Studiul Privind Contabilitatea Obligatiilor Sociale la S.c. Eben Ezer Peniel S.r.l
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1: IMPORTANȚA ORGANIZĂRII CONTURILOR DE OBLIGAȚII SOCIALE
Obligații sociale. Noțiune, clasificare, evaluare
Organizarea contabilității obligațiilor sociale
1.2.1. Contribuția la asigurările sociale
1.2.2. Contribuția la fondul de șomaj
1.2.3. Contribuția la fondul de garantare pentru plata creanțelor sociale
1.2.4. Contribuția la asigurările de sănătate
1.2.5. Contribuția pentru concedii și indemnizații
1.2.6. Contribuția la asigurările pentru accidente și boli profesionale
1.2.7. Impozitul pe salarii
CAPITOLUL 2: ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII OBLIGAȚIILOR SOCIALE LA SC EBEN-EZER PENIEL SRL
2.1. Prezentarea societății SC EBEN-EZER PENIEL SRL
2.1.1. Istoricul societății. Structura organizatorică
2.1.2. Evoluția situației economico-financiare la SC EBEN-EZER PENIEL SRL
2.1.3. Organizarea și ținerea contabilității
2.2. Principalele conturi utilizate privind obligațiile sociale
2.3. Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu bugetul de asigurări sociale la SC EBEN-EZER PENIEL SRL
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Munca a fost factorul determinant în apariția și dezvoltarea speciei umane și continuă să reprezinte o necesitate obiectivă pentru existența și progresul societății. De la apariția omului și până în zilele noastre, munca, conținutul și caracterul ei, regimul ei economic și juridic au cunoscut profunde transformări, fiecare orânduire punându-și amprenta caracteristică asupra acesteia.
În epoca primitivă, de exemplu, oamenii munceau pentru sine. În orânduirea sclavagistă și feudală, oamenii erau obligați să muncească în folosul stăpânilor. Pentru munca depusă, ei primeau numai cele necesare existenței zilnice, dar nu ca preț al forței de muncă ci mijloace de existență pentru a supraviețui, în scopul de a fi utilizați în continuare.
Capitalismul a redat omului dreptul la muncă și libertatea muncii, transformând munca într-o sursă de propășire a fiecăruia. Este semnificativ de precizat în acest sens că, încă din 1944, Contituția Organizației Internaționale a Muncii a fost completată prin Declarația de la Philadelphia cu postulatul care afirmă că „munca nu este marfă”.
Au fost elaborate acte normative pe baza cărora munca se prestează conform unui contract încheiat între parteneri egali, dintre care unul își oferă forța sa de muncă, iar celălalt plata convenită la încheierea contractului. .
Pe fondul prosperității economice înregistrate după cel de-al doilea război mondial, remunerarea este corelată, în situația ramurilor direct productive, cu cantitatea și calitatea prestațiilor realizate în ideea creșterii continue a productivității, în timp ce în domeniile indirect productive timpul de muncă este cel care constituie baza constantă de măsurare a recompensei.
Astăzi, problema muncii, a finalității ei rămâne actuală în ciuda tuturor progreselor înregistrate de omenire (chiar și în condițiile marilor progrese înregistrate). Având în vedere complexitatea problemei și multiplele interfețe și interdependențe cu mediul economic, social, tehnologic, ambiental, problematica muncii s-a aflat și rămâne în continuare în atenția specialiștilor.
Economia de piață și succesul unei societăți comerciale impun acordarea unei atenții deosebite decontărilor cu salariații, asigurările sociale și protecția socială, deoarece acestea exercită o puternică influență asupra condițiilor de muncă și viață a populației, a calității vieții.
În desfășurarea activității agenților economici, un rol important îl deține forța de muncă, deoarece cu ajutorul mijloacelor de producție, acționează asupra obiectului muncii in vederea transformării acestuia în noi valori de întrebuințare.
Participarea resurselor umane la desfășurarea procesului muncii poate înregistra în anumite situații întreruperi din cauze diverse. Angajații societăților comerciale pot să-și piardă în anumite împrejurări capacitatea de muncă. Avem în vedere accidente, boli profesionale, maternitatea, invaliditatea, etc. În aceste condiții este necesar ca statul și societățile comerciale să ia din timp măsuri corespunzătoare pentru protecția cetățenilor, asigurându-le veniturile necesare.
În acest scop statul și societățile comerciale au creat și extins un sistem de securitate socială, constituit din asigurări sociale de stat, private și protecție socială.
În cursul desfășurării activității economice apar numeroase operații de mișcare și transformare a valorilor, care se constituie în obiectul contabilității. O astfel de operație este cea referitoare la reflectarea în contabilitate a decontărilor cu personalul, deoarece salariile și alte cheltuieli asimilate acestora sunt cheltuieli care se includ în costurile producției fabricate sau serviciilor prestate.
În domeniul salarizării trebuie manifestată multă prudență și o perfectă cunoaștere a actelor normative care sunt în continuă schimbare. În contextul modernizării sistemului contabil din țara noastră se apelează la metode și proceduri de proiectare a sistemelor informatice care să contribuie la creșterea eficienței. În acest context menționăm și compartimentul de calcul și evidență a salariilor, a altor drepturi asimilate, a reținerilor salariale, care reprezintă sectoare importante în aplicarea sistemelor informatice moderne.
Importanța acestei lucrări constă în modul de abordare a prezentării contabilității creanțelor și datoriilor personalului, asigurărilor și protecției sociale urmărind cât mai multe aspecte atât teoretice cât și practic.
Primul capitol face referire la aspectele generale cu privire la sisteme de salarizare și formele acesteia, cadrul juridic privind salarizarea, drepturile și obligatiile aferente, obligatiile fiscale și sociale aferente salariilor și ale avantaje acordate salariaților.
Capitolul al II-lea al lucrării, denumit „Contabilitatea obligatiilor sociale ”, prezintă modul de organizare și conducere a contabilității în cadrul societății comerciale SC EBEN-EZER PENIEL SRL.
CAPITOLUL 1: IMPORTANȚA ORGANIZĂRII CONTURILOR DE OBLIGAȚII SOCIALE
Societățile înregistrează obligații salariale către fiecare dintre salariații săi pentru munca prestată. Obligațiile salariale sunt sub forma drepturilor salariale stipulate în contractele de muncă, la care se adaugă premiile, sporurile, indemnizațiile pentru concediile de odihnă sau medicale (pentru partea suportată de către societate), precum și orice alte venituri în bani sau în natura care imbracă o forma salarială și sunt suportate din fondul de salarii.
La momentul plății drepturilor salariale societatea înregistrează obligații către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, reprezentând atât rețineri din salarii cât și contribuția societății aferentă drepturilor salariale plătite.
Standardele ce se refera la drepturile personalului sunt:
IAS. 19 ,, Beneficiile angajaților “
IAS. 26 ,, Contabilitatea și raportarea planurilor de pensii.
IAS. 19 conține următoarele prevederi: are ca obiectiv prezentarea informațiilor referitoare la beneficiile angajaților și modul de contabilizare a acestora.
Cere unei intreprinderi să recunoască:
a) o datorie, atunci când un angajat a prestat servicii în schimbul beneficiilor ce urmează a fi plătite în viitor.
b) o cheltuială, atunci întreprinderea consumă beneficiile economice, ce apar din munca prestată de angajat, în schimbul căreia, în viitor va primi beneficii.
Aceste prevederi ale IAS. 19 corespund metodologiei, existente în țara noastră în sensul ca salariile si alte drepturi de personal ale întreprinderii, reprezinta cheltuieli si concomitent generează obligații de plată către salariați și către diferite organisme de stat: asigurări sociale, fonduri speciale de sănătate șomaj, risc etc.
Se aplică de un angajator la contabilizarea beneficiilor angajaților.
În cadrul beneficiilor angajatilor se cuprind:
– beneficii pe termen scurt;
– beneficii post-angajare;
– alte beneficii pe termen lung;
– beneficii pentru încheierea contractului de muncă;
– compensații sub forma participațiilor la capitalurile proprii.
1. Beneficiile pe termen scurt în care intră:
a) indemnizații, salarii, contribuții la asigurări sociale;
b) absențe pe termen lung compensate: concedii de odihnă și concedii medicale plătite;
c) participări la profit și prime de plătit (dacă se plătesc în 12 luni de la sfârșitul perioadei).
d) beneficii nemonetare pentru angajații curenți cum ar fi: asistența medicală, cazare, mașșini sau bunuri gratuite sau subvenționate.
Conform IAS. 19, o intreprindere trebuie să evalueze și să recunoască urmatoarele costuri:
a) pentru serviciul prestat de un angajat, intreprinderea trebuie să recunoască valoarea reactualizată a beneficiilor, pe termen scurt ale angajatilor ce urmează a fi plătite în schimbul acelui serviciu ca o:
• datorie (o cheltuială angajată), dupa deducerea oricărei sume plătite.
• cheltuiala, cu excepția cazului în care are un alt standard, recomandă sau permite includerea acestor beneficii în costul unui activ (exp. IAS.2, IAS. 16).
Aceste prevederi corespund Legii Contabilității care cere debitarea conturilor de cheltuieli corespunzătoare și anume 641 ,,Cheltuieli cu personalul” pentru salariații permanenți și 621 ,,Cheltuieli cu colaboratori” pentru colaboratori și creditarea conturilor de datorii cu salariile ce trebuie plătite angajaților respectivi; contul 421 ,,Personal – salarii datorate” pentru salariații permanenți și 401 ,,Furnizori’’ pentru colaboratori.
b) costul previzional al beneficiilor angajaților pe termen scurt sub forma absențelor compensate conform acelorași criterii, adică ca o cheltuială, respectiv ca o datorie și cuprind:
• concedii medicale (boală, maternitate), concedii de odihnă, disponibilități pe termen scurt etc;
• costul previzional al absențelor compensate cumulative se evaluează ca o sumă adițională care se așteaptă să fie platită, ca rezultat al drepturilor neutilizate, care s-au acumulat la sfârșitul anului.
c) costul previzional al participării la profit și a primelor cuvenite, care se face tot ca o datorie și o cheltuială. Angajații primesc procente din profit doar dacă ei rămân în intreprindere o perioada precizată.
Astfel de planuri de participare la profit creeaza o obligație implicită ca angajații să presteze servicii care să mărească suma ce va fi plătită dacă ei răman în serviciu pănâ la finele perioadei precizate.
