Studiul de Caz Privind Relatiile Dintre Logistica Si Produs
Cuprins
INTRODUCERE
În economia de piață actuală, piața și concurența sunt elementele esențiale care determină cantitatea și felul bunurilor care se produc cât și principiile de prioritate în procesul de producție al acestora.În general, piața, cu regulile sale are un rol decisiv pentru a regla activitatea economică actuală.
Literatura de specialitate consideră că schimbul, consumul și implicit piața stau la baza dezvoltării economice dintr-o țară.
Pentru a produce, trebuie să existe cerințe și implicit firme care să satisfacă cererile.Din această necesitate a apărut logistica.
Denumirea de logistică a fost utilizată pentru prima dată în domeniul militar.În Roma antică, logistica avea următoarele sensuri:
,,logiste”-un intendent însărcinat să dea armatei tot ceea ce era nevoie pentru a purta un război;
,,logisteo”-avea sensul de gestionare a fluxurilor necesare reușitei militare.
,,logista”-definea un ofițer însărcinat să organizeze amplasamentele necesare legiunilor romane.
Principiile logisticii au origini militare, iar conducătorii militari au fost cei care au dat o definire nouă termenului logistică.
Logistica a apărut în cea de-a doua jumătate a secolului 19, datorită revoluției industriale, care a presupus trecerea de la producția manufacturiană la cea industrială.Acest aspect a impus găsirea unor mijloace cât mai rapide și mai eficiente de transport al materiilor și a produselor finite.
În acele momente, piața era în proprietatea vanzătorilor, în condițiile în care cererea depășea oferta.Drept consecință, s-au conceptualizat atât marketingul cât și logistica, prin intermediul distribuției.
În perioada de după cel de-al doilea război mondial, conceptele logisticii au fost ignorate pe deplin, la nivel global, datorită tendinței de dezvoltare a activității economice.
Treptat, utilizarea denumirii de logistică s-a extis rapid și în activitatea economică, precum și în alte domenii.
Philip Kotler definea logistica ca fiind planificarea, implementarea și controlul fluxurilor fizice de materiale, produse finite și mărfuri, de la sursa acestora și până la consumatorii finali, pentru a fi satisfăcute în cele mai bune condiții de eficiență cerințele acestora.
Pentru a se putea vinde un produs este nevoie de viziunea de marketing, prin intermediul căreia se creează o imagine a produsului și astfel se vinde.
Lumea actuală se bazează foarte mult pe acest deziderat și, într-un mediu concurențial puternic, logistica capătă o importanță din ce în ce mai mare, deoarece contează foarte mult beneficiile oferite clientului și valoarea produselor.
Chiar dacă, teoretic, sunt două domenii diferite, logistica și marketingul se îmbină într-o manieră modernă și combină relațiile organizatorice ale pieței, relațiile dintre partenerii de afaceri și dintre clienți.
Deși aparent, sunt două domenii total diferite, în timp, au existat momente atât de apropiere cât și de distanțare între cele două domenii.Astăzi, logistica este o modalitate de îndeplinire a obiectivelor generale ale marketingului și un sistem de activități generatoare de valoare și profituri.
Activitățile de natură logistică asigură, în cea mai mare parte satisfacerea efectivă a cererii generate de marketing.
O firmă care operează pe o piață trebuie șă profite de avantajul de a urmării atât atingerea eficienței cât și eficacitatea logistică.
Managementul eficace al tuturor activităților necesită urmărirea activităților de marketing care au influență directă asupra logisticii , precum și a activităților logistice care influențează performanțele obținute de domeniul marketingului.
Îmbunătățirea cooperării dintre logistică și marketing nu are legătură cu restructurarea organizatorică.Armonizarea logisticii cu marketingul a fost posibilă datorită progreselor tehnologice și științifice cât și datorită capacității specialiștilor informaticieni de a pune în aplicare sistemul informațional.
Simpla recunoaștere a managementului eficient dintre marketing și logistică este necesară pentru succes.Ea reprezintă un avantaj strategic pentru companiile care sunt conștiente de faptul că marketingul și logistica se întrepătrund.
Raportându-ne la secolul trecut, putem spune că, dacă atunci, logistica era vicioasă,dar necesară în activitățile de distribuție fizică, astăzi, ea este un element prin care orice firmă își asigură competitivitatea produselor și poziția sa pe piață.
Interesându-mă mult această latură a logisticii, etapele prin care trece un bun, de la origine și până la achiziția lui de către consumator, am decis să studiez mai în ansamblu aceste aspecte.Am ales ca temă ,,Relațiile dintre logistică și produs” deoarece consider că logistica este un domeniu pe care multe firme îl consideră ca fiind al excelenței și care oferă avantaje competitive reale.
Pentru a cunoaște bine aceste relații, trebuie cunoscute îndeajuns de bine interferențele dintre logistică și mixul de marketing.
Principalele componente ale mixului de marketing sunt:
Produsul;
Prețul;
Promovarea;
Distribuția.
Aceste componente sunt modalități prin care firma le poate folosi în moduri profitabile pentru a-și îndeplini obiectivele sale.
Mixul de marketing are drept principiu fundamental faptul că
Principiul fundamental al mixului de marketing constă în faptul că fiecare componentă se află în interdepență cu celelalte.
Distribuția este de exemplu, influențată de tipul produselor comercializate.
Pachetele de servicii pe care intermediarii le prestează în procesul de distribuție urmăresc menținerea produselor pe piață în condiții de eficiență.
Pentru a valorifica cât mai mult elementele mixului de marketing, acestea trebuie să fie planificate pentru a coopera.
Cooperarea dintre marketing și logistică are efecte de scurtă durată pentru întreprindere deoarece conducerea din domeniul marketingului și cel al logisticii nu au viziuni strategice asupra propriilor activități.
CAPITOLUL I
PREZENTAREA SOCIETĂȚII
1.1.Scurt istoric
S.C.PAMBAC S.A. este o societate pe acțiuni, privatizată din anul 1995.
A luat ființă în anul 1968, când s-a înființat Întreprinderea de Morărit și Panificație Bacău, ce avea ca obiect de activitate fabricarea pâinii, a specialităților de panificație, măcinarea grâului și a porumbului.
Sediul social al firmei este în Bacău,Calea Moinești, nr.14, 600281.Este înregistrată ca societate pe acțiuni, înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul J04/70/1991.
În anul 1993, a fost pusă în funcțiune prima linie de paste făinoase din România, marcă românească.
Începând cu anul 1995, prin metoda de privatizare MEBO,,(MEBO (acronim din engleză pentru Management Employee Buyouts) este o metodă de privatizare care presupune trecerea mijloacelor de producție ale unității economice care se vrea privatizată, din proprietatea statului în proprietatea muncitorilor, angajaților sau salariaților. )”
Din întreprinderea de Morărit și panificație Bacău, aceasta devine PAMBAC.S.A.
În anul 1997, s-a pus în funcțiune prima linie de paste făinoase lungi,marcă italiană, complet automatizată, care folosea tehnologii cu temperaturi înalte.
În același an, s-a pus în funcțiune și fabricarea pastelor făinoase scurte, o marcă elvețiană, care a marcat un moment unic în România în acele vremuri.S-a introdus un mecanism computerizat, ce folosea un proces tehnologic turbotermatic, cu temperaturi foarte înalte.
Datorită creșterii capacităților de producție și a faptului că lansau pe piață cele mai bune paste făinoase românești, până la sfârșitul anului 1997, PAMBAC deținea poziția de lider și peste 54% din piața românească de paste făinoase.
Anul 1999 a însemnat producția de amelioratori de fabricație,pe baza brevetelor de invenție proprii.
Din 2001, se produc primele franzele PAMBAC, pe o linie nouă de fabricație, din Italia, care era o noutate pe piața românească în acele timpuri.
În anul 2003, s-a modernizat întreg lanțul de magazine PAMBAC, prin dotări și concepte moderne.Doar în județul Bacău, erau 25 de locații.
Următorul an a însemnat o modernizare completă la centrul de morărit, care a inclus întreaga gamă de echipamente și tehnologii.
Anii care au urmat, au adus o serie de lansări precum:
2005 a însemnat lansarea brandu-lui de făină GRANIA, un produs nou,marca PAMBAC;
În 2006, s-au lansat celebrele paste GATA;
În 2007 s-a lansat brandul de paste din grâu dur FLAVORA;
2009 a însemnat lansarea brandu-lui de retail PATISHOP;
În 2010 s-a lansat brandul de pufuleți PUUFUULET;
Anul 2012 a marcat lansarea brandului de paste făinoase K7.
1.2.Obiectul de activitate
Scopul oricărei societăți îl reprezintă obținerea de profit prin desfășurarea de activități licite prin intermediu obiectivului de activitate.
