Surse de Finantare Si Executie Bugetara

CUPRINS

CAPITOLUL 1: Cheltuielile publice pentru securitatea socială

Delimitări conceptuale privind cheltuieli publice pentru securitatea socială

Conținutul economic și formele chletuielilor publice pentru securitatea socială

Analiza cheltuielile publice pentru securitate socială și asigurări sociale

CAPITOLUL 2: Conținutul și etapele procesului bugetar

Caracteristicile procesului bugetar românesc

Fundamentarea cheltuielilor și veniturilor bugetare

Execuția prevederilor bugetare

CAPITOLUL 3: Studiu de caz la Serviciul Public de Asistență Sociala

Măcin

Statut și atribuții – Serviciul Public de Asistență Socială Măcin

Structura organizatorică a Serviciului Public de Asistență Socială Măcin

Principalele operațiuni privind finanțările, veniturile și cheltuielile la Serviciul

Public de Asistență Socială Măcin

Surse de finanțare și execuție bugetară.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1: Cheltuielile publice pentru securitatea socială

Delimitări conceptuale privind cheltuieli publice pentru securitatea socială

În procesul îndeplinirii funcțiilor și sarcinilor sale,  statul asigură acoperirea necesitătilor publice generale. Pentru aceasta el are nevoie de importante resurse bănești care se mobilizează prin intermediul relațiilor financiare. Folosirea resurselor bănești astfel mobilizate are loc prin intermediul cheltuielilor publice.

Dezvoltarea economico-socială a trebuie să se bazeze pe un sistem de obiective și acțiuni planificate, prin realizarea unui sistem de protecție socială complex și dinamic.

Protecția socială presupune acel complex de măsuri sociale adresat în principal categoriilor de populație defavorizate care nu pot prin eforturi proprii sa ducă o viață normală, care nu se pot intregra singuri în mediul social.

Protecția socială presupune în prealabil dezvoltarea structurilor de asistență socială existente la nivel local și național, a nevoilor și constrângerilor, precum și dezvoltarea și conturarea unui sitem de asistență social capabil să sprijine și să dezvolte resursele umane disponibile. Un sistem social construit cu responsabilitate față de comunitate, prin măsurile promovate acordate în momentele de vulnerabilitate, ca întări sentimental de încredere, convingerea că persoana vulnerabilă poate beneficia de servcii de îndrumare, consiliere, dar și de resurse economice și materaile în situații de urgență.

În acest sens sentimental securității și protecției sociale va fi consolidat și în același timp și sentimentul șanselor egale de reușită, al participării și implicării în viața societății, al solidarității și demnității umne.

Securitatea socială înseamnă aplicarea unor mijloace utilizate pentru garantarea unui anumit standard de bunăstare și protecție socială direcționat spre anumite categorii sociale.

O alternativă la definirea tradițională a noțiunii de protecție socială este propusă de cercetători în următoarea formă: “protecția socială se referă la intervențiile publice realizate în scopul asistării indivizilor, menajelor și comunităților să se descurce mai bine cu riscurile și pentru sprijinirea săracilor”. Această definiție prezintă protecția socială nu ca pe un cost, ci, mai degrabă, ca pe o investiție în formarea capitalului social, elementul cheie fiind faptul că acest concept implică sprijinirea săracilor în accesarea serviciilor sociale de bază, să evite excluziunea socială.

Dezvoltarea serviciilor de protecție socială, trebuie să permită depășirea unor momente dificile intervenite în evoluția individuală și să poată influența pozitiv deuvoltarea individului ca aspirant la o anumită profesie, loc în societate, în sensul dezvoltării abilităților de adaptare la nevoile în continuă schimbare ale societății.

Însăși sistemul de protecție și securitate socială devine un sistem cu o dinamică și reguli proprii, în organizarea și dezvolarea optimă a acestuia intervenind respectarea următoarelor principii:

Formarea specialiștilor de lucru în serviciile socilae astfel încât acestea să devină servcii de înalt profesionalizate, în care să fie angajați specialiști cu înaltă calificare;

Construirea unui sitem de asistență și protecție social de asimilare de noi cunoștințe, astfel încât acesta să poată răspunde la noile nevoi, moile situații de necessitate, fiind ușor adaptabil la procesele de dezvoltare ale societății;

Dezvoltarea mijloacelor de contact între specialiștii în asistență și securitate social, la nivel local, național, internațional, pentru menținerea standardelor profesionaliștilor la nivelele dezvoltării actuale în corelație cu dinamica dezvoltării serviciilor de securitate social;

Punerea accentului pe dezvoltarea terhnicilor de lucru, pe experimentarea și inovarea la nivel local, combinată cu acumularea și difizarea experienței la nivel național;

Combinarea priorităților stabilite la nivel nașional cu prioritîțile stabilite la nivrel locl;

Promovarea prealabilă a anumitor priorități, care să asigure dezvoltarea unor resurse în zonele cu potențial, precum și o bună administrare și orientare a fondurilor programelor urmărite.

Protecția și securitatea social sunt văzute ca „ansamblul mijloacelor folosite de stat și de colectivitățile locale pentru a corecta disparitățile sociale considerate inacceptabile din punct de vedere social și pentru a asigura tuturor accesul la bunuri apreciate a fi primordiale. Principalele domenii ale politicii sociale sunt educația, sănătatea, prestațiile pentru familii, pensiile, alocațiile pentru șomaj, dar politica socială înglobează, de asemenea, legislația cu privire la durata și condițiile de muncă, legile privind urbanismul”.

Sau ca „ansamblul mijloacelor întrebuințate de stat și colectivitățile locale pentru corijarea inegalităților sociale, considerate ca inacceptabile din punct de vedere al justiției sociale și, în același timp, pentru a asigura accesul marginalizaților societății la bunurile indispensabile”.

Serviciile oferite în domeniul protecției și securității sociale cuprind o gamă mai largă și anume:

Servicii pentru persoane vârstnice – aceste servicii adresându-se persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare, conform prevderilor legale în vigoare actuale;

Servcii pentru persoane aflate în nevoi – aceste servicii se adresează tuturor persoanelor aflate în situații de risc.

Servcii de asigurări și asistență socială;

Servicii de sănătate;

Servcii de securitate personal:

Servicii sociale publice;

Asigurările sociale reprezintă o formă specială de protecție pe care societatea o acordă membrilor săi. Acestea oferă un sprijin care contracarează efectele variatelor riscuri economice (de exemplu pierderea veniturilor datorită îmbolnăvirii, datorită reducerii capacității de muncă la vârste înaintate, datorită șomajului). De aceea despre asigurările sociale se spune, uneori, că sunt un tip de securitate socială, alte ori, că reprezintă un sector al politicilor sociale sau, mai mult, în literatura de specialitate se consideră că, în fapt, acești doi termini sunt interschimbabili.

Sistemul asistență socială reprezintă ansamblul de elemente interdependente care intercaționează între ele. Acesta nu este perceput ca o serie de unități autonome, ci dimpotrivă ca un system colpex care acționează ca un tor unitar.

Acordarea servciilor de protecție și securitate socială trebuie să asigure realizarea obiectivului său major – acela de asistare a persoanelor care nu au posibilitatea să-și asigure nevoile sociale, și care din motive foarte bine întemeiate nu își pota sigura nevoile sociale singure sau detvoltă capacități în vederea integrării în societate.

            Categoria de cheltuieli publice este strâns legată de ansamblul actelor și operațiunilor de repartizare și utilizare a fondurilor statului pentru acțiuni social-culturale și economice, pentru întreținerea organelor statului și apărarea națională etc. În acest context, se impune a se face o diferențiere între cheltuielile publice și cheltuielile bugetare.

            Cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituțiilor publice, care se acoperă fie de la buget (pe plan central sau local),  fie din fondurile extrabugetare sau de la bugetele proprii ale instituțiilor, pe seama veniturilor obținute de acestea.

            Cheltuielile bugetare reprezintă doar o parte a cheltuielilor publice și anume, acele cheltuieli care se acoperă de la bugetul de stat, din bugetele locale și din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Cheltuielile publice  înglobeaza, deci:

a) cheltuielile publice efectuate de administratia centrala de stat din fondurile bugetare, extrabugetare și fonduri cu destinație specială (inclusiv cheltuielile federale, unde este cazul);        

b) cheltuielile unităților administrativ-teritoriale;

c) cheltuielile finanțate din fondurile asigurărilor sociale de stat;

d) cheltuielile organismelor (administrațiilor) internaționale din resursele publice prelevate de la membrii acestora.

Securitatea socială cuprinde un ansamblu de prestații care asigură individului și familiei un venit minim și îl protejează în fața unor evenimente considerate a fi riscuri sociale și care acționează negativ asupra nivelului de trai.

Riscurile sociale: Riscuri fizice, care afectează parțial sau total capacitatea de muncă; Riscuri economice, care împiedică o persoană să exercite o activitate producătoare de venit – șomajul; Riscuri sociale propriu-zise, care afectează în mod substanțial veniturile persoanelor – cheltuielile medicale.

Securitatea socială reprezintă măsurile stabilite prin lege în vederea menținerii venitului individului sau familiei sau de a asigura un venit în cazul în care toate sursele de venit au dispărut sau când, în mod excepțional intervin cheltuieli suficient de mari care pot expune populația unor riscuri (de exemplu, cheltuieli pentru creșterea copiilor sau plata îngrijirii sănătății).

Asigurărilor sociale le sunt atribuite mai multe accepțiuni în funcție de caracteristicile acestora:

„…parte componentă a sistemului de securitate socială, care are drept obiectiv principal compensarea prin beneficii în bani sau în servicii a imposibilității obținerii veniturilor în anumite situații de risc (incapacitate temporară sau permanente de muncă, bătrânețe, șomaj, etc.) cu care se confruntă cei asigurați…”

„…formă de protecție și sprijin, organizată de societate, pentru cazul în care membrii ei sunt în incapacitate temporară sau permanentă de a-și câștiga prin muncă existența lor și a familiilor lor…”.

Conținutul economic și formele chletuielilor publice pentru securitatea socială

Conținutul economic al cheltuielilor publice se află în strânsă legătură cu destinația lor.

Cheltuielile publice exprimă relații economico-sociale în formă bănească, care se manifestă între stat, și persoane fizice sau juridice, cu ocazia repartizării și utilizăriii resurselor financiare ale statuluim în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia.

Din punct de vedere al formei, cheltuielile publice reprezintă:

plăți pentru achiziționări de bunuri, prestări de servicii;

cheltuieli pentru salarii și alte drepturi de personal;

transferuri bănești sub forma pensiilor, alocațiilor.

Sursele de finanțare a cheltuielilor cu securitatea socială sunt diferențiate astfel: cheltuieli pe linia asigurărilor sociale și a ajutoarelor de șomaj se finanțează din contribuțiile salariaților, a liber profesioniștilor și a angajatorilor la care se adaugă subvențiile din fondurile bugetare, astfel:

Asigurările sociale și ajutorul de șomaj: contribuții ale salariaților, liber-profesioniștilor și a patronilor sau subvenții din fondurile bugetare

Asistența socială: fonduri bugetare, fonduri speciale, donații, contribuții voluntare, resurse de la organizații non-guvernamentale.

Cheltuielile pentru asistența socială cuprind acțiunile întreprinse de societate pentru ocrotirea și susținerea materială a familiilor și p cheltuielile publice reprezintă:

plăți pentru achiziționări de bunuri, prestări de servicii;

cheltuieli pentru salarii și alte drepturi de personal;

transferuri bănești sub forma pensiilor, alocațiilor.

Sursele de finanțare a cheltuielilor cu securitatea socială sunt diferențiate astfel: cheltuieli pe linia asigurărilor sociale și a ajutoarelor de șomaj se finanțează din contribuțiile salariaților, a liber profesioniștilor și a angajatorilor la care se adaugă subvențiile din fondurile bugetare, astfel:

Asigurările sociale și ajutorul de șomaj: contribuții ale salariaților, liber-profesioniștilor și a patronilor sau subvenții din fondurile bugetare

Asistența socială: fonduri bugetare, fonduri speciale, donații, contribuții voluntare, resurse de la organizații non-guvernamentale.

Cheltuielile pentru asistența socială cuprind acțiunile întreprinse de societate pentru ocrotirea și susținerea materială a familiilor și persoanelor în vârstă și fără venituri, a săracilor, handicapaților, invalizilor, foștilor combatanți, a emigranților, refugiaților, etc.

În cadrul acestora o pondere importanță o dețin alocațiile pentru familii acordate sub forma ajutoarelor pentru copii, sau alocațiile pentru soțul sau soția, singur sau singură, care crește un copil.

În cadrul asistenței sociale o altă categorie de ajutoare se acordă bătrânilor sau altor persoane marginalizate social fie sub formă de ajutoare bănești fie sub forma unor prestații, servicii sau plasamente în instituții specializate.

Calitatea serviciilor de asistență social constă în:

Existența unor standard clare și transparente pe tipuri de servcii;

Resurse umane specializate și suficiente raport cu numărul total de beneficiari;

Existența unei rețele internaționale și informatizate care să perrmită accesul comun al instituțiilor și organizațiilor competente la baza de date cu privire la nevoia socială;

Existența uni management eficient și eficace.

Elemental fundamental în cadrul seerviciilor de securitate social îl reprezintă echitabilitatea furnizării servciilor de protecție și securitate socială.

În România există mai multe forme de acordare de ajutoare materiale pentru familii, bătrâni, sau alte persoane defavorizate:

Aocația de stat pentru copii – care se acordă pentru copii în vârstă de până la 16 ani sau 18 ani dacă urmează o formă de învățământ, nivelul acesteia fiind fix, lunar, nu depinde de veniturile părinților și se indexează odată cu indexarea salariilor;

Alocația suplimentară care se acordă familiilor cu mai mulți copii;

Alte forme de asistență socială pentru spijinirea familiilor în afară de alocațiile de stat pentru copii sunt:

– ajutor pentru soțiile militarilor în termen fără venituri, și cu copii;

– indemnizația de naștere care este unică, se acordă pentru fiecare copil născut până la al patrulea născut viu ;

– ajutoare de urgență pentru familii sau persoane aflate în situații de necesitate generate de calamități sau alte cauze ;

– alocații lunare de întreținere, pentru minorii dați în plasament familial ;

– servicii sociale pentru persoane vârstnice defavorizate cum ar fi: masa la domiciliu, sprijin în gospodărie, etc.

Venitul minim garantat: orientat direct către persoanele aflate în situație de sărăcie sau sub amenințarea de a deveni sărace și presupune acordarea lunară a unor ajutoare sociale

Indemnizații pentru persoanele cu handicap, etc.

Pentru ajutorarea celor fără venituri sau cu venituri reduse s-a instituit ajutor social care este acordat în bani, lunar din bugetele locale.

Persoanele handicapate adulte beneficiază de un ajutor special lunar în valoare de 50% din salariul de bază minim brut pe economie indexat, iar nevăzătorii beneficiază de o pensie socială, copii handicapați primesc alocația de stat majorată cu 100%, iar persoanele care îngrijesc un copil handicapat beneficiază de un venit lunar egal cu salariul minim brut pe economie.

Sursa asistenței sociale a persoanelor handicapate este bugetul de stat și fondul de risc și accidente care se constituie dintr-o cotă procentuală stabilită prin lege aplicată asupra fondului de salarii lunar al agenților economici.

În cadrul asistenței sociale sunt prestații cu caracter reparatoriu cum ar fi:

drepturile acordate invalizilor, orfanilor și văduvelor de război;

drepturile foștilor deținuți politici;

drepturile acordate eroilor martiri, a urmașilor și răniților din decembrie 1989.

Clasificarea cheltuielilor publice se face pe mai multe criterii:

clasificația administrativă

clasificația

clasificația funcțională

clasificația financiară

clasificația folosită de instituțiile specializate ale O.N.U.

Conform clasificației O.N.U. criteriile utilizate în clasificația economică sunt:

– clasificația funcțională în care cheltuielile publise se împart în cheltuieli pe sectoare: educație, securitate socială, cheltuieli publice, apărare, locuințe și servicii comunale, cultură, recxreație, religie;

– clasificația economică.

Dimensionarea cheltuielilor publice și repartizarea acestora pe destinații și beneficiary rezultă direct din necesitatea satisfacerii nevoilor publice, prezentându-se din acest punct de vedere mai întâi ca o chestiune politică de maximă importanță, apoi ca o chestiune economic de colectare a resurselor bănești necesare acoperirii lor.

Analiza cheltuielile publice pentru securitate socială și asigurări sociale

Cheltuielile publice pentru asistenta sociala, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații sunt îndreptate în special către protecția persoanelor nesalariate, a vârstnicilor, copiilor orfani și fără intreținători, a persoanelor cu handicap, veteranilor de razboi etc. Datorită faptului ca aceste cheltuieli sunt neproducătoare de venituri, ducând chiar la o incetinire a ritmului creșterii economice, ele sunt considerate cheltuieli neproductive.

Sursele de finanțare a cheltuielilor sunt reprezentate de către bugetul de stat (într-o măsură covârșitoare) sau din fonduri speciale la care se adaugă donațiile și contribuțiile voluntare de la organizațiile neguvernamentale.

În țările dezvoltate, aceste cheltuieli fac obiectul unor vaste programe sociale ce urmăresc combaterea sărăciei, ajutorarea persoanelor cu handicap, a familiilor cu mulți copii.

În țara noastră, fondurile pentru asigurarea necesarului de resurse financiare pentru acoperirea unor astfel de cheltuieli sunt asigurate de:

            – bugetul de stat (ex: finanțarea centrelor de primire a minorilor, ajutoare sociale, alocații pentru copii, ajutoare pentru soțiile militarilor în termen, pensii I.O.V.R. etc.);

            – bugetele locale (ex: finanțarea caminelor de bătrâni, caminele pentru copiii cu handicap, cantine de ajutor social, indemnizații de nașteri etc.)

            – venituri proprii (intr-o mai mică masură).

Cheltuielile pentru securitatea socială – sunt cheltuieli acordarea de ajutoare, alocații, pensii, indemnizații unor persoane salariate sau nesalariate (bătrâni, invalizi, handicapați, șomeri, femeile, copiii și tinerii).
Mărimea cheltuielilor cu securitatea socială variază de la o țară la alta în funcție de potențialul economic, de numărul și structura populației, de orientarea politicii sociale și de sistemul de asigurări sociale. În majoritatea țărilor dezvoltate ele reprezintă între 50% și 80% din totalul cheltuielilor social-culturale.

