Tehnici de Promovare a Unitatii Hoteliere Hotel Sofia Sucevita

Introducere

Sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI au generat o serie de schimbări în viața economică și socială a majorității țărilor lumii cât și în viața populațiilor acestora. Principalele schimbări aduse sunt: globalizarea, internaționalizarea afacerilor, evoluția rapidă a noilor tehnologii, intensificarea raporturilor de concurență, creșterea generală a nivelului de trai, creșterea mobilității persoanelor, etc. Una dintre cele mai importante schimbări este legată însă, de intensificarea raporturilor de concurență în toate domeniile vieții economice. Printre sectoarele economice se numără și turismul, unul dintre cele mai dinamice și active domenii de activitate. Ultimul raport al Organizației Mondiale a Turismului (OMT) “Tourism Highlights 2010 Edition” prezintă următoarele date generale referitoare la evoluția sectorului turistic internațional, date care confirmă caracterul dinamic al acestui sector de activitate. În anul 2006 s-au înregistrat 846milioane sosiri internaționale, cu 5,4% mai mult decât în anul precedent, iar încasările din turismul internațional au ajuns la 733 miliarde USD, echivalentul a 584 miliarde EURO în 2006, cu 4,5% mai mult (în prețuri constante) decât valorile înregistrate în anul 2009. Zona continentului european a avut o creștere de 5% a sosirilor internaționale, ajungând la un număr de 460,8 milioane sosiri. Valoarea încasărilor din turismul internațional, în zona Europei, a atins 298,3 miliarde euro în anul 2010, cu 3,7% mai mult decât în 2009. Aprofundând analiza circulației turistice la nivelul continentului european se observă că zona central-est europeană a înregistrat o creștere cu 5,1% a încasărilor (față de 3,7% – valoarea înregistrată la nivel european), respectiv cu 3,9% a sosirilor (față de 5%, media europeană). Acest fapt poate reprezenta o modernizare a turismului central-est european, pe fondul adoptării politicilor comunitare sau o creștere a prețurilor pe baza creșterii nivelului de trai din regiune. Din datele prezentate anterior se observă o tendință de creștere a industriei turistice la nivel mondial dar și o intensificare a concurenței. La nivelul continentului european se poate observa aceeași situație reprezentată prin creșterea nivelului circulației turistice și intensificarea concurenței între țările Europei. România, ca țară membră a Uniunii Europene, este influențată atât de tendințele manifestate pe plan mondial cât și de condițiile specifice continentului european. Țara noastră beneficiază de un imens potențial turistic reprezentat de: cadrul natural și resursele naturale, resursele antropice, obiceiurile și tradițiile populare care nu este valorificat la întregul potențial. Abordarea centralizată a dezvoltării turistice în cei peste 40 de ani de regim totalitar, au creat un sector turistic inadaptat tendințelor manifestate pe plan mondial în ultimul deceniu. Ultimii ani au adus o serie de schimbări în industria turistică națională dar acestea au fost cazuri izolate, exemple care trebuie urmate și de ceilalți operatori turistici naționali. Devine astfel imperios necesară schimbarea opticii de abordare a sectorului turistic la nivel național și mai ales la nivel regional și local. Strategiile de dezvoltare propuse pentru creșterea competitivității turismului național vor trebui să țină cont de realitățile zonei în care urmează a fi aplicate și în special de: cadrul natural al zonei, populația și mediul de viață al acesteia, dar și de tendințele observate pe plan mondial, preferințele turiștilor și evoluția noilor tehnologii de comunicare. Se observă că optica abordării trebuie să treacă de la planificarea centralizată a dezvoltării turistice naționale la planificarea independentă la nivel local și/sau regional. Trecerea de la nivelul național la cel local/regional se face prin intermediul unui proces de dezvoltare integrată, ca factor de creștere a nivelului de dezvoltare a regiunii, în general, și de creștere a competitivității pe piața turistică națională și internațională, asigurându-se premisele unei dezvoltări durabile și uniforme a economiei naționale.

Considerând dezvoltarea integrată un factor de creștere a competitivității locale, se poate realiza un plan național de dezvoltare de jos în sus, având la bază comunitățile locale/regionale și resursele naturale și antropice ale acestora. Rolul dezvoltării integrate este de a identifica cele mai bune direcții de acțiune la nivel local/regional, de a stabili planuri de dezvoltare în colaborare cu comunitățile locale și de a mobiliza toate mijloacele necesare aducerii la îndeplinire a acestora. Creșterea competitivității economiei naționale se poate face pe baza creșterii competitivității fiecărei afaceri, localități, regiuni, pornind de la dezvoltarea integrată, ca liant între resursele zonei, comunitatea locală, mediul de afaceri și administrația publică la fiecare dintre nivelurile enumerate anterior.

CAPITOLUL 1. Promovarea și publicitatea turistică

1.1 Dezvoltarea durabilă – concept, obiective, principii de acțiuni

Preocupările privind dezvoltarea durabilă datează de peste 30 de ani când, la Conferința asupra Mediului de la Stockholm (1972) s-a căzut de acord asupra necesității inexorabile de a răspunde problemelor ridicate de deteriorarea mediului natural, de prevenire a agravării dezechilibrelor ecologice și de asigurare a echilibrului ecologic pe Terra. Conferința marchează momentul în care omenirea a început să recunoască faptul că problemele mediului înconjurător sunt inseparabile de cele ale bunăstării și de procesele economice, în general. Dar, momentul de referință care marchează o nouă viziune de dezvoltare a țărilor lumii contemporane îl constituie Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare, desfășurată la Rio de Janeiro, în 1992. Cu acest prilej, dezvoltarea economică și protecția mediului au fost fundamentate pe un nou concept, cunoscut sub denumirea de dezvoltare durabilă, adoptându-se, în acest sens, Agenda 21 și Declarația de la Rio de Janeiro, documente program ale dezvoltării durabile. În calitate de factor generator de bogăție, dezvoltarea durabilă trebuie să asigure protejarea capitalului natural, sub aspect cantitativ și calitativ, menținerea unui nivel minim al acestuia, adică a capitalului natural critic. În consecință, dezvoltarea durabilă este concepută și ca o modalitate de fundamentare a căilor de creștere a bogăției naționale, concomitent cu utilizarea prudentă a resurselor naturale comune, astfel încât resursele regenerabile să poată fi menținute, iar cele neregenerabile să poată fi folosite într-un ritm care să țină seama de nevoile generațiilor viitoare. Sub acest aspect, unele din ideile lui Thomas Jefferson, fost președinte al SUA, se dovedesc extrem de actuale: „prin urmare, pot spune că pământul aparține fiecărei generații pe durata existenței sale, nici o generație nu poate face datorii mai mari decât pot fi plătite pe durata propriei existențe”. Organizația Națiunilor Unite dă dezvoltării durabile următoarea definiție, larg acceptată și folosită pe plan internațional:

Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare ce satisface nevoile prezentului, fără a compromite abilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile lor nevoi.

Formularea anterioară – pe cât de simplă și clară în formă, pe atât de complexă în conținut – presupune, în practică, îndeplinirea simultană de către orice țară care își asumă dezvoltarea durabilă ca modalitate strategică de dezvoltare, a următoarelor obiective:

Progresul social general, acordând în același timp atenție nevoilor fiecărui membru al societății în parte

Protecția eficientă a mediului înconjurător

Utilizarea prudentă a resurselor naturale

Asigurarea unui nivel ridicat și stabil de creștere economică și, implicit, de ocupare a forței de muncă

Punctul de plecare în formularea conceptului de dezvoltare durabilă îl constituie Raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu și Dezvoltare a ONU, cunoscut sub denumirea de Raportul Brundtland xx, în care se consemnează ideea potrivit căreia „umanitatea are capacitatea de a realiza o dezvoltare durabilă.”

Dezvoltarea viitoare a omenirii a fost concepută într-o viziune sistemică, integratoare, menită să răspundă necesității egalizării șanselor generațiilor care există și se succed pe Terra. Tabloul schițat privind viitoarea dezvoltare îmbină, într-un tot unitar, creșterea economică susținută cu păstrarea și ameliorarea mediului ambiant, echitatea, justiția și afirmarea democrației în viața socială.

Prefigurarea noului tip de dezvoltare economică a omenirii s-a polarizat în jurul definirii conceptului de dezvoltare durabilă și găsirii mijloacelor concrete, eficiente de realizarea tuturor dimensiunilor sale, care a devenit punctul central al dezbaterilor problemelor privind creșterea economică și mediul. Dezvoltarea durabilă este înțeleasă ca un nou tip de creștere economică, radical opus actualului tip, care a dominat economia secolelor al XIX-lea și al XX-lea, circumscris „folosirii resurselor naturale ale planetei, a formelor de energie convenționale și a celor neconvenționale, concomitent cu protejarea și conservarea mediului înconjurător”.

„Nimic nu se mai poate gândi de acum încolo în domeniul industrial, economic, al vieții omului, al habitatului fără a se face o evaluare din punct de vedere al mediului. Doar coordonarea ambilor factori, economic și ecologic, va putea să asigure dezvoltarea durabilă”. Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea dintre două aspirații umane, care prin conținutul lor susțin necesitatea dezvoltării economice și sociale, dar și a conservării stării mediului înconjurător, ca singura cale pentru creșterea calității vieții.

Figura de mai jos ilustrează relatiile dintre componentele socială (Social), economică (Economic) și de mediu (Environment) ale dezvoltării. Atentia focalizată doar pe componenta economică și pe cea de mediu conduce la o dezvoltare viabilă (Viable). Centrarea doar pe zona socială și de mediu înseamnă dezvoltare suportabilă (Bearable). În fine, dezvoltarea bazată pe relatia dintre econmic și social este una echitabilă (Equitable). Dezvoltarea durabilă (Sustainable) înseamnă echilibrul dinamic între toate cele trei componente ale dezvoltării umane.

Dezvoltare durabilă = echilibru dinamic socio-economic și de mediu

Obiectivele enunțate mai sus pot fi îndeplinite prin operaționalizarea următoarelor principii directoare de acțiune, ce reflectă teme fundamentale ale dezvoltării durabile:

Oamenii sunt beneficiarii cei mai importanți ai dezvoltării durabile

Dezvoltarea durabilă presupune gândire și acțiune pe baza unei perspective pe termen lung

Deciziile se fundamentează pe o analiză atentă și echilibrată a costurilor și beneficiilor, inclusiv a celor dificil de cuantificat (de tip valoare publică)

Dezvoltarea durabilă presupune, prin natura sa, crearea unui sistem economic deschis, care să determine o creștere economică puternică, eficientă

Combaterea sărăciei și excluziunii sociale, prin dezvoltare durabilă

Respectarea restricțiilor de mediu

Principiul acțiunii precaute care înseamnă, în esență, că lipsa sau incompletitudinea informațiilor științifice într-o situație de amenințare a unei deteriorări serioase sau ireversibile nu justifică lipsa de acțiune ori întârzierea în luarea măsurilor necesare pentru prevenirea degradării mediului înconjurător

Utilizarea cercetării științifice și a surselor de informații celor mai autorizate în luarea deciziilor privind dezvoltarea durabilă

Transparentă, informare și acces la justiție – ingrediente esentiale ale consolidării încrederii în interiorul comunităților, precum și între indivizi și autoritățile publice.

Cel care poluează, plătește! consecința acestui principiu este motivarea mai semnificativă a consumatorilor în direcția diminuării gradului de degradare / poluare a mediului înconjurător.

De la Adam Smith și până în zilele noastre, teoria economică analizează direct sau indirect “dezvoltarea”. Visul oricărui capitalist a fost și este dezvoltarea afacerilor sale, cucerirea unor noi piețe, globalizarea. O dată cu creșterea complexității conexiunilor din economia mondială s-a simțit și nevoia redefinirii de către specialiști a acestui concept. Paradoxul științei economice este că teoriile sale sunt create după analiza fenomenelor, spre deosebire de alte științe în care teoria precede practica (de exemplu Edison a inventat becul după multe experimente și calcule în laborator, în timp ce piața a fost analizată mult după apariția ei). Așa s-a întâmplat și cu conceptele dezvoltării durabile sau viabile. După douăzeci de ani de expansiune economică fără precedent, abia în anii ’70 apar primele preocupări de redefinire a conceptului de dezvoltare.