2. Beneficii post – angajare
Beneficiile post – angajare cuprind:
a) beneficii de retragere cum sunt pensiile.
b) alte beneficii post – angajare în care se includ:
– asigurările de viață post – angajare;
– asistența medicală post – angajare.
Contractele prin care o întreprindere furnizează beneficii post-angajare, sunt planuri de beneficii post-angajare și ele sunt clasificate fie ca:
– planuri de contribuții determinate, ceea ce implică obligația legală a întreprinderii de a contribui cu o anumită valoare la fondul necesar, iar mărimea beneficiilor post-angajare primite de angajat, este determinată de valoarea contribuțiilor plătite de o intreprindere (și de angajat).
– planuri de beneficii determinate ceea ce implică obligația întreprinderii de a plăti angajaților curenți și foștilor angajați beneficiile cuvenite.
3. Alte beneficii pe termen lung:
Alte beneficii pe termen lung cuprind:
– absente compensate pe termen lung, cum sunt, plățile în urma plecărilor pe termen lung din serviciu, cu sau fără garantarea păstrării postului;
– jubilee sau alte beneficii pe termen lung;
– beneficii pentru indisponibilitate pe termen lung;
– participarea la profit, prime plătibile sau compensații amânate, plătite pe o durată de 12 luni sau mai mult, după terminarea perioadei în care sunt câștigate.
Evaluarea și recunoașterea beneficiilor pe termen lung ale angajaților, se face la nivelul valorii nete al acestora respectând aceleași criterii, adicăe contribuții determinate, ceea ce implică obligația legală a întreprinderii de a contribui cu o anumită valoare la fondul necesar, iar mărimea beneficiilor post-angajare primite de angajat, este determinată de valoarea contribuțiilor plătite de o intreprindere (și de angajat).
– planuri de beneficii determinate ceea ce implică obligația întreprinderii de a plăti angajaților curenți și foștilor angajați beneficiile cuvenite.
3. Alte beneficii pe termen lung:
Alte beneficii pe termen lung cuprind:
– absente compensate pe termen lung, cum sunt, plățile în urma plecărilor pe termen lung din serviciu, cu sau fără garantarea păstrării postului;
– jubilee sau alte beneficii pe termen lung;
– beneficii pentru indisponibilitate pe termen lung;
– participarea la profit, prime plătibile sau compensații amânate, plătite pe o durată de 12 luni sau mai mult, după terminarea perioadei în care sunt câștigate.
Evaluarea și recunoașterea beneficiilor pe termen lung ale angajaților, se face la nivelul valorii nete al acestora respectând aceleași criterii, adică o obligație, respectiv o cheltuială.
4. Beneficii pentru încheierea contractului de muncă:
Beneficii pentru încheierea contractului de muncă reprezintă plăți făcute de întreprindere angajaților săi la terminarea contractului de angajare. Aceste plăți se efectuează pe baza legislației existente, a contractului sau a altor acorduri cu angajații sau cu reprezentanții lor.
Beneficiile pentru încheiere, uneori pot cuprinde și:
a) mărirea pensiilor sau a altor tipuri de beneficii post-angajare.
b) salarii până la încheierea unor perioade de timp, specificate prin aviz, dacă angajatul nu efectuează un serviciu suplimentar ce aduce beneficii intreprinderii.
Sunt recunoscute ca o datorie și o cheltuială, atunci când se încheie contractul de muncă, înainte de data normală de pensionare sau în urma unei oferte făcute de întreprindere pentru plecarea voluntară în șomaj.
5. Compensații sub forma participațiilor la capitalurile proprii:
Compensații sub forma participațiilor la capitalurile proprii cuprind beneficii sub formă de:
a) acțiuni și alte instrumente de capitaluri proprii, emise angajaților la o valoare mai mică decât valoarea justă.
b) plăți de numerar, în funcție de prețurile viitoare ale acțiunilor sau a altor instrumente de capital propriu.
Compensații sub forma participațiilor la capitalurile proprii pot afecta:
a) poziția financiară a întreprinderii, prin solicitarea de a emite sau converti instrumente financiare.
b) performanța și fluxurile de numerar ale întreprinderii prin reducerea valorii numeralului sau a altor beneficii ale angajatorului.
Aspecte juridice privind raporturile de muncă
Aspectele juridice privind raporturile de muncă sunt stabilite prin cotractul colectiv de muncă și,respectiv, prin contractele individuale de muncă. Codul Muncii reprezintă legea fundamentală pentru organizarea relațiilor de muncă și conține prevederi minimale cu privire la drepturile si obligațiile angajaților și ale angajatorilor, și la relațiile dintre aceștia. Cu alte cuvinte, nu se pot stabili alte prevederi de nici o natură, la nici un nivel, care să le diminueze pe acestea.
Conform Codului Muncii, contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, în schimbul unei remunerații denumite salariu. Pentru munca prestată, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani convenit la încheierea contractului de muncă. Salariul cuprinde salariul de bazã, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri. Plata salariului se face fie o dată pe lună, fie chenzinal înaintea oricăror alte obligații bănești ale societății . [1]
Obligații sociale. Noțiune, clasificare, evaluare
Orice agent economic, indiferent de felul proprietății de stat, sau privată în cheltuielile cu personalul, alături de salarii include: contribuția la asigurările sociale, contribuția la constituirea fondului de șomaj, contribuția la fondul de sănătate, la constituirea fondului de risc și accidente, constituirea fondului privind garantarea creantelor salariale.
Suma de bani pe care o ridică lunar salariatul este salariul net. Suma de bani care i se cuvine lunar după munca prestată și calculată conform sistemului de salarizare si formelor aplicate este salariul brut, mai mare decât cel net cu valoarea impozitului pe salariu și a altor rețineri efectuate conform legii.
Aceste contribuții se împart în două categorii: contribuții ale angajatorului și contribuții ale angajatului. La rândul lor, aceste contribuții se clasifică după nivelul cotei de participare după cum urmează:
Organizarea contabilității obligațiilor sociale
Contribuția la asigurările sociale
Temeiul legal al asigurărilor sociale îl reprezintă Legea 263/2010 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale împreună cu modificările sale ulterioare. Conform acestei legi, dreptul la asigurări sociale este garantat de stat și se exercită prin sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Conform art.6 din lege în sistemul public de pensii dintre persoanele care sunt asigurate obligatoriu, fac parte:
1.
a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari;
b) funcționarii publici;
c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 131 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.
2. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;
3. persoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile legii, denumite în continuare șomeri;
4. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una dintre situațiile următoare:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
b) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;
c) persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;
d) persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;
e) alte persoane care realizează venituri din activități profesionale;
5. cadrele militare trecute în rezervă, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, în condițiile legii;
Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială, în condițiile prezentei legi, avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure, respectiv să își completeze venitul asigurat.
Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt diferențiate în funcție de condițiile de muncă normale, deosebite sau speciale.
Locuri de muncă în condiții deosebite reprezintă locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe asupra securității și sănătății în muncă a asiguraților;
Locuri de muncă în condiții speciale sunt locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puțin 50% din timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe grave asupra securității și sănătății în muncă a asiguraților;
Contribuția de asigurări sociale datorată de angajatori reprezintă diferența dintre nivelul cotelor de contribuții de asigurări sociale stabilite diferențiat, în funcție de conditiile de muncă, prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, și nivelul cotei contribuției individuale de asigurări sociale.
Cotele de contribuții de asigurări sociale se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru anul 2014 cotele de contribuție de asigurari sociale sunt stabilite prin Legea bugetului asigurarilor sociale nr.340/2013 astfel:
-pentru condiții normale de muncă 31,3%;
-pentru condiții deosebite de muncă 36,3%;
-pentru condiții speciale de muncă 41,3%. [2]
Conform legii, termenele de plată a contribuției de asigurări sociale sunt:
1.- lunar, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;
2.- trimestrial, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii urmatoare trimestrului pentru care se datorează plata.
Lunar sau trimestrial angajatorul calculeaza contribuția de asigurări sociale pe care o datorează bugetului asigurărilor sociale de stat, împreună cu contribuțiile individuale reținute de la asigurați, apoi întocmește și depune la organele competente declarațiile aferente, iar în final efectuează plata acestora la termenele stabilite prin lege.
Contribuția individuală de asigurări sociale se calculează aplicând un procent de 10,5% la salariul brut (inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă) al fiecărui angajat, iar contribuția de asigurări sociale pentru angajator se calculează aplicând un procent de 20,8% la fondul total de salarii brute lunare.
Rolul contribuției angajaților este acela de a beneficia de o pensie lunară odată cu ieșirea la pensie, precum și de alte drepturi cum ar fi:
a) concediu și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale și accidente de muncă;
b) prestatii pentru prevenirea îmbolnavirilor și recuperarea capacității de muncă;
c) concediu și indemnizație pentru maternitate, și în cazul acesta se poate preciza faptul că asiguratele au dreptul, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, la concediul pentru sarcină și lăuzie, perioadă în care beneficiază de indemnizație de maternitate. De asemenea, de aceleași drepturi beneficiaza și femeile care au încetat plata contribuției de asigurări sociale, dar care nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calității de asigurat. Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naștere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioada de 63 de zile după naștere. Concediile pentru sarcină și lăuzie se compensează între ele, în funcție de recomandarea medicului și de opțiunea persoanei beneficiare.
Observație: În afara concediului legal plătit pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la doi ani, salariata mamă poate beneficia de încă un an concediu fără plată. Pe perioada în care salariata se afla în concediul respectiv nu i se va putea desface contractul de muncă, iar în postul său nu vor putea fi angajate alte persoane, decât cu contract de muncă pe durată determinată.
d) concediu și indemnizație pentru creșterea copilului (până la împlinirea vârstei de 2 ani și, în cazul copilului cu handicap, pâna la împlinirea vârstei de 3 ani, oricând până la împlinirea de către copil a acestor vârste, numai după efectuarea a cel putin 42 de zile din concediul de lăuzie).
e) concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav (concediu ți indemnizatie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de pâna la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani);
f) ajutor în caz de deces.
Pentru reflectarea în contabilitate a acestor contribuții se utilizează analitice distincte ale contului 431 "Asigurări sociale", care fac parte din grupa 43 "Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate".
Contribuția la fondul de somaj
Temeiul legal pentru contribuția la fondul de șomaj îl constituie Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă actualizată.
În sistemul asigurarilor pentru șomaj sunt asigurate, conform legii, persoanele fizice-purtând denumirea de asigurați – și pot fi:
-cetățenii români care sunt încadrați în muncă sau realizează venituri în România, în condițiile legii, cu excepția persoanelor care au calitatea de pensionari;
-cetățeni români care lucrează în strainatate, în condițiile legii;
-cetățeni străini sau apatrizi care, pe perioada în care au domiciliul sau reședinta în România, sunt încadrați în muncă sau realizează venituri, în conditiile legii[9].
