Studiul Privind Structura și Evoluția Veniturilor și Cheltuielilor Bugetare pe Exemplul Municipiului Buzău

Introducere

Lucrarea de față reprezintă rezultatul unei cercetări pe tema Studiul privind structura și evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare în perioada 2012 – 2014 pe exemplul Municipiului Buzău. Am efectuat un studiu bibliografic asupra literaturii și legislației de specialitate privind conținutul, structura și rolul bugetului local și un studiu aplicat privind structura și execuția bugetului local al Municipiului Buzău în perioada 2012-2014 ceea ce constituie contribuția autorului.

Am ales această temă, deoarece este de actualitate și prezintă interes în a vedea din ce se compun veniturile la un buget local si cum sunt distribuite aceste venituri la instituțiile și serviciile publice de subordonare locală (ex: sănătate, învățământ,etc.) din zona respectivă, dar si cum este finanțată modernizarea și amenajarea întregului spațiu local.

Termenul de buget reprezintă un plan financiar în care se înscriu veniturile și cheltuielile de realizat pe o perioadă de un an. Bugetul local reprezintă proiectarea în plan financiar a obiectivelor, acțiunilor și a activităților pe care o activitate locală și le propune să le realizeze în vederea oferirii de servicii publice comunității locale.

Am structurat lucrarea în mod clasic, pe patru capitole și în încheiere am prezentat concluziile și propunerile.

Primul capitol este intitulat „Considerații privind conținutul, structura și rolul bugetului local”, structurat pe trei subcapitole, în care am prezentat noțiuni teoretice privind: conținutul bugetului local, structura bugetului local, procesul bugetar la nivelul bugetului local.

Al doilea capitol este intitulat „Structura bugetului local al municipiului Buzău la venituri și cheltuieli în perioada 2012-2014”, structurat pe patru subcapitole, în care am prezentat structura veniturilor și cheltuielilor bugetului local al municipiului Buzău, adică de unde provin veniturile si cum sunt distribuite ele, în perioada de analiză și care sunt rezultatele execuției bugetare.

Al treilea capitol intitulat „Evoluia execuției bugetare la nivelul municipiului Buzău în perioada 2012-2014”, este structurat pe trei subcapitole în care am prezentat studiul de caz din care reiese evoluția veniturilor și cheltuielior bugetului local al Municipiului Buzău în perioada 2012-2014, mai exact cum au fluctuat acestea de la un an la altul, cât de mari au fost diferențele și cauzele care au dus la aceste variații.

În ultimul capitol, intitulat „Concluzii și propuneri” sunt prezentate concluziile și propunerile cercetării; ce rezultate am obținut, ce îmbunatățiri ar trebuie aduse pentru a se putea colecta mai multe venituri la buget și pentru a putea fi distribuite corect în scopul unei bune utilizări a banilor publici.

CAPITOLUL I : CONSIDERAȚII PRIVIND CONȚINUTUL, STRUCTURA SI ROLUL BUGETULUI LOCAL

1.1 Conținutul Bugetului Local

Făcând parte din bugetul public, bugetul local este documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile unităților administrativ-teritoriale.

În dicționarul explicativ al limbii române îl vom găsi definit în felul următor : bugetul local este un bilanț al veniturilor și cheltuielilor locale, pe o perioadă determinată. Bugetul local reprezintă un plan financiar, care conține estimările veniturilor și cheltuielilor pentru un singur an fiscal.

Bugetele locale sunt instrumente de planificare și conducere a activității financiare ale unităților administrativ-teritoriale care au personalitate juridică (comună, oraș, municipiu, sector al municipiului București, județ, municipiul București).

Bugetul local este regăsit în urmatoarele forme:

document: program prin intermediul caruia autoritatea publică locală prevede pe perioade de timp determinate, mărimea și sturctura veniturilor și cheltuielilor publice locale;

act normativ: actul juridic adopdat de Consiliul Local, prin care puterea executivă este împuternicită de puterea legislativă să perceapă și să efectueze cheltuieli conform prevederilor legale financiare ale statului de drept;

lucrare financiară: bugetul cuprinde un sistem de fluxuri financiare publice pe de-o parte, și de realizarea acestora pe de altă parte;

lucrare de previziune: prin buget sunt estimate veniturile și cheltuielile anului bugetar viitor;

instrument de politică economică: fiscalitatea și politica de repartizare pe destinații a cheltuielilor bugetare sunt importante mijloace de intervenșie în economie;

Bugetul local are urmatoarele atribuții:

să fie bine structurat;

să ofere o imagine cât mai clară asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale și nemateriale, necesare comunităților locale, și valoare eforturilor ce trebuie făcute pentru realizarea lor;

Prin intermediul bugetelor publice locale, se proiectează și se desfășoară activitatea finanțelor publice locale.

Bugetele publice locale reprezintă unelte de prognozare, programare, executare și de control asupra rezultatelor execuției resurselor financiare ale comunităților locale și a modului de repartizare și utilizare a acestora prin cheltuieli publice locale.

În domeniul finanțelor publice locale, autoritățile administrației publice locale au urmatoarele sarcini:

elaborarea și aprobarea bugetelor locale în condițiile de echilibru bugetar, în condițiile prevăzute de lege;

stabilire, constatare, controlare, urmarire și încasare a impozitelor, taxelor locale, precum și alte venituri ale unitîților administrativ-teritoriale, prin compartimentele proprii de specialitate, în condițiile prevăzute de lege;

urmărire a prestării serviciilor publice de interes local;

urmărirea și raportarea execuției bugetare locale, precum și rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar, în condiții de echilibru bugetar;

administrarea atentă și eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a unităților administrativ-teritoriale;

contractarea directă de împrumuturi interne și externe pe termen scurt mediu și lung, urmărirea la scadență a obligațiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;

administrarea fondurilor publice pe parcursul execuției bugetare, în condițiile de eficiență;

stabilirea opțiunilor și a priorităților în aprobarea și efectuarea cheltuielilor publice locale;

elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspective a unităților administrativ-teritoriale, ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;

îndeplinirea și a altor atribuții competente și responsabilități prevăzute dispozițiilor locale;

Realizarea bugetului nu reprezintă doar o balanță financiară. Mai mult decât atât, reprezintî o legătură unică dintre mobilizarea fondurilor și atingerea scopului obiectivelor, dând administrației locale posibilitatea de a stimula analiza programată a scopurilor fundamentale pentru care se realizează cheltuielile.

Finanțele publice locale reprezintă ansamblul de raporturi economice prin care se realizează și utilizează resurse bănești la nivelul unităților administrativ-teritoriale, fără o contraprestație directă și imediată în vederea satisfacerii unor cerințe social-culturale, economice și furnizării unor servicii publice de către instituțiile autorităților administrației publice locale.

Bugetele locale au apărut datorită principiilor autonomiei și descentralizării locale, apărute în administrația locală în majoritatea statelor moderne. Autonomia locală și descentraliarea serviciilor publice reprezintă garanția stabilității unei democrații funcționale.

Principiile care au cea mai mare relevanță în domeniul bugetelor locale sunt:

principiul autonomiei locale, care rerprezintă dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe are le reprezintă activitățile publice;

principiul descentralizării serviciilor publice: conform acestui principiu are loc un transfer limitat de decizie de la autoritățile publice centrale, la cele locale;

principiul consultării cetățenilor: acest principiu prevede ca cetățenii să fie consultați în activitatea de proiectare și adoptare a bugetelor locale;

Problema autonomiei locale exită în fiecare stat democratic; acesta fiind un principiu fundamental care stă la baza dezvoltării, organizării și funcționării administrației publice locale. Autonomia locală este dreptul comunităților de a rezolva și de a gestiona singuri problemele publice. În Legea 215/2001 a administrației publice locale este reglementat și regimul autonomiei locale. Principiul autonomiei locale presupune ”dreptul și capacitatea efectivă a autorităților publice locale de a soluționa și gestiona, în numeleși în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii”.

Autonomia locală este legată în general de mai mulți factori sau elemente : libertate, opțiune, decizie, indepență, condiții, intenționalitate, cauze, motivare, tenacitate, raționalitate, voință, responsabilitate, control, consecințe și scop.

În contextul European, autonomia locală este percepută ca un principiu fundamental, care guvernează funcționarea eficientă a administrației publice locale, ca o componentă a principiilor democratice comune tuturor statelor membre ale Consiliului Europei, prin reglementarea aplicării sale juridice și practice, face posibiliă descentralizarea puterii.