La Summitul Mondial de la Johannesburg, pe lângă analiza exhaustivă făcută scurgerii unui deceniu de la Conferința mondială de la Rio de Janeiro, s-au stabilit noi direcții de acțiune, ce au fost înscrise în Declarația de la Johannesburg privind Dezvoltarea Durabilă a lumii contemporane.

Referindu-ne strict la agricultură, în această Declarație s-a subliniat ideea că „agricultura joacă un rol esențial în acoperirea nevoilor populației globului aflate în plină creștere, și este inextricabil legată de eradicarea sărăciei, în special în țările în curs de dezvoltare … O agricultură viabilă și o dezvoltare rurală pe măsură sunt esențiale pentru implementarea unor abordări integrate ale creșterii producției alimentare și siguranței alimentelor într-o manieră ecologic viabilă”.

Dezvoltarea durabilă în România

Tabelul următor sintetizează momentele cele mai semnificative privind evoluția procesului dezvoltării durabile în România. Pe baza principiului transparentei privind accesibilitatea informației de interes public – cum, evident, este cazul de fată – au fost consultate prioritar și sunt referite prin adresele de internet sursele aparținând instituțiilor publice cu autoritate decizională și științifică la nivel național, precum și cele apartinând proiectelor finanțate în România de către Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Tabelul 1.2. Repere ale evolutiei dezvoltării durabile în România

1.2 Promovarea și publicitatea turistică

După crearea produsului turistic, stabilirea canalelor de distribuție și a prețurilor, în scopul vânzării lui trebuie să întreprindem o serie de măsuri pentru a-l face cunoscut consumatorului, adică să-l prezentăm pieței.

Rolul de prezentare a produsului turistic revine promovării ca parte integrantă a programului de marketing turistic.

Promovarea în turism constă într-un ansamblu de demersuri de comunicare ce vizează transmiterea permanentă, pe diverse căi, a unor mesaje destinate informării atât a clienților potențiali, cât și a operatorilor de turism asupra caracteristicilor produselor și serviciilor turistice oferite spre comercializare, cu scopul de a consolida o imagine pozitivă și de a cultiva o atitudine favorabilă față de acestea și firmă, respectiv de a determina, în mentalitatea și obiceiurile de cumpărare și consum ale turiștilor, modificări convenabile întreprinderii ofertante (emițătoare sau beneficiară a mesajelor). Instrumentele folosite pentru promovarea produsului turistic sunt reclama și relațiile publice.

Reclama reprezintă unul din cele mai puternice instrumente de care dispune lucrătorul de marketing în activitatea de promovare a produsului turistic. Forma concretă de manifestare este mesajul publicitar, care are rolul de a asigura consumatorului potențial perceperea existenței produsului, cu principalele sale caracteristici care vin în întâmpinarea dorințelor turistului.

Având în vedere rolul primordial al prestațiilor în cadrul produsului turistic, particularitățile promovării în turism sunt influențate de caracteristicile de intangibilitate, variabilitate, inseparabilitate și perisabilitate ale serviciilor. Remarcăm astfel dificultățile cu care se confruntă marketerii din turism în demersurile lor de prezentare a unui produs intangibil, necreat în momentul promovării și care poate varia față de acest moment.

În turism pot fi puse în evidență două stiluri promoționale distincte :

promovarea imaginii, având în centrul atenției destinațiile turistice pe care urmărește să le facă pe larg cunoscute;

promovarea vânzărilor, care implică nemijlocit operațiunile de comercializare.

Activitățile promoționale în turism necesită investiții importante din cauza întinderii geografice mari a piețelor turistice, manifestării unei concurențe internaționale acerbe și caracterului intangibil al produsului turistic. Din această ultimă perspectivă, se poate afirma că natura intangibilă a serviciilor turistice conduce la creșterea importanței strategiei promoționale, elementul principal al acesteia constând în investirea (asocierea) cu atribute tangibile a serviciilor, prin legarea lor de anumite beneficii specifice. Astfel, mijloacele de comunicație trebuie să sugereze rapiditatea și eficiența serviciilor prestate de unitățile de turism, gradul ridicat de confort asigurat de acestea, imaginile utilizate redând aspectul exterior și interior al unor structuri de cazare, restaurante și centre de agrement moderne.

În industria ospitalității, datorită ponderii dominante a elementelor intangibile în alcătuirea produsului turistic, imaginea ofertei turistice, care le coroborează pe cele ale firmei (structură de primire, agenție de voiaj etc.), ale serviciilor și produselor ca și ale destinațiilor turistice, influențează în mod hotărâtor decizia de cumpărare a consumatorilor. Imaginea pe care aceștia și-o formează cu privire la locurile, obiectivele sau comunitățile umane ce urmează a fi vizitate, la nivelul calitativ și diversitatea serviciilor, contribuie la creșterea sau diminuarea gradului de atractivitate a unui areal turistic (stațiune, zonă sau țară). În plus, considerăm că se impune ca orice imagine a ofertei sau a produsului turistic să fie integrată și armonizată cu imaginea globală a regiunii sau țării ce cuprinde destinația respectivă.

În preocupările lor de a oferi turiștilor potențiali posibilitatea de a cunoaște în detaliu structura și conținutul serviciilor componente ale produselor turistice și pentru a le cultiva o imagine cât mai convingătoare cu privire la destinațiile de vacanță, firmele de turism trebuie să asigure o informare complexă și multidirecțională a clienților potențiali, în funcție de segmentele de piață cărora se adresează. În același timp, în demersurile inițiate se va ține seama de faptul că imaginea produsului turistic promovat este influențată în mod deosebit de calitatea (grad de confort, categorie de clasificare) și diversitatea serviciilor modulare complementare, precum și de gradul de atractivitate al obiectivelor turistice (resurse naturale, culturale).

Ea se realizează prin demersuri sistematice, pornindu-se de la formarea unei identități fizice distincte. Asociată cu renumele, identitatea odată cucerită va facilita propagarea unei imagini publice pozitive, susținută în permanență de elemente fizice ușor identificabile (marcă, simboluri, siglă etc.).

Imaginea turistică oferită publicului devine “productivă” în realizarea scopului pentru care a fost concepută numai dacă demonstrează implicit că obiectul comunicației (un anumit produs, destinație sau atracție turistică, o gamă de servicii) este adaptat nevoilor și preferințelor turiștilor.

Imaginea turistică se fixează practic după realizarea consumului turistic și se propagă apoi continuu, în lanț prin intermediul turiștilor care ne-au vizitat, în anturajul cărora se formează și se recrutează alți consumatori potențiali.

Din punct de vedere temporal, acțiunile de comunicații în turism sunt poziționate atât în perioada ce precede vânzarea produsului turistic (obiectivul promovării fiind acceptarea acestuia de către turiștii potențiali), cât și în etapa de consum (atunci când se urmărește stimularea comercializării de servicii turistice complementare pe parcursul voiajului sau la locul de sejur).

1.2 Publicitatea turistică

Termenul de publicitate provine din verbul latinesc publico-publicare, desemnând acțiunea de adresare către public sau de aducere la cunoștința publicului, respectiv din substantivul publicatio, care înseamnă mod de adresare către public.

Robert Guerin, una din marile figuri ale publicității franceze, spunea că „aerul este compus din: oxigen, azot și publicitate”, insistând astfel pe una din caracteristicile evidente ale publicității: universalitatea. Publicitatea este o tehnică de comunicare ce-și propune să stabilească un contact între vânzător și cumpărător pentru a-l încuraja pe acesta din urmă să achiziționeze un anumit produs. Practica turistică consideră publicitatea ca instrumentul cel mai important pentru câștigarea clientelei potențiale. Publicitatea nu intervine doar în influențarea comportamentului turistic; ea acționează și în alte faze ale formării deciziei de cumpărare. Ulterior, turistul își va completa informațiile impersonale date de publicitate, adresându-se unui intermediar. A stabili o politică de publicitate înseamnă a defini obiectivele publicitare și în funcție de acestea, strategiile adecvate, astfel încât politica de publicitate să fie un tot coerent. Publicitatea, considerată “nervul politicii de comunicație a întreprinderii”, este definită de M. Bruhn ca fiind “o formă specială de comunicare în masă, care, prin intermediul mijlocului de informare ales, se adresează unor grupuri-țintă specifice întreprinderii, pentru a-și atinge scopurile de comunicare”. Ca urmare a intangibilității produselor turistice, constatăm că publicitatea acestora este mai dificil de realizat, indiferent dacă mediul publicitar la care se apelează este tipărit (presă, pliante, ghiduri, afișe turistice) sau de factură electronică, audio-vizuală: Internet, televiziune sau radio. Caracterul intangibil și, în consecință, invizibil al serviciilor turistice impune ca publicitatea acestora să se facă permanent, schimbând mesajul în funcție de obiectul acțiunii și păstrând anumite simboluri. Se poate aprecia că, în domeniul serviciilor, în general, și în turism, în particular, publicitatea este preponderent simbolică și mai puțin descriptivă, mizând foarte mult pe aspectul emoțional, pe mijloace de sugestie și de invitație la reverie și nu pe descrierea serviciului. Publicitatea în turism poate viza familiarizarea consumatorilor potențiali cu o destinație, un prestator de servicii turistice (hotel, restaurant) sau agenție de turism, în vederea atragerii lor, prelungirii perioadei de sezon a activității turistice, lansării unui nou produs sau pătrunderii pe o nouă piață turistică, promovării unei imagini favorabile a ofertei turistice. De asemenea, publicitatea poate contribui la întărirea imaginii unei stațiuni, la creșterea notorietății și prestigiului său prin informarea turiștilor potențiali cu privire la caracteristicile respectivei destinații turistice. Există, apoi, și situații în care trebuie modificată și ameliorată o imagine de marcă deja creată, dar considerată ca negativă pe o anumită piață (de exemplu, imaginea unei destinații turistice scumpe sau cu riscuri derivând din instabilitatea politică a zonei ori nivelul calitativ inferior al serviciilor asigurate). Pentru a se realiza în condiții bune publicitatea turistică și pentru a atinge obiectivele propuse, de la început trebuie luate șase decizii : ce anunțăm? (tema), cui? (ținta publicității), unde? (suportul), când? (campania publicitară), cum? (anunțul) și cu ce efort? (bugetul), ultima decizie condiționându-le pe celelalte.

Temele sau conceptele publicitare, constituie substanța mesajului publicitar.

Ținta publicității unui produs sau unei destinații turistice este constituită atât din turiștii potențiali, cât și din persoanele sau instituțiile cu rol de prescriptori, lideri de opinie sau intermediari. Operatorii turistici (unități de cazare, agenții de turism, stațiuni), în colaborare cu agenția de publicitate, aleg medium-ul (unul din mijloacele de comunicare în masă, de exemplu) și suportul publicitar propriu-zis, în funcție de studiile de piață efectuate, de capacitatea unității sau zonei turistice care pregătește campania publicitară, de nivelul tarifelor practicate și de tipul prestațiilor oferite (de exemplu, în cazul hotelurilor de categorie superioară, se vor utiliza reviste de lux, cotidiene citite de elita societății, iar pentru stațiunile și unitățile de cazare destinate publicului larg se va apela la mediile de masă), de tipul de produs turistic oferit și segmentul țintă de piață vizat (de exemplu, vacanțelor sportive și produselor de tip eveniment li se poate face publicitate în programele radio, de televiziune și în revistele pentru tineri, iar voiajelor de tip familial, în cele destinate femeilor, având în vedere rolul acestora în adoptarea deciziilor de petrecere a vacanțelor). Trecând la următoarea verigă a conceperii și materializării publicității turistice – stabilirea temei – amintim preferința clienților potențiali (care ține de faptul că până și decizia alegerii între variante presupune un efort, precum și de tendința umană spre un nivel minim al acestuia) de a se afla în fața unei game restrânse de produse turistice propuse, însoțită însă de senzația, transmisă adecvat, că altcineva a optat în prealabil, selectându-le pe cele mai bune. Așadar, pentru facilitarea alegerii și a luării deciziei de cumpărare, tema mesajului publicitar va fi cât mai simplă posibil, evitându-se seriile lungi de propuneri și de argumente adiacente. În practica turistică regăsim frecvent situații în care, din cauza volumului redus al bugetului cu destinație promoțională al firmelor din domeniu, sunt concepute campanii publicitare comune, având o tematică complexă ce reunește mesajele unor hoteluri, stațiuni sau regiuni turistice.