Mecanismele financiare pentru realizarea securității sociale în țările dezvoltate se caracterizează prin următoarele:

Există cotizații ale salariaților și angajatorilor pentru constituirea acestor fonduri;

La baza acțiunilor de securitate socială stă principiul mutualității și solidarității sociale;

Universalizarea acordării ajutoarelor sau prestațiilor sociale;

Existența sau nu a unui venit minim garantat.

Protecția socială este un concept mai cuprinzător decât securitatea socială și cuprinde:

acțiunile și măsurile luate de autoritățile publice în domeniul economic, social, monetar și în alte domenii pentru a apăra indivizii salariați și nesalariați în fața unor fenomene care se răsfrâng negativ asupra acestora. O măsură de protecție socială este crearea de noi locuri de muncă;

indexarea veniturilor față de creșterea prețurilor;

subvenționarea de către stat a unor prețuri sau tarife.

Statul acordă alocații pentru copii, ajutoare, pensii, indemnizații de șomaj. Acestea din urmă reprezintă cheltuielile cu securitatea socială.

Rolul cheltuielilor de securitate socială constă în faptul că ele asigură instruirea și educația indivizilor; realizarea unui nivel de cultură; garantează o anumită stare de sănătate;, asigură evoluția demografică; stabilește nivelul veniturilor pentru anumite categorii sociale (săracii).

Cheltuielile publice privind asigurările sociale de stat

Asigurările sociale reprezintă acea parte a relațiilor social-economice exprimate sub formă banească cu ajutorul cărora se formează, se repartizează, se gestionează sș se utilizează fondurile bănesti necesare ocrotirii obligatorii a salariaților și pensionarilor din companiile naționale, regiile autonome, societățile comerciale etc., a agricultorilor, a intreprinzătorilor particulari, persoanele aflate în incapacitate temporară sau permanentă de muncă și alte categorii.

Cheltuielile privind asigurările sociale de stat vizează, deci, acordarea de pensii, ajutoare și indemnizații, trimiteri la tratament balneoclimateric și odihnă a celor cuprinși în sistemul asigurărilor sociale de stat.

Privite din punct de vedere economic, se constată că aceste cheltuieli, ca și cele pentru asistență socială, au un caracter neproductiv, reprezintă un consum final de PIB și nu pot fi asimilate investițiilor în resurse umane.

Din punct de vedere al naturii lor, aceste cheltuieli fac parte din rândul acelorași acțiuni de protecție socială (prezentate mai sus), însă sistemul de finanțare este diferit, iar cuantumul este mai substanțial.

Spre deosebire de cheltuielile îndreptate către asistența socială, aceasta categorie de cheltuieli se finanțează pe baza contribuției angajaților, liber-profesionițtilor și angajatorilor, în diferite proporții, la care se adaugă (uneori) subvenții de la bugetul de stat.

În Romania, cheltuielile publice privind asigurările sociale de stat vizează pensiile de asigurări sociale de stat (pentru limită de varsta) care dețin cea mai ridicată pondere, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori, indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă din cauză de boala sau accident, ajutoare acordate pensionarilor etc. și sunt finanțate prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat.

Resursele necesare constituirii fondurilor pentru finanțarea acestor cheltuieli se constituie din:

            -contribuții obligatorii pentru asigurări sociale de stat datorate de angajați si angajatori;

            -contributia pentru asigurări sociale datorată de alte persoane asigurate;

            -contribuțiile diferențiate ale salariaților și pensionarilor pentru bilete de tratament și odihnă;

            -încasări din alte surse;

            -subvenții de la bugetul de stat, în completarea fondurilor proprii.

Structura actuală a sistemului public național de asigurări sociale este rezultatul unor adânci transformări și al unui indelungat proces de dezvoltare economico-socială.

Sistemul național de asigurări sociale în Romania este intr-o continuă dezvoltare și perfecționare, date fiind cerințele de aliniere la standardele europene.

Cheltuielile publice pentru ajutorul de somaj.

Ajutorul de somaj reprezintă o formă de sustinere materială a persoanelor rămase temporar fără loc de muncă.

Fondul cu această destinație se constituie din contribuțiile obligatorii ale salariaților și firmelor și, în completare, din subvenții bugetare.

În raport de situația celui rămas fără lucru, există două forme de sprijin al somerilor: alocația (asigurarea) de somaj, care se acordă celor care au lucrat anterior, au o anumită vechime și au plătit cotizații; ajutorul de șomaj ce se acordă celor nou veniți pe piața forței de muncă.

În Romania, după 1989, odată cu promovarea mecanismelor economiei de piață și pe fondul scăderii drastice a activitaților productive, fenomenul de somaj s-a manifestat, în mod explicit. Aceasta a impus legiferarea protecției sociale a șomerilor și inițierea de măsuri pentru reintegrarea lor profesională.

Resursele necesare acoperirii acestor cheltuieli se constituie pe seama contribuțiilor obligatorii datorate de angajatori și angajați, precum și pe seama altor surse, inclusiv donații și sponsorizări.

CAPITOLUL 2: Conținutul și etapele procesului bugetar

Caracteristicile procesului bugetar românesc

Procesul bugetar este o succesiune de etape prin care trec bugetele publice ca balanțe financiare, cu implicări instituționale prin folosirea de metode, tehnici și procedee specifice în proiectare și realizarea indicatorilor de venituri și cheltuieli pe baza unui cadru juridic bine definit.

Bugetul – este acel document financiar – contabil care cuprinte totalitatea cheltuielilor și veniturilor aprobate în fiecare an.

Răspunderea pentru elaborarea proiectelor de bugete publice revine guvernului și instituțiilor desemnate de acesta pentru bugetele din zona sa de referință precum și consiliilor locale privind bugetele unităților administrativ teritoriale.

Conform Legii finanțelor publice nr. 500/2002 "Sistemul bugetar funcționează dacă fiecare din componentele sale acționează în conformitate cu o serie de principii. Pe baza acestor principii se creează un ansamblu omogen de reguli, proceduri, metode și metodologii de lucru prin intermediul cărora se organizează activitatea bugetară la nivelul instituției".

Pentru ca relațiile bugetare să se desfășoare în cele mai bune condiții au fost stabilite prin lege o serie de principii și reguli care stau la baza desfășurării gestiunii bugetare.

Conform prevederilor Legii finanțelor publice principiile bugetare sunt:

Principiul universalității – conform căruia veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate în sume brute.

Principiul publicității – stipulează faptul că bugetul are calitatea că este deschis și transparent ca urmare a dezbaterii publice a acestuia. Este publicat în Monitorul Oficial al României.

Principiul unității – conform acestui principiu veniturile și cheltuielile apar intr-un songur document contabil, centralizat, care estre bugetul.

Principiul anualității – se referă la faptul că legea bugetară aprobă bugetul pe o perioadă de un an calendaristic, care coincide cu exercițiul bugetar.

Principiul specializării bugetare – conform acestui principiu veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinația acestora, potrivit clasificației bugetare.

Principiul unității monetare – acesta principiu prevede ca toate operațiunile bugetare să fie exprimate în moneda națională.

Aceste principii bugetare sunt o completate de o serie de reguli privind cheltuielile și veniturile bugetare, reguli prevăzute de asemenea în Legea bugetului, și anume:

Conform Legii finanțelor publice nr. 500/2002 regulile pentru cheltuielile bugetare sunt:

" – Au destinație precisă și limată și sunt determinate de autorizările cuprinse în legi specifice și în legile bugetare anuale;

Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în buget și nici angajată și efectuată din acest buget dacă nu există bază legală pentru cheltuiala respectivă;

Nicio cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare".

Reguli pentru veniturile bugetare:

" – Nu există venit bugetar care să nu aibă un act normativ intitutor;

– Este interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile încasate, cu excepția cazurilor când legea prevede altfel;

– Sarcina suportării veniturilor bugetare trebuie cert determinată și adusăla cunoștință contribuabilului;

– În cazurile când se fac propuneri de elaborare a unor proiecte și acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, inițiatorii au obligația să prevadă și mijloacele necesare pentru acoperirea minusului sau creșterea cheltuielilor".

Etapele procesului bugetar sunt:

Elaborarea proiectelor de bugete publice;

Aprobarea (adoptarea) bugetelor publice;

Execuția bugetelor publice;

Raportarea bugetelor publice.

Elaborarea proiectului de buget cuprinde 3 etape:

Fundamentarea proiectului de buget;

Întocmirea lucrărilor premergătoare;

Elaborarea propriu-zisă.

Elaborarea proiectelor de bugete presupune implicarea, pe baza unui cadru juridic existent, a tuturor participanților la relațiile specifice, funcție de poziția pe care o au în cadrul acestora, folosind metode și tehnici de lucru bine definite ca acțiune, pe categorii de indicatori(venituri și respectiv cheltuieli).

Elaborarea cu caracter de proiect a bugetelor publice presupune calculi previzionale anticipative cu privire la un an bugetar folosind anumite elemente de susținere în plan economic și în plan juridic.

Pentru toți cei implicați în procesul bugetar metodologia de acțiune are ca suport principal norme elaborate în numele Guvernului de către Ministerul Finanțelor Publice. Acestea pot și completate de dispoziții legale specific diferitelor sectoare ale economiei naționale.

Proiectele bugetelor locale se elaborează de către ordonatorul principal de credite (primarul și președintele consiliului județean, respectiv primarii de sector și primarul general în cazul Municipiului București) pe baza bugetelor proprii ale administrației publice locale, ale instituțiilor și serviciilor publice de subordonare locală. Fluxul informațional este asemănător celui prezentat la bugetul de stat, cu mențiunea că toate instituțiile sunt de interes local.

Documentele care constituie proiectul Legii bugetului de stat sunt transmise spre Parlament la comisiile de specialitate, nivele la care sunt analizate din punct de vedere juridic, economic, social și politic. Din analiză pot să reiasă anumite probleme cu care comisiile de specialitate să nu fie de acord și să retransmită guvernului aceste documente în vederea revizuirii lor.

În comisiile de specialitate se fac și amendamente și se înaintează plenului camerelor reunite pentru dezbatere. Dezbaterea are mai multe etape:

– expunerea de motive făcută de primul ministru sau de ministrul de finanțe în care se face referire la execuția bugetară din anul de bază și la dimensiunile veniturilor și cheltuielilor perioadei viitoare precum și la obiectivele a căror realizare a stat la baza construcției bugetare (rata inflației, dinamica șomajului, mărimea produsului intern brut și evoluția acestuia, deficitul bugetar etc.);

– prezentarea poziției comisiei de specialitate a Parlamentului privind avizarea proiectului;

– dezbaterea și votarea fiecărui proiect de lege din buget și apoi a întregului pachet care definește legea bugetului de stat (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale și repartițiile de fonduri bugetare către bugetele locale pentru echilibrare).

Votul nefavorabil a legii bugetului de stat conduce la schimbarea guvernului, ceea ce conferă un caracter special acestei legi.

Procedura de adoptare a Bugetului Local cunoaște două momente:

a) primul este legat de adoptarea legii bugetului de stat;

b) al doilea îl reprezintă votul Consiliului județean respectiv Consiliului Local al fiecărei localități.

Până la vot, proiectele de bugete locale, elaborate în maxim 10 zile de la publicarea legii anuale a bugetului, trebuie supuse dezbaterii publice timp de 15 zile. Momentul votului trebuie să se situeze „în termen de maximum 45 de zile de la data publicării bugetului de stat în Monitorul Oficial.”

După expirarea acestui termen direcțiile generale ale finanțelor publice sistează plățile din sumele transferate de la bugetul de stat, urmând ca autoritățile locale să poată efectua plăți doar din veniturile proprii încasate.

În cazul neaprobării bugetului de în termenele legale (adică cu minim 3 zile înainte de expirarea anului bugetar) se aplică prevederile bugetului curent realizându-se cheltuieli lunare în limita a 1/12 din bugetul încheiat.

După aprobare bugetele au caracter operativ, adică reprezintă obligații de realizat.

Fundamentarea cheltuielilor și veniturilor bugetare

Veniturile bugetului de stat se fundamentează pe baza politicii fiscale și a execuțiilor din anii precedenți.

Fundamentarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se bazează pe constatarea, evaluarea și inventarierea materiei impozabile și a bazei de impozitare în funcție de care se calculează impozitele și taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate și a veniturilor obținute din acestea, precum și pe alte elemente specifice, în scopul evaluării corecte a veniturilor. Donațiile și sponsorizările se cuprind, prin rectificare bugetară locală, în bugetul de venituri și cheltuieli numai după încasarea lor.

Fundamentarea, dimensionarea și repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinații, respectiv pe acțiuni, activități, programe, proiecte, obiective, se efectuează în concordanță cu atribuțiile ce revin autorităților administrației publice locale, cu prioritățile stabilite de acestea, în vederea funcționării lor și în interesul colectivităților locale respective.

Fundamentarea și aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se fundamentează de Casa Națională de Pensii Publice și structurile asimilate din ministere.

Veniturile bugetului asigurărilor pentru șomaj se fundamentează de ANOFM. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de sănătate se fundamentează de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Veniturile bugetelor locale se fundamentează de:

Autoritățile locale – impozite și taxe locale, amenzi, alte venituri

MFP – sume și cote defalcate din impozitul pe venit și TVA

Veniturile proprii ale instituțiilor publice (inclusiv activitățile autofinanțate) se fundamentează de instituții pe baza execuțiilor bugetare din anii precedenți și previziuni.

Veniturile din fonduri externe nerambursabile se fundamentează de titularii proiectelor finanțate din aceste surse .

Veniturile bugetare se fundamentează separat pe:

Surse de finanțare

Capitole de venituri

Subcapitole de venituri

Alte categorii identificate de ordonatorii de credite (pentru uz intern)

Având în vedere impactul pe care serviciile oferite de municipalitate creează sau nu un grad de satisfacție a cerințelor cetățenilor, autoritățile administrației publice locale trebuie să fie interesate să stabilească în mod cât mai realist, obiectiv și eficient acțiunile, obiectivele și serviciile ce pot fi finanțate într-un an bugetar.

Conform prevederilor Ordonanței 45/2003, art. 5 – fundamentarea, dimensionarea și repartizarea cheltuielilor se efectuează în concordanță cu atribuțiile ce revin autorităților administrației publice locale, dar și cu prioritățile stabilite de acestea.

La fel ca și în cazul veniturilor și în cazul fundamentării cheltuielilor autoritățile administrației publice locale trebuie să aibă în vedere:

Baza legală a cheltuielilor;

Destinația cheltuielilor;

Analiza prețurilor și tarifelor;

Analiza serviciilor oferite din punct de vedere cantitativ și calitativ;

Previziunea asupra schimbărilor ce vor intervenii;

Elemente specifice de calcul (ex. nr personal, nr. asistați, nr elevi, beneficiari ai venitului minim garantat, salarii de bază, etc.)

Având în vedere impactul pe care serviciile oferite de municipalitate creează sau nu un grad de satisfacție a cerințelor cetățenilor, autoritățile administrației publice locale trebuie să fie interesate să stabilească în mod cât mai realist, obiectiv și eficient acțiunile, obiectivele și serviciile ce pot fi finanțate într-un an bugetar.

Cheltuielile de personal se fundamentează în funcție de:

Numărul de posturi ocupate

Salarii medii plătite

Sporuri acordate

Fluctuații de personal

Cotele contribuțiilor sociale ale angajatorului

Numărul zilelor de diurnă plătite

Drepturi în natură acordate

Cheltuielile cu bunuri și servicii se fundamentează în funcție de:

Normative de consum

Volumul activităților desfășurate

Prevederile legale în vigoare

Cheltuielile cu asistența socială se fundamentează în funcție de:

Numărul beneficiarilor

Cuantumul mediu al drepturilor prevăzute în acte normative

Cheltuielile cu investițiile se fundamentează în funcție de:

Obiectivele ce vor fi realizate

Necesarul de mijloace fixe

Cheltuielile bugetare se fundamentează separat pe:

Surse de finanțare

Capitole de cheltuieli

Subcapitole de cheltuieli

Titluri de cheltuieli

Articole de cheltuieli

Aliniate de cheltuieli

Alte categorii identificate de ordonatorii de credite (pentru uz intern)

Cheltuielile bugetului local se efectuează în concordanță cu atribuțiile care-i revin autorității administrației publice locale, cu prioritățile stabilite de acesta, în vederea funcționării și în interesul colectivităților locale.

În fiecare an se realizează metodologia de elaborare a proiectelor de buget pe anul următor care ține cont și de conjunctura macroeconomică de raționalizare a cheltuielilor publice.

Stabilirea cheltuielilor bugetului local se efectuează în strictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.

Execuția prevederilor bugetare

Execuția bugetară este definită ca activitatea de încasare a veniturilor bugetare și de efectuare a plăților cheltuielilor aprobate prin bugete în fiecare an bugetar.

Execuția bugetelor publice se constituie ca cea mai importantă fază a procesului bugetar pentru care în planul practic poate fi folosită expresia de gestiune bugetară. Este faza în care sunt organizate și administrate pe bază de acte normative relațiile specifice în sensul mobilizării de mijloace bănești și repartizării lor pe destinații.

În timp, execuția bugetară se situează în intervalul de timp 01.ianuarie – 31.decembrie a fiecărui an.

Spre deosebire de celelalte faze ale procesului bugetar, execuția vizează o perioadă de timp și o adresare în spațiu mult mai exacte care obligă la respectarea rigorilor disciplinei financiare. Dacă pentru celelalte etape sunt prevăzute doar termene finale obligatorii de respectat, pentru etapa execuției calendarul este mult mai exact de la începutul și până la sfârșitul anului.

Execuția bugetului este etapa procesului bugetar în care se realizează indicatorii financiari specifici: veniturile și cheltuielile pe componente bugetare.

Etapa execuției bugetare poate fi definită ca un ansamblu de măsuri, metode, tehnici proceduri și acte normative prin intermediul cărora instituțiile specializate ale statului procedează la gestionarea mijloacelor bănești degajate de relațiile bugetare.

Execuția bugetului poate fi concepută la nivelul balanței financiare în care sunt consemnate dimensiunile aprobate ale veniturilor și cheltuielilor bugetare. Aici abordarea gestiunii se poate face separat pe venituri și separat pe cheltuieli, datorită tehnicilor diferite de lucru.

În execuția părții de venituri sunt folosite anumite instrumente potrivit unor metode și tehnici de lucru cu reflectare în actele institutoare și care au continuitate în actele normative complementare care fac referire la așezarea, calcularea, vărsarea și plata obligațiilor bănești către bugetele publice.

Cu referire la execuția părții de cheltuieli a bugetului apare în evidență o noțiune specifică – credite bugetare. Acestea sunt sume de bani cu titlu definitiv fără rambursabilitate primite de la buget și folosite pentru plata cheltuielilor efectuate. Utilizarea creditelor bugetare se face de către conducătorii instituțiilor publice care funcționează pe bază de buget public care poartă denumirea de Ordonatori de credite bugetare.

