul de a asigura dezvoltări durabile.

Astfel, sunt impuse următoarele principii:

1. precauție în luarea deciziilor

2. prevenirea riscurilor ecologice și a producerii daunelor

3. conservarea biodiversității și a ecosistemelor specifice mediului natural

4. “cel ce poluează, plătește”

5. înlăturarea cu prioritate a poluanților care periclitează direct și grav sănătatea oamenilor

6. crearea sistemului național de monitorizare a mediului

7. utilizarea durabila a resurselor naturale

8. menținerea și ameliorarea calității mediului prin reconstrucția zonelor deteriorate

9. crearea unui cadru de participare a organizațiilor neguvernamentale dar și a populației la elaborarea și aplicarea deciziilor

10. dezvoltarea colaborării internaționale pentru asigurarea calității mediului.

Prin acest fapt, prin lege, statul american recunoaște tuturor cetățenilor dreptul la un mediu mai bun și mai sănătos, iar obligația expresa de a proteja mediul revine autorităților administrative centrale (ministerul apelor și pădurilor), unități administrative locale și tuturor persoanelor fizice și juridice.

Protejarea patrimoniului turistic e influențată în mare măsura de conștiință ecologică a populației, de respectul acesteia pentru natura, pentru monumentele istorice, pentru obiectele de artă, pentru arhitectura zonei, în care se observă diferența de la o perioadă la alta. Este necesara educarea turiștilor nu numai pentru protejarea naturii ci și pentru siguranța lor deoarece în munți necunoașterea unor reguli sau a unor potențiale pericole dar poate avea și urmări grave.

Turismul montan dispune de largi posibilități de dezvoltare printr-o valorificare superioara a potențialelor zone carpatice prin amenajarea unor masive montane încă neexploatate dar și printr-o consolidare și îmbunătățire a întregii oferte turistice montane la care trebuie adăugata activitate susținuta de promovare și de satisfacere înalta a cerințelor turiștilor pentru turismul montan.

1.3 Clasificarea stațiunilor turistice montane

Stațiunea turistică represintă localitatea turistică ce este destinata pentru primirea turiștilor la un sejurur de scurta și lunga durată. Stațiunea servește drept:

a) un loc de cazare;

b) serviciile și produsele turistice.

privita din acest punct de vedere și definite din punct de vedere economic localitatea turistică este o unitatea spațiala bine organizata și amenajată cu echipamentele care oferă un sistem diversificat de produse și prestații servicii turistice de acest tip, unei localități și reducând totodată diferiți agenți economici.

din punct de vedere social, dar și cultural stațiunea turistică oferă o gama de activități bazate pe valorificarea unor resurse naturale și antropice , care permit diferitelor categorii de turiști sa se întâlnească, să se cunoască și să comunice între ei.

din punct de vedere turistic orice stațiuni reprezintă nucleul desfășurării efective a unor activități de turism în care se creează o noua valoare, dar unde se înregistrează totodată și efectuarea unor cheltuieli dar și obținerea de venituri

literatura de specialitate oferă o paleta extinsa de concepte și definiții fie cu un caracter general sau particular al stațiunii turistice

în acest context OMT și Academia Internaționala de Turism definesc stațiunea turistică ca o localitate ce prezintă un ansamblu de elemente de atracție turistică și care este dotata în același timp cu mijloace de cazare, de alimentație și de agrement pentru turiști pentru o anumita perioada de timp.

Unii specialiștii au adoptat:

Definiția 1: “Stațiunea turistică este o localitate prin care turismul reprezintă ramura preponderenta ca volum de activitate economica cât și un grad de concentrare a populației locale care dispune de potențial turistic și din aceasta, stațiune turistică atrage populația nerezidențiala ca beneficiara a produselor și serviciilor turistice pe care le oferă.”

Definiția 2: “O alta definiție este data de hotărârea guvernului nr.77/1966 pentru aprobarea normelor privind atestarea stațiunilor turistice: “localitatea cu funcții turistice specifice dotate cu resurse naturale și antropice, dar și cu structurile necesare valorificării și practicării turismului”

stațiunea turistică face obiectul unei atestări oficiale, în schimbul creării cadrului propice pentru valorificarea, protejarea și conservarea atracțiilor turistice naturale și antropice, dar și satisfacerea la nivel optim a necesitaților de odihna și recreere al populației.

dovada a măreției naturii, mereu a muntele,l de aceea el a devenit în yilele noastre una dintre principalele destinații de vacanță fiind considerat în esența pentru multe popoare ca un simbol al spiritualității

muntele a făcut transformarea și dezvoltarea de ansamblu a turismului într-o mișcare de masă, ce a făcut ca muntele sa devină tot mai mult prin atenția investitorilor și promotorilor turismului montan

în prezent efectele dezvoltării turismului montan în plan cultural și social și nu în ultimul rînd cel economic este foarte greu de cuantificat, care aparține din ce în ce mai mult importantei ți aprecierea lor.

Clasificarea stațiunilor turistice montane

Specialiști consideră că pe cât de oportună pe atât de necesară pentru definirea tuturor strategiilor posibile de dezvoltare. Clasificarea stațiunilor turistice montane are drept criterii de bază atractivitatea stațiunilor, iar principalele criterii de evaluare a atractivității factorilor de succes sunt următoarele :

1. accesibilitatea din punct de vedere fizico-geografic și al stării drumurilor de acces;

2. potențialul turistic respectiv varietatea și calitatea tuturor resurselor turistice naturale

3. domeniul schiabil potențial – modalitățile de amenajare a domeniului schiabil atât pentru schi alpin cât și pentru schi fond;

4. echipamentele turistice de bază concretizate în capacitatea de cazare, gradul de confort, lungimea și calitatea pârtiilor de schi, numărul și calitatea telefericelor, echivalent;

5. corelarea lungimii pârtiilor cu capacitate de cazare,

– corelarea lungimii telefericelor cu capacitate de cazare,

– corelarea debitelor telefericelor cu capacitate de cazare,

– structura și diversitatea agrementului;

6. activitatea de promovare pe plan extern.

Toți acești factori posedă fiecare ponderi diferite în activitatea stațiunilor turistice montane. Pe baza aprecierilor atractivității localităților turistice montane din tară, pe baza stabilirii unei importante relative a fiecărui factor s-a putut realiza un scor final care sta la baza clasificărilor stațiunilor montane astfel :

Stațiuni de interes național și internațional au obținut scoruri în valoare mai mare decât trebuie și sunt la rândul lor de 3 categorii :

stațiuni lansate deja în turismul internațional

stațiuni cu perspective bune de lansare în turismul internațional

stațiuni noi amenajate în zone de mare atracție turistică care pot fi promovate pe piețe internaționale precum

Stațiuni cu interes național

Stațiuni de interes local sau nuclee turistice.

CAPITOLUL II : EVALUAREA TURISMULUI MONTAN ÎN SUA

2.1 Date generale despre SUA

Statele Unite ale Americii este o țară mare de explorat, un colaj de extreme, și are cu siguranță câte ceva apreciat de către fiecare călator. SUA este casa pentru oameni de diverse origini naționale, marea varietate de origini nationale ducând la numeroase obiceiuri culturale și tradiționale. Cultura americană cuprinde tradiții, idealuri, obiceiuri, credințe, valori, arta, folclor și inovații, dezvoltate atât pe plan intern, cat și importate prin colonizare și imigrație.

Date generale :

Denumirea oficială: Statele Unite ale Americii (United States of America)

Capitală: Washington D.C. – 4,421 milioane locuitori (2011), situată în Districtul Columbia (district federal cu regim distinct, care ocupă o suprafata de 177 km2, pe ambele maluri ale raului Potomac, intre statele Virginia si Maryland)

Orașe principale: New York, Los Angeles, Chicago, Houston, Philadelphia, San Diego, Detroit, Dallas, Phoenix, San Antonio

Suprafață: 9.826.675 km2 (aproximativ de 51 de ori mai mare decât suprafața Moldovei), din care 9.161.966 km2 sol și 664.709 km2 revin S.U.A. din suprafața Mărilor, Lacuri (Lacul Michigan – în întregime, Lacurile Superior, Huron, Erie și Ontario – parțial, fiind împărțite cu Canada)

Diviziuni administrative: 50 de state (Alabama, Alaska, Arizona, Arkansas, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Florida, Georgia, Hawaii, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Kentucky, Louisiana, Maine, Maryland, Massachusetts, Michigan, Minnesota, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York, North Carolina, North Dakota, Ohio, Oklahoma, Oregon, Pennsylvania, Rhode Island, South Carolina, South Dakota, Tennessee, Texas, Utah, Vermont, Virginia, Washington, West Virginia, Wisconsin, Wyoming) si un district (Columbia).

Populație: 313.847.465 locuitori (estimare iulie 2012)

Grupuri rasiale: 79,96% albi, 12,85% negri, 4,43% asiatici, 0,97% amerindieni și nativi din Alaska, 0,18% nativi din Hawaii și alte insule din Pacific, 1,61% alte rase.

Grupuri religioase: 51,3% protestanți, 23,9% romano-catolici, 1,7% evrei, 1,7% mormoni, 1,6% alte religii creștine, 0,7% budiști, 0,6% musulmani, 12,1% neafiliati, 4% atei, 2,5% alte religii nespecificate.

Limba oficială: engleza americană, varianta a limbii engleze

Limbi vorbite: 82,1% engleza, 10,7% spaniolă, 3,8% alte limbi indo-europene, 2,7% limbi asiatice, 0,7% alte limbi.

Ziua națională: 4 iulie – Ziua Independenței, marchează aniversarea declarației de independență din 1776, față de Marea Britanie, semnată de 13 colonii de pe continentul nord-american. .

Simbolurile naționale:

Imnul de stat: „The Star Spangled Banner” a devenit imnul national al SUA la 3 martie 1931. Textul are la baza poezia „Apararea fortului McHenry”, compusă de Francis Scott Key la 14 septembrie 1814, iar melodia provine dintr-un vechi cîntec popular englezesc, compus în 1780 de John Stafford Smith. La întalnirile oficiale este cantata doar prima strofă.

Steagul : 13 dungi orizontale colorate alternativ, 7 de culoarea roșie și 6 în culoarea albă, un dreptunghi albastru închis în colțul din stînga sus cu 51 de stele albe, reprezentand statele SUA, iar dungile reprezinta cele 13 colonii inițiale, care și-au dobandit independența în 1776 – Denumiri: „The Stars and Stripes”, „Old Glory”

Fig.2.1 Drapelul Americii

Sursa: http://uzp.org.ro/alerta-privind-atentate-al-qaida-continua-sua-si-au-evacuat-personalul-de-la-consulatul-din-lahore-citand-amenintari-specifice/ ( Citat 14.04.2015)

Deviza: „In God We Trust” (În Dumnezeu ne punem încrederea) – a devenit motto-ul național al SUA printr-o decizie a Congresului din 1956. Această divizie este prezentă și pe moneda națională – dolarul american.