1.3 Formele publicității

Indiferent dacă este făcută de către firma prestatoare de servicii turistice, de către cea distribuitoare ori de către stat, la nivel local, regional, național sau internațional, pentru produs, marcă sau firmă, pentru efecte imediate sau de perspectivă etc., publicitatea se prezintă sub următoarele forme principale : prin mass-media, exterioară, directă și gratuită.

Publicitatea prin mass-media

Principalele mijloace mass-media care pot fi utilizate în scopuri publicitare de către o firmă de turism sunt : presa scrisă, radioul, televiziunea și cinematograful.

Publicitatea în presă.

Fiind cel mai vechi tip de mass-media, presa este folosită de firmele turistice ca mijloc de transmitere către clientelă a mesajelor publicitare datorită unor avantaje certe pe acre le prezintă. Dintre acestea amintim :

– costul cel mai redus pe unitate de efect scontat ;

– operativitatea, prin presă mesajele putând fi transmise foarte rapid ;

– flexibilitatea, mesajele putând fi schimbate ușor de la o apariție la alta ;

– stocabilitatea, mesajele publicate putându-se păstra cât timp se dovedesc utile ;

– selecticvitatea ridicată, acest avantaj manifestându-se mai cu seamă în cazul presei de specialitate, adresate anumitor segmente de cititori ;

– regularitatea apariției etc.

Publicitatea în presă prezintă avantaje care o fac indispensabilă într-o campanie promoțională sistematică și de amploare. În primul rând, șansele de a fi receptată sunt, în general, estimate de la început prin cunoașterea tirajului, respectiv a audienței mijloacelor la care se apelează. În al doilea rând, studiile sociologice efectuate de ofertantul spațiului publicitar îi precizează acestuia segmentele de populație cărora li se adresează cu precădere și, la rândul său, îi oferă această informație beneficiarului de reclamă, care-și poate astfel selecta canalul de emitere a mesajului în funcție de segmentul de piață pe care-l are în vedere. Presa, cotidiană sau periodică, atrage cea mai mare parte din bugetul publicității din turism. Presa cotidiană reprezintă un suport sărac pentru anunțurile de publicitate, în general în alb negru, care face informația perisabilă. Totuși ea prezintă o mare difuzare, această formă putând să atingă o mare parte din turiștii potențiali ai unei țări considerate. Produsul turistic curent este destinat unui public larg și presa cotidiană, prin amploarea audienței sale, este un suport bine adaptat publicității. Însă, ecoul său este de scurtă durată, deci pentru a obține efectul scontat este convenabil de a repeta regulat anunțurile. În plus, acestea trebuie să aibă o dimensiune suficientă pentru a nu fi trecute cu vederea. Presa periodică, de o mare diversitate, are avantajul de a fi citită cu o mai mare atenție, dar de un cerc mai restrâns de consumatori. Publicitatea în acest tip de presă este relativ durabilă, mult timp după apariție aceste magazine circulând în familie, săli de așteptare etc. În schimb, alegerea unei publicații care utilizează fotografiile color, dă publicității turistice sugestivitatea și atractivitatea care îi sunt necesare pentru a o face convingătoare. Cadența anunțurilor publicitare prin presă trebuie să țină seama de sezonalitatea cererii de turism. Fie că este vorba de presa scrisă sau de audio-vizual, mesajele publicitare trebuie transmise acestora înainte de începerea sezonului turistic în cazul cererii sezoniere (de exemplu, turismul de litoral), iar în situația unităților pentru ale căror servicii cererea este relativ uniformă în timp, mesajele se vor difuza tot timpul anului. De asemenea, bugetul publicitar influențează această cadență : cu cât este mai limitat cu atât anunțurile publicitare vor fi mai concentrate în timp. Repetarea mesajelor publicitare este un lucru recomandat, având menirea de a menține treaz interesul clienților pentru produsele firmei. Sunt câteva principii de urmat în conceperea anunțului publicitar în turism, pe care le enumerăm în continuare, dată fiind valoarea lor (cel puțin) orientativă:

puneți în evidență diferențele, particularitățile, deoarece turiștii călătoresc pentru a acumula experiențe noi, pentru a vedea ceea ce nu găsesc în zona de reședință;

dacă anunțați un produs turistic la un preț foarte convenabil, plasați această mențiune la început;

utilizați fapte precise, concrete, evitați generalitățile, deoarece numai faptele concrete îl pot determina pe un client să cumpere fără să vadă produsul turistic;

prezentați produsul ca fiind de “primă clasă”; un anunț mediocru lasă impresia unei firme mediocre, apărând rețineri în a fi contactată;

nu ascundeți cel mai bun (convingător) argument de vânzare (de exemplu, prețul scăzut, amplasarea), ci plasați-l în antetul anunțului, altfel acesta va trece neobservat printre multe altele;

exploatați orice aspect de noutate referitor la produs;

evitați enumerarea unei multitudini de aspecte; alegeți o temă propunând ceva concret;

fotografiați indigenii, și nu pe turiști, întrucât orice populație autohtonă poate părea exotică pentru cei care nu o cunosc;

alegeți inteligent fotografiile și subtitlurile (legendele) lor, deoarece acestea sunt de două ori mai importante (citite), mai concludente decât textul propriu-zis.

După aceste recomandări să adăugăm, în aceeași ordine de idei, că marketerii care concep textul publicitar trebuie să se ferească de a-i da un caracter rigid, de tipul unei succesiuni reci de particularități ale ofertei turistice. Anunțul se impune să fie redactat într-un stil dinamic, elegant, modern, care să nu plictisească receptorul, ci să-i capteze interesul, provocându-i dorința de a achiziționa respectivul produs turistic. Astfel, de exemplu, un anunț publicitar impersonal, conceput în termeni de genul “o vacanță la mare este de neuitat”, are o capacitate de persuasiune mai mică, decât o formulare într-un stil direct, personal: “numai la mare, în stațiunea X, vei putea petrece o vacanță de neuitat”.

Pentru a ușura receptarea, specialiștii în publicistică și în publicitate recomandă respectarea următoarelor reguli :

amplasarea mesajului fie pe prima pagină, fie pe cea din mijloc, fie pe ultima, aceste soluții fiind însă foarte costisitoare;

paginile din dreapta sunt recomandate celor din stânga;

spațiile de la marginea paginilor sunt preferabile celor din mijloc;

colțurile din dreapta (de sus și de jos) sunt mai indicate decât celelalte.

După cum este știut, există și o presă turistică specializată, editată de oficiile de turism sau de alte structuri profesionale. Ea este destinată agențiilor de voiaj, turoperatorilor și altor profesioniști care au o influență directă asupra clientelei. Ca exemple, putem menționa: în Franța – Le Répertoire des Voyages, L’Echo touristique, La Gazette Officielle du Tourisme, L’Agent de Voyages; în Germania – Der Fremderverkher, Fremdenverkehrswirtschaft International; în Italia – Agenti di Viaggi; în Spania – Spic și Editur; în Marea Britanie – Travel Trade Gazette și Travel News; în Statele Unite – Travel Agent, Travel Trade, Travel Weekly și Travel Management Daily; în România – Revista română de turism (dispărută ca și alte publicații similare – Hotel, Voiaj), Vacanțe în România (cu variante editate în mai multe limbi destinate pieței turistice internaționale).

Publicitatea la radio

În publicitatea la radio, marketerii, în încercarea de a surmonta anumite dezavantaje ale acestei forme promoționale, trebuie să selecteze și să asocieze mesajului verbal emis acele melodii sau efecte de sunet care creează atmosfera de vacanță, sugerând exoticul, destinderea, agrementul sau o anumită destinație turistică (de exemplu, un vals de Strauss îl transpune pe ascultător la Viena, sunetul de cimpoi sugerează Scoția, tobele duc cu gândul la Africa, sirena unui vapor sugerează croaziera; din același “arsenal” mai fac parte zgomotul de decolare al unui avion, râsete și sunete de pahare care se ciocnesc în timpul unei petreceri, sunete evocatoare de animale exotice etc.). Mesajele publicitare turistice la radio prezintă, așa cum anticipam, puncte slabe insurmontabile, neputând să detalieze avantajele oferite de produsul sau unitatea turistică, așa cum se întâmplă în cazul presei scrise, și nici să demonstreze adevărul celor afirmate, așa cum televiziunea încearcă să o facă.

Publicitatea televizată

Publicitatea televizată, asemeni activității turistice pe care o servește, este în bună măsură sezonieră, spoturile fiind difuzate în perioada în care, conform specialiștilor, sunt luate deciziile de vacanță, adică, de obicei, din octombrie până în februarie pentru vacanța de iarnă și, respectiv, din martie până în iunie, pentru cea de vară. Mesajele transmise turiștilor potențiali prin intermediul televiziunii sunt atractive și convingătoare, deoarece permit o asociere benefică între imagine, animație, text și muzică. Alegerea momentului transmiterii spotului publicitar este de cea mai mare importanță pentru recepția sa, acesta influențând și cuantumul tarifului pretins de posturile de televiziune, fiind necesar să se decidă :

între orele de mică și de mare audiență;

între începutul, parcursul și sfârșitul unor emisiuni;

între perioadele care preced vacanțele și cele de pe parcursul acestora etc. Cea mai ridicată eficiență sub aspectul recepției o vor avea mesajele transmise la orele de vârf, în pauzele care preced sau succed emisiunile de foarte mare audiență, precum și în timpul acestora. Totuși, întreruperea unor emisiuni (filme, transmisii sportive) pentru derularea spoturilor publicitare, deși asigură o mai mare receptare a lor, poate conduce adeseori la o iritare a telespectatorilor și la o respingere a ofertei turistice făcute astfel (aceștia simțindu-se oarecum agresați) Extinderea pe care au cunoscut-o televiziunea prin cablu și cea prin satelit, precum și creșterea considerabilă a numărului de posturi conferă publicității tv statutul de mijloc de primă importanță. În acelasi timp cinematograful este mai mult o publicitate care oferă un produs precis, comercializabil imediat sau un obiectiv apropiat, ușor de atins. Filmele prin care se realizează promovarea turismului pot fi de două feluri : filme publicitare propriu-zise (cu o durată de până la 5 minute), care se pot transmite și în timpul celor artistice, și fime documentare (cu caracter comercial), având o durată de până la 30 minute, care se transmit fie independent, fie înaintea celor artistice. Cinematograful, presupunând folosirea unor spații speciale (săli de proiecție) și a unor echipamente scumpe, este cel mai costisitor mijloc publicitar, neputându-se utiliza decât de firmele și organizațiile turistice foarte puternice

2.4 Publicitatea exterioară

Include utilizarea în scopuri publicitare a afișelor, panourilor publicitare și însemnelor luminoase. Panourile publicitare se prezintă, de regulă sub forma unor desene de dimensiuni mari sau foarte mari (34 m, 38 m, 46 m, 48 m etc.), care se amplasează pe căile rutiere foarte circulate (la intrarea în/și ieșirea din localitățile mari – sau între ele), în zone aglomerate din interiorul localităților (stadioane, stații de metrou sau feroviare, porturi și aeroporturi, vaduri comerciale, mari intersecții, piețe), adică în așa fel încât să fie văzute de cât mai multe persoane aflate în mișcare sau care așteaptă mijloacele de transport în comun. Panourile luminoase reprezintă o categorie aparte de panouri publicitare, având o putere de atracție mult mai mare decât a celorlalte (mai ales în timpul nopții), amplasându-se, de asemenea, în locurile aglomerate, situate în apropierea vadurilor comerciale, la intrarea în magazine, în marile parcări, la sediile firmelor turistice, în stațiuni etc. Presupunând consumuri însemnate de energie electrică, expunerea lor este mai costisitoare. Publicitatea pe vehicule aprținând firmelor de transport în comun (autobuze, tramvaie, troleibuze) și pe cele ale firmelor de turism (autocare, mici ambarcațiuni) s-a dovedit de multă vreme o formă principală de publicitate exterioară. Ea prezintă avantajul că permite răspândirea mai rapidă în spațiu a mesajelor firmelor turistice și dezavantajul că timpul în care este recepționat mesajul este forte scurt. Panourile de semnalizare îndeplinesc un rol extrem de important pentru hoteluri, întrucât asigură dirijarea potențialilor clienți spre unitate și fac posibilă vânzarea serviciilor turistice. Legat de aceste panouri prezintă însemnătate: localizarea, lizibilitatea, capacitatea de explicitare și repetabilitatea asigurată siglei.