S.C.PAMBAC S.A.are ca obiect de activitate fabricarea și comercializarea produselor de morărit, panificație, a celor de patiserie și zaharoase precum și import-exportul produselor obținute din activitatea proprie.
În prezent, S.C.PAMBAC S.A. produce cam 180 de produse din următoarele categorii:
Făină de grâu de toate tipurile pentru consumul casnic și industrial
Paste făinoase lungi și scurte din grâu moale și grâu dur;
Produse de panificație-specialități de pâine feliată, grisine, covrigi, cozonac, prăjituri, etc;
Mălai estra destinat fabricării berii și consumului casnic;
Amelioratori complecși, fabricați după brevete proprii, premixuri.
S.C.PAMBAC S.A. își desfășoară activitatea prin cele 25 de magazine din Bacău și 13 PAMBAC CAFFE din țară.
Pentru a-și consolida poziția pe piața de morărit și panificație și totodată pentru a-și crește poziția societății, în decursul ultimilor ani, grupul a investit în tehnologiile de fabricație precum și în crearea unor rețete proprii, pentru a satisface pe deplin cerințele consumatorilor.
În ultimii 10 ani, societatea a investit aproximativ 24 milioane de euro pentru modernizare și retehnologizare.În ultimii ani, prin lansarea brandurilor consacrate, Pambac a abordat într-o manieră dură piața produselor făinoase și de panificație.
1.3.Concurența, clienții și furnizorii
Pentru orice firmă de pe piață, concurența este dată de către firmele care au același obiect de activitate și oferă pieței aceleași produse sau produse similare.
Principalii competitori ai S.C.PAMBAC S.A., în domeniul produselor profesionale sunt:
-S.C DOBROGEA GRUP S.A.
-S.C.BOROMIR IND.S.R.L
-S.C.BĂNEASA S.A.;etc.
Ținând cont de datele pe care societatea le deține cu privire la competitorii săi, PAMBAC S.A. are o bună acoperire națională, practică o politică de prețuri imprevizibilă.
În județul Bacău, S.C.PAMBAC S.A.deține o cotă de piață de peste 50%, iar la nivel national, peste 15%.Prin acest aspect, producătorii competitor nu reprezintă o amenințare pentru firmă.
Principalii clienți ai S.C.PAMBAC S.A. sunt firme de renume din renume, centre comerciale mari, lanțuri de supermarket-uri cu care reprezentații acesteia au pus la punct contracte de colaborare.Dat fiind faptul că vorbim de o firmă cu renume în România voi enumera câțiva clienți printre care:
MEGA IMAGE S.A.;
CORA:
PROFI;
NESTLE;
CARREFOUR;
STAR FOODS;
BILLA ROMÂNIA S.R.L,etc.
Furnizorii cu care conducerea PAMBAC are contracte încheiate au fost atent selectați în funcție de anumite criterii de studiere a pieței, de renumele acestora pentru ca produsele și serviciile solicitate de către aceasta să fie îndepline în cele mai bune condiții
Principalii furnizori ai S.C.PAMBAC S.A.sunt:
MEGA IMAGE S.A.
TNT ROMÂNIA S.R.L;
METRO CASH&CARRY;
DISTRIGAZ SUD S.A.
MOBEXPERT PIPERA, etc.
Furnizorii au fost atent selectați pentru a fi atinse unele standarde de performanță înalte deoarece satisfacția clienților este unul dintre obiectivele majore pe care conducerea PAMBAC S.A.le vizează.
1.4.Evoluția principalilor indicatori economico-financiari
Dat fiind faptul că trebuie efectuată o analiză economico-financiară la nivel microeconomic, voi alege ca ani de referință intervalul 2011-2013.Astfel, în anul 2011, S.C.PAMBAC S.A a înregistrat
Furnizorii cu care conducerea PAMBAC are contracte încheiate au fost atent selectați în funcție de anumite criterii de studiere a pieței, de renumele acestora pentru ca produsele și serviciile solicitate de către aceasta să fie îndepline în cele mai bune condiții
Principalii furnizori ai S.C.PAMBAC S.A.sunt:
MEGA IMAGE S.A.
TNT ROMÂNIA S.R.L;
METRO CASH&CARRY;
DISTRIGAZ SUD S.A.
MOBEXPERT PIPERA, etc.
Furnizorii au fost atent selectați pentru a fi atinse unele standarde de performanță înalte deoarece satisfacția clienților este unul dintre obiectivele majore pe care conducerea PAMBAC S.A.le vizează.
1.4.Evoluția principalilor indicatori economico-financiari
Dat fiind faptul că trebuie efectuată o analiză economico-financiară la nivel microeconomic, voi alege ca ani de referință intervalul 2011-2013.Astfel, în anul 2011, S.C.PAMBAC S.A a înregistrat următorii indicatori economici:
Cifra de afaceri a avut o valoare de 156.688.866 lei;
Profitul net a înregistrat valoarea de 3.476.449;
Valoarea activelor imobilizate a fost de 41.046.466;
Activele circulante au fost de 40.583.573
Stocurile au fost de 12.207.003;
Disponibilitățile bănești au însumat 10.200.598 lei;
Activul total a fost în sumă de 81.630.039 lei
Capitalul social a însumat 23.606.060 lei.
Capitalurile proprii au fost de 43.889.257 lei;
Valoarea datoriilor a fost de 37.740.782 lei;
Valoarea pasivului a fost de 81.630.039 lei
Veniturile totale au însumat 195.820.866 lei.
Cheltuielile totale au însumat 191.805.457 lei
Pierderea netă a fost de 0 lei
Cheltuielile în avans au însumat 0 lei
Veniturile în avans au reprezentat 0 lei
Patrimoniul regiei-0 lei
Patrimoniul public-0 lei
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli-0 lei
Numărul de angajați în anul 2011 a fost de 605.
Indicatorii economico-financiari pentru anul 2012 au avut următoarea evoluție:
Cifra de afaceri a avut o valoare de 119.977.880lei;
Profitul net a înregistrat valoarea de 543.750;
Valoarea activelor imobilizate a fost de 38.606.001;
Activele circulante au fost de 43.354.743;
Stocurile au fost de 20.155.963;
Disponibilitățile bănești au însumat 3.907.532 lei;
Activul total a fost în sumă de 81.960.744 lei
Capitalul social a însumat 23.606.060 lei.
Capitalurile proprii au fost de 42.108.007 lei;
Valoarea datoriilor a fost de 40.754.172 lei;
Valoarea pasivului a fost de 81.960.744 lei
Veniturile totale au însumat 158.681.738 lei.
Cheltuielile totale au însumat 158.022.646 lei
Pierderea netă a fost de 0 lei
Cheltuielile în avans au însumat 0 lei
Veniturile în avans au reprezentat 0 lei
Patrimoniul regiei-0 lei
Patrimoniul public-0 lei
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli-0 lei
Numărul de angajați în anul 2012 a fost de 533.
Pentru anul 2013, situațiile financiare au înregistrat următoarea evoluție:
Cifra de afaceri a fost de 152.149.704 lei
Active imobilizate au fost în sumă de 38.931.676 lei
Active circulante au însumat 84.648.311 lei
Stocuri au însumat 54.260.267 lei
Creanțele au însumat 23.006.141 lei
Casa si conturile la bănci au însumat 7.381.503 lei
Cheltuielile în avans au fost în sumă de 535.410 lei
Datoriile au însumat 88.294.527 lei
Capitalurile totale au însumat 35.820.870 lei
Capitalul subscris vărsat a valorat 23.606.060 lei
Patrimoniul regiei a fost de 0 lei;
Patrimoniul public a fost în valoare de 0 lei;
Veniturile totale au valorat 171.562.250 lei;
Cheltuielile totale au însumat 171.200.715
Profitul brut a însumat 361.535 lei;
Pierderea a fost de 0 lei;
Profitul net a fost de 303.689 lei
Numărul de salariați a fost de 495.
Pentru a sintetiza cât mai bine evoluția societății, consider că este mai bine să calculez câțiva indicatori pe care să îi reprezint grafic.Astfel,voi avea clară situația ei economică precum și trendul pe care aceasta l-a înregistrat în timpul celor 3 ani.
Un prim indicator care este esențial pentru orice firmă este productivitatea muncii.Factorul uman este, poate, cel mai esențial element de care depinde aceasta.La nivelul societății PAMBAC, productivitatea muncii va arăta care este randamentul utilizării acestuia.
Se calculează folosind formula:
W=
Folosindu-ne de datele puse la dispoziție de către situațiile financiare de la S.C.PAMBAC S.A., am obținut următoarele situații:
Tabelul nr.1. -lei-
Sursa:Situațiile financiare la 31.12.din anii 2011,2012 și 2013
Din cauza scăderii semnificative, atât a cifrei de afaceri cât și a personalului, productivitatea muncii la S.C.PAMBAC S.A. a scăzut considerabil în primii ani.Conducerea trebuie să găsească anumite soluții pentru ca, în viitorul apropiat, această situație să se remedieze, deoarece, chiar dacă în anul 2013, aceasta a crescut, numărul de personal a scăzut.