Protejarea și consolidarea autonomiei locale în Europa, au fost făcute de către Carta Europeană a Autonomiei Locale. Carta Europeană conține prevederi care stipulează principiile generale ale autonomiei locale și arată necesitatea existenței unui temei juridic și constituțional al conceptului de autonomie, definirea conceptulu și de stabilire a normelor care reglementează organizarea și competențele autorităților locale.

Carta Europeană a Autonomiei locale, definește autonomia locală după cum urmează:

prin autonomia locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților locale, în limitele legii de a reglementa și de a gestiona o parte importantă a treburilor publice, în conformitate cu propria lor responsabilitate și în interesul populației locale;

acest drept se exercită de consilii sau adunări compuse din membri aleși în mod liber prin vot secret, pe bază de vot direct, egal, universal, care pot dispune de organe executive responsabile pentru ei. Această dispoziție nu afectează în nici un fel; recurge la adunări cetățenești referendum sau orice altă formă de participare directă a cetățenilor în cazul în care este permisă de lege;

În conformitate cu legea finanțelor publice locale, există trei elemente care formează autonomia și dau consistență acesteia:

elementul organizatoric;

elementul funcțional;

elementul administrativ;

Din punct de vedere organizatoric, autonomia nu ar fi completă fără evidențierea relației dintre autoritățile publice ale comunelor, orașelor, municipiior și autorităților publice de la nivel județean. Autonomia organizațională se referă la capacitatea autorităților locale de a se organiza în funție de nevoile locale.

Autonomia funcțională se manifestă prin competența autorităților locale pentru a dezvolta problemele locale, fără intervenția altor autorități.

Autonomia administrativă a autorităților locale se referă la capacitatea acestora de a auto-administra prin utilizarea patrimoniului local, în conformitate cu interesele comunității.

Bugetele locale aparțin unităților administrativ-teritoriale. Bugetul local este obligatoriu întocmit anual de către fiecare comună, oraș, municipiu, sector al municipiului București, județ, respectiv Municipiul București. Fiecare buget local este autonom față de celălalt.

Finanțele publice locale își au originea în autonomizarea autorităților teritoriale în administrarea comunităților respective.

Organizarea bugetelor locale demonstrează autonomia administrației locale față de puterea centrală precum și relațiile existente între administrațiile teritoriale locale.

Baza organiza organizării activității bugetare are următoarele principii:

anualitatea: fiecare buget local se elaborează și se execută pe o perioadă de un an. (1 ian-31 decembrie);

echilibrarea bugetară: elaborarea și executarea bugetelor locale se face numai cu egalitatea dintre venituri și cheltuieli ci și cu prevederea unor rezerve care să intervină atunci când se ivesc cheltuieli noi;

universalitatea bugetară: în buget trebuie să se regăsească sumele brute la toate veniturile și cheltuielile, lucru care permite cunoașterea veniturilor și cheltuielilor care urmează să fie realizate în anul respectiv;

unitatea bugetară: veniturile și cheltuielile trebuiesc înscrise într-un singur document;

unitatea monetară: toate operațiunile bugetare privind veniturile și cheltuielile, trebuie să fie exprimate în moneda național;

specializarea bugetară: aprobarea veniturilor și cheltuielile se face pe surse de proveniență;

neafectarea veniturilor: veniturile bugetare încasate își pierd individualitatea, se personalizează și se folosesc pentru finanțarea cheltuielilor bugetare;

publicitatea bugetului: bugetul local se publică în presa locală și este afișat la sediul autorității administrației publice locale respective;

1.2 Structura Bugetului Local

Bugetul local este alcătuit din două capitole principale: venituri și cheltuieli locale. Conform principiului echilibrului bugetar, bugetul local trebuie să fie echilibrat, adică balansat: veniturile trebuie să acopere cheltuielile publice locale. Acest lucru este ideal, deoarece veniturile proprii trebuie să acopere cheltuielile efectuate pentru satisfacerea nevoilor locale. Abaterea de la principiul echilibrului bugetar o reprezintă deficitul, ceea ce reprezintă o sursă de pericol.

Bugetele locale sunt structurate astfel:

bugetele proprii ale județelor și municipiului București;

bugetele municipiilor, orașelor, comunelor și sectoarelor municipiului București;

bugetele instituțiilor și serviciilor publice locale, care sunt finanțate integral din bugetul local, din venituri proprii, integral din venituri proprii;

Structura bugetelor locale reflectă:

gradul de autonomie al administrației locale față de puterea centrală și legăturile existente între diferitele administrații teritoriale;

formarea veniturilor și efectuării cheltuielilor administrației locale;

modul de finanțare a cheltuielilor pe destinații și modul de acoperire al deficitelor;

Venituri

Bugetele locale se constituie în principal din venituri realizate pe plan local și venituri primite de la nivel central. Pe lângă aceasta, împrumuturile sunt o altă sursă care pot contribui la creșterea venitului realizat..

Schema 1

Sursa: realizare proprie pe baza structurii Bugetului Local al Municipiului Buzău

Veniturile proprii sunt venituri pe care autoritățile locale le realizează pe plan local. Nivelul și sursele acestor venituri sunt controlate, decise de către autoritățile locale, în limitele legale prevăzute.

Veniturile de la nivel central au ca scop corectarea dezechilibrelor care au loc pe plan local.

Prelevări de la bugetul de stat: aceste venituri fac parte din sistemul de partajare a taxelor și impozitelor între diferitele niveluri de guvernare. Sistemul de repartizare a acestor sume, se stabilește la nivel central; autoritățile locale nu au nici un control asupra cuantumului lor, iar în anumite cazuri, nici asupra modului în care vor fi cheltuite.

Subvențiile: au un scop bine definit și sunt alocate de la nivel contral comunităților locale. Autoritățile locale nu dețin o modalitate logală de a controla nivelul acestor sume sau modul în care vor fi cheltuite.

Împrumuturile: legea cadru a finanțelor publice locale, oferă posibilitatea autorităților administrației publice locale de a-și completa propriile resurse financiare prin contractarea unor împrumuturi interne sau externe pe care le pot folosi pentru realizarea de investiții publice de interes local, fie pentru refinanțarea datoriei publice locale.

Structura veniturilor locale

A.Total Venituri:

a) impozit pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale sub autoritatea consiliilor locale;

b) impozit pe venit;

c) cote și sume defalcate din impozitul pe venit;

d) alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital;

e) impozite și taxe pe proprietate;

f) sume defalcate din TVA;

g) alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii;

h) taxe pe servicii specifice;

i) taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurile sau pe desfășurarea de activități;

j) alte impozite și taxe fiscale;

k) venituri din proprietate;

l) venituri din dobânzi;

m) venituri din prestări de servicii și alte activități;

n) venituri din taxe administrative, eliberări permise;

o) amenzi, penalități și confiscări;

p) diverse venituri;

q) transferuri voluntare, altele decât subvențiile;

r) vărsăminte din secțiunea de funcționare;

s) încasări din rambursarea împrumuturilor acordate;

t) subvenții de la bugetul de stat;

u) sume primite de la U.E./alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări;

Sursele financiare importante pentru bugetele locale sunt:

cotele defalcate din impozitul pe venit. Potrivit Legii finanțelor publice locale, cotele care se alocă bugetelor locale sunt:

36% pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor;

10% pentru bugetul propriu al județelor;

17% la dispoziția consiliilor județene, pentru echilibrarea bugetelor comunelor, orașelor, municipiilor și bugetului propriu al județului;

sumele defalcate din TVA, alocate pentru: finanțarea cheltuielilor de invățământ preuniversitar de stat din comune, orașe și municipii, susținerea sistemului de protecție a copilului, subvenționarea energiei termice livrate populației, drumuri județene, drumuri comunale, echilibrarea bugetelor locale, instituții de cultură, personal neclerical, centre de asistență pentru persoanele cu handicap,acordarea de produse lactate și panificație pentru elevii claselor I-IV din învățământul de stat;

subvențiile:

subvenții de la bugetul de stat: centrale termice și electrice de termoficare, investiții, dezvoltarea sistemului energetic, pietruirea drumurile comunale și alimentarea cu apă a satelor, străzi, regulamente de urbanism, aeroporturi de interes local, reducerea riscului seismic la construcțiile existente;

subvenții de la alte administrații: ocuparea temporară a forței de muncă, instituții de asistență pentru persoanele cu handicap;

Donațiile și sponsorizările reprezintă alte venituri posibile ale bugetelor locale. Destinația pentru care au fost primite trebuie respectată.