2.5 Publicitatea directă

Presupunând construirea și exploatarea unor linii directe de legătură între firmele de turism și clientelă, publicitatea directă se realizează fie prin contacte nemijlocite cu acesta (prin centre de informare turistică, prin standuri, saloane și târguri etc.), fie pe legături stabilite prin poștă, telefon, fax și terminale de calculator. Specificul acestui gen de publicitate constă în aceea că mesajul este particularizat pentru fiecare client în parte. Telefonul este un mijloc de transmitere dar și un mijloc de recepționare a mesajelor.

Ca mijloc de publicitate, acesta permite :

– asigurarea confidențialității comunicațiilor;

– identificarea reacțiilor imediate ale interlocutorilor la mesajele transmise și aprecierea calității percepției;

– readaptarea (din mers) a mesajului;

– corectă înțelegere a acestuia, dându-se operativ lămuririle suplimentare necesare etc.

Poșta este mijlocul de publicitate care se bazează pe scrisori și tipărituri, precum și pe liste de adrese. Pentru a reduce cheltuielile pe care le presupune, greutatea scrisorilor, broșurilor și plicurilor trebuie adaptată la cele mai joase tarife posibile.

2.6 Relațiile cu publicul

În turism, relațiile cu publicul vizează menținerea sau ameliorarea încrederii și imaginii favorabile asupra unei firme turistice și a produselor oferite de aceasta, pe de o parte, și instituirea de legături cu diferite categorii de public (din interiorul și exteriorul întreprinderii) capabile să afecteze dezvoltarea acesteia, pe de altă parte. Acțiunile din sfera relațiilor cu publicul intern (personalul din agențiile de turism, unitățile de cazare, alimentație și agrement, din societățile de transport turistic, ghizi etc.) urmăresc crearea unui climat favorabil de muncă, a unei colaborări permanente cu efecte pozitive sub raportul eficienței activității și al cunoașterii în detaliu a tuturor componentelor acesteia, a produselor și serviciilor ce alcătuiesc oferta firmei. Astfel se asigură difuzarea în rândul personalului a informațiilor utile cu privire la strategiile, orientarea, obiectivele și tendințele firmei de turism și, în sens invers, culegerea de informații pe care angajații le obțin din contactul direct cu turiștii, precum și a opiniilor sau sugestiilor lor cu privire la îmbunătățirea prestării serviciilor. La randul lor si relațiile cu presa urmăresc promovarea notorietății și imaginii firmei de turism, crearea unui climat favorabil între aceasta și diferitele categorii de public, facilitarea apariției în mass-media a unor informații privind produsele și serviciile oferite de operatorul turistic. Tehnicile utilizate în relațiile cu presa includ atât modalități de stabilire și întreținere a contactelor cu aceasta (și oamenii ei), cât și forme de comunicare prin intermediul presei. Crearea de evenimente este, în primul rând, o problemă de imaginație, firma turistică putând face un moment special, cu ecouri publice, din inaugurarea unor birouri turistice, stațiuni, noi mijloace de transport sau structuri de primire, din aniversările înființării agenției sau ale unității de cazare; poate fi, de asemenea, marcat ca eveniment momentul în care o stațiune a atins un număr important (rotund) de turiști străini veniți în vacanță, cel al semnării într-o stațiune, a unui acord turistic internațional, al organizării (declanșării) unei “săptămâni gastronomice” cu temă (de exemplu, organizarea în cadrul birourilor de turism din străinătate a unei săptămâni a gastronomiei, vinurilor și folclorului în țara noastră); evenimente mai pot fi expozițiile de artă culinară (cu degustări de produse specifice unei anumite zone turistice, diferite concursuri sau festivaluri, de exemplu, Festivalul Plăcintei sau al Sarmalelor, organizate special pentru promovarea turismului românesc, sau festivaluri de film, muzică etc.). Astfel de reuniuni devin uneori prilej de lansare a noi produse turistice de prezentare a caracteristicilor de originalitate ale pachetelor de servicii oferite consumatorilor. Dat fiind specificul ofertei turistice, filmul poate deveni instrument în relațiile cu publicul, transmițând maximum de informare asupra produsului turistic fără a avea agresivitatea filmului publicitar. Difuzarea lui vizează fie un public larg (la televiziune, în cadrul unor emisiuni nepublicitare, programe documentare sau jurnale), fie unul specializat (proiecții speciale în fața grupurilor profesionale, cluburilor etc.). Turoperatorii sau agențiile de voiaj puternice includ în instrumentarul relațiilor cu publicul și fundarea unor cluburi de turism care reunesc ca membri clienți fideli, parteneri, noi consumatori importanți. În cadrul acestora se organizează reuniuni de informare și educare a turistului, de familiarizare cu modul în care poate fi cumpărat un voiaj forfetar etc.

2.7 Promovarea vânzărilor produsului turistic

Deoarece oferta turistică are, în general, un caracter sezonier, produsul turistic trebuie vândut într-o perioadă relativ scurtă, aceasta impunând o activitate intensă de promovare a vânzărilor. În turism, promovarea vânzărilor vizează stimularea cererii turistice pe termen scurt a consumatorilor și a distribuitorilor de produse și servicii turistice.

Printre obiectivele promovării vânzărilor în turism putem menționa:

introducerea unui nou produs turistic în gama de produse deja cunoscută, printr-o intensificare a eforturilor de influențare atât a turiștilor potențiali, cât și a intermediarilor (agenții de voiaj, turoperatori);

creșterea volumului de vânzări de produse / servicii turistice în extrasezon;

majorarea vânzărilor la produsele turistice pătrunse pe piață prin prelungirea perioadelor de sezon (creând, în acest scop, motivații suplimentare), prin stimularea unei atitudini de fidelitate față de o anumită destinație.

Principalele tehnici de promovare a vânzărilor în turism sunt primele și cadourile promoționale, reducerile de tarife (oferte speciale, vânzări grupate), concursurile promoționale, jocurile, loteriile.

Capitolul 3. Studiu de caz – Produsul Turistic Sucevița

3.1. Satul Turistic Sucevița

3.1.1. Așezare geografică

Urmând șoseaua DN 17 A, de la vechiul oraș bucovinean Rădăuți, spre vest, după 18 km de drum asfaltat și bine întreținut, din care primii 8 km în linie dreaptă, trecând tangențial pe partea sudică a comunei Horodnic, după o cotire a șoselei spre stânga și, după încă un km, o alta spre dreapta, străbătând comuna Marginea- vestită localitate a ceramicii negre se ajunge în vechea așezare Sucevita, comună ce a făcut și face parte din nordul Moldovei, regiune numită după 1775 Bucovina(„Țara fagilor”). Așezată într-o zonă mirifică, la confluența Obcinei Mari cu Depresiunea Rădăuților,”Sucevița se întinde pe ambele părți ale șoselei DN 17 A Rădăuți-Câmpulung Moldovenesc, între kilometrii 15 și 17,5 pe partea stângă a pârâului cu același nume, iar după trecerea podului peste acest pârâu denumit la „Tcaciuc”- după numele locuitorului din vecinătatea lui – continuă pe partea dreaptă a aceluiași pârâu, terminându-se ca așezare, la kilometrul 21, în prelungire până la creasta Obcinei Mari, la locul numit „Palma” – denumire dată după un monument ce reprezintă un drum srijinit de o palmă omenească, ridicat de constructorii acestei șosele- sau pasul Ciumârna, la altitudinea de 1100 m.” În cadrul județului, Sucevița se află la distanța de 18 km de municipiul Rădăuți, unde se află și cea mai apropiată stație CFR, precum și cea mai apropiată autogară, la distanța de 54 km de municipiul Suceava, reședință a județului și la distanța de 57 km de orașul Câmpulung Moldovenesc, trecând, spre vest, peste pasul Ciumârna și Trei Movile, șoseaua care face legătura cu Transilvania prin Pasul Tihuța. Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei Sucevița este situat în partea central-nordică a județului Suceava.

3.1.2. Potențialul natural al zonei Sucevița

Relieful reprezintă un element distinctiv al peisajului geografic.Teritoriul comunei Sucevița este înscris în întregime în cadrul Obcinei Mari, ocupând partea central- estică a acestei unități de relief,(unitate de flis extern) mai exact în acel complex de culmi înguste, direcțional – paralele,dintre Creasta Obcinei Mari si Podișul Sucevei, ce corespunde nordului Obcinei Humorului. Relieful petrografic condiționează peisajul local. Ca relief, rocile dure în alternanță cu rocile moi formează culmi rotunjite, prelungi, separate de văi adânci. Traversarea gresiilor dure generează în peisaj apariția unor praguri atât pe Pârâul Sucevița cât și pe afluentul său Rusca, care au aspectul unor mici cascade. Această regiune are o climă temperată de depresiune intramontană cu veri răcoroase și ierni reci.Deși Sucevița se bucură de un regim de adăpostire în fața stihiilor naturii-vânturi pustiitoare, viscole nesfârșite sau chiar călduri istovitoare- datorită protejării,din trei puncte cardinale –nord, vest și sud – de către culmile muntoase, totuși perioada de vegetație este scurtă comparativ cu zona Rădăuți, aproximativ două săptămâni de primăvară, când înghețurile întârzie sau apar brume care în unii ani au produs pagube pometelor înflorite, iar toamna se grăbește să-și facă apariția cu brume timpurii sau chiar cu zăpezi.

În ceea ce priveste rețeaua hidrografică am amintit deja că principalul pârâu este Sucevița. Acesta are, pe partea dreaptă, următorii afluenți, din amonte în aval: Dragoșinul,Mesteacănul, Neagu, Zneamănul, Boul iar pe partea stângă Damașchinul, Mărul,Rusca,Berchezul cu Paltinul și Pârâul Adânc, Rotar și Voievodeasa cu afluenții săi.Tot pe raza comunei sunt douăsprezece heleșteie, fără a avea vreun nume geografic specific, fiind cunoscute doar după numele locuitorilor în a căror proprietate sunt. Putem aminti de existența unor izvoare pe teritoriul comunei Sucevița, izvoare care sunt cunoscute pentru frumusețea lor, pentru calitatea apei potabile ce o conțin sau pentru rezonanța lor istorică(„Izvorul lui Dragoș”, denumire care amintește de trecerea lui Dragoș –Vodă în urmărirea bourului prin acele locuri).

Luate de la intrarea în Sucevița, dinspre Marginea, pe partea dreaptă sunt cunoscute dealurile: Arșița cu Preluca lui Mardare, Podișor, Balta Verde, Pârâul Adânc sau Duruitoarea, Dealul Cruciții, Plopiș cu Trei Pâraie și Făgetul, Furcoiul cu Împărțelele, Crâșmei,Miclăuș,Boicu cu Împărțala lui Dănilă și ne întoarcem pe partea stângă: Damașchinul, Șerpăria, Secătura cu dealul Ciungitura,Ciungul Lupului, Piciorul Dragoșinului, Râpa Mare, Mesteacănul, Neagul, Zneamănul,Boul, Holmul, Topceanul,Tărnicioara, Pârlitura, Arsura,Socăria încheindu-se cu Capul Dealului.

Văi.Sunt cunoscute văile: Suceviței, Berchezului, Ruștei și Dragoșinului.

Lunci. În limbajul locuitorilor acestei așezări, sunt cunoscute luncile:Izvorului Albulenilor, Mănăstirii,Chirășenilor și Codrișorului.În majoritatea lor aceste lunci sunt împădurite numai cu arini și destul de rar cu răchită.

Vegetația și fauna. Vegetația care predomină este cea arborescentă, ocupând 7500 ha, fiind formată din brad, fag, asociații de amestec molideto-făgete, făgeto – brădete si făgeto- molidete etc., pășuni si fânețe naturale. Fauna este reprezentată în special de exemplare ca: lupul, ursul, mistrețul,cerbul, veverița, râsul, vulpea, etc. Avifauna este reprezentată de: cocoșul de munte, ciocănitoarea, cinteza, pițigoiul etc. În ape trăiesc păstrăvul, boișteanul.

3.1.3. Dezvoltarea economică și socio-culturală

Principalele resurse naturale sunt reprezentate în comuna Sucevița de pădurile de rășinoase și foioase, terenul agricol și resursele nemetalifere.În funcție de acestea potențialul economic al comunei se regăsește în următoarele activități economice:

-activități agricole ce se defășoară numai în gospodăriile populației, mai dezvoltată fiind activitatea de creștere a animalelor;

-activitatea de silvicultură și exploatare forestieră;

-activități de tip industrial, concretizate prin debitarea de cherestea și prelucrarea lemnului(SC. Forestind, SC Voievod, SC Gridoma, SC Eliahu etc);

– activități de comerț.