SUA este un stat federal care cuprinde 50 de state și un district federal. 48 din ele sunt state continentale învecinate, formând un teritoriu compact, iar 2 state nu au legătură directă cu teritoriul de bază al țării (Alaska este despărțită prin teritoriul Canadei, iar statul Hawaii prin Oceanul Pacific). Districtul federal Columbia este, de fapt, capitala Statelor Unite – Washington D.C. Acolo se află sediul președintelui (Casa Albă), sediul Congresului federal (Capitoliul) și alte instituții importante. Toate statele se bucură de autonomie în administrație. Fiecare stat are propria constituție, propriul parlament, guvern, sistem fiscal, sistem juridic și este condus de un guvernator ales prin vot direct de către populația statului.

La început, structura administrativă a SUA număra 13 state, treptat numărul lor a crescut până la 50 ca urmare a acaparării sau a cumpărării de noi teritorii. Cel de-al 50-lea stat este Hawaii, cu capitala Honolulu, care a intrat în componența SUA la 21 august 1959. Statul se află în arhipelagul insulelor Hawaii din Oceanul Pacific, situate la 3700 km depărtare de continentul nord-american. Arhipelagul este compus din 136 insule, dintre care doar 7 sunt locuite. Suprafața este de 16,7 mii km² și populația de cca 1,2 mln locuitori. Insulele sunt vulcanice, pe una dintre ele se găsește vârful Maunaloa, care este mai înalt decât vârful Everest, jumătate din înălțimea sa fiind sub nivelul mării. Tot aici se găsește baza navală Pearl Harbor. Datorită climei calde, subtropicale, în Hawaii este dezvoltată agricultura și turismul.

Alte teritorii aflate sub administrația SUA:

• Insulele Virgine din Oceanul Atlantic (60 insule din componența arhipelagului Antilelor Mici). În 1917 au fost cumpărate de la Danemarca cu 25 mln dolari. Locuitorii sunt cetățeni americani și au un reprezentant în Congresul federal. Centrul administrativ este Charlotte Amalie. Este dezvoltată industria turismului, agricultura, pescuitul. Aici se află o importantă bază militar-maritimă a SUA;

• Puerto-Rico din arhipelagul Antilele Mari, Oceanul Atlantic. Centru administrativ la San Juan. Până în 1897 a fost colonie spaniolă. În urma războiului hispano-american (1898) a fost ocupată de SUA. În 1952 a obținut statut de „stat afiliat benevol la SUA”. Industria este dezvoltată (electronică, chimică, alimentară, petrolieră), dar depinde de capitalul străin;

• Samoa Americană – teritoriu format de un grup de 7 insule din Oceanul Pacific. Centru administrativ la Pago Pago. Este dezvoltată agricultura și pescuitul;

• Guam – teritoriu insular din Arhipelagul Marianelor din Oceanul Pacific. A fost anexat în 1898, odată cu Puerto-Rico. Centru administrativ la Agana. Aici se află rafinării de petrol, este dezvoltată agricultura, turismul, pescuitul.

• Alte câteva insule mici din Oceanul Pacific.

La o suprafața totala de peste 9,83 milioane km2, dintre care circa 85 % reprezintă teritoriul Statelor Unite continentale, suprafața Statelor Unite este de aproximativ 51 de ori mai mare decat suprafața Moldovei, fiind a treia din lume. Partea sa continentala masoara peste 5.000 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) pana la Oceanul Pacific (la vest) și peste 2.000 de kilometri de la granița canadiana (la nord) pana la cea mexicana (la sud).

Cu o populație de peste 312 milioane de pesoane, conform recensamantului din anul 2012 , Statele Unite este nu numai a treia țara ca suprafața din lume, dar și a treia cea mai populată țară a lumii. Statele Unite este, în același timp, și una dintre țarile lumii cele mai diverse etnic și cultural din lume, întrucat oameni din toate țarile lumii au emigrat cândva sau continua să emigreze în Uniune.

Teritoriul pe care a fost întemeiat orașul, în trecut era populat de indienii algonkini. În 1524 navigatorul Giovanni da Verrazzano a fost primul european care a ajuns pe aceste pământuri. Primii care au trimis acolo negustori de blănuri au fost olandezii. În 1626 Peter Minuit a cumpărat de la indieni insula Manhattan și a construit aici o așezare numită New Amsterdam. Mai târziu, olandezii s-au stabilit și pe celelalte insule (Long, Staten) și au creat colonia New Netherland cu centrul la New Amsterdam. În 1664 flota engleză a ocupat colonia, schimbând numele orașului în New York (în cinstea ducelui de York). Această denumire s-a păstrat până în zilele noastre, iar orașul s-a dezvoltat devenind unul din marele orașe ale lumii. Între 1875 și 1790 a fost capitala SUA.

Denumirile localităților din SUA de obicei sunt însoțite de numele statului din care fac parte, pentru că există mai multe localități cu același nume. De exemplu: Peoria, Arizona și Peoria, Illinois; Arlington, Texas și Arlington, Washington; Columbia, Missouri și Columbia, Carolina de Sud; Posadena, Texas și Posadena, California; Burlington, Massachusetts și Burlington, Vermont; Columbus, Georgia și Columbus, Ohio; Rochester, Minnesota și Rochester, New York, etc. De asemeanea, în unele cazuri denumirile orașelor coincid cu denumirile statelor: orașul New York și statul New York, orașul Washington și statul Washington, orașul Oklahoma și statul Oklahoma.

Clima statului Amrican este predominant temperata de exemplu Temperat Oceanica pe țărmul Oceanului Atlantic, Temperat Continentala în centrul țării, subtropicală în Florida și California. În Alaska, climatul este rece subpolar, în Nevada temperat și în Hawaii este tropical umed. Temperatura variaza pe timp de vară, în iulie între 18 °C în Seattle și 28 °C în New Orleans, iar iarna, în ianuarie, între -10 °C la Minneapolis și 13 °C la Los Angeles. Cantitatea de precipitații variaza de peste 100 cm pe coasta de est și de Sud, la 50 cm în bazinul fluviului Mississippi și mai puțin de 25 cm în zonele muntoase din Vest. Precipitațiile sunt foarte abundente în apropierea coastei de Vest, în Washington și Oregon 80 cm în zonele joase și 100-150cm în zonele muntoase. Coborand însa spre California, precipitațiile devin tot mai rare, ajungand la o cantitate medie de 25 cm în Los Angeles.

2.2 Resursele turistice din SUA

Din punct de vedere geografic, țara se împarte în trei regiuni principale: Munții Stâncoși (Rocky Mountains) – la vest, zona de podiș și de munte a Apalasilor – la est, și câmpiile întinse de prerie (Great Plains) – în partea centrala. In secolul al 19-lea, preriile imense au devenit simbolul valorificarii de noi teritorii și al vieții în libertate a coloniștilor. Caracteristice pentru America de Nord sunt și marea diversitate a climei și bogația lumii vegetale.

Relieful Statelor Unite ale Americii este variat, format din munți inalți (ex. Munții Stancoși, Munții Coastei, Munții Cascadelor, Munții Alaskai, Munții Mauna Loa, Munții Mauna Kea, Munții Apalasi etc.) formați prin orogeneza alpina, podișuri (Colorado, Preriilor, Nevada etc.) și campii (Mississippi).

Principala apa curgatoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii este Mississippi, cel mai mare fluviu, cu cei mai mulți afluenți. .

Statale Unite ale Americii sunt bogate în resurse acvatice. Au o rețea deasă de fluvii și râuri și, împreună cu Canada, dețin cel mai mare sistem de lacuri cu apă dulce de pe glob.

Râurile bazinului Oceanului Atlantic (Hudson, Delavert, Potomac ș.a.) sunt scurte, dar bogate în apă și resurse hidroenergetice. Ele asigură cu apă potabilă populația, fiind folosite și în irigarea terenurilor agricole, mai puțin în transport.

De la Nord la Sud, prin Marile Câmpii, curge Mississippi, unul dintre cele mai mari fluvii de pe glob. Lungimea râului este de 6400 km împreună cu afluentul său Missouri, iar bazinul lui ocupă aproximativ 2/5 din teritoriul SUA. Este o importantă cale de navigație, care leagă regiunile nordice cu Golful Mexic. Pe râu se transportă cantități importante de mărfuri. Cei mai importanți afluenți sunt Missouri și Ohio. O mare importanță economică o au fluviile și râurile din Vestul și Sud-Vestul SUA: Colorado, Columbia, Sakramento, San-Huakin ș.a. Ele dispun de resurse mari de energie hidraulică și de irigare. Apele râurilor, fluviilor și apele subterane se folosesc în hidroenergetică, transport, pentru irigarea terenurilor agricole, alimentarea cu apă potabilă și industrială, pentru pescuit.

O importanță deosebită o au Marile Lacuri (Superior, Michigan, Huron, Erie și Ontario), care formează cel mai mare sistem de bazine cu apă potabilă din lume. Sunt situate la granița cu Canada. Suprafața lor este de 245,2 mii km², dintre care 156 mii km² aparțin SUA. Marile Lacuri acumulează un volum de apă egal cu volumul de scurgere al tuturor râurilor continentului într-o perioadă de 3 ani. Se consideră că ele s-au format cu peste 20 mii de ani în urmă. Lacurile sunt importante, în primul rând, ca sursă de apă potabilă. În prezent Marile Lacuri, mai ales Lacul Erie, sunt puternic poluate și pentru a evita o catastrofă ecologică se iau măsuri de reducere a poluării și de asigurare a calității apei. De asemenea, datorită unui sistem de canale construite între lacuri, ele sunt folosite pentru navigație și transportare de mărfuri (în special minereuri și produse din lemn). Importantă pentru economia țării este și folosirea lacurilor în hidroenergetică.

Monumente ale naturii din SUA :

Muntii Stancosi (conform originalului din engleză, Rocky Mountains, numiti si Rockies ) suntmunti de incretire situati in vestul Americii de Nord, continand sporadic si cativa vulcani. RockyMountains sunt de fapt continuarea Anzilor Cordilieri din America de Sud. Muntii Stancosi seintind pe o lungime de 4.500 – 5.000 km avand latimea maximă de 500 – 600 km in statul Colorado,iar de la parcul national Yellowstone spre nord muntii se despart in mai multe lanturi muntoaseavand latimi mai mici, de circa 50 pana la 120 km. Pe teritoriul S.U.A. strabate statele: Montana,Idaho, Wyoming, Colorado si New Mexico.Rocile Muntilor Stancosi sunt in marea majoritate rocimetamorfice si magmatice (vulcanice). Scoarta sau crusta terestra este foarte subtire in parculnațional Yellowstone, fapt pentru care aici se pot observa diferite formațiuni alcătuite de activitateavulcanică ca: geysire și izvoare termale.