Fazele execuției bugetare cuprind: angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata.

Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an. În acest moment orice venit neîncasat și orice cheltuială angajată, lichidată și ordonanțată, în cadrul prevederilor bugetare, și neplătită se vor încasa sau se vor plăti, după caz, în contul bugetului pe anul viitor.

Dacă în momentul încheierii execuției bugetare ordonatorii de credite mai dețin în contul de la Trezorerie credite bugetare neutilizate, acestea sunt anulate de drept.

În cazul bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor special echilibrate prin subvenții de la bugetul de stat, sub forma transferurilor consolidabile, excedentele rezultate din execuția acestora se regularizează la sfârșitul exercițiului bugetar cu bugetul statului, în limita subvențiilor primite.

În cazul bugetelor locale, excedentul anual rezultat la încheierea exercițiului bugetar, după efectuarea regularizărilor în limita transferurilor de la bugetul de stat, se utilizează, în ordine, pentru:

– rambursarea eventualelor împrumuturi restante, plata dobânzilor și a comisioanelor aferente acestora;

– constituirea fondului de rulment. Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an. În acest moment orice venit neîncasat și orice cheltuială angajată, lichidată și ordonanțată, în cadrul prevederilor bugetare, și neplătită se vor încasa sau se vor plăti, după caz, în contul bugetului pe anul viitor.

Controlul financiar asupra execuției bugetare reprezintă punerea în practică a funcțiilor finanțelor publice. (funcția de repartiție și cea de control) În conformitate cu acestea controlul are, din punct de vedere temporal, 3 variante:

– control preventiv;

– control concomitent;

– control ulterior.

Controlul financiar preventiv și auditul intern se exercită asupra operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau patrimoniul public și sunt exercitate conform reglementărilor legale în vigoare.

Controlul concomitent se realizează pe măsura executării etapelor cheltuielilor publice. Astfel, angajarea, lichidarea și ordonanțarea se fac cu acordul ordonatorului de credite, iar plata se face de către contabil. În acest mod se verifică legalitatea, oportunitatea, necesitatea și economicitatea cheltuielilor bugetare.

Controlul financiar ulterior se realizează în momentul realizării lucrărilor contabile de sinteză și raportare (dările de seamă contabile trimestriale și anuale).

Legea finanțelor publice prevede și realizarea unui control financiar delegate exercitat de Ministerul Finanțelor Publice. De asemenea, Parlamentul urmărește realizarea prevederilor legilor bugetare prin intermediul unui organism de control direct subordonat Curtea de Conturi.

Pe baza situațiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind execuția de casă a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale, prezentate și analizate, Ministerul Finanțelor Publice elaborează contul general anual de execuție a bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat, care au ca anexe conturile de execuție a bugetelor fondurilor speciale și bugetele ordonatorilor

principali de credite.

Conturile generale anuale de execuție se întocmesc în structura bugetelor aprobate și sunt prezentate de către Guvern Parlamentului până la data de 1 iulie a anului următor celui de execuție. Conturile anuale se aprobă prin lege după verificarea acestora de către Curtea de Conturi în forma următoare:

a) la venituri: prevederi bugetare inițiale, prevederi bugetare definitive, încasări realizate;

b) la cheltuieli: credite bugetare inițiale, credite bugetare definitive, plăți efectuate.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă spre aprobare consiliilor județene și consiliilor locale, după caz, până la dat de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuție a bugetului local în structura specifică acestor conturi.

CAPITOLUL 3: Studiu de caz la “Serviciul Public de Asistență Socială – MACIN”

3.1 Statut și atribuții – Serviciului Public de Asistență Sociala Măcin

Serviciul Public de Asistență Socială Măcin a fost inființat in baza Hotărârii Consiliului Local nr. 73 din data de 27 decembrie 2006.

Serviciul Public de Asistență Socială Macin funcționează si este organizat în conformitate cu legislația română în vigoare și cu Regulamentul de organizare și funcționare al acestuia, având rolul de a identifica și soluționa problemele sociale ale comunității din domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și alte persoane aflate în situații de nevoie socială.

Obiectul de activitate al Serviciului Public de Asistență Socială Măcin îl constituie acordarea de servicii sociale cu caracter primar și specializate menite să asigure prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale situațiilor de risc din domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și alte persoane aflate în situații de nevoie socială ce pot genera marginalizarea sau excluderea socială.

Serviciile cu caracter primar acordate de Serviciul Public de Asistență Socială Măcin constau în:

Activități de identificare a nevoii sociale individuale, familiale și de grup;

Activități de informare cu privire la drepturi și obligații specifice;

Măsuri și acțiuni de conștientizare și sensibilitate socială;

Măsuri și acțiuni de urgență în vederea reducerii efectelor situașiilor de criză;

Măsuri și acșiuni de sprijin în vederea menținerii în comunitate a persoanelor în dificultate;

Activități și servicii de consiliere;

Orice alte măsuri și acțiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situații de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizarea sau excluziunea socială.

Serviciile sociale specializate se asigură în colaborare cu Direcția Generală de Asistență și Protecția Drepturilor Copilului Tulcea și instituții publice care au constituite compartimente de asistență socială.

Acestea au drept scop menținerea, refacerea sau dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie socială constând în:

Recuperare și reabilitare;

Suport și asistență pentru familiile și copiii aflați în dificultate;

Asistență și suport pentru persoanele cu dizabilități;

Asistență și suport pentru toate categoriile de persoane aflate ăn nevioie socială;

Sprijin și orientare pentru integrarea, readaptarea și reeducarea profesională;

Mediere socială;

Orice alte măsuri și acțiuni care au drept scop menținerea, refacerea sau dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situașii de nevoie socială.

Serviciul Public de Asistență Socială are responsabilitatea creării, menținerii și dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în funție de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de susținere a funcționalității sociale a persoanei in mediul propriu de viață familial și comunitar.

Principiile și valorile care stau la baza furnizării serviciilor sociale sunt:

Solidaritatea socială;

Unicitatea persoanei;

Libertatea de a alege serviciul social în funcție de nevoia socială;

Egalitatea de șanse și nediscriminarea în accesul la serviciile sociale și în furnizarea serviciilor sociale;

Participarea beneficiarilor la întregul proces de furnizare a serviciilor sociale;

Transparență și responsabilitate publică în acordarea serviciilor sociale;

Proximitate în furnizarea serviciilor sociale.

3.2 Structura organizatorica a Serviciului Public de Asistență Sociala Măcin

Salariații din cadrul Serviciului Public de Asistență Sociala Măcin au atribuții în următoarele segmente de activitate;

Prestații (asistență) sociale(ă);

Autoritate tutelară și protecția copilului;

Asistență persoane cu handicap și persoane vîrstnice;

Asistenți personali, îngrijitori bătrâni la domiciliu și auxiliari;

Resurse umane;

Contabilitate.

Serviciul Public de Asistență Sociala Măcin, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin colaborează în toate problemele cu celelalte compartimente de specialitate din cadrul Primăriei Orașului Măcin.

Șeful Serviciului asigură conducerea, îndrumarea și controlul activităților din cadrul Serviciului Public de Asistență Sociala Măcin, urmărind în principal, respectarea prevederilor legale pe linie de asistență socială prin acordarea de servicii primare și de specialitate care au drept scop protecția copilului și familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităși și a oricăror altor persoane aflate în nevoie.

Compartiment Prestații Sociale

Venit Minim Garantat, ajutoare de urgență și alte ajutoare

În aplicarea prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor H.G. nr. 50/2011 pentru aplicarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 416/2001, ale Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizaării sociale și ale H.G. nr. 1149/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 116/2002 Compartimentul Prestații Sociale al Serviciului Public de Asistență Sociala Măcin are următoarele atribuții:

Înregistrează și soluționează cererile de acordare a ajutorului social, în termen în termen legal;

Întocmește anchete sociale pentru acordarea/neacordarea/modificarea/reluarea ajutorului social în termen legal;

Stabilește dreptul la ajutor social, cuantumul acestuia și data efectuării plății ajutorului social;

Efectuează periodic noi anchete sociale în vederea respectării condițiilor care au stat la baza cererilor de acordare a ajutoarelor sociale;

Întocmește dispoziții de acordare, respingere, modificare, suspendare, reluare sau încetare a ajutorului social;

Înregistreaza și soluționează pe bază de anchete sociale cererile de acordare a ajutoarelor de urgență;

Transmite în termen legal la agenția de Plăți și Inspecție Socială Tulcea situațiile statistice privind aplicarea Legii nr. 416/2001 – Anexele nr. 7,8,10,14 și 17 la Normele Metodologice de aplicarea a prevederilor Legii nr. 416/2001 aprobate prin H.G. nr. 50/2011;

Întocmește situația privind persoanele și familiile marginalizate social și stabilește măsuri individuale în vederea prevenirii și combaterii marginalizării sociale;

In vederea aplicării prevederilor O.U.G. nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială înperioada sezonului rece și a Normelor Metodologice din 21 septembrie 2011 de aplicxare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 – are următoarele responsabilități;

Înregistrează cererile de acordare a ajutorului pentru încălzirea locuinței în termenul legal;

Stabilește dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinței, cuantumul acestuia și data efectuării plății pentru ajutorul locuinței;

Întocmește dispoziții de acordare, respingere, modificare, suspendare sau de încetare a ajutorului pentru încălzirea locuinței;

Efectuează lunar, până la începerea sezonului rece următor, la solicitarea Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială Tulcea, anchete sociale pentru verificarea veridicității datelor înscrise în declarațiile pe proprie răspundere privind componența familiei și s veniturile acesteia pentru beneficiarii dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinței;

Transmite în termen legal la Agenția de Plăți și Inspecție Socială Tulcea situația nominală privind anchetele sociale efectuate și rezultatul acestora, la data de 1 a fiecărei luni, pentru anchetele efectuate în luna anterioară (anexa 22);

Asigură acordarea, modificarea și încetarea dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinței tuturor beneficiarilor Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare.)

Alocația pentru suținerea familiei

Alocația pentru susținerea familiei este stabilită prin Legea nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei.

În vederea aplicării prevederilor acesteia Compartimentul Prestații Sociale al Serviciului Public de Asistență Sociala Măcin are următoarele atribuții:

Primește cererile și declarațiile pe proprie răspundere depuse de familiile care au în întreținere copii în vârstă de până la 18 ani;

Verifică prin anchete sociale îndeplinirea de către solicitanți condițiile de acordare a alocației pentru susținerea familiei;

Întocmește dispoziții de acordare, respingere, modificare, suspendare sau de încetare a alocației pentru susținerea familiei;

Efectuează periodic anchete sociale în vederea urmăririi respectării condițiilor care au stat la baza cererilor de acordare a alocației pentru susținerea familiei;

Întocmețte și transmite Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială Tulcea pînă la data de 5 ale lunii următoare, pentru luna anterioară: borderoul privind acordarea alocației pentru susținerea familiei îmoreună cu cererile și dipozițiile de aprobare ale primarului, borderoul privin dmodificarea, reluarea și suspendarea sau după caz, încetarea dreptului de acordare a alocației pentru susținerea familiei;

Comunică familiilor beneficiare dispoziția Primarului de acordare/ respingere/ modificare/ suspendare/ reluare/ incetare a dreptului la alocația pentru susținerea familiei.

Compartiment Persoane cu handicap și persoane vîrstnice

Cadrul legal pentru protrecția persoanelor cu handicap este Legea nr. 448/2008 – privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare și H.G. nr. 267/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

În aplicarea prevederilor acestor acte normative Compartimentul Persoane cu handicap și persoane vîrstnice al Serviciului Public de Asistență Sociala Măcin are următoarele atribuții:

Verifică prin anchetă socială îndeplinirea de către solicitanți a condițiilor legale privind încadrarea acestora în funcția de asistent personal și propune aprobarea, după caz, respingerea cererii persoanei care solicitacare solicită angajarea în funcția de asistent personal al persoanei cu handicap grav;

Instrumentează dosarul de angajare al asistentului personal, ce urmează a asigura servicii de îngrijire la domiciliul persoanelor cu handicap grav;

Verifică periodic, la domiciliul asistatului, activitatea asistentului personal al persoanei cu handicap grav și prezintă semestrial un raport consiliului local ce va fi transmis spre informare Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Tulcea;

Monitorizează rezultatele activității asistenților personali;

Întocmește referatul constatator în urma verificilor periodice efectuate și propune, după caz, menținerea, suspendarea sau încetarea contractului de muncă al asistentului personal al persoanei cu handicap grav;

Avizează rapoartele lunare de activitate întocmite de asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav, privind activitatea și evoluția stării de sănătate și handicap a persoanelor asistate;

Stabilește sarcinile ce revin asistentului personal pe baza evaluărilor făcute asupra stării de sănătate și dependență socială;

Întocmește anchete sociale pentru copiii cu handicap grav care au angajat asistent personal în vederea reexpertizării și încadrării acestuia într-un grad de handicap;

Urmărește evoluția asistatului, cît și participarea acestuia la programul de recuperare și reabilitare în scopul scăderii gradului de dependență;

Organizează acordarea drepturilor de asistență socială și asigură gratuit consultanță de specialitate în domeniul asistenței sociale;

Colaborează cu alte instituții responsabile pentru a a facilita accesul persoanelor la aceste drepturi;

Monitorizează nivelul de satisfacere a nevoilor beneficiarilor și elaborează strategii în vederea imbunătățirii calității serviciilor și diversificarea acestora;

Colaborează cu Serviciile Direcției de Asistență Generală și Protecția Drepturilor Copilului Tulcea, precum și cu alte instituții și organizții neguvernamentale la întocmirea unor proiecte de dezvoltare a serviciilor;

Asigură prin instrumente și activități specifice asistenței sociale prevenirea și combaterea situațiilor care implică risc crescut de marginalizare și excludere socială, cu prioritate a situațiilor de urgență;

Asigură relaționarea cu diverse servicii publice sau alte instituții ale statului cu responsabilități în domeniul protecției sociale.

Serviciul Public de Asistență Sociala Măcin prin Compartimentul Persoane cu handicap și persoane vârstnice are, conform Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice următoarele atribuții:

Efectuează la domiciliu anchete sociale privind nevoile persoanelor vârstnice, care elaborează pe baza datelor cu privire la afecțiunile ce necesită îngrijire specială, capacitatea de ase gospodări, de a îndeplini cerințe firești ale vieții cotidiene, condițiile de locuit precum și veniturile efective sau potențiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vieții;

Întocmește referatul constatator în urma verificărilor periodice efectuate și propune, după caz, menținerea, supendarea sau încetarea contractului de muncă al îngrijitorului la domiciliu pentru persoane vârstnice;

Organizează acordarea drepturilor de asistență socială și asigură gartuit consultanță de specialitate în domeniul asistenței sociale;

Monitorizează nivelul de satisfacere a nevoilor beneficiarilor și elaborează strategii în vederea îmbunătățirii calității serviciilor și diversificării acestora;

Dezvoltă și diversifică serviciile acordate, pregătește documentația necesară în vederea stabilirii dreptului la prestațiile și serviciile de asistență socială a persoanelor adulte;

Instrumentează dosarul de angajare al îngrijitorului ce urmează a asigura servicii de îngrijire la domiciliu, stabilește sarcinile ce revin acestuia pe baza evaluărilor efectuate asupra stării de dependență socială.

Compartiment Autoritate tutelară și protecția copilului

Compartimentul Autoritate tutelară și protecția copilului este structurat pe trei compartimente:

Protecția copilului;

Alocații de stat;

Indemnizații lunare pentru creșterea copilului /stimulent de inserție

Prin atribuțiile sale urmărește punerea în aplicare a dispozițiilor Legii 272/2004-privind protecția și promovarea drepturilor copilului, ale Codului familiei, ale Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

În privința protecției copilului Serviciul Public de Asistență Sociala Măcin are următoarele responsbilități:

Monitorizează și analizează situația copiilor din Orașul Măcin, precum și modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurând centralizarea și sintetizarea datelor și informațiilor relevante;

Identifică copiii lipsiți în mod ilegal de elementele constitutive ale indentității lor sau de unele dintre acestea și ia de urgență măsurile necesare în vederea stabilirii identității lor în colaborare cu instituțiile competente;

Identifică și evaluează situațiile care impun acordarea de servicii și prestații pentru prevenirea separării copilului de familia sa, întocmind planul de servicii pe care îl supune spre aprobare Primarului;

Asigură consilierea și informarea familiilor cu copii în întreținere asupra drepturilor și obligațiilor acestora, asupra drepturilor copilului și asupra serviciilor disponibile pe plan local;

Trimestrial sau ori de câte ori este necesar, vizitează copiii în întreținere și se informează despre felul în care aceștia sunt îngrijiți, despre starea de sănătate a acestora și dezvoltarea lor fizică, educarea, învățătura și pregătirea lor profesională, acordând la nevoie, îndrumările necesare, întocmind referatul constatator, iar acolo unde este cazul propune suspendarea sau modificarea planului de servicii;

Monitorizează copiii reintegrați în familia naturală sau extinsă, a celor lipsiți temporar de protecție prin plecarea părinților la muncă în străinătate – prin elaborarea de anchete sociale, plnuride servicii, fișe de evaluare inițială și finală, planuri de intervenții;

Colaborează cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Tulcea în domeniul protecției copilului și transmite toate datele și informațiile solicitate din acest domeniu;

Depistează, monitorizează și evaluează cazurile prin adresare directă – copilul sau familia solicită asistență și sprijin – în urma vizitelor efectuate de referentul social în școli, în oraș orin în urma unor sesizări venite din partea unor persoanefizice sau juridice – școală, poliție, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului;

Consiliază copilul și familia acestuia, ce poate fi individuală sau de grup prin stabilirea ședințelor de consilierfe pentru copil, pentru părinți sau pentru copii și părinți;

Efectuează anchete sociale prin care se identifică și se evaluează situațiile care impun acordarea de prestatii sociale, cum ar fi: acordarea venitului minim garantat, alocații de stat, alocații pentru susținerea familiei, ajutoare pentru încălzirea locuinței;

Asigură creșterea responsbilității părinților pentru educarea propriilor copii prin promovatrea drepturilor copililor în rândul părinților, sensibilizarea părinților față de efectele negative pe care le au abuzurile fizice și emoționale, neglijarea emoțională și educativă, prezența muncii la vârste foarte fragede;

Sprijină prevenirea vagabondajului și delincvenței juvenile, a abandonului școlar

Colaborează cu colectivitatrea locală în vederea identificării nevoilor comunității și soluționării problemelor sociale care privesc copiii, propune primarului, în cazul în care este necesar luarea unor măsuri de protecție specială în condițiile legii.