-activități de turism și servicii;

Producția agricolă obținută de țăranii din Sucevița este modestă, cele două componente de bază(producția vegetală și cea animalieră) aflându-se la egalitate. Culturile cu rezultate mai bune sunt: plantele de nutreț, cartoful, porumbul, legumele. Produsele de origine animală sunt laptele, produsele din lapte, carnea de vită, porc, oaie,pasăre, ouă, brânza de oi etc. Toate acestea deservesc familiilor producătoare iar surplusul se comercializează la unitățile turistice din sat.

Ramură a economiei forestiere, silvicultura se ocupă de cultura, amenajarea și protecția patrimoniului forestier. Din punct de vedere al funcțiilor pe care le îndeplinesc,pădurile sunt de protecție și de producție, ultimele fiind destinate în principal să producă material lemnos pentru industria de prelucrare a lemnului și pentru alte nevoi ale populației și ale economiei naționale exercitând totodată și un rol de protecție a solului, mediului, apelor.

O altă activitate a silvicultorilor este cea de valorificare produselor accesorii ale pădurilor: recoltarea și valorificarea fructelor de pădure(zmeură, măceșe, plante medicinale, ciuperci) dar și de rășină, pomi de iarnă etc. Un alt produs valorificat de către silvicultori este fauna prin organizarea de partide de vânătoare și pescuit.

FIȘA LOCALITĂȚII SUCEVIȚA

STRUCTURA :

COMUNA: SUCEVITA

SAT SUCEVITA

SAT VOIEVODEASA

POPULATIA

TOTAL COMUNA – 2847

SAT SUCEVITA – 1904

SAT VOIEVODEASA – 943

NUMAR GOSPODARII:

TOTAL COMUNA – 995

SAT SUCEVITA – 654

SAT VOIEVODEASA – 341

5. NUMAR DE INSTITUTII SI DENUMIRI:

SEDIUL PRIMARIE

CAMIN CULTURAL VOIEVODEASA

SCOALA CLS. I-VIII SUCEVITA

SCOALA CLS. I-VIII VOIEVODEASA

BISERICA ORTODOXA SF. ILIE SUCEVITA

BISERICA SF IOAN SUCEVITA

BISERICA SF APOSTOLI PETRU SI PAVEL VOIEVODEASA

BISERICA CATOLICA VOIEVODEASA

CASA DE RUGACIUNE PENTICOSTALA

CASA DE RUGACIUNE BAPTISTA

MANASTIREA SUCEVITA

3.2. Potențialul turistic al satului Sucevița

3.2.1. Dezvoltarea turismului rural în Sucevița

În concepția noastră „satele turistice”- ca și satul Sucevița- sunt așezări rurale situate într-un cadru pitoresc si nepoluat, care prezintă urmatoarele avantaje:

tradiții etnografice nealterate și case cu arhitectură specifică unei zone etnografice(portul popular tradițional, casele din lemn etc);

gospodării țărănești cu un anumit grad de confort ce se închiriază turiștilor;

monumente cultural-istorice(Mănăstirea Sucevița, Monumentul Eroilor etc);

muzee si atracții naturale si culturale, ce pot fi utilizate în dezvoltarea agrementului(Muzeul din incinta mănăstirii, Muzeul Etnografic din cadrul Școlii Sucevița);

dotări de infrastructura generală;

dotări comerciale, sanitare si de telecomunicații;

accesibilitatea ușoară la drumurile naționale si căile ferate;

rețeaua rutiera parțial modernizată etc. Aceste așezări, în afara funcțiilor politico-administrative, sociale, economice și

culturale proprii , îndeplinesc sezonier sau pe tot parcursul anului și funcția de primire și găzduire a turiștilor. Valorificarea turistică a potențialului natural si cultural al spațiului rural reprezintă un mod de dezvoltare socio-economică. Una dintre tendințele dezvoltării industriei turismului este întoarcerea către natură, manifestată deja în toate țările în care civilizația post-industrială a creat nevoia de retragere si evadare din metropole. Prezent într-un număr important de țări cu tradiții turistice: Italia, Franta, Austria, Finlanda etc. agroturismul conține ideea cointeresării agricultorilor la dezvoltarea turismului prin închirierea de locuințe si comercializarea produselor naturale si a antrenării turiștilor la activitățile agricole. În România, agroturismul a fost înfiintat încă de înainte de 1989 însă acesta a fost stopat de către autorități, prin interdicția de cazare a străinilor la particulari. După 1989 situația s-a schimbat și au apărut primele inițiative în acest sens, mai ales în dezvoltarea agroturismului montan. Satul Sucevița este o așezare rurală, bine constituită, încadrată în peisajul pitoresc al Obcinei Mari, păstrătoare de tradiții și cu un însemnat trecut istoric. Principala formă de turism care s-a dezvoltat înaintea turismului rural a fost turismul ecumenic, de pelerinaj.Astfel, în afară de sărbătorile religioase de peste an la care participă un număr foarte mare de pelerini(mai ales în jurul datei de 6 august când este hramul mănăstirii),prin Mănăstirea Sucevița se perindă aproximativ 100.000 de pelerini anual.

3.2.2. Potențialul turistic antropic al comunei Sucevița

Mănăstirea Sucevița

Așezată în mijlocul unui încântător peisaj de munte cu pante domoale și împădurite, binecunoscute călătorului care străbate plaiurile Bucovinei, pe valea pârâului al cărui nume îl va împrumuta, Mănăstirea Sucevița pare la prima vedere o impunătoare cetate medievală, cu ziduri înalte, prevăzute cu metereze și drum de strajă, întărită la colțuri cu puternice turnuri de apărare.Cu atât mai mult, drumețul care pătrunde pe porțile grele de stejar, ferecate în fier, prin gangul boltit al turnului de intrare, va fi surprins de linia suplă și de volumele armonioase ale arhitecturii bisericii ce se înalță în mijlocul acestei cetăți, dar mai cu seamă de frumusețea neobișnuită a picturilor care acoperă în întregime fațadele, păstrându-și peste veacuri prospețimea culorilor.

Foto. Nr. 4.1. Mănăstirea Sucevița, văzută de pe Dealul Neagul

Mănăstirea Sucevița încheie capitolul glorios al artei moldovenești din veacurile XV-XVI și spre deosebire de monumentele care o preced, ea nu mai este opera unui singur ctitor, ci a unei familii de boieri care a dat țării un mitropolit și doi domnitori: Movileștii. Incinta Mănăstirii Sucevița este aproape pătrată, cu laturile de 100 x 104 m. Zidurile groase de cca 3 m, construite din piatră brută cu mortar, au o înălțime de peste 6 m și prezintă la partea superioară guri de tragere care erau accesibile printr-un drum continuu de strajă reconstituit azi parțial. Cel mai bine conservată dintre toate ansamblurile picturale ale artei medievale moldovenești(rămâne intactă inclusiv picura din partea de nord a mănăstirii, ceea ce la alte mănăstiri nu s-a întâmplat), pictura Suceviței este în același timp și tradițională și novatoare. Cu aspectul ei de uriașă „Carte ilustrată „ sugerat de multitudinea scenelor care acoperă aproape în întregime pereții bisericii atât în interior cât și la exterior, precum și de prospețimea paletei cromatice deosebit de variată, această pictură constituie poate comoara cea mai de preț a mănăstiri

Foto. Nr. 4.2. Scara virtuților

Legenda „Necunoscutei de la Sucevița” spune că o femeie de prin partea locului s-a oferit să ajute la contruirea mănăstirii, cărând cu carul său tras de bivoli piatra necesară construcției, și că a făcut această corvoadă timp de 30 de ani, fără întrerupere; nu se precizează motivul pentru care femeia își impusese această sarcină atât de aspră,ci doar dorința de a fi înmormântată în biserică. Această cinstire nu i-a fost acordată, însă, pentru ca amintirea ei și evlavia jertfei să nu se șteargă, i s-a pus pe turnul plopotniței chipul cioplit în piatră. Ciudata figură cu trăsături aspre, sumare, ce poate fi văzută și în zilele noastre deasupra unuia dintre masivele contraforturi, ea este o raritate în arta medievală românească de confesiune ortodoxă și, asemenea legendei meșterului Manole și a mănăstirii Argeșului, ea amintește că în credința populară nici o zidire nu durează fără sacrificiu uman. Monumentul istotric de o deosebită valoare prin arhitectură, frescă si zugrăveală se află înscris pe listele de patrimoniu UNESCO alături de celelalte mănăstiri cu pictură exterioară din Bucovina cu care formează un circuit turistic cu renume mondial. De asemenea în cadrul mănăstirii există un atelier artizanal pentru a încondeia ouă și a realiza ouă cu mărgele, mult solicitate de vizitatorii străini și de amatorii de frumos.

Foto. Nr. 4.3. Biserica parohială numită și Biserica Cimitirului Sucevița

Biseria Parohială, numită și Biserica Cimitirului Sucevița a fost reconstituită în 1772 din piatră, împreună cu clopotnița. Arhitectura reprezintă un „tip arhaic pentru acestă vreme”.

Monumentul Comemorativ

La intrarea în comună, dinspre Rădăuți, la cca 50 m pe partea dreapta, lângă șosea, poate fi observat de către cei interesați „monumentul comemorativ”, înălțat în anul 1883 în urma vizitei arhiducelui Rudolf al Austriei.

Inițial au fost două astfel de monumente, pe o parte si pe cealaltă a drumului, și marcau intrarea în satul Voievodeasa dinspre Sucevița si invers. Astăzi a rămas doar unul și prezintă în special importanță istorică.

Casa Iraclie Porumbescu

Alt obiectiv turistic al comunei Sucevița poate fi Casa Iraclie Porumbescu, scriitor bucovinean(1823-1896), tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu, casă „românească ” cum puține se mai întâlnesc astăzi.

Muzee:

1.Muzeul Mănăstirii Sucevița.

Obiectele de artă medievală – broderii, miniaturi, sculptură din lemn, argintărie – pot fi văzute astăzi în cadrul muzeului mănăstirii, care reprezintă doar o parte din zestrea lăsată ctitoriei lor de membrii familiei Movilești.

O piesă care face faima Suceviței, deși nu provine din Moldova, este manuscrisul „Sucevița 23 ”, un Tetraevanghel decorat cu sute de miniaturi, în vremea voievodului Țării Românești Alexandru II(1568 – 1577), ferecat însă mai târziu, în 1606, din ordinul lui Ieremia Movilă. Având la bază un model bizantin – Tetraevanghelul țarului bulgar Ivan Alexandru. Din 1356- manuscrisul „Sucevița 23” a inspirat execuția unui Tetraevanghel comandat de Ieremia Movilă pentru mănăstirea Sucevița, dar terminat după moartea sa, în 1607, așanumitul „Sucevița 24”, care se află azi la Muzeul Național de Istorie a României din București.

2. Muzeul etnografic – al Școlii cu clasele I-VIII „Dimitrie Vatamaniuc” Sucevița

Acest muzeu a luat ființă de curând, de cca 7-8 ani, prin grija și coordonarea elevilor de către domnul profesor de istorie și director al școlii d-l Pintilei Jolobai. În cadrul muzeului atât elevii cât și cadrele didactice au adus și au așezat la loc de cinste, în cadrul muzeului, diferite obiecte care arată modul de viață al strămoșilor noștri din cadrul acestei comunități.

Foto. Nr. 4.4 . Muzeul etnografic

3.2.3. Alte atracții turistice

1.Portul popular și obiceiurile comunei Sucevița.

Costumele populare, alcătuite din camașă cu poale cusută cu flori, ițari, brâu sau chimir cu mărgele, bundiță cu prim de miel sau dihor, pălărie sau căciulă la bărbați și cămașă cu sau fără altiță din pânză de bumbac sau in, cusute cu flori viu colorate sau cu bumbac de culoare neagră, catrință, frânghie, pieptarul din piele de miel cu prim, broboade de lână sau batic de culoare albă sau roșie la femei.Pe timp de iarnă sunt purtate cojoacele albe cu tivitură din blăniță de miel la mâneci și la poale sau sumane.

Realitatea etnografică și folclorică din comuna Sucevița, încadrată în cea a zonei etnografice Rădăuți reprezintă un alt punct de atracție pentru turiștii din țară și din străinătate.