În condițiile economice contemporane, analiza aprofundată a veniturilor totale, a cheltuielilor totale precum și a rezultatului exercițiului este o premisă importantă, care îi caracterizează activitatea întreprinderii.
Evoluția și analiza acestora ne va ajuta să ne facem o parere despre mersul activității, precum și despre eventualele îmbunătățiri pe care S.C.PAMBAC S.A. trebuie să le aplice, în caz de înrăutățire.La 31.12.2013, situația celor 3 indicatori stătea astfel:
Tabelul nr.2.
Datele au fost luate din situațiile financiare de la 31.12.din anii 2011,2012 și 2013
Observăm că cei trei indicatori au scăzut considerabil.Faptul că tendința cheltuielilor totale este aproximativ egală cu cea a veniturilor nu semnifică un lucru bun pentru S.C.PAMBAC S.A.deoarece din anul 2011, până în 2012, profitul a scăzut de aproximativ 7 ori, tendință negativă. În anul 2013, acesta a crescut și mai mult, fapt ce se apreciază ca fiind nefavorabil pentru societatea PAMBAC.
În acest sens, firma va trebui să caute noi strategii de creștere economică, care să situeze veniturile mult mai sus decât cheltuielile.
Rentabilitatea unei firme se poate se poate analiza pe baza ratelor derivate ale acesteia.
Metodologia de specialitate definește rata ca fiind raportul a două mărimi, exprimat din punct de vedere procentual.Activitatea întreprinderii recunoaște 3 rate de rentabilitate și anume:
rata rentabilității economice;
rata rentabilității financiare;
rata rentabilității comerciale (a vânzărilor).
Pentru a demonstra cât de profitabilă este activitatea unei firme,ratele de rentabilitate analizate trebuie să fie cât mai ridicate.
Utilizarea acestora în structura procesului de gestiune presupune fie compararea acestora în raport cu alți ani, fie raportarea lor la ratele de rentabilitate calculate la firme din cadrul aceluiași obiect de activitate.De obicei, se raportează la firma lider de pe piață, din sectorul respectiv.
Rata rentabilității economice privește eficacitatea cu care sunt utilizate activele firmei.Acest indicator este obținut ca raport procentual între profitul net al exercițiului curent și activele totale.
Rre=
Rata rentabilității financiare privește de această dată randamentul pe care îl dă capitalul de care dispune firma.Se calculează prin următoarea formulă:
Rrf=
Rata rentabilității comerciale se referă mai ales la departamentul de marketing deoarece vizează puterea de vânzare a produselor.Acest indicator arată capacitatea funcțiunii comerciale a firmei.Se calculează ca raport între profit și cifra de afaceri.
Rrc=
Situația celor trei rate amintite anterior avea următoarea evoluție la S.C.PAMBAC S.A. la 31.12.2013:
Tabelul nr.3
Datele au fost luate din situațiile financiare de la 31.12.din anii 2011, 2012 și 2013.
Din graficul anterior observăm o rată a rentabilității economice scăzute, ceea ce ne face să gândim că firma utilizează fie unele echipamente tehnologice degradate fizic sau moral, fie tehnologiile deținute nu dau un randamet ridicat, ori firma deține în proprietatea sa stocuri pe care nu le valorifică și nu le justifică din punct de vedere economic.
Și rata rentabilității financiare are o pondere scăzută, lucru ce nu este bun.Aceasta ar trebui să fie ridicată deoarece influențează averea acționarilor, remunerându-i prin distribuirea de dividende.
Nici nivelul rentabilității economice nu este mai ridicat.Datorită concurenței ridicate din domeniu precum și a strategiei pe care firma o urmează, această rată are valori foarte scăzute.
CAPITOLUL II
RELAȚIILE DINTRE LOGISTICĂ ȘI PRODUS
2.1.Considerații teoretice asupra logisticii
Termenul de logistică a fost adoptat în limba română din cea franceză, Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) oferind două accepțiuni acestuia, și anume:
logistica reprezintă ansamblul de operațiuni de deplasare, de organizare, de aprovizionare care permit funcționarea unei armate;
logistica reprezintă metodele și mijloacele care se ocupă de organizarea funcționării unui serviciu, a unei întreprinderi.
În literatura de specialitate din țara noastră există mai multe definiții, cea mai cuprinzătoare, după părerea noastră, este cea conform căreia logistica reprezintă un ansamblu de activități care au ca scop realizarea celor șapte potriviri: produsul potrivit, în cantitatea potrivită, în condiții potrivite, la locul potrivit, la timpul potrivit, clientului potrivit, cu costul potrivit.
În Franța, logistica s-a dezvoltat ca știința raționamentului, în secolul al XVIII-lea.În perioada celui de-al doilea război mondial, americanii foloseau conotația termenului ,,logistics” pentru a desemna aprovizionările militare și mijloacele utilizate pentru a se ajuge la locul și momentul potrivit.
Chiar dacă în sens mai larg, noțiunea de logistică a avut rolul de optimizare economică și a fost prezentă în lucrări de specialitate încă din secolul al XIX-lea, sensul nu a căpătat circulația pe care o are în prezent decât abia după cel de-al doilea război mondial.Acest lucru s-a întâmplat datorită impulsului generalului Marshall, care era consilier militar.
Vestitul plan ,,Marshall” a reprezentat un plan logistic măreț, ce a fost construit pe fluxurile necesare optimizării unor obiective strategice pe plan politic, care reprezenta punerea la dispoziția Europei resurse de capital și tehnologie, pentru a putea fi atinse cât mai repede obiectivele reconstrucției de după război.
Aceste planuri urmăreau introducerea prosperității în țările vestice care erau incluse în acest plan.
În ceea ce privește activitatea întreprinderii, logistica constă în cercetări permanente, care urmăresc optimizarea mijloacelor existente în scopul stăpânirii fluxurilor de informații.
Urmările logisticii militare au dus la apariția logisticii cu aplicații în aprovizionare, producție și distribuția mărfurilor.
Prin anii 1970, activitatea de logistică a început să prindă contur, rămânând o activitate internă a întreprinderii, manifesttaă prin activitatea desfășurată de întreprindere prin operațiunile și logica fluxurilor împinse.
Întreprinderile industriale aveau drept preocupare răspunderea la cererea de masă care conducea la existența unor capacități importante de stocare. Acest aspect a dus la creșterea cererii de transport și raționalizarea transporturilor de mărfuri. Din acest considerent, managementului i s-a pus o problemă în acest domeniu, necesitând stabilirea unor rute de deplasare.
A fost perioada când s-a dezvoltat logistica de proximitate, ce s-a bazat pe o rețea de depozite locale și regionale, iar dezvolatrea puternică a infrastructurilor a trensport a permis posibilitatea de a răspunde cererilor.
Astfel, transportul a devenit o necesitate , fiind duse negocieri între transportatori și expeditori.
În anii ’80, a debutat lanțul logistic, care a vizat coordonarea diferitelor funcții ale întreprinderii, caracterizat prin conducerea fluxurilor integrate și printr-o logistică de distribuție ce se baza pe reducerea costurilor.
Atunci au apărut funcțiile și meseriile logistice, precum și existența logisticii inverse.
Trecerea la fluxurile atrase a determinat necesitatea unei distribuții mai concrete și mai fixe a produselor , extizându-se progresiv. În acea perioadă a apărut sistemul ,,just-in-time”, în locurile unde era posibil.
Localizarea punctuală a depozitelor și a platformelor a devenit esențială, apărând în acest fel platformele naționale. În această perioadă a apărut cerința pentru mai multă calitate și pentru fiabilitate în ceea ce privea serviciile logistice.
În anii 1990, serviciile logistice s-au diversificat, concretizându-se în strategii logistice, bazate pe organizarea și optimizarea lanțului logistic care viza mai mulți parteneri.
Astfel, logistica a devenit un serviciu important, ce oferea valoare adăugată, iar diversitatea articolelor a crescut.
Activitățile de transport s-au externalizat, crescând distanțele de livrare și de transport, și ca urmare a acestor lucruri s-au dezvoltat prestațiile anexe la depozite.
Din anul 2000, au apărut diverse firme specializate în logistică, luând avânt aspectul Supply Chain Management (SCM), ceea ce a dus la manifestarea unor noi instrumente informatice, datorită avântului Internetului, acordându-se produselor o mai mare personalizare.
S-au raționalizat depozitele, defininându-se cantitățile stocate, ceea ce însemna creșterea cererii de transport, ca frecvență și ca distanță.
Fluxul de mărfuri s-a accelerat, transporturile s-au optimizat, fiind monitorizate prin GPS.