Serviciul Public de Asistență Sociala Măcin are responsabilități și în domeniul alocațiilor de stat și a acordării indemnizației lunare de creștere a copilului și a stimulentului de inserție. În acest sens urmărește punerea în aplicare a prevedrilor Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, cu modificările și completările ulterioare și a O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

Compartiment Resurse umane

Compartimentul Resurse umane gestioanează în condițiile legii activitate de resurse umane a Serviciului, prin prisma Legii nr. 188/1999-privind Statutul funcționarilor publici și a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

Compartiment contabilitate

Compartimentul contabilitate răspunde de organizarea și conducerea contabilității Serviciului Public de Asistență Sociala Măcin în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 82/1991 a contabilității,a O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

Asistenți personali, îngrijitori bătrîni la domiciliu și auxiliari

Compartimetul Asistenți personali, îngrijitori la domiciliu și auxiliari cuprinde asistenții personali și îngrijitorii bătrâni la domiciliu.

Aceștia au atribuții în privința acordării asistenței sociale și emoționale pentru categoriile asistate și în același timp oferă servicii în funție de nevoile speciale ale persoanelor asistate.

În concluzie Serviciul Public de Asistență Sociala Măcin trebuie să-și desfășoare activitatea prin imprimarea unei autentice etici a muncii, a priorității morale și profesionale, supremația legii realizarea relațiilor de muncă pe principiul muncii și aplicării liber consimțite a regulilor de ordine și disciplină, respectarea normelor de conduită, pentru sporirea calității și eficienței economice și sociale a muncii, a prestigiului organelor locale ale administrației de stat, în fața cetășenilor pe care îi reprezintă.

3.3 Principalele operațiuni privind finanțările, veniturile și cheltuielile la

Serviciul Public de Asistență Sociala Măcin

Serviciul Public de Asistență Socială Măcin este un serviciu public de interes local aflat în subordinea Consiliului Local Tulcea, fiind principalul furnizor de servicii sociale la nivelul Orașului Măcin.

Direcțiile majore ale activității desfășurate de Serviciul Public de Asistență Socială Măcin pentru anul 2014 au fost următoarele:

Acordarea de servicii sociale de calitate beneficiarilor prin evaluare și intervenție, asistență, consiliere, informare și monitorizare a evoluției cazurilor la nivelul Orașului Măcin;

Reducerea numărului de copii-tineri instituționalizați prin reintegrarea în familiile acestora, plasamente familiale, adopții;

Asigurarea intervenției și evaluării în regim de urgență prin alocarea resurselor materiale și umane necesare;

Creșterea calității serviciilor acordate beneficiarilor prin servicii specializate;

Acordarea și respectarea drepturilor de care beneficiază persoanele cu handicap conform Legii nr. 446/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

La nivelul Serviciului Public de Asistență Socială Măcin funcționează în prezent un numar de 8 structuri funcționale din care 5 instituții rezidențiale de protecție – din care un centru de primire în regim de urgență copii, un centru maternal, un centru de tip rezidențial pentru persoane adulte cu handicap, un camin pentru persoane vârstnice și un centru medico-social; un centru de zi pentru copii.

Acestora li se adauga o rețea de 60 de asistenți maternali profesioniști și 80 de plasamente familiale.

La sfârșitul anului 2014 Serviciul Public de Asistență Socială Măcin acorda servicii de asistență socială unui număr de 650 de beneficiari (copii, tineri, adulți), fiecărei persoane oferindu-i-se o gamă largă de servicii.

În vederea asigurării unei calități corespunzătoare a serviciilor oferite beneficiarilor în sistem rezidențial au fost cheltuite următoarele sume:

Tabelul nr. 1

Sursa: Raport de activitate al Serviciului Public de Asistență Socială Măcin – 2014

Tot în anul 2014 au fost atrase sume din sponsorizări, în condițiile legii, în valoare totală de 340.789 lei, din care:

bunuri primite cu titlu gratuit – în valoare de 198.550 lei;

bani – în sumă de 142.239 lei.

În cea mai mare parte, intervențiile Serviciului Public de Asistență Socială Măcin au reușit să prevină abandonul copilului prin menținerea în familie, iar cu sprijnul funadației S.I.R.A – Tulcea au fost susținute reintegrările familiale astfel încât mediul familial să devină propice, iar familia în întregul său să nu mai constituie o problemă pentru comunitate.

În parteneriat cu alte instituții publice și Organizații nonguvernamentale s-au desfășurat o serie de activități complexe, și anume:

Campania ”Stop violenței în famile” care s-a adresat copiilor victime ale violenței în familie;

Campania ”Etnobotanicele – viață de coșmar” – lipsa de informare cu privire la consecințele consumului de droguri legale și ilegale, conflictele emoționale din cadrul familiei, nevoia de acceptare în plan social – duc la extinderea acestui fenomen și la creșterea numărului de consumatori.

Campania ”Prețuiește viața – copilăria ta nu trebuie trăită mai devreme” – a dorit să prevină abandonul copiilor nou născuți în unitățile medicale prin informarea tinerelor-tinerilor asupra metodelor de contracepție și tot ceea ce trebuie să facă pentru a nu fi nevoite să-și trăiască mai devreme statutul de mamă.

Campaniile s-au desfășurat în școlile și liceele din Orașul Măcin și din zonele limitrofe, au avut character sîptămânal și au vizat mai multe categorii sociale: elevi, cadre didactice, părinți, factori de decizie – medici, reprezentanți ai poliției.

Finanțarea Serviciului Public de Asistență Socială Măcin se asigură din fonduri de bugetul local și din contribuția persoanală a asistaților sociali.

De la bugetul local se asigură fonduri pentru:

Investiții pentru construirea, dotarea și modernizarea centrelor de asistență socială;

Cheltuieli de personal;

Cheltuieli pentru servicii medicale care nu se suportă din fondurile asigurărilor sociale de sănătate.

Contribuția beneficiarilor sau susținătorilor legali ai acestora constituie venit extrabugetar al Serviciului Public de Asistență Socială Măcin.

Sponsorizările și donațiile în bani sau în natură, făcute de persoanele fizice și juridice române și străine, Serviciului Public de Asistență Socială Măcin, pot fi folosite numai în scopul dezvoltării și îmbunătățirii calității serviciilor pe care le prestează.

La nivelul anului 2014 Bugetul de venituri și cheltuieli al Serviciului Public de Asistență Socială Măcin se prezintă astfel.

Bugetul a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Tulcea nr. 18 din data de 31.01.2014.

Bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2014 al Serviciului Public de Asistență Socială Măcin este alcătuit din 2 secțiuni:

Secțiune de funcționare;

Secțiune a de dezvoltare.

Bugetul secțiunii de funcționare cuprinde veniturile și cheltuielile necesare finanțării cheltuielilor curente pentru realizarea competențelor stabilite prin lege.

Bugetul secțiunii de dezvoltare cuprinde veniturile necesare finanțării de capital și cheltuielile de capital respective.

Bugetul de venituri și cheltuieli al Serviciului Public de Asistență Socială Măcin face parte integrantă din Bugetul de venituri și cheltuieli al Consiliului Local Tulcea.

Structura Bugetului de venituri și cheltuieli al Serviciului Public de Asistență Socială Măcin pentru anul 2014 se prezintă astfel:

Bugetul de venituri și cheltuieli al

Serviciului Public de Asistență Socială Măcin – pentru anul 2014

Estimări pentru anul 2015-2017

Tabelul nr. 2

Sursa: Bugetul de venituri și cheltuieli al Serviciului Public de Asistență Socială Măcin – pentru anul 2014

Comparativ cu anul 2013 veniturile se prezintă astfel:

Structura comparativă a veniturilor 2013-2014

Comparativ cu anul 2013, în anul 2014 veniturile au crescut de la 1.264.970 lei la 1.332.200 lei, însemnând o creștere de 5,30%. Această creștere s-a datorat în principal alocațiilor de la bugetul propriu care au însemnat o creștere în sumă 20.000 lei, respectiv 7,55 % și sumelor defalcate din TVA care au crescut de la 320.420 lei la 350.250 lei, respectiv 9,31%.

Subvențiile au avut și ele o creștere față de anul 2013, dar în procent mai mic, respectiv 3,94% subvențiile de la bugetul de stat și doar 1 % subvențiile DSP.

Din totalul de 1.332.000 lei al veniturilor 660.000 lei sunt alocați pentru Asistența socială în caz de boli și invalidități iar suma de 772.000 lei sunt alocați pentru Asistența socială pentru familie și copii.

Se observă faptul că, Consiliul Local este interesat de acordarea unei asistente sociale la un nivel calitativ cât mai ridica pentru locuitorii județului, în acest sens alocând resurse din ce în ce mai mari pentru acordarea acestor servicii.

Comparativ cu anul 2013 structura cheltuielilor se prezintă astfel:

Structura comparativă a cheltuielilor 2013-2014

Comparativ cu anul 2013 se observă că și cheltuielile au crescut de la 1.264.970 lei la 1.332.000 lei, reprezentând un procent de 5.30%.

Creșterea s-a datorat în principal creșterii cheltuielilor pentru ajutoarele sociale în numerar de la 770.125 lei în anul 2013 la 830.165 lei în anul 2014, respectiv o creștere de 87,80%.

De asemenea au crescut și cheltuielile de personal de la 252.365 lei în anul 2013 la 260.285 lei în anul 2014, respectiv o creștere de 3,14%.

Cheltuielie cu bunurile și servicii au fost aproximativ la același nivel, față de anul 2013, acestea au scăzut de la 242.480 lei la 241.52 lei în anul 2014, respectiv o scădere de 0,38%.

Cheltuielile de personal au avut o creștere în anul 2014 față de nivelul lor din anul 2013 ca urmare a faptului că în anul 2014 au avut loc promovări ale personalului fapt ce a generat o astfel de creștere.

De asemenea, cheltuielile privind ajutoarele acordate în numerar au crescut datorită faptului că în cursul anului 2014 a crescut nivelul persoanelor asistate fapt ce a generat și o creștere a acestor cheltuieli

Din analiza datelor prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli al Serviciului Public de Asistență Socială Măcin – pentru anul 2014 veniturile se impart după clasificația lor astfel:

Ponderea veniturilor în total venituri

Se observă astfel că pentru anul 2014 ponderea în totalul veniturilor o au veniturile provenite din subvenții de la bugetul de stat, urmate de sumele defalcate din TVA pentru susținerea sistemului public de protecție socială și alocațiile de la bugetul propriu al Consiliului local.

Ponderea cheltuielilor pe categorii conform clasificației bugetare în total cheltuieli se prezintă astfel:

Alocațiile de la bugetul propriul al consiliului local 285.000 lei

Sumele defalcate din TVA pentru suținerea sistemului 350.250 lei

de protecție socială

Subvenții DSP pentru medicii persoanelor asistate 270.336 lei

Subvenții de la bugetul de stat pentru finanțarea

persoanelor cu handicap 426.411 lei

Ponderea cheltuielilor în total cheltuieli

Din datele prezentate în tabel se constată că ponderea cea mai mare o au cheltuielile pentru ajutoarele sociale în numerar, în procent de 47% din totalul cheltuielilor, urmate de cheltuielile de personal care au un procent de 20% în totalul cheltuielilor.

Cea mai mica pondere o detine cheltuielile de bunuri și servicii.

De altfel politica unității este aceea de acorda servicii de asistență socială la un nivel cat mai ridcat și care să acopere la un nivel cât mai mare nevoile actuale ale societății.

Structura cheltuielilor pe categorii conform clasificației bugetare se prezintă astfel:

Cheltuieli de personal 260.285 lei

Cheltuieli cu bunuri și servicii 241.550 lei

Ajutoare sociale în numerar 830.165 lei

Urmărind evoluția predicțiilor pentru estimările bugetare pentru următorii trei ani se observă că atât veniturile cât și cheltuielile estimate au trend ascendent.

Surse de finanțare și execuție bugetară

Serviciul Public de Asistență Socială Măcin este o instituție publică finanțată de la bugetul local pe baza bugetelor de venituri și cheltuieli la nivel local, întocmite și aprobate în fiecare an potrivit normelor în vigoare.

Prin legea anuală a bugetului se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar. Totodată prin bugetul de stat se aprobă creditele bugetare pe destinații.

Aprobarea creditelor bugetare reprezintă momentul declanșator al finanțării cheltuielilor din bugetele publice.

Aprobarea creditelor bugetare se realizează prin întocmirea și aprobarea de către fiecare institiuție publică a bugetului de venituri și cheltuieli.

Creditele bugetare aprobate prin bugetul local pot fi folosite, la cererea ordonatorului de credite, numai după deschiderea, repartizarea și/sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanțelor Publice a conturilor deschise pe seama acestora la Trezoreria statului.

Procesul prin care resursele publice sunt solicitate de către ordonatori, angajate în baza cererilor acestora și acordate efectiv spre utilizare responsabililor cu execuția bugetară – reprezintă finanțarea bugetară.

Finanțarea bugetară se realizează prin două etape:

Deschiderea de finanțare – aprobarea comunicată ordonatorului de credite, în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare și efectua plăți de casă.

Finanțarea propriu-zisă – consumarea creditelor bugetare deschise sau repartizate și se concretizează în plăți nete de casă și cheltuieli efective.

Conform prevederilor Legii Finanțelor publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile de pe lângă unele instituții publice, finanțate integral din venituri proprii, efectuează operațiunile de încasări și plati prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului în a căror raza își au sediul și la care au deschise conturile de venituri, cheltuieli și disponibilități. Este interzis acestora de a efectua operațiunile de mai sus prin băncile comerciale.

Instituțiile publice au obligația de a transmite bugetul aprobat potrivit prevederilor prezentei legi unității teritoriale a trezoreriei statului.

Bugetul instituției aprobat conform Hotărârii Consiliului Local nr. 18/31.01.2014 în sumă de 1.355.000 lei a fost detaliat pe subcapitole, titluri de cheltuieli, articole și alinieate.

În urma rectificărilor bugetare din cursul anului și prin Hotărârea Consiliului Local nr. 170/15.12.2014, bugetul final aprobat pentru anul 2014 a fost în sumă 1.382.000 lei din care:

660.000 lei pentru susținerea activității de asistența socială în caz de boli și invalidități – cap. 68.02.05;

722.000 lei pentru susținerea activității asistența socială pentru familie și copii – cap. 68.02.06.

Pentru anul 2014 au fost inițiate proiecte de operațiuni care s-au materializat în angajamente legale și ordonanțări la plată care au generat un număr de ordine de plată ce au fost întocmite de către Compartimentul financiar-contabil și analiză economică al instituției către furnizorii de bunuri și servicii, urmărindu-se atent încadrarea în bugetul alocat și cu respectarea destinațiilor pe cheltuieli.

Execuția bugetară pentru anul 2014 în sumă de 1.370.968 lei a constat în plăți efectuate în baza prognozelor întocmite decadal în cadrul compartimentului financiar-contabil, conform prevederilor O.M.F. nr. 2281/2009, depuse decadal la Trezoreria municipiului Tulcea.

Execuția bugetară a Serviciului Public de Asistență Socială Măcin pentru anul 2014, comparativ cu anul 2013 – (execuția pe anul 2013 a fost de 1.243.576 lei), se prezintă astfel:

Tabel nr. 3

Sursa: Execuția de venituri și cheltuieli a Serviciul Public de Asistență Socială Măcin pe anii 2013-2014

Comparativ cu anul 2013 cand bugetului a fost de 1.243.576 lei, putem spune că la data de 31.12.2014 se înregistrează o creștere a plăților din bugetul alocat pe anul 2014, în procent de aproximativ 1,102% , conform datelor prezentate în Tabelul nr. 3.

Grafic execuția bugetară comparativă pentru anii 2013 – 2014, pentru Cheltuielile privind asistența socială pentru persoane cu handicap, cap. 68.02.05 și pentru Cheltuielile pentru asistență socială pentru familie și copii, cap. 68.02.06, se prezintă astfel:

Execuție bugetară comparativă :

An 2013 – 2014 – Cap. 68.02.05

Cheltuieli privind asistența socială pentru persoane cu handicap

Execuție bugetară comparativă :

An 2013 – 2014 – Cap. 68.02.06

Cheltuieli privind asistența socială pentru pentru familie și copii

CONCLUZII

Pentru imbunatatirea sistemului de servicii sociale, una din cele mai importante chestiuni este disponibilitatea resurselor. Mai mult de jumatate din cheltuielile actuale sunt pentru prestatii sociale si nu pentru servicii, iar o mica parte din cheltuielile totale sunt suportate de sectorul O.N.G.

Legat de aspectul finantarii serviciilor existente apare problema sustenabilitatii acestora. La ora actuala baza se pune in special pe finantarea din surse externe pentru servicii sociale.

Resursele umane. Prognoza sistematica a nevoilor viitoare de resurse umane trebuie sa devina o preocupare majora a managementului de varf. Daca numarul si structura personalului nu sunt in concordanta cu nevoile impuse de obiectivele generale, Serviciul risca, fie sa aiba cheltuieli nejustificate cu salariile, fie sa nu-si poata realize serviciile solicitate din cauza lipsei de personal corespunzător calificat. Ambele situatii pot duce la pierderea competitivitatii.

S-a vorbit si se vorbeste mult despre restructurare. In contextul acesta activitatea de analiza a posturilor si reproiectarea acestora capata o importanta deosebita.

Verificarea necesitatii unor activitati care se desfasoara in virtutea obisnuintei si a posibilitatii de reorganizare a acestora, sau a renuntarii la ele, este indispensabila in vederea creerii unor locuri de munca eficiente si, totodata motivatoare.

In managementul modern „conducerea” oamenilor tinde sa fie inlocuita cu „antrenarea” acestora (luarea in considerare a psihologiei salariatilor, a trasaturilor si aspiratiilor lor, asigurandu-se motivarea si integrarea lor afectiva). Gary P. Latham afirma ca resursele umane sunt unice in ceea ce priveste potentialul lor de crestere si dezvoltare. Ele isi pot cunoaste si invinge limitele pentru a face fata exigentelor prezente si celor de perspectiva.

Investitiile in formarea si potentializarea, in conditiile in care exista sustenabilitate financiara, a resurselor umane sunt cele mai benefice investitii pe termen lung.

O alta problema importanta este asigurarea unui mediu de munca sanatos si sigur. Sistemul de munca sanatos influenteaza atat competenta, loialitatea si costurile fortei de munca cat si sanatatea fizica si mentala a angajatilor, longevitatea si calitatea vietii in sine.