Dintre persoanele care sunt asigurate obligatoriu fac parte:
– persoanele care desfășoară activități pe baza de contract individual de muncă sau pe bază de contract de muncă temporară, în condițiile legii, cu excepția persoanelor care au calitatea de pensionari;
– funcționarii publici și alte persoane care desfășoară activități pe baza actului de numire;
– militarii angajați pe bază de contract. Art 19/Lg.76/2002*
În baza art. 29 din Legea nr. 76/2002, cotele contribuțiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, se pot modifica, în funcție de necesarul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru șomaj, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Pentru anul 2014 se stabilesc urmatoarele cote ale contributiilor:
– contribuția datorată de angajatori conform art. 26 din lege este de 0,5%;
– contribuția individuală datorată conform art. 27 din lege este de 0,5%;
– contribuția datorată conform art. 28 din lege de persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru șomaj este de 1%.
Astfel, ca și în cazul contribuției la asigurarile sociale, contribuția la fondul de șomaj se diferențiază pe două categorii: a angajaților și cea a angajatorului. Astfel, pentru anul 2014, angajatorii au obligația de a reține și de a vira lunar contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cota de 0,5%, aplicată asupra salariului de bază lunar brut și, de asemenea, angajatorii au obligația de a plăti lunar o contribuție la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cota de 0,5%, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare.
Această regulă nu se aplică pe perioada în care raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor asigurate obligatoriu sunt suspendate potrivit legii, cu excepția perioadei de incapacitate temporară de muncă, dacă aceasta nu depășeste 30 de zile.
Conform legii, pot exista persoane ce sunt asigutate în baza unui contract de asigurare pentru șomaj, caz în care au obligația de a plăti lunar o contribuție la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cota de 1%, aplicată asupra venitului lunar declarat în contractul de asigurare pentru șomaj.
În funcție de necesarul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru șomaj, nivelul cotelor contributiilor prezentate mai sus se poate modifica prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Termenul de depunere a declarației lunare privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru șomaj constituie și termen de plată, iar în caz de neplată a contribuțiilor datorate la bugetul asigurțrilor pentru șomaj, se aplică reglementarile legale privind executarea creanțelor bugetare.
În legătură cu participarea la fondul de șomaj trebuie menționată posibilitatea stimulării angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor prin subvenționarea locurilor de muncă, acordarea de credite în condiții avantajoase în vederea creării de noi locuri de muncă și acordarea unor facilități.
Contribuția la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale
Începând cu data de 1 ianuarie 2007 s-a constituit fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale conform Legii nr.200/2006 publicată în Monitorul Oficial nr. 453/2006).
Din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecatorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței și față de care a fost dispusă măsura ridicarii totale sau parțiale a dreptului de administrare, denumiți angajatori în stare de insolvență.
Angajatorii au obligația de a plăti lunar o contribuție la Fondul de garantare, în cota de 0,25%, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariați.
Pentru reflectarea în contabilitate a acestor contribuții se utilizează analitice distincte ale contului 437 "Ajutor de șomaj", care fac parte din grupa 43 "Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate".
1.2.4. Contribuția la asigurările de sănătate
Conform Legii nr.95/2006, asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurați.
Contribuția la bugetul asigurărilor de sănătate are ca scop constituirea fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Pe lânga contribuția persoanelor fizice și juridice, un rol asemănător îl au și subvențiile de la bugetul de stat, precum și donațiile, sponsorizările, dobânzile și venituri obținute din exploatarea patrimoniului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și al caselor de asigurări de sănătate (CAS).
Colectarea contribuțiilor de la salariați, precum și de la persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat, se face în contul unic deschis pe seama Casei Naționale de Asigurări de Sănătate prin organele fiscale teritoriale.
Angajatorii au obligația să calculeze, să rețină și să vireze lunar în contul deschis la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului contribuția de 5,2% datorată pentru asigurarea sănătății personalului din unitatea respectivă, raportat la fondul de salarii realizat.
Orice schimbare care are loc în nivelul veniturilor va fi evidențiată în declarația lunară privind obligațiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, depusă de angajator la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului la care este luat în evidență ca plătitor de impozite și taxe.
Contribuția lunară a persoanelor asigurate se stabilește sub forma unei cote de 5,5%, aplicată asupra veniturilor din salarii sau a celor asimilate acestora, care sunt supuse impozitului pe venit. Angajatorul are obligația calculării, reținerii și virării lunare integrale a contribuției datorate de către persoana asigurată în contul deschis pe seama Casei Naționale de Asigurări de Sănătate la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază angajatorii sunt luati în evidență ca plătitori de impozite și taxe.
Persoanele juridice și persoanele fizice, în calitate de angajator, care, potrivit legii, au obligația de plată către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, declară aceste obligații la organele fiscale teritoriale la care sunt luate în evidență ca plătitori de impozite și taxe. Persoanele fizice asigurate pe baza de declarație de asigurare de sănătate declară obligațiile către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Declarațiile privind obligatiile la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate se depun la casele de asigurări de sănătate pentru care aceștia au optat.
Obligația virării contribuției la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate revine angajatorilor până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata drepturilor salariale.
Termenele de plată a contributiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate sunt:
1. data plății drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar, care nu poate fi stabilită mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;
2. data plății chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor ce efectuează plata drepturilor salariale chenzinal, care nu poate fi stabilită mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.
Potrivit Legii nr.95/2006, veniturile fondului se utilizează pentru:
1. plata serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare și dispozitivelor medicale, inclusiv a celor acordate în baza documentelor internaționale cu prevederi în domeniul sănătății la care România este parte, în condițiile stabilite prin contractul-cadru; în valoarea serviciilor medicale se poate include și amortizarea bunurilor achizitionate de unitățile sanitare publice supuse amortizării potrivit legii, conform normelor elaborate de Ministerul Sănătății Publice și Ministerul Finanțelor Publice;
2. cheltuieli de administrare, funcționare și de capital în limita a maximum 3% din sumele colectate;
3. fondul de rezervă în cota de 1% din sumele constituite anual la nivelul CNAS.
Pe de alta parte, veniturile fondului nu pot fi utilizate pentru:
1. investiții pentru construirea și consolidarea de unități sanitare;
2. achiziționarea aparaturii medicale de la nivelul și condițiile stabilite printr-o hotărâre a Guvernului;
3. măsuri profilactice și tratamente instituite obligatoriu prin norme legale, altele decât cele prevazute de lege sus menționată.
Pentru reflectarea în contabilitate a acestor contribuții se utilizează analitice distincte ale contului 431 "Asigurări sociale", care fac parte din grupa 43 "Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate".
Contributia pentru concedii și indemnizatii
Contribuția pentru concedii și indemnizații este introdusa de la 1 ianuarie 2006 prin Ordonanța de urgență nr.158 din 17/11/2005. Scopul acesteia este constituirea unui fond distinct, prevăzut separat la partea de venituri a bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Acesta contribuție se suportă doar de către angajator, aplicându-se o cotă de 0,85% la fondul de salarii brut din luna respectivă sau, după caz, la drepturile reprezentând indemnizație de șomaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit și se achită la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Pentru persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, plata contribuției pentru concedii și indemnizații se face de către angajator.
Din fondul creat pe baza acestor contribuții se suportă:
1. concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii;
2. concedii medicale și indemnizatii pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
3. concedii medicale și indemnizații pentru maternitate;
4. concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav;
5. concedii medicale și indemnizații de risc maternal. [12]
Astfel, dreptul la concediu și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă este condiționat de plata contribuției de asigurări sociale de sănătate destinată suportării acestor indemnizații. Stagiul minim de cotizare pentru acordarea dreptului este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical. Stagiul de cotizare în sistemul de asigurari sociale de sănătate se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a achitat contribuția pentru concedii și indemnizații de către angajator sau, după caz, de către asigurat.
Se asimilează stagiului de cotizare în sistemul de asigurari sociale de sănătate:
– perioadele în care asiguratul beneficiază de concediile și indemnizațiile de sănătate;
– perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate;
– perioadele în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durată normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora.
Asigurații au dreptul la concediu și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiții de stagiu de cotizare, în cazul urgențelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor și SIDA, stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Baza de calcul a indemnizației se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni pe baza cărora se calculează, conform legii, contribuția pentru concedii și indemnizații, din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează:
A. de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă;
B. din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), începând cu ziua următoare celor suportate de angajator și până la data încetării incapacității temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia.
Sumele reprezentând indemnizații, care se plătesc asiguraților și care se suportă din bugetul FNUSS, se rețin de către plătitor din contribuțiile pentru concedii si indemnizații datorate pentru luna respectivă.
Sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din contribuțiile datorate pentru lunile următoare sau din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație.
Calculul și plata indemnizației se face pe baza certificatului de concediu medical care constituie document justificativ pentru plată. Certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului pâna cel mai târziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care a fost acordat concediul. Plata indemnizației se face lunar de către angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă. Se datorează contribuția individuală de asigurări sociale de stat care se calculează prin aplicarea cotei de 10,5% asupra valorii reprezentând un salariu de bază minim brut pe țară, garantat în plată (850 RON). Contribuția se suportă din cuantumul brut al indemnizației și se achită bugetului asigurărilor sociale de stat. Calculul și plata contribuției individuale de asigurări sociale se efectuează lunar, de către angajator, odată cu plata indemnizațiilor. De asemenea, pentru perioada în care indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă nu se suportă din FNUASS, angajatorul datorează contribuția către asigurările sociale de stat prin aplicarea cotei corespunzătoare la fondul de salarii pentru salariații aflați în aceasta situație.
Pentru perioada în care indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă nu se suportă din FNUASS, angajatorul are obligația de a plăti contribuția către FNUASS de 5,2%, precum și contribuția către fondul de șomaj de 0,5%, raportat la fondul de salarii pentru salariații aflați în această situație. De asemenea, pentru perioada în care indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă nu se suportă din FNUASS angajatorul datorează contribuția pentru concedii și indemnizații de 0,85% raportat la fondul de salarii pentru salariații aflați în această situație.
În cazul în care perioada de incapacitate temporară de muncă nu depășeste 30 de zile, se va calcula și reține 0,5% din indemnizație, reprezentând contribuția individuală la fondul de șomaj.