Sărbătorile satului se perindă odată cu anotimpurile, ritmicitatea lor fixând din pruncie și până la bătrânețe norme de viață care iau caracterul de permanență și stabilitate colectivității rurale.

Sărbătorile specifice satelor din comuna Sucevița sunt:

-hramul bisericii parohiale, sărbătorit la 7 ianuarie(Sfântul Ioan Botezătorul), se organizează balul gospodarilor unde participă întreg satul;

– hramul mănăstirii Sucevița, sărbătorit la 6 august, se face slujbă cu sobor de preoți, unde participă atât credincioșii din comuna Sucevița cât și credincioși din satele apropiate și mulți alți turiști aflați în pelerinaj la mănăstirile din Bucovina;la această dată se întorc în localitate tinerii si familiile plecate a căror părinți trăiesc în comuna Sucevița; un obicei cu tradiție pe care îl practică credincioșii la această mare sărbătoare spre iertarea păcatelor, este cel de a urca Dealul Furcoi, din fața mănăstirii, cel putin o dată sau de trei ori. Acest traseu, mănăstire – Dealul Furcoi, poate fi parcurs de grupuri de turiști și în alte zile ale anului, atunci când vremea permite. Ajunși în vârful dealului, turiștilor li se oferă o deosebită priveliște. Acolo se află un izvor numit „Izvorul Pustnicului” a cărui apă, se spune, nu se strică niciodată, chiar dacă se păstrează mai mult timp.

-hramul bisericii parohiale Voievodeasa este sărbătorit la 29 iunie „de Sânchetru”;

– la 6 ianuarie, Boboteaza, s-a împământenit obiceiul de a se sfinți apa lângă o cruce din gheață din fața mănăstirii, în apropierea Pârâului Sucevița, loc unde se întâlnesc cu „chiralăisa ” credincioșii din biserica satului cu cei din mănăstire, la o oră fixată dinainte. La această sărbătoare sătenii scot din lăzile de zestre mândrele straie de sărbătoare pe care le îmbracă cu deosebită mândrie.

– un alt obicei care se mai păstrează este acela al sărbătorilor de iarnă când copiii vin cu colinda de Crăciun, cu uratul,semănatul și sorcova de Anul Nou. Tot acum tinerii flăcăi formează trupa de Irozi la Crăciun si Banda lui Jian de Anul Nou si umblă în sat la fetele de măritat unde cântă și joacă până dimineața.

-la sărbătoarea Învierii sau a Paștelui tot satul participă la obiceiul de sfințire a „blidului ” cu pască și ouă roșii. Atât la sărbătorile de iarnă cât si la cele de Paști participă an de an tot mai mulți turiști atât români cât și străini.

2. Meșteșugurile și artizanatul

Dintre meșteșugurile populare care se mai practică încă amintim:

– încondeierea ouălelor – artă populară cu o deosebită valoare artistică prin conținutul tematic al motivelor, prin compozițiile decorative și colorit;

– cusutul cămășilor populare;

-țesutul la războiul de țesut(paretare, cergi, țoale);

– sculptatul în lemn(rame draperii);

– sculptatul în piatră;

-împletitul nuielelor;

-pictura pe sticlă și lemn(în cadrul atelierului mănăstirii) etc.

Foto. Nr. 4.5 Peisajul – cadrul natural al comunei

Cu toate că în Sucevița domină fondul turistic cultural-istoric, putem spune că această zonă se remarcă și prin calitatea peisajului natural(munți cu aspect de măguri, împăduriți,ce aparțin Obcinei Mari) cât și a aerului și a apei.

Pe lângă acestea, zona Suceviței constituie un punct de atracție și datorită fondului turistic biogeografic și zoogeografic. Pentru toți turiștii, pădurea constituie un factor de destindere, de recreere și un prilej de practicare a vânătorii și pescuitului, în special pentru turiștii străini.

Foto. Nr. 4.6. Principalele puncte de interes turistic din zona Sucevița

Sursa: www.turismguide.ro

4. Bucătăria sucevițeană(bucovineană)și turismul gastronomic

Mâncărurile tradiționale ce se servesc la pensiunile din Sucevița sunt: borș cu ciuperci, mămăliguță cu sarmale, mămăligă cu tochitură, ciulama de ciuperci cu mămăliguță, mămăliguță cu lapte dulce sau acru, tocinei cu smântână, mămăliguță cu brânză cu smântână, ochiuri în smântână, papanași cu brânză, miere de albine, clătite cu dulceață din fructe de pădure,chiroști cu brânză etc. Dintre băuturile de casă amintim: afinata, zmeurata, visinata, țuica de prune, țuica de sfeclă sau sfecleanca, cireșata, vin de coacăze sau zmeură etc. Toate acestea încadrate într-un peisaj de basm dau satului Sucevița un „aer” de localitate turistică.

3.2.4. Oferta ospitalității în localitatea Sucevița

Sucevița dispune la ora actuală de peste 600 locuri de cazare în peste 40 de unități clasificate de la 2 stele sau 2 margarete la 4 stele.

3.2.5. Asociația pentru Turism și Dezvoltare Economică Locală „Sucevița”

Asociația pentru Turism și Dezvoltare Economică Locală „Sucevița” a luat ființă în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la Asociații și Fundații, cu Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice și juridice în calitate de fondatori în urma adunării desfășurate la data de 19.01.2006. Asociația pentru Turism și Dezvoltare Economică Locală „Sucevița” este persoană juridică de drept privat, independentă, nonguvernamentală și apolitică și are sediul în comuna Sucevița nr. 306, județul Suceava.

Scopul asociației este promovarea și dezvoltarea unui turism de calitate, tradițional și modern în același timp precum și dezvoltarea economică socială și ameliorarea stării materiale a populației din zonă, prin mobilizarea forțelor și inițiativelor persoanelor fizice și juridice, prin încurajarea și favorizarea inițiativei membrilor comunității în direcția inițierii unor proiecte de dezvoltare, folosind resurse din zona noastră, atât în interes comunitar cât și individual, dezvoltarea unor proiecte culturale și umanitare.

Obiectivele Asociației sunt următoarele:

elaborarea unor strategii privind promovarea și dezvoltarea turismului în Sucevița;

atragerea de programe care să sporească accesibilitatea turismului în Sucevița;

editarea de materiale promoționale;

înființarea unui centru de informare turistică în comuna Sucevița;

promovarea cooperării cu administrația locală și centrală;

atragerea de programe și finanțări în vederea creșterii calității turismului sucevițean;

elaborarea unei baze de date turistice cu toate spațiile de cazare, modalitățile de agrement și dezvoltarea meșteșugurilor în zonă;

editează, multiplică și difuzează materiale informative despre asociație(pliante, site);

îmbunătățirea calității resurselor umane, organizarea unor cursuri de instruire, calificare și perfecționare a personalului din turism;

organizarea de schimburi de experiență, mese rotunde, seminarii, conferințe etc.;

participarea la târgurile de turism interne și internaționale;

promovarea schimbului de date, informații, materiale publicitare, cooperarea cu asociații similare din țară și străinătate;

crearea unor parteneriate cu asociații din țară și străinătate care promovează aceleași scopuri;

promovarea cooperării și a unei comunicări eficiente cu instituțiile guvernamentale și nonguvernamentale;

realizarea unor activități economice pentru atingerea scopului, veniturile obținute de asociație din aceste activități să folosească obligatoriu pentru realizarea scopului asociației, dacă nu se reinvestesc în aceleași activități economice;

realizarea unui program unitar pentru punerea în valoare a tradițiilor obiceiurilor, datinilor precum și valorificarea produselor și obiectelor artizanale și meșteșugărești prin agroturism;

acordarea unor burse de studii în țară și străinătate.

Unele dintre aceste obiective au fost duse la îndeplinire. Dintre acestea amintim:

-realizarea unui pliant publicitar;

-un site www.sucevitaverde.ro;

– un ansamblu artistic de dansuri populare de adulți;

-un ansamblu de dansuri și cântece populare de copii numit „Cetina”;

– s-a participat la mai multe târguri de turism;

– s-a organizat a doua ediție a balului „Balul Pensiunilor”

3.3. Programul „Sucevița 400 sub sceptrul Movileștilor”

Scopul proiectului:promovarea euroregiunii Bucovina prin acțiunile Administrației locale și județene în parteneriat cu societatea civilă, în cazul de față a sărbătoririi Domnului Ieremia Movilă ca imagine emblematică pentru Sucevița.

În perioada 1-2 mai 2006 s-au desfășurat următoarele activități:

– în incinta Mănăstirii Sucevița s-au desfășurat seminarii având ca teme principale „impactul vieții monahale în promovarea zonei Sucevița și importanța Domniei lui Ieremia Movilă „pentru susținerea credinței ortodoxe ca element de bază în menținerea și dezvoltarea Moldovei;

– spectacole cu artiști suceveni recunoscuți: Ansamblul „Flori de Sânziene ” din Zaharești, Fanfara „Fântânele”, Grup folcloric „Cetina” Sucevița, Ansamblul „Crai Nou” Frasin, formațiile Rekord și Pro-Music, și inerpreții: Alexandru Recolciuc, Cristian Munteanu.

– o masă câmpenească cu bucate tradiționale oferită pelerinilor de către organizatori;

– expoziție de carte, icoane și fotografie veche ilustrând rolul și locul Suceviței în Bucovina.

3.4. Programe- în derulare sau în faza de proiect inițiate de Primăria și C.L. Sucevița și C.J. Suceava- de dezvoltare locală

1.Primaria Sucevița este beneficiarul unui Program Phare 2004. CBS:

,,Turismul – instrument de dezvoltare durabilă’’

Obiectivul general al proiectului este promovarea ecoturistică a zonelor Sucevița și Voloca, a tradițiilor, obiceiurilor si obiectivelor turistice din zonă, precum și facilitarea comunicării transfrontaliere prin consolidarea legăturilor durabile în domeniul turismului, între comunitatea romană și ucraineană.

Rezultatele concrete obținute vor fi: realizarea unui site de promovare turistică a zonei; conceperea, realizarea și distribuirea materialelor promoționale; amenajarea unui punct de informare turistică; organizarea unui eveniment de promovare a tradițiilor și obiceiurilor zonei, care va cuprinde: un targ al meșteșugarilor, vizite tematice, un Bal al gospodarilor și o Horă câmpenească; reabilitarea a 4 trasee turistice din zonă; organizarea unui târg al ofertanților de servicii turistice in localitatea Sucevița; 15 reprezentanți ai administrației publice locale și structuri de turism din Sucevița vor participa la evenimentul organizat în Ucraina, unde vor avea posibilitatea de a analiza potențialul turistic al zonei, metodele de promovare utilizate și masurile luate pentru incurajarea sectorului turistic; reprezentanții factorilor de influență din domeniul turismului vor avea prilejul să se intrunească in cadrul unui seminar și să dezbată soluții în promovarea turismului rural în zona Bucovinei, ca și sursa de dezvoltare economică locală durabilă; promovarea evenimentelor în mass media scrisă și vorbită. Principalele activități ale proiectului sunt: Formarea și stabilirea unor sarcini pentru echipa de management al proiectului ; Achiziționarea unor echipamente și servicii; Realizarea unui site de promovare turistică a zonei; Realizarea materialelor de promovare; Amenajarea unui punct de informare turistică; Organizarea unui eveniment – promovare tradiții și obiceiuri în Sucevița; Evaluarea intermediară; Reabilitarea traseelor turistice; Organizarea unui târg al ofertanților de servicii turistice, Organizarea unui eveniment în Ucraina, Seminar Sucevița – Promovarea turismului rural și Evaluarea finală. In cadrul proiectului va fi realizat un site de promovare a proiectului, a rezultatelor obtinuțe, precum și promovarea potențialului turistic al celor două regiuni transfrontaliere, Sucevița și Voloca. Pargina va servi ca și mijloc de promovare a destinațiilor turistice din zona Bucovinei, de o parte și alta a graniței, a inițiativelor de cooperare transfrontaliera, modele de bună practică, constituind în același timp și un mijloc de menținere a legăturilor formate între cele două comunități. Pagina va fi actualizată în permanentă cu informații noi privind destinații turistice din regiune.

Realizarea materialelor de promovare

Pe parcursul a trei luni de zile vor fi realizate materiale de promovare – concepere, design (banner, afișe, pliante, mape de prezentare, harta turistică și album de prezentare bilingv), iar pe parcursul luniilor următoare va fi realizată promovarea intensă a proiectului prin intermediul mass-mediei locale, prin postarea de afișe și distribuirea materialelor de promovare turiștilor, cu ajutorul voluntarilor atrași in proiect. Tot în această perioadă va avea loc o conferintă de presă de lansare a proiectului, la care vor fi invitați să participe reprezentanți ai mass-media locale, cât și alți factori de decizie din cadrul administrației publice locale.