Fig.2.1 Munții Stîncoși

Sursa: http://www.ciel-voyages.ro/Oferta/canada-teritoriile-yukon-si-muntii-st%C3%A2ncosi.html (Citat 14.04.2015)

Marele Canion a fost creat de fluviul Colorado prin săparea unui canal de eroziune a platoului înalt Colorado, proces ce durează deja de aproximativ 55 milioane de ani. Canionul este de cca 447 km lungime, variază în lățime între 400 metri și 24 km și atinge o adâncime maximă sub nivelul platoului de până la 1600 metri. Odată cu trecerea timpului, fluviul Colorado și afluenții săi au erodat și îndepărtat straturi de sedimente, astfel încât la momentul dat putem citi ca în palmă istoria petrografică a planetei noastre de aproape 2 miliarde de ani. Canionul este alcătuit în cea mai mare parte din roci sedimentare, dar și din roci metamorfice. Simultan cu eroziunea fluvială, platoul Colorado s-a înălțat mereu în timp, ajungând la altitudinea sa medie de azi. Cu mult înainte de venirea europenilor în cele două Americi, zona a fost locuită de indienii navajo. Prima vizită a Marelui Canion de către un european a fost făcută în 1540 de către García López de Cárdenas din Spania. Iar în 1860 a avut loc prima expediție de cercetare a Marelui Canion, condusă de maiorul John Wesley Powell din Armata Statelor Unite, în cinstea căruia a fost numit un lac de acumulare de pe teritoriul canionului.

Fig.2.3 Marele Canion

Sursa: http://www.grayline.com/tours/las-vegas/grand-canyon-south-rim-motor-coach-tour-helicopter-ride-5862_4 ( Citat 25.04.2015)

Parcul Yellowstone este cel mai mare și mai vechi parc național din lume și a fost înființat în 1872. Amplasat în inima Munților Stâncoși, parcul ocupă o suprafață de 5470 km² și se întinde pe teritoriul a trei state: Wyoming, Monatana și Idaho. Până la venirea europenilor, aceste ținuturi erau locuite de indienii Bannocks. Prima expediție în aceste ținuturi a fost organizată de americanii Lewis și Clark; dar cea care a consacrat definitiv frumusețile regiunii a fost expediția din anul 1870, organizată de exploratorii Washburn, Langford și Doane, în timpul căreia a fost descoperită cea mai mare parte a parcului. După 2 ani regiunea a fost declarată parc național, iar Nathaniel Langford a devenit primul său administrator. Principalele atracții ale parcului sunt izvoarele termale ale mamuților, gheizerele, Marele Canion al râului Yellowstone, cascadele râului și Lacul Yellowstone. Pe teritoriul parcului putem întâlni și astăzi bizoni, elani, urși grizzly, lupi și coioți.

Fig.2.4 Parcul Yellowstone

Sursa: https://revistauniversulmeu.wordpress.com/2013/05/06/parcul-national-yellowstone/

( Citat 25.04.2015)

Situată pe râul Niagara, care desparte Statele Unite și Canada, Cascada Niagara este unul dintre cele mai spectaculoase miracole naturale ale continentului nord-american. Cascada s-a format cu 12000 de ani în urmă, când ghețarii s-au retras spre Nord, lăsând apa din Lacul Erie să curgă peste povârnișul Niagara. Din cauza căderii puternice de apă se formează o ceață foarte mare care, împreună cu lumina soarelui, dă naștere unui mare număr de curcubeie. Din acest motiv, indienii Iroquois au numit cascada „Cataracta Niagara”. Cascada este divizată în 2 părți de Insula Goat. Partea canadiană, Horseshoe Fall, are o înălțime de 56 m, iar lungimea crestei este de aproximativ 670 m. Partea americană, American Falls, are o înălțime de 58 m și o lungime a crestei de 320 m. Chiar de la începutul formării cascadei, eroziunea a împins-o cu aproximativ 11 km în amonte, formând defileul Niagara. Acest proces are loc și în zilele noastre, partea canadiană deplasându-se cu aproximativ 1.5 m/an, iar partea americană cu 15 cm/an. În preajma cascadei, în 1885 a fost înființată Rezervația Niagara, cel mai vechi parc al statului New York.

Fig.2.5 Cascada Niagara

Sursa: Cascada Niagara. https://www.google.com/search?q=date+generale+despre+sua&biw

SUA țara a tuturor posibilitatilor, așa cum este cunoscută, ce oferă o gamă largă de atractii turistice: fascinatia marilor metropole ca New York si Washington, Chicago, eleganța vechilor orașe cu arhitectura coloniala din sud, stralucirea Las Vegas-ului, dar și frumusețea salbatică a Marelui Canion sau a cascadei Niagara și Munților Stîncoși. Geografic vorbind este unul dintre cele mai intinse state din lume, prezintă o coplesitoare varietate și un mare contrast al conditiilor naturale. Relieful este variat si diferentiat de la E la V in trei mari zone paralele,orizontale N-S: Munții Apalași (Appalachian Montains), marile campii centrale si Munții Stancoși (Rocky Montains). Apalașii, care se desfasoara pe mai bine de 2 500 km lungime peralel cu tarmurile Oceanului Atlantic, pe directia NE-SV,sunt munti vechi si erodati (alt. medie 1 000 m) care culmineaza numai la 2 037 m în Mount Mitchell. Între acestia și campia litorala (Atlantic Coastal Plain) se întrerupe un piemont (Piedmont) traversat de rîuri care formeaza caderi naturale de apă.

3.4 Nivelul de dezvoltare a turismului economic în țară

Dată fiind natura sa și formele concrete de exprimare, pe plan internațional s-a acceptat, la început în mod convențional, apoi definitiv, ca turismul să fie inclus în conceptul de comerț invizibil. Potrivit teoriei economice generale, comerțul invizibil grupează toate tranzacțiile economice care nu au ca obiect schimbul de mărfuri corporale și transferul de capitaluri.

Prin asimilare cu exportul și importul de mărfuri, comerțul invizibil se referă la acele prestări de servicii care, în relația dintre rezidenți, dau naștere la intrări și ieșiri de valută. În practica internațională, acestor operațiuni li se atribuie denumirea de comerț cu servicii non-factor, ele ne-reprezentând factori ai producției de mărfuri

În literatura de specialitate sunt precizate criteriile care pot fi luate în considerare atunci când considerăm turismul ca ramură distinctă a economiei naționale, încadrată, în sectorul terțiar. Dintre acestea menționăm câteva:

ponderea populației ocupată în unitățile și instituțiile cu profil turistic în totalul populației active a unei țări;

contribuția turismului la crearea produsului intern brut;

încasările obținute din turismul internațional în totalul exportului de mărfuri și servicii;

valoarea capitalului fix (actualizată) încorporată în baza tehnico-materială a turismului și compararea ei cu cea existentă în întreaga economie națională;

specializarea forței de muncă din această activitate specifică.

Pentru a oferi doar un singur exemplu este suficient să arătăm că, în prezent, în statele membre ale Uniunii Europene aproape 20 milioane persoane sunt implicate direct sau indirect în activitatea turistică, ponderea acesteia în crearea produsului intern brut al acestor țări fiind, în medie, de 4%.

Dubla manifestare, comercială și turistică (export și import), demonstrează și un anumit nivel de specializare internațională în turism, mai exact o anumită specializare în interiorul pieței mondiale a turismului.

Turistul, prin funcția lui de consumator, aduce o creștere a veniturilor localnicilor, datorită faptului că turiștii, pe lângă serviciile de cazare mai solicită și servicii de alimentație, achiziționează amintiri, articole cu specific local, diferite bunuri etc. În cadrul acestui impact o dimensiune importantă, în afara celei economice, o constituie dimensiunea social-culturală. Impactul turismului montan asupra comunităților locale se evidențiază prin dimensiunea extensivă, care face referire la caracteristicile localității, cum ar fi: rolul ei ca destinație turistică, natura activității turistice, raportul turiști/rezidenți, tipuri de turiști, sezonalitate etc. În regiunile turistice, comunitățile locale trec printr-o secvență de reacție, ca urmare a dezvoltării turismului în zonă, schimbându-și percepțiile pe măsura experienței. Raportul turiști/rezidenți oferă informații asupra intensității fluxului turistic. Pot face parte din categoria turiștilor toate persoanele care călătoresc într-o serie de scopuri cum ar fi: petrecerea timpului liber, recreere, sport, misiuni, motive profesionale, realizarea de tratamente medicale, pelerinaje religioase sau de alt ordin. Pot fi incluși, de asemenea, în rândul turiștilor străini nerezidenți, naționalii rezidenți, în afară de membrii echipajelor mijloacelor de transport străine aflate în reparații sau escală și care apelează la serviciile de cazare – masă din acea țară, pasagerii aflați în croazieră care debarcă pentru vizită ținutul etc.

Economia SUA este una de piață, bazată pe principiul liberei inițiative, care este asigurat printr-un climat investițional și competitiv atractiv. Agenții economici, independenți juridic și egali în fața legii, își exercită liber dreptul de proprietate asupra bunurilor economice de care dispun. Proprietatea privată este baza sistemului economic american. Statul susține investițiile de capital privat în economie. Chiar și Banca Centrală Națională a Americii (Federal Reserve), nu este ca în alte țări – proprietate exclusivă a statului, ci este proprietate privată. Fiecare agent economic își alege în mod liber domeniul de activitate, partenerii, își elaborează propriile planuri de acțiune. Statul creează cadrul legal al funcționării economiei. Intervenția autorităților se manifestă, mai ales, prin strategii de politică bugetară și monetară. În anumite situații însă, statul poate interveni, limitând într-o anumită măsură libera inițiativă. De exemplu, în timpul crizei actuale guvernul a întreprins anumite măsuri pentru a preveni falimentul unor întreprinderi constructoare de mașini.