Observație: Nu se datorează contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, indiferent de sursa din care se suportă indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă.
Contribuția privind asigurarea pentru accidente și boli profesionale
Potrivit art.1/ Legea 346/2002, asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale reprezintă o asigurare de persoane și face parte din sistemul de asigurări sociale; ea este garantată de stat și cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protecția socială a salariatilor împotriva diminuarii sau pierderii capacității de muncă și decesului acestora ca urmare a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.
Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii:
– persoanele care desfășoară activități pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum și funcționarii publici;
– persoanele care își desfăsoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătoresti, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meștesugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. a);
– șomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii;
– ucenicii, elevii și studenții, pe toata durata efectuării practicii profesionale.
Se pot asigura, pe baza de contract individual de asigurare, persoanele care se afla în una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
– asociat unic, asociați, comanditari sau acționari;
– comanditați, administratori sau manageri;
– membrii ai asociației familiale;
– persoane autorizate să desfășoare activități independente;
– persoane angajate în instituții internaționale;
– proprietari de bunuri și/sau arendași de suprafețe agricole și forestiere;
– persoane care desfășoară activități agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau activități private în domeniul forestier;
– membri ai societăților agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură;
– alte persoane interesate, care își desfășoară activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele menționate anterior. .
Datorează contribuție angajatorii și persoanele cu contract individual de asigurare.
Contribuțiile se stabilesc în funcție de tarife și clase de risc. Tariful de risc se determină pentru fiecare sector de activitate în functie de riscul de accidentare și de îmbolnăvire profesională din cadrul sectorului respectiv.
În cadrul tarifelor de risc diferențierea pe categorii de activități se realizează prin clase de risc și se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contribuției de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, elaborate de CNPAS și aprobate prin hotarâre a Guvernului. Tarifele și clasele de risc se revizuiesc odată la 4 ani. Cota de contribuție de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajatori: între 0,15% si 0,85%, în funcție de activitatea principală.
Conform legii, contribuția lunară de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajatori se determină după urmatoarea formulă:
unde:
TR – tariful de risc aferent sectorului de activitate din care face parte angajatorul;
Fs – fondul brut de salarii realizate de către angajator în luna anterioară perioadei de plată a contribuției. [16]
De asemenea, contribuția de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale nu se aplică asupra sumelor reprezentând:
– prestații de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului și care se plătesc direct de către acesta, potrivit legii;
– drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă, al încetării calității de funcționar public sau de membru cooperator, altele decât cele acordate potrivit legii pentru perioada de preaviz;
– diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer, precum și drepturile de autor;
– sumele reprezentând participarea salariaților la profit;
-premii și alte drepturi exceptate prin legi speciale.
Observație: În privința altor rețineri din salariu, Codul Muncii precizează că "nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege".
În cazul în care se au în vedere reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului, acestea nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotarâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
În cazul gestionărilor, salariul mai poate fi diminuat lunar cu o cota parte reprezentând participarea la constituirea unui fond de garanție, în limita unui salariu**
În cazul pluralității de creditori ai salariatului va fi respectată urmatoarea ordine:
1. obligațiile de întreținere, conform Codului familiei (în cazul pensiei alimentare);
2. contribuțiile și impozitele datorate către stat;
3. daunele cauzate proprietății publice prin fapte ilicite;
4. acoperirea altor datorii.
De asemenea, tot Codul Muncii precizeaza ca retinerile din salariu cumulate nu pot depăsi în fiecare lună jumatate din salariul net.
Impozitul pe salarii
Conform Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă.
Salariile se impozitează, dar reprezintă doar o componentă a venitului global, alături de:
a) venituri din activități independente,
b) venituri din salarii,
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor,
d) venituri din investiții,
e) venituri din pensii,
f) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură,
g) venituri din premii și din jocuri de noroc,
h) venituri din transferul proprietăților imobiliare,
i) venituri din alte surse. [19]
Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică și următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor:
a) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
b) indemnizații din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;
c) drepturile de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome;
d^1) remunerația obținută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societăților comerciale;
d^2) remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție publică;
f) sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație, membrii directoratului și ai consiliului de supraveghere, precum și în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizația lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declarația de asigurări sociale;
i) indemnizația și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depășește limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituțiile publice. Aceste prevederi se aplică și în cazul salariaților reprezentanțelor din România ale persoanelor juridice străine;
i^1) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariații care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenți, pe perioada delegării și detașării, în România, în interesul serviciului, pentru partea care depășește nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru țara de rezidență a angajatorului nerezident, de care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s-ar deplasa în țara respectivă;
j) indemnizația administratorilor, precum și suma din profitul net cuvenite administratorilor societăților comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acționarilor;
j^1) sume reprezentând salarii, diferențe de salarii, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum și actualizarea lor cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile;
j^2) indemnizațiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurență, stabilite conform contractului individual de muncă;
k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii. *
Conform Codului Fiscal, dintre sumele ce nu se includ în veniturile salariale și nu sunt impozabile se numară:
ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodariile proprii ca urmare a calamităților naturale, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaților, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, costul prestătiilor pentru tratament și odihnă, inclusiv transportul pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut în contractul de muncă.
Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depășeste 150 lei.
Nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile nici veniturile de natură celor prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale și finanțate din buget.
2. contravaloarea folosinței locuinței de serviciu sau a locuinței din incinta unității, potrivit repartiției de serviciu, numirii conform legii sau specificității activității prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare natională, ordine publică și siguranță națională, precum și compensarea diferenței de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;
3. cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințele puse la dispoziția oficialităților publice, a angajaților consulari și diplomatici care lucrează în afara țării, în conformitate cu legislația în vigoare;
4. contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în vigoare;
5.contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajații își au domiciliul și localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situațiile în care nu se asigura locuință sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii.
6. sumele primite de angajați pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare a indemnizației primite pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizația acordată salariaților din instituțiile publice;
7. sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
8. sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, precum și sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare națională, ordine publică și siguranță națională la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere și de restructurare, acordate potrivit legii;
9. cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajatului legată de activitatea desfășurată de acesta pentru angajator;
10. costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu.
Impozitul pe salariu se stabilește după calculul și reținerea tuturor contribuțiilor obligatorii ale angajatului. De asemenea, calculul impozitului pe salariu este precedat și de scăderea unei sume din salariul brut, sumă ce poartă denumirea de deducere personală . În aceasta privinta Codul fiscal precizează urmatoarele: persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personală, acordata pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla funcția de bază.
Deducerile personale se stabilesc în functie de nivelul venitului lunar brut și în funcție de numărul persoanelor avute în întreținere. Grila acestor deduceri este prezentată în tabelul urmator:
Deducerea personala lunara functie de numarul persoanelor aflate în întretinere
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii pâna la 1000 lei, beneficiază de deduceri personale, cu impact aspra impozitului , care devine astfel mai mic.
Pentru cei care realizează între 1000 si 3000 lei, deducerile personale sunt degresive față de cele de mai sus, iar pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3000 lei nu se acorda deducerea personală.[21]
De asemenea, trebuie subliniată creșterea în funcție de numărul persoanelor avute în întreținere. Persoana în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 250 lei lunar. În cazul în care o persoană este întreținută de mai multi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înțelegerii între părți, iar copiii minori, în vârstă de pâna la 18 ani împliniți, ai contribuabilului sunt considerați întreținuți.
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se alculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri.
Impozitul lunar se determină astfel:
1. la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferența între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, și urmatoarele:
– deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
– cotizația sindicală platită în luna respectivă;
– contribuțiile la schemele facultative de pensii ocupaționale, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 200 euro.
2. pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferența între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Conform art.59 din Codul fiscal, în cazul salariilor sau diferențelor de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătorești, beneficiarii de astfel de venituri, datorează un impozit final care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei de calcul și nu se cumulează cu celelalte drepturi salariale ale lunii în care se plătesc.[22]
Obligații declarative privind impozitul pe salarii
Conform Codului Fiscal, plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plații acestor venituri, precum și de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
Informațiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fișele fiscale. Plătitorul de venituri are obligația să completeze formularele fișelor fiscale pe întreaga durată de efectuare a plății salariilor. Plătitorul este obligat să pastreze fișele fiscale pe întreaga durată a angajarii și să transmită organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, pâna în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul și continutul formularelor se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice.[23]
CAPITOLUL 2: ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII OBLIGAȚIILOR SOCIALE LA SC EBEN-EZER PENIEL SRL
Prezentarea societății SC EBEN-EZER PENIEL SRL
Istoric societate. Structură organizatorică.
Societatea SC EBEN-EZER PENIEL SRL a luat ființă în data de 12 noiembrie 2012. Numărul si data înregistrării la Registrul Comerțului este J25/485/12.11.2012.Încă de la început s- a declarat ca societate comercială neplatitoare de TVA,având codul fiscal de inregistrare 30962775.
Actul constitutiv al societății SC EBEN-EZER PENIEL SRL cuprinde:
1. Părtile contractante (asociații):
Boștină Silvia Daniela, cetățenia romănă, născută la data de 16.11.1968, în municipiul Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, cu domiciliul în sat Magheru, comuna Breznița Ocol, județul Mehedinți, posesoare a CI seria MH nr.275714, eliberat de SPCLEP Drobeta Turnu Severin la data de 30.09.2008, având CNP [anonimizat] și
Vasiloniu Mariana cetățenia romănă, născută la data de 21.02.1970, în comuna Verbița, județul Dolj, cu domiciliul în municipiul Drobeta Turnu Severin, strada Liviu Rebreanu numărul 20, județul Mehedinți, posesoare a CI seria MH nr.383177, eliberat de SPCLEP Drobeta Turnu Severin la data de 26.04.2012, având CNP [anonimizat].
2. Forma juridică a societății este de societate cu răspundere limitată, persoană juridică română, cu drept de sigiliu, ștampilă și conturi bancare proprii, care își desfășoară activitatea potrivit legilor române și prevederilor din actul constitutiv.
3. Denumirea societatii este : EBEN-EZER PENIEL SRL
4. Sediul social: România, Drobeta Turnu Severin, strada Liviu Rebreanu numărul 20.
5. Durata de funcționare a societății este nelimitată, cu începere de la data înmatriculării acesteia la Registrul Comerțului.
6. Puncte de lucru/desfacere: societatea comercială înființează un magazin în Drobeta Turnu Severin, strada Smârdan numărul 26, bloc S4E, scara 1, parter.