Împrumuturile din Contul curent al Trezoreriei Statului reprezintă o resursă financiară, la care pot apela autoritățile publice locale pentru acoperirea golurilor temporare de casă.

Legea finanțelor publice definește cheltuiala bugetară, ca fiind o cheltuială aprobată prin bugetul local, bugetul unei instituții sau al unui serviciu public, bugetul unei activități finanțate integral din venituri extrabugetare și efectuată în limita resurselor acestor bugete, cu respectarea prevederilor legale.

Schema 2

Sursa: realizare proprie pe baza structurii bugetului local al Municipiului Buzău

Cheltuielile publice din bugetele locale se regăsesc în cumpărarea de bunuri și servicii efectuate de către autoritățile locale pentru cetățeni, în plățile efectuate cetățenilor sub forma transferurilor (pensii, subvenții, ajutor de șomaj, etc) precum și în plata împrumuturilor contractate de ordonatorii principali de credite.

Fiecare categorie de cheltuieli are particularitățile ei, iar mărimea cheltuielilor alocate

pentru o activitate sau alta depinde de o serie de factori politici, economici, sociali. Sumele cheltuite diferă de la o localitate la alta și de la un an la altul în funcție de capacitatea economică de a produce și de a distribui, precum și de presiuni politice sau sociale cu care se confruntă comunitățile locale.

Structura cheltuielilor locale

B.Total cheltuieli:

Autorități publice și acțiuni externe;

Alte servicii publice generale;

Tranzacții privind datoria publică;

Transferuri cu caracter între diferite nivele ale administrației;

Plăți efectuate în anii precedenți si recuperare în anul curent;

Apărare;

Ordine publică și siguranță națională;

Învățământ: preșcolar, primar și gimnazial, liceal, profesional, postliceal, special, internate, cămine și cantine pentru elevi;

Sănătate: creșe, alte instituții și acțiuni sanitare;

Cultură, recreere și religie: biblioteci publice, muzee, teatre și instituții profesioniste de spectacole și concerte, școli populare de artă, case de cultură, cămine culturale, culte religioase, activitate sportivă, activitate de tineret, alte instituții și acțiuni privind cultura, religia și activitatea sportivă și de tineret;

Asigurări și asistență socială: centre de îngrijire și asistență, centre pilot de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap, centre de integrare prin terapie ocupațională, centre de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică, cantine de ajutor social, ajutor social, susținerea sistemului de protecție a drepturilor copilului, servicii publice specializate pentru protecția copilului, cămine pentru persoane vârstnice, drepturile asistentului personal pentru copii și adulți cu handicap grav, alte acțiuni privind asistența socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații;

Locuințe, servicii și dezvoltare publică: întreținerea și reparea străzilor, iluminat, salubritate, întreținerea grădinilor publice, parcurilor, zonelor verzi, bazelo sportive și de agrement, locuințe, alimentări cu apă, stații de epurare pentru apeuzae, colectare, stații de pompare, rețele centrale și puncte termice, canalizare, amenajări hidrotehnice de interes local, în intravilan, introducere de gaze naturale în localități, electrificări rurale, alte acțiuni privind servicii, dezvoltare publică și locuințe;

Protecția mediului;

Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă;

Combustibli și energie;

Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare: combaterea dăunătorilor și bolilor în sectorul vegetal-servicii publice de protecție a plantelor, puncte de însămânțări artificiale, circumscripții sanitar veterinare, centre județene și locale de consultanță agricolă;

Transporturi: drumuri, poduri, transportul în comun, alte chetuieli în domeniul transporturilor și comunicațiilor;

Alte acțiuni economice: prevenirea și combaterea inundațiilor și ghețurilor, susținerea programelor de dezvoltare regională, alte cheltuieli pentru acțiuni economice;

1.3 Procesul Bugetar Local

Procesul bugetar reprezintă ansamblul de acțiuni și măsuri luate de autoritățile de stat competente, cu scopul de a încadra politica financiară aplicată de către autoritățile publice. Procesul bugetar presupune existența unor resurse financiare, precum și alocarea lor în scopul furnizării de către cetățeni a bunurilor și serviciilor publice. Caracteristicile procesului bugetar sunt de ordin:

decizional: conținutul său constă în alocarea unor resurse bugetare, limitate în raport cu nevoile de bunuri și servicii ale comunității;

democratic: în timpul derulării se manifestă atributele statului de drept, cât și posibilitatea realizării intereselor economico-sociale ale diferitelor grupuri de cetățeni care dețin majoritatea politică;

preponderent politic întrucât opțiunea pentru un anumit tip de politică economică, socială, financiară, care se reflectă, în conținutul bugetului, reprezintă un act de decizie politică al forțelor majoritare din Parlament și din consiliile locale și județene;

ciclic: etapele procesului bugetar sunt stabilite prin legi, în baza principiilor anualității și publicității bugetare, cu precizarea termenilor de derulare și finalizare;

Activitatea bugetară la nivel local se circumscrie activității bugetare la nivel național, cunoscând aceleași etape și desfașurându-se pe baza acelorași principii, dar privite din prisma specificității activității administrației publice locale. Activitatea bugetară la nivel local, cunoaște patru etape:

elaborarea proiectului de buget local: activitatea de determinare a veniturilor și cheltuielilor la nivelul unităților administrativ-teritoriale cu personalitate juridică (fiecare comună. oraș, municipiu, județ, sector al capitalei și Municipiului București) ;

aprobarea: dezbaterea și votarea bugetelor locale de către autoritățile administrației publice locale cu funcție deliberativă și care au în componența lor această atribuție (consiliile locale, consiliile județene, precum și consiliul General al Municipiului București) ;

execuția bugetară: constă în realizarea veniturilor la termenul și în cuantumul prevăzut în bugetul local și efectuarea cheltuielilor conform destinației prevăzute în bugetul local;

încheierea exercițiului bugetar: presupune o dare de seamă completă asupra modului de realizarea a veniturilor și de efectuare a cheltuielilor pentru anul bugetar expirat;

controlul execuției bugetare: constă în verificarea bilanțului și a contului de execuție bugetara de către compartimentul de audit intern

aprobarea încheierii execuției bugetare: constă în dezbaterea și aprobarea bugetului local de către Consiliul Local.

Elaborarea proiectelor bugetelor locale

În procesul de elaborare a bugetelor locale sunt antrenate toate organele locale cu atribuții pe linia finanțelor publice locale: ordonatorii de credite, direcțiile generale ale finanțelor publice, consiliile locale. Ordonatorii principali de credite ai unităților administrativ-teritoriale (județe, municipii, orașe, comune) propun programele prin care sunt inițiate acțiunile de implementare a finanțării bugetare.

Ordonatorii principali de credite elaborează proiectele de bugete locale, țănând cont de următoarele lucruri:

prognozele principalilor indicatori macro-economici și sociali;

prevederilr findurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale memorandumurilor de finanțare sau ale altor acorduri internaționale;

politicile și strategiile sectoriale și locale;

propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;

programele întocmite de ordonatorii principali de credite în scopul finanțării unor acțiuni sau ansamblu de acțiuni;

programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă ale unității administrativ-teritoriale, în concordanță cu politicile de dezvoltare la nivel național, regional, județean,zonal sau local;

Etapele privind examinarea și adoptarea bugetelor locale și calendarul acestora sunt în ordine cronologică urmatoarele:

1. până la data de 15 mai a fiecarui an, ordonatorii principali de credite întocmesc și prezintă la Direcțiile generale ale finanțelor publice și Controlul financiar de stat proiecte de bugete echilibrate. Direcțiile generale ale finanțelor publice elaborează proiecte de bugete până cel tarziu la data de 1 iunie a fiecărui an;

2. până la data de 1 iulie a fiecărui an, Ministerul Finanțelor Publice comunica Direcțiilor generale județene limitele aprobate ale sumelor defalcate din impozitul pe salarii și transferurile cu destinație specială. Ministerul comunică totodată și criteriile de repartizare a acestora pe unitățile administrativ-teritoriale în vederea definitivării proiectelor bugetelor de către ordonatorii principali de credite;

3. în baza comunicărilor primite, ordonatorii principali de credite definitivează propunerile pentru proiectul de buget și le înaintează, până la data de 20 iunie a fiecărui an, Direcțiilor generale județene;

4. până la data de 1 august a fiecărui an, Direcțiile generale depun proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului și al municipiului Bucuresti la Ministerul Finanțelor Publice;

Aprobarea proiectului bugetelor locale

În termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aprobarea bugetului de stat pe anul respectiv, se impune și aprobarea proiectelor bugetelor locale.