La nivel mondial, termenul de logistică a luat amploare.În timpul anilor 80 din secolul XX, pentru a susține eforturile de eradicare a foametei în Etiopia, s-a ajuns la aplicarea principiilor logistice în desfășurarea activităților de aprovizionare cu alimente.
Odată cu logistica, a fost folosit și termenul de distribuție fizică.Considerați a fi termeni paraleli, logistica a luat o mare anvergură, fiind definită de mulți specialiști în domeniu.
În anul 1977, James L.Heskett definea logistica ca fiind ansamblul activităților implicate de fluxul produselor, coordonarea resurselor și debușeelor, realizând un nivel al serviciului, la costuri reduse.
La nivel tradițional, logistica este împărțită în două părți și anume:
logistică globală-aceasta optimizează fluxurile de materii prime și materiale prin legături de transport și noduri de stocare;
logistica diferitelor activități ale întreprinderii-coordonează resursele întreprinderii către o anumită activitate.Acest tip de logistică se numește și logistică internă.
Spre deosebire de aceasta, logistica globală este un factor strategic, ce oferă conducerii avantaje concurențiale.
La nivelul întreprinderii, activitățile logistice se integrează în toată viața sa.Denumirea de lanț logistic este folosită pentru a globaliza circulația ansamblului de fluxuri ale întreprinderii, dar extinderea campului de acțiune depinde de nivelul de dezvoltare al întreprinderii.
Dezvoltarea logisticii și a caracteristicilor sale precum și complexitatea activităților componente au dus la dezvoltarea gândirii economice, astfel încât majoritatea întreprinderilor să considere și să trateze mișcările și stocajul materiilor prime, ceea ce a dus la abordarea logisticii din două puncte de vedere:
Abordarea analitică-studiază în amănunt componentele unui sistem;
Abordarea sistemică-Aceasta studiază finalitatea sistemului în relația cu mediul.
Scopul logisticii este să satisfacă pe deplin cerințele consumatorilor.Asta înseamnă că atât strategiile cât și activitățile logistice trebuie să fie bazate pe dorințele și necesitățile consumatorilor.Acest aspect evită cerințele și capabilitățile altor terți.
Scopul pe care logistica îl urmărește eurmărește armoizarea unui sistem de proiecție și gestiune eficient, care să permită comunicarea operativă și eficientă a firmelor cu clienții și consumatorii, pentru a putea permite cunoașterea necesităților acestora.
În general, costul activităților logistice ating o cota de 20% din costurile totale ale producătorilor, iar uneori se ajunge la 50-55% din costul materiilor prime și materialelor și materiilor prime neprelucrate.
Dacă s-ar reduce costurile logistice, logistica ar putea fi transformată într-o importantă sursă de competitivitate și ar asigura un raport eficace și eficient între nivelul serviciului ce se transmite către consumatori și costul pe care acesta îl presupune.
De mult s-a pus problema comparării și asemănării logisticii cu marketigul.Așa cum am mai precizat, acești doi termeni și completează, și sunt într-o relație continuă.Logistica are rolul de a asigura serviciile către consumatori, pe când marketingul vizează maximizarea vânzărilor pe diverse segmente de piață.
Unii specialiști apreciază logistica ca fiind un ,,marketing” orientat, care urmărește asigurarea unui nivel optim al serviciului către consumatori.
Conducerea eficientă a sistemului logistic presupune analiza dintre logistică și mixul de marketing.Firma poate apela la principalele elemente ale mixului de marketing și anume:
Prețul;
Produsul;
Promovarea;
Distribuția.
Toate aceste componente firma le poate utiliza într-un mod foarte profitabil pentru a-și îndeplinii obiectivele, ținând cont de condițiile micro și macromediului în care aceasta își desfășoară activitatea.
Relația dintre marketing și logistică se bazează pe orientarea către client.Marketigul pune un foarte mare accent pe satisfacerea consumatorului, iar logistica poate facilita satisfacția consumatorului prin costuri reduse, reflectate în prețuri mici și facilități la achiziții sau la folosiri.
Deciziile logistice își pun amprenta pe modalitățile de stabilire a prețurilor, precum și pe determinarea cantităților de produse care trebuiesc stocate pentru a fi disponibile pe piață, la cererea consumatorilor.
Deciziile de promovare trebuie să implice o coordonare deplină între marketing și logistică.Un aspect deosebit de important îl reprezintă canalele de marketing.
Un domeniu important care trebuie luat în seamă este reprezentat de îmbunătățirea performanțelor distribuției fizice prin reducerea costurilor, care au o pondere importantă în costurile de marketing.
Literatura de specialitate prezintă și alte difiniții ale logisticii prin intermediul celor 6 sau 7 P.
Prin intermediul acestora se pune,, cantitatea potrivită din bunurile potrivite, la timpul potrivit cu calitatea potrivită la costul potrivit, la locul potrivit, cu informațiile potrivite tuturor participanților la circulația lor.”
Acest aspect se referă la informații și nu este mereu explicit, dar rolul acestora în circulația produselor nu poate fi contestat de nimeni.
În ultimii ani, sub incidența termenului logistică se regăsesc o multitudine de activități.O bună perioadă de timp, ea însemna doar fluxuri externe, ceea ce se rezumau la transport și distribuție, dar cu dezvoltarea tehnologiilor informațioale, acest concept a căpătat alte conotații prin care întreprinderea își administrează activitățile.
Astăzi, logistica este un domeniu dezvoltat, de sine stătător, la cărui avânt s-a, ea este un domeniu, datorat fenomenelor de externalizare a logisticii.
Astăzi, ea este un domeniu nou economic, care, pe lângă transport, cuprinde și alte activități precum depozitarea, manipularea, gestiunea imobiliară, serviciile informatice, precum și de consultanță.
În ultimii ani, logistica a cunoscut numeroase evoluții, ce i-au permis trecerea de la statutul de suport în cadrul întreprinderii la o funcție importantă, fără de acre activitatea oricărei întreprinderi nu ar cunoalște succesul.
Complexitatea ridicată a logisticii a favorizat expansiunea întreprinderilor insdustriale și de comerț, crescând astfel ponderea prestațiilor logistice pe piață
Atunci când se dorește o abordare sistemică a problemelor de afaceri, logistica este un exemplu clasic, prin recunoașterea interdependenței reciproce dintre funcțiunile firmei
Competitivitatea nu poate exista fără a fi serviciile logistice dezvoltate, deoarece se creează niveluri de eficiență și calitate comparabile.
Deși joacă un rol important în economie, capacitatea logisticii nu este tot timpul apreciată și recunoscută.Acest concept aduce atât avantaje pro cât și contra.
Unele activități logistice pot să deranjeze populația deoarece acestea pot să ducă la deteriorarea calității vieții.Aici pot fi incluse probleme precum congestionarea traficului, zgomotul, poluarea sau altele.
Nu trebuie ocolite, însă, și avantajele pe care logistica le aduce.Favorizează crearea continuă de locuri de muncă deoarece există persoane care practică meserii logistice atât direct cât și indirect.Aceste tipuri de activități conduc la creșterea populației și la creșterea cererii de servicii publice.
.
2.2.Studiu de caz privind relațiile dintre logistică și produs la S.C PAMBAC S.A
2.2.1.Tipul și gama produselor oferite de S.C.PAMBAC S.A.
Gama sortimentală de care S.C.PAMBAC S.A. dispune este foarte variată, pâinea ocupând cea mai mare pondere, datorită faptului că este un produs de bază în alimentația zilnică.
Societatea a căutat să fie tot timpul în pas cu solicitările clienților și din acest considerent a dezvoltat foarte multe produse, compatibile cu cerințele consumatorilor.Gama sortimentală la S.C.PAMBAC S.A oferă următoarele produse:
Morărit produse industriale:
Făină industrială Pambac;
Mălai industrial Pambac;
Gris industrial Pambac;
Tărâțe industriale Pambac.
Morărit preambalate Pambac;
Făină Pambac 000;
Făină Pambac 650;
Mălai Pambac folie;
Gris Pambac;
Morărit preambalate Grania;
Făină Grania 000 pentru cozonac;
Făină Grania 000 pentru prăjituri;
Făină Grania 000 integrală;
Gris Grania.
Morărit preambalate Gata;
Mălai Gata mămăliga.
Paste făinoase;
Paste lungi;
Spaghete;
Macaroane;
Spaghete integrale;
Paste cu ouă:
Spaghete cu ouă;
Macaroane cu ouă;
Paste scurte:
Scoici;
Melci ondulați;
Elice;
Melcișori;
Penne;
Tuburi mici;
Tăiței ondulați;
Paste cu ouă:
Scoici cu ouă;
Penne cu ouă;
Melci ondulați cu ouă;
Spiale cu ouă.
Paste pentru supe:
Fidea;
Tăiței;
Tăiței cuburi;
Fidea cuiburi.