Reducerea pe cat posibil a stresului la locul de munca, prevenirea accidentelor si bolilor profesionale sunt activitati necesare pentru pastrarea integritatii fizice si psihice a angajatilor.

Planificarea strategica a resurselor umane este o componenta a procesului general de planificare strategica a DGASPC. Planificarea resurselor umane inseamna prognozarea sistematica a nevoilor viitoare ale unei institutii privind personalul precum si a posibilitatilor de asigurare a acestuia.

Practic aceasta planificare a resurselor umane permite conducerii si departamentelor de specialitate dezvoltarea unor planuri de asigurare cu personal calificat, capabile sa sustina Strategia Judeteana de Asistenta Sociala. Scopurile strategice, operationale si functionale nu pot fi atinse daca DGASPC nu are in personalul sau, oameni in numarul si cu pregatirea necesare.

Strategia resurselor umane tine seama de strategia DGASPC si invers, pentru ca numai in felul acesta va reusi sa furnizeze realizarea obiectivelor organizationale, va permite stabilirea necesarului de personal si de perfectionare profesionala, politica salariala si implicatiile acestora.

In urma unei analize efectuate in cadrul DGASPC Galati asupra resurselor financiare disponibile in sectorul neguvernamental social se constata preponderenta finantarilor externe, fie de surse guvernamentale, fie private.

ugetul detaliat exact al tuturor organizatiilor active nu a putut fi obtinut datorita lipsei unei baze de date unitare a sectorului neguvernamental. Stabilirea resurselor financiare s-a facut pe baza principalelor organizatii dintre cele active, ceea ce ne da o imagine destul de buna asupra sectorului de asistenta sociala.

Sectorul de Asistență Socială – Servicii prioritare

Crearea unui sistem unitar de Asistență Socială

Pentru realizarea unui sistem de asistenta sociala functional, este necesar sa luam in considerare atat categoriile prioritare de beneficiari, atributiile si responsabilitatile fiecarei institutii ce functioneaza in domeniul asistentei sociale la nivel local, cat si analiza legislatiei relevante actuale.

Analiza categoriilor de beneficiari

Pentru fiecare categorie importanta de beneficiari a serviciilor si prestatiilor de asistenta sociala exista la ora actuala o serie de institutii implicate, dar si o constanta confuzie in ce priveste care institutie este responsabila de anumite aspecte legate de furnizarea acestor servicii si prestatii. Aceasta confuzie afecteaza activitatea celor ce lucreaza in sistemul de asistenta sociala, dar, mai important, cei ce au de suferit sunt beneficiarii.

Responsabilitățile actuale:

– de asistența socială a copiilor aflați in dificultate, inclusiv copiii cu dizabilități se ocupă DGASPC Galați, ONG-urile care activează în domeniu, dar au competențe și S.A.S-urile municipale și orășenești și persoanele cu atribuții de asistență socială din consiliile locale comunale.

– de asistența socială a familiei se ocupă, sub aspectul programelor, cât și a plății prestațiilor aferente, Directia de Munca si Incluziune Sociala, care monitorizează și încheie parteneriate cu unele asociații/fundații care acordă servicii sociale acestei categorii de beneficiari, dar au și competențe S.A.S.-urile municipale și orășenești și persoanele cu atribuții de asistență socială din consiliile locale comunale.

– de asistența socială a tinerilor în dificultate – se ocupă DGASPC Galați, ONG-uri

care desfășoară programe pentru această categorie de beneficiari; de problema tinerilor fără loc de muncă se ocupă AJOFM, iar de acordarea locuințelor sociale este de competența consiliilor locale.

– de asistența socială a persoanelor adulte cu handicap – se ocupă DGASPC Galați,

dar au competențe și S.A.S.-urile municipale și orășenești și persoanele cu atribuții de asistență socială din consiliile locale comunale.

– de asistența socială a persoanelor vârstnice – se ocupă DGASPC Galați, dar au competențe și S.A.S.-urile municipale și orășenești și persoanele cu atribuții de asistență socială din consiliile locale comunale;

– de asistența socială a victimelor violenței domestice – Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Galati dar si Directia de Munca si Protectie Sociala Galati care sunt reprezentantii in teritoriu ai Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei si monitorizeaza fenomenul la nivelul judetului.

– de asistenta sociala a victimelor traficului de persoane – se ocupa Directia

Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Galati dar si Agentia Nationala

Impotriva Traficului de Persoane prin reprezentantii in teritoriu.

Analiza legislatiei privind asistenta sociala:

-Legea nr 47/2006, privind sistemul national de asistenta sociala,

– Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violentei în familie

– Ordinul 304/385/1.018/2004 al miniștrilor M.A.I., al M.M.S.S.F. și al M.S. privind aprobarea instrucțiunilor de organizare și funcționare a unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie

– Ordonanta nr. 68/ 2003 privind serviciile sociale

HG 1024/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OG 68/2003

– Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea OG 68/2003 privind serviciile sociale

– Lege nr. 116 din 15 martie 2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale

– Hotarare nr. 1.149 din 17 octombrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale

– Hotarâre nr. 773/ 2002 pentru organizarea si functionarea Comisiei interministeriale privind

asistenta sociala

– Legea nr. 46/ privind sistemul national de asistenta sociala.

– Legea nr.448\2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

– Legea nr.268\2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii nr.

448\2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

4.3.2. Prioritatea: Tineri, familii, persoane singure, persoane aflate in

nevoie (violenta domestica, traficul de fiinte umane, alcool, droguri, etc.).

22

Tinerii (categoria de vârstă 14-29) reprezintă un segment de populație care, pe de

o parte, a beneficiat de noile oportunități oferite de societatea românească din ultimii 12

ani și a suportat masiv, pe de altă parte, costurile tranziției.

Categorii vulnerabile de tineri:

· Tinerii saraci – au venituri reduse sau n-au venituri si sunt dependenti de

familie. Provin din familii sarace, din zone cu dezvoltare socio-economica

scazuta. Riscul de a fi saraci este mai mare pentru tinerii someri, tinerii

casatoriti si tinerii cu o pregatire scolara redusa.

· Tinerii someri – sunt mai numerosi printre cei cu calificare scazuta; multi

tineri, dupa absolvirea studiilor (inclusiv studii superioare), trec printr-o

perioada de somaj, uneori muncesc „la negru” si sunt exclusi de la

drepturile angajatilor in munca; programele de formare vocationala nu sunt

corespunzatoare nevoilor de pe piata muncii.

· Tinerii din mediul rural – lucreaza in gospodarie, de cele mai multe ori in

familia parintilor, nu au pamant, au sanse reduse pentru calificare si

specializari in profesii noi, moderne, au posibilitati reduse de invatare a

limbilor straine si de utilizare a calculatorului, absolventii de scoala

generala nu continua studiile, raman necalificati si astfel, nu se pot angaja;

absolventii de scoli profesionale si liceu de la sate nu reusesc in intregime

sa se angajeze la oras, nu au facilitati de petrecere a timpului liber si au mai

putine oportunitati de participare sociala si politica.

· Tinerii cu nivel scazut de scolarizare – abandonarea scolii in clasele

primare sau dupa absolvirea celor secundare, precum si lipsa calificarii ii

pun in situatia de a fi exclusi de pe piata muncii.

· Tinerii casatoriti – se confrunta cu probleme locuinte, nu-si pot procura

bunuri de folosinta indelungata, au venituri mai mici, insuficiente.

· Tinerele fete – sunt supuse mai mult riscului somajului, cad victime

„industriei sexului” sunt din ce in ce mai dependente economic.

· Tinerii proveniti din institutii de ocrotire – au greutati in gasirea unei

locuinte si a unui loc de munca, sunt supusi unui risc ridicat de a fi atrasi in

zona delicventei, nu au familii care sa le asigure protectie sau cei care nu se

pot baza pe ele.

· Tinerii cu comportamente deviante si delicvente – sunt consumatori de

alcool, droguri, fac parte din categoria „tinerilor strazii”, racolati in retele

de cersit, prostitutie, pedofilie; delicventii, dupa iesirea din penitenciare, nu

beneficiaza de programe de resocializare si integrare sociala.

· Tinerii supradotati – sunt vulnerabili datorita greutatilor pe care le

intampina in plan material si social, in efortul lor de afirmare a calitatilor

exceptionale pe care le au, sunt supusi tentatiei de emigrare.

Problemele cu care se confrunta tinerii:

23

Ø Persoanele tinere se confrunta cu o rata a saraciei peste valoarea medie. In

ultimii ani, saracia tinerilor pare chiar a se fi accentuat. O parte importanta

a tinerilor nu au independenta financiara si depind de veniturile familiei.

Ø O pondere importanta a populatiei tinere se confrunta cu conditii de locuit

precare. Majoritatea tinerilor necasatoriti locuiesc impreuna cu parintii, cei

casatoriti nu-si pot permite sa cumpere/construiasca o locuinta proprie.

Ø Unul dintre aspectele cele mai tensionate cu care se confrunta populatia

tanara esta situatia ocuparii: rata somajului in randul tinerilor este mai mare

decat rata medie a somajului.

Ø Multi tineri sunt tentati sa caute solutia la numeroasele probleme cu care se

confrunta in emigrare. In 1998, 77,2% din totalul celor care au emigrat

erau tineri de pana la 40 de ani.

Ø Degradarea situatiei educationale a tinerilor datorita lipsei resurselor

familiei pentru sustinerea financiara a studiilor, in special pentru tinerii din

mediul rural si din segmentele defavorizate.

Ø Cresterea consumului de droguri, concomitent cu scaderea varstei de la care

tinerii incep sa devina consumatori. Ponderea cea mai mare a persoanelor

consumatoare de droguri se inregistreaza la grupa de varsta 19-24 ani.

Ø Cresterea delicventei juvenile si reducerea varstei la care debuteaza

infractionalitatea. In special prostitutia si proxenetismul, ca forme specifice

de delicventa, ameninta in primul rand tinerele fete.

Ø Nu exista o politica de stimulare/incurajare a intemeierii familiei in randul

tinerilor. Intemeierea unei familii este adesea descurajata de dificultatea

procurarii unei locuinte, obstacolele in gasirea unui loc de munca, sanse

scazute de a procura bunuri de folosinta indelungata, veniturile nesigure si

mici pe care tinerii le pot obtine.

Dezvoltarea măsurilor și mecanismelor destinate integrarii

educationale, ocupationale si sociale a tinerilor

Pentru integrarea educationala, ocupationala si sociala a tinerilor la nivelul

județului funcționează următoarele servicii:

· Centrul Social Integrat „Sprijin la Greu” aflat în subordinea Consiliului

local al municipiului Galati. Acesta oferă locuinte sociale unui număr de

40 de tineri proveniti din centrele de plasament;

· Fundatia „Împreună” a preluat 6 tineri cu deficiente proveniți din centrele

de plasament Galați;

· În conformitate cu prevederile Legii nr.116/2001 privind prevenirea si

combaterea marginalizarii sociale, 29 de tineri au incheiat contracte de

solidaritate sociala cu AJFOM Galati in urma carora s-au finalizat 15

contracte de munca;

24

· Proiectul „Atelier Scoala Confectii Textile” finantat de Regiunea

Piemonte Italia este destinat formarii profesionale in meseria de

confecționer textile pentru tinerii proveniți din centrele de plasament.

· Proiectul „Retea regionala de de centre de instruire pentru tinerii

proveniti din institutiile de ocrotire” – 50 de tineri proveniți din instituții de

ocrotire din Galați au urmat cursuri de calificare în cele mai căutate meserii pe

piața muncii.

Familia, persoane singure, persoane aflate in nevoie (violenta domestica,

traficul de fiinte umane, alcool, droguri, etc.)

Efectele perioadei de tranzitie la economia de piata din Romania se resimt puternic

in viata familiei, punand in fata acesteia probleme insolvabile sau agravand relatii

interpersoanale deja fragile. Somajul, pierderea sau absenta locuintelor, costul ridicat al

medicamentelor, insecuritatea sociala crescuta sunt relatii la care familia incearca si

trebuie sa se adapteze dar „costul” acestei adaptari este uneori foarte ridicat, familia fiind

in pericol de a-si pierde echilibrul afectiv. Cu cat problemele de natura economica ale

familiei sunt mai serioase cu atat fracturarea legaturilor emotionale, morale si degradarea

comportamentelor familiale sunt mai favorizate.

In cadrul familiei comportamentele agresive sunt indreptate asupra femeii si

copilului deoarece acestia fac parte din categoria persoanelor ce prezinta un grad mare de

vulnerabilitate victimala dat fiiind caracteristicile bio-contitutionale si comportamentale.

Agresivitatea impotriva mamei si copilului constituie un fenomen care se

amplifica in societatea actuala multiplicandu-se atat cazurile de victimizare prin lezarea

demnitatii si integritatii psihologce a mame si copilului cat mai ales atentatele la

securitatea fizica. Pana in present Codul Penal nu a reusit sa raspunda adecvat nevoilor de

protectie a mamei si copilului victime ale violentei.

Dincolo de un set important de masuri de suport a familiei, nu exista nici pana in

momentul de fata o conceptie coerenta de protectie sociala a familiei.

Mai mult decat atat. Politica sociala a ignorat in mare masura familia in dubla sa

ipostaza: ca sursa a unei largi game de patologii sociale (violenta domestica, lipsa de

suport social reciproc, abandnul/neglijarea copiilor, perpetuarea culturii saraciei, etc), cat

si ca resursa esentiala de support pentru solutionarea problemelor sociale.

Problemele globale ale familiei nu cad in responsabilitatea unui minister anume.

Suplimentar, politica familiei este separatea de protectia copilului in situatie de risc, iar

copilul care traieste in familia sa naturala nu reprezinta obiectul de suport explicit al unei

institutii.

Violenta intrafamiliala este un fenomen care nu poate fi cuantificat cu exacitate,

statisticile intocmite avand la baza infractiunile cu un grad ridicat de pericol social

instrumentate de Politie conform competentei stabilite prin Legea nr. 218/2002. Nucleul

acestui fenomen il constituie infractiunilede lovire sau alte violente – Art. 180 C.P., aflate

in competenta instantei de judecata.

25

De mentionat este faptul ca o mare parte din faptele de acest gen nu sunt sesizate

institutiilor cu responsabilitati in domeniu, datorita reticentei manifestate de victime de a

dezvalui dramele pe care le traiesc.

Amploarea si gravitatea fenomenului sunt date de numarul mare de solicitari

adresate Politiei pentru a interveni in aplanarea conflictelor (peste 50 % din sesizarile

telefonice), precum si de numarul al femeilor-victime ale violentei domestice-intalnite pe

holurile spitalelor din Galati.

Conform statisticilor intocmite de Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea

Criminalitatii, peste 83,69 % din infractiunile de acest gen au fost comise spontan, in

urma unor stari conflictuale, 95% dintre victime sunt femei, iar 87 % din familiile

conflictuale conflictuale au copii minori.

Violenta intrafamiliala a fost definite ca infractiune, prevazuta si sanctionata ca

atare de Codul Penal. Cu toate acestea, actele de agresiune savarsite in mediul familial sau

mentinut la nivel ridicat, iar lipsa masurilor de protectie sociala a determinat in mod

frecvent intoarcerea victimelor in familie impunand aparitia Legii nr. 217 / 2003 pentru

prevenirea si combaterea violentei in familie (modificata si completata prin O.G. nr. 95 /

2003) si a Hotararii de Guvern nr. 1624/2003 privind organizarea si functionarea

Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei.

Datele statistice oferite de Inspectoratul Judetean de Politie –compartimentul de

prevenire si combatere a criminalitatii arata ca situatia infractiunilor privind violenta

intrafamiliala in judetul Galati in anul 2007 se prezenta astfel:

Nr Din care minori: Majori:

crt.

Infractiunea

Total

victime

tota

l

0-13

ani

14-17

ani

total femei barbati

1.

Omor 15 4 1 3 11 4 7

2.

Tentativa de

omor

4 4 1 3

3.

Lovituri

cauzatoare

de moarte

3 3 3

4.

Vatamare

corporala

5

5.

Viol 4 2 1 1 2 2

6.

Act sexual

cu un minor

7 7 2 5

7.

Incestr 3 3 3

26

8.

Abandon de

familie

C.P. art. 305,

lit.”a”

8 8 5 3

9.

Rele

tratamente

aplicate

minorului

3 3

Total

general

52 27 9 15 20 7 13

SITUATIA ACTIVITATILOR PREVENTIVE EFECTUATE PENTRU

COMUNITATE IN 2007

· stari conflictuale intrafamiliale luate in evidenta =415

· stari conflictuale intrafamiliale existente =362

· personae atentionate si sanctionate contraventional =385

· bolnavi psihic, alcoolici, toxicomani cu comportament violent

internati de protectie sociala =47

· minori si alte categorii de personae fata de care s-au luat

masuri de protectie sociala =54

· persoane conciliate in centre de specialitate =22

SITUATIA INFRACTIUNILOR PRIVIND VIOLENTA INTRAFAMILIALA IN

JUDETUL GALATI SEMESTRUL I

Nr. Mobilul infractiunii

crt

Infractiunea Total

Gelozie Razbunare Mostenire Pamant Spontan Altele

1 Omor 7 7

2 Tentativa

de omor

3 3

3 Lovituri

cuzatoare

de moarte

2 2

4 Vatamare

corporala

5 5

5 Viol 4 4

27

6 Act sexual

cu un

minor

2 2

7 Incest 3 3

8 Abandon

de familie

7 7

Total general 33 17 16

SITUATIA VICTIMELOR PRIVIND VIOLENTA INTRAFAMILIALA IN JUD.