Competența de aprobare revine consiliilor locale, consiliilor județene și Consiliului General al municipiului București, după caz.

Pentru aprobarea bugetelor locale sunt necesare parcurgerea urmatoarelor etape :

– publicarea proiectelor de bugete anuale astfel ca locuitorii unităților administrativ – teritoriale să aibă posibilitatea de a cunoaște prevederile veniturilor și cheltuielilor publice locale, având și dreptul de a depune contestații în termen de 5 zile de la data publicării acestor bugete

– supunerea proiectelor de bugete spre deliberarea consiliilor competente în prima ședință a acestor consilii, după expirarea termenului de 15 zile de la data publicării, însoțite de raportul primarului sau al președintelui consiliului județean, precum și de contestațiile depuse împotriva datelor cuprinse în respectivele proiecte de buget

– deliberarea asupra prevederilor de venituri și cheltuieli, cu obligația de pronunțare asupra contestațiilor depuse, urmată de votarea bugetului.

Cu 15 zile înainte de aprobare, proiectele se publică în presa locală sau se afișeaza la sediul primariei. Locuitorii pot depune contestații privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data publicării sau afișării acestuia.

Pe parcursul exercițiului bugetar, aceleași autorități pot aproba rectificarea bugetelor locale, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a rectificarii bugetului de stat. La această rectificare se vor avea în vedere propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Aprobarea constă în pronunțarea asupra contestațiilor, urmată de votarea pe capitole, subcapitole, articole și anexe, adoptarea proiectului în ansamblu.

Execuția bugetului local

Executarea bugetelor locale este un proces complex care constă în încasarea integrală și în termenele legale a tuturor veniturilor în vederea asigurării finanțării cheltuielilor bugetare potrivit destinațiilor aprobate. Executia bugetelor locale revine autorităților administrației publice locale. Răspunderea pentru execuția bugetelor locale revine ordonatorului de credite care, potrivit legii, urmarește modul de încasare a veniturilor și efectuarea cheltuielilor în concordanță cu clasificația bugetară. Primarul exercită funcția de ordonator principal de credite pentru comune, orașe și municipii, iar la nivel de județ, această funcție revine președintelui consiliului județean.

Încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor bugetelor locale se fac prin execuția de casă a acestor bugete. Execuția de casă a bugetelor locale cuprinde operațiunile de încasare, păstrare și eliberarea de mijloace bugetare pentru efectuarea cheltuielilor.

Execuția de casă a bugetelor locale se realizează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei, unde se deschid conturi distincte pentru:

– venituri bugetare pe structura clasificatiei bugetare;

– efectuarea plăților dispuse de persoanele ale instituțiilor publice, în limita creditelor bugetelor și destinațiilor aprobate;

– efectuarea operațiunilor de încasare și plăți privind datoria publică internă și externă rezultată din împrumuturi contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadență și plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor și altor costuri aferente;

– efectuarea altor operațiuni financiare în contul autorităților administrației publice locale;

– păstrarea disponibilităților reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora, primite pe bază de acorduri și întelegeri guvernamentale și de alte organisme internaționale și utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate;

– alte operațiuni financiare prevăzute de lege;

. Execuția de casă are la bază principiul delimitării funcțiilor și atribuțiilor organelor care dispun și a celor care încasează veniturile și efectuează cheltuielile bugetare.

În procesul execuției bugetare chetuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajare, lichidare, ordonanțare și plată.

Angajarea cheltuielilor bugetare reprezintă asumarea deciziei de angajare, de către un ordonator de credite (conducătorii instituțiilor publice) asupra cheltuielilor bugetare si care generează obligația unei instituții publice de a efectua plăți pe seama creditelor deschise clin Bugetul de stat pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestări servicii.

Lichidarea reprezintă operațiunea prin care se verifică si se constată realizarea furnizării bunurilor, a execuției lucrărilor si/sau a serviciilor prestate în urma recepțiilor efectuate, în funcție de care se stabileste cuantumul sumelor ce urmează a fi achitate din creditul bugetar aprobat.

Ordonanțarea constituie actul de emitere, de către instituția publică, a ordinului de

plată, prin care, pe baza evaluării realizate prin lichidare, se dispune plata unei sume de bani din

alocația bugetară în favoarea unui terț, operațiune care va fi deasemeni vizată de controlul

financiar preventiv.

Plata reprezintă achitarea efectivă de către instituția publică a sumei datorate către furnizori sau creditori pentru stingerea obligațiilor bănesti față de acestia pentru livrările de mărfuri, executarea de lucrări si/sau serviciile prestate.

Încheierea execuției bugetare

La sfârșitul anului bugetar, după încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor, are loc întocmirea documentelor care privesc încheierea exercițiului financiar pe baza cărora se elaborează contul de execuție a bugetului local. Conform principiului anualității, la 31 decembrie a fiecărui an se încheie execuția bugetelor locale. Toate veniturile neîncasate și toate cheltuielile angajate, lichidate și ordonanțate în cadrul prevederilor bugetare, dar neplătite până la data de 31 decembrie se vor încasa sau se vor plăti, după caz, în contul bugetului anului următor.

Pentru stabilirea rezultatelor finale ale execuției bugetelor locale, ordonatorii principali de credite întocmesc și prezintă spre aprobare consiliilor locale, județene și Consiliului General al Municipiului București, după caz, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuție a bugetelor locale în structura următoare:

a) la venituri:

1. prevederi bugetare aprobate inițial;

2. prevederi bugetare definitive;

3. încasări realizate;

b) la cheltuieli:

1. credite aprobate inițial;

2. credite definitive;

3. plăți efectuate;

Ordonatorii principali de credite au obligația să întocmească și să anexeze la situațiile financiare nuale rapoarte anuale de performantă, în care să prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate și cele obținute, indicatorii și costurile sociale, precum i situații privind angajamentele legale.

Încheierea bugetelor locale poate fi cu excedent sau deficit. În cazul în care are loc realizarea de excedent, legislația prevede că după efectuarea regularizărilor în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și a transferurilor consolidabile din bugetul de stat sau din alte bugete, se utilizează în ordine pentru:

Rambursarea eventualelor împrumuturi restante; plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor și a altor costuri aferente acestora;

Constituirea fondului de rulment;

Dacă bugetele locale se încheie cu deficit, autoritățile locale trebuie sa întocmească un plan de corectare pe baza unui buget echilibrat. După întocmirea contului anual de execuție bugetară, specialiștii din compartimentele de audit intern verifică atât bilanțul contabil, cât și contul de execuție bugetară. La încheierea verificărilor efectuate, dacă nu se constată ilegalități și prejudicii aduse fondurilor publice, Curtea de Conturi emite actul de descărcare de gestiune a ordonatorului respectiv de credite.

Controlul execuției bugetelor locale

După întocmirea contului anual de execuție bugetară, specialistii din departamentul de audit intern trebuie să verifice atât bilanțul cât și contul de execuție bugetară, având drept scop modul în care au fost îndeplinite prevederile bugetare cu privire la încasarea veniturilor și efectuarea chetuielilor în mod eficient, eficace și economic.

Auditorii efectuează verificarea calculelor, controlul aritmetic al veridicității centralizării,pe baza carora își exprimă o opinie cu privire la modul de înregistrare a operațiunilor în contabilitate pe baza documentelor justificative. Totodată se identifică neajunsurile și slăbiciunile acestui proces propunându-se măsuri de remediere. Dacă se constată operațiuni nelegale generatoare de pagube materiale, se fac propuneri de recuperare a prejudiciilor.

Contul de execuție bugetară se supune și controlului de performanță a Curții de Conturi.

La încheierea verificărilor efectuate, dacă totul a decurs legal, fară constatări de prejudicii aduse asupra fondurilor publice, Curtea de Conturi emite actul de descarcare a gestiunii ordonatorului de credite.

Aprobarea încheierii execuției bugetare

Pe baza raportului explicativ, privind contul anual de execuție bugetară aprobat de autoritatea executivă însoțit de raportul de audit intern, are loc procedura de dezbatere și aprobare a acestuia de către Consiliul Local.

Se prezintă în sinteză evoluția fenomenelor economico-financiare ce au avut loc la nivelul instituției din anul la care se referă execuția bugetară și factorii care au influențat aceasă evoluție. Are loc exprimarea punctelor de vedere ale formațiunilor politice reprezentate în Consiliul Local de către consilieri, prilej cu care se fac aprecieri privind calitate gestiunii bugetare comparativ cu preederile bugetului aprobat.