7. Domeniul principal de activitate al societății : 4771 – Comert cu amănuntul de îmbrăcăminte, în magazine specializate.
8. Capitalul social este subscris si varsat de 200 lei,divizat in 20 părți sociale egale, în valoare de câte 10 lei fiecare, numerotate de la 1 la 20, aparținând 10 părți sociale doamnei Boștină Silvia Daniela (numerotate de la 1 la 10) și 10 părți sociale doamnei Vasiloniu Mariana (numerotate de la 11 la 20). Capitalul social a fost depus în întregime la data constituirii societății comerciale.
9. Domeniul principal de activitate al societății : 4771 – Comerț cu amănuntul de îmbrăcăminte, în magazine specializate.
10. Modalități de îndeplinire a obiectului de activitate:
Pentru îndeplinirea obiectului său de activitate societatea comercială poate utiliza mijloace proprii sau închiriate în diverse sisteme de închiriere. Activitățile și prestările de servicii se vor desfășura la sediul societății, la punctele de lucru înființate și la sediul sau domiciliul clienților. De asemenea poate acționa atât în nume propriu, cât și în calitate de agent intermediar, distribuitor, comisionar, reprezentant, asociat în raporturile cu alte persoane fizice sau juridice ori instituții publice române sau străine.
Mărfurile comercializate vor fi indigene și din import, în stare nouă sau recondiționate, procurate direct de la producători și furnizori, persoane fizice sau juridice din țară sau străinătate.
11. Conducerea și administrarea societății :
Societatea va fi administrată de asociați care își dau acordul de a administra unul pentru altul și își acordă reciproc garanții de asigurare mutuală, numiți pe o perioadă de 2 ani, începând cu data de 12.11.2012 și poate fi prelungit pe noi perioade de câte 4 ani. Organul suprem de conducere este adunarea asociațiilor .
12. Beneficii si pierderi :
Partea fiecărui asociat la beneficii și pierderi va fi de 50%.
13. Personalul societății :
Societatea va putea angaja personal cu contract de muncă, cu respectarea prevederilor Codului Muncii si regimului de asigurări sociale
14. Dizolvarea si lichidarea :
Societatea se dizolvă prin apariția unor neînțelegeri între asociați,prin imposibilitatea realizării obiectului de activitate,faliment.
Evoluția situației economico – financiare la SC EBEN-EZER PENIEL SRL
Pentru evidențierea situației reale a unei întreprinderi trebuie să avem în vedere o seriede indicatori economico-financiari, precum cei prezentați în tabelele de mai jos.
Capitalul social nu a suportat modificări de-a lungul anilor, fiind de 200 lei. În ceea ce privește cifra de afaceri, analiza în dinamică a acesteia se prezintă astfel:
Tabel nr. 1.1.
Analiza dinamică a cifrei de afaceri
Tabel nr. 1.2.
Analiza structurii cifrei de afaceri pe cateogrii de activității
Din tabelele de mai sus se observă că cifra de afaceri totală a înregistrat creșteri în 2012 față de 2011 și o scadere în 2013 față de 2012.
În ceea ce privește structura cifrei de afaceri din alte activități se observă o crestere în anul 2012 pentru ca, mai apoi, în anul 2013aceasta sa scada.
Concluzia este aceea că evoluția cifrei de afaceri se înscrie pe o linie ascendentă in anul 2012 și descandentă în anul 2013.
Tabel nr. 1.3.
Analiza cheltuielilor aferente veniturilor
Din tabelul de mai sus se observă că pentru activitatea de bază, respectiv activitatea de exploatare, care deține total podere activitate, are loc o scadere a cheltuielilor pe intervalul analizat. De fapt, aceeași creștere se înregistrează și pe total cheltuieli. În schimb la cheltuielile de exploatare la 1000 lei și total cheltuieli/ venituri la 1000 lei, evoluția este sinusoidală, punctul de minim întâlnindu-se în anul 2011.
Tabel nr. 1.4.
Analiza cheltuielilor de exploatare
Din tabel rezultă că se realizează o creștere a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pe total și pe majoritatea elementelor componente.
Tabel nr. 1.5.
Analiza situației financiar patrimoniale
Din datele prezentate în tabel, se observă o creștere a activului societății cu peste 94%, ceea ce a constituit un rezultat pozitiv, această modificare având influențe favorabile asupra dezvoltării activității.
De remarcat faptul că, activele imobilizate au suferit o reducere; astfel, au avut o evoluție negativă de la 75,72% în anul 2012 la 41,69 în anul 2013, iar activele circulante au avut o creștere de la 24,19% în anul 2012 la 58,31% în anul 2013.
În cadrul activelor circulante, evoluția cea mai semnificativă o au disponibilitățile. Se constată o ușoară reducere a stocurilor de la 20,53% în anul 2012 la 20,09% în anul 2013. Această scădere este privită ca o influență pozitivă.
Creanțele au crescut de la 1,37% în anul 2012 la 9,90 % în anul 2013.
În cadrul pasivului, capitalul social al întreprinderii a rămas nemodificat de-a lungul anilor. Rezervele au suferit o scădere de la 91,72% în anul 2012 la 88,71% în anul 2013.
Se constată o micșorare a capitalului propriu de la 24,82% în anul 2012 la 23,51% în anul 2013.
Analiza patrimoniului net
Patrimoniul net al întreprinderii reprezintă averea acestuia la un moment dat. Această analiză se realizează cu ajutorul datelor din tabelul următor:
Tabel nr. 1.6.
Analiza patrimoniului net
Se observă o creștere față de perioada anterioară a patrimoniului net cu 191.044 lei determinată în principal de creșterea elementelor de activ. Se remarcă și creșterea datoriilor față de anul precedent, fapt ce afectează gradul de îndatorare al firmei.
Se poate spune că averea întreprinderii a crescut față de perioada precedent și că există posibilități de acoperire a datoriilor.
Organizarea și ținerea contabilității la SC EBEN-EZER PENIEL SRL :
Contabilitatea , în cadrul, SC EBEN-EZER PENIEL SRL se ține în compartiment distinct , cu personal angajat cu pregătire de specialitate .
Organizarea si ținerea contabilității revin contabilului (economistului), care coordonează activitatea economică în cadrul societății.
Registrele obligatorii pentru societățile comerciale
Societățile comerciale sunt obligate să întocmească și să păstreze registre pentru identificarea si controlul activității acestora. Printre acestea se numără, registrul unic de control, registrul asociaților sau acționarilor, registrul de evidență al salariaților REVISAL.
Registrul unic de control are ca scop evidențierea tuturor controalelor desfășurate la contribuabil de către toate organele de control specializate, în domeniile: financiar-fiscal, inspecția muncii, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea în construcții, protecția consumatorului, protecția împotriva incediilor, precum și în alte domenii prevăzute de lege. Registrul unic de control se ține la sediul social și la fiecare sediu secundar pentru care s-au eliberat avize/autorizații și/sau acorduri de funcționare.
Registrul actionarilor pentru SRL.
Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale prevede ca societățile cu răspundere limitată trebuie să țină un registru al asociaților în care vor înscrie :numele si prenumele, denumirea, domiciliul fiecărui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul părților sociale sau orice altă modificare privitoare la acestea.
Registrul general de evidenta a salariatilor
Angajatorii au obligatia de a întocmi un registru general de evidență a salariațiilor. El trebuie transmis in formă electronică la Inspectoratul Teritorial de Muncă în a cărui rază teritorială își are sediul sau domiciliul .In cazul modificării anumitor elemente, angajatorii trebuie să transmită actualizat registrul în termen de 5 zile de la data la care au survenit modificările.
Registrul se completează în ordinea angajării și cuprinde: numele și prenumele, codul numeric personal, data angajării,funcția /ocupația conform specificatiei Clasificării Ocupațiilor din România (COR), tipul contractului individual de muncă,data si temeiul încetării contractului individual de muncă.
4. Registre contabile obligatorii
Potrivit prevederilor Legii contabilității nr.82/1991, republicată, registrele de contabilitate obligatorii sunt : Registru-jurnal,Registrul-inventar și Cartea-mare.
Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică și grupate în registrele contabile. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registre legate, foi volante sau listări informatice, după caz.
4.1 Registrul-jurnal este documentul contabil obligatoriu în care se înregistrează, prin articole contabile, în mod cronologic, toate operatiunile economico financiare, prin respectarea succesiunii documentelor, după data de întocmire sau intrare a acestora în unitate.
În cadrul firmei SC EBEN –EZER PENIEL SRL acest jurnal este emis de programul de contabilitate ECOBAL . Se editează lunar , iar totalurile (rulajul) se înscrie manual în registru jurnal (formular tipizat) șnuruit și înregistrat la Administrația Finanțelor Publice. Nu circulă fiind documente de înregistrare contabilă.
4.2 Registrul „Cartea-mare” este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, mișcarea si existența tuturor elementelor de activ și de pasiv, la un moment dat.Acesta este un document contabil de sinteză și sistematizare și conține simbolul contului debitor și al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor și creditor, precum și soldul contului pentru fiecare lună a anului curent Registrul Cartea mare poate conține câte o filă pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Cartea mare stă la baza întocmirii balanței de verificare. Formularele folosite drept registru „Cartea-mare” pot îmbrăca diverse forme, cum ar fi: fișe de cont pentru operațiuni diverse, fișe de cont șah sau pe conturi corespondente, forma „Cartea-mare” centralizatoare.
Forma folosită drept registru « Cartea-mare » de firma SC EBEN-EZER PENIEL SRL este cea de fișe de cont pentru operațiuni diverse. Aceasta fișa (cartea mare) este emisă din programul de contabilitate si se listează și arhivează odată pe an – la sfârșitul anului.
4.3 Registrul-inventar este documentul contabil în care se înregistrează toate elementele de activ și de pasiv, grupate în funcție de natura lor, conform posturilor din bilanțul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale înscrise în Registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conținutul fiecărui post din bilanțul contabil. Registrul-inventar cuprinde două părți: listele de inventariere și recapitulația inventarului. În cadrul recapitulației, datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ și pasiv.
Acest registru in cadrul firmei SC EBEN-EZER PENIEL SRL se completează odată pe an având la bază inventarele întocmite în fiecare gestiune(materiale auxiliare, mărfuri și produse) și în fiecare departament(mijloacele fixe și obiectele de inventar).
Sistemul de documente privind organizarea contabilității drepturilor salariale.