Paste cu ouă:
Fidea cu ouă;
Tăiței cu ouă;
Fidea lungă cu ouă;
Tăiței lungi cu ouă;
Pătrățele cu ouă;
Frunzulițe cu ouă;
Cuș Cuș cu ouă.
Paste vrac:
Paste scurte;
Paste pentru supe.
Sortimentele de pâine oferite de către S.C.PAMBAC S.A. sunt făcute pentru a fi pe măsura tuturor cerințelor consumatorilor.
Franzelă
Franzelă albă Pambac
Produse clasice
Paine neagră Pambac
Paine Nutribac
Paine alba fara sare
Paine semialba
Specialitati
Produse speciale
Lipie hipoglucidica
Împletiți suprapuși
Baton
Pâine ardelenească cu cartofi
Chifle graham
Chifle cu susan
Pâine împletită ardelenească
Chifle cu adaos de fibră
Japoneze
Franzelă baghetă
Pâine integrală
Specialități ambalate
Pâine graham feliata
Pâine Toast feliata
Pâine superioară feliată
Pâine la tavă feliată
Pâine cu semințe feliată
Pâine cu secară feliată
Chifle cu susan
Chifle cu graham
Paine Toast Graham feliată
Paine Toast Multicereale feliată
Pe lângă specialitățile menționate anterior, S.C.PAMBAC S.A.pune la dispoziția consumatorilor săi și produse de patiserie gata făcute, printre care se numără:
Cozonac:
Cozonac de casă cu nucă;
Cozonac Pambac cu nucă și cacao;
Cozonac de post cu rahat.
În plus, societatea comercializează și dulciuri, marca Ador, o gamă variată, care asigură acoperirea preferințelor pentru o categorie largă de consumatori.Cofetăria pune la dispoziție următoarele prăjituri:
Prăjituri de casă
Torturi:
Torturi de nuntă – Grania
Torturi de nuntă diplomat
Torturi de nuntă de ciocolată cu frișcă
Fursecuri
Fursecuri cu gem
Fursecuri cu glazură.
Aluaturi:
Aluat foietaj congelat și proaspăt.
Aluaturi dospite.
Un element important, pe care fabrica îl utilizează îl reprezintă amelioratorii complecși, pentru aluaturi fermentate cu drojdie.Sunt brevete de invenție proprii, ce au primit licența de fabricație și avizul Ministerului Sănătății din România.
2.2.2Dimensiunea gamei de produse
Indiferent dacă în componența sa se află sau nu componente materiale, un produs este mereu însoțit de o multitudine de elemente care îl particularizează în raport cu celelalte bunuri din economie, din aceași categorie sau din clase diferite.Elementele care însoțesc un produs sunt numele, marca, eticheta sau ambalajul.
Numele produsului este cel care definește atât produsul, cât și firma.Atunci când se înființează, o firmă se înregistrează al Registrul Comerțului.Numele unui produs trebuie să fie inovativ, ușor de citit, de pronunțat și de reținut.
De exemplu, ,,Macaroanele Gata”, produse din făină atent selecționată reprezintă un nume sugestiv pentru consumatori.Când este ambalat, produsului i se aplică denumirea pe ambalaj, pentru a fi cât mai repede observat.Pe ambalaj se menționează datele nutriționale, termenul de valabilitate, modul de preparare, o eventuală rețetă, lotul și denumirea certificatelor de calitate.
Atunci când se alege o marcă, trebuie multă atenție, deoarece un nume bun poate să aducă mult succes unui produs.Cele mai multe companii de marketing realizează studii de selectare a numelui de marcă.Găsirea unui nume este uneori o misiune imposibilă.Se începe prin analiza produsului și a avantajelor pe care acesta le poate oferi pieței, analiza pieței pe care urmează a se lansa produsul și a strategiilor de marketing propuse.
Când s-au ales mărcile produselor la S.C.PAMBAC S.A s-a ținut cont de următoarele aspecte:
Să fie distinctiv și unic, capabil de protecție legală;
Să fie ușor de pronunțat, memorat și reamintit.Exemplul ,,GATA” este ideal pentru acest aspect;
Să fie simplu și să sugereze ambianță plăcută;
Să nu fie obscen și să placă consumatorilor;
Să fie marcă proprie.
Marca produselor reprezintă elemente cheie atunci când se definește politica de produs și a constituit o preocupare a oamenilor din domeniu.
Marcile produselor Pambac se diferențiază față de cele ale concurenței.Ele permit identificarea producătorilor sau a furnizorilor.Principalele mărci ale S.C.PAMBAC S.A. sunt: Pambac, Gata, Flavora, Grania, Ador.
Ca și la nume, specialiștii Pambac au mers pe respectarea acelorași aspecte , pentru a adăuga valoare produsului și pentru a satisface cerințele psihologice ale consumatorului.Prin acest mod, societatea urmărește câștigarea încrederii clienților asupra nivelului cantitativ al produsului.
Ambalajul produselor Pambac sunt folosite drept elemente ale strategiei de produs, deoarece se spune că ,, ambalajul vinde marfa” și, de multe ori, el este un ,, vânzător mut”.
În ceea ce privește funcțiile ambalajului, ele sunt multe, însă la Pambac, vom enumera doar câteva dintre ele:
Este necesar în timpul activității de transport, deoarece se manipulează marfa și poate intra în contact cu unele micoorganisme;
Utilitatea lui este de necontestat în timpul transportului;
2.2.3..Concurența S.C.PAMBAC S.A.
În industria de morărit și panificație, concurența este foarte acerbă, deoarece la acest moment există aproximativ 10.000 de astfel de întreprinderi la nivelul țări.
Sectorul privat este foarte dezvoltat, deținând aproximativ 91% din totalul întreprinderilor.
Industria alimentară a furnizat aproape 240.000 locuri de muncă, ceea ce înseamnă un procent de 5% din populația activă a României.
Deoarece societatea Pambac si-a creat un brand puternic pe piața agroalimentară din România, concurența este un factor important care trebuie luat în seamă, și care, de asemenea, este un obiectiv major în activitatea acesteia.
Prin extinderea la nivel național, S.C.PAMBAC S.A. a cunoscut succesul pe piața agroalimentară, iar dezvoltarea ei a fost un factor permanent ținut sub observație.
Prin politica de distribuție extinsă, produsele acesteia sunt răspândite la nivelul întregii țări, însă tot mai sunt unele zone unde extinderea trebuie făcută.
Companiile de panificație publică mereu duratele de valabilitate pe care le aplică pentru fiecare categorie de produs în parte, mai ale la cele ambalate, pentru a-și informa clienții și pentru a evita evetualele probleme. De altfel, aceste termene sunt inscripționate pe ambalajul fiecărui produs.
Societatea se gândește și la unele posibilități de export, însă acest lucru va fi posibil doar după ce își va termina prioritățile pe plan național.
Pentru a se extinde foarte bine în România, societatea trebuie șă fie cu un pas înaintea concurenței și să uimească prin inovație.
Într-o afacere, este foarte important să ți cont de acțiunile adversarilor și să ai cât mai multe avantaje în fața lor.
Prin intermediul brandurilor deținute, Pambac, Grania, Flavora, întreprinderea distribuie produse de panificație și morărit la nivelul întregii țări, deținând o cotă de 50% în Bacău si peste 15% la nivel național.
După datele furnizate de MEMRB, pe piața bunurilor de larg consum, volumul vânzărilor a cunoscut un trend ascendent, înregistrându-se creșteri de la an la an.
Acest trend a fost crescător datorită produselor alimentare, care au evoluat pozitiv, în comparație cu produsele nealimentare.
Conform studiilor efectuate de MEMRB, grupul LLI Euromills, care este și acționar la grupul Pambac, deține puterea vânzărilor, cu o cotă de piață de peste 40 % la produsele ,, pâine feliată”, fiind lider pe piață.
Interbiz Group a realizat un studiu asupra pieței de produse din panificație, și a catalogat competitorii din acest domeniu în funcție de cifra de afaceri și de numărul de salariați.
După cifra de afaceri, competitorii se împart în:
Primele 10 societăți au o cotă de peste 24% din piața internă;
Primele 20 de societăți dețin peste 35% din piața internă;
Primele 40 de firme dețin aproape 50% din piața internă;
Primele 80 de fime dețin peste 60 % din cota de piață internă.
Acest studiu a fost făcut pe un număr de peste 2000 de firme din industria morăritului și panificației.
În funcție de numărul de salariați, există 19 firme care au peste 500 de angajați, ce reprezintă aproximativ 24% din personalul ce lucrează în industria morăritului și a panificației.
12 firme au între 250 și 499 de salariați, ce reprezintă o pondere de peste 7% din personalul angajat.