În anul 1929 SUA au fost cuprinse de o mare criză economică, intrată în istorie sub denumirea de Marea Depresiune. Motivele: speculațiile bancare, mărirea ratei dobânzii la credite, expansiunea monetară, aplicarea unor măsuri protecționiste în comerțul extern. Motivul nemijlocit a fost falimentul Bursei hârtiilor de valoare din New York (pe 29 octombrie 1929 – „marțea neagră”, prețurile au scăzut considerabil, deoarece prea multe persoane au încercat să-și vândă acțiunile în același timp). Efectele crizei: circa 40% din băncile americane au falimentat; milioane de oameni și-au pierdut economiile, producătorii și consumatorii nu au mai avut acces la credite; lipsa investițiilor a dus la reducerea producției industriale; scăderea prețurilor la produsele agricole au dus la falimentul multor fermieri; rata șomajului a ajuns la 25%, a crescut nivelul de sărăcie.

Scoaterea economiei SUA din criză se datorează lui Franklin Delano Roosevelt. Fiind ales președinte al SUA în 1932, el a început un program de reforme cunoscut sub numele „New Deal” (Noul Curs).

Prima etapă (1933-1935) a fost orientată spre redresarea economică. Chiar a doua zi de la preluarea puterii, Roosevelt a ordonat închiderea tuturor băncilor din țară. Timp de 100 de zile Congresul a studiat diferite proiecte de legi și, în martie 1933, a adoptat Legea bancară care prevedea controlul din partea statului asupra băncilor, acordarea de credite băncilor, devalorizarea monetară, interzicerea exportului de aur. Astfel, guvernul federal a preluat controlul asupra operațiilor bancare și valutare. Au fost create noi organe federale. Administrația Națională pentru Restabilire (1933) a contribuit la redresarea în industrie. Codurile concurenței loiale elaborate pentru fiecare ramură industrială stabileau volumul producției, tarifele salariale, repartizarea piețelor de desfacere. Administrația Reglementării Agriculturii (1933) prevedea reducerea și lichidarea surplusurilor de produse agricole, creșterea prețurilor la produse și acordarea de subvenții fermierilor. Pentru reducerea șomajului, au fost create tabere de muncă pentru șomeri, iar în 1934 a fost înființată Administrația Federală pentru Ajutor de Urgență, care avea sarcina de a angaja șomerii în câmpul muncii. Statul a alocat sume mari de bani pentru construcția de școli, spitale, drumuri ș.a., creând astfel noi locuri de muncă.

A doua etapă (1935-1938)a fost orientată spre reforme sociale. În 1935 a fost adoptată Legea Wagner, prin care se garanta libertatea sindicatelor, se fixa un salariu minim garantat și durata zilei de muncă. Tot atunci, prin Legea Siguranței Sociale s-a creat un sistem de asigurări de șomaj și de vârstă.

Războiul a contribuit la ieșirea definitivă din criză. Legea Împrumutului și Închirierilor (1941), precum și „Programul pentru Victorie” au dus la crearea unei puternice economii de război, creșterea producției în sectorul militar-industrial, intensificarea exportului, lichidarea șomajului. SUA au ieșit din război mai puternice decât celelalte state, astfel încât au putut să asigure restabilirea economică a Europei de Vest prin realizarea Planului Marshall.

Datorita condițiilor naturale propice și a sporului demografic (inițial mai ales prin imigrație din Europa – între 1800 și 1913 sosind în total cca. 50 milioane de oameni), industria s-a dezvoltat într-un ritm rapid, ceea ce a permis SUA să ocupe o poziție de frunte pe arena internațională. Totodată, statul este considerat simbolul economiei libere de piața. Datorita abundenței bogațiilor naturale (carbune, petrol, gaze naturale, hidroenergie), el este mai puțin dependent de importul de energie decat majoritatea celorlaltor state industrializate. Un alt avantaj al sau îl constituie culturile agricole: America este privită drept granarul globului, iar o parte importanta a producției agricole este exportata în întreaga lume.

Conform datelor oferite de Biroul de Statistica a Muncii din cadrul Departamentului Muncii al Statelor Unite, în anul 2013, în economia SUA erau ocupate 134.354.250 de persoane. Țara cunoaște în ultimele decenii o accentuare a polarizării sociale, fapt care o face să afișeze inegalitatea veniturilor cea mai mare dintre toate democrațiile industriale avansate, din acest punct de vedere S.U.A fiind comparabila cu state gen Ghana, Nicaragua sau Turkmenistan, fapt economic și social care atacă însăși fibra democrației.

3.4Analiza SWOT a turismului în SUA

Punctele tari

Zone cu complexitate mare de resurse naturale

Zone alpine cu vîrfuri de peste 3000 metri, ce sunt idealepentru practicarea turismului sportiv pe timp de vară și iarnă.

Ponderearidicată din piața turismului de afaceri și cel de tranzit

Centre turistice cu stil local, tradițional

Rgiunea dispune de arii naturale nepolate

Factorul și tradițiile culinare pentru fiecare regiune înparte

Numeroase obiective de patrimoniu cultural și istoric

Vestigiile cindustriale cum ar fi: terenuri clasice, hale, locomotive cu abur, instalații industriale,lucrări hidrotehnice

Stațiuni balnio-climaterice de tradiție

Podgorii, degustările de vinuri

Zone protejate cu suprafețe intinse.

Punctele slabe

• Lipsa unui sistem unitar de administrare a zonelor protejate care să permită practicarea turismului în aceste zone

• Nivel redus de educație a turiștilor în vederea practicării ecoturismului

• Noțiuni reduse de management, legislație, operare pe calculator în vederea rezervării on-line și ne cunoașterea suficientă a limbilor străine de către cei implicați în rețelele de turism rural

• Poluare punctuală

• Zone alpine cu utilizare minimă

• Centre de informare și hărți turistice insuficiente

• Lipsa sau slaba calitate a mar-cajelor turistice

•Infrastructura de acces către obiectivele turistice este slab dezvoltată

• Număr redus de resurse umane specializate în domeniu

• Număr redus de organizații de promovare a turismului

• Nu există reglementări pentru posi-bilitatea folosirii bazelor din silvi-cultură în cadrul circuitului turistic

• În zona de munte existã multe lo-calități care nu beneficiază de re-țele de utilități (apă, canal)

• Spații neadecvate pentru depozi-tarea și reciclarea deșeurilor în zonele turistice

• Lipsa sistemului de colectare a gunoiului menajer

• Oferta de servicii turistice este slabă din punct de vedere calitativ

• Lipsa sau slaba calitate a infra-structurii specifice activităților tu-ristice acolo unde există un poten-țial ridicat de resurse naturale

• Degradarea progresivă a patrimoniului cultural-turistic

• Raportul calitate preț inadecvat pentru produsele turistice din regiune

• Lipsa de educație a populației din mediul rural privind posibilitatea practicării turismul rural și absența pachetelor turistice pe acest segment

• Slaba reprezentare a turismului de nișă în zonă.

Oportunitati

Atragerea marilor operatori internaționali de turism în regiune și integrarea Regiunii Vest în circuitele turistice internaționale

Crearea și valorificarea unor circuite turistice tematice

Conservarea și valorificarea ariilor natural protejate din regiune în vederea exploatării aces- tora ca atracții turistice

Organizarea unor campanii de informare și promovare a agroturismului și a turismului rural

Valorificarea potențialului turistic speologic

Crearea și promovarea produselor turistice cu specific regional

Introducerea porțiunii de Dunăre din regiune în circuitul turistic

Potențial de turism cultural

Posibilități de silvoturism

Dezvoltarea în zonele alpine izolate a turismului montan

Înființarea și dezvoltarea pensiunilor rurale

Amenajarea unor trasee de drumeție

Posibilitatea de ameliorare a traseelor turistice cu sterilul de mină și deșeurile siderurgice

Reducerea eroziunii drumurilor agricole și fo-restiere create și folosite într-o manieră spontană prin repararea și întreținerea acestora ca urmare a practicării turismului

Reintroducerea regiunii în circuitul turistic inter-național

Regimul silvic, reglementat legal, poate avea efecte favorabile asupra mediului și turismului

Perspectiva găzduirii turiștilor conduce la îmbu-nătățirea dotărilor

Convergența de interese pentru dezvoltarea tu-rismului

Existența unor meșteri populari capabili să transmită cunoștințele lor tinerilor

Dezvoltarea parteneriatului școală – mediu de afaceri turistic

Potențial turistic diferit din punct de vedere turistic al județelor din regiune, ceea ce permite specializarea acestora pe tipuri diferite de turism

Potențial de dezvoltare a unor parteneriate / asocieri între unități administrativ-teritoriale cu interese comune pentru dezvoltarea turismu-lui

Implicarea aparatului de specialitate al instituții- lor prefectului în mediatizarea programelor / proiectelor care vizează dezvoltarea turismului.

Amenințări

Sacrificarea turismului activ pe genul greșit de interpretare a protecție turismului

Privatizarea neadecvată a unităților din turism

Receptivitatea administrației publice înl egătură cu importanța dezvoltării turismului în regiune

Calitatea mediului în zone influențiază negativ dezvoltarea turismului

Ofertele de produse turistice ale regiunii care nu sunt competitive pe plan internațional

Concurența puternică a turismului din țările învecinate

Folosirea insuficientă a oportunităților acordate turismuli rural

Dezvoltarea industrial, agricolă, silvică și precum și propietatea privată ce limitează libertatea depracticare a turismului activ

Investițiile scăzute în domeniului turismului

Existența unor investitori fără potențial, unde sunt bani pentru să achizitioneze o locație turistică dar nu dispune de resurse financiare a dezvolta mai departe și de cunoștințe manageriale pentru dezvoltarea acestuia.

La nivel regional, complementar Planului de Dezvoltare Regională 2012-2014, a fost elaborat un Plan de acțiune în domeniul turismului în Regiunea Centru- Est. Analiză potențială a turismului regional și a valorificării acestuia, analiza SWOT a turismului la nivel regional și un plan de acțiuni pentru următorii 7 ani. Pentru atingerea obiectivelor propuse prin această strategie, se preconizează înființarea unei Asociații Regionale de Turism a Regiunii Centru- Est, organism ce trebuie să asigure coagularea intereselor pe care regiunea le are în domeniul turismului și în care vor fi reprezentați principalii actori implicați în domeniul turismului.

Dezvoltând o viziune regională, Planul de acțiune pentru turism pune accentul pe corelareași coordonarea unitară a acțiunilor din domeniul turismului. Documentul ia în considerarenecesitatea conturării unei identități regionale precum și valorificarea complementaritățilorde ordin turistic ale județelor din Regiunea Centru- Est.

CAPITOLUL 3. ANALIZA DESTINAȚIEI TURISTICE WYOMING, SUA

3.1 Evoluția destinațiilor montane

Turismul montan pe plan mondial a cunoscut o evolutie in ritmuri inalte dupa cel de-al doilea razboi mondial, a evidentiat preocuparile deosebit de intense ale unor tari de a dezvolta, cu pretul unor investitii imense, o bogata si diversificata oferta in statiunile montane, bazata in mare parte pe practicarea sporturilor de iarna. Eforturile investitionale s-au indreptat spre acele situri montane care imbinau un cadru natural propice si o anume atractivitate pentru unele sisteme de valori foarte precise; cu alte cuvinte, statiunile montane au fost amenajate in acele zone in care se imbinau perfect conditiile naturale cu cele sociale si economice.