ștat de salarii lichidare (sub formă de fluturaș). Se semnează de persoana care-l întocmește și administratorul (asociații) societății și se arhivează 50 de ani.
lista de avans chenzinal (sub formă de fluturaș). Se semnează de persoana care-l întocmește și administratorul (asociații) societății și se arhivează 50 de ani.
ștat de salarii–lichidare – cu toate datele conform legii. Se semnează de persoana care-l întocmește și administratorul (asociații) societății și se arhivează 50 ani .
ștat de concedii de odihnă. Se semnează de persoana care-l întocmește și administratorul (asociații) societății; rămane ca act justificativ pentru înregistrarea în registrul de casă.
fișa individuală. Esta fișa care conține toate datele legate de salarii pe un an de zile. Pentru ficare salariat se generează o fișă individuală care se arhivează la sfârșitul anului.
Ordin de deplasare (delegație)
Servește ca:
· Dispoziție către persoana delegată să efectueze deplasarea,
· Document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate,
· Document pentru stabilirea diferențelor de primit sau de restituit de titularul de avans,
· Document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmește de persoana care urmează a efectua deplasarea, într-un exemplar, se semnează de administratorul (asociații) societății, contabilul care aprobă eliberarea din casierie a respectivei sume). La justificarea avansurilor acordate în vederea procurării de valori materiale sau a deplasării, ordinul de deplasare se semnează și de către contabil.
Lucrări de sinteză și raportare financiar-contabile. Situații financiare.
Situațiile financiare în cadrul SC EBEN-EZER PENIEL SRL se întocmesc de contabil (economist) și are la bază balanța de verificare și listele de inventariere. SC EBEN-EZER PENIEL SRL aplică Reglementările contabile armonizate cu directivele Comunității Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate.
Situațiile financiare anuale se compun din:
bilanț;
cont de profit și pierdere;
situația modificărilor capitalului propriu;
politici contabile
note explicative.
Se depun la Direcția Generală a Finanțelor Publice a în termen de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar, se arhivează și se păstreaza timp de 30 de ani.
Drepturile de personal reprezintă drepturile bănești și în natură cuvenite personalului (salariaților) pentru munca prestată sau acordate ca urmare a calității de salariat. Remunerația salarială este datorată lunar, ceea ce asigura o stabilitate a veniturilor salariaților în unitate.
Formele de salarizare practicate de o unitate patrimonială, care foloseste personal salarial pot fi: acordul direct; acordul indirect; acordul progresiv; salarizarea pe bază de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate; salarizare în regie sau după timp; alte forme de salarizare concepute de fiecare întreprindere.
Forma de salarizare, care se utilizează la fiecare loc de muncă, este prevazută în contractul individual de muncă (sau contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul fiecărei unități). Salariile acordate personalului constitue pentru titularul de patrimoniu, care efectuează plata, o cheltuială de exploatare.
Documentul justificativ care stă la baza înregistrarilor în contabilitate a salariilor este ștatul de plată.
Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de bază la care se adaugă sporurile, primele și alte adaosuri de acest fel. Salariul brut impozabil diminuat cu reținerile din salariu reprezintă salariul net de plată (restul de plată).
Reținerile angajatului din salarii sunt: contribuția de asigurări sociale individuale -10.5% ; contribuția de asigurari de sănătate individuale – 5.5% ; contribuția individuală la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj – 0,5%, impozitul pe salarii.
Principalele conturi utilizate privind obligațiile sociale
Din grupa 43 "Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate" fac parte:
Contul 431 "Asigurări sociale"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor privind contribuția angajatorului și a personalului la asigurările sociale și a contribuției pentru asigurările sociale de sănătate.
Contul 431 "Asigurări sociale" este un cont de pasiv.
În creditul contului 431 "Asigurări sociale" se înregistrează:
– contribuția angajatorului la asigurările sociale (645);
– contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (645);
– sume reprezentând alte drepturi de asigurări sociale, potrivit legii (645);
– contribuția personalului la asigurări sociale (421, 423);
– contribuția personalului pentru asigurări sociale de sănătate (421, 423).
În debitul contului 431 "Asigurări sociale" se înregistrează:
– sumele virate asigurărilor sociale și asigurărilor sociale de sănătate (512);
– sumele datorate personalului, ce se suportă din asigurări sociale (423);
– sume reprezentând datorii privind asigurările sociale, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.
Contul 437 "Ajutor de șomaj"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor privind ajutorul de șomaj, datorat de angajator, precum și de personal, potrivit legii.
Contul 437 "Ajutor de șomaj" este un cont de pasiv.
În creditul contului 437 "Ajutor de șomaj" se înregistrează:
– sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de șomaj (645);
– sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de șomaj (421, 423).
În debitul contului 437 "Ajutor de șomaj" se înregistrează:
– sumele virate reprezentând contribuția unității și a personalului pentru constituirea fondului de șomaj (512);
– sume reprezentând datorii privind ajutorul de șomaj, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758).
Soldul contului reprezintă ajutorul de șomaj datorat.
Contul 438 "Alte datorii și creanțe sociale"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența contribuției unității la schemele de pensii facultative și la primele de asigurare voluntară de sănătate, a datoriilor de achitat sau a creanțelor de încasat în contul asigurărilor sociale, precum și a plății acestora.
Contul 438 "Alte datorii și creanțe sociale" este un cont bifuncțional.
În creditul contului 438 "Alte datorii și creanțe sociale" se înregistrează:
– contribuția unității la schemele de pensii facultative (645);
– contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate (645);
– sumele reprezentând ajutoare achitate în plus personalului (428);
– sume restituite de la buget reprezentând vărsăminte efectuate în plus în relația cu bugetul asigurărilor sociale (512).
În debitul contului 438 "Alte datorii și creanțe sociale" se înregistrează:
– sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (428);
– sumele virate reprezentând contribuția unității la schemele de pensii facultative (512);
– sumele virate reprezentând contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate (512);
– sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii (512);
– sume reprezentând alte datorii privind asigurările sociale, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758).
Soldul creditor al contului reprezintă contribuția unității la schemele de pensii facultative și la primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și sumele datorate bugetului asigurărilor sociale, iar soldul debitor, sumele ce urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale.
Contul 444 "Impozitul pe venituri de natura salariilor"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența impozitelor pe veniturile de natura salariilor și a altor drepturi similare, datorate bugetului statului.
Contul 444 "Impozitul pe venituri de natura salariilor" este un cont de pasiv.
În creditul contului 444 "Impozitul pe venituri de natura salariilor" se înregistrează:
– sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor, reținut din drepturile bănești cuvenite personalului, potrivit legii (421, 423, 424);
– sumele reprezentând impozitul datorat de către colaboratorii unității pentru plățile efectuate către aceștia (401).
În debitul contului 444 "Impozitul pe venituri de natura salariilor" se înregistrează:
– sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe veniturile de natura salariilor și a altor drepturi similare (512);
– sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor, anulate potrivit legii (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului statului.
2.3. Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu bugetul de asigurări sociale la SC EBEN-EZER PENIEL SRL
În cadrul SC EBEN-EZER PENIEL SRL evidența salariilor se ține cu ajutorul programului « ECOBAL ».
Programul de calcul si evidență a salariilor generează următoarele documente:
– stat de salarii cu toate datele conform legii se semnează de persoana care-l întocmește și administratorul (asociații) societății și se arhiveaza 50 de ani .
– lista de avans chenzinal.Se semnează de persoana care-l întocmește și administratorul (asociații) societății , se arhivează 50 de ani.
– stat de concedii de odihna. Se semnează de persoana care-l întocmește și administratorul (asociații) societății , se arhivează 50 de ani.
– recapitulații (pentru avans si lichidare ). Recapitulația pentru plata salariilor (lichidare )conține si calculul tuturor contribuțiilor și fondurilor datorate de unitate .
– fișa individuală.Este fișa care conține toate datele legate de salarii pe un an de zile.Pentru fiecare salariat se generează o fișă individuală care se arhiveaza la sfirșitul anului.
De asemenea programul de salarii generează toate raportările care se fac către Instituțiile statului:
Declarația 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate;
Declarația informativă 205 privind impozitul reținut la sursă și câștigurile-pierderile realizate,pe beneficiarii de venit.
Modelul, conținutul, modalitatea de depunere și de gestionare a declarației se aprobă prin ordin comun al ministrului finanțelor publice, ministrului muncii, familiei și protecției sociale și ministrului sănătății.
În declarația 112 evidența obligațiilor de plată a contribuțiilor sociale datorate de angajatori și asimilații acestora se ține pe baza codului de identificare fiscală, iar cea privind contribuțiile sociale individuale, pe baza codului numeric personal.
Declarația 112 va cuprinde cel puțin:
a. codul numeric personal;
b. numele și prenumele;
c. date privind calitatea de asigurat;
d. date referitoare la raporturile de muncă și activitatea desfășurată;
e. date privind condițiile de muncă;
f. date privind venituri/indemnizații/prestații;
g. date de identificare a persoanei fizice sau juridice care depune declarația.
La SC EBEN-EZER PENIEL SRL la data de 31.12.2013 erau înregistrați în REVISAL 2 salariați cu contracte individuale de muncă cu durata nedeterminată de timp,cu normă întreagă de 8 ore,iar începând cu luna ianuarie 2014 sunt înregistrate cu contract individual de muncă 3 persoane,din care 2 persoane cu contract individual cu norma întreagă de 8 ore și o persoană cu contract de muncă cu timp parțial de 2 ore.Salariile angajaților SC EBEN-EZER PENIEL SRL sunt la nivelul salariului minim pe economie,salariul necuprinzând nici un spor(vechime,condiții deosebite etc).
Datele la care se plătesc salariile sunt ziua de 16 a lunii și ziua de 05 a lunii următoare.
Astfel în anul 2013 salariul minim a cunoscut o creștere începând cu data de 01.02.2013 de la 700 lei la 750 lei conform HG 23/23 ianuarie 2013 și de la 01.07.2013 de la 750 lei la 800 lei.
Începand cu 01.01.2014 salariul minim brut s-a majorat din nou de la suma de 800 lei la 850 lei conform HG nr.871/14 noiembrie 2014 urmând ca începând cu data 01.07.2014 sa crească de 850 lei la 900 lei.
Contribuțiile sociale obligatorii nu au cunoscut nici în anul 2013 și nici în anul 2014 nici o majorare sau reducere,ele ramânând la procentele stabilite din anii anteriori .
În Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 776/12.12.2013, a fost publicata Legea nr. 340/2013 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2014. Potrivit prevederilor acestui act normativ, de la 1 ianuarie 2014, contribuabilii care au personal angajat cu contract individual de munca vor aplica cotele de contribuții precizate mai jos.