După surse statistice, concurenții societății S.C PAMBAC S.A. se pot grupa astfel:
Competitori în ramura de panificație și pâine:S.C.Boromir Ind, S.C..Velpitar S.A.
Competitori în ramura pastelor:S.C.Băneasa S.A..
Competitori în ramura morăritului:S.C.Dobrogea S.A.
Grupurile de morărit și panificație din România, după cifra de afaceri se regăsesc în următorul tabel:
-mil.Euro-
Pe segmentul de produse profesionale, principalii competitori ai S.C.PAMBAC S.A sunt firmele enunțate anterior, iar din datele furnizate de către specialiști, se observă că Vel Pitar are o flexibilitate mare la cerințele pieței. Moara Gliga din Piatra Neamț este cel mai important competitor din zona Moldovei pentru Pambac, având o acoperire națională, însă practică o politică de prețuri imprevizibilă.
Pe segmentul de pâine, principalul competitor al S.C.PAMBAC S.A îl constituie produsătorul din topul clasamentului, Vel Pitar.
În ceea ce privește produsele proaspete, competitorii Pambac se diferențiază prin următoarele trăsături:
Practică prețuri de vânzare scăzute, ceea ce face ca prețurile medii să aibă un trend ascendent;
Oferă reduceri importante , mai ales că există cantități mari de grâu pe piață, ceea ce duce la apariția presiunii pe produsele cu prețuri ridicate;
Creșterea competiției din punct de vedere geografic prin achiziției în unele zone din Bacău.
Dacă e să privim competiția din punctul de vedere al produselor proaspete, Vel Pitar este cel mai important competitor, având o adaptabilitate la cerințele pieței foarte mare, o expansiune geografică importantă și o politică de prețuri ce se bazează pe discount-uri.
În graficul anterior avem o evoluție a principalilor competitori în materie de produse de panificație și observăm că în decursul unui an au avut aproximativ același volum al vânzărilor.
Pe lângă competitorii enunțați anterior, S.C.PAMBAC S.A. se mai confruntă și cu alții, mai mici, ce e drept, însă cu șanse puternice de a deveni mai mari.
Lujerul este unul dintre competitorii aceștia, situat în Sibiu, care are o acoperire bună la nivelul întregii țări. De-a lungul timpului, a dat dovadă de calitatate ridicată în produsele proaspete comercializate, având o politică de prețuri scăzută față de nivelul de pe piață.
Și brutăriile turcești au o pondere semnificativă , mai ale în București, unde comercializează o categorie vastă de produse la prețuri reduse.
Toate produsele se bucură de certificate de calitate, punându-se un mare accent pe produse bio, după care consumatorii ,,aleargă” să le aibă în propria consumație.
După cum am văzut, concurența Pambac are câte un segment de produse pe care îl domină, însă Vel Pitar este cel mai puternic lider de pe piață.
2.2.4.Transportul produselor de panificație la Pambac
Logistica de distribuție a fost implementată la S.C.PAMBAC S.A. pentru a se organiza activitatea într-un mod cât mai eficient, astfel încât producția să fie armonizată la cererea pieții.Societatea urmărește următoarele ținte:
Să se asigure în mod permanent resursele necesare pentru producția de produse de panificație;
Pentru a se evita risipa de timp și bani, distribuția trebuie să se realizeze conform unor planuri bine determinate.
Comunicarea este eficientă între societate și colaboratorii săi, deoarece se urmărește existența unui sistem integrat între toate componentele logisticii, pentru preluarea și onorarea la timp a comenzilor.
Transportul produselor este una dintre activitățile de bază ale logisticii.Este considerat a fi o component importantă a mixului logistic, si deține 2/3 din costurile activităților logistice.
În alegerea domeniilor decizionale la transport la S.C.PAMBAC S.A. se ține cont de următoarele aspecte:
Alegerea modului în care se face transportul cu mașini de diferite gabarite, însumând un număr de 90 autovehicule;
Modul în care se face urmărirea comenzilor trebuie să fie un sistem integrat.
Autovehiculele cu care societatea realizează transportul produselor de panificație sunt dotate cu instalații necesare deplasării pâinii, navete de pâine, care îmbunătățesc atât fluxul logistic cât și aspectul comercial.
Atunci când se efectuează un transport, mașinile sunt însoțite de documente care atestă felul produselor, cantitatea transportată, certificatul de calitate și conformitate, precum și indicii calității.
Descărcarea produselor de panificație se face la destinație, în funcție de locul stabilit în contract, în prezența delegatului desemnat, care are atribuția de a recepționa și confirma primirea produselor.
Datorită faptului că necesitățile pentru produse de panificație sunt tot mai mari, și necesitățile pentru transport ale firmei Pambac au crescut.De aceea, a crescut ponderea acestuia în domeniul de activitate al companiei.
Caracteristica esențială a rețelei de magazine Pambac au constituit-o și economiile de scară.
Ele reprezintă o cerință esențială a politicii de aprovizionare, deoarece firma cumpără cantități mari de materii prime, direct de la producători și lanțurile de magazine primesc discount-uri importante atunci când cumpără produse de panificație de la societate.
Astfel, se reduc costurile , iar S.C.PAMBAC S.A. beneficiază de avantaje la transport, deoarece se transportă cantități mari, cu costuri reduse pe unitatea de produs.
2.2.5.Relațiile dintre logistică și produs la S.C.PAMBAC S.A.
De cele mai multe ori se pune problema corelării relațiilor dintre logistică și marketing, problemă mai complexă.
Dacă e să aruncăm o primă vedere, am putea spune că relațiile dintre logistica dusă de Pambac și produsele comercializate de către aceasta s-ar rezuma doar la proiectarea sistemului logistic în funcție de tipologia produselor furnizate de către Pambac.
Totuși, este concret faptul că de cele mai multe ori, caracteristicile produselor pe care Pambac le pune la dispoziția consumatorilor arată modul în care distribuța fizică este realizată. Există, însă și alte puncte prin care se realizează modul de intercondiționare a logisticii cu produsul.
S.C PAMBAC S.A. urmărește o intercondiționare între produs și logistică, pentru a nu se rezuma doar la proiectarea sistemului logistic în funcție de tipul produselor oferite, ci și în funcție de toate relațiile existente la nivelul acesteia.
Relațiile existente între logistică și produs sunt foarte importante, mai ales cum sunt întreprinderile de panificație.Pentru Pambac, caracteristicile produselor indică modul în care se va realiza distribuția produselor sale.
La Pambac, pe lângă această relație directă între produs și logistică, mai există și alte aspecte care interferează direct cu produsul.
Ca și în literatura de specialitate, și aici găsim 4 aspecte importante și anume:
Implicarea continuă a specialiștilor în domeniul logisticii în proiectarea produsului, ținând cont de cerința firmei de panificație, și punerea la dispoziția specialiștilor în marketing de informații clare și pertinente.
Pe baza acestei comunicări dintre dintre departamente, firma va identifica care sunt cele mai avantajoase variante de produs pe care le va fabrica, cu costuri logistice reduse.
Trebuie ținut cont de raportul calitate-preț, dar în același timp, se va avea în vedere locul de unde se face aprovizionarea cu grâul folosit în procesul de fabricație, disponibilitatea de care dau dovadă furnizorii atunci când se încheie un contract cu ei, costurile materialelor necesare în procesul de producție, costurile necesare ambalării, costurile rezultate în urma activității de transport, costul depozitării și al manipulării, precum și costurile se service.
Asigurarea produselor necesare.
Firma trebuie permanente să țină cont de cerințele consumatorilor și să asigure disponibilitate pentru produsele cerute.În acest sens, ea și-a pus la punct un sistem de aprovizionare bine determinat, prin care își procură grâul, drojdia, margarina, și alte materii prime și materiale, pentru a-și onora comenzile pe care le-a primit de la clienți.
Specialiștii în domeniul definesc asta ca fiind ,, logistica performantă”, deoarece aprovizionările sunt ritmice, materiile și materialele sunt de o bună calitate, ceea ce contribuie la realizarea obiectivelor referitoare la crearea de valoare pentru utilizatori.
Un alt obiective de care Pambac ține cont îl reprezintă menținerea calității produselor sale.
Logisticienii consideră acest lucru unul foarte important, deoarece calitatea trebuie să însoțească produsul de la fabricație și până la consumator.Aici nu trebuie să omitem nici prezența concurenței, care ar avea multe beneficii, dacă produsele oferite de către Pambac ar avea o calitate îndoielnică.
Ar avea de suferit reputația, ar fi afectate vânzările, cota de piață ar scădea, scăzând în același timp și cifra de afaceri.
Pentru asigurarea calității continue, se urmărește:
Asigurarea unor ambalaje optime, care să ofere protecție adecvată produselor de panificație;
Aplicarea unor operațiuni de manipulare care să nu afecteze calitatea produselor;
Să se respecte spațiul minim admis între produse, în spațiile de depozitare,
Să se urmărească termenele de valabilitate de pe produse, pentru a nu fi livrate produse expirate;
Transportul să se realizeze în cele mai bune condiții, în funcție de fiecare produs în parte.