Tarile dezvoltate economic detin si cele mai competitive statiuni montane si beneficiaza de un potential turistic montan valoros: tarile alpine europene (Franta, Elvetia, Austria, Italia, Germania), S.U.A. si Canada, tarile scandinave, Japonia. O serie de alte tari, cu un nivel economico-social mai scazut au incercat si ele sa patrunda pe piata turismului montan international, dezvoltand o oferta mai mult sau mai putin competitiva: Cehia, Slovacia, Polonia, Slovenia, Romania, Bulgaria, Maroc, Liban, Argentina, Nepal si altele. Astfel ca in prezent intalnim o oferta montana deosebit de bogata si diferentiata, care poate satisface cerintele unor numeroase segmente de turisti.

Asa cum mentionam anterior, cea mai mare concentrare a amenajarilor se observa in urmatoarele areale sau regiuni:

Muntii Alpi (Franta, Austria, Elvetia, Italia, Germania, Slovenia);

Muntii Carpati (Cehia, Slovacia, Polonia, Romania);

Muntii Scandinaviei (Norvegia, Suedia, Finlanda);

Muntii Pirinei (Franta, Spania);

Muntii Balcani – Rodopi – Rila (Bulgaria);

Muntii Apalachi (estul S.U.A. si Canadei);

Muntii Stancosi (vestul S.U.A.);

Muntii Anzi (America de Sud);

Muntii Himalaya (Nepal, China);

Muntele Fiji (Japonia) etc.

Europa, prin relieful sau montan, se inscrie cu cel mai variat si important potential turistic, prezentand un interes deosebit atat prin valoarea peisagistica, cat si prin faptul ca ofera largi posibilitati de desfasurare a activitatilor turistice.

Regiunea montana a Alpilor a fost si este in continuare principala destinatie montana a lumii. Dezvoltarea turismului in Alpi a avut loc dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, folosindu-se ca suport cateva vechi comune “infloritoare” (Chamonix, Megeve sau Aix-les-Bains in Franta, Davos si Cras-Montana in Elvetia etc.), astazi statiuni montane cunoscute in intreaga lume si valorificand judicios valorosul lor capital natural (relief, clima, ape, vegetatie s.a.). Muntii Alpi se impart in Alpii Occidentali si Alpii Orientali. Impartirea se face pe linia dintre Lacul Constanta si Lacul Como, de-a lungul Rinului. Alpii Occidentali se afla in Italia, Franta si Elvetia, iar cei Orientali in Austria, Germania, Italia, Liechtenstein, Slovenia si Elvetia. Cel mai inalt varf din Alpii Occidentali este Mont Blanc (4810 m). In Alpii Orientali, cel mai inalt varf este Muntele Bernina (4052 m). In Alpi, exista in total 128 de varfuri cu inaltimi care depasesc 4000 m.Inaltimea mare a Muntilor Alpi face ca acestia sa beneficieze de zapezi vesnice si numerosi ghetari, pe care se poate schia aproape tot timpul anului.

Multitudinea vailor transversale sau longitudinale care strabat arcul alpin permit o buna accesibilitate. Acolo unde aceasta a fost insa mai dificila a intervenit mana omului, rezultand numeroase drumuri de acces (unele situate la mari altitudini) sapate in stanca sau tuneluri, cel mai mare fund cel care leaga Franta de Italia, pe sub Mont Blanc. Interventia omului s-a facut prezenta si prin infiintarea unor importante parcuri nationale, mai ales in Franta ('La Vanoise' – cel mai intins). Eforturile de protejare a naturii s-au materializat si prin alte tipuri de zone protejate, care constituie o bogatie turistica a Muntilor Alpi.

Lantul Carpatic, desi nu atat de semet ca cel alpin, detine si el un potential natural valoros. Frumusetea peisajelor – mai domoale si mai umanizate -, bogatia fenomenelor carstice (pesteri, chei, defilee), a izvoarelor minerale si termale, reteaua hidrografica densa, multitudinea padurilor de foioase si conifere, ca si numeroasele rezervatii naturale au permis valorificarea lor turistica mai ales in Muntii Tatra si ramura rasariteana (Carpatii Romaniei).Resurse turistice asemanatoare se remarca si in Muntii Balcani (cu peste 2000 de pesteri) si Pirinei.

Zona montana a Europei, cu lanturile sale cele mai valoroase din punct de vedere turistic, se remarca, in comparatie cu alte zone montane ale lumii, printr-o bogatie cultural-istorica imensa: vestigii arheologice, monumente istorice, de arhitectura si arta (palate, castele, muzee renumite etc.), patrimoniu etno-folcloric, care atesta continuitatea si evolutia civilizatiilor umane in aceste locuri. Poate doar Muntii Anzi (Chile, Columbia) mai pot starni un asemenea interes cultural-istoric.

În America de Nord, zona montana este reprezentata de doua mari lanturi: Muntii Apalachi (in zona estica, cu altitudinea maxima de 2037 m in sud) si Muntii Stancosi (in zona vestica, cu maximum 6198 m, in Alaska). Muntele cel mai inalt al lantului Muntilor Stancosi este Mount McKinley din Alaska, cu 6.194 m urmat de Mount Logan din Canada cu 5.959 m si Mount Elbert cu 4401 m inaltime.Sunt munti mai salbatici, putin populati, dar care adapostesc o bogata flora si fauna, numeroase cascade si canioane (Canionul Colorado – cea mai mare atractie turistica), precum si cele mai mari si mai renumite parcuri nationale din lume. De aceea, oferta acestei zone este axata mai mult pe aceste parcuri nationale – care atrag anual milioane de turisti – decat pe amenajarea de statiuni turistice. Muntii Sierra Madre (Mexic – altitudine max. 5747m) detin si ei un potential turistic bogat – multe canioane si cascade, izvoare termale, dar mai ales valoroase marturii ale civilizatiilor aztece.

America de Sud este strabatuta de semetul lant al Muntilor Anzii Cordilieri (cu 7000 m in vf. Aconcagua), renumiti prin salbaticia si inaccesibilitatea lor, prin prezenta celui mai mare lac de altitudine (Titicaca – 3820 m, lac navigabil), a numeroase rezervatii arheologice care protejeaza urmele civilizatiilor incase (in Peru, Cetatile Cuzco – 3400 m altitudine si Machu-Pichu – 3600 m altitudine), precum si a exoticelor parcuri nationale.Muntii Anzi sunt cel mai lung lant muntos din lume. Ei se intind de-a lungul coastei de vest a Americii de Sud prin Venezuela, Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia, Argentina si Chile. Muntele cel mai inalt din lantul Anzilor Cordilieri este Aconcagua cu 6.962 m inaltime si este situat in Argentina.

Asia se remarca prin cel mai inalt lant muntos al lumii – Muntii Himalaya (cu vf. Everest -8848 m sau Chomolungma cum este denumit de bastinasi si vf. K2 – 8610 m), un paradis al alpinistilor si al celor pasionati de cultura si spiritualitatea budista.

Relieful din Asia este foarte inalt cu inaltimea medie de 960 m. In centrul Asiei sunt lanturi muntoase foarte inalte dintre care amintim muntii Himalaya, muntii Karakorum si muntii Caucaz in vestul extrem al Asiei (in Turcia).

Odata cu marea varietate a atractiilor turistice ale zonei montane, se remarca si o neta diferentiere a acestora pe regiuni ale lumii, datorita particularitatilor geomorfologice, conditiilor de clima, dar si evolutiei civilizatiilor care au populat regiunile respective. Desi fiecare masiv isi are frumusetea sa, perceputa intr-un anume fel de catre oamenii locurilor, putem spune totusi ca Europa detine cel mai bogat potential montan, cu largi si variate posibilitati de valorificare turistica.

2.2 Resursele turistice din Wyoming

Munții Stîncoși – un masiv muntos primordial, sălbatic și minunat.

Sub acest nume se înscrie cea mai întinsa regiune economico-geografică a țarii, care înglobează opt state situate în zona Muntilor Stîncoși și a podișurilor interioare. Regiunea ocupa 16,4% din teritoriul S.U.A, si deține numai 2,5% din populația sa. Relieful este format din lantul Munților Stîncoși și podișurile Wyoming, Marele Bazin, Colorado si Arizona.

Fig. 3.1 Munții Stîncoși
Sursa: http://yupi.md/cele-mai-dumnezeiesti-locuri-de-pe-pamint-sau-de-unde-nu-ai-mai-pleca-niciodata-foto/ (9 septembrie 2013)

Munții Stincoși (Rocky Mountains) masiv în formă de semilună se intind de-a lungul coastei Oceanului Pacific, din Columbia în Canada, pînă în cursul superior al Rio Grande, în statul New Mexico.

Masivul, format în Era terțiară, este alcatuit din 3 blocuri mari. La est unde se afla Munții Stîncoși, cu pereții lor abrubți de piatră care domină Marile Cîmpii ( Great Plains ). Masivul atinge atitudinea maximă în statul Colorado, culmele sale prelungidu-se pîna in New Mexico. Un alt masiv muntos este Sierra Nevada caracteristic prin urmele curioase lăsate de procesele de eroziune unde pe numeroase stînci se pot observa orificii rotunde. Pe aceste teritorii se găsesc păduri de Sequoia și de arbori Wellington cu care locuiitorii sunt foarte mîndri cu acești copaci gigantici. Munții de pe țărîmul canadian nu ating înalțimi impresionante dar sunt marcați prin coastele foarte abrupt spre mare.

Cele mai multe orașe ale regiunii sînt mici, trei dintre ele fiind mai însemnate, atît prin numarul de locuitori, cît și prin funcțiile lor: Denver, Salt Lake City si Phoenix.