GALATI- Semestrul I- 2007

Nr. crt Infractiunea Total Din care minori: Majori:

victime total 0-13

ani

14-17

ani

total femei barbati

1 Omor 7 7 5 2

2 Tentativa

de omor

3 3 2 1

3 Lovituri

cuzatoare

de moarte

2 2 2

4 Vatamare

corporala

5 5 1 4

5 Viol 4 4 1 3

6 Act sexual

cu un

minor

2 2 1 1

7 Incest 3 3 3

8 Abandon

de familie

7 7 4 3

Total general 33 16 9 7 17 10 7

SITUATIA ACTIVITATILOR PREVENTIVE EFECTUATE PENTRU

COMUNITATE IN Semestrul I – – 2007

· stari conflictuale intrafamiliale luate in evidenta =192

· stari conflictuale intrafamiliale existente =231

· personae atentionate si sanctionate contraventional =249

· bolnavi psihic, alcoolici, toxicomani cu comportament violent

28

internati de protectie sociala = 34

· minori si alte categorii de persoane fata de care s-au luat

masuri de protectie sociala = 10

· persoane conciliate in centre de specialitate = 10

Traficul de fiinte umane a devenit o problema majora in ultimul deceniu cu

profunde implicatii de ordin social si economic repercutate atat la nivel national, cat si

international. Dificultatile intampinate de institutiile abilitate in prevenirea si combaterea

acestui fenomen rezulta, in primul rand, din necunoasterea dimensiunilor reale ale

traficului de personae, mobilitatii si intensei circulatii peste frontiere a persoanelor si

bunurilor. Traficul de fiinte umane este unanim recunoscut ca o componenta a crimei

organizate transfrontaliere si se manifesta cu precadere in zonele in care lipseste o

legislatie corespunzatoare, dar si un sistem de cooperare intre diferite organisme

guvernamentale si ONG-uri, a caror activitate comuna trebuie sa aiba ca obiect

prevenirea traficului. Desi fenomenul ia amploare, prea putini traficanti au fost prinsi,

ceea ce se explica prin absenta unei legislatii corespunzatoare.

Statisticile existente intocmite de Organizatia Internationala pentru Migratie si

politie nationale sunt lacunare si releva doar o fateta a fenomenului, cea referitoare la

persoanele invinuite sau returnate in tara de origine. Recunoscut ca o componenta

principala a crimei organizate, traficul de finite umane se manifesta cu precadere in tarile

in care lipseste o legislatie corespunzatoare, dar si un sistem de protectie sociala adaptat

cerintelor impuse de situatia operative specifica.

In Romania a fost adoptata Legea nr. 678 /2001 privind prevenirea si combaterea

traficului de persoane precum si Planul National de Actiune pentru combaterea traficului

de personae –instrumente juridice utile institutiilor cu atributii de profil, insa este necesar

sa fie infiintate si adaposturi pentru victimele traficului de fiinte umane.

In semestrul I- 2007, in evidentele Inspectoratului de Politie al Judetului Galati au

fost inregistrate 89 victime ale traficului de personae, dintre care 7 minore.

Consumul de droguri reprezintă una dintre cele mai grave probleme sociale cu

care se confruntă societatea contemporană. Din punct de vedere social, consumul de

droguri are consecințe negative asupra potențialului productiv și reproductiv al membrilor

societății, ca și asupra resurselor de sănătate ale acesteia.

4.3.2 Prioritatea persoane vârstnice

In mod conventional, o persoana este considerata varstnica incepand cu varsta de

60 ani, dar in contextul Legii nr. 17/ 2000 privind Protectia sociala a persoanelor

varstnice, sunt considerate persoane varstnice cele care au implinit varsta de pensionare

stabilita de Legea pensiilor nr. 19/2001.

29

In perioada 1990-2000 calitatea vietii s-a deteriorat sitematic in Romania si peste

84% dintre pensionarii de asigurari sociale de stat se confrunta cu greutati considerabile

in viata de zi cu zi. Veniturile lor sunt din ce in ce mai mici in comparatie cu salariul

mediu pe economie, dar mai ales in comparatie cu indicele mediu de crestere a preturilor

produselor si serviciilor.

O parte dintre varstnicii care au urmasi in viata se bucura de un anumit sprijin din

partea acestora – mici sume de bani sau hrana – dar de cele mai multe ori varstnicii sunt

pusi in situatia de ai ajuta pe tineri, care sunt someri sau au salarii foarte mici.

Insa una din cele mai vulnerabile categorii este cea a persoanelor in varsta care

traiesc singure, categorie puternic reprezentata in judetul Galati, atat in zonele rurale cat

si urbane, profilul demografic indicand ca numarul lor va continua sa creasca.

D.G.A.S.P.C. si partenerii sai considera aceasta categorie ca fiind prioritara.

Batranetea este inevitabila, ireversibila si este o etapa normala in viata oricarei

persoane. Fie ca vrem, fie ca nu fiecare vom trece prin aceasta etapa a vietii, deci este o

obligatie morala ca persoanele varstnice sa fie sprijinite.

In municipiul Galati traiesc in prezent 40.302 de persoane varstnice cu varsta peste

60 ani, reprezentand peste 12,4% din populatia totala a municipiului Galati dintre care

368 sunt sunt institutionalizati in camine de batrani finantate de stat (182 de persoane

sunt asistate in Caminul de persoane varstnice „Sfantul Spiridon”, 75 de persoane asistate

in Caminul pentru Persoane Varstnice Stefan cel Mare si 80 de persoane asistate in

centrul medico social.

GRUPA DE

VARSTA (ANI)

TOTAL MASCULIN FEMININ

60-64 14.085 6.861 7.224

65-69 11.113 5.133 5.980

70-74 7.527 3.193 4.334

75-79 4.351 1.658 2.693

80-84 1.790 579 1.211

85-PESTE 1.436 416 1.020

TOTAL 40.302 17.840 22.462

Din datele prezentate in tabelul de mai sus putem observa structura pe grupe de

varste a populatiei incepand cu varsta de 60 de ani, conform datelor furnizate de Directia

Judeteana de Statistica Galati.

Segmentul populatiei varstnice din municipiul Galati prezinta in ultimii ani o

dinamica ascendenta , mai ales cea feminina care creaza si va crea probe multiple de

ordin juridic, educational , administrativ si mai ales economic.

In plan juridic, prin Legea nr. 17/2000 se acorda pentru prima data dreptul la

servicii comunitare si este definita ingrijirea la domiciliu, tipurile de servicii, categoriile

de beneficiari si conditiile in care se acorda.

30

Aparitia acestei Legii constituie un pas important in imbunatatirea calitatii vietii

varstnicilor. De asemenea s-a constituit Consiliul Judetean al Persoanelor

Varstnice(conform Legii nr. 16/2000) pentru imbunatatirea dialogului social cu

autoritatile publice.

Codul Familiei prevede, obligativitatea familiei de a ingriji persoana varstnica, dar

cel mai important loc il ocupa evident, Constitutia Romaniei in care, prin Titlu II, se

garanteaza dreptul la viata, integritatea fizica, psihica, libera circulatie, la viata intima,

nivel de viata decent, la pensie, la asistenta medicala si altele.

Drepturile varstnicilor, si ca cetateni si ca varstnici, sunt reglementate fara

indoiala, dar acestea nu sunt respectate in totalitate, acestia neavand posibilitatea de a

trage la raspundere pe cei care nu le respecta drepturile.

In plan educational, majoritatea varstnicilor din municipiul Galati, au o pregatire

sub medie, (conform datelor furnizate de Fundatia de Sprijin a Varstnicilor Galati din

totalul de 630 asistati, 13% sunt analfabeti, 52% au 4 clase, 29% au intre 5-8 clase, 4% au

scoli profesionale, 1% au liceul si 1% au studii superioare) si de aceea nu cunosc, nu stiu

sa-si apere drepturile, nu stiu sa intreprinda ceva pentru imbunatatirea situatiei lor.

In plan administrativ, majoritatea sunt varstnici care nu reusesc sa-si

administreaze singuri locuinta si veniturile, apeland la rude, prieteni si multi dintre ei sunt

ademeniti, inselati si excrocati, mai ales ca 64% dintre varstnici locuiesc singuri si 36%

cu familia sau rudelor.

In suferinta sunt (cum de altfel se afla intreaga categorie de varstnicii) intr-o mare

masura drepturile economice ca de pilda, dreptul la un nivel de trai decent, la o locuinta

corespunzatoare, la conditii de existenta care sa asigure o buna stare de sanatate fizica si

psihica.Specialistii din cadrul DGASPC poarta discutii cu reprezentanti a unor institutii si

autoritati ale statului, cu varstnici in diferite locuri si situatii, cu reprezentanti ai unor

O.N.G –uri si organizatii non-profit din domeniul protectiei varstnicilor, cu tinerii despre

batranete, cu cadre medicale si persoane specializate in asistenta sociala s-au desprins

urmatoarele aspect:

· Cei tineri sunt interesati de cariera profesionala, de gasirea unui loc de munca, au

venituri foarte mici sau sunt someri si abia pot asigura traiul familiei lor, ajungand

sa izoleze si sa marginalizeze varstnicii din familie;

· Conceptia populatiei tinere despre varstnici este plina de prejudecati,

· Considerand varstnicii egoisti, conservatori, cu conceptii învechite si stereotipii –

„si-au trait traiul, si-au mancat malaiul”, mai ales din partea nepotilor;

· Numarul somerilor in randul familiilor cu varstnici este in crestere ceea ce

determina o presiune a membrilor familiei asupra venitului varstnicului si a

locuintei. De exemplu, dintre cei aproape 600 de varstnici asistati de Fundatia de

Sprijin a Varstnicilor cu venituri pana la 200 lei/luna se afla si varstnici care isi

sustin deopotriva copiii si nepotii – unii o fac din obligatie sau omenie, alti sunt

fortati;

· Starea de saracie in care se zbat varstnicii este umilitoare:

31

-varstnicii sunt foarte putin informafi in ceea ce priveste mecanismul

economiei de piata;

-an de an scade puterea de cumparare a varstnicului, pensiile sunt foarte

mici la cei mai in varsta, dar si la cei mai tineri, in raport cu preturile si tarifele

la principalele servicii de intretinere;

-statisticile arata ca mai mult de jumatate dintre persoanele varstnice au

mari dificultati in ceea ce priveste achitarea facturilor la intretinere, telefon,

electricitate, radio si TV., desi este cunoscut faptul ca majoreitatea renunt[ la

hrana pentru a-si achita cheltuielile de intretinere de teama de anu-si pierde

locuinta. De asemenea, au renuntat la cablu T.V., la telefon, au schimbat

becurile existente cu altele ce produc un consum redus de energie. Pentru a face

fata acestor cheltuieli multe persoane varstnice au inceput sa-si vanda lucrurile

din casa agonisite cu truda (masina de cusut, bibelouri, broderii, tablouri,

imbracaminte , goblenuri, bijuterii, covoare etc.). Iar unii oensionari au redus

cheltuielile pentru hrana la mai putin de un sfert din necesarul caloric specific

varstei:

– s-a constatat lipsa permanenta sau pe perioade mai mari, din consum, a

unor alimente cu putere de nutritie ridicata, cum ar fi: pestele, laptele si

produsele lactate, si mai ales fructele, majoritatea avand pensii de 150 lei/luna,

nu-si pot permite cumpararea acestor alimente.

Este o situatie trista ce trebuie sa dea de gandit tuturor celor care au putere de a

decide.

· Un alt indicator al scaderii nivelului de trai este si scaderea interesului pentru

modul de petrecere al timpului liber. Aceasta atitudine de neimplicare se reflecta

atat asupra propriei persoane, cat si asupra celor din jur. Varstnicii care fac sport

sau cei care sunt implicati in activitati care vizeaza interesul unui grup mai mare

decat cel al familiei constituie o exceptie, exemplul cel mai concludent fiind

existenta in cadrul Fundatiei de Sprijin al Varstnicilor Galati a Centrului de Zi

Speranta, unde-si petrec timpul liber un numar de 100 de persoane varstnice.

Activitatile pe care le desfasoara acestia sunt: de tricotaj si croitorie, culturale. De

asemenea, Centrul are si activitate de club, fiind frecventat indeosebi de varstnici

barbate care joaca rummy, table sah, citesc presa si poarta discutii pe diferite teme.

Pentru toti varstnicii care vin la Centru de Zi se organizeaza dezbateri pe teme

medicale, culinare, igiena personala, comentarii despre viata si procesul de

imbatranire, ca fiind o etapa normala a vietii.

· fenomenul de excrocare, abuz si maltratare asupra varstnicilor a luat o amploare

deosebita, acestia devin victime ale celor interesati sa obtina bunuri mobile si

imobile, acest lucru datorandu-se lipsei de informare a varstnicilor, a starii de

degradare fizica si psihica a acestora, a vulnerabilitatii datorate varstei;

· in anii 2005 si 2007 din reclamatiile inregistrate la Politia municipiului Galati 150

de varstnici au fost deposedati de locuinte, prin diferite metode, in unele situatii cu

32

complicitatea notarilor publici si agentiilor imobiliare. Din datele furnizate de

Politia municipiului Galati mai rezulta ca:

– 80% din abuzuri si maltratari asupra varstnicilor se repeat daca s-au

produs cel oputin o data;

– 85% din abuzuri si maltratari asupra varstnicilor s-au produs de

catre cei care au obligatia de intretinere.

· scaderea calitatii actului medical (fiecare varstnic avand un medic de familie, iar

acesta avand un numar foarte mare de pacienti posibilitatea ca varstnicul sa

primeasca ingrijirea la domiciliu este practic imposibila – in medie pe judet fiind

2648 persoane/medic de familie.);

· exista varstnici cu nevoi speciale de ingrijire medicala la domiciliu, iar pentru

acestia nu exista decat alternativa institutionalizarii sau asigurarea de servicii

comunitare, conform Legii 17/2000.

· Situatia persoanelor varstnice cu handicap din mun. Galati, aflate in evidente

DGASPC al JudetuluiGalati se prezinta astfel:

Grad de handicap 57-65 ani 66-75 ani 76-85 ani

Grav 300 437 462

Accentuat 671 674 333

Mediu 343 241 60

Total 1314 1352 855

In anul 2007, majoritatea varstnicilor au suferit de:afectiuni respiratorii – 26,8%,

afectiuni cardiovasculare – 18.9%, tumori maligne -2.1%, tulburari mentale -1.5%, iar pe

primul loc in privinta cauzelor de deces s-au situat bolile circulator urmat de tumorile

maligne si bolile aparatului respirator.

Starea de sanatate a varstnicilor este precara si datorita situatiei lor materiale,

foamei pe care o indura in ultimele saptamani ale primirii pensiei.

De apreciat este initiativa Episcopiei Dunarii de Jos care a infiintat microcantine

sociale, acestea functionand pe langa bisericile din principalele cartiere ale

municipiului Galati, unde multi varstnici (mai ales cei din strada) servesc o masa

calda.

Servicii sociale:

Gama serviciilor sociale de care beneficiaza persoanele varstnice este inegal

raspandita si concentrata la nivelul municipiului Galati, este redusa si nu acopera in

totalitate nevoile individuale si globale ale acestora. In general serviciile sunt oferite in

mod separat si nu integrate intr-un pachet de servicii complementare. Furnizarea acestora

se face in momentul actual in mod fragmentar si inconsecvent datorita fluctuatiei surselor

de finantare si resurselor umane insuficiente. In prezent nu au fost elaborate standarde de

calitate privind acordarea serviciilor sociale pentru varstnici.

33

Furnizorii de servicii sociale (in special cei care ofera servicii de ingrijire la

domiciliu) nu beneficiaza de suport financiar corespunzator din partea autoritatii locale

sau a statului datorita faptului ca la nivel local fondurile alocate asistentei sociale sunt

insuficiente, iar subventia de la bugetul de stat este acordata doar ONG-urilor care au

beneficiari din afara judetului (conform Legii 34/1998). De asemenea familia care are in

intretinere persoane varstnice dependente socio-medical nu beneficiaza de sprijin din

partea autoritatii locale si a statului desi Legea 17/2000 prevede la art. 13(2) ca „ sotul si

rudele care au in intretinere o persoana varstnica dependenta pot beneficia de program

lunar redus de lucru, de o jumatate de norma, cu suportarea drepturilor salariale pentru

cealalta jumatate de norma din bugetul local, corespunzator salariului brut lunar al

asistentului social debutant cu pregatire medie.

Timp cat sotul si rudele au fost incadrate in aceste conditii se considera, la

calculul vechimii in munca, timp lucrat cu norma intreaga”. Aceasta situatie se datoreaza

in primul rand lipsei fondurilor prevazute la bugetele consiliilor locale pentru plata

acestor drepturi.

Definirea problemei

Principala problema o constituie lipsa unei institutii publice specializate care sa se

ocupe in mod direct de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice precum si de date

privind aceste persoane.

O alta problema identificata la nivelul municipiului si a judetului este aceea ca

oferta de servicii sociale comunitare nu raspunde in totalitate nevoilor individuale s

globale ale persoanelor varstnice, este insuficienta (acopera in foarte mica masura

solicitarile actuale de servicii sociale) si inegal raspandita in mediul urban fiind

concentrata la nivelul municipiilor Galati si Tecuci, iar in mediul rural, este aproape

absenta. Numarul solicitarilor de servicii sociale comunitare este tot mai ridicat datorita

cresterii constante a numarului de persoane varstnice, a polipatologiei specifice varstei a

III a., si a cresterii longevitatii care favorizeaza aparitia de noi situatii de risc.

Resursele materiale inesuficiente pentru asistenta sociala de la nivel local duc la

imposibilitatea sprijinului furnizorilor de servicii sociale/comunitare dar si a grupurilor

informale (familie, vecini, prieteni, voluntari) care pot asigura servicii de ingrujiri la

domiciliu.

Actele normative cu referire la protectia sociala a persoanelor varstnice prezinta

lacune, carente legislative si prevederi care nu s-au putut aplica datorita lipsei fondurilor

locale ( de exp. Legea 17/2000, posibilitati limitate de finantare a ONG-urilor conform

Legii 34/1998, lipsa standardelor de elaborate, modul de calculare a pensiilor conform

Legii 19/2001). Acestea conduc atat la servicii ce nu pot fi cuantificate calitativ cat si la

limitarea posibilitatilor de a raspunde la nevoile reale ale beneficiarilor.

O alta problema este procesul constant de imbatranire a populatiei din mediul

rural datorat migratiei populatiei tinere catre centrele cu o economie mai dezvoltata,

populatia varstnica tinzand astfel sa devina preponderenta

CONCLUZII:

34

1. Starea de fapt in care traiesc varstnicii din municipiul Galati este de saracie,

neliniste, de frustrare generala, de nesiguranta, de teama etc.

2. In perioada 2004-2007 s-a inregistrat o decadere accentuata a nivelului de viata la

peste 84 % dintre persoanele varstnice.

3. Lipsa locuintei proprii, presiunea exercitata de membrii de familie asupra venitului

varstnicului, degradarea relatiilor intrafamiliale determina un numar mare de cereri

de institutionalizare.

4. Nivelul de informare al persoanelor varstnice a acazut foarte mult, majoritaea

dintre ei au renuntat si la presa scrisa (au de ales intre a-si cumpara un ziar sau o

paine).

5. Nu exista personal specializat de ingrijire a varstnicilor.

6. Accesul la serviciile de asistenta este inegal, in special din punct de vedere

geografic: rural/urban.

7. Migrarea economica este in crestere si magnitudinea riscului privitor la ingrijirile

viitoare acordate varstnicilor necesita suport.