Trebuie respectat intervalul de onorare al comenzilor, deoarece, în ultimul timp, condițiile tehnologice avansate și cerințele tot mai diversificate ale clienților au dus la reducerea semnificativă a perioadei de viață a produselor.
Pe lângă acestea, și uzura morală are o evoluție rapidă, deoarece există perioade foarte scurte în care produsul nu mai e de actualitate.
De exemplu, Pambac urmărește mereu noutățile în ceea ce privește liniile de fabricație, deoarece nu vrea să furnizeze produse care să nu corespundă.
Dacă se scurtează durata de viață a unui produs, este influențat intervalul de onorare al comenzilor.
Specialiștii în domeniu au propus o nouă definiție a intervalului dintre onorarea comenzii, care începe odată cu achiziționarea materiilor prime și se termină cu livrarea produsului final către client.
Responsabilul cu logistica trebuie să scurteze perioada de timp dintre procurarea materiilor prime și livrare, încercând să înlăture riscul depășirii duratei ciclului de viață al produsului finit.
Totuși, trebuie luat în considerare faptul că, logistica nu se referă doar la aspectele tangibile ale produsului.De cele mai multe ori, activitatea logistică are o mare influență asupra imaginii și prestanței firmei, prin felul în care clienții realizează care este nivelul de timp în ceea ce privește activitățile de timp și loc.
Nu în ultimul rând, valoare a asociată unui produs este relevată atunci când serviciile logistice facilitează ajungerea produsului la client.
Pe lângă toate aceste elemente enumerate, relațiile dintre logistică și produs se referă atât la caracteristicile tangibile cât și intangibile ale acestuia.
Am observat că Pambac pune mare accent și pe imaginea produselor promovate, cât și prin gradul de percepție al clienților asupra produselor. Valoarea asociată produselor se reflectă doar prin intermediul logisticii, care facilitează și contribuie la obținerea produselor de către clienți.
2.2.6.Analiza SWOT a făinii Grania
Analiza SWOT înseamnă o metodă folosită în mediul de afaceri, care ajută conducerea să realizeze o viziune de ansamblu asupra unei firme sau asupra unui produs.
Analiza SWOT asupra făinii Grania ne va permite identificarea factorilor interni sau externi care influențează mecanismul de promovare și vânzare a acesteia prin intermediul activităților de logistică.
Prin intermediul acestei metode, mi-am propus să pun în lumină punctele tari și slabe ale produsului, în directă corelație cu oportunitățile și amenințările care există pe piață în diverse momente.
Astfel, punctele tari ale brandului Grania sunt:
Pambac este unul dintre mari producători de produse de panificație in România, iar comercializarea produselor Grania reprezintă un avantaj pentru acestea deoarece se bucură de renumele firmei producătoare;
Datorită rețelei proprii de magazine pe care societatea o deține, produsele Grania sunt furnizate prin sistem direct, nefiind nevoie să se apeleze la distribuitori sau la intermediari;
Pambac și-a organizat activitatea în 3 domenii:producție, retail și distribuție.Astfel, Făina Grania este produsă în cadrul morilor proprii, ambalată și distribuită de către firmă;
Pentru a fi oferită o făină de calitate superioară, s-au făcut investiții mari în echipamente și instalații de ultimă generație;
Gama de produse comercializate sub brandul Grania au un mare potențiel de dezvoltare;
Imaginea foarte bună a brandului se datorează publicității constante care se face;
Prețurile oferite la făină și gris sunt mici, deoarece firma își produce singură făina
Pe lângă punctele tari, analiza Swot mai cuprinde și alte 3 elemente precum:Puncte slabe, amenințări și oportunități.
Punctele slabe ale brandului de făină Grania se regăsesc în următoarele idei:
Diversitatea brandului este mai redusă în comparație cu produsele oferite de ate societăți competitoare;
Deoarece rețeaua de magazine proprii sunt de dimensiuni reduse, produsele nu sunt atât de cunoscute.
Amenințările pe care le întâmpină brandul de făină Grania sunt:
Scăderea puterii de cumpărare a populației;
Scăderea cererii pentru făină;
Creșterea continuă a concurenței, care livrează numeroase tipuri de făină;
Criza economică actuală;
Condițiile meteorologice din timpul anului care pot afecta culturile agricole;
Riscuri operaționale ale proiectelor de dezvoltarea ideilor pentru crearea de noi sortimente;
Oportunitățile de care se bucură Grania sunt puține dar punctate:
Populația manifestă o cerere din ce în ce mai mare pentru făină deoarece dorește să își facă singură produsele favorite, sănătoase.
Se dorește promovarea sa la nivel internațional;
Grania este desemnată făina favorită pentru producerea cozonacului.
2.3.STRATEGII DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ACTIVITĂȚII LOGISTICE LA S.C.PAMBAC S.A.
Chiar dacă logistica firmei Pambac este bine definite, există și loc pentru mai bine.Trebuie făcută o corelare producția produselor de panificație și valabilitatea acestora.
Datorită faptului că sunt produse perisabile, în mod permanent trebuie urmărită cererea de pe piață cu modul în care evoluează competitorii.
Consider că societatea trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:
Trebuie să creeze anumite programe de producție eficiente, corelate cu capacitățile pe care aceasta le are la dispoziție pentru stocare;
Să dispună de un management calitativ și formare profesională continua pentru conducere;
Să își îmbunătățească permanent calitatea produselor pentru a fi pe placul consumatorilor;
Personalul să fie motivate și competitive, astfel încât să nu întârzie în onorarea comenzilor;
Utilajele de producție să fie retehnologizate permanent și să corespundă standardelor Uniunii Europene;
Produsele să fie promovate constant, prin oferte de prețuri, astfel încât clienții să fie fidelizați și atrași;
Promovarea produselor ar trebui făcută intens, acordându-se o importanță deosebită acestui domeniu. Unele firme precum Vel Pitar sau Boromir au investit sume importante în publicitate, pentru a-și menține cota de piață. Se știe că publicitatea este cea care vinde și de aceea trebuie să i se acorde un loc important.
De sărbători, trebuie create pachete speciale, la prețuri atractive.
Pe de altă parte, și transportul trebuie să fie îmbunătățit deoarece așa s-ar crește rentabilitatea financiară, s-ar optimiza timpul de distribuire al produselor, s-ar evita pierderile cauzate de unele produse care se deteriorează în timpul transportului și s-ar reduce costurile dacă s-ar alege o variantă mai bună de transport, în detrimentul celor existente.
Și manipularea trebuie îmbunătățită, deoarece ar duce la o depozitare mai bună, iar activitatea s-ar desfășura mult mai bine.
O mai bună implementare a activității de manipulare duce la o logistică mai bună pentru societate.
Sistemul informațional trebuie îmbunătățit pe ansamblu deoarece informația este cea care stă la baza tuturor deciziilor.Este foarte important ca aceasta să fie formulată și transmisă corect și concret.
Atunci când este transmisă informația către Pambac, ea trebuie să fie recepționată nedeformată, să fie transmisă în mod optim, iar costurile de transmisie să fie mici.
Chiar dacă site-ul web este adaptat în conformitate cu trendul actual, tehnologia a avansat și s-au dezvoltat alte modalități de promovare, prin intermediul rețelelor de socializare.
Pambac și-a creat o pagină pe o rețea de socializare, unde își expune toate noutăile legate de dezvoltarea sa, rețete diverse de prăjituri, precum și reducerile pe care le acordă la anumite produse. Ar trebui ca toate aceste servicii să fie mai bine evidențiate pe site-ul web, deoarece sunt unele persoane care, poate nu dispun de o pagină personală, și care preferă să intre pe site-ul oficial pentru a se documenta despre firmă.
Pe de altă parte ar trebui utilizate și bloguri ca metodă alternativă de comunicare și promovare la Pambac. În condițiile unei umanități computerizate, blogul poate devenii fața umanizată prin care compania poate lua contact direct cu consumatorii. Totuși, blogul poate deveni și un liant între consumator și companie, fiind de origine internă cât și externă.
Chiar dacă sunt servicii complete, serviciile de logistică ale societății Pambac necesită o atenție sporită, pentru a satisface cerințele tuturor cumpărătorilor, în procesul dirijării de fluxuri materiale, umane și informaționale.
Pentru a se situa în continuare la standardele înalte de acum, societatea trebuie să acorde o atenție sporită securității vehiculelor, onorarea la timp a comenzilor, în condiții de imprevizibil din partea clienților.În acest sens trebuie să se evalueze continuu lanțul logistic și să se raționalizeze dezvoltarea lui.