Se pot înainta propuneri privind modificarea unor hotărâri proprii în vederea creșterii resurselor financiare și a eficienței utilizării banilor publici.

Votul final favorabil marchează încheierea etapelor procesului bugetar local.

CAPITOLUL II : STRUCTURA BUGETULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI BUZĂU LA VENITURI ȘI CHELTUIELI ÎN PERIOADA 2012-2014

2.1 Considerații generale privind Bugetul Local al Municipiului Buzău

Municipiul Buzău este reședința județului cu acelați nume și se află amplasat la o distantă de 120 km de Capitala României, București. Populatia municipiului Buzau este de aproximativ 115494 cetateni. Rezultatul a fost pus la dispozitie de catre Directia Judeteana de Statistica Buzau in anul 2011. In municipiul Buzau, isi desfasoara activitatea 47239 salariati in urmatoaree domenii:

industrie – 17.766;

agricultură, silvicultură și pescuit – 638;

energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 682;

distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminrae – 1761;

construcții – 3893

comerț cu ridicarea și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor – 8236

transport și depozitare – 4243

informații și comunicații – 335,

administrație publică și asigurări sociale din sistemul public – 2156

învățământ – 2543

sănătate și asistență socială – 3531

tranzacții imobiliare – 161

hoteluri și restaurante – 597

activități de spectacole, culturale și recreative – 413

alte activități ale economiei naționale – 284 de persoane

Bugetul local reprezintă proiectarea în plan financiar a obiectivelor, acțiunilor și a activităților pe care o activitate locală și le propune să le realizeze în vederea oferirii de servicii publice comunității locale.

Procesul bugetar este deschis și transparent, autoritățile administrației publice locale având obligația, potrivit Legii privind finanțele publice locale, să publice sau să afișeze proiectul de buget și să realizeze dezbatere publică cu prilejul aprobării acestuia.

Activitatea bugetului se desfasoara in conditii de autonomie locala – dreptul si capacitatea efectiva pentru colectivitatile locale, sa reglementeze si sa administreze in cadrul legii, sub propria raspundere si in favoarea populatiei respective o parte importanta din treburile publice.

Situația veniturilor și cheltuielilor bugetului local al Municipiului Buzău se prezintă astfel:

Tabel nr. 1: Situația veniturilor și cheltuielilor bugetului local al Municipiului Buzău în prioada 2012-2014

2.2 Structura Veniturilor Bugetului Local al Municipiului Buzău în perioada 2012-2014

Tabelul nr 2 : Situația veniturilor Bugetului local al Municipiului Buzău

Sursa: Bugetul local al municipiului Buzău în perioada 2012-2014

Sursa: date prelucrate pe baza bugetelor 2012,2013,2014 Buzău

Dupa cum se poate observa din graficul realizat, in proportie de peste 89%, resursele financiare ale bugetului local provin din veniturile curente. In cadrul veniturilor curente, cele mai importante venituri sunt veniturile fiscale, a caror contributie se mentine la un nivel de peste 80% pe toata perioada de analiza. Veniturile fiscale scad in anul 2013 cu 5,51 puncte procentuale, ajung la 82,85%, iar in 2014 cresc cu 3,19 puncte procentuale ajungand la 86,04%.

De asemenea si veniturile nefiscale sunt importante, ele inregistrand o evolutie descrescatoare dealungul perioadei de analiza, de la 7,46% in 2012, la 4,36% in anul 2014.

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012-2014

Subventiile de la alte bugete prezinta o structura care se mentine peste 20%, iar in 2013 urmeaza sa scada cu 17,28 puncte procentuale, dupa care in anul 2014 inregistreaza o crestere la 7,60%, adica cresc cu 2,60 puncte procentuale.

Veniturile din capital se mentin la 1,24%, dupa care in 2013 scad cu 0,88 puncte procentuale ajungandla 0,35%, iar in 2014 cresc cu 0,09 puncte procentuale si ajung la 0,44%.

Sumele primite de la UE inregistreaza o pondere de 0,71% in anul 2012, urmand sa creasca in anul 2013 cu 4,01 puncte procentuale (4,72%), iar in anul 2014 scad cu 3,24 puncte procentuale ajungand la 1,47% din totalul veniturilor.

.

2.3 Structura Cheltuielilor Bugetului Local al Municipiului Buzău în perioada 2012-2014

Tabel nr 3: Situația cheltuielilor Bugetului local 2012-2014 al Municipiului Buzău

Sursa: Bugetul local al Municipiului Buzău în perioada 2012-2014

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012-2014

In cadrul cheltuielilor bugetului Municipiului Buzau, ponderea cea mai importanta o au cheltuielile social culturale, reprezentand, in fiecare an al perioadei de analiza, peste 48% din totalul cheltuielilor efectuate efectuate de autoritatile publice buzoiene. Greutate specifica a cheltuielilor social culturale creste de la 48,84% in anul 2012 cu 1,96 puncte procentuale la 50,80% in anul 2013, iar in 2014 creste din nou cu 0,16 puncte procentuale ajungand la 50,96%.

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012-2014

Dupa cum observam in graficul de mai sus, cele mai importante cheltuieli din cadrul cheltuielilor social culturale sunt reprezentate de cheltuielile cu invatamantul, acestea inregistrand o evolutie crescatoarea pe toata perioada de analiza. Greutatea specifica a cheltuielilor cu invatamantul, creste cu 2,88 puncte procentual de la 33,02% in anul 2012, la 35,89% in anul 2013, iar in 2014 continua sa creasca cu 1,83 puncte procentuale ajungand la 37,72%. Acest lucru sa toreaza faptului ca anumite institutii de invatamant din Municipiul Buzau, au necesitat finanatare pentru modernizarea laboratoarelor, imbunatatirea salilor de sport si a terenurilor de joaca pentru copii, etc.

O alta pondere importanta in cadrul cheltuielilor bugetlui alocal al Municipiului Buzau, o reprezinta actiunile economice, care isi mentin nivelul peste 24% din totalul cheltuielilor efectuate.

Actiunile economice inregistreaza o evolutie oscilanta, greutatea specifica a acestora inregistreaza o scadere cu 2,73 puncte procentuale de la 26,85% in anul 2012, la 24,12% in anul 2013, urmand sa creasca in anul 2014 la 27,07%, adica au crescut cu 2,95 puncte procentuale.

Cheltuielile cu servicii si dezvoltarea publica, inregistreaza pe perioada de analiza o evolutie descrescatoare in totalul cheltuielilor Municipiului Buzau. Greutatea specifica a cheltuielilor cu servicii si dezvoltarea publica, scad cu 1,72 puncte procentuale de la 11,69% in anul 2012, la 9,96%, iar in 2014 scad cu 0,73 puncte procentuale ajungand la 9,24%.

O evolutie asemanatoare este reprezentata de cheltuielile de aparare, ordine publica si siguranta nationala, mentinand un nivel de peste 4% pe parcursul celor 3 ani de analiza. Greutatea specifica a acestora scade cu 0,50 puncte procentuale de la 5,43% in anul 2012, la 4,93% in anul 2013, urmand sa scada 2014 cu 0,81 puncte procentuale ajungand la 4,12% din totalul cheltuielilor bugetului local.

Cheltuielile cu serviciile publice generale au un nivel care se mentine peste 7% din totalul cheltuielilor bugetului local al Municipiului Buzau. Greutatea specifica a cheltuielilor cu serviciile publice generale creste cu 2,99 puncte procentuale de la 7,19% in anul 2012, la 10,18% in anul 2013, urmand sa scada in anul 2014 cu 1,57 puncte procentuale ajungand la 1,57% din totalul cheltuielilor.

2.4 Structura rezultatelor Bugetului Local al Municipiului Buzău în perioada 2012-2014

Tabel nr 4: Situația rezultatelor bugetului local al municipiului Buzău în perioada 2012-2014

(mii lei)

Sursa: Bugetul local al municipiului Buzău în perioada 2012-2014

Soldul bugetului Municipiului Buzau a inregistrat in perioada de analiza atat deficit, cat si excedent.

In anul 2012, bugetul local s-a executat in proportii de 99,62% din totalul bugetului local.

In ceilalti ani s-a inregistrat excedent bugetar. In anul 2013, bugetul local s-a executat in proportii de 107%, iar in anul 2014 s-a înregistrat de asemenea excedent bugetar, bugetul local fiind executat in proportii de 105% din totalul bugetului local.