8. Este necesara imbunatatirea si diversificarea extinderii serviciilor sociale

comunitare destinate varstnicilor, atat a celor de tip intermediar, alternativ,

cat s a celor de ingrijire la domiciliu deorece in acest mod se poate raspunde

cerintelor persoanelor in varsta de a ramane in cadrul comunitatii si de a

primi ajutor si ingrijire socio-medicala in propria locuinta.

9. Se evidentiaza nevoia de resurse umane, financiare si materiale suplimentare, cele

angajate in acest moment in asistenta socala a persoanelor varstnice fiind

insuficiente pentru a putea raspunde in mod eficient solicitarilor existene.

10.Posibilitatile de sustinere financiara ale furnizorilor de servicii sociale pentru

varstnici sunt limitate la ora actuala atat de prevederile legislative (Legea 34/1998)

cat si de imposibilitatea aplicarii acestora in practica (Legii 17/2000).

PROPUNERI:

1. Organizarea unei Agentii – retele de servicii sociale de ajutor al batranilor la

domiciliu, care sa permita independenta de zi cu zi (servicii de informare, consultanta,

transport la cerere, aprovozionare, ingrijiri comunitare, hot-line si interventii de

urgenta, teleasistenta pentru cei cu cei cu nevoi speciale etc.).

2. Infiintarea de “Cantine sociale” in principalele cartiere ale municipiului Galati cu

servire loco sau preluare-expediere a unei mese calde/zi, cu facilitati la preturi

corelate cu veniturile batranilor defavorizati.

3. Infiintarea unor “Gradinite de batrani-cluburi” in cartierele principale ale

municipiului in vederea oferirii de programe care urmaresc reducerea si prevenirea

izolarii sociale, mentinerea relatiilor de familie degrevand pe cei care muncesc.

4. Reducerea taxelor si impozitelor, facilitati fiscale pentru batranii cu venituri sub

salariul minim brut pe economie.

35

5. Organizarea de plasament familial a varstnicilor aflati in situatia de dependenta

socio-medicala de catre Consiliul Local Galati, in baza art. 13 din Legea nr 17/2000.

6. Initierea de catre Consiliul Local Galati a unor programe care sa atraga si sa

valorifice cunostintele din diverse domenii incorporate in persoanele in varsta, mai

ales la cei care au avut o activitate prestigioasa si care sunt inca in stare de a face ceva

util.

7. Modificarea Legii 34/1998 in vederea crearii cadrului legal pentru sustinerea

financiara a ONG-urilor furniyoare de servicii de ingrijire la domiciliu si in structuri

alternative.

8. Modificarea Legii nr. 17/2000 in sensul definirii in mod clar a tipului de servicii

(acestea sa fie integrate socio-medical), modului de organizare, furnizorii, resurse

umane si redefinirea varstei personelor care pot beneficia de asistenta sociala ca

persoane varstnice.

9. Elaborarea si aprobarea de standarde de calitate cu privire la cuantificarea

calitativa a serviciilor sociale acordate persoanelor varstnice.

10.Dezvoltarea de programe de informare, atat cu scopul cu care se confrunta aceasta

categorie de populatie, cat si cu scopul de a oferi un feed-back in raport cu modul in

care se aplica anumite legi.

11.Elaborarea si implementarea de catre Centrul Cultural “Dunarea de Jos” a unor

programe vizand comunicarea integritatii.

12.Dezvoltarea de programe care sa implice mai mult varstnicii si care sa-i

transforme intr-o componenta activa a societatii, nu in beneficiari pasivi ai unor

servicii.

13.Efectuarea de cercetari pentru a identifica la nivel judetean nevoile specifice ale

varstnicilor si prioritatile legate de ingrijirea acestora.

14.Identificarea resurselor adecvate pe baza rezultatelor cercetarilor.

15.Reevaluarea serviciilor existente si recomandari.

16.Luarea in considerare a celor mai bune mijloace de acordare a serviciilor

alternative-cum ar fi “masa la domiciliu”.

17.Infiintarea unei retele judetene de servicii de ingrijire la domiciliu.

18.Planificarea de noi servicii rezidentiale conform rezultatelor cercetarilor.

19.Intarirea parteneriatului si acordurilor cu privire la servicii dintre sectorul public si

societatea civila / ONG-uri.

20.Dezvoltarea unui program de pregatire continua a personalului implicat in

acordarea de asistenta sociala a varstnicilor.

21.Ca o concluzie generala, starea reala in care traiesc varstnicii in ziua de astazi este

de saracie, degradare fizica si psihica si pentru a atenua aceasta stare este necesara

concentrarea eforturilor tuturor factorilor cu raspunderi prin legi si raspunderi morale

de a intreprinde initiative, actiuni si activitati de sprijin material si moral al

varstnicilor.

4.3.3 Prioritatea persoane cu handicap

36

Strategia judetului Galati in ceea ce priveste asistenta speciala a persoanelor cu handicap,

trebuie sa reprezinte un model de implicare a autoritatilor administratiei publice locale si

judetene in problematica persoanelor cu handicap.

Strategia trebuie sa promoveze initiative legate de integrarea sociala, profesionala si

culturala a persoanelor cu nevoi speciale, aplicarea reglementarilor din domeniul protectiei

speciale a persoanelor cu handicap.

Principii de actiune:

– egalitatea de sanse;

– viata independenta;

– respectarea drepturilor cetatenesti;

– participarea deplina a persoanelor cu dizabilitati la viata in comunitatile in care traiesc;

– angajamentul de a-i implica pe toti partenerii sociali, inclusiv persoanele cu dizabilitati;

– trecerea de la perceptia medicala la cea sociala.

· Situatia persoanelor cu handicap din mun. Galati, aflate in evidente DGASPC al

Judetului Galati se prezinta astfel:

· Numarul persoanelor cu handicap adulte, angajate, pe tip si grad de handindicap

Fizic Somatic Auditiv Vizual Mental Psihic Asociat SIDA/HIV

Boli

rare Surdocecitate total

Gr.I 6 5 0 25 0 0 0 3 0 0 39

Gr.II 47 54 2 13 2 2 5 2 0 79 206

Gr.III 52 46 3 9 6 1 6 1 0 2 126

Gr.IV 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1

Total

general 105 106 5 47 8 3 11 6 0 81 372

Obiectivele Strategieipentru Persoane Cu Handicap 2008-2011

Obiectivele strategiei Program/proiect Perioada Persoana responsabilă Surse finanțare

1. Dezvoltarea serviciilor Înființare centru 2008- DGASPC – DAPA – Buget Consiliul

Fizic Somatic Auditiv Vizual Mental Psihic Asociat SIDA/HIV

Boli

rare Surdocecitate total

Gr.I 739 174 0 839 572 39 227 159 1 0 2750

Gr.II 1103 970 32 455 814 225 385 33 1 407 4425

Gr.III 538 569 20 133 168 31 113 2 0 7 1581

Gr.IV 0 3 0 1 0 0 0 0 0 0 4

Total

general 2380 1716 52 1428 1554 295 725 194 2 414 8760

37

sociale comunitare pentru

tinerii cu handicap grav

proveniți din centrele de

plasament

tineri

Înființare case

sociale

2009 consilier

Consiliul Județului

Galați, Primăria mun.

Galați, Primăria mun.

Tecuci

Județean Galați

Proiecte de

finantare externa

2. Dezvoltarea și

profesionalizarea rețelelor de

asistenți personali profesionisti

și de asistenți sociali

specializați în asistența

persoanei cu handicap

Cursuri de

specializare

2008-

2010

O.N.G.- uri

DGASPC – DAPA,

Consiliul Județului

Galați,

O.N.G.- uri

DGASPC

3. Dezvoltarea unui sistem

eficient de orientare

profesională, formare și

angajare în muncă a

persoanelor cu handicap,

promovarea accesului

persoanelor cu handicap la

servicii sociale nespecifice

educație, servicii de asistență

medicală și preventivă

Cursuri de

specializare,

Consiliere si

informare

2008-

2011

A.J.O.F.M., O.N.G.-

uri. , DGASPC –

DAPA

Ministerului

Muncii, Familiei și

Egalității de Șanse,

A.J.O.F.M.

O.N.G.- uri.

4. Încurajarea dezvoltării și

susținerea unităților protejate

Înființarea

unității protejate

Consiliere si

informare

2008 DGASPC – DAPA,

O.N.G.- uri

Ministerului

Muncii, Familiei și

Egalității de Șanse,

O.N.G.- uri

5. Dezvoltarea și

implementarea unui sistem

național de monitorizare al

sistemului de protecție a

persoanelor cu handicap

Infintarea unei

baze de date la

nivel national

comuna tuturor

judetelor.

2008 –

2009

DGASPC – DAPA,

Autoritatea Națională

pentru Persoanele cu

Handicap,

Autoritatea

Națională pentru

Persoanele cu

Handicap,

DGASPC

6. Formarea/perfecționarea

personalului care lucrează în

sistemul de protecție a

persoanelor cu handicap

Formare

personal

specializat

2008-

2009

O.N.G.- uri, Institutul

Național de

Administrație,

A.N.P.H.

DGASPC,

7. Uniformizarea legislației

romanesti la normele europene

cu privire privitoare la

accesibilizarea mediului fizic

pentru persoana cu handicap si

monitorizarea implementării

acestor norme

Accesibilizarea

mediului o

prioritate

2008-

2011

DGASPC – DAPA,

Primăria mun. Galați,

Primăria mun. Tecuci,

Inspectia Sociala

Regionala,

Inspectia Sociala

Regionala,

Primăria mun.

Galați, Primăria

mun. Tecuci

8. Dezvoltarea unui set de

măsuri și mecanisme care să

facă posibilă egalizarea

șanselor pentru combaterea

Continuarea

proiectului „

Egali în șanse”

2008-

2010

DGASPC – DAPA,

Primăria mun. Galați,

Primăria mun. Tecuci

Consiliul Județului

Consiliul Județului

Galați DGASPC,

Primăria mun.

Galați, Primăria

38

discriminării și a excluziunii

sociale a persoanelor cu

handicap

Galați, mun. Tecuci

,

9. Elaborare de programe de

conștientizare a nevoilor

specifice ale persoanelor cu

handicap, a riscurilor pentru

întreaga comunitate ale

neadaptarii acestora și de

creștere a solidarității sociale cu

aceste categorii de persoane

Campanie de

consiliere si

informare la

nivel judetean

2008 DGASPC – DAPA,

Primăria mun. Galați,

Primăria mun. Tecuci

Consiliul Județului

Galați, O.N.G.-uri

DGASPC,

Primăria mun.

Galați, Primăria

mun. Tecuci

Consiliul Județului

Galați, O.N.G.-uri

10. Continuarea activității de

susținere a organizațiilor

neguvernamentale în procesul

de protecție activă a persoanei

cu handicap.

Exemplu de

bună practică

2008-

2011

DGASPC – DAPA,

Primăria mun. Galați,

Primăria mun. Tecuci

Consiliul Județului

Galați, O.N.G.-uri

Consiliul Județului

Galați, DGASPC,

Primăria mun.

Galați, Primăria

mun. Tecuci,

O.N.G.-uri

In vederea schimbarii perceptiei si atitudinii societatii fata de persoana cu

handicap se impun trei abordari simple si legate de contextul nostru cultural:

educand oamenii sa inteleaga ca persoanele cu handicap au mai multe asemanari

cu celelalte persoane decat deosebiri,

1. ajutand constructiv ca persoanele cu handicap sa depaseasca obstacolele

integrarii,

2. serviciile comunitare existente sau viitoare de educatie, sanatate, asistenta

sociala, de cult, juridice, culturale si sportive sa se adreseze si sa accepte

persoanele cu handicap ca pe oricare alte persoane, cetateni cu aceleasi drepturi.

V. Obiective generale și operaționale

Crearea unui sistem unitar de Asistența Socială

Obiective 2008-2011

– Organizarea D.G.A.S.P.C. pe structuri corespunzatoare conform legislatiei;

– Crearea unei baze de date la nivelul D.G.A.S.P.C. pe categorii de beneficiari din

intregul judet, pana la finele anului 2008 in sistem de retea internet;

– Organizarea unitara a furnizarii serviciilor sociale pana in anul 2011;

– Stabilirea pana la finele anului 2008 de standarde de calitate privind acordarea

serviciilor, de comun acord cu toti factorii implicati si propunerea spre aprobare prin act

normativ la nivel national;

39

– Asigurarea serviciilor sociale pentru beneficiari prin initierea unor parteneriate

de tip public-public si public –privat si contractarea unor servicii sociale de catre

D.G.A.S.P.C. cu furnizori privati acreditati de servicii.

Prioritatea: Tineri, familii, persoane singure, persoane aflate in nevoie.

Obiective 2008-2011

1. Sporirea participarii tinerilor la viata economica.

· Actiunea 1: Dezvoltarea de programe de informare si consiliere profesionala

pentru tineri.

· Actiunea 2: Promovarea de politici nediscriminatorii cu privire la ocuparea unui

loc de munca de catre tinerele femei, cu prioritate de catre tinerele mame.

· Actiunea 3: Asigurarea conditiilor necesare recalificarii si reconversiei

profesionale a tinerilor aflati temporar in afara pietei muncii.

· Actiunea 4: Modificarea si completarea legislatiei actuale cu privire la angajarea

tinerilor absolventi. Stimularea angajarii tinerilor.

2. Cresterea participarii sociale a tinerilor.

· Actiunea 1: Infiintarea si derularea de servicii sociale comunitare in domeniul

violentei familiale in municipiul Galati.

· Actiunea 2: Cresterea nivelului de constientizare a comunitatii si de acceptare a

respectarii drepturilor omului.

· Actiunea 3: Prevenirea fenomenului de violenta in familie in scopul

preintampinarii riscului de a fi marginalizati social, economic sau politic in procesul de

tranzitie.

· Actiunea 4: Dezvoltarea in continuare a parteneriatului cu ONG-urile si cu

celelalte institutii care pot sprijini familiile, persoanele singur, persoanele aflate in

nevoie.

· Actiunea 5: Armonizarea cadrului legislativ –in scopul cresterii sigurantei si

increderii in sine a persoanelor singure si a persoanelor aflate in nevoie.

3. Atenuarea impactului factorilor de risc care conduc la marginalizarea si

excluderea sociala a tinerilor.

· Actiunea 1: Construirea de locuinte sociale pentru tineri, inclusiv pentru tinerii

din institutii si pentru familiile tinere cu venituri reduse.

· Actiunea 2: Acces gratuit la mijloacele de planificare familiala.

· Actiunea 3: Promovarea programelor de preventie a consumului de alcool, tutun,

droguri.

40

· Actiunea 4: Finantarea de proiecte pentru grupuri de tineri defavorizate, tineri

proveniti din institutii, tineri cu dizabilitati.

4. Cresterea participarii scolare, mai ales la nivelul secundar si postsecundar

5. Reducerea fenomenului de marginalizare a victimelor violentei in familii:

· Actiunea 1: Incurajarea participarii mamelor la viata sociala, culturala si

economica a comunitatii prin reevaluarea posibilitatilor proprii, a competentelor si

capacitatii individuale;

· Actiunea 2: Reducerea conflictelor intrafamiliale ca urmare a insusirii de catre

mame, copii si de catre familie a mecanismelor de evitare, aplanare si de mediere a

conflictelor;

· Actiunea 3: Schimbarea atitudinii si responsabilizarea membrilor comunitatii si

autoritatilor privind conditia familiei in societate;

· Actiunea 4: Reducerea fenomenului de marginalizare a victimelor violentei in

familii;

· Actiunea 5: Cresterea gradului de cunoastere a drepturilor si libertatilor personale

de aparare si protejare a persoanelor singure si a celor aflate in nevoie prin redobandirea

increderii in fortele proprii si a sperantei ca:

– va fi tratat corespunzator,

– poate fi respectat,

– nu este judecat,

– poate sa-si exprime sentmentele,

– poate face propriile sale alegeri si decizii (poate decide singur pentru sine)

– are dreptul la un nivel de trai corespunzator,

– dreptul la conditii de existenta care sa-i asigure securitatea si echilibrul material,

psihic, fizic, medical si material.

Prioritatea persoane vârstnice

Obiective: 2008-2011

1. Cresterea procentului numarului de beneficiari de servicii sociale

comunitare.

· Actiunea 1 : Infintarea unui adapost pentru batranii starzii pana in 2011.

· Actiunea 2: Infiintarea a 2 Centre de Zi cu o capacitate de 30 de locuri, fiecare

pana la finele anului 2008, centre care sa ofere servicii de consiliere, terapie ocupationala,

in municipiul Galati

41

· Actiunea 3: Asigurarea mesei calde la domiciliu pentru un numar de 200 de

beneficiari din municipiul Galati, ca serviciu oferit de cele 2 ONG-uri care au ca domeniu

de activitate protectia persoanelor varstnice, pana la finele anului 2009.

· Actiunea 4: Extinderea serviciilor de ingrijire la domiciliu oferite de cele 2 ONGuri

in municipiul Galati la un numar total de 1.000 noi beneficiari, pana la finele anului

2011.

2. Realizarea in zonele aferente departamentelor deconcentrate ale

D.G.A.S.P.C. de campanii anuale de informare si consiliere privind integrarea

sociala a persoanelor varstnice.

· Actiunea 1: organizarea de campanii de informare pentru sensibilizarea opiniei

publice fata de problematica persoanelor varstnice, pana la finele anului 2011.

· Actiunea 2: realizarea de campanii informative in randul comunitatilor rrome

privind drepturile si oportunitatile oferite persoanelor varstnice si a modului in care pot

beneficia de acestea, pana la finele anului 2011.

3. Realizarea pana la sfarsitul anului 2008 de actiuni de promovare a unor

propuneri de schimbari legislative cu aplicabilitate la nivel local, in domeniul

protectiei persoanelor varstnice

· Actiunea 1: Modificarea Legii 17/2000, in sensul definirii clare a tipurilor de

servicii, modului de organizare, furnizorilor, resurselor umane si redefinirea varstei

persoanelor care pot beneficia de asistenta sociala ca personae varstnice.