Denver (1,3 milioane locuitori cu suburbiile) capitala statului Colorado, este situat la 1500 m altitudine, într-un punct important de încrucisare a cailor ferate care strabat munții (New York-Chicago-San Francisco). Însemnat centru comercial si industrial, Denver este cel mai puternic centru economic din regiunea Munilor Stîncoși. O functie deosebita a orasului este cea turistica, Denver fiind una dintre cele mai reputate statiuni climaterice americane. Aceasta face ca International Stapleton Airport, care deserveste orasul, sa aiba un trafic ridicat: 11,2 milioane pasageri anual. .
Salt Lake City (744 000 locuitori, cu suburbiile) se afla în partea centrala a Podisului Marelui Bazin, în marginea estică a Marelui Lac Sarat (Great Salt Lake), fiind capitala statului Utah. înfiintat în anul 1847 ca centru al sectei religioase a mormonilor, s-a dezvoltat repede devenind un însemnat centru comercial. Orasul a înflorit însa în urma construirii căilor ferate și valorificării unor mari resurse de subsol (cupru, plumb, zinc etc.). Importanta lui ca nod de comunicații este tot atît de mare, deoarece aici se întîlnesc căile ferate si șoselele care străbat Muntii Stîncosi, pentru ca apoi sa se îndrepte spre Los Angeles sau San Francisco. Aeroportul înregistreaza un trafic anual de 2,8 milioane pasageri. Daca în urma cu o suta de ani era un oras izolat, astazi el este centrul unui areal industrial bine conturat, care cuprinde si alte localitati : Provo, Ogden, Tooele, Magna. în oras se afla o universitate cu 21 700 studenti si mai rnulte muzee.

Phoenix (1,05 milioane locuitori, cu suburbiile) este un centru industrial în plina dezvoltare, specializat în productia de utilaj minier. Pe lîngă aceasta este un oraș cu citeva locuri turistice care principalul factor natural este lanțul muntos.
În inima Munților Stîncoși, de la rîul Columbia pînă în Oregon și de la Marele Bazin pînă in Colorado, se întind podișuri ce ascund important bogății naturale. La vest de Las Vegas se afla deșertul cunoscut sub numele de Valea Mirții, Salt Lake City din statul Utah, are este unul din cele mai mari orașe din Munții Stîncoși și multe alte locuri turistice.
Pe Teritoriul canadiana în Munții Stîncoși, au fost deschise doua mari parcuri naționale care sunt: Parcul Banff la sud și parcul Jaspe care este situat la Nord. În S.U.A. cel mai vizitat este Yellostone National Park, cu celebrul său gheizer Old Faithfull. Frumuseția sălbatică a munților Stîncoși din America de Nord lasă pe turiștilor impresii de neuitat

Fig 3.2 Munții Stîncoșîî. Sursa: https://www.google.md/search?q=denver-+zona+montana&es_sm=93&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=2BBPU5zvD4G24wS00YDQDQ&ved=0CAYQ_AUoAQ&biw=1360&bih=667#q=muntii+stincosi

Date generale despre Yellostone Park
Parcul Național Yellowstone a fost întemeiat la data de 1 martie 1872 fiind primul parc național din lume. El se află pe teritoriul a trei state federale nord americane iar 96 % din suprafața parcului se află pe teritoriul statului Wyoming, 3 % pe teritoriul statului Montana și numai 1 % pe teritoriul statului Idaho. In parc se poate intra prin cele cinci intrari: Gardiner (in nord), Yellowstone West (in vest), Jackson (in sud), Cooly (in est) si Cooke City (in nord-est), si este traversat de paralela de 45 latitudine nordica.

Fig. 2.3. Intrare parc Yellowstone

Sursa: http://haveteenswilltravel.com/category/uncategorized/ (29. Aprielie. 2012)

Indigenii americani au trăit în regiunea Yellowstone de peste 11.000 de ani. Regiunea a fost ocolită în timpul Expediției lui Lewis și Clark din secolul al XIX-lea. În afară de vizitele muntenilor din prima jumătate a secolului XIX, expedițiile organizate nu au început până la sfârșitul anilor 1860. Armat Statelo Unite ale Americii i s-a comandat supravegherea parcului imediat după înființare acestuia. În 1917 administrarea parcului a fost mutată către National Park Service, care a fost creată anul precedent. Sute de structuri au fost construite și sunt protejate acum pentru importanța lor arhitecturală și istorică, iar cercetătorii au examinat mai mult de 1.000 de situri arheologice.

Istoria geologica. Din punct de vedere geologic, Yellowstone a traversat trei perioade vulcanice active, care au inceput in urma cu 2,1 milioane de ani, si care au generat un platou vulcanic aflat la aproximativ 1.950-2.550 m altitudine deasupra nivelului marii (cea mai mare altitudine se inregistreaza in varful Vulturului (3.419 m). Cea mai importanta caracteristica a parcului este data de fenomenele geotermale: gheizerele, izvoarele termale, vulcanii noroiosi si mofetele. Privirile calatorului sunt atrase de patru mari puncte de interes turistic: Marele Canion al raului Yellowstone, Izvoarele termale ale mamutilor (Mammoth Hot Springs), gheizerele si Lacul Yellowstone.

Parcul Național Yellowstone se întinde pe o suprafață de 8.987 km², cuprinzând lacuri, canioane, râuri și lanțuri muntoase. Lacul Yellowstone este unul dintre cele mai mari lacuri de mare altitudine din America de Nord și este centrat deasupra lui Yellowstone Caldera,cel mai mare super-vulcan de pe continent. Vulcanul Caldera este considerat un vulcan activ. Acesta a erupt cu o forță extraordinară de mai multe ori în ultimele două milioane de ani. Lava și rocile de la erupțiile vulcanice acoperă cea mai mare suprafață a parcului Yellowstone. Parcul este elementul central al ecosistemului Yellowstone, cel mai mare ecosistem rămas aproape intact în zona temperată de nord a Pământului.

Lacul yellowstone, situat intr-o caldera vulcanica si aflat la o altitudine de 2.315 m fata de nivelul marii, are o lungime a tarmului de 176 km. Malurile si imprejurimile sale reprezinta mediul de viata al unor specii rare de pasari: soimi, vulturi plesuvi, pelicani albi, cormorani. De altfel, pe mal se intalnesc adeseori si ursi grizzly si elani. Parcul natural, cu lacuri termale cu culori de safir ofera turiștilor surprize nebanuite și de neuitata de la caiac, calarie, safarii și drumeții , la fel si plimbări cu bicicleta avînd posibilitatea de a admira minunatu peisaj.

Fig.2.4 Lacul Yellowstone. Sursa: http://pixabay.com/ro/lacul-yellowstone-wyoming-144081/

Izvoarele termale ale mamutilor delimiteaza o regiune a parcului in care nu apar gheizerele, din cauza ca apa nu are temperatura necesara generarii unui asemenea fenomen. Avand totusi o temperatura de 167 grade Fahrenheit, 78 grade Celsius apa reuseste sa creeze o serie de terase in travertin, ce uimesc vizitatorul prin culoare si maretie. Renumitul pentru activitatea geotermală, parcul este străbătut de 10.000 de izvoare cu apa fierbnte. Grand Prismatic Spring este cel mai mare izvor terminal din parc, și al treilea ca martime din lume.
Are un diametru de aproximativ 114metri și o adîncime de 49 de merti. Culoarea sa- abslută magnifică se datoreaza unor alge și unor bacterii ce trăiesc în apa termală la diferite nivele de temperatură.

Gheizerele reprezinta fenomenul prin care Yellowstone este recunoscut in intreaga lume, gratie spectaculozitatii lor. Ele se regasesc in principalele bazine ale parcului: Norris, Lower, Midway, Upper, West Thumb, Heart Lake si Shoshone. Chiar daca cel mai cunoscut este Old Faithful, celelalte uimesc prin forme, sunete si coloristica lor.

Fig.2.5 Gheizere. Sursa: http://www.infoturism.ro/atractii-turistice/10-gauri-miraculoase-in-pamant/

Parcul Yellowstone din Wyoming are numeroase atractii fascinante. Pe langa zonele cu verdeata, terase calcaroase sau gheize, aici se afla si cateva izvoare termale. Cel mai renumit izvor termal este Morning Glory, care impresioneaza prin culorile superbe de verde smarald si galben stralucitor. Culorile provin de la bacteriile ce cresc in adancurile izvorului termal.

Marele canion. Grand Canion of the Yellowstone – Marele Canion al rîului Yellowstone are o lungime de 32 de km, o adâncime de 240-360 m, lațime 450-1200m, o varstă de aproximativ 10 000 de ani (la sfarșitul ultimei ere glaciare). Este săpat în roci vulcanice – riolite, și astfel se pot observa priveliștea compusă din stînci ce sunt de culoarea roșie și galbenă. În drumul sau, prin partea central-estica a parcului, pe o direcție generala de curgerea SE-NV, rîul străbate regiunea la o altitudine de circa 2 400 m, săpînd doua cascade, numite:Upper Falls cu o cădere a apei de 33 metri, și Lower Falls, avînd o cădere a apei de 93m. Cadrul natural cuprinde de asemenea munți, inclusiv unul de obsidean negru (sticlă vulcanică), scurgeri răcite și solidificate de bazalt vulcanic, văi adînci și canioane, rîuri, lacuri, păduri și animale sălbatic.

Fig.2.7 Grand Canion . Sursa: http://www.aliceinwonder.net/2011/10/top-10-cele-mai-frumoase-canioane-din.html ( 9 Octombrie 2011)

Fauna parcului. Yellowstone este habitatul ideal al bizonilor si al elanilor, dar si al urșilor grizzly, coiotilor si lupilor. In ciuda civilizatiei, care a patruns pana in inima parcului, turistii sunt permanent avertizati ca nu au voie sa se apropie de animalele salbatice care le ies in cale , sunt sfatuiti sa nu la graneasca si sa pastreze distanta. Toate aceste avertismente se cer pentru a preveni accidentele dar si pentru a proteja animalele de interventia omului. Acest rai al naturii a suferit in 1988 o grea pierdere, cand, din cauza unui incendiu ce a durat aproximativ trei saptamani, aproape 700.000 de acri de teren au fost devastati. Rezultatul a fost ingrozitor: mii de copaci arsi, animale salbatice moarte precum si cateva vieti omenesti pierdute, ale pompierilor care s-au luptat cu flacarile. In urma acestui dezastru, oamenii de stiinta si administratorii parcului au decis sa nu intervina in ciclul naturii, prin curatarea zonei de cadavre si replantarea de puieti, ci sa lase natura sa-si urmeze propria-i reteta de restabilire a normalului. Chiar si asa, azi, la 12 ani dupa incendiu, vizitatorul mai intalneste inca, siluetele carbonizate ale copacilor arsi. Parcul Yellowstone ramane o creatie impresionanta a naturii, care indeamna, an de an, turistii, sa-i deschida una dintre cele cinci porti.