Pentru vizibilitatea proiectului și promovarea potențialului turistic al zonei este foarte important ca materialele de promovare să fie realizate intr-un mod atractiv și să fie puse la dispoziția turiștilor.

Amenajarea unui punct de informare turistică

Un centru de informare turistică functionează de obicei pe langă o asociție neguvernamentală sau o autoritate publică locală. Principiul de bază în funcționarea unui centru de informare/promovare turistică il constituie viața asociativă a factorilor interesați într-un anumit domeniu, în cazul nostru turismul.

Printre obiectivele acestui punct de informare turistică enumeram:

Asigură informațiile necesare pentru turiștii care vizitează zona

Transmite informațiile solicitate celor interesați

Organizeaza manifestări turistice cu scop promoțional (festivaluri, seri turistice)

Asigură animația turistică necesară prin intermediul specialiștilor (școli de schi, parapantă, alpinism etc)

Stabilește contacte cu centre similare pentru promovarea în comun a unei regiuni turistice

Centrul asigură toate informațiile cu caracter turistic privind localitatea (Sucevița), regiunea (Bucovina) sau țara (România) și obiectivele turistice aferente. În acest sens, centru se ocupă de crearea și actualizarea bazelor de date necesare pentru a raspunde solicitanților.

În cadrul acestui proiect, Primaria Sucevița intenționează crearea unui punct de informare turistica la nivelul localitatii – facand primul pas in directia crearii unui centru de infromare performant si eficient, care pe viitor sa fie inclus in reteaua centrelor de turism din tara si din afara.

Punctul de infromare va avea ca obiectiv informarea turistilor in legatura cu:

localitatea Sucevita

obiective turistice in zona

trasee turistice

locurile de campare

unitatile de turism existente in regiune

ofertele prezentate de acestea

prognoza meteo

trasee catre celelalte manastiri din Bucovina

Evaluare intermediară

Pentru a vedea impactul avut pană în prezent de activitățile derulate și pentru a corecta eventualele disfuncționalități apărute pe parcursul implementării proiectului, va fi realizată o evaluare intermediară a obiectivelor propuse și gradul de atingere a acestora. Echipa de proiect va analiza în ce masură proiectul de fată raspunde așteptărilor beneficiarilor, cum îi influentează și ce ar trebui modificat pentru o bună desfășurare a activităților.

Ca și metodă utilizată va fi folosită metoda chestionarului. De asemenea, vor fi realizate discuții libere cu beneficiarii direcți, pentru a evalua impactul proiectului la nivelul comunității.

Reabilitarea traseelor turistice

Au fost reabilitate 4 trasee turistice, cuprinzând o arie de aproximativ 20 km, în majoritate trasee care străbat munții și pădurile învecinate și care fac legatura cu alte puncte de interes turistic din regiune, cum ar fi Mănăstirea Humorului, Șoarec etc. Au fost formate echipe de câte 15 voluntari care vor instala indicatoare de orientare, inscriptionate cu destinația traseului, însemnul acestuia și numărul de kilometrii de parcurs până la destinație. În zonele împădurite, însemnele vor fi amplasate direct pe copaci, urmând ca în zonele golașe să fie amplasați stâlpi metalici care să sprijine indicatoarele.

Foto. Nr. 4.7. Harta traseelor turistice

Organizare targ al ofertanților de servicii turistice

Pe perioada a 3 zile a fost organizat un târg al ofertanților de servicii turistice din regiune, la care au fost invitați să-și prezinte oferta agențiile de turism, tour-operatorii, pensiunile agroturistice și unități de cazare/ masa din regiunea Bucovinei. Ofertanții au avut posibilitatea să-și prezinte ofertele de turism, dar și să discute într-un cadru formal – masa rotundă – despre măsurile care se impun luate pentru promovarea turismului în zonă, ca și instrument de dezvoltare locală durabilă.

Foto 4.8 . Harta pensiunilor din Sucevița

2. Construirea a două semnale de intrare în comuna Sucevița sub formă de,,cetate,, -în faza de autorizare.

3. Consiliul Local a stabilit printr-o hotărâre transformarea localității Sucevița în localitate turistică de interes local(lucrare aflată în stadiu de autorizare).

5. Reabilitarea parcării comunei Sucevița-Program finanțat de Banca Mondială –lucrare coordonată de C.J.Suceava.

6.Introducerea comunei Sucevița în Programul național de super schi care are ca scop construirea de mai multe pârtii de schi și mărirea bazei de agrement pentru turiști și localnici.

7. Un alt Program în derulare de Primăria Sucevița este cel finanțat de Ministerul Telecomunicațiilor,,Economia Bazată pe Cunoaștere’’

Proiectul "Economia Bazată pe Cunoaștere" este derulat de Guvernul României, prin Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, cu sprijinul Băncii Mondiale. Proiectul va contribui la extinderea accesului la tehnologiile informaționale și de comunicații și la îmbunătățirea cunoștințelor de utilizare a calculatorului pentru cetățenii comunităților selectate, dezvoltarea serviciilor de e-government, modernizarea procesului educațional și promovarea comerțului electronic și a soluțiilor inovative în afaceri.

Obiectivul general al Proiectului este facilitarea participării comunităților dezavantajate din punctul de vedere al accesului la informație la societatea bazată pe cunoaștere, în acord cu strategia guvernamentală de integrare în Uniunea Europeană.

Beneficiile oferite prin proiect sunt:

– Extinderea accesului la tehnologiile moderne informaționale și de comunicații;

– Formarea de resurse umane locale cu competențe în domeniul tehnologiei informației

și comunicațiilor;

– Îmbunătățirea cunoștințelor de utilizare a calculatorului pentru cetățenii comunităților selectate;

– Accesul cetățenilor și întreprinzătorilor la serviciile de e-government;

– Modernizarea procesului educațional;

– Dezvoltarea mediului de afaceri local prin promovarea comerțului electronic și

adoptarea soluțiilor inovatoare.

8. Realbilitarea căminului Cultural -în lucru- cu finanțare de la guvern,fonduri rurale prin,,Programul reabilitare Camine Culturale.

9. La nivelul consiliului Local s-a inițiat un proiect de hotărâre prin care Consiliul Local să acceseze un Program Comunitar Phare 2005 a cărui scop este finanțarea și dotarea unui serviciu care are ca scop dotarea selectivă,transportul, primirea si depozitarea deseurilor.

10. S-a instituit la nivelul comunei Sucevița un serviciu de salubritate care are ca scop colectarea deșeurilor de la marea majoritate a pensiunilor si a cetățenilor din comună.

11. Introducerea apei potabile,construirea unei rețele de apă și canalizare și a unei stații de epurare(cu finanțare de la Consiliul Județean).

12. Construirea unui nou sediu de Primarie modern, elegant si bine proporționat pentru asigurarea serviciilor calitative cetățenilor din comună si nu numai.

13. Construirea unei grădinițe cu program normal la Școala Sucevița prin finanțare guvernamentală și la Școala Voievodeasa în faza de execuție.

14.Modernizare iluminat public ce are ca scop realizarea unui iluminat public performant economic și eficient pe întreaga comună.

3.5. Analiza SWOT a produsului turistic Sucevița

Puncte tari :

● poziția geografică ;

● peisaje naturale deosebit de frumoase și atractive;

● relieful – un complex de culmi înguste direcțional –paralele, acoperit cu păduri;

● flora și fauna foarte bogată și diversificată;

● posibilitatea de a practica diverse forme de turism pe aproximativ toată perioada anului;

● poziția în centrul județului Suceava, de unde se pot realiza cel puțin 5 trasee turistice aproximativ egale ;

● existența monumentelor istorice(mănăstirea, monumentele comemorative , bisericile celor două sate, etc);

● dorința de asociere a pensiunilor și unităților turistice;

● colaborarea între pensiuni;

● dorința de dezvoltare;

● ospitalitatea deosebită;

● promovarea și recomandarea reciprocă;

● sprijin din partea autorităților locale;

● Drumul Național 17 A , modernizat în anul 2004;

● crearea capacităților de cazare(pensiuni, hoteluri, moteluri) cu respectarea standardelor europene;

● resursele de apă potabilă cantitativă și calitativă;

● posibilitatea de a crea capacități de producție care să producă și să valorifica produse ecologice;

● aerul curat, nepoluat;

● cifra de afaceri din domeniul turismului crește de la an la an;

● creșterea numărului de unități turistice cu fiecare an;

● posibilitatea lucrătorilor din unitățile turistice de a urma cursuri de ospătar – bucătar și administrator pensiune în Sucevița;

● posibilitatea dezvoltării turismului ecumenic, a turismului cinegetic, de agrement etc;

● păstrarea și valorificarea portului și tradițiilor populare;

● realizarea Asociației pentru Turism și Dezvoltare locală „Sucevița”;

● realizarea unui pliant al asociației;

● realizarea site-ului www.sucevita-voloca.ro

● revenirea la portul și tradițiile populare prin organizarea de baluri ale gospodarilor (condiția pentru a participa la bal este de a purta costum popular)etc;

câștigarea de către primăria Sucevița a unor programe de dezvoltare locală cu finanțare europeană;

Puncte slabe :

● insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din industria ospitalității- insuficienta valorificare și dezvoltare a potențialului turistic;

● promovarea insuficientă a zonei la nivel național;;

● nefructificarea condițiilor naturale de agrement;

● servicii slab dezvoltate;

● neantrenarea turiștilor în activități de artizanat;

● slaba colaborare cu agenții mari de turism;

● inexistența unor contracte cu furnizorii;

● dezvoltarea coridorului european Est- Vest;

● lipsa rețelelor de apă, canal și gaz;

● slaba dezvoltare a infrastructurii turistice(lipsa magazinelor cu articole de artizanat pentru suveniruri), hărți etc.

● colectarea neselectivă a deșeurilor;

● mediul fiscal și legislativ instabil;

● insuficienta colaborare a unităților din domeniul turismului cu instituțiile din județ;

● lipsa forței de muncă din cauza plecării tinerilor la muncă în străinătate;

● lipsa firmelor de consultanță;

● lipsa unei agenții de turism;

Oportunități:

● declararea satului Sucevița ca fiind „sat turistic de interes local”;

● încurajarea unor noi forme de turism prin construcția unei pârtii de schi; construcției unei telegondole, construcției unui patinoar artificial etc.

● susținerea proiectelor culturale ;

● crearea unui centru de informare turistică în Sucevița;

● crearea unui pachet turistic , care ar putea include: drumeții, turism ecvestru, locuri de joacă pentru copii, focuri de tabără, baby-sitter, cules de ciuperci, plimbări cu sania sau cu căruța, turul mănăstirilor cu ghid turistic etc.

● realizarea unui concept unitar de promovare a zonei;

● modernizarea infrastructurii de transport rutier;

● realizarea unor proiecte pentru infrastructura de turism și agrement(realizarea unei pârtii de schi etc.)

● elaborarea și respectarea măsurilor de acțiune pentru protecția mediului;

● modernizarea infrastructurii de mediu;

● valorificarea potențialului cinegetic și silvic;

Riscuri :

● condițiile meteo nefavorabile datorate încălzirii globale – inundații,grindină etc.

● lipsa brandului „ Sucevița’’

● lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economico-socială;

● degradarea monumentelor;

● lipsa de colaborare cu alte zone turistice cum ar fi: Maramureș, Piatra –Neamț, Moeciu.

● insuficienta colaborare între administrațiile publice locale și județene pentru promovarea unor proiecte de interes local, județean și național;

● incapacitatea populației de a prelua costurile specifice de utilizare și întreținere a infrastructurii datorită posibilităților materiale și financiare reduse;

● furnizarea anumitor tipuri de servicii din infrastructura de utilități implică costuri foarte mari;

● fonduri insuficiente destinate protecției mediului;

● modificări legislative repetate;

● slaba competitivitate a tuturor firmelor din Sucevița comparativ cu cele din UE;

● acces redus la credite pentru dezvoltare rurală;

● exodul forței de muncă tinere în străinătate;

„ HOTEL SOFIA SUCEVITA”

Hotel Sofia din Sucevița, înregistrată sub denumirea de S.C SEMTUR S.R.L. cu sediul în Rădăuți, str. Vasile Bumbac nr. 1., județul SUCEAVA, ROMÂNIA.