Trebuie luată în seamă și posibilitatea apariție unor probleme tehnice pe traseu, iar în acest caz, societatea trebuie să fie permanent pregătită să trimită o altă mașină pentru a face transportul.
Atenția societății trebuie să fie îndreptată și către punctele de livrare, deoarece acestea constituie elemente importante în succesul produselor.
Cu cât un punct de vânzare este mai atractiv, cu atât mai mult el va sporii atenția consumatorilor.
Pentru a mării eficiența economică din cadrul sistemului logistic, la Pambac se poate acționa și prin micșorarea cheltuielilor legate de manipulare.Acestea se pot face prin creșterea încărcăturii, mărirea productivității în cadrul manipulării și reducerea numărului de manipulări.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În economia modernă actuală, sunt foarte rare cazurile când o firmă poate să își vândă în mod direct produsele.
Ea are posibilitate fie de a apela la anumiți intermediari specializați, care pot reprezenta anumite component ale sistemului logistic, fie poate să își organizeze singur activitatea logistică, prin intermediul specialiștilor.
La nivelul întreprinderii, activitățile logistice se integrează în toată viața sa.Denumirea de lanț logistic este folosită pentru a globaliza circulația ansamblului de fluxuri ale întreprinderii, dar extinderea campului de acțiune depinde de nivelul de dezvoltare al întreprinderii.
Dezvoltarea logisticii și a caracteristicilor sale precum și complexitatea activităților componente au dus la dezvoltarea gândirii economice, astfel încât majoritatea întreprinderilor să considere și să trateze mișcările și stocajul materiilor prime.
Am ales să-mi realizez prezenta lucrare, pentru a analiza sistemul de logistică de care S.C.PAMBAC S.A. dispune.
S.C.PAMBAC S.A. este una dintre cele mai mari companii de morărit și panificație din România, deținând o cotă de peste 50% din cota de piață din județul Bacău și peste 15% din cota de piață națională.
Am structurat lucrarea pe două capitole.Primul capitol reprezintă o prezentare generală despre companie, îmbunătățirile care s-au făcut de-a lungul anilor în cadrul societății, obiectul de activitate, concurența, clienții și furnizorii societății, precum și unii indicatori care caracterizează activitatea acesteia.
Prin ratele de rentabilitate calculate, am pus în evidență perspectivele în care se îndreaptă firma, prin productivitatea muncii am arătat capacitatea de care este disponibil un salariat în cadrul întreprinderii.
Evoluția veniturilor și a cheltuielilor ne-a arătat mersul activității și rezultatele financiare de la sfârșitul celor 3 ani.
Capitolul doi este o abordare mai amplă a activității de logistică, prin care am încercat să surprind toată activitatea desfășurată de Pambac.
În cadrul acestui capitol am prezentat noțiuni teoretice legate despre temă, importața acesteia în cadrul firmei de morărit, am prezentat gama de produse pe care le pune la dispoziția consumatorilor și elementele distinctive ale acestora,dimensiunea gamei, dotările tehnice pe care le-a realizat de-a lungul timpului pentru a ajunge în stadiul în care e și canalele de distribuție ale firmei.
La S.C.PAMBAC S.A., logistica înseamnă un transport, o distribuție forte,o stocare și un sistem de informații bine pus la punct, datorită implicării intens în aceaste activitatăți, prin parcul auto deținut.
Din acest considerent, firma nu este nevoită să apeleze la servicii specializate.
Faptul că își realizează propria distribuție, fără a apela în altă parte, rezultă costuri de distribuție reduse față de situația în care ar fi apelat la o terță persoană în acest domeniu.
Activitatea de logistică din cadrul firmei este realizată de către directorul de logistică, care coordonează și controlează întreaga activitate, de la aprovizionarea cu materii prime până la vânzarea bunurilor produse.
Gradul de implicare al societății în activitatea de logistică este ridicat, deoarece departamentul de logistică este în mod permanent preocupat de găsirea celor mai bune soluții de îmbunătățire.
Transportul este una dintre activitățile de bază în logistica de la S.C.PAMBAC S.A., deoarece, prin intermediul celor 90 de mașini, se realizează transportul produselor de panificație.Mașinile sunt însoțite de documente legale, care atestă calitate și cantitatea produselor furnizate.
Descărcarea produselor de panificație se face la destinație, în funcție de locul stabilit în contract, în prezența delegatului desemnat, care are atribuția de a recepționa și confirma primirea produselor.
Pe lângă distribuție, și depozitarea este o componentă a logisticii, iar la Pambac, aceasta este bine definită, prin depozite care ajută la stocarea produselor.Pentru a avea o activitate logistică bună, societatea a investit într-o logistică optimă, pentru a nu întâmpina deficiențe.
Caracteristica esențială a rețelei de magazine Pambac au constituit-o și economiile de scară.
Ele reprezintă o cerință esențială a politicii de aprovizionare, deoarece firma cumpără cantități mari de materii prime, direct de la producători și lanțurile de magazine primesc discount-uri importante atunci când cumpără produse de panificație de la societate.
Manipularea la S.C.PAMBAC S.A. este definită prin intermediul specialiștilor, care aleg modul în care se realizează gestionarea mărfurilor.
Pe lângă aceste componente ale logisticii, în bunul mers al activității, un loc important îl ocupă și comunicarea cu clienții.
Concurența cu care se confruntă societatea este una dinamică, fiind nevoită în fiecare zi să își păstreze locul pe piață.Chiar dacă este răspândită la nivel național, există și unele zone unde nu a pătruns suficient de bine și de aceea trebuie să ducă o politică intensă de ocupare a zonelor vizate.
SC.PAMBAC S.A. trimite periodic informații către consumatori cu privire la gama de produse pe care o deține.
S.C PAMBAC S.A. urmărește o intercondiționare între produs și logistică, care se referă la toate relațiile existente la nivelul acesteia.
Relațiile existente între logistică și produs sunt foarte importante, mai ales cum sunt întreprinderile de panificație.Pentru Pambac, caracteristicile produselor indică modul în care se va realiza distribuția produselor sale.
La Pambac, pe lângă această relație directă între produs și logistică, mai există și alte aspecte care interferează direct cu produsul
Consider că logistica este foarte importantă pentru o firmă, deoarece, dacă se dorește cunoașterea succesului, aceasta trebuie să dezvolte cooperări între ea și anumiți parteneri pentru a-și promova produsele pe piață.
BIBLIOGRAFIE
Bălan C.-Logistică, Editura Uranus, București, 2006
Budică Ilie- Logistica mărfurilor
Caraiani Gh., Vasiliu C., Felea M., Maruntelu I.- Logistica si distributia marfurilor. Note de curs, Editura ASE, București, 2008
Caraiani Gh., Potecea V-Logistica afacerilor international, Editura Universitară, București, 2009
Crișan Emil, Liviu Ilieș-Managementul logisticii, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008
Florescu, V. & Dumitru, V.-Comerțul electronic și impactul organizațional”- Amfiteatru Economic -nr.21, București, 2007.
Fundătură Dumitru, Papari George-Logistica aprovizionării și desfacerii produselor, Editura Andrei Șaguna, Sibiu, 2005
Ghibuțiu, A.-Comerțul electronic – factor de dezvoltare șiintegrare. Provocări pentru România, Editura Economica nr. 3, București, 2003.
Ilieș L., Crișan E., Managementul logisticii, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2009,
Noul dicționar explicativ al limbii române , Editura Litera Internațional București, 2001, variantă electronică.
http://www.pambac.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/MEBO
www.firme.info
http://www.mfinante.ro/agenticod.html
BIBLIOGRAFIE
Bălan C.-Logistică, Editura Uranus, București, 2006
Budică Ilie- Logistica mărfurilor
Caraiani Gh., Vasiliu C., Felea M., Maruntelu I.- Logistica si distributia marfurilor. Note de curs, Editura ASE, București, 2008
Caraiani Gh., Potecea V-Logistica afacerilor international, Editura Universitară, București, 2009
Crișan Emil, Liviu Ilieș-Managementul logisticii, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008
Florescu, V. & Dumitru, V.-Comerțul electronic și impactul organizațional”- Amfiteatru Economic -nr.21, București, 2007.
Fundătură Dumitru, Papari George-Logistica aprovizionării și desfacerii produselor, Editura Andrei Șaguna, Sibiu, 2005
Ghibuțiu, A.-Comerțul electronic – factor de dezvoltare șiintegrare. Provocări pentru România, Editura Economica nr. 3, București, 2003.
Ilieș L., Crișan E., Managementul logisticii, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2009,
Noul dicționar explicativ al limbii române , Editura Litera Internațional București, 2001, variantă electronică.
http://www.pambac.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/MEBO
www.firme.info
http://www.mfinante.ro/agenticod.html
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiul de Caz Privind Relatiile Dintre Logistica Si Produs (ID: 147806)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