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local

După cum se observă în Graficul nr. 5, observăm că în anul 2013, Bugetul local a fost executat în proporții de 107% din totalul veniturilor bugetului local al municipiului Buzău.

Sursa: date extrase din bugetul local 2012-2014

Plățile restante ale bugetului local au înregistrat o scădere dealungul perioadei de analiză. În anul 2013 au scăzut la 33.284,00 mii lei, de la 49.034,00 mii lei în 2012, iar în 2014 au scăzut la 14.327,50 mii lei. Primăria Municipiului Buzău a plătit datoriile restante care s-au înregistrat dealungul anilor, anul 2014 fiind cel mai bun an, înregistrând cea mai mică valoare.

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local

În graficul nr. 7, este reprezentat rezultatul celor 3 ani din perioada de analiză. Anul 2012 reprezintă singurul an în care s-a înregistrat deficit bugetar, pe când în anii 2013 și 2014 s-a înregistrat excedent bugetar.

CAPITOLUL III : EVOLUȚIA EXECUȚIEI BUGETARE LA NIVELUL MUNICIPIULUI BUZĂU ÎN PERIOADA 2012-2014

3.1 Evoluția Veniturilor Bugetului Local al Municipiului Buzău în perioada 2012-2014

3.1.1 Evolutia venituri fiscale

Veniturile fiscale la nivelul bugetului local se clasifica in:

Impozit pe venit, profit si castiguri din capital:

impozit pe profit;

impozit pe venit;

cote si sume defalcate din impozitul pe venit;

Impozite si taxe pe proprietate:

impozit pe cladiri;

impozit pe teren;

taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru activitatea notariala si alte taxe de timbru;

alte impozite si taxe pe proprietate;

Impozite si taxe pe bunuri si servicii:

sume defalcate din taxa pe valoare adaugata;

alte impozite si taxe generale pe bunuri si servicii;

taxe pe servicii specifice;

taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati;

Alte impozite si taxe fiscale

Tabel nr 5: Evoluția veniturilor fiscale a municipiului Buzau, percepute de la persoanele fizice si juridice:

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012-2014

Sursa: date prelucrate pe baza tabelului de mai sus

Sursa: date prelucrate pe baza tabelului nr. 5

Evoluția veniturilor fiscale a fost crescătoare pe parcursul perioadei de analiză, pornind de la 218.006,45 mii lei prețuri curente (210.980,79 prețuri constante) in anul 2012 și ajungând la 262.217,29 mii lei prețuri curente ( 259.441,27 prețuri constante).

După cum se poate observa în tabelul de mai sus, cea mai mare pondere în totalul veniturilor fiscale o reprezintă impozitele și taxele pe bunuri și servicii în 2012 fiind de 117.037,16 mii lei prețuri curente (113.265,42 prețuri constante), după care în 2013 s-a diminuat la 112.973,11 mii lei prețuri curente (108.648,89 prețuri constante), iar în 2014 s-a majorat la 148.768,56 mii lei prețuri curente (147.193,59 prețuri constante).

Impozitele pe venit, profit și câștiguri din capital au avut o evoluție crescătoare, în 2012 fiind de 72.674,38 mii lei, după care s-au majorat la 80.470,27 mii lei în anul 2014, deoarece au contribuit mai multe persoane la plata impozitelor.

Impozitele și taxele pe proprietate au înregistrat o evoluție crescătoare pe anii 2012-2014, în 2012 având valoare de 27.957,13 mii lei, după care s-au majorat în 2013 la 31.041,84 mii lei, iar apoi s-au majorat mai departe în 2014 la 32.515,47 mii lei, deoarece s-au construit clădiri în zona industrială a municipiului și s-a înregistrat un număr mai mare de contribuabili la plata impozitelor și taxelor pe proprietate.

Alte impozite și taxe fiscale au înregistrat o evoluție oscilantă pe perioada de analiză, în 2012 având valoare de 337,78 mii lei, după care în 213 s-au majorat la 505,65 mii lei, iar în 2014 s-au diminuat la 463,00 mii lei.

3.1.2 Evoluția venituri nefiscale

Veniturile nefiscale la nivelul bugetului local se clasifică în:

Venituri din proprietate

Venituri din concesiuni si inchirieri

Venituri din dividende de la alti platitori

Alte venituri din proprietate

Vânzări de bunuri și servicii

Venituri din prestari de servicii

Venituri din taxe administrative, eliberari permise

Amenzi, penalitati si confiscari

Diverse venituri

Transferuri voluntare, altele decat subventiile

Tabelul nr. 6 Evoluția veniturilor nefiscale a municipiului Buzău încasate în perioada 2012-2014:

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012-2014

Graficele cu nr. 10 și 11 privind Evoluția veniturile Nefiscale

Sursa:date prelucrate pe baza tabelului nr. 6

Veniturile nefiscale înregistrează o scădere pe toată perioada de analiză, în 2012 fiind de 18.408,69 mii lei prețuri curente (17.815,44 prețuri constante), după care în 2013 scad la 18.70,59 mii lei prețuri curente (17.984,80 prețuri constante), iar în 2014 scad la 13.272,29 mii lei prețuri curente (13.131,78 prețuri constante), deoarece în anul 2014 Primaria Municipiului Buzău nu a încasat dividende de la alți plătitori la bugetul local. S-au înregistrat dividende în anii 2012 (6.984,2 mii lei) și 2013 (9.231,1 mii lei).

Veniturile din proprietate cresc în 2013 la 3.907,85 mii lei de la 2941,82 mii lei, iar în 2014 scad la 3.350,21 mii lei.

Vânzarile de bunuri și servicii scad din 2012 până în 2014, având o valoare de 15.466,87 mii lei în 2012, după care în 2013 scad la 14.792,74 mii lei, iar în 2014 scad la 9.922,07 mii lei.

3.1.3 Evoluția venituri din capital

Veniturile din capital la nivelul bugetului local se clasifică în:

Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al statului

Tabel nr. 7 Evoluția veniturilor din capital a municipiului Buzău în perioada 2012-2014:

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012-2014

Graficele nr. 12 și 13 privind Evoluția Veniturilor din Capital în perioada 2012-2014

Sursa: date prelucrate pe baza tabelului nr. 7

Veniturile din capital înregistrează in 2012 valoarea de 30.481,40 mii lei, după care în 2013 scad la 9.443,63 mii lei, iar în 2014 cresc la 13.431,06 mii lei.

Veniturile din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice au înregistrat aceeași perioada de oscilatie, în 2012 fiind de 29.252,16 mii lei, după care in 2013 au scăzut la 7.708,40 mii lei, iar în 2014 au crescut la 11.936,70 mii lei.

Veniturile din vânzarea unor bunuri care aparțin domeniului privat al statului au crescut în 2013 la 1.735,23 mii lei de la 1.229,24 mii lei , iar în 2014 au scazut la 1.494,36 mii lei.

3.1.4 Evoluția subvențiilor

În perioada supusă analizei, la bugetul municipiului Buzău au fost mobilizate urmatoarele subvenții din bugetul de stat:

Finanțarea lucrărilor de cadastru imobiliar;

Retehnologizarea centralelor termice si electrice de termoficare;

Sume alocate din bugetul de stat aferente corecțiilor financiare;

Subv. de la bugetul de stat pentru pentru finanțarea cheltuielilor urgente specifice sezonului rece;

Subvenții primite la bugetul local pentru proiect FEN(Fonduri externe neramburs.);

Subvenții pentru acordarea ajutorului pentru încalzire;

Subvenții din bugetul de stat pentru finantarea sănătății;

Tabel nr. 8 Evoluția subvențiilor a municipiului Buzău în perioada 2012-2014:

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012-2014

Graficele nr. 14 și 15 privind Evoluția Subvențiilor de la alte bugete în perioada 2012-2014

Sursa: date prelucrate pe baza tabelului nr.8

Subvențiile au o evoluție crescătoare pe toată perioada de analiză 2012-2014, înregistrând în 2012 valoarea de 55.176,06, după care în 2013 urcă la 135.945,77 mii lei, iar în 2014 urcă de asemenea la 234.344,11 mii lei, deoarece în anul 2014 s-a acordat de la bugetul de stat suma de 149.000,00 mii lei pentru cheltuieli specifice sezonului rece.