Fig.2.8 Fauna Parcului
Sursa: http://www.gotravel.ro/blog/5-rezervatii-naturale-de-vazut-intr-o-viata/

( 27 Martie 2012)

Yellowstone este cel mai vechi și întins parc american. Este situat pe un adevarat bazin de lava acoperit de straturi de roci solide prin care țâșnesc numeroase gheizere(apă și vapori fierbinți) și izvoare calde.Unul dintre aceste izvoare ,a cărui apă atinge 90°C, are culori incredibile. Yellowstone National Park este cel mai mare parc național din Statele Unite și unul dintre cele mai mari din lume, având suprafața de 8.987 km², ceea ce corespunde aproximativ cu suprafața insulei Corsica. Pe direcția nord-sud parcul are o lungime de 102 km, iar pe direcția est-vest 87 km.

Parcul cuprinde și o parte din munții Rocky Mountain, motiv pentru care are o altitudine medie de , punctul cel mai înalt fiind Eagle Peak cu altitudinea de deasupra n.m., iar punctul cel de cea mai joasă altitudine fiind în nord cu altitudinea de deasupra n.m.. Numele parcului provine de la numele fluviului omonim, Yellowstone, care este apa curgătoare cea mai importantă de pe teritoriul parcului. .
Printre caracteristicile faimoase ale parcului Yellowstone se pot enumera, prezența frecventă izvoarelor termale și a geysirelor, precum și existența unor animale ca bizonul, urși grizzli, lupi. În anul fost declarat patrimoniu mondial UNESCO.

3.4 Promovarea și circulația statistică privind turismul montan în Wyoming

  Configuratia fizico-geografica a planetei noastre, existenta statelor unitare, federative sau unionale, precum si a domiciliului stabil, pe care-l presupune calitatea de turist, antreneaza (inritmuri si cu ponderi structurale diferite) atat calatoria turistica nationala cat si pe cea internationala. Aceste aspecte, care contureaza criteriul locuri de consum, determina o urmarire statistica distincta, in scopul cunoasterii mai bune a tendintelor si implementarii unor programe viabile, de relansare a afacerilor din diferitele bazine ale ofertei turistice mondiale. De aceea, nu intgplator, in functie de efectuarea calatoriei in interiorul tarii, in tarile invecinate sau in alte tari indepartate, statisticile turismului mondial disting trei tipuri diferite de turism1:

 turism intern (national);

 turism regional;

turism international indepartat.

Turismul intern are ca obiect circulatia turistica intretinuta de rezidentii unei tari in interiorul granitelor tarii respective, realitate ce ne indreptateste sa-l mai numim si turism national. Turismul regional si turismul international indepartat sunt componente ale turismului international global. Aceste componente-tip ale turismului international in ansamblul sau inmanuncheaza aspectele cantitativ-calitative ale turismului extern al tuturor statelor ce intretin astfel de relatiile, ele desfasurandu-se prin persoanele care se deplaseaza peste granitele  tarii de resedinta in scop turistic. Mai mult, chiar in functie de directia fluxurilor turistice, turismul international poate fi grupat in emitator – reprezentat de plecarile autohtonilor peste granita si  receptor – constituit de sosirile de turisti din alte tari. Tipurile de turism mentionate se gasesc intr-o stransa interdependenta, prin care se asigura promovarea in ansamblu a potentialului national si folosirea rationala a capacitatilor de primire.  In ultimele decenii, pe plan mondial s-a conturat si s-a accentuat tendinta de crestere mai puternica a turismului intern fata de cel international ca urmare, pe de o parte, a politicii romotionale adoptata de toate tarile lumii fata de propria oferta turistica  si, pe de alta parte, datorita efectelor crizei economice valutare si energetice care au atras implementarea s i a unor masuri protectioniste fata de importul de turism in majoritatea tarilor mari importatoare. Asa se si explica de ce practic turismul national reprezinta cca.80% din volumul fizic al turismului mondial. Scopul principal al calatoriei determina  forma de voiaj, iar turismul ar putea fi clasificat in functie de aceasta. Desi scopurile pot sa difere si calatoria poate fi dinamizata de o mare diversitate de dorinte umane si atitudini mentale, intentia si actiunea rezultanta contureaza urmatoarele forme distincte de turism.

Piața turistică în Statele Unite ale Americii

Cele mai recente statistici, facute publice de Departamentul pentru Comert al SUA, indica faptul ca in anul 2013 americanii au cheltuit 78 de miliarde de dolari pentru calatorii in strainatate. Statele Unite devanseaza categoric, in clasamentul mondial cu privire la cheltuielile pentru turism si calatorii in strainatate, pe ocupantele locurilor al doilea (Marea Britanie) si al treilea (Germania).
Europa este si va ramane, probabil, destinatia de vacanta preferata de americani. Peste 45% dintre americanii care calatoresc in strainatate au destinatia Europa. Trebuie sa notam insa faptul ca, in ultimii 15 ani, Asia de Sud-Est si Oceania au castigat cinci procente din piata americana a calatoriilor in strainatate, in principal in dauna Europei si a tarilor din zona Marii Caraibelor.
Piata turistica americana este una dintre cele mai dinamice si mai imprevizibile, in acelasi timp. Competitia pentru atentia turistilor potentiali din SUA si pentru bugetele lor de calatorie este foarte puternica. Anticipam insa ca, in conditiile in care noi atacuri teroriste vor putea fi prevenite si economia americana nu va cunoaste perioade de recesiune severa, destinatiile europene inclusiv Romania vor ramane in topul preferintelor publicului american. 

Date cu privire la piata turistica americana
Total Populatie SUA: 285 milioane locuitori (2013)
Numar de detinatori de Pasaport:21 milioane (2013)
Pondere detinatori pasaport:7,5% (din total populatie – 2013)
Venit anual mediu/ familie: 54.800 $ (per familie – doi sau mai multi membri – 2013)
Cheltuieli Totale – turism si calatorii: 550 miliarde $ (calatorii in SUA si in strainatate – 2012)
Total Populatie in anul 2050: 400 milioane locuitori (prognoza)

In anul 2014 au sosit în Moldova 8.230 de turisti si vizitatori americani 
Numarul de vizitatori americani a cunoscut, in ultima decada, un trend evident crescator:
Evolutia sosirilor in perioada 1999 – 2013:

Evenimente care au influentat semnificativ circulatia turistica din America de Nord catre Europa:

Ritmul mediu anual de crestere:

Sezonalitatea trimestrială a sosisrilor de turiști și vizitători americani ( este menționat procentajul din numărul total de turiști viniți în țară).

În anul 2014 numărul de înnoptări în regiune a fost de 2786,8 mii, reprezentând 17,7 % din totalul înnoptărilor înregistrate la nivel național. Se remarcă scăderea de 57,5% față de anul

2001.Ponderea înnoptărilor turiștilor străini a fost de 17,6% la nivel regional (17,3% la nivelul întregii țări), valoarea cea mai mare înregistrată este de (26,8%), iar cea mai mică este (4,9%).

Sezonalitatea lunară a sosirilor și vizitatorilor americni in anul 2013.

  Principalele Atractii/ Interes în Wyoming:

Orașele Denaver, Salt Lake City, Phonenix

Arta, Cultura, orașelor și a panoramelor din locurite turistice

Mod de viata, sate traditionale, evenimente

Calatorii de interes special (turism montan, turism sportiv de iarnă, turism cultural, etc. )

Tururi organizate in Euroîn America Centrală, de Est și Vest.

      Particularitati ale vizitatorilor si turistilor potentiali americani:

Securitatea personala este unul dintre cele mai importante aspecte legate de vizitarea unei destinatii putin cunoscute. Relatarile prietenilor cu privire la experiente de calatorie in strainatate sunt luate in considerare cu toata seriozitatea.

Americanii doresc sa poata sa comunice direct si eficient, atat in perioada de pregatire a calatoriei cat si in timpul desfasurarii acesteia.

Durata medie a vacantelor americanilor este de circa 2,1 ori mai mica decat cea a cetatenilor din tarile membre ale Uniunii Europei.

Cei mai multi dintre vizitatorii americani interesati de Romania prefera sa calatoreasca in grupuri mici sau independent.

      Contrar ideii generale, cei mai multi dintre americanii care viziteaza Romania sunt calatori sofisticati, care nu se afla pentru prima oara in Europa. Perceptia ca americanii sunt naivi sau nerealisti este gresita. Ea se datoreaza probabil modului prietenos, direct si sincer in care se manifesta cei mai multi americani Numeroase studii internationale indica faptul ca americanii sunt printre cei mai prietenosi și mai generosi turiști din lume. .

      Cele mai populare activitati desfasurate de americanii care calatoresc în strainatate:

Servirea mesei la restaurant – 89%

Cumparaturi – 78%

Vizite orase pitoresti/ istorice – 69%

Vizite zone rurale, autentice – 53%

Vizite la muzee si galerii de arta – 41%

Multe dintre activitatile de vacanta preferate de americani implică cheltuirea unor sume considerabile de bani. .

      Distributia aranjamentelor de calatorie/ tururilor:

Pondere relativ redusa a agentiilor de turism americane in mix-ul modalitatilor de perfectare a aranjamentelor de calatorie.

Crestere substantiala a numarului de aranjamente/ rezervari si a tranzactiilor care au loc prin reteaua Internet.

Preferinta pentru contactarea directa a prestatorul de servicii (hotel, companie inchiriere auto, ghid) sau a operatorilor de tururi.

      Multi dintre turiști care viziteaza SUA iși încep calatoria în New York,Chicago Las Vegas, intr-o țară din vestul sau estul continentului si isi continua apoi drumul catre alte destinații. Costul ridicat pentru transportul aerian din-un stat în altul, respectiv timpul de calatorie indelungat, în cazul folosirii mijloacelor de transport terestru, fac ca multi operatori de tururi americani sa aiba dificultati în pregatirea unor programe si tururi în Wyoming, la prețuri și durate de timp, competitive cu cele oferite pentru alte destinații de top.

        Probleme de Imagine/ Perceptie in randul vizitatorilor potentiali din SUA

Romania este inca o destinatie nesigura, cu probleme economice si de infrastructura,

Unii dintre functionarii care intra in contact cu vizitatori straini au atitudine neprofesionista, chiar nepoliticoasa (exemple: Politia de Frontiera, Vama, personalul din hoteluri si restaurante, agentii de turism, conducatori auto)

Sistemul de asistenta medicala se afla mult sub standardele occidentale

Tarifele si preturile sunt nejustificat de mari raportate la calitate pentru unele servicii si facilitati oferite vizitatorilor.

Grupul de Cercetare al Comisiei Europene pentru Turism a studiat, in cadrul Reuniunii sale anuale datele, Organizatiei Mondiale a Turismului, cu privire la evolutia turismului, la nivel mondial, in anul 2003. Analizand totodata statisticile furnizate de 26 dintre tarile membre ale Comisiei Europene pentru Turism, Grupul de Cercetare a prezentat urmatoarele concluzii:

Circulatia turistica internationala, la nivel global, a scazut in anul 2013 cu 4,3% comparativ cu anul 2012 (perioada de referinta).