Pentru angajator:
– contribuția de asigurări sociale pentru condiții:
a) normale de muncă: 20,8%;
b) deosebite de muncă: 25,8%;
c) speciale de muncă: 30,8%;
– contribuția de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale, diferențiată in funcție de clasa de risc, între 0,15 si 0,85%,
– contribuția de asigurări de sănătate: 5,2%;
– contribuția pentru concedii si indemnizații: 0,85%;
– contribuția datorată la bugetul asigurărilor pentru șomaj: 0,5%;
– contribuția datorată la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale: 0,25%.
2. Pentru angajat:
– contribuția individuală de asigurări sociale: 10,5%, indiferent de condițiile de muncă;
– contribuția individuală de asigurări de sănătate: 5,5%;
– contribuția individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru șomaj: 0,5%.
Câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2014 este in sumă de 2.298 lei.
Din salariul brut se scad contribuțiile obligatorii ,deducerea personală,iar la diferență se aplică un impozit de 16 %.
Deducerea personală de bază este o sumă care se scade din venitul net din salarii , în fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde este funcția de bază.
De deducere personală beneficiază:
• Persoanele fizice rezidente române cu domiciliul în România;
• Persoanele fizice care îndeplinesc condițiile de rezidență precizate de codul fiscal, timp de 3 ani consecutivi ;
Deducerea (DDP) se acordă în funcție de venitul brut lunar la locul unde este funcția de bază și de numărul de persoane aflate în întreținere, astfel:
1. Venit brut lunar <=1.000 ron
a) nici o persoană în întreținere : DDP = 250
b) 1 persoană în întreținere : DDP= 350
c) 2 persoane în întreținere DDP= 450
d) 3 persoane în întreținere : DDP =550
e) 4 sau mai multe : DDP =650
2. Venit brut lunar cuprins între 1.000 si 3.000 ron inclusiv :
f) nici o persoană în întretinere : DDP= 250 * [1- (Venit brut lunar-1000)/2000]
g) 1 persoana în întreținere : DDP= 350 * [1- (Venit brut lunar-1000) /2000]
h) 2 persoaneîn întreținere DDP= 450 * [1- (Venit brut lunar-1000) /2000]
i) 3 persoane în întreținere : DDP= 550 * [1- (Venit brut lunar-1000) /2000]
j) 4 sau mai multe : DDP= 650 * [1- (Venit brut lunar-1000) /2000]
3. Venit brut lunar > 3.000 ron – nu se acordă deducere personală de bază.
Persoanele în întreținere pot fi:
• Soția/ soțul;
• Copiii ;
• Alți membri de familie;
• Rudele contribuabilului sau ale soțului/soției până la gradul doi inclusiv ale căror venituri, impozabile și neimpozabile nu depășesc 250 ron lunar.
Observații:
Copiii minori sunt considerati întreținuți indiferent de suma veniturilor pe care le pot realiza.
În cazul în care o persoană este întreținută de mai mulți contribuabili, deducerea se acorda unui singur contribuabil , conform înțelegerii între părți.
Deducerea personală nu poate fi mai mare decăt venitul net din care se scade. În cazul în care această situație se întamplă venitul impozabil va fi egal cu 0.
Deducerea personală se rotunjeste în favoarea salariatului la luni întregi.
CALCULUL ȘI CONTABILIZAREA OBLIGAȚIILOR SOCIALE LA SC EBEN-EZER PENIEL SRL.
În data de 16.01.2014 pe baza pontajului se întocmește lista de avans chenzinal.
Societatea:SC EBEN-EZER PENIEL SRL Raport in moneda:RON
Cod fiscal: 30962775
LISTA DE AVANS CHENZINAL IANUARIE /2014 Pag. 1
––––––––––––––––––––––––
|Nr| NUME | Functie |Ore| Avans | Semnatura |
|cr| | |luc|de plata| |
––––––––––––––––––––––––
1|BOSTINA SILVIA DANIELA|VANZATOR | 72| 340| |
––––––––––––––––––––––––
2|VASILONIU MARIANA |VANZATOR | 72| 340| |
––––––––––––––––––––––––
|––––––––––––––––––––––––
3|VASILONIU MARIANA |VANZATOR | 72| 340| |
––––––––––––––––––––––––
TO T A L 1020| |
––––––––––––––––––––––––
ECOBAL V__2009 Licenta ORDA 081/2001 _ Sn_2203140518
DIRECTOR (ADMINISTRATOR), CONTABIL,
Se înregistrează plata avansului chenzinal:
425=5311 1020 lei.
Pe data de 05.02.2014 pe baza pontajelor se întocmește ștatul de salarii ținând cont de avansul plătit.
Se constată ca in luna ianuarie salariata Vasiloniu Mariana a beneficiat de 11 zile de concediu medical.
Calcul concediu medical cod 01-boală obișnuită-75%
Se calculează media zilnică pe baza venitului pe ultimele 6 luni,precum si a numărului total de zile lucrătoare pe ultimele 6 luni
800*6=4800:131 zile=36,64 lei
Conform legii primele 7 zile sunt suportate de angajator din care numai 5 zile sunt lucrătoare
Calculul zilelor suportate de angajator
36,64*5*75%=137
Calcul zile suportate din fond concedii și indemnizații
36,64*6*75%=165
Societatea:SC EBEN-EZER PENIEL SRL Raport in moneda:RON
Cod fiscal: 30962775
S T A T D E S A L A R I I IANUARIE /2014 Pag. 1
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Nume Prenume zilu|in|orel|Pr% x Salariu= S.realiz |CM_ANG|+Prime=Total brut| 0.50%Som|Dedc.baz|Ven.baza|-Ava.co.|-Retin1|-Chirii|RestPLATA
Marca-Functie zico|ne|nptt| +Sum.sup| -Penaliz|+Sum_npt|CM_BUG|+Su_CO=Total net |10.50%Pen|Dedp.fac|Impozit |-Av.chen|-Retin2|+SumeNe|SEMNATURA
zicm|as|ores|+Vechime |+Spor.div|+Sume na|+Preav|+PriPP| | 5.50%San|Dedc.sup|Sal_Net_| -Prime |-P_Fac.|_________________
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
BOSTINA SILVIA DANIELA 21| 0| 168| 100%x 850= 850| 0| 0| 850| 4| 450| 260| 0| 0| 0| 328_RON
2-VANZATOR 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 710| 89| 0| 42| 340| 0| 0|
ITM: 0_ / / 0| 0| 0| 0%= 0| 0| 0| 0| 0| | 47| 0| 668| 0| 0|––-
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
RADU MARIA 21| 0| 168| 100%x 850= 850| 0| 0| 850| 4| 250| 460| 0| 0| 0| 296_RON
3-OP FACT 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 0| 710| 89| 0| 74| 340| 0| 0|
ITM: 0_ / / 0| 0| 0| 0%= 0| 0| 0| 0| 0| | 47| 0| 636| 0| 0|––-
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
VASILONIU MARIANA 10| 0| 80| 100%x 850= 405| 137| 0| 707| 3| 250| 357| 0| 0| 0| 210_RON
1-VANZATOR 0| 0| 0| 0| 0| 0| 165| 0| 607| 75| 0| 57| 340| 0| 0|
ITM: 0_ / / 5| 6| 0| 0%= 0| 0| 0| 0| 0| | 22| 0| 550| 0| 0|––-
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
T O T A L 52| 0| 416| | 2550= 2105| 137| 0| 2407| 11| 950| 1077| 0| 0| 0| 834
0| 0| 0| 0| 0| 0| 165| 0| 2027| 253| 0| 173| 1020| 0| 0|
5| 6| 0| 0| 0| 0| 0| 0| | 116| 0| 1854| 0| 0|––-
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
ECOBAL V__2009 Licenta ORDA 081/2001 _ Sn_0743140610 14-5-1/c
Conducatorul unitatii, Conducatorul comp.financiar-contabil, Intocmit,
RECAPITULATIE TOTALA STAT CONTRACTE MUNCA TIMP NORMAL
– Fond salarii cu CM : 2242
– C.A.S.(CM + C.T.P) : 503 virat cu O.P. nr.__ din_____ – Pensie CAS :10.50 % : 253 virat cu O.P. nr.__ din_____
– Fond sanatate: 5.20%: 117 virat cu O.P. nr.__ din_____ – Fond somaj : 0.50 % : 11 virat cu O.P. nr.__ din_____
– Fond somaj : 0.50%: 11 virat cu O.P. nr.__ din_____ – Fond sanatate : 5.50 % : 116 virat cu O.P. nr.__ din_____
– Fond Unic San: 0.75%: 17 virat cu O.P. nr.__ din_____ – Impozit salarii:16.00 % : 173 virat cu O.P. nr.__ din_____
– Fond Accident:0.159%: 3 virat cu O.P. nr.__ din_____ – Fond c.medical din BASS : 165
– Fond Garantar:0.250%: 6 virat cu O.P. nr.__ din_____
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
– VIRAMENTE: BS (imp.sal)= 173 ; BASFS (contributii) = 1037 ; Nr.angaj.(CM+CTP)= 3 –
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Se înregistrează ștatul de salarii:
Rețineri angajați:
421 = 4312 – cu 10,5% aplicat la suma salariilor brute 253lei
421 = 4313 – cu 5,5% aplicat la suma salariilor brute 116 lei
421 = 4372 – cu 0,5% aplicat la suma salariilor brute 11 lei
421 = 444 – cu valoarea impozitului pe veniturile din salarii 173 lei
Retinerea avansului plătit:
421= 425 1020 lei
Rețineri angajator:
641 = 421 – cu suma salariilor brute (fondul de salarii din lună) 2242 lei
6451 = 4311 – cu procentul 20,8% – aplicat la suma salariilor brute 503 lei
6453 = 4314 – cu 5,2% aplicat la suma salariilor brute 117 lei
6452 = 4371 – cu 0,5% aplicat la suma salariilor brute 11 lei
6454 = 4315 – cu 0,85% aplicat la suma salariilor brute 17 lei
6455 = 4373 – cu 0,25% aplicat la suma salariilor brute 6 lei
6456 = 4316 – cu 0,159 aplicat la suma salariilor brute 3 lei
4315= 423 – CM suportat din fond concedii 165 lei
Plata ștatului de salarii se efectuează prin casă:
421 = 5311 834 lei
Întocmirea notei contabile privind salariile de către programul ECOBAL:
SC EBEN-EZER PENIEL SRL Raport in moneda:RON
C.F.: 30962775
NOTA CONTABILA : 1111 IANUARIE /2014 Pag: 1
–––––––––––––––––––––––––––––––––––
IPozi.I Nr.docuIDataI Explicatii I Debit I Credit I Valoare IT /GesICodRe_
|S 1| |3101|Chelt_salarii | 641 | 421 | 2.242,00| / ||
|S 2| |3101|Chelt_asi_soc CAS firma | 6451 | 4311 | 503,00| / ||
|S 3| |3101|Chelt_sanat firma 5.20% | 6453 | 4313 | 117,00| / ||
|S 4| |3101|Chelt_somaj unit 0.50% | 6452 | 4371 | 11,00| / ||
|S 7| |3101|Fond risc si accidente | 6455 | 4316 | 3,00| / ||
|S 8| |3101|Impozit salarii perman_ | 421 | 444 | 173,00| / ||
|S 9| |3101|Pensie 10.50% perman_ | 421 | 4312 | 253,00| / ||
|S 10| |3101|Somaj 0.50% asig_(P+S) | 421 | 4372 | 11,00| / ||
|S 11| |3101|Fond 5.50% CASS perman_ | 421 | 4314 | 116,00| / ||
|S 12| |3101|Avansuri acordate perm_ | 421 | 425 | 1.020,00| / ||
|S 28| |3101|Fond Unic Sanatat.0.75% | 6454 | 4315 | 17,00| / ||
|S 29| |3101|Fond salarii din BASS | 4315 | 423 | 165,00| / ||
|S 31| |3101|Chelt_garant.sal.0.250% | 6456 | 4373 | 6,00| / ||
–––––––––––––––––––––––––––––––––––
| TOTAL 4.637,00
––––––––––––––––––––––––––––––––––-
Se înregistrează plata contribuțiilor sociale,aceasta efectuându-se prin contul bancar.