· Actiunea 2: Elaborarea si aprobarea de standarde de calitate privind serviciile

sociale acordate persoanelor varstnice,

Prioritatea persoane cu handicap

1. Dezvoltarea serviciilor sociale comunitare pentru tinerii cu handicap grav proveniți din centrele

de plasament

· Infiintarea de servicii alternative de tip rezidential si nerezidential in functiile de

nevoile identificate

· Campanii de informare si sensibilizare a comunitatii pentru a pregati schimbarea

2. Dezvoltarea și profesionalizarea rețelelor de asistenți personali profesionisti și de asistenți

sociali specializați în asistența persoanei cu handicap

3. Dezvoltarea unui sistem eficient de orientare profesională, formare și angajare în muncă a

persoanelor cu handicap, promovarea accesului persoanelor cu handicap la servicii sociale

nespecifice educație, servicii de asistență medicală și preventivă

4. Încurajarea dezvoltării și susținerea unităților protejate

5. Dezvoltarea și implementarea unui sistem național de monitorizare al sistemului de protecție a

persoanelor cu handicap

6. Formarea/perfecționarea personalului care lucrează în sistemul de protecție a persoanelor cu

42

handicap

7. Uniformizarea legislației romanesti la normele europene cu privire privitoare la accesibilizarea

mediului fizic pentru persoana cu handicap si monitorizarea implementării acestor norme

8. Dezvoltarea unui set de măsuri și mecanisme care să facă posibilă egalizarea șanselor pentru

combaterea discriminării și a excluziunii sociale a persoanelor cu handicap

· Definitivarea materialelor informative

· Mediatizarea prin mijloace de informare in masa a drepturilor persoanelor cu

handicap

· Organizarea de mese rotunde, intalniri de lucru pentru sensibilizarea si

informarea opiniei publice

· Emisiuni radio – TV care promoveaza drepturile persoanelor cu handicap

9. Elaborare de programe de conștientizare a nevoilor specifice ale persoanelor cu handicap, a

riscurilor pentru întreaga comunitate ale neadaptarii acestora și de creștere a solidarității sociale cu

aceste categorii de persoane

· Campanii de informare si sensibilizare a comunitatii pentru a pregati schimbarea

· Realizarea unor proiecte in parteneriat intre sectorul public si privat

10. Continuarea activității de susținere a organizațiilor neguvernamentale în procesul de protecție

activă a persoanei cu handicap.

· Infintarea a doua tip respiro pentru persoane cu handicap sever si pentru persoane cu handicap

tip Alzheimer

VI. Planul pentru implementare

Un sistem modern de asistenta sociala are nevoie de un sistem care sa fie capabil

sa depaseasca barierele profesionale, organizationale si culturale pentru a promova

incluziunea sociala si a planifica furnizarea de servicii in mod echitabil.Va fi nevoie de

mult timp pentru a se rezolva problemele excluziunii sociale si saraciei, dar procesul de

schimbare trebuie sa inceapa acum si sa se desfosoare intr-un cadru de lucru in comun al

organizatiilor publice si neguvernamentale.

Structura operationala propusa pentru incorporarea scopurilor si obiectivelor intr-o

structura generala la nivel de judet este menita sa asigure nu numai imbunatatirea

colaborarii dintre administratia publica locala si institutiile deconcentrate, dar si sa se

asigure de crearea unor servicii generale care raspund la nevoi, care tin cont de persoana,

familie si comunitate.

Institutia isi propune sa imbine ideile si practica pentru a obtine valori ce pot fi

implementate astfel incat sa rezulte mai buna folosire a resurselor existente. Valorificarea

43

resurselor se face in mod eficient tinand cont ca acestea sunt epuizabile. Incorporarea

scopurilor si obiectivele de servicii intr-o structura operationala la nivel de judet are

menirea de a asigura imbunatatirea colaborarii dintre administratia publica locala si

institutiile deconcentrate.

Crearea serviciilor pentru a raspunde nevoilor din ce in ce mai diversificate care

pleaca de la “celula de baza” – persoana si se extinde catre familie si implicit comunitate.

Cadrul legislativ in vigoare ne permite sa schitam o noua structura pentru a depasi

carentele sistemului actual.

DGASPC are rol de reprezentare și colaborare cu alte instituții în cadrul sistemului

de asistență socială din județul Galati, dar și pe plan național.

Colaborarea permanentă cu Directia de Munca si Incluziune Sociala, instituție unică

furnizoare de prestații sociale pentru a asigura eficiența aplicării sistemului de asistență

socială.De asemenea această colaborare presupune menținerea unui schimb de informații

constant privind beneficiarii. Directia de Munca si Protectie Sociala are și rolul de acreditare a

furnizorilor și control al calității serviciilor oferite.

DGASPC va avea relatii de colaborare și cu instituții publice descentralizate (IȘJ,

ASP, AJOFM). DGASPC va trebui să se implice activ în structurile județene care pot

afecta prin decizia lor structura unitară și echitabilă a sistemului de asistență socială. De

asemenea va menține o relație permanentă cu IȘJ, ASP, AJOFM, Casa de Pensii, IJP,

Comandamentul Județean de Jandarmi și Politia Comunitara, precum și alte instituții

publice ce pot fi înființate și care au tangență cu sectorul social.

Această relație trebuie să fie una de informare reciprocă pro-activă privind

sectorul dar și o relație de colaborare pentru rezolvarea unor problematici sociale

existente cât și a celor ce tind să apară (prevenire).

DGASPC se va implica alături de alte instituții publice și private în diverse

campanii publice cu scop de prevenire sau de combatere a excluziunii sociale. DGASPC

va încheia protocoale-cadru de colaborare inter-instituțională pentru furnizarea de servicii

sociale in cadrul unor proiecte/programe comune.

Interactiunea dintre institutiile administratiei si angajatii acesteia

În calitate de angajator, DGASPC îsi va putea îmbunatati eficienta

managementului intern, va putea reduce costurile administrative si va putea determina

aparitia unei noi culturi “e-government” prin utilizarea mijloacelor electronice în

comunicarea pe care o are cu angajatii sai.

Fiecare angajat va putea accesa informatii despre fisa postului sau, conditiile

aferente, precum si posibilitatile de dezvoltare a carierei. Prin intermediul acestei

componente se va realiza si instruirea continua, în format electronic, a angajatilor din

institutiile DGASPC.

Micro-managementul

În centrul sistemului de asistență socială județean este beneficiarul. Aceasta

înseamnă că serviciile sociale sunt acordate în funcție de nevoile individuale și globale

ale persoanei. Noul sistem folosește managementul de caz ca instrument principal pentru

furnizarea de servicii sociale echitabile direcționate pe nevoile beneficiarului.

44

Managementul de caz presupune alocarea resurselor în raport cu nevoile

persoanei într-un mod eficient pentru ambele părți: rezultatele pozitive pentru persoanele

asistate și cost scăzut pentru servicii.

.

VII. Resurse

Acest capitol prezinta ipotezele pentru evaluarea resurselor necesare implementarii

strategiei.

Sistemul de asistenta sociala functioneaza pe baza utilizarii de resurse umane si

financiare importante. Acestea din urma sunt necesare acoperirii costurilor de investitii si

costurilor operationale anuale. In urma incheierii parteneriatelor si in functie de resursele

financiare ce pot fi mobilizate si utilizate in mod eficient, va fi posibila furnizarea si

dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala in urmatorii ani in judetul Galati.

Rata medie anuala de crestere a cheltuielilor operationale determinate de

dezvoltarea noilor servicii, in perioada 2004-2010, a crescut ceea ce este un efort deosebit

ce trebuie sustinut de autoritatile judetene si locale.

Efortul investitutional total pe intreaga perioada 2004-2010 a fost acoperit intr-o

anumita masura din granturi externe, programe ale Uniunii Europene.

In 2010 costurile determinate de noile servicii sociale dezvoltate in orizontul de

timp al strategiei, vor reprezenta un segment insemnat din totalul cheltuielilor

operationale.

In vederea crearii Societatii Informationale si conectarii României la fluxurile

informationale mondiale pentru integrarea în societatea globala, s-au stabilit urmatoarele

obiective strategice prioritare:

Trecerea la Societatea Informationala

Societatea Informationala reprezinta o noua etapa a civilizatiei umane, un nou mod de

viata, calitativ superior, care implica folosirea intensiva a informatiei în toate sferele

activitatii si existentei umane, cu un impact economic si social semnificativ.

Suportul tehnologic al noii societati consta în trei sectoare de activitate:

tehnologia informatiei, tehnologia comunicatiilor si productia de continut

(informational), sectoare din ce în ce mai convergente.

In cadrul acestui obiectiv programele sau planurile de actiune în care Sistemul de

Asistenta Sociala din România este angrenat sau la care urmeaza sa adere si care se

constituie în premise ale integrarii europene a României sunt numeroase:

– Accelerarea implementarii structurilor de baza ale Societatii Informatice;

– Accelerarea furnizarii accesibile a serviciilor de comunicatii pentru toti

cetatenii;

– Transpunerea si implementarea aquis-ului comunitar relevant pentru

Societatea Informationala;

– Internet sigur si rapid:

– Acces ieftin si rapid la Internet

45

– Internet rapid pentru cercetatorii din domeniul asistentei sociale

– Retele securizate in cadrul sistemului.

VIII. Masurarea performantelor

Unul din principiile de bază al acestei Strategii este în legătură cu planificarea și

funcționarea serviciilor sociale în funcție de datele concrete legate de nevoia socială. Un

punct central al acestei abordări este un sistem robust și transparent de monitorizare și

evaluare atât cu organizațiile furnizoare de servicii cât și cu un element de monitorizare a

unei reprezentări deconcentrate în teritoriu a Guvernului României. Acest capitolul caută

să evidențieze principiile și forma unui astfel de sistem de management de calitate.

Pentru a avea o imagine completă și complexă asupra modului în care strategia de

asistență socială a județului Galati 2008-2011 își atinge obiectivele propuse în sensul de a

crea și dezvolta un sistem de servicii sociale eficient și eficace, se impune ca toate

activitățile implicate de acest proces să fie monitorizate și evaluate constant și obiectiv.

Monitorizarea și evaluarea implementării se va face la nivelul fiecărei instituții

publice sau private responsabile folosind un sistem unic bazat pe indicatori cantitativi și

calitativi.

Calitatea, corectitudinea, eficiența și eficacitatea masurilor aplicate vor reflecta

modul în care obiectivele propuse prin strategie sunt puse în practică. În acest sens vor fi

analizate: satisfacerea beneficiarului, serviciile, resursele umane și financiare necesare,

standardele de performanță și calitate, funcționarea sistemului.

Evaluarea strategiei trebuie să se facă din perspectiva multipla, după criterii și

stadii multiple. În acest sens este necesar să se efectueze:

· Evaluarea continuă (autoevaluare) – se realizează la nivelul fiecărei instituții

implicate în procesul de implementare a strategiei pentru identificarea rapidă și la timp a

unor posibile riscuri;

· Evaluarea pe termen mediu – se realizează după parcurgerea fiecărui stadiu al

strategiei pentru operarea eventualelor corecturi. Aceasta se efectuează atât la

nivelul fiecărei instituții implicate în procesul de implementare a strategiei cât și de

Directia de Munca si Incluziune Sociala Galati;

· Evaluarea finală – presupune participarea tuturor instituțiilor implicate în

derularea strategiei și urmărește cât anume din obiectivele propuse și-au găsit rezolvarea.

· Evaluarea ulterioară – activitatea planificată pentru a descoperi efectele pe termen

lung ale strategiei și sustenabilitatea efectelor sale pozitive.

Obiectul de activitate al acestei echipe îl constituie obținerea imaginii de ansamblu

la nivel județean asupra modului de atingere a obiectivelor strategiei în fiecare dintre

etapele procesului de implementare și evaluarea rezultatelor obținute.

Activitatea echipei se va concretiza în rapoarte asupra rezultatelor procesului de

monitorizare și evaluare (a căror frecvență urmează să fie stabilită) care vor fundamenta

46

planuri de măsuri care vor fi transmise atât autorităților naționale cât și instituțiilor cheie

implicate.

IX. Procesul de consultare

Fiecare persoană are acces la informația legată de drepturile sale fundamentale și

de asistență socială stabilită prin lege, și în același timp posibilitatea de a contesta decizia

de a fi inclusă într-un serviciu social. Membrii comunității trebuie încurajați și sprijiniți

să participe în procesul de planificare și furnizare a serviciilor sociale pentru comunitate.

Așadar, etapa de concepere a planului operational a început de la unul dintre cele

mai importante principii ale planului operational al Județului Galati, 2005-2008-2011, și

anume Principiul Transparenței și Participării în furnizării serviciilor sociale:

Prin asumarea acestei abordări, intenția și convingerea noastră a fost să stabilim o

practică a consultării precum și modalități de consultare a cetățenilor, organizațiilor și

grupurilor pe parcursul Strategiei, prezintă metodologia de consultare aplicată și dezbate

procesul și mecanismele de consultare ce vor fi folosite în viitor în timpul etapei de

implementare.

– Abordarea noastră în ce privește consultarea și modul în care vom îmbunătăți

procesul de consultare în viitor. Modul în care au fost consultate următoarele instituții:

Consiliul Județean, Prefectura, Directia de Munca si Protectie Sociala, DGCP și alte instituții

cheie, și modul în care au fost implicați reprezentanții lor în faza de redactare.

– Modul în care intenționăm să utilizăm consultarea în timpul etapelor de

implementare, în urma aprobării Strategiei de către Consiliul Județean și alte autorități

naționale competente.

Abordarea noastră

Pentru lucrul la această strategie am dezvoltat o abordare colectivă în privința

procesului de consultare. Această abordare se bazează pe câteva principii cheie și modele

de bună practică ce pot fi rezumate după cum urmează:

Fii pregătit pentru schimbare – Înainte de a începe consultarea și implicarea cetățenilor

în activitatea noastră, este important să fim pregătiți pentru schimbări în funcție de

opiniile și vederile ce ne sunt împărtășite de către grupurile interesate consultate.

Folosește o abordare planificată – Deoarece consultarea eficace și implicarea publicului

necesită planificare și angajament, este important să ne fie clar de la început ce anume

necesită consultare și implicarea altor oameni și ce se face cu rezultatele și descoperirile

procesului de consultare.

Înțelege clar obiectivele și scopul procesului de consultare – însemnând să înțelegem

clar care este intenția reală a procesului de consultare. Acest lucru ajută la conceperea

celor mai adecvate și eficiente modalități de consultare.

Tine cont de diversitatea grupurilor ce urmează să fie consultate – atunci când avem

de-a face cu grupuri interesate diferite, cum ar fi: opinia publică, grupurile comunitare,

beneficiarii, organizațiile partenere, societățile comerciale și autoritățile publice

47

(Consiliul Județean, Directia de Munca si Protectie Sociala, ministere etc.) Grupurile diferite au

nevoi și interese diferite și este important să luăm în considerare interesele și așteptările

lor.

Abordează favorabil incluziunea – Șansele egale sunt una dintre valorile esențiale, și de

aceea, includerea tuturor persoanelor și grupurilor care ar putea avea un interes legitim în

procesul de consultare este valoroasă, dacă de exemplu procesul implică grupuri greu de

atins, care fie nu pot sau nu au tendința de a participa la exerciții tip standard de

consultare.

Folosește o varietate de tehnici de consultare – în funcție de circumstanțele diferite ce

necesită utilizarea adecvată a unui număr de metode diferite.

Anunță oamenii despre ce se va întâmpla – pentru a fi limpede pentru toți la ce să se

aștepte în cadrul consultării și cum vor fi folosite și concretizate punctele lor de vedere

pentru a le maximaliza așteptările.

Persoanele consultate și temele pentru consultare variază în funcție de serviciile pe

care Strategia intenționează să le organizeze și furnizeze. Aplicând această abordare, ne

consultăm cu opinia publică, autoritățile locale, ONG-urile, școlile, poliția și direcția de

sănătate și alte instituții locale, regionale și naționale.

În plus ne consultăm cu beneficiarii și alte persoane care beneficiază de serviciile

curente. Am avut de asemenea discuții față în față în timpul discuțiilor în grup și a

meselor rotunde, precum și în alte ocazii, și am implicat direct persoane care au contacte

directe cu furnizorii și utilizatorii de servicii. În plus, am implicat ONG-uri și alte

organizații la cursurile legate de conceperea Strategiei, planificarea strategică, procesul

de decizionare, etc.

Unele dintre consultările întreprinse au avut legătură cu chestiuni majore ce

afectează întreaga țară. În colaborare cu Poliția Galati și consiliile locale, am studiat

percepția cetățenilor cu privire la criminalitate și siguranță comunitară în cadrul

comunităților locale.

Rezultatul a fost folosite pentru a identifica nevoia potențială pentru servicii

pentru persoanele afectate de criminalitate, violență domestică etc.

Am început de asemenea procese de consultare cu privire la schimbările de

legislație propuse de la nivel local sau național, ca parte a procesului de redactare a

sistemului unitar de servicii sociale în conformitate cu standardele și modele de bună

practică din UE.

Analiza SWOT – Directia de Asistenta Sociala pentru

Persoane Adulte

Puncte tari Puncte slabe

48

-mobilizare in timp util a personalului

pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu,

-personal calificat (studii de specialitate si

calificari in domeniu),

-existenta unei baze de date complete care

cuprinde toate persoanele cu handicap din

judet,

-sistem de procesare si raportare corecta a

informatiilor cu privire la persoanele cu

handicap,

-respectarea unor proceduri prestabilite,

-elaborarea de proiecte cu finantare interna

si internationala,

-experienta in incheierea de parteneriate,

-capacitatea de adaptere la schimbare a

personalului,

-disponibilitatea personalului la efort

suplimentar,

-lipsa unui sistem de formare continua a

personalului,

-resurse financiare reduse/fonduri insuficiente

pentru dezvoltare,

-dotarea insuficienta cantitativ si calitativ cu

tehnica de calcul,

-lipsa de coerenta si claritate a legislatiei,

-rezolvarea partiala a nevoilor persoanelor aflate in

dificultate,

-fonduri insuficiente pentru dezvoltare,

suprapunere/nedelimitare de competente cu alte

institutii (consiliile locale privitor la unitatile

publice de asistenta sociala),

Oportunitati Amenintari

-asistenta din partea expertilor romani si

straini in domeniul politicilor sociale,

-implementarea unor proiecte cu finantare

interna si internationala

-initierea unor parteneriate publice si

private,

-buna colaborare cu mas media,

-disponobilitatea ONG-urilor ca parteneri

in implementarea strategiei,

-buna colaborare interinstitutionala,

-deschidere si promovare a voluntariatului

-uniformizarea legislatiei cu A.Q.-ul comunitar,

-continuarea dificultatilor de comunicare cu unele

primarii aflate in zone izolate,

-legislatie in continua schimbare,

Analiza potentialelor de dezvoltare (Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunitati,

Amenintari) va da ocazia sa se idetifice totodata si masurile oportune pentru inlaturarea

Punctelor Slabe. Trebuiesc elaborate criterii specifice de selectie / ierarhizare, prin

aplicarea carora s-a realizat prioritizarea Punctelor Tari si a Punctelor Slabe.