Creșterea bruscă a subvențiilor din perioada 2012-2013 se datorează faptului că s-au înregistrat subvenții de la bugetul de stat pentru cheltuieli specifice sezonului rece (2012 – 0,00 mii lei, 2013- 38.000,00 mii lei), subvenții pentru proiectele cu fonduri externe nerambursabile (Palatul Copiilor, Asociația Pro Eurocult, Asociația nevăzătorilor din România, Filiala Buzău -Vrancea, Uniunea Artiștilor Plastici din românia – filiala Buzău, Festivalul Național de muzică rock Top T, Festivalul de jazz și blues Bluzău, Tabăra de artă monumentală, Alianța Culturală pentru Buzău, Cluburi sportive, etc)

3.1.5 Evoluția Sumelor primite de la UE

Tabel nr. 9 Evoluția sumelor primite de la UE în perioada 2012-2014:

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012-2014

Graficele nr. 16 și 17 privind Evoluția sumelor primite de la UE în perioada 2012-2014

Sursa:date prelucrate pe baza tabelului nr. 9

Sumele primite de la UE au înregistrat o evoluție care a dus la o creștere în anul 2013 la 12.608,22 mii lei, față de 2012 1.747,62 mii lei, iar în 2014 a scăzut la 4.483.18 mii lei. Creșterea din 2013 se datorează faptului că s-au alocat bani pentru finanțarea proiectului de rețele de drumuri și stații de transport din zona de acțiune urbană a Municipiului și a proiectului de reabilitare a monumentului istoric "Ansamblul Conacului Marghiloman".

3.2 Evoluția Cheltuielilor Bugetului Local al Municipiului Buzău în perioada 2012-2014

3.2.1 Evoluția serviciilor publice generale

Serviciile publice generale se clasifică în:

autorități executive;

alte servicii publice generale;

tranzacții privind datoria publică;

Tabel nr. 10 privind Evoluția Serviciilor Publice Generale

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local

Graficele nr 18 și 19 privind Evoluția Serviciilor publice generale în perioada 2012-2014

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local

Cheltuielile cu serviciile publice generale au inregistrat in anul 2012, 17807,45 mii lei. In 2013 au crescut la 27.198,29 mii lei, iar in 2014 au scazut la 26.234,80 mii lei.

Cheltuielile cu autoritatile executive au crescut in 2013 fata de 2012 cu 2.674,87 mii lei ajungand la 15.548,61 mii lei, iar in 2014 au scazut la 15.448,62 mii lei.

Cheltuielile cu alte servicii publice generale au inregistrat in 2012 valoare de 3.989,64 mii lei, dupa care in 2013 au crescut la 10.319,68 mii lei, iar in 2014 au scazut la 9.275,64 mii lei.

3.2.2 Evoluția cheltuielilor de apărare și ordine publică

Evoluția chetuielilor de apărare și ordine publică în perioada 2012-2014, este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 11 privind Evoluția cheltuielilor de apărare și ordine publică

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local

Graficele nr. 20 și 21 privind Evoluția cheltuielilor de apărare și ordine publică în perioada 2012-2014

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012-2014

Cheltuielile de aparare au inregistrat o evolutie descrescatoare in perioada de analiza 2012-2014. In 2012 a inregistrat valoare de 13.443,24 mii lei, dupa care in 2013 a scazut la 13.173,11 mii lei, iar in 2014 au scazut la 12.540,15 mii lei.

Anul 2012, reprezinta anul cu gradul cel mai mare de cheltuieli, deoarece s-a alimentat cu energie un sistem modern de supraveghere video al municipiului Buzau si s-au facut achizitii de diverse lucruri, cum ar fi: calculatoare, multifunctionala, sistem de avertizare sonora si luminoasa, atoutilitare, autoturisme.

"In ceilalti ani s-au facut investitii doar in echipamente si s-a extins reteaua de supraveghere video a municipiului, iar in 2014, s-a implementat la nivelul politiei locale un echipament tehnic de comunicații în vederea accesarii bazei de date a MAI. "

3.2.3 Evoluția cheltuielilor social culturale

Cheltuielile social culturale se clasifică în:

învățământ;

sănătate;

cultură, recreere și religie;

asigurări și asistență socială;

Tabel nr. 12 privind Evoluția cheltuielilor social culturale

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012-2014

Graficele nr. 22 și 23 privind Evoluția cheltuielilor social culturale în perioada 2012-2014

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012-2014

Cheltuielile social culturale au inregistrat o o evolutie crescatoare, in 2012 fiind de 120.951,14 mii lei, dupa care crescut in 2013 la 135.734,32 mii lei ,iar in 2014 au continuat sa creascala 155.235,62 mii lei.

Cheltuielile cu invatamantul au crescut dealungul perioadei de analiza, ajungand in 2014 la 114.901,48 mii lei, deoarece s-au investit bani in Constructia unui complex alimentar la nivelul Liceuui Hasdeu, reabilitare atelier Colegiul tehnic, reabilitare acoperis la scoli, dotare scoli cu supraveghere video, s-au implementat sisteme de acces in scoli cu cartele, s-au construit instalatii de alarmare pentru incendiu, s-au cumparat calculatoare pentru salile de informatica din scoli, s-a implementat un sistem de antiseism.

Cheltuielile cu sanatatea au inregistrat o evolutie asemanatoare, in 2012 fiind de 2.923,57, dupa care in 2013 cresc la 3.283,43 mii lei, iar in 2014 cresc la 3.426,88 mii lei, deoarece s-a imbunatatit aparatura din spitale, s-au construit laboratoare stomatologice, etc.

"Cheltuielile de cultura, recreere si religie au scazut usor in perioada de analiza, in 2012 fiind de 21.860,42 mii lei , dupa care in 2013 au scazut la 21.170,64 mii lei, iar in 2014 au scazut la 20.364,95 mii lei. S-au facut cheltuieli pentru Alimentare cu energie electrica “Ansamblul conacului Al. Marghiloman (vila Albatros, parcul Marghiloman)”, Amenajare locuri de joaca pentru copii, Echipamente de agrement montate in Parcul Tineretului, Casute lemn “Oraselul copiilor 2011”. S-au Reabilitare sală sport Liceul Program Sportiv."

"Cheltuielile cu asigurarile si asistenta sociala au crescut continuu pe perioada de analiza, in 2012 fiind de 14.399,32 mii lei, dupa care in 2013 au crescut la 15.379,89 mii lei, iar in 2014 au crescut la 16.542,31 mii lei, deoarece s-au investit bani pentruAmenajare Centru social pentru persoane fara adapost, PERSOANE VARSTNICE “AL. MARGHILOMAN”."

3.2.4 Evoluția cheltuielilor de dezvoltare publică, locuințe

Cheltuielile de dezvoltare publică și locuințe se clasifică în:

locuințe, servicii și dezvoltare;

protecția mediului;

Tabel nr. 13 privind Evoluția Serviciilor, dezvoltare publică și locuințe.

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012-2014

Graficele nr. 24 și 25 privind Evoluția Serviciilor, dezvoltare publică și locuințe în perioada 2012-2014

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012-2014

Cheltuielile cu servicii, dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape au scazut in 2013 la 26.623,04 mii lei, iar in 2014 au crescut la 28.137,07 mii lei.

Cheltuielile cu locuintele, servicii si dezvoltare au scazut in 2013 la 13.977,42 mii lei de la 15.867,12 mii lei in 2012, iar in 2014 au scazut la 11.756,25 mii lei, deoarece s-au facut investitii Sistematizare zona cartier locuinte Orizontului, Sistematizare zona cartier locuinte Orizontului, Extindere iluminat public, demolare cladiri, Instalare fibra optica cart., Alimentare cu energie
electrica Caminele 1,2,3, Contactori, s-au facut studii de fezabilitate si proiecte tehnice.

Cheltuielile cu protectia mediului au scazut in 2013 de la 13.079,84 mii lei, la 12.645,62 mii lei, iar in 2014 au crescut la 16.380,83 mii lei, deoarece s-au facut investitii pentru intretinerea a orasului, parcurilor, dotarea orasului cu centre de reciclare electrocasnice, sticle, hartie, etc.

3.2.5 Evoluția cheltuielilor cu acțiunile economice

Cheltuielile de acțiuni economice se clasifică în:

acțiuni generale economice, comerciale;

combustibil și energie;

transporturi;

alte acțiuni economice;

Tabel nr. 14 privind Evoluția Cheltuielilor cu acțiunile economice

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012-2014

Graficele nr. 26 și 27 privind Evoluția Cheltuielilor cu acțiunile economice în perioada 2012-2014

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012 2014

Cheltuielile cu actiunile economice au scazu in 2013, pornind de la 66.483,01 mii lei in 2012 si au ajuns la 64.440,85 mii lei in 2013, iar in 2014 au urcat la 82.446,78 mii lei.