% = 5121 811 lei
444 173lei
4311 333 lei
4312 168 lei
4313 83 lei
4314 88 lei
4371 8 lei
4372 8 lei
4373 4 lei
4315 14 lei
4316 3 lei
Întocmirea și transmiterea declarației 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.
La SC EBEN-EZER PENIEL SRL obligativitatea întocmirii și transmiterii declaratiei 112 este trimestrială ,pt fiecare lună in parte.
Atașez declarația 112 aferentă lunii decembrie 2014.
Până în ultima zi a lunii februarie a anului următor societatea are obligația depunerii declarației informative 205 privind impozitul reținut la sursă și câștigurile-pierderile realizate,pe beneficiarii de venit.
Atașez o copie a acestei declarații.
CONCLUZII
Sistemul protectiei sociale se constituie ca un ansamblu de programe sociale ce au menirea de a proteja indivizii de situatia intreruperii sau pierderii capacitatii de castig.Elementele reunite ale acestor programe,orientate spre acoperirea cvasitotala a necesitatilor populatiei,definesc securitatea sociala,un instrument ce ofera protectie tuturor membrilor societatii.
Securitatea sociala poate fi definita ca orice masura stabilita prin lege ce are menirea de a mentine venitul individual/familiei sau de a furniza un venit in cazul in care toate resursele de venit au disparut sau cand,in mod exceptional intervin cheltuieli suficient de mari care pot expune populatia unor riscuri (de exemplu: cheltuieli pentru cresterea copiilor sau plata ingrijirii sanatatii).
În acelasi timp securitatea sociala poate furniza beneficii financiare persoanelor puse fata in fata cu boala,cu o forma oarecare de handicap,somaj,esec din diferite cauze,pierderea partenerului de viata,maternitate,cresterea si ingrijirea copiilor,retragerea din viata activa.Beneficiile de securitate sociala sunt acordate in caz de nevoi medicale,reabilitare sau reinsertie sociala,ajutor in caz de boala sau cheltuieli pentru inmormantare.
Furnizarea beneficiilor in sistemul securitatii sociale se face de catre organisme ale autoritatii centrale sau locale,organizate in sistem public,semipublic sau autonom.Securitatea sociala reprezinta principiul sau practica rezervelor publice pentru acoperirea securitatii economice si a bunastarii sociale a individului si a familiei sale.
Programele de securitate sociala sunt destinate protectiei indivizilor si a familiei acestora in situatii de pierdere a veniturilor cauzate de somaj,varsta inaintata,boala sau deces si sa imbunatateasca bunastarea lor prin servicii publice (de exemplu: ingrijire medicala) si prin asistenta economica in cadrul familiilor numeroase (in SUA se refera la iesirile la pensie,in Anglia se refera la intregul sistem de indemnizatii in numerar).
In trecut protectia sau securitatea economica a cetatenilor era in sarcina individului si a familiei sale sau era responsabilitatea comunitatilor locale si a bisericii.Treptat s-au dezvoltat organisme speciale care sustineau securitatea economica: asociatii ale muncitorilor,societati de ajutor mutual,sindicate.Ca alternativa,dar cu un sens mult mai larg,la termenul “securitate sociala”,in tarile membre ale Uniunii Europene,se foloseste cel de “protectie sociala” dar care nu include sub umbrela sa legislativa schemele voluntare.In unele tari securitatea sociala are o acceptiune restransa – de exemplu in Marea Britanie presupune doar beneficiile financiare statuare iar in Statele Unite se refera doar la segmentul public al asigurarilor pentru varsta inaintata fiind restrictionat la sistemul federal de asigurare sociala ca forma distincta de beneficii in sistem public si de bunastare.
Asigurarile sociale reprezinta o forma speciala de protectie pe care societatea o acorda membrilor sai.Acestea ofera un sprijin care contracareaza efectele variatelor riscuri economice ( de exemplu: pierderea veniturilor datorita imbolnavirii,datorita reducerii capacitatii de munca la varste inaintate,datorita somajului).De aceea despre asigurarile sociale se spune,uneori,ca sunt un tip de securitate sociala,alte ori,ca reprezinta un sector al politicilor sociale sau,mai mult, in literatura de specialitate se considera ca,in fapt,acesti doi termeni sunt interschimbabili.Aproape toate natiunile din lume au dezvoltat programe complexe de asigurari sociale.
Riscurile sociale,sub diverse forme si manifestari,au existat si vor exista mereu.Existenta riscurilor este,deseori,sinonima cu manifestarea unor prejudicii sau a unor pagube.Prin urmare,in practica sociala,prejudiciile pot fi definite din perspectiva posibilitatilor de interventie.In contextul asigurarilor sociale sunt perspectiva posibilitatilor de interventie.In contextul asigurarilor sociale sunt recunoscute,in principal,ca prejudicii pierderea veniturilor salariale (din diferite motive: somaj,pierderea capacitatii de munca-datorita unor accidente de munca sau a bolilor profesionale,datorita varstei inaintate si deteriorarea starii de sanatate).
Asigurarile sociale difera semnificativ de alte forme de ajutor sau sprijiin public.Beneficiile care decurg depind,in general,de contributii si devin un drept al celor care le primesc.Contributiile provin de la persoanele angajate,de la angajatori si,in unele cazuri,de la bugetul statului.Acestea sunt colectate in fonduri speciale care asigura suportul financiar al beneficiilor.
Indubitabil,sistemele de pensii sunt o provocare pentru fiecare tara.Obiectivul principal al sistemelor de asigurari sociale pentru varsta inaintata este de a asigura un venit sigur celor care,din cauza varstei inaintate au pierdut capacitatea de munca.Asigurarile de somaj reprezinta o forma speciala de asigurare creata pentru a compensa lipsa veniturilor pe o perioada limitata de timp.Programele de asigurare pentru somaj au fost create initial pentru a furniza o forma de asistenta financiara celor care si-au pierdut locul de munca si care sunt in cautarea altuia.
Cea mai defavorizata categorie de pensionari sunt cei din mediul rural,care au lucrat in agricultura,a caror pensie medie la nnivel national se ridica la 144 RON (aproximativ 40 Euro).Nu credem ca exista o discrepanta in sistemul de pensii,ci ca a existat o discrepanta la recalcularea pensiilor de pana la 01.04.2001 in concordanta cu prevederile Legii nr.19/2000,cand existau pensii calculate in moduri diferite.
Finantarea sistemelor de asigurare pentru somaj difera de la tara la tara.Chiar daca atat angajatorii cat si angajatii contribuie la fondul de asigurare,diferentele constau atat in modalitatile de calcul ale acestora cat si in prezenta sau absenta sursei suplimentare care,de regula,este cea guvernamentala,in mod obisnuit,beneficiile financiare,ca instrumente specifice masurilor pasive de protectie sociala a somerilor,sunt corelate cu veniturile dobandite in perioada ocuparii insa,exista si situatii in care toti somerii beneficiaza de o suma fixa;in oricare din situatii,insa durata de furnizare a acestora este limitata.
Daca boala si handicapul sunt considerate riscuri,iar incidenta acestora nu variaza prea mult de la an la an,despre somaj nu se poate afirma acelasi lucru.Din acest motiv fie durata pentru care se furnizeaza beneficiile este limitata,fie beneficiile sunt diminuate sau chiar sistate dupa o anumita perioada.Contributiile joaca un rol,adesea critic,in stabilirea criteriilor de egibilitate pentru beneficiile de somaj.
Conceptul de masuri active pentru combaterea somajului este relativ nou atat in teoria cat si in practica pietei muncii,neavand suport teoretic indeajuns de fundamentat.El a apaarut ca urmare a intelegerii necesitatii retragerii progresive a statului din economie si redarea catre individ si comunitate a dreptului de a dezvolta activitati economice in concordanta cu necesitatile lor percepute ca atare si asigurarea,astfel,a unei cresteri reale a ocuparii.
BIBLIOGRAFIE
Avram Marioara, Bazele contabilității, Ed. TipoRadical, 2003
Avram Marioara, Contabilitate – teorie practică, Ed. Prier, 2001
Doinea Ovidia, Ghid practic de contabilitate, Ed. Universitaria Craiova, 2007
Ministerul Finanțelor Publice, Reglementări contabile pentru agenții economici,Ed. Economică, 2002
Legea 82/ 1991 republicată
Cod fiscal actualizat 2014
Legea 76/ 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă
Legea 95/ 2006 privind reforma în domeniul sănătății
Legea 200/ 2006 privind constituirea și utilizarea fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale
Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Legea 356/ 2013, Legea bugetului de stat
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiul Privind Contabilitatea Obligatiilor Sociale la S.c. Eben Ezer Peniel S.r.l (ID: 147855)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.