Tarile europene au fost vizitate, in anul 2013, de 421,7 milioane de vizitatori straini, o crestere modesta, de numai 0,4%, comparativ cu perioada de referinta. Totusi in anul 2013, numarul de vizitatori si turisti straini in Europa a depasit, pentru prima oara, cifra de 400 de milioane.

Numarul de vizitatori straini in țările din Europa Centrala si de Est a crescut insa cu 5,3% fata de perioada de referinta.

Wyoming s-a clasat pe locul al 16-lea , intre tarile din USA, în ceea ce privește cresterea procentuala a numarului de vizitatori straini inregistrat in anul 2003 comparativ cu anul 2012. Sosirile de vizitatori straini în țară au crescut anul trecut cu 21%, fata de anul 2011.

Grupul de Cercetare al Comisiei Europene pentru Turism prognozeaza ca in anul 2014 circulatia turistica internationala in SUA va înregistra, in cel mai bun caz, o crestere modesta.

Concluzii:

Odata cu dezvoltarea turismului din ultimele decenii si transformarea lui intr-o miscare de masa, muntele s-a impus mai mult in atentia investitorilor si promotorilor acestei forme de turism, tocmai datorita numeroaselor conditii pe care le ofera pentru desfasurarea unei activitati economice cu rezultate benefice. Efectele dezvoltarii turismului montan in plan economic si social, desi uneori greu de cuantificat, sunt apreciate ca fiind foarte importante.

Desigur, au existat si efecte mai putin dorite, in plan social mai ales, dar reactia autoritatilor sau a altor organisme a fost prompta si, odata constientizate aceste efecte negative, au fost luate masuri de prevenire sau combatere. .
În cazul impactului ecologic al turismului montan se observa ca si tendinta clara promovarea unei dezvoltari durabile in zona montana si a intensificarii masurilor de protectie.
Tendintele pe care oferta turistica montana le-a cunoscut pana in prezent au fost permanent corelate cu cele inregistrate in domeniul cererii turistice, ceea ce a constituit esenta evolutiei continue si in ritmuri inalte a pietei turismului montan si in special a turismului pentru practicarea sporturilor de iarna. Diferitele strategii care au fost alese pentru dezvoltarea ofertei turismului montan s-au bazat pe o buna cunoastere a cererii in evolutia sa, dar si pe conditiile specifice de ordin economic, social si ecologic. .
În acest sens, putem spune ca cel mai mare impact asupra strategiilor de dezvoltare a ofertei 1-a avut constientizarea, pe plan international, a problemelor legate de dezvoltarea durabila a turismului, concept care presupune o corelare foarte atenta intre dezvoltarea turistica prezenta si de perspective si habitatul natural si uman. .
Întreaga problematica prezentata, incluzand experiente bune sau mai putin bune ale diferitelor tari, sugereaza de fapt interesul deosebit al guvernelor, organismelor nationale si internationale, agentilor economici in dezvoltarea turismului montan si in armonizarea acestuia cu mediul inconjurator, fiind constienti de toate implicatiile acestuia in plan economic, socio-cultural si ecologic. Mai mult, este demonstrata necesitatea abordarii complexe a dezvoltarii turismului montan, tinand cont de toate aceste implicatii. Din aceasta experienta pe plan international, in Wyoming muntele reprezinta mai mult decat o atractie naturala – el este si un simbol al formarii si evolutiei in acest spatiu – iar turismul montan are inca multe rezerve de dezvoltare.

Bibliografie:
Cărți:

Enciclopedia Dtatelor Lumii

Erimia Anatol. Dicționar geografic. 2005

Ion Letea, Ioan Popovici. Geografia Americii de Nord și Centrale

Lungu Marius.Antologia a Statelor Lumii. Ediția II

Statele lumii de la A la Z. 2002

Statele Unite ale Americii. În: Arborele Lumii. Atlasul Lumii.

Statele Unite ale Americii. În: Ciubară Sezont ș.a. Geografia umană și economică a lumii. 2001

Trella Adrian. Montanologie. 2009

Америка. – М, 2002. – 384 с. – (Популярная Энциклопедиа)

Internet:

Analiza SWOT a SUA . http://www.referat.ro/referate_despre/analiza_swot_a_statelor_unite_ale_americii_59166.html

Atracșiile turistice. http://www.infoturism.ro/atractii-turistice/10-gauri-miraculoase-in-pamant/

Banii sau piața. http://descopera.ro/cultura

Cascada Niagar În Internet: http://www.travelworld.ro/turism_in_lume/niagara.phpa.

Circulația turistica. http://www.scritub.com/geografie/turism/CIRCULATIA-TURISTICA85698.php

Date generale SUA. http://www.portalturism.com/ghid/statele-unite-ale-americii/date-generale

Formarea munților. http://www.referat.ro/referate/Formarea_muntilor_2eb72.html
Date geografice. http://www.e-scoala.ro/referate/geografie_ms.html

Foto. http://yupi.md/cele-mai-dumnezeiesti-locuri-de-pe-pamint-sau-de-unde-nu-ai-mai-pleca-niciodata-foto/
Foto.https://www.google.md/search?q=munti&es_sm=93&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=QQhPU8aOMIv8ywOt6IH4Bg&ved=0CAgQ_AUoAQ&biw=1360&bih=624#imgdii=_

Marele Canion.: http://ro.wikipedia.org/wiki/Grand_Canyon

Parcul naționa Yellowstone.http://www.ipedia.ro/parcul-national-yellowstone-1201/

Parcul Yellowstone. http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Yellowstone
Parcul Yellowstone http://pixabay.com/ro/lacul-yellowstone-wyoming-144081/
Foto. http://www.aliceinwonder.net/2011/10/top-10-cele-mai-frumoase-canioane-din.html
Bogațiile naturale. http://www.gotravel.ro/blog/5-rezervatii-naturale-de-vazut-intr-o-viata/
Turismul Montan. http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/Turismul-montan-Continut-si-te35274.php

Parcul Yellowstone. În Internet: http://www.e-referate.ro/referate/Yellowstone2005-03-18.html

Statele Unite aleAmericii.:http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americii

Tourism. http://haveteenswilltravel.com/category/uncategorized/

Anexa 1 :

Wyoming Map.

Sursa: http://www.infoplease.com/atlas/state/wyoming.html

Anexa 2:

Munții Stîncoși pe hartă.

Sursa: http://kids.britannica.com/comptons/art-166612

Anexa 3:

Munții Stîncoși.

Sursa: http://turism.bzi.ro/rocky-mountains-5047

Munții Stîncoși din Wyoming.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Scandinaviei

Anexa 4:

Yellowstone – primul si cel mai mare parc national din lume.

Sursa: https://coltdesuflet.wordpress.com/2009/09/28/yellowstone-primul-si-cel-mai-mare-parc-national-din-lume/

Anexa 5:

Flora și Fauna Din Wyoming.

Sursa: http://www.discoveramerica.com/usa/states/wyoming.aspx

Wzoming.

Sursa: http://www.destination360.com/north-america/us/wyoming

Bibliografie:
Cărți:

Enciclopedia Dtatelor Lumii

Erimia Anatol. Dicționar geografic. 2005

Ion Letea, Ioan Popovici. Geografia Americii de Nord și Centrale

Lungu Marius.Antologia a Statelor Lumii. Ediția II

Statele lumii de la A la Z. 2002

Statele Unite ale Americii. În: Arborele Lumii. Atlasul Lumii.

Statele Unite ale Americii. În: Ciubară Sezont ș.a. Geografia umană și economică a lumii. 2001

Trella Adrian. Montanologie. 2009

Америка. – М, 2002. – 384 с. – (Популярная Энциклопедиа)

Internet:

Analiza SWOT a SUA . http://www.referat.ro/referate_despre/analiza_swot_a_statelor_unite_ale_americii_59166.html

Atracșiile turistice. http://www.infoturism.ro/atractii-turistice/10-gauri-miraculoase-in-pamant/

Banii sau piața. http://descopera.ro/cultura

Cascada Niagar În Internet: http://www.travelworld.ro/turism_in_lume/niagara.phpa.

Circulația turistica. http://www.scritub.com/geografie/turism/CIRCULATIA-TURISTICA85698.php

Date generale SUA. http://www.portalturism.com/ghid/statele-unite-ale-americii/date-generale

Formarea munților. http://www.referat.ro/referate/Formarea_muntilor_2eb72.html
Date geografice. http://www.e-scoala.ro/referate/geografie_ms.html

Foto. http://yupi.md/cele-mai-dumnezeiesti-locuri-de-pe-pamint-sau-de-unde-nu-ai-mai-pleca-niciodata-foto/
Foto.https://www.google.md/search?q=munti&es_sm=93&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=QQhPU8aOMIv8ywOt6IH4Bg&ved=0CAgQ_AUoAQ&biw=1360&bih=624#imgdii=_

Marele Canion.: http://ro.wikipedia.org/wiki/Grand_Canyon

Parcul naționa Yellowstone.http://www.ipedia.ro/parcul-national-yellowstone-1201/

Parcul Yellowstone. http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Yellowstone
Parcul Yellowstone http://pixabay.com/ro/lacul-yellowstone-wyoming-144081/
Foto. http://www.aliceinwonder.net/2011/10/top-10-cele-mai-frumoase-canioane-din.html
Bogațiile naturale. http://www.gotravel.ro/blog/5-rezervatii-naturale-de-vazut-intr-o-viata/
Turismul Montan. http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/Turismul-montan-Continut-si-te35274.php

Parcul Yellowstone. În Internet: http://www.e-referate.ro/referate/Yellowstone2005-03-18.html

Statele Unite aleAmericii.:http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americii

Tourism. http://haveteenswilltravel.com/category/uncategorized/

Anexa 1 :

Wyoming Map.

Sursa: http://www.infoplease.com/atlas/state/wyoming.html

Anexa 2:

Munții Stîncoși pe hartă.

Sursa: http://kids.britannica.com/comptons/art-166612

Anexa 3:

Munții Stîncoși.

Sursa: http://turism.bzi.ro/rocky-mountains-5047

Munții Stîncoși din Wyoming.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Scandinaviei

Anexa 4:

Yellowstone – primul si cel mai mare parc national din lume.

Sursa: https://coltdesuflet.wordpress.com/2009/09/28/yellowstone-primul-si-cel-mai-mare-parc-national-din-lume/

Anexa 5:

Flora și Fauna Din Wyoming.

Sursa: http://www.discoveramerica.com/usa/states/wyoming.aspx

Wzoming.

Sursa: http://www.destination360.com/north-america/us/wyoming