Cheltuielile cu actiunile generale economice au avut o crestere pe toata perioada de analiza, in 2012 fiind de 185,00 mii lei, in 2013 au crescut la 265,00 mii lei, iar in 2014 au crescut la 270,00 mii lei.

Cheltuielile cu combustibil si energie au scazut in 2013 de la 31.771,98, la 19.711,38 mii lei, iar in 2014 au crescut la 46.118,61 mii lei. In anii 2012 si 2014 s-au investit mai multi bani pentru dezvoltarea utilitatilor municipale – sisteme e incalzire in municipiu, s-au reabilitat retelele termice aferente, s-au facut lucrari de eficientizare a producerii de energie termica.

Cheltuielile cu transportul au crescut in 2013 fata de 2012, ajungand la 44.464,48 mii lei ,iar in 2014 au scazut la 36.058,17, ajungand la un nivel comparativ cu anul 2012. S-au facut investitii pentru reabilitare si modernizare strazi in municipiul buzau in perioada de analiza, s-au reparat strazi care aveau daune mari din cartierul Mihai Viteazu,si s-au facut proiecte pentru proiectare de noi strazi pentru a fluidiza traficul de pe anumite rute care ingreuneaza eficienta orasului.

3.3 Evoluția Rezultatelor execuției Bugetului Local al Municipiului Buzău în perioada 2012-2014

În perioada de analiză 2012-2014, Bugetul local al Municipiului Buzău a înregistrat atât deficit, cât și excedent. Acest lucru se observă în tabelul și graficul de mai jos:

Tabel nr. 15 ”Evoluția rezultatelor 2012-2014”

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012-2014

Sursa: date prelucrate pe baza tabelului nr. 15”Evoluția rezultatelor 2012-2014”

Sursa: date prelucrate pe baza tabelului nr. 15 ”Evoluția rezultatelor 2012-2014”

Bugetul local a înregistrat deficit doar în anul 2012, având o valoare de 903,29 mii lei în prețuri curente ( 874,18 prețuri constante). În anii 2013 și 2014 bugetul local a înregistrat excedent bugetar, în 213 fiind de 174,86 mii lei, iar in 2014 a scăzut la 155,86 mii lei.

Deficitul bugetar din anul 2012 reprezentând 0.36% din totalulveniturilor bugetului local s-a acoperit din fondul de rulment.

Excedentele bugetare înregistrate în anii 2013 și 2014 reprezentând 0,06%, respectiv 0,05% din totalul veniturilor bugetului local, au fost preluate la fondul de rulment propriu al Municipiului Buzău.

CAPITOLUL IV : CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În România, nu se poate aduce în discuție vorba despre o autonomie locală reală. Bugetele locale, depind în mare măsura de resursele pe care le primesc de la nivel central, proporția acestora din urmă depășind 50% în cele mai multe cazuri. Există puține comunități locale, care reușesc să realizeze venituri suficiente. Echilibrarea bugetelor locale reprezintă o necesitate.

Marea parte a comunităților locale româneși, au caracter rural, lucru care nu le permite să realizeze suficiente venituri. Echilibrarea bugetelor locale, este un subiect care deschide numeroase dezbateri. Există o discrepanță între comunitățile care realizează venituri proprii și cele care nu se descurcă nici pentru cheltuielile de întreținere a localității. Comunitățile locale de vârf dețin diverse avataje economice, sociale, demografice, care le permit o dezvoltare continuă și echilibrată. Ele au tendința de a învinovăți comunitățile care nu realizează suficiente venituri, neluând în calcul conceptul de bază pe care se construiește teoria dezvoltării, aceasta fiind coeziunea economică și socială. Cea mai bună alternativă este solidaritatea comunităților locale, o solidaritate calculată astfel încât să se mențină un echilibru între așteptările ambelor tipuri de comunități. În acest context pretențiile comunităților bogate par deplasate și lipsite de realism. Doar o dezvoltare teritorială echilibrată va genera dezvoltarea economică sănătoasă pe ansamblu, iar nu adâncirea decalajelor existente. O solutie cu care au fost de acord atât reprezentanți ai comunităților localităților dezvoltate cât și ai celor care realizează venituri insuficiente a fost ca un procent mai mare din impozitul pe venit să ramâna pe plan local, în acest caz numărul localităților care ar avea nevoie de sume pentru echilibrare micșorându-se în mod evident.

În prezent, sumele defalcate în favoarea bugetelor locale au în vedere cedarea din bugetul de stat a unei părți din impozitul pe venit și din taxa pe valoarea adaugată, sub forma de cotă procentuală, în scopul atenuării dezechilibrelor bugetare înregistrate la nivel local și în scopul finanțării unor activități precizate. O idee ar fi ca sumele defalcate să se aloce nu sub forma unor cote procentuale, ci sub forma unor sume în cuantum fix. Astfel, sumele respective ar fi cunoscute cu exactitate si nu ar exista incertitudini în ceea ce privește valoarea absolută a acestora și s-ar evita situația nefavorabilă în care nivelul efectiv al cotei alocate și valoarea absolută a sumelor defalcate în felul acesta ar fi mai reduse. Totodată, exprimarea acestor sume defalcate în valoare fixă prezintă și dezavantajul ca în fiecare an suma respectivă poate fi mai redusă comparativ cu sumele ce ar putea fi obtinute prin modalitatea actuală de alocare (cote procentuale) de la bugetul de stat, În cazul în care acesta realizează încasări mai mari din impozitul pe venit și din taxa pe valoarea adaugată. Acest dezevantaj poate fi corectat prin luarea în considerare a influenței factorului inflaționist. Totuși, aceasta modalitate de alocare a sumelor defalcate de la bugetul de stat este doar o ipoteză, aplicarea propriu-zisa a acesteia fiind posibilă doar în condițiile în care este prevăzută în legislația fiscală.

În ceea ce priveste evolutia veniturilor bugetului local al municipiului Buzău, acestea au avut o evoluție crescătoare, de la 246.728,51 mii ron în 2012, la 304.750,28 mii ron în 2014.

În fiecare an al perioadei supusă analizei 2012-2014, in proportie de peste 89%, resursele financiare ale bugetului local provin din veniturile curente.

În totalul veniturilor totale, cele mai slabe contributii au provenit de la:

– veniturile din capital : care pe parcursul perioadei de analiză au înregistrat o scădere de la 1.24% în 2012, la 0.44% în 2014;

– veniturile nefiscale : care au înregistrat de asemenea o scădere de la 7,46% in 2012 la 4,36% în 2014;

– sumele primite de la UE care în anii 2012-2014 au înregistrat valori comparative, 2013 reprezentând cea mai mare valoare dintre cele două, fiind de 4,72%;

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012-2014

În ceea ce privește evoluția cheltuielilor bugetului local al municipiului Buzău, au avut o evoluție crescătoare în proporții de peste 48%, pe parcursul perioadei de analiză 2012-2014.

Cele mai mici ponderi au fost reprezentate de :

serviciile publice generale fiind de 7.19% și ajungând la 8,61% în 2014;

cheltuielile cu apărarea și ordinea publică fiind de 5,43% după care au scăzut în următorii ani, ajungând la 4.12 % in 2014;

serviciile cu dezvoltare publică care au scăzut treptat de la 11.69% în 2012 și ajungând la 9.24% în 2014;

Sursa: date prelucrate pe baza bugetului local 2012-2014

În privință rezultatelor bugetului local, acesta a înregistrat deficit bugetar de 903,33 mii lei în 2012 datorită plaților restante în valoare de 49.034,00 mii lei. Acoperirea deficitului bugetar a fost efectuată din fondul de rulment al Municipiului Buzău. În anii 2013 și 2014, bugetul local a înregistrat excedent bugetar, în 2013 fiind de 174,86 mii lei, iar in 2014 fiind de 155,86 mii lei. Excedentele bugetare au fost plasate în fondul de rulment al Municipiului Buzău.

În urma analizelor facute, se observa că în cele aratate mai sus, la nivelul bugetului local al municipiului Buzău, efectuarea cheltuielilor se face în concordanță cu necesitățile economice și sociale ale comunității în spiritul dezvoltării și modernizării infrastructurii existente și în direcția îmbunătățirii condițiilor de viața ale populației.