PREZENTARE HOTEL SOFIA

HOTEL SOFIA SUCEVIȚA (CORP RESTAURANT)

Prezentarea unități HOTEL SOFIA SUCEVIȚA

Hotelul ,,Sofia” așezat în mijlocul unei păduri de foioase și conifere este un produs hotelier de 4 stele, așezat la 3km distanță de Mănăsitrea Sucevița.

Hotelul este construit pe o structură de beton placat cu piatră și lemn masiv (stejar) și a fost prevăzut inițial la o rezistență, în caz de cutremur de peste 8 grade pe scara Richter.

HOTEL SOFIA este format de fapt din trei corpuri separate de clădire :

hotel (corp de cazare)

restaurant

sală de conferință

HOTEL SOFIA (CORP DE CAZARE)

Este o construcție pe trei nivele:

primul nivel cuprinde un apartament prezidențial și12 camere duble în trei corpuri separate despărțite între ele de living-uri de relaxare și așteptare;

al doilea nivel cuprinde 14 apartamente și doua garsoniere.

al treilea nivel este de fapt demisolul în care se află zona de relaxare și recreere formată din:

piscină acoperită, cu apa încălzită (aproximativ 27-30 grade celsius) și atmosferă încălzită. Piscina este dotată cu instalație pentru valuri, iluminat interior subacvatic și jacuzzi. Încălzirea și dezinfectarea apei se face printr-un sistem automat asistat de calculator.

PISCINĂ HOTEL SOFIA SUCEVIȚA

Zona SPA este completată de cele două saune fiecare cu capacitate de 8-10 persoane. Una din saune este pentru femei, iar cealată pentru bărbați. Fiecare saună are vestiar propriu cu grup sanitar si cabină pentru duș precum și cu sali pentru masaj dotate cu mobilier adecvat.

SAUNA HOTEL SOFIA SUCEVIȚA

Sala de fitness este dotată cu aparatura necesară activării tuturor grupelor musculare. Este dotată cu bandă de alergare cu înregistrator electronic a vitezei de rulare, a gradului de inclinare a benzii, nivelul pulsului utilizatorului și numărul aproximativ de calorii arse în timpul exercițiului. De asemenea are în dotare o bicicletă electronică, o instalație profesională de haltere, precum și alte aparate din dotarea unei săli complete de fitness.

SALĂ FITNESS HOTEL SOFIA SUCEVIȚA

Sala biliard este de fapt un living în care se află instalată o masă de biliard profesională (snocker) și o zona de canapele pentru discuții și relaxare.

LIVING CU MASĂ DE BILIARD (zonă de relaxare)

Tipuri de cameră:

Camerele duble sunt în număr de 12 situate la primul nivel al corpului de cazare sunt camere cu două paturi alăturate (twin) care pot funcționa și în regim de single.

Camerele au o suprafață de 16 metri pătrați cu grup sanitar propriu (wc, cabină de duș, chiuvetă, oglindă, uscător pentru păr). Camerele au terase proprii cu canapele și masă; au în dotare safe-uri pentru păstrarea în siguranță a valorilor personale, TV color cu conexiune la satelit, minibar cu băuturi nealcoolice și alcoolice reci precum și băuturi energizante. Telefonul existent în camere asigură legătura cu Recepția și are deschidere contra cost pe liniile interne și externe din orice rețea de telefonie fixă sau mobilă. Camera dispune de legătură internet gratuită prin conexiune wireless.

Apartamentele sunt situate la al doilea nivel al corpului de cazare și sunt în număr de 14. Apartamentul este pe două nivele unite prin scară interioară din lemn. Nivelul de jos este o cameră de zi cu canapea extensibilă în formă de L, masă, minibar, Tv, telefon, safe, terasă, iar nivelul superior cuprinde zona dormitorului cu pat matrimonial. Ambele nivele dintr-un apartament au grupuri sanitare proprii cu toate dotările menționate mai sus.

APARTAMENT (LIVING) HOTEL SOFIA SUCEVIȚA

Apartamentul prezidențial are două niveluri unite prin scară interioară. La primul nivel se află un dormitor și un birou, iar la nivelul inferior living și un alt dormitor. Apartamentul are două băi cu jacuzzi, grădină proprie cu foișor și se remarcă prin eleganță și rafinament. Apartamentul nu este în circuitul curent ci este folosit numai în ocazii speciale.

RECEPȚIA HOTELULI

Se află în holul de intrare în restaurant și constituie punctul din care se obțin toate informațiile și unde sunt îndeplinite toate formalitățile necesare cazării.

Holul de intrare îndeplinește și funcția de salon de așteptare. Adesea, intervin problemele care necesită așteptarea cum ar fi: eliberarea camerelor, primirea unui vizitator, plecarea în excursii, plecarea din hotel.

SALON PRIMIRE RECEPȚIE HOTEL SOFIA

RESTAURANTUL

Reprezintă un corp separat față de corpul de cazare, cu o capacitate de 420 de locuri. Este o construcție elegantă având ca elemente predominante decorațiunile din piatră și lemn masiv (stejar). Mobilierul de asemenea este confecționat din stejar masiv ceea ce îi conferă eleganță și valoare.

RESTAURANT HOTEL SOFIA

Restaurantul se întinde pe trei nivele:

primul nivel este un salon restaurant cu o capacitate de 140 locuri la masă acestea fiind mese rotunde sau ovale de 8-10-12 locuri si cu deschidere către terasa exterioară.

al doilea nivel este un salon restaurant cu o capacitate de 190 locuri.

al treilea nivel reprezintă salonul pentru mic dejun cu capacitate de 100 locuri

De asemenea restauratul mai dispune de o terasă de vară situată pe un pod din lemn cu o capacitate de 80 locuri utilizată doar în sezonul de vară.

TERASĂ DE VARĂ HOTEL SOFIA SUCEVIȚA

SALA DE CONFERINȚĂ.

Este un corp separat de corpul de cazare și de clădirea restaurantului, cu o capacitate de 80-100 de locuri și cu toate dotările necesare (videoproiector, ecran de proiecție, flipchart).

SALĂ CONFERINȚĂ HOTEL SOFIA SUCEVIȚA

Tipuri de servicii oferite de hotelul ,,Sofia”

Serviciile de cazare reprezintă o componentă de bază a produsului hotelier, fiind un element indispensabil prin asigurarea unor condiții corespunzătoare de sejur pentru turiști. Dacă se admite că ipoteza că hotelul reprezintă pentru turist un domiciliu temporar, un loc pentru refacerea energiei consumate în timpul zilei, serviciile de cazare trebuie astfel concepute și dirijate încât clienții să se simtă cât mai bine din momentul sosirii lor și până în momentul plecării din hotel.

Serviciile legate de alimentația turiștilor au loc fie prin intermediul serviciului de cameră (room service), fie prin intermediul unității de alimentație publică (restaurant cu secții proprii de producție: bucătarie și bar).

Serviciile suplimentare cu plată sunt asigurate prin compartimentul etaj, recepție sau prin puncte specializate din hotel:

– masaj;

– sauna;

– spălarea și călcarea lenjeriei clienților;

– serviciul de fax;

– serviciul de multiplicare;

– vânzarea de materiale de propagandă turistică (hărți și ghiduri).

– diverse alte servicii:

– rezervării de spații cazare în alte localități;

– room service (mic dejun, prânz, cină, gustării și băuturi servite în cameră);

– organizarea de excursii;

– organizarea de dineuri, recepții, cocktail-uri;

– schimb valutar

Servicii suplimentare fară plată:

– piscină (serviciu inclus în prețul de cazare)

– furnizarea de informații privind prestarea unor servicii, mijloace de transport, starea vremii;

– încărcarea descărcarea, transportul bagajelor la hotel;

– păstrarea obiectelor de valoare și a sumelor de bani pe perioada sejurului;

– păstrarea și restituirea obiectelor uitate;

– convorbiri telefonice în interiorul hotelului;

– rezervării de bilete de avion și tren;

– confirmarea rezervării camerei;

– serviciu de tranzit;

– comenzi de taxiuri.

– parcarea autovehiculelor (în cele două parcări proprii ale hotelului).

Rezervări și închirieri

La cererea clienților recepția poate să rezerve și să cumpere în contul acestora bilete de tren, avion, locuri la cinema, concerte, spectacole, etc. Se efectuează de asemenea rezervări în restaurante și hoteluri. Cheltuielile angajate în contul clientului vor face obiectul notelor de plată ce vor fi rambursate fie direct la recepție, fie la caseria hotelului.

Obiective turistice si posibilități de petrecere a timpului liber

Localitatea SUCEVIȚA în care se află situat HOTEL SOFIA, face parte din zona istorică a Bucovinei, ținut din nordul Moldovei. Este o zonă cu mare încărcătură istorică în care se află celebrele mănăstiri ale Moldovei recunoscute ca unice în întreaga lume:

MĂNĂSTIREA SUCEVIȚA

MĂNASTIREA PUTNA (locul in care este înmormântat cel mai mare domnitor al Moldovei ȘTEFAN CEL MARE)

MĂNASTIREA VORONEȚ

MĂNASTIREA MOLDOVIȚA

MĂNASTIREA HUMOR

Un alt centru important al culturii și tradiției îl reprezintă centrul de ceramică neagră din localitataea Marginea.

Alte obiective de vizitat: Cetatea de scaun a lui Ștefan Cel Mare de la Suceava, Muzeul de istorie din Suceava și multe altele.

PREȚURI ȘI TARIFE PENTRU SERVICIILE OFERITE

CAZARE:

Camera dublă: 195 lei/noapte (44euro)

Camera single 130 lei/noapte (29 euro)

Apartament(2,3,4 persoane) 245lei/noapte (55 euro)

Apartament single 195 lei/noapte (44euro)

În prețul de cazare sunt incluse următoarele servicii:mic dejun, piscină, sală fitness, biliard, tenis de masă.

Extra servicii: saună(25 lei/pers.), masaj (60 lei/oră).

MASA:

Se poate servi în restaurantul nostru, cu o capacitate de 420 de locuri la masă, unde se pot servi preparate din bucătăria românească tradițională cât și din bucătăria internațională.

Pentru grupurile organizatese pot stabili meniuri anticipate:

Prânz (45lei/pers.):

Preparat lichid

Preparat de bază (cu garnituri și salate dacă este cazul)

Desert

Produse de panificație

Apă minerală/plată

Cină (57 lei/persoană):

Preparat de prim fel (pește, salate antreu, preparate din pasăre etc.)

Preparat de bază (cu garnituri și salate dacă este cazul)

Desert

Produse de panificație

Apă minerală/plată

Cină festivă (120lei/pers.):

I. Gustare rece festivă

II. Gustare caldă festivă

III. Preparat de bază cu garnituri, sosuri și salate

IV. Desert festiv

Produse de panificație

Apă minerală/plată

Palincă/afinată

Vinul casei alb/roze/roșu

SALATĂ DIN RUCOLLA CU PARĂ ÎNVELITĂ ÎN PROSCIUTTO ÎN COȘULEȚ DIN PARMEZAN

TERINĂ DIN SOMON CU CREMĂ DIN AVOCADO

FOAIE GRAS CU ZAHĂR CARAMEL ȘI COACĂZE. TRANDAFIR DIN CARPACIO

BUFET GUSTĂRI RECI CARNE, LEGUME, PEȘTE

FOAIE GRAS CU SOS DE STAFIDE

FILE DE TON CU IERBURI AROMATE

SOMON ÎN CRUSTĂ DE OREZ SĂLBATIC

SALATĂ BOEUF ÎN FORMĂ DE PORUMB

SĂRMĂLUȚE ÎN OALE DE LUT

PLATOU RECE CU RULADE

PLATOU RECE CU ELEMENTE DIN PEȘTE

PLATOU RECE CU ELEMENTE DIN CARNE

SOMON IN CRUSTĂ DE SUSN CU TERINĂ DIN LEGUME

ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE

VITEL LA PROȚAP

ARANJAMENT DIN FRUCTE

OSPĂTARI HOTELULUI SOFIA

LA NUNTA …

…CU FORMAȚIA LĂUTARII…

…ȘI CU SOFIA VICOVEANCA.

VĂ AȘTEPTĂM CU DRAG

HOTEL SOFIA, SUCEVIȚA……………………… ………………………………………………………